Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GHID Practic Privind Noul Cod Fiscal 2017 PDF
GHID Practic Privind Noul Cod Fiscal 2017 PDF
Noutati Contabile SRL este o firmă de contabilitate din București, având ca asociat pe Lect.
Univ. Dr. Rapcencu Cristian. Oferim servicii de:
- Contabilitate;
- Consultanță fiscală-contabilă;
- Certificarea declaratiilor fiscale;
- Newslettere cu modificarile legislative semnificative;
- Cursuri de pregatire profesionala;
- Alte servicii financiar-contabile.
Când aveți nevoie de soluții pentru orice problemă în aceste domenii, (fie că este vorba de o
întrebare punctuală, de reflectarea unor înregistrări contabile, de un tratament fiscal ori
monografie contabilă pe o speță anume) vă putem oferi sprijin, contactându-ne la
noutatifiscale@gmail.com.
2
13. Facturarea................................................................................................................................................................. 158
14. Perioada fiscala – plafonul de 100.000 euro.............................................................................................. 159
15. Plata taxei la buget................................................................................................................................................ 160
16. Eliminarea ROI........................................................................................................................................................ 161
17. Corectarea facturilor............................................................................................................................................ 162
18. Măsuri de simplificare (taxarea inversa) ................................................................................................... 162
19. Tratamentul voucherelor................................................................................................................................... 173
20. Alte aspecte privind livrarile de bunuri....................................................................................................... 174
21. Regimul special pentru agricultori + Formularul 087........................................................................... 176
22. Anularea din oficiu a codului de TVA si reinregistrarea ulterioara................................................. 181
23. Concluzii finale....................................................................................................................................................... 183
E. Impozitul pe venit..................................................................................................................................... 185
01. Aspecte generale.................................................................................................................................................... 185
02. Venituri din activităţi independente............................................................................................................. 193
03. Venituri din salarii şi asimilate salariilor.................................................................................................... 202
04. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor................................................................................................... 210
05. Venituri din investiţii........................................................................................................................................... 212
06. Venituri din pensii................................................................................................................................................. 214
07. Venituri din premii şi din jocuri de noroc................................................................................................... 216
08. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal............................... 217
09. Venituri din alte surse......................................................................................................................................... 218
10. Venitul net anual impozabil.............................................................................................................................. 220
11. Concluzii finale....................................................................................................................................................... 222
F. Contributii sociale..................................................................................................................................... 224
01. Contributia la asigurarile sociale (CAS) ...................................................................................................... 224
02. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) ............................................................................. 237
03. Contribuţia de asigurări pentru somaj (CFS) ........................................................................................... 247
04. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate............................ 247
05. Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale................................... 248
06. Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale........................................... 248
07. Alte prevederi......................................................................................................................................................... 248
08. Concluzii finale....................................................................................................................................................... 249
G. Impozite si taxe locale............................................................................................................................. 251
01. Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri............................................................................................................ 251
02. Impozitul pe teren şi taxa pe teren................................................................................................................ 265
03. Impozitul pe mijloacele de transport............................................................................................................ 271
04. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor.................................................... 275
05. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate.............................................................. 276
06. Impozitul pe spectacole...................................................................................................................................... 276
07. Alte taxe locale........................................................................................................................................................ 277
08. Alte dispozitii.......................................................................................................................................................... 277
09. Concluzii finale....................................................................................................................................................... 279
H. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi.................................................. 281
I. Accize............................................................................................................................................................. 286
J. Impozitul pe constructii.......................................................................................................................... 288
K. Codul de procedura fiscala.................................................................................................................... 291
01. Modificarea dobanzii si a penalitatilor in cazul creantelor fiscale................................................... 291
02. Principii generale de conduită......................................................................................................................... 293
03. Interpretarea legii................................................................................................................................................. 295
04. Termenul de soluţionare a cererilor contribuabililor........................................................................... 296
05. Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivaţi.................................................................. 296
06. Termenul de prescripţie..................................................................................................................................... 297
07. Inspectia fiscala...................................................................................................................................................... 298
08. Esalonarea la plata................................................................................................................................................ 301
09. Soluţionarea contestaţiilor formulate.......................................................................................................... 302
10. Contraventii............................................................................................................................................................. 303
11. Alte prevederi......................................................................................................................................................... 304
12. Concluzii finale....................................................................................................................................................... 306
Bibliografie.................................................................................................................................................. 308
3
A. Notiuni generale privind Noul Cod fiscal
Impozitele și taxele reglementate de Codul fiscal sunt următoarele:
a) impozitul pe profit (Titlul II);
b) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor (Titlul III);
c) impozitul pe venit (Titlul IV);
d) contribuţiile sociale obligatorii (Titlul V);
e) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi si impozitul
pe reprezentanţele firmelor straine in Romania (Titlul VI);
f) taxa pe valoarea adăugată (Titlul VII);
g) accizele si alte taxe speciale (Titlul VIII);
h) impozitele şi taxele locale (Titlul IX);
i) impozitul pe constructii (Titlul X) – abrogat incepand cu 1 ianuarie 2017.
Pe langa cele 4 principii existente si care au fost usor modificate, Noul Cod fiscal
introduce un NOU principiu si anume predictibilitatea impunerii care asigură
stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de
cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii
de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.
4
3. Definitii diferite ale termenilor comuni utilizati in Codul fiscal
5
o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o
persoană juridică unui participant la persoana juridică, persoană juridică unui participant, drept consecinţă a
drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la deţinerii unor titluri de participare la acea persoană
acea persoană juridică, exceptând următoarele: juridică, exceptând următoarele:
a) o distribuire de titluri de participare suplimentare
care nu modifică procentul de deţinere a titlurilor a) o distribuire de titluri de participare noi sau
de participare ale oricărui participant la persoana majorarea valorii nominale a titlurilor de
juridică; participare existente, ca urmare a unei operațiuni
b) o distribuire efectuată în legătură cu de majorare a capitalului social;
dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare b) o distribuire efectuată în legătură cu
proprii de către persoana juridică, ce nu modifică dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare
pentru participanţii la persoana juridică proprii de către persoana juridică;
respectivă procentul de deţinere a titlurilor de
participare;
c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în
legătură cu lichidarea unei persoane juridice; c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia legătură cu lichidarea unei persoane juridice;
Dividend reducerii capitalului social constituit efectiv de d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia
către participanţi; reducerii capitalului social;
e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu
partea ce îi revine fiecărui participant. e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu
partea ce îi revine fiecărui participant;
f) o distribuire de titluri de participare în legătură cu
Se consideră dividend din punct de vedere fiscal şi se operaţiuni de reorganizare.
supune aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende: Se consideră dividende din punct de vedere fiscal şi se
- suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile supun aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende:
sau serviciile achiziţionate de la un participant la - câştigurile obţinute de persoanele fizice din
persoana juridică peste preţul pieţei pentru astfel de deţinerea de titluri de participare la organisme
bunuri şi/sau servicii, dacă suma respectivă nu a făcut de plasament colectiv;
obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit - veniturile în bani şi în natură distribuite de
sau pe profit; societăţile agricole, cu personalitate juridică,
- suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile constituite potrivit legislaţiei în materie (Legea
sau serviciile furnizate în favoarea unui participant 36/1991), unui participant la societatea
la persoana juridică, dacă plata este făcută de către respectivă drept consecinţă a deţinerii părţilor
persoana juridică în folosul personal al acestuia. sociale.
6
Extras din Legea 31/1990:
Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru existenţa
reală a dividendelor plătite. Se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani
fondatorul, administratorul, directorul general, directorul sau reprezentantul
legal al societăţii, care încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă,
din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, în lipsa situaţiei financiare
anuale sau contrar celor rezultate din aceasta.
entitate orice asociere, asociere în participațiune, asocieri în baza
transparentă fiscal, contractelor de exploatări în participație, grup de interes
cu/fără economic, societate civilă sau altă entitate care nu este
-----
personalitate persoană impozabilă distinctă, fiecare asociat/participant
juridică fiind subiect de impunere în înțelesul impozitului pe
profit sau pe venit, după caz.
locul în care se iau deciziile economice strategice
necesare pentru conducerea activităţii persoanei juridice
locul conducerii
străine în ansamblul său şi/sau locul unde îşi desfăşoară
efective -----
activitatea directorul executiv şi alți directori care asigură
gestionarea şi controlul activităţii acestei persoane
juridice.
scutirea de impozit a venitului sau profitului obţinut în alt
stat, luând în considerare acel venit sau profit pentru
determinarea cotei de impozit aplicabilă pentru
venitul/profitul total obţinut, cota de impozit determinată
metoda scutirii -----
aplicându-se numai asupra venitului/profitului rămas
după deducerea venitului/profitului obţinut în acel alt
stat, conform convenţiei pentru evitarea dublei impuneri
aplicabile.
orice transfer, exercitare sau executare a unui instrument
operaţiuni cu
financiar, definit de legislaţia în materie din statul în care
instrumente -----
au fost emise, indiferent de piaţa/locul de tranzacţionare
financiare
unde are loc operaţiunea.
orice asociaţie, fundaţie sau federaţie înfiinţată în orice asociaţie, fundaţie, casă de ajutor reciproc sau
România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar federaţie înfiinţată în România, în conformitate cu
numai dacă veniturile şi activele asociaţiei, fundaţiei sau legislaţia în vigoare, dar numai dacă veniturile şi activele
organizaţie
federaţiei sunt utilizate pentru o activitate de interes asociaţiei, casei de ajutor reciproc, fundaţiei sau
nonprofit
general, comunitar sau nonpatrimonial. federaţiei sunt utilizate pentru o activitate de interes
general, comunitar sau fără scop patrimonial.
7
orice persoană fizică care nu este persoană fizică orice persoană fizică ce nu îndeplinește condițiile pentru
rezidentă a fi persoană fizică rezidentă, precum și orice persoană
fizică cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular în
persoană fizică România, cetăţean străin care este funcţionar ori angajat
nerezidentă al unui organism internaţional şi interguvernamental
înregistrat în România, cetăţean străin care este
funcţionar sau angajat al unui stat străin în România şi
membrii familiilor acestora.
atunci când condiţiile stabilite sau impuse în relațiile
comerciale sau financiare între două persoane afiliate
diferă de acelea care ar fi existat între persoane
independente, orice profituri care în absenţa condiţiilor
principiul valorii de
----- respective ar fi fost realizate de una dintre persoane, dar
piaţă
nu au fost realizate de aceasta din cauza condiţiilor
respective, pot fi incluse în profiturile acelei persoane şi
impozitate corespunzător.
8
sensul prezentei legi, remuneraţia în bani sau în natură fabricaţie ori software;
plătită pentru achiziţia în întregime a drepturilor de autor d) orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific,
asupra unui program pentru calculator; container, cablu,conductă, satelit, fibră optică sau
tehnologii similare;
c) orice transmisiuni, inclusiv către public, directe sau e) orice know-how;
indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte
tehnologii similare; drepturi similare referitoare la o persoană fizică.
d) orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific,
orice bun mobil, mijloc de transport ori container; (2) Nu se consideră redevenţă în sensul prezentei legi:
e) orice know-how; a) plăţile pentru achiziţionarea integrală a oricărei
f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau proprietăţi sau drept de proprietate asupra tuturor
alte drepturi similare referitoare la o persoană elementelor menţionate la alin. (1);
fizică. b) plăţile pentru achiziţiile de software destinate
exclusiv operării respectivului software, inclusiv
În plus, redevenţa cuprinde orice sumă ce trebuie plătită pentru instalarea, implementarea, stocarea,
în bani sau în natură pentru dreptul de a înregistra sau personalizarea sau actualizarea acestuia;
transmite sub orice formă spectacole, emisiuni, c) plăţile pentru achiziţionarea integrală a unui drept de
evenimente sportive sau alte activităţi similare. autor asupra unui software sau a unui drept limitat de
a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia de către
utilizator sau în scopul vânzării acestuia într-un
contract de distribuţie;
d) plăţile pentru obţinerea drepturilor de distribuție a
unui produs sau serviciu, fără a da dreptul la
reproducere;
e) plăţile pentru accesul la sateliţi prin închirierea de
transpondere sau pentru utilizarea unor cabluri sau
conducte pentru transportul energiei, gazelor sau
petrolului, în situaţia în care clientul nu se află în
posesia transponderelor, cablurilor, conductelor,
fibrelor optice sau tehnologii similare;
f) plăţile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicaţii
din acordurile de roaming, a frecvențelor radio, a
comunicaţiilor electronice între operatori.
un program inițiat în cadrul unei persoane juridice ale
cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o
stock option plan ----- piațã reglementatã sau tranzacționate în cadrul unui
sistem alternativ de tranzacționare, prin care se acordă
angajaților, administratorilor și/sau directorilor acesteia
9
sau ai persoanelor juridice afiliate ei dreptul de a
achiziționa la un preț preferențial sau de a primi cu titlu
gratuit, un număr determinat de valori mobiliare emise
de entitatea respectiva.
Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan,
programul respectiv trebuie să cuprindă o perioadă
minimă de un an între momentul acordării dreptului şi
momentul exercitării acestuia (achiziţionării valorilor
mobiliare).
orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond orice titlu de participare și orice instrumente financiare
deschis de investiţii sau alt instrument financiar, calificat calificate astfel prin legislaţia în materie din statul în care
titlu de valoare
astfel de către CNVM, inclusiv instrumente financiare au fost emise.
derivate şi părţile sociale.
orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat
de o întreprindere în trafic internaţional, precum şi
activităţile auxiliare, strâns legate de această operare şi
transport
----- care nu constituie activităţi separate de sine stătătoare.
internaţional
Nu reprezintă transport internaţional cazurile în care
transportul este operat exclusiv între locuri aflate pe
teritoriul României.
pentru titlurile de participare/valoare - valoarea de valoarea de achiziţie sau de aport, utilizată pentru
achiziţie sau de aport, utilizată pentru calculul câştigului calculul profitului impozabil - pentru titlurile de
sau al pierderii, în înţelesul impozitului pe venit ori al participare.
impozitului pe profit În valoarea fiscală se includ și evaluările înregistrate
potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Valoarea
de aport se determină în funcție de modalitățile de
constituire a capitalului social, categoria activelor aduse
ca aport sau modalitatea de impozitare a aportului.
valoarea fiscală
valoarea de achiziţie sau de aport utilizată pentru calculul
câştigului sau al pierderii, în înţelesul impozitului pe venit
- pentru titlurile de valoare;
În cazul titlurilor de valoare primite sub forma
avantajelor de către contribuabilii care obțin venituri
din salarii și asimilate salariilor, altele decât cele
dobândite în cadrul sistemului stock options plan,
valoarea fiscală este valoarea de piață la momentul
dobândirii titlurilor de valoare.
10
Mijloace fixe (NOU)
In situația în care, potrivit reglementărilor contabile,
contribuabilul deduce subvenția guvernamentală la
calculul valorii contabile a mijloacelor fixe, valoarea
rezultată este și valoare fiscala.
Inainte de 1 ianuarie 2017 Dupa 1 ianuarie 2017
un program inițiat în cadrul unei persoane juridice un program iniţiat în cadrul unei persoane juridice
ale cărei valori mobiliare sunt admise la prin care se acordă angajaţilor, administratorilor
tranzacționare pe o piață reglementată sau şi/sau directorilor acesteia sau ai persoanelor
tranzacționate în cadrul unui sistem alternativ de juridice afiliate ei, prevăzute la pct. 26 lit. c) şi d),
tranzacționare, prin care se acordă angajaților, dreptul de a achiziţiona la un preţ preferenţial sau
stock option plan administratorilor și/sau directorilor acesteia sau ai de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de
persoanelor juridice afiliate ei, prevăzute la pct. 26 titluri de participare, emise de entitatea respectivă.
lit. c) și d), dreptul de a achiziționa la un preț
preferențial sau de a primi cu titlu gratuit un număr
determinat de valori mobiliare emise de entitatea
respectivă.
11
4. Aspecte privind persoanele afiliate si dosarul preturilor de
transfer
12
Cum se stabileste gradul de rudenie in cazul persoanelor fizice?
Conform Codului civil, rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei
persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă. Rudenia este în
linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent
comun. Gradul de rudenie se stabileşte astfel:
- în linie dreaptă, după numărul naşterilor astfel:
- copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi (sageti verzi);
- nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea (sageti verzi);
- în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până
la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă astfel:
- fraţii sunt rude de gradul al doilea (sageti albastre);
- unchiul sau mătuşa şi nepotul sunt de gradul al treilea (sageti rosii);
- verii primari sunt rude de gradul al patrulea (sageti rosii).
Bunici
2 2 3
Parinti Unchi/matusa
2 1 1 1 4
Exemple Explicatii
Entitatea Leader detine 30% din partile Cele doua societati sunt persoane afiliate
sociale ale entitatii Alfa. deoarece prima societate detine peste 25%
din capitalul social al societatii Alfa.
Entitatea Leader detine 50% din partile Toate cele trei entitati sunt persoane
sociale ale entitatii Alfa si 70% din afiliate. Desi intre Alfa si Beta nu exista
actiunile entitatii Beta. Entitatea Alfa nu participatii reciproce, ambele societati au
detine titluri la Beta si nici entitatea Beta un asociat/actionar comun care detine in
nu detine titluri la Alfa. fiecare entitate peste 25% din capitalul
social.
Astfel, in mod indirect, cele doua entitati
(Alfa si Beta) sunt considerate persoane
afiliate.
13
Stefan este asociat unic in entitatea Alfa, Stefan este persoana afiliata cu Mihai
iar fratele sau, Mihai, detine 40% din deoarece sunt rude de gradul al doilea.
capitalul social al entitatii Beta. Entitatea Desi intre Alfa si Beta nu exista participatii
Alfa nu detine titluri la Beta si nici reciproce, cele doua societati sunt
entitatea Beta nu detine titluri la Alfa. persoane afiliate. Stefan detine peste 25%
din capitalul entitatii Alfa, Mihai detine
peste 25% din capitalul entitatii Beta, ceea
ce inseamna ca in mod indirect Stefan
detine cel putin 25% in capitalul entitatii
Beta, iar Mihai cel putin 25% in entitatea
Alfa.
Razvan detine 55% din partile sociale ale Cele doua societati sunt persoane
entitatii Alfa si este administrator in afiliate pentru ca aceeasi persoana detine
entitatea Beta. peste 25% in capitalul unei entitati si fiind
administrator in cea de-a doua societate se
considera ca are capacitatea de decizie
asupra activităţii acesteia.
Entitatea Alfa detine 40% din capitalul Desi entitatea Alfa nu detine in mod direct
entitatii Beta, care la randul ei detine parti sociale la entitatea Gama, toate cele
80% din partile sociale ale entitatii trei societati sunt parti afiliate.
Gama. Intre entitatile Alfa si Gama nu Avand in vedere ca Alfa detine la Beta peste
exista participatii reciproce. 25% din capital, inseamna ca sunt afiliate.
La randul sau, Beta detine peste 25% din
titlurile entitatii Gama, rezultand o relatie
de afiliere intre cele doua.
Astfel, se considera ca Alfa detine in mod
indirect peste 25% din capitalul entitatii
Gama.
14
Plafoanele sunt calculate in functie de cursul de schimb BNR valabil pentru
ultima zi a anului fiscal si sunt aferente tranzacţiilor derulate cu persoanele afiliate
efectuate începând cu anul 2016.
15
perioade, contribuabilii vor fi selectaţi în funcţie de criteriul prevăzut mai sus (cifra de
afaceri din situatiile financiare sau sumele din Decontul de TVA). Contribuabilii vor
depune declaraţia pe propria răspundere la organul fiscal central în a cărui rază
teritorială se află domiciliul fiscal declarat al acestora, în termen de cel mult 5 zile de
la data înregistrării lor la registrul comerţului.
16
Ce se intampla daca nu respectam principiul valorii de piaţă?
In MOf nr 499 din 7 iulie 2015 a fost publicata Legea 187/2015 privind
aprobarea OUG 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal. Una din modificarile aduse a constat in redefinirea activitatilor
dependente/independente care a intrat in vigoare incepand cu 10 iulie 2015 si este
valabila si dupa 1 ianuarie 2016, avand in vedere ca Legea 227/2015 a preluat aceleasi
aspecte.
17
Inainte de 10 iulie 2015:
Anterior acestor modificari, Codul fiscal definea activitatea independentă ca
fiind orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta decât o
activitate dependenta.
Activitatea dependentă este orice activitate desfăşurată de o persoană fizică
într-o relaţie de angajare.
Orice activitate putea fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplinea
cel puţin unul dintre criteriile de mai jos:
a) beneficiarul de venit se afla într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de
venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respecta
condiţiile de muncă impuse de acesta (cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul
de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru);
b) în prestarea activităţii, beneficiarul de venit folosea exclusiv baza materială
a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare,
echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele
asemenea şi contribuia cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi
cu capitalul propriu;
c) plătitorul de venit suporta în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de
deplasare ale beneficiarului de venit (cum ar fi: indemnizaţia de delegare-
detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură);
d) plătitorul de venit suporta indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia
pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.
În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe
venit şi contribuţiile sociale obligatorii ar fi fost recalculate și virate, fiind datorate
solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz, se aplicau regulile de
determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de
bază.
Incepand cu 10 iulie 2015, ultimele doua paragrafe de mai sus au fost abrogate.
18
f) persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de
reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit
actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea
profesiei respective;
g) persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu
personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane.
De retinut:
1. Calificarea unei activitati ca fiind independenta/dependenta se aplica doar in
cazul persoanelor fizice. Niciodata sa nu aplicati criteriile de mai sus in
cazul persoanelor juridice. Activitatile desfasurate intre personae juridice NU
pot fi reincadrate ca fiind dependente.
2. Daca nu se indeplinesc cel putin 4 din criteriile prezentate mai sus,
activitatea respectiva va fi calificata ca fiind dependenta, ceea ce
presupune acelasi regim de impozitare ca in cazul veniturilor salariale;
19
prevederi au incetat definitiv si practic reţinerea şi nevărsarea impozitelor cu
retinere la sursa reprezinta doar contraventie care se sanctioneaza cu amenda.
Reținerea și nevărsarea în totalitate a sumelor reprezentând impozite și
contribuții cu reținere la sursă constituie contravenție si se sancționează astfel:
- cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în
categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 1.000 lei la 1.500
lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice, dacă
obligațiile fiscale sustrase la plată sunt de până la 50.000 lei inclusiv;
- cu amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei pentru persoanele juridice încadrate
în categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 4.000 lei la 6.000
lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice, dacă
obligațiile sustrase la plată sunt cuprinse între 50.000 lei și 100.000 lei
inclusiv;
- cu amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei pentru persoanele juridice încadrate
în categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 6.000 lei la 8.000
lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice, dacă
obligațiile fiscale sustrase la plată sunt mai mari de 100.000 lei;
20
7. Recalificarea unei tranzactii
In MOf nr 499 din 7 iulie 2015 a fost publicata Legea 187/2015 privind
aprobarea OUG 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal. Astfel, art 11 din Codul fiscal (unul din cele mai invocate in actele de
inspectie fiscala, atunci cand o tranzactie este recalificata de catre inspectorii fiscali) a
fost modificat, cu aplicabilitate 10 iulie 2015. De altfel, aceste prevederi au fost
preluate din Noul Cod fiscal deoarece s-a dorit implementarea acestora cat mai repede.
21
acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi
acordate.
Practic, o tranzactie va putea fi considerata ca fiind artificiala doar daca
una dintre parti se află în afara României. Cu alte cuvinte, tranzactiile
desfasurate intre doua sau mai multe entitati rezidente NU vor mai putea fi
considerate artificiale.
22
b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor
date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal
identificarea acestuia;
c) organul fiscal central constatată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;
e) durata de funcționare a societății este expirată;
f) societatea nu mai are organe statutare;
g) durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.
ATENTIE!
Verificati daca firma pe care o gestionati are sediul expirat sau daca mandatul
administratorului este expirat pentru a nu risca sa fiti trecuti la inactivi. Nu uitati ca a fi
inactiv fiscal inseamna anularea codului de TVA din oficiu, firma nu are dreptul sa isi
deduca tva din achizitii si cheltuielile suportate sunt nedeductibile dar trebuie sa
colecteze TVA si sa suporte impozit pe veniturile realizate (pe profit sau pe venit).
Recuperarea TVA
Astfel, daca ati fost declarat inactiv fiscal, iar ulterior va reactivati si solicitati
reînregistrarea în scopuri de TVA, va puteti exercita dreptul de deducere pentru
achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care ati avut codul de TVA
anulat, prin înscrierea taxei în primul Decont de TVA 300 depus după înregistrare sau
într-un decont ulterior, chiar dacă factura de achizitie nu cuprinde codul de
înregistrare în scopuri de TVA al dvs.
Exemplu:
În luna noiembrie 2016, entitatea Alfa a fost declarată inactivă şi înscrisă în Registrul
contribuabililor inactivi. În luna decembrie 2016, aceasta achiziţionează mărfuri la costul de
1.000 lei, TVA 20% pe care le vinde in luna aprilie 2017.
In 11 ianuarie 2017, entitatea achizitioneaza un mobilier de birou la costul de 4.000 lei,
TVA 19%. In data de 13 martie 2017, entitatea s-a reactivat fiscal, iar incepand cu data de 23
23
martie 2017 s-a reinregistrat in scopuri de TVA.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa.
Având în vedere că entitatea Alfa a fost declarată inactivă, acesteia i s-a anulat din
oficiu codul de înregistrare în scopuri de TVA. Astfel, societatea nu are dreptul să îşi deducă
TVA aferentă achiziţiilor efectuate in perioada respectiva. Conform cadrului contabil în
vigoare, TVA va fi recunoscută în costul de achiziţie al bunurilor cumpărate sau al serviciilor
primite.
Înregistrările efectuate în contabilitate sunt următoarele:
achiziţia mărfurior de la furnizor (decembrie 2016):
1.200 lei 371 = 401 1.200 lei
Mărfuri Furnizori
24
Exemplu:
În luna octombrie 2016, entitatea Alfa a fost declarată inactivă şi înscrisă în Registrul
contribuabililor inactivi. În 18 ianuarie 2017, aceasta emite o factura de prestari servicii catre
un client in suma de 10.000 lei.
Entitatea este reactivata fiscal incepand cu 14 februarie 2017.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa?
Pe perioada inactivitatii fiscale, entitatii Leader i s-a anulat din oficiu codul de
înregistrare în scopuri de TVA, insa aceasta are obligatia de a colecta TVA pentru operatiunile
taxabile efectuate.
Dupa data de 14 februarie 2017, entitatea Alfa emite o factura clientului sau prin care
colecteaza TVA de la acesta.
25
Recuperarea cheltuielilor
În situaţia în care inactivitatea şi reactivarea sunt declarate în acelaşi an fiscal,
cheltuielile respective vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, începând
cu trimestrul reactivării.
În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea sunt declarate în ani fiscali
diferiţi, cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul/anii
precedent/precedenţi celui în care se înregistrează sunt luate în calcul la determinarea
rezultatului fiscal, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea
şi depunerea unei Declaraţii 101 rectificative, iar cheltuielile respective aferente
perioadei de inactivitate din anul reactivării vor fi luate în calcul la determinarea
rezultatului fiscal, începând cu trimestrul reactivării.
Recuperarea TVA
Conform OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte normative
din domeniul financiar-fiscal, in cazul reînregistrării în scopuri de TVA a
furnizorului/prestatorului, beneficiarii care au achiziţionat bunuri şi/sau servicii în
perioada în care furnizorul/prestatorul a avut codul de TVA anulat îşi exercită dreptul
de deducere a TVA pentru achiziţiile respective, pe baza facturilor emise de
furnizor/prestator, prin înscrierea taxei în primul Decont de TVA depus după
înregistrarea furnizorului/prestatorului sau într-un decont ulterior.
Recuperarea cheltuielilor
Atunci cand inactivitatea şi reactivarea furnizorului sunt declarate în acelaşi an
fiscal, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective la determinarea rezultatului
fiscal, începând cu trimestrul reactivării furnizorului.
În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea furnizorului sunt declarate în
ani fiscali diferiţi, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective aferente perioadei
de inactivitate din anul/anii precedent/precedenţi celui în care se declară reactivarea,
pentru determinarea rezultatului fiscal, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la
care se referă acestea şi depunerea unei Declaraţii 101 rectificative. Cheltuielile
respective aferente perioadei de inactivitate din anul declarării reactivării vor fi luate
în calcul la determinarea rezultatului fiscal, începând cu trimestrul declarării
reactivării.
26
Exemplu:
În luna ianuarie 2017, entitatea Alfa - inactiva vinde marfuri entităţii Beta la preţul de
vânzare de 5.000 lei. Entitatea Beta este înregistrată în scopuri de TVA.
Tot în luna ianuarie 2017, entitatea Alfa primeşte o factură de servicii contabile în
sumă de 300 lei, TVA 19%.
In data de 15 februarie 2017, entitatea Alfa a indeplinit toate prevederile legale si a fost
reactivata fiscal.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate atât de entitatea Alfa, cât şi de Beta.
27
emiterea facturii catre Beta ulterior reactivarii societatii (februarie 2017):
950 lei 4111 = 704 5.000 lei
Clienti Venituri din servicii
prestate
704 (5.000 lei)
Venituri din servicii
prestate
4427 950 lei
TVA colectata
Entitatea BETA:
Entitatea Barsin achiziționează mărfuri de la un contribuabil inactiv şi astfel nu
beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielii. Insa, avand in vedere ca furnizorul se
reactiveaza, cheltuiala cu marfa recunoscuta la momentul scoaterii acesteia din gestiune va fi
deductibila fiscal.
Mai mult decat atat, dupa data de 15 februarie 2017, furnizorul va emite o factura cu
TVA pentru marfa vanduta in ianuarie 2017, iar entitatea Beta va avea drept de deducere a
taxei respective.
28
Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii – din 12
ianuarie 2015
Initial, in MOf nr 278 din 20 aprilie 2011 a fost publicat OMFP nr. 1873/2011
prin care s-a aprobat Decizia nr. 2/2011 a Comisiei fiscale centrale privind
interpretarea si aplicarea unitara a art. 137 alin. (1) lit. a) si art. 140 din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal.
Aceasta preciza ca pentru livrarile taxabile de constructii si de terenuri, TVA
colectata aferenta se determina in functie de vointa partilor rezultata din contracte
sau alte mijloace de proba, dupa cum urmeaza:
a) prin aplicarea cotei de TVA la contravaloarea livrarii, daca rezulta ca:
- partile au convenit ca TVA NU este inclusa in contravaloarea livrarii; sau
- partile NU au convenit NIMIC cu privire la TVA.
b) prin aplicarea procedeului sutei marite, daca rezulta ca partile au convenit ca
TVA este inclusa in contravaloarea livrarii.
ATENTIE!
In MOf nr 20 din 12 ianuarie 2015 a fost publicat OMFP 1820/2014 care a
aprobat Decizia Comisiei fiscale centrale nr 6/2014 prin care se aduc completari
privind baza de impozitare a tuturor bunurilor si serviciilor taxabile, nu numai a
constructiilor si terenurilor.
Pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, TVA colectată aferentă
se determină în funcţie de voinţa partilor rezultată din contracte sau alte mijloace de
probă, după cum urmează:
a) se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, daca
rezultă că părţile au convenit că TVA NU este inclusă în contravaloarea livrării;
b) prin aplicarea procedeului sutei marite, daca partile au convenit ca TVA este
inclusa in contravaloarea livrarii/prestării;
29
c) atunci când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio
menţiune cu privire la TVA, iar furnizorul bunului respectiv este persoana
obligată la plata taxei datorate pentru operaţiunea supusă taxei, preţul
convenit trebuie considerat, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu are
posibilitatea de a recupera de la dobânditor TVA solicitată de administraţia
fiscală, ca incluzând deja taxa. In acest caz, TVA se determină prin aplicarea
procedeului sutei mărite.
9. Practici abuzive
Sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în
România sau în străinătate, în special următoarele venituri:
30
participare deţinute la o persoană juridică
română.
venituri din transferul titlurilor de participare la o veniturile unei persoane fizice nerezidente
persoană juridică, dacă aceasta este persoană obţinute din închirierea sau din altă formă de
juridică română sau dacă cea mai mare parte a cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi
valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, imobiliare situate în România, din transferul
direct sau prin una ori mai multe persoane proprietăţilor imobiliare situate în România, din
juridice, reprezintă proprietăţi imobiliare situate transferul titlurilor de participare, deţinute la o
în România, precum şi veniturile din transferul persoană juridică română, şi din transferul
titlurilor de valoare emise de rezidenţi români. titlurilor de valoare emise de rezidenţi români.
venituri din servicii prestate în România de orice k) veniturile din servicii prestate în România,
natură şi în afara României de natura serviciilor exclusiv transportul internaţional şi prestările de
de management, de consultanţă în orice domeniu, servicii accesorii acestui transport
de marketing, de asistenţă tehnică, de cercetare şi
proiectare în orice domeniu, de reclamă şi l) venituri din prestarea de servicii de
publicitate indiferent de forma în care sunt management sau de consultanţă din orice
realizate şi celor prestate de avocaţi, ingineri, domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de
arhitecţi, notari publici, contabili, auditori; la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
nu reprezintă venituri impozabile în România cheltuieli ale unui sediu permanent în România.
veniturile din transportul internaţional şi
prestările de servicii accesorii acestui transport
orice alte venituri obţinute dintr-o activitate
-
desfăşurată în România
31
B. Impozitul pe profit
1. Notiuni generale
In categoria entitatilor scutite de la plata impozitului pe profit au aparut
următoarele modificari:
32
Academia Română, precum şi fundaţiile înfiinţate
de Academia Română în calitate de fondator unic,
---
cu excepția activităților economice desfășurate
de acestea
entitatea transparentă fiscal cu personalitate
---
juridică
33
d) pentru Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, veniturile obţinute şi
utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii Societății Naţionale de
Cruce Roşie din România nr.139/1995. (NOU)
34
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice;
p) sumele colectate de organizaţiile colective autorizate, potrivit legii, pentru
îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor.
(NOU)
În cazul entitatilor enumerate mai sus, pentru calculul rezultatului fiscal sunt
neimpozabile şi alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a 15.000
euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile
prezentate in paragraful anterior.
Acestea datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care
corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile, asupra
căreia se aplică cota de 16% sau de 5% (specifica barurilor de noapte etc.), dupa caz.
Exemplu:
In anul 2016, o organizatie non-profit a recunoscut urmatoarele venituri si cheltuieli:
– venituri din serbari, conferinte, tombole 50.000 lei;
– venituri din cotizatii ale membrilor 6.000 lei;
– donatii în bani si bunuri primite prin sponsorizare 14.000 lei;
– venituri din activitati economice 10.000 lei;
– cheltuielile totale aferente anului 2016 sunt în suma de 8.000 lei, din care cheltuielile
efectuate pentru realizarea de venituri din activitati economice sunt în suma de 2.000
lei.
Consideram cursul de schimb mediu anual ca fiind 4,5 lei/euro.
Determinati impozitul pe profit datorat.
Venituri neimpozabile = 50.000 lei + 6.000 lei + 14.000 lei = 70.000 lei
Cheltuieli aferente activitatii nonprofit = 8.000 lei – 2.000 lei = 6.000 lei
35
3. Modificarea anului fiscal – Art 16
Exemplu:
Începând cu anul 2016, entitatea Leader care activeaza in industria hoteliera
doreşte să îşi modifice anul fiscal. În acest sens, entitatea face toate demersurile
pentru ca anul fiscal să fie 1 octombrie – 30 septembrie.
Cum va proceda entitatea Leader in vederea modificarii anului fiscal?
36
NOU 1 ianuarie 2017! (OUG 84/2016)
Entitatile care îşi modifică din nou exerciţiul financiar, potrivit reglementărilor
contabile, pot opta ca anul fiscal modificat să corespundă cu exerciţiul financiar.
Dacă anul fiscal modificat redevine anul fiscal calendaristic, ultimul an fiscal
modificat include şi perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal
modificat şi 31 decembrie a anului respectiv. In acest caz, Declaraţia anuală de impozit
pe profit 101 aferentă ultimului an fiscal modificat se depune până la data de 25
martie inclusiv a anului următor.
Aceste entitati comunică organului fiscal modificarea perioadei anului fiscal
până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la data la care s-ar fi închis anul
fiscal modificat.
Exemplu:
Începând cu anul 2015, entitatea Alfa a optat ca anul fiscal să fie 1 septembrie –
31 august. In data de 20 februarie 2017, conducerea entitatii a hotarat ca anul fiscal sa
redevina anul calendaristic (1 ianuarie – 31 decembrie).
Cum va proceda entitatea Alfa in vederea modificarii anului fiscal?
Atunci cand se modifică perioada anului fiscal modificat, primul an nou fiscal
modificat va include şi perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului
fiscal modificat şi ziua anterioară primei zile a noului an fiscal modificat ().
In acest caz, entitatile comunică organului fiscal modificarea perioadei anului
fiscal în termen de 15 zile de la data începerii noului an fiscal modificat.
Exemplu:
Începând cu anul 2015, entitatea Alfa a optat ca anul fiscal să fie 1 septembrie –
31 august. In data de 20 februarie 2017, conducerea entitatii a hotarat ca anul fiscal
sa devina 1 mai – 30 aprilie.
Cum va proceda entitatea Alfa in vederea modificarii anului fiscal?
37
Insa, avand in vedere ca entitatea si-a modificat perioada anului fiscal, primul
an nou fiscal remodificat va cuprinde perioada 1 septembrie 2017 – 30 aprilie 2019.
Declaratia 101 aferenta acestui an fiscal va fi depusa pana pe 25 iulie 2019.
Entitatea Alfa trebuie sa depuna Formularul 014 si sa comunice organului fiscal
modificarea perioadei anului fiscal pana la data de 15 septembrie 2017.
Entitatile care si-au modificat anul fiscal si care îndeplinesc condiţiile pentru a
deveni microintreprindere si trec la impozit pe venit depun Declaraţia 101 privind
impozitul pe profit aferentă anului anterior aplicării sistemului de impunere pe
veniturile microîntreprinderilor, pentru perioada cuprinsă între data începerii
anului modificat şi 31 decembrie, până la data de 25 martie a anului fiscal următor.
Conform Codului fiscal, anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul
calendaristic.
Exemplu:
În anul 2016, entitatea Leader îşi modifică anul fiscal, astfel incat acesta sa
inceapa la 1 mai si sa incheie la 30 aprilie.
Cum va proceda entitatea Leader in vederea modificarii anului fiscal?
38
Dacă anul fiscal modificat începe în a treia lună a trimestrului calendaristic,
primele două luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un
trimestru, pentru care contribuabilul are obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe
profit, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului
calendaristic respectiv.
Exemplu:
În anul 2016, entitatea Leader îşi exprima intentia modificării anului fiscal,
astfel incat acesta sa inceapa la 1 septembrie si sa incheie la 31 august.
Cum va proceda entitatea Leader in vederea modificarii anului fiscal?
Exemplu:
Începând cu anul 2016, entitatea Leader îşi modifica anul fiscal pentru a
corespunde perioadei 1 aprilie – 31 martie.
Cand se prescrie dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit?
Până în data de 15 aprilie 2016, entitatea Leader va depune la organul fiscal
Formularul 014. Primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie 2016 – 31 martie
2017, avand in vedere ca primele 3 luni din anul 2016, trebuie sa fie incluse în primul
an fiscal.
La 30 septembrie 2017 se implinesc 6 luni de la încheierea primului an fiscal
modificat. Astfel, dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit aferent
anului fiscal 1 ianuarie 2016 – 31 martie 2017 se prescrie la 1 octombrie 2022.
39
4. Regimul special de impozitare (cota de 5%) – Art 18
40
HG 1/2016 – Normele de aplicare
Pe baza deciziei de ajustare/estimare a veniturilor sau cheltuielilor uneia din
persoanele afiliate, emise de organul fiscal competent, ajustările/estimările de
preţuri de transfer astfel stabilite se iau în calcul, de către persoana juridică română
afiliată, la determinarea rezultatului fiscal al perioadei în care s-a derulat tranzacţia,
după cum urmează:
- venitul/cheltuiala stabilite la nivelul unuia dintre contribuabili reprezintă
cheltuială/venit la nivelul celuilalt contribuabil;
- venitul stabilit suplimentar din ajustare/estimare este luat în calcul prin
intermediul unui element similar venitului, respectiv cheltuiala stabilită
suplimentar din ajustare/estimare este luată în calcul prin intermediul unui
element similar cheltuielii, şi prin aplicarea tratamentului fiscal, de impozitare
sau de deducere, corespunzător celui aplicat venitului/cheltuielii iniţial/iniţiale
în legătură cu care aceste ajustări/estimări au fost efectuate, venitul/cheltuiala
suplimentară reprezentând o diferenţă de preţ a unei tranzacţii anterioare şi nu
o tranzacţie nouă.
41
Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016
Stimulentele fiscale se acordă pentru Stimulentele fiscale se acordă, cu
activităţile de cercetare-dezvoltare care respectarea legislației în materia
conduc la obţinerea de rezultate ale ajutorului de stat, pentru activitățile de
cercetării, valorificabile de către cercetare-dezvoltare desfășurate în
contribuabili, efectuate atât pe teritoriul scopul obținerii de rezultate ale
naţional, cât şi în statele membre ale UE cercetării, valorificabile de către
sau în statele care aparţin Spaţiului contribuabil, activități efectuate atât pe
Economic European. teritoriul național, cât și în statele
membre ale UE sau în statele care aparțin
Spațiului Economic European
In MOf nr 526 din 13 iulie 2016 a fost publicat OMFP 1056/2016 pentru
aprobarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la
calculul rezultatului fiscal.
Entitatile plătitoare de impozit pe profit beneficiază de aceste stimulente fiscale
pentru activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate atat prin mijloace proprii, cat
si în colaborare/asociere/acord, în scopul valorificării.
Valorificarea se poate realiza atât în folosul propriu, prin preluarea în
activitatea proprie a rezultatelor cercetării, cât şi prin vânzarea rezultatelor
cercetării sau utilizarea acestora în prestarea de servicii ori executarea de lucrări,
precum şi prin exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală rezultate.
Daca activităţile de cercetare-dezvoltare sunt desfăşurate de mai mulţi
contribuabili prin colaborare/asociere/acord, stimulentele fiscale se acordă fiecăruia
dintre aceştia, pe baza cheltuielilor eligibile efectuate. Cheltuielile eligibile efectuate de
o entitate nu sunt luate în calcul la stabilirea stimulentelor fiscale acordate celorlalţi
contribuabili din colaborare.
Atunci cand o parte dintre activităţile de cercetare-dezvoltare ale unei entitati
sunt efectuate de un terţ, la comanda entitatii, stimulentele fiscale se acordă tertului,
iar entitatea beneficiar NU va lua la calculul propriului stimulent fiscal cheltuielile
înregistrate din partea acestui terţ.
42
Cheltuielile eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la calculul
rezultatului fiscal sunt:
a) cheltuielile cu amortizarea sau cu închirierea imobilizărilor corporale şi
necorporale sau o parte din aceste cheltuieli aferentă perioadei de utilizare a
imobilizărilor corporale şi necorporale la activităţi de cercetare-dezvoltare;
b) cheltuielile cu personalul care participă la activităţi de cercetare-dezvoltare,
inclusiv la activităţi conexe în sprijinul acestora (documentare, efectuarea de
studii, experimente, măsurători, încercări, schimb de experienţă);
c) cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile imobilizărilor corporale şi necorporale
prevăzute mai sus;
d) cheltuielile de exploatare, inclusiv:
- cheltuieli cu serviciile executate de terţi,
- cheltuieli cu materialele consumabile,
- cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar,
- cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente,
- cheltuieli privind animalele de experiment, precum şi
- alte produse, procese sau servicii similare folosite la activităţi de cercetare-
dezvoltare;
e) cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetării sau
proporţional, prin utilizarea unei chei de repartizare.
43
acestea sunt înregistrate sau în perioada în care sunt transferate drept cheltuieli în
contul de profit şi pierdere prin amortizare.
Pentru a determina suma ce reprezintă stimulentul fiscal, cheltuielile eligibile se
însumează şi se înscriu în Registrul de evidenţă fiscală.
44
10. activităţile comerciale şi financiare necesare pentru cercetarea pieţei, producţia
comercială sau distribuirea unui material, produs, aparat, proces, sistem ori
serviciu care este nou sau îmbunătăţit;
11. servicii administrative şi de asistenţă generală (cum ar fi: transportul, depozitarea,
curăţarea, repararea, întreţinerea şi asigurarea securităţii) care nu sunt întreprinse
în totalitate şi exclusiv în legătură cu o activitate de cercetare-dezvoltare.
Prin OUG 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicata in MOf nr 488 din 30 iunie
2016, s-a prevazut ca începând cu veniturile aferente lunii august 2016, persoanele
fizice care obtin venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării
activităţii de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică sunt
scutite de la plata impozitului pe venit, urmand ca prin OMFP sa fie aduse lamuriri in
acest sens.
In MOf nr 718 din 16 septembrie 2016 a fost publicat OMFP 2018/2016
privind încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de
dezvoltare tehnologică. Aceasta activitate include:
a. cercetare aplicativă/industrială, definită ca cercetare sau investigaţie critică,
planificată, în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru
elaborarea unor noi produse, procese ori servicii sau pentru realizarea unei
îmbunătăţiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente.
Aceasta cuprinde crearea de părţi componente pentru sisteme complexe şi
poate include construcţia de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu
interfeţe simulate ale sistemelor existente, precum şi de linii-pilot, atunci când
acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială şi, în special, pentru
validarea tehnologiilor generic;
b. dezvoltare experimentală definită ca dobândirea, combinarea, modelarea şi
utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe relevante existente de ordin ştiinţific,
tehnologic, de afaceri şi altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau
servicii noi sau îmbunătăţite. Aceasta poate include, de exemplu, şi activităţi
care vizează definirea, planificarea şi documentarea conceptuală a noilor
produse, procese sau servicii. Dezvoltarea experimentală poate include crearea
de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea şi validarea
unor produse, procese sau servicii noi ori îmbunătăţite în medii reprezentative
pentru condiţiile de funcţionare reale, în cazul în care obiectivul principal este
de a aduce îmbunătăţiri tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu
sunt definitivate în mod substanţial. Aceasta poate include dezvoltarea unui
prototip sau pilot utilizabil comercial care este în mod obligatoriu produsul
comercial final şi a cărui producţie este prea costisitoare pentru ca acesta să fie
utilizat exclusiv în scopuri demonstrative şi de validare. Dezvoltarea
experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse
produselor, liniilor de producţie, proceselor de fabricaţie, serviciilor existente şi
45
altor operaţiuni în curs, chiar dacă modificările respective ar putea reprezenta
ameliorări;
c. activităţile de testare efectuate în vederea soluţionării incertitudinilor
ştiinţifice şi tehnologice şi a atingerii obiectivelor activităţilor de cercetare-
dezvoltare (de exemplu, testarea rezultatelor intermediare sau a prototipurilor);
d. dezvoltarea tehnologică este formată din activităţile de inginerie a sistemelor
şi de inginerie tehnologică, prin care se realizează aplicarea şi transferul
rezultatelor cercetării către operatorii economici, precum şi în plan social, având
ca scop introducerea şi materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme şi
servicii, precum şi perfecţionarea celor existente, şi care cuprinde:
cercetarea precompetitivă, ca activitate orientată spre transformarea
rezultatelor cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentaţii
pentru noi produse, procese ori servicii, incluzând fabricarea modelului
experimental şi a prototipului, care nu pot fi utilizate în scopuri
comerciale;
cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea
rezultatelor cercetării precompetitive în produse, procese şi servicii care
pot răspunde, în mod direct, cererii pieţei, incluzând şi activităţile de
inginerie a sistemelor, de inginerie şi proiectare tehnologică.
46
3. cercetare operaţională, cum sunt studiile de management sau de eficienţă care
sunt întreprinse înainte de începerea unei activităţi de cercetare sau de
dezvoltare;
4. acţiuni de corectare în legătură cu deteriorări apărute în producţia comercială a
unui produs;
5. activităţi juridice şi administrative în legătură cu aplicarea, brevetarea şi
soluţionarea litigiilor legate de invenţii şi vânzarea sau brevetarea invenţiilor;
6. activităţi, inclusiv design şi inginerie în construcţii, legate de construirea,
reamplasarea, rearanjarea sau darea în funcţiune a instalaţiilor ori a
echipamentelor, altele decât instalaţiile sau echipamentele care sunt folosite în
totalitate şi exclusiv în scopul desfăşurării de către întreprindere a activităţilor
de cercetare-dezvoltare;
7. studii de cercetare a pieţei, de testare şi dezvoltare a pieţei, de promovare a
vânzărilor sau de consum;
8. prospectarea, explorarea, sondarea ori producerea de minereuri, ţiţei sau gaze
naturale;
9. activităţile comerciale şi financiare necesare pentru cercetarea pieţei, producţia
comercială sau distribuirea unui material, produs, aparat, proces, sistem ori
serviciu care este nou sau îmbunătăţit;
10. servicii administrative şi de asistenţă generală (cum ar fi: transportul,
depozitarea, curăţarea, repararea, întreţinerea şi asigurarea securităţii) care nu
sunt întreprinse în totalitate şi exclusiv în legătură cu o activitate de cercetare-
dezvoltare.
47
Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite
de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor sunt:
a) actul constitutiv sau, după caz, documentele de înfiinţare ale angajatorului;
b) organigrama angajatorului cu evidenţierea structurii de cercetare-dezvoltare;
c) copia diplomei de licenţă sau a actului echivalent, certificată pentru
conformitate cu originalul;
d) document care conţine datele de identificare ale proiectului de cercetare-
dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică;
e) copia contractului individual de muncă, certificată pentru conformitate cu
originalul, sau a oricărui altui document din care rezultă raportul juridic sau a
actului de detaşare;
f) fişa postului;
g) fişa de pontaj asociată proiectului;
h) documentul în care se evidenţiază componentele aferente veniturilor din salarii
şi asimilate salariilor, obţinute de fiecare angajat din activităţile desfăşurate în
proiectul respectiv.
48
a) venitul net luat în calcul la determinarea impozitului este stabilit proporţional
cu ponderea venitului brut lunar supus impunerii în totalul venitului brut;
b) nivelul deducerii personale şi cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă se
stabilesc numai în funcţie de nivelul venitului brut lunar supus impunerii;
c) plafoanele aferente contribuțiilor la fondurile de pensii facultative sau primelor
de asigurare voluntară de sănătate nu se fracţionează în funcţie de nivelul
veniturilor scutite, acestea fiind echivalentul în lei al sumei de 400 euro.
Exemplu:
Entitatea Leader deruleaza un proiect de cercetare industriala prin care doreste
crearea unui prototip in laborator in domeniul aeronautic.
Angajatul Popescu Rares are un venit brut lunar de 5.000 lei, din care 3.000 de
lei sunt aferenti bugetului alocat in cadrul acestui proiect de cercetare. Acesta nu are
persoane in intretinere si nu beneficiaza de contribuții la fonduri de pensii
facultative sau prime de asigurare voluntară de sanatate.
Stabiliti venitul net si impozitul pe veniturile din salarii in acest caz.
i. Ponderea venitului impozabil din total venit brut = 2.000 lei / 5.000 lei = 40%
iv. Venitul net luat în calcul la determinarea impozitului = 4.175 lei x 40% = 1.670
lei
49
Impozit pe venituri din salarii = 4.175 lei x 16% = 668 lei
Salariu net = 5.000 lei – 825 lei – 668 lei = 3.507 lei
Concluzie:
Daca sunt indeplinite toate conditiile impuse de cadrul legal, impozitul pe
veniturile salariale este de 235 lei, in loc de 668 lei, rezultand un beneficiu de 433 lei.
În MOf nr 308 din 25 aprilie 2014, a fost publicată OUG nr 19/2014 prin care s-
a reintrodus prevederea privind neimpozitarea profitului reinvestit. O astfel de
prevedere a mai fost în vigoare în perioada octombrie 2009 – decembrie 2010, însă
atunci a fost vorba mai mult de o amânare a impozitării profitului, pe perioada de
amortizare a investiţiei respective.
50
dupa 1 ianuarie 2017, entitatile care efectueaza investitii cu respectarea criteriilor
impuse prin Codul fiscal pot scuti de la impozit profitul aferent investitiilor respective.
Iata cateva exemple de active care fac parte din subgrupa 2.1 si pot fi
achizitionate de catre entitatile platitoare de impozit pe profit. Este vorba despre
masini, utilaje si instalatii pentru:
- extractia si prepararea cărbunilor si minereurilor metalifere si nemetalifere;
- constructii (excavatoare, instalatii de forat, betoniere, malaxoare etc.);
- agricultură (tractoare agricole, masini pentru recoltat, instalatii pentru irigatii
etc.);
- silvicultură, exploatarea si prelucrarea lemnului;
- transporturi si telecomunicatii (receptoare telefonie mobile, statii radio,
monitoare de control video si audio etc.);
- ocrotirea sănătătii (stomatologie, fizioterapie, oftalmologie etc.);
- circulatia mărfurilor (masini de spălat veselă si tacamuri etc.);
- gospodăria comunală si spălătorii;
- industria textilă, a confectiilor, pielăriei, blănăriei si incăltămintei;
- constructii de masini si prelucrarea metalului;
- industria celulozei si hartiei, industria chimică si petrochimică;
- industria alimentară;
- industria poligrafică;
- metalurgia neferoasă;
- prospectiuni geologice si geofizice, foraj si extractia titeiului si gazelor;
- metalurgia feroasă, inclusiv laminarea si trefilarea metalelor;
- producerea materialelor de constructii si refractare, producerea sticlei,
portelanului si faiantei;
De asemenea, se incadreaza si:
- masinile de fortă si utilajele energetice (generatoare de energie electrică,
motoare eoliene etc.);
- masinile, utilajele si instalatiile comune care functionează independent (pompe
centrifuge, aparate de climatizare, masini si instalatii pentru industria frigului
etc.).
O alta conditie de indeplinit este ca activele sa fie noi, adica sa nu fi fost utilizate
anterior datei achiziţiei. De asemenea, contribuabilii care beneficiază de această
facilitate fiscala nu pot alege metoda de amortizare accelerată pentru activele
respective.
Pentru activele luate in folosinta in baza contractelor de leasing financiar, scutirea de
impozit pe profit se aplica de catre utilizator (locatar).
ATENTIE! Nu conteaza daca activul a fost achizitionat din fonduri proprii, din finantari
nerambursabile sau credite bancare. De asemenea, nu este relevant momentul la care se
achita datoria catre furnizorul de imobilizari. Trebuie sa tineti cont de momentul punerii in
functiune a investitiei si de profitul contabil brut obtinut de la inceputul anului respectiv si
pana la sfarsitul acelui trimestru.
51
Neimpozitarea profitului reinvestit – in trecut
Profitul investit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, adică profitul contabil
brut cumulat de la începutul anului, în anul punerii în funcţiune a echipamentelor
tehnologice respective. Scutirea de impozit se acordă în limita impozitului pe profit datorat
pentru acea perioadă.
52
Profitul contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la care se
adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat în trimestrul/anul punerii în funcţiune a
echipamentelor tehnologice respective (contul 121 + contul 691).
In luna decembrie 2016, societatea Alfa achiziţionează un utilaj la costul de 90.000 lei,
pe care il pune in functiune in data de 21 februarie 2017, conform procesului-verbal intocmit.
In ce trimestru beneficiaza societatea de scutire de impozit pe profit?
Scutirea se calculează trimestrial sau anual, în funcţie de caz. Suma profitului scutit de
la impozitare, mai puţin partea aferentă rezervei legale, va fi repartizată la sfârşitul
exerciţiului financiar cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la nivelul profitului
contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar.
Rezerva astfel constituită va fi impozitată la momentul utilizării sub orice formă,
precum şi în cazul operaţiunilor de reorganizare, dacă societatea beneficiară nu preia această
rezervă.
53
4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit
pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale:
a) determinarea sumei aferente rezervei legale
5% x Profit contabil = 5% x 650.000 lei = 32.500 lei
20% x Capital social = 20% x 200 lei = 40 lei
Societatea Leader va constitui rezerve legale in suma de 40 lei.
Valoarea fiscală a excavatorului este 100.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Pentru acest activ societatea Leader nu poate opta pentru amortizarea accelerată.
54
1. Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2016:
400.000 lei x 16% = 64.000 lei
4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit
pe profit:
repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve:
55
1. Se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2016:
40.000 lei x 16% = 6.400 lei
4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit
pe profit:
repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve (presupunand ca la sfarsitul
anului societatea dispune de profit contabil in limita acestei sume):
Din investitia realizata de 20.000 lei, societatea a scutit de la impozit doar 14.000 lei.
Chiar daca la sfarsitul trimestrului II societatea obtine un profit contabil de 70.000 lei, aceasta
nu mai poate recalcula impozitul pe profit scutit, deoarece la stabilirea profitului reinvestit se
compara valoarea investitiei cu profitul contabil brut cumulat de la începutul anului si pana la
sfarsitul trimestrului in care investitia a fost pusa in functiune.
Valoarea fiscală a echipamantului este 20.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Societatea Leader nu poate amortiza accelerat acest activ.
56
1. Se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2016:
170.000 lei x 16% = 27.200 lei
ATENTIE! Asa cum am mai precizat, scutirea de impozit se acordă în limita impozitului
pe profit datorat pentru anul in care investitia este pusa in functiune. Reprezinta practic o
componenta a CREDITULUI FISCAL de care poate beneficia societatea.
Chiar daca profitul contabil este suficient de mare pentru a acoperi investitia realizata,
daca rezultatul fiscal nu este cel putin la fel de insemnat, atunci societatea nu va beneficia in
intregime de aceasta facilitate.
57
Astfel, din investitia realizata de 30.000 lei, societatea va scuti la impozitare doar suma
de 18.000 lei, corespunzatoare rezultatului fiscal din anul respectiv.
Valoarea fiscală a activului este de 30.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
EXEMPLUL 8: Rezultat fiscal mai mic decat cel contabil in trimestrul punerii in
functiune a investitiei, urmat de cresterea rezultatului fiscal in trimestrele viitoare
Desi valoarea activului este de 40.000 lei, nu se poate acorda o scutire mai mare decat
impozitul datorat in perioada respectiva. Astfel, impozitul pe profit scutit calculat pentru
trimestrul al III-lea este de 4.000 lei, ceea ce inseamna ca societatea Leader va declara in
Formularul 100 un impozit pe profit de 0 lei. Insa nu trebuie sa uitam ca societatea are
dreptul la o scutire de maximum 6.400 lei in anul 2016, in functie si de rezultatul fiscal aferent
intregului an.
ATENTIE!
Profitul investit reprezinta totusi profitul contabil brut cumulat de la începutul anului.
La definitivarea impozitului pe profit, la 31 decembrie 2016, avem urmatoarele informatii:
Rezultat fiscal = 25.000 lei + 100.000 lei – 30.000 lei = 95.000 lei
Impozit pe profit aferent anului 2016 = 95.000 lei x 16% = 15.200 lei
Impozit pe profit scutit = 40.000 lei x 16% = 6.400 lei
Impozit pe profit anual datorat = 15.200 lei – 6.400 lei = 8.800 lei
Impozit pe profit datorat pentru trimestrul IV = 8.800 lei – 4.000 lei = 4.800 lei
58
Desi la 30 septembrie societatea a stabilit un credit fiscal provizoriu de 4.000 lei,
investitia realizata a fost de 40.000 lei, iar profitul contabil de 50.000 lei, ceea ce inseamna ca
aceasta avea dreptul la o scutire de impozit de 6.400 lei (40.000 lei x 16%).
Regularizarea impozitului pe profit s-a efectuat la 31 decembrie si avand in vedere ca
rezultatul fiscal a crescut, societatea si-a putut utiliza drept credit fiscal suma maxima de
6.400 lei.
Valoarea fiscală a activului este de 40.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv,
societatea Leader neputand alege amortizarea accelerata.
ATENTIE!
La definitivarea impozitului pe profit, la 31 decembrie 2016, avem urmatoarele
informatii:
Rezultat fiscal = 150.000 lei + 10.000 lei – 80.000 lei = 80.000 lei
Impozit pe profit aferent anului 2016 = 80.000 lei x 16% = 12.800 lei
Impozit pe profit scutit = MIN (12.800 lei; 16.000 lei) = 12.800 lei
Impozit pe profit anual datorat = 12.800 lei – 12.800 lei = 0 lei
Diferenta de impozit pe profit de recuperat = 8.000 lei
59
Desi la 30 septembrie 2016 societatea a inregistrat un rezultat fiscal de 150.000 lei si a
raportat un impozit pe profit de 8.000 lei, la 31 decembrie 2016 rezultatul fiscal cumulat pe
intreg anul a fost de 80.000 lei.
Chiar daca investitia pusa in functiune in septembrie 2016 a fost de 100.000 lei,
scutirea de impozit pe profit se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada
respectivă. Astfel, societatea nu isi putea diminua impozitul pe profit cu suma de 16.000 lei,
atat timp cat impozitul annual a fost de doar 12.800 lei.
Valoarea fiscală a activului este de 100.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Un caz aparte il constituie societatile care inregistreaza pierdere fiscala pe care o pot
recupera din profiturile impozabile inregistrate in urmatorii 7 ani fiscali. Pierderea fiscala
inregistrata pana in anul 2008 inclusiv a putut fi recuperata in urmatorii 5 ani fiscali
consecutivi, adica pana cel tarziu in anul 2013.
O societatea care dispune de pierdere fiscala poate risca sa nu utilizeze la potentialul
maxim aceasta facilitate fiscala.
Impozitul pe profit scutit este de 6.400 lei, ceea ce inseamna ca societatea Leader va
declara in Formularul 101 un impozit pe profit anual de 0 lei. Daca presupunem ca in cursul
anului, prin Formularul 100 a fost declarat un impozit de profit de 2.000 lei, va rezulta o
diferenta de impozit pe profit de recuperat de 2.000 lei.
60
Desi rezultatul fiscal din anul 2016 (90.000 lei) era suficient de mare incat sa acopere
valoarea investitiei efectuate (60.000 lei) si conditia principala era indeplinita (profitul
contabil brut sa fie mai mare decat valoarea activului), pierderea fiscala inregistrata anterior a
diminuat valoarea creditului fiscal de care societatea a beneficiat.
Valoarea fiscală a activului este de 60.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv,
societatea Leader neputand alege amortizarea accelerata.
TRIMESTRUL III
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a
impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape:
1. Se calculează impozitul pe profit la 30 septembrie 2016:
350.000 lei x 16% = 56.000 lei
61
TRIMESTRUL IV
Se parcurg următoarele etape:
1. Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2016:
430.000 lei x 16% = 68.800 lei
4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit
pe profit:
repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve:
62
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a
impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape:
1. Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2016:
500.000 lei x 16% = 80.000 lei;
Având în vedere faptul că profitul contabil brut acoperă investiţiile realizate, impozitul pe
profit aferent profitului investit este:
200.000 lei x 16% = 32.000 lei;
4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit
pe profit.
repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve:
63
Ȋn trimestrul al III-lea, entitatea nu mai realizează alte venituri fata de cele de mai sus,
iar cheltuielile deductibile pentru această perioadă sunt de 90.000 lei.
Ȋn trimestrul al IV-lea, entitatea obţine venituri din vânzare soft de 50.000 lei și
prestări servicii arhitectură de 40.000 lei. Cheltuielile deductibile în această perioadă sunt de
30.000 lei.
Cursul de schimb euro-leu la 31 decembrie 2015 presupunem ca este de 4,4847
lei/euro.
In luna mai 2016, societatea achizitioneaza si pune in functiune un echipament la
costul de 50.000 lei, iar in luna noiembrie 2016 un alt utilaj la costul de 40.000 lei.
Profitul contabil aferent perioadei iulie-decembrie 2016 este de 110.000 lei.
Care este regimul de impozitare în cazul entităţii Leader?
În primele două trimestre din anul 2016, societatea Leader a datorat un impozit pe
venit de 3.000 lei (150.000 lei x 2%).
Ȋncepând cu trimestrul al III-lea din anul 2016, entitatea Leader devine plătitoare de
impozit pe profit, deoarece a depășit limita de 100.000 de euro, aceasta realizând venituri
totale cumulate de 530.000 lei.
Venituri impozabile (280.000 lei + 50.000 lei + 40.000 lei) 370.000 lei
Cheltuieli deductibile (90.000 lei + 30.000 lei) 120.000 lei
Profit impozabil 250.000 lei
Impozit pe profit calculat pentru 2016 (iulie – decembrie) 40.000 lei
64
40.000 lei x 16% = 6.400 lei;
Impozit pe profit scutit = 6.400 lei;
Impozit pe profit anual = 40.000 lei – 6.400 lei = 33.600 lei
Concluzii
65
8. Venituri neimpozabile – Art 23
66
Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor sunt cheltuieli
deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepţia celor care sunt
prevazute in cadrul celor deductibile limitat sau nedeductibile din Codul fiscal.
67
- alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv
de muncă sau a unui regulament intern.
68
valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora şi cheltuielile din diferenţe
de curs valutar/cheltuielile financiare aferente.
Daca o entitate detine mai multe autoturisme „cu folosinta mixta” luate in
leasing financiar, trebuie sa tina evidenta analitica a cheltuielilor si veniturilor din
diferente de curs valutar pentru fiecare autoturism in parte. Limitarea de 50% nu
poate fi aplicata „la global” asupra conturilor sintetice de diferente de curs. La un
anumit contract de leasing ar putea rezulta castig din diferente de curs, la alt
contract de leasing ar putea rezulta pierdere neta, iar entitatea trebuie sa aplice
limitarea de 50% asupra pierderii nere si nu sa o compenseze cu surplusul de la
celalalt contract de leasing.
Exemplu:
In urma unui contract de leasing financiar pentru un autoturism folosit si in scop
personal, entitatea Leader a inregistrat:
- cheltuieli din diferenţe de curs valutar – 3.000 lei;
- venituri din diferenţe de curs valutar – 2.200 lei.
Care este tratamentul fiscal al diferentelor de curs in acest caz?
Daca o astfel de situatie ar fi fost inregistrata in anul 2015, venitul din diferente de
curs valutar de 2.200 lei ar fi fost impozabil, iar entitatea si-ar fi dedus doar 1.500 lei din
cheltuiala de 3.000 lei.
In anul 2016, rezulta o pierdere neta din diferente de curs de 800 de lei (3.000 lei –
2.200 lei), ceea ce inseamna ca partea de cheltuieli nedeductibila este de 400 lei.
Astfel, comparativ cu anul 2015 cand cheltuielile nedeductibile ar fi fost de 1.500 lei,
o astfel de situatie inregistrata in anul 2016 conduce la recunoasterea unei cheltuieli
nedeductibile de doar 400 de lei.
69
9.3. Cheltuieli nedeductibile
D. au termen de valabilitate/expirare
depăşit, potrivit legii.
cheltuielile cu serviciile de management, cheltuielile cu serviciile de management,
consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, consultanţă, asistenţă sau alte servicii, prestate de
pentru care contribuabilii nu pot justifica o persoană situată într-un stat cu care România
necesitatea prestării acestora în scopul nu are încheiat un instrument juridic în baza
activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt căruia să se realizeze schimbul de informaţii.
încheiate contracte Aceste prevederi se aplică numai în situaţia în
care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor
tranzacţii calificate ca fiind artificiale.
70
cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă,
- indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca
fiind legate de fapte de corupţie, potrivit legii.
Inainte de 1 ianuarie 2017 Dupa 1 ianuarie 2017
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.
În situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură
informaţia necesară identificării acestor cheltuieli,
la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul
cheltuielile de conducere şi administrare, precum
şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin
utilizarea unei metode raţionale de alocare a
acestora sau proporţional cu ponderea veniturilor
neimpozabile respective în totalul veniturilor
înregistrate de contribuabil.
Funcţiile de conducere şi administrare sunt
cele definite prin lege sau prin reglementări
interne ale angajatorului.
Pentru veniturile prevăzute la art. 23 lit. d), e), f),
g), l), m) şi o) din Codul fiscal nu se alocă
cheltuieli de conducere şi administrare/ cheltuieli
comune aferente..
71
cadourile oferite cu valoare egală sau mai mare de
100 lei.
Exemplu:
In primul trimestru al anului, entitatea Leader a înregistrat urmatoarele venituri si
cheltuieli:
- venituri din servicii prestate 60.000 lei;
- venituri din vanzarea unui teren 20.000 lei;
- venituri din ajustari pentru deprecierea stocurilor 4.000 lei;
- venituri din dividende primite (30% timp de 4 ani) 2.000 lei;
- cheltuieli cu salariile 30.000 lei;
- cheltuieli de protocol 2.000 lei;
- cheltuieli cu amenzi datorate ANAF 1.000 lei;
- cheltuieli cu ajustari pentru deprecierea stocurilor 5.000 lei;
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.
Venituri neimpozabile = 6.000 lei Baza de calcul protocol = 48.000 lei + 2.000
Cheltuieli af ven neimpoz = 5.000 lei lei = 50.000 lei
Baza de calcul protocol = (86.000 lei – 6.000 lei) Cheltuieli protocol ded = 50.000 lei x 2%
– (38.000 lei – 2.000 lei – 5.000 lei) = 80.000 lei –
31.000 lei = 49.000 lei
Dpdv TVA
Incepand cu 1 ianuarie 2013, bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul
acţiunilor de protocol NU sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea fiecărui
cadou oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul
cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit.
În situaţia în care persoana impozabilă a oferit şi cadouri care depăşesc
individual plafonul de 100 lei, însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei
perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată şi colectează taxa, dacă s-a
exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective.
Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei
fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul. Baza
impozabilă, respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se
înscriu în autofactura prevăzută la art. 319 alin (8) din Codul fiscal care se include în
decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat
bunurile gratuit în cadrul acţiunilor de protocol şi a depăşit plafonul.
72
Exemplu:
Entitatea Leader a înregistrat în trimestrul I din 2016 venituri din vanzarea de marfuri
de 100.000 lei şi cheltuieli cu marfurile vandute în sumă de 90.000 lei. Aceasta a acordat in
luna martie 2016 unui grup de 10 clienţi cadouri a căror valoare individuală este de 150 lei,
plus TVA 20%. Astfel, cheltuielile de protocol au fost 1.500 lei. Perioada fiscala a societatii este
luna.
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.
Din punct de vedere al TVA, valoarea fiecărui cadou depăşeşte plafonul de 100 lei.
Entitatea trebuie să colecteze TVA pentru diferenţa de 500 lei (50 lei/cadou x 10 cadouri),
avand in vedere ca este inregistrata in scopuri de TVA si ca si-a exercitat dreptul de deducere
a TVA la achizitia cadourilor.
73
Opinie! Pentru facturile primite de la furnizori, aferente achizitiilor de bunuri
(apa, cafea, suc, zahar, etc.) destinate servirii in cadrul sedintelor de protocol legate de
derularea afacerilor se poate exercita, integral, suma TVA deductibila facturata de
catre furnizor, fara ca acest drept sa fie limitat similar tratamentului fiscal aplicat
pentru cheltuielile aferente inregistrate.
Pentru exercitarea acestui drept de deducere a sumei TVA trebuie sa justificati
acordarea tratatiilor respective numai in scopul afacerii. Astfel, depasirea limitei de
2% a cheltuielilor de protocol nu trebuie urmata de colectarea sumei TVA prin
emiterea unei autofacturi la inchiderea anului fiscal, asa cum s-a procedat pana la 31
decembrie 2012.
Totusi, retineti faptul ca nu se exercita dreptul de deducere a TVA pentru
achizitia de tutun si bauturi alcoolice destinate tratatiilor oferite partenerilor de
afaceri, chiar daca acestea se desfasoara in scopul afacerii.
Suma deductibilă aferentă serviciilor prestate gratuit prin oferirea unei mese la
restaurant nu poate fi dedusă în situația în care nu se poate justifica faptul că aceste
cheltuieli sunt efectuate în legatură directă cu activitatea firmei care le-a înregistrat în
evidența contabilă.
74
persoanele participante. În acest caz, este recomandabil să se menționeze doar scopul
acțiunii, de exemplu:
- discuții privind îmbunătățirea modului de derulare a contractelor deja existente;
- purtarea tratativelor pentru continuarea derulării contractului încheiat pentru o
anumită perioadă de timp;
- extinderea afacerii pe noi piețe de desfacere a produselor;
- menținerea relațiilor comerciale.
Referatul respectiv ar trebui supus aprobării conducerii societății pentru
efectuarea cheltuielilor respective, confirmând astfel că acțiunea de protocol se
desfășoară în scopul susținerii activității economice. La aceste documente puteţi anexa
copii de pe corespondenţa purtată cu partenerii/ potenţialii parteneri prin e-mail,
cereri de comandă, invitaţii, diverse corespondenţe privind unele negocieri, oferte,
contracte încheiate etc.
Există două abordări diferite din punct de vedere fiscal, care generează şi
înregistrări contabile diferite:
- TVA aferent cheltuielilor de protocol - analizată prin prisma plafonului de 100
lei, nefiind necesară analiza depăşirii cheltuielilor de protocol peste procentul
de 2% din profit pentru care s-ar fi colectat TVA;
- cheltuiala cu protocolul pentru calculul impozitului pe profit - plafonul maxim
de 2% din profit rămâne nemodificat, cu deosebirea că în cheltuiala cu
protocolul se va înregistra şi cheltuiala cu TVA devenită nedeductibilă
(colectată) peste cei 100 lei.
Exemplu:
Entitatea Leader a înregistrat în trimestrul I din 2014 venituri totale de 100.000
lei şi cheltuieli în sumă de 95.000 lei. Aceasta a acordat unui grup de 10 clienţi cadouri
a căror valoare individuală este de 80 lei. Astfel, cheltuielile de protocol au fost 800 lei.
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.
Din punct de vedere al TVA, având în vedere că valoarea fiecărui cadou este
inferioară plafonului de 100 lei, entitatea nu trebuie să colecteze TVA.
La calculul impozitului pe profit, baza de calcul pentru deductibilitatea
cheltuielilor de protocol este de 5.800 lei (100.000 lei – 95.000 lei + 800 lei). Astfel,
cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita a 116 lei (5.800 lei x 2%). Pentru
partea nedeductibilă a cheltuielii de protocol nu se mai analizează nimic în ceea ce
priveşte TVA, întrucât TVA se deduce în limita celor 100 lei, fără să mai existe vreo
legătură între cheltuiala cu protocolul nedeductibilă şi TVA.
75
11. Tratamentul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea – Art 25
76
Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016
Cheltuielile de sponsorizare şi/sau Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi
mecenat şi cheltuielile privind bursele private NU cheltuielile privind bursele private sunt
sunt deductibile. nedeductibile.
Contribuabilii care efectuează Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau
sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit legii, acte de mecenat, potrivit legii, precum şi cei care
precum şi cei cei care acordă burse private scad acordă burse private scad sumele aferente din
din impozitul pe profit datorat sumele aferente în impozitul pe profit datorat la nivelul valorii
limita minimă precizată mai jos: minime dintre următoarele:
- 30/00 din cifra de afaceri; - 50/00 din cifra de afaceri; (NOU)
- 20% din impozitul pe profit datorat. - 20% din impozitul pe profit datorat.
Calculul se face la fiecare termen de plata
a impozitului pe profit, cumulat de la inceputul Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe
anului. profit se reportează în următorii 7 ani
Incepand cu 1 ianuarie 2014, sumele care consecutivi. Recuperarea acestor sume se va
rămân nededuse în anul fiscal întrucât depăşesc efectua în ordinea înregistrării acestora, în
limita minimă care se scade din impozitul pe aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a
profit pot fi reportate în următorii 7 ani impozitului pe profit.
consecutivi.
Recuperarea acestor sume se efectueaza în
ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii,
la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
Exemplu:
Entitatea Leader, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele venituri si
cheltuieli la 31 decembrie:
Venituri din vanzarea produselor finite = 100.000 lei;
Venituri din prestari servicii = 40.000 lei;
Venituri din dobanzi = 5.000 lei
Cheltuieli cu materii prime = 40.000 lei;
Cheltuieli cu salariile = 10.000 lei;
Cheltuieli cu servicii primite de la terti = 15.000 lei;
Cheltuieli cu sponsorizarea platite = 4.000 lei;
Cheltuieli cu impozitul pe profit = 12.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat la 31 decembrie?
77
Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016
Suma de scazut din impozitul pe profit este 420 Suma de scazut din impozitul pe profit este 700
lei (Min(420 lei;2.560 lei)) lei (Min(700 lei;2.560 lei))
Impozit pe profit datorat = 12.800 lei – 420 Impozit pe profit datorat = 12.800 lei – 700
lei = 12.380 lei lei = 12.100 lei
Suma de 3.580 lei (4.000 lei – 420 lei), Suma de 3.300 lei (4.000 lei – 700 lei),
reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea care nu reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea care nu
s-au scazut din impozitul pe profit aferent anului s-au scazut din impozitul pe profit aferent anului
2016, se va recupera in urmatorii 7 ani 2016, se va recupera in urmatorii 7 ani
consecutivi, la fiecare termen de plata a consecutivi, la fiecare termen de plata a
impozitului pe profit. impozitului pe profit.
Dpdv TVA
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat NU
sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic
se încadrează în limita a 3‰ din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile,
scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul
livrării/prestării este considerat a fi în străinătate, potrivit prevederilor art. 275 şi 278
din Legea 227/2015 privind Codul fiscal.
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de
TVA depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste
plafoane sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate în numerar, şi nici bunurile
pentru care taxa nu a fost dedusă.
Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se
colectează taxa. Taxa colectată aferentă depăşirii se include în decontul întocmit
pentru ultima perioadă fiscală a anului respectiv.
Exemplu:
In data de 13 octombrie 2015, societatea Leader, plătitoare de impozit pe profit si inregistrata
in scopuri de TVA, care are ca obiect de activitate producerea si comercializarea preparatelor din
carne a încheiat un contract de sponsorizare, în calitate de sponsor.
Aceasta acorda mezeluri in valoare de 3.000 lei unei asociatii care promoveaza
interesele copiilor din casele de copii.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2015, se cunosc următoarele informaţii preluate
din contabilitatea entitatii Leader:
Elemente Suma
Venituri din vânzarea produselor finite 400.000 lei
Venituri din chirii 50.000 lei
Venituri din cedarea imobilizarilor 100.000 lei
TOTAL VENITURI 550.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime 220.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei
Cheltuieli cu personalul 70.000 lei
Cheltuieli cu servicii de la terti 50.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit 10.000 lei
78
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
TOTAL CHELTUIELI 383.000 lei
Avansuri incasate de la clienti 100.000 lei
Societatea Leader a obtinut venituri totale de 550.000 lei, cifra de afaceri „contabila” fiind de
450.000 lei.
Cheltuielile cu sponsorizarea se inregistreaza astfel in contabilitate:
Societatea Leader va depune Declaratia 101 pana in data de 25 martie 2016, termen pana la
care ar trebui sa achite si diferenta de impozit pe profit de 17.450 lei.
Atentie! Societatea Leader a inregistrat cheltuieli cu sponsorizarea de 3.000 lei. Suma de 1.650
lei (3.000 lei – 1.350 lei) care nu s-a scăzut din impozitul pe profit se reportează în următorii 7 ani
consecutivi, iar recuperarea ei se va efectua la fiecare termen de plată a impozitului pe profit
(trimestrial).
79
Inregistrarea contabila efectuata la 31 decembrie 2015 este:
CONTABIL:
Din punct de vedere contabil, regulile de evaluare sunt foarte clare. Evaluarea la
inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare.
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt recunoscute atunci când
sunt constatate diferenţe în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi
valoarea contabilă a creanţelor, cu alte cuvinte atunci când valoarea de inventar este
mai mică decât cea contabilă. De asemenea, pentru creanţele incerte, entităţile trebuie
să constituie ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate
recupera.
FISCAL:
Pana la 31 decembrie 2015
Codul fiscal permitea deducerea ajustarilor, in proportie de 30% sau 100%,
doar pentru deprecierea creantelor asupra clientilor si nu pentru toate creantele
care puteau fi recunoscute (avansuri platite, debitori diversi, creante fata de entitati
asociate etc.).
Legea 571/2003 definea creanţele faţă de clienţi ca fiind sumele datorate de
clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc.
vândute, lucrări executate şi servicii prestate, pe bază de facturi şi neîncasate într-o
perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei.
80
- in cazul celorlalte creante (altele decât cele asupra clienților), ajustarile pentru
depreciere pot fi deduse doar daca creantele sunt înregistrate începând cu data
de 1 ianuarie 2016.
Creanțele asupra clienților reprezinta sumele datorate de clienții interni și
externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și
servicii prestate.
Prima si ultima conditie din cele de mai sus sunt eliminate de Legea 227/2015
(Noul cod fiscal) incepand cu 1 ianuarie 2016. Avand in vedere ca suntem in anul 2016,
conditia ca o creanta sa fie inregistrata dupa 1 ianuarie 2004 nu isi mai avea rostul. De
asemenea, chiar daca venitul aferent creantei este unul neimpozabil, entitatea isi poate
deduce cheltuiala cu ajustarea in limita a 30% din creanta.
81
Avand in vedere prevederile Legii 151/2015 privind procedura insolventei
persoanelor fizice, publicata in MOf nr 464 din 26 iunie 2015 si care intra in vigoare in
25 decembrie 2015 (la sase luni de la publicare), Noul Cod fiscal introduce
posibilitatea ca o entitate care are sume de incasat de la persoane fizice sa isi poata
constitui o ajustare pentru deprecierea creantei pe care sa si-o deduca din punct de
vedere fiscal la calculul impozitului pe profit.
ATENŢIE!
HG 1/2016 – Normele de aplicare aduc o precizare importanta, pentru a nu mai
exista interpretari diferite in acest sens. Aceste reguli sunt valabile si pentru ajustarile
in proportie de 30% si pentru cele de 100%. Astfel, ajustările pentru depreciere se
constituie din valoarea creanţelor neincasate, inclusiv TVA. La fel ar fi trebuit sa
procedati si inainte de 1 ianuarie 2016, numai ca nu era prevazut in mod clar in
legislatie.
In cazul creantelor in valuta, la stabilirea ajustarilor pentru depreciere
deductibile se tine cont si de influenta diferentelor de curs valutar.
O alta modificare binevenita ar fi la momentul in care ajustarea poate fi dedusa,
inlocuindu-se termenul „in trimestrul” cu termenul „incepand cu trimestrul”:
82
- debitorul este dizolvat, în cazul SRL cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
- debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg
patrimoniul;
- au fost încheiate contracte de asigurare. (NOU)
Dpdv TVA:
Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul
în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata
ca urmare a:
- falimentului beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată. (NOU)
83
înscrie menţiunea „ajustare baza de impozitare”. Factura de ajustare a bazei de
impozitare a TVA poate fi considerată o factură de stornare.
Va recomandam ca pe factura de ajustare sa treceti următoarele informaţii
necesare pentru identificarea operaţiunii:
baza legală a ajustării efectuate (Cod fiscal, articol 287, litera d));
numărul şi data Hotărârii judecătoreşti.
Exemplu:
La data de 28 august 2015, entitatea Leader vinde unui client mărfuri la preţul
de vânzare de 20.000 lei, TVA 24%, termenul de încasare a creanţei fiind de 60 de zile.
Costul mărfurilor vândute este de 13.700 lei. După trecerea celor 60 de zile, entitatea
Leader a acţionat în instanţă clientul pentru neplata obligaţiilor asumate.
La data de 12 decembrie 2015, a fost declarată procedura de deschidere a
falimentului pentru clientul respectiv, pe baza hotărârii judecătoreşti.
La data de 15 mai 2016, procedura de faliment a clientului a fost închisă pe baza
hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.
emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (28 august 2015):
Decembrie 2015
înregistrarea creanţei incerte, după decizia AGA de a acţiona în judecată clientul
rău-platnic:
24.800 lei 4118 = 4111 24.800 lei
Clienţi incerţi sau în Clienţi
litigiu
84
deprecierea activelor clienţi
circulante
Mai 2016
scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
20.000 lei 654 = 4118 20.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în
debitori diverşi litigiu
85
scad veniturile neimpozabile şi se adaugă profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte
cheltuielile aferente acestor venituri din capitalul social subscris şi vărsat sau din
neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea patrimoniu, după caz.
parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din
patrimoniu, după caz, potrivit legilor de In cazul în care nivelul capitalului social sau al
organizare şi funcţionare. patrimoniului a fost diminuat, partea din rezerva
legală corespunzătoare diminuării, care a fost
În cazul în care aceasta este utilizată pentru anterior dedusă, reprezintă element similar
acoperirea pierderilor sau este distribuită sub veniturilor.
orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei
nu mai este deductibilă la calculul profitului A fost eliminata prevederea conform căreia, în
impozabil. - ELIMINAT cazul utilizării rezervei legale, reconstituirea
Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele ulterioară nu mai este deductibilă la calculul
juridice care furnizează utilităţi societăţilor profitului impozabil.
comerciale care se restructurează, se
reorganizează sau se privatizează poate fi folosită
pentru acoperirea pierderilor de valoare a
pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii
de conversie a creanţelor, iar sumele destinate
reconstituirii ulterioare a acesteia sunt
deductibile la calculul profitului impozabil
ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe
amortizabile constituite pentru situaţiile în
care:
--- - sunt distruse ca urmare a unor calamităţi
naturale sau a altor cauze de forţă
majoră, în condiţiile stabilite prin norme;
- au fost încheiate contracte de asigurare.
provizioanele/ajustările pentru deprecierea
creanţelor preluate de la instituţiile de credit în
vederea recuperării acestora, în limita diferenţei
dintre valoarea creanţei preluate prin cesionare şi
suma de achitat cedentului, pentru creanţele care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt cesionate şi înregistrate în contabilitatea
---
cesionarului după data de 1 iulie 2012
inclusiv;
2. sunt transferate de la o persoană sau datorate
de o persoană care nu este afiliată
contribuabilului cesionar;
3. au fost incluse în veniturile impozabile ale
contribuabilului cesionar.
Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi Rezervele reprezentând facilități fiscale nu pot fi
rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social,
utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru distribuire sau pentru acoperirea
pentru acoperirea pierderilor. pierderilor.
În cazul în care nu sunt respectate aceste În cazul în care nu sunt respectate aceste
prevederi, asupra acestor sume se recalculează prevederi, sumele respective se impozitează ca
impozitul pe profit şi se stabilesc dobânzi şi elemente similare veniturilor în perioada
penalităţi de întârziere, de la data aplicării fiscală în care sunt utilizate.
facilităţii respective.
86
În situația în care sunt menținute până la
lichidare, acestea nu sunt luate în calcul la
rezultatul fiscal al lichidării.
Si conform Noului Cod fiscal, trebuie să ţineţi cont de faptul că sunt deductibile
integral dobânzile şi pierderile nete din diferenţe de curs valutar aferente:
- împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine;
- împrumuturilor obţinute de la instituţiile financiare nebancare (de exemplu,
în cazul contractelor de leasing financiar);
- împrumuturilor obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de
dezvoltare şi organizaţii similare;
- împrumuturilor garantate de stat;
- împrumuturilor obţinute de la persoanele juridice care acordă credite
potrivit legii; şi
- obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
Atentie! Pentru situatiile cel mai des intalnite in practica (credite bancare
contractate si contracte de leasing financiar), cheltuielile cu dobânda se deduc integral
la determinarea rezultatului fiscal. Astfel, nu trebuie sa ţineti cont de gradul de
îndatorare sau de un anumit nivel impus al ratei dobânzii.
Mai mult decat atat, pentru categoriile de imprumuturi enumerate mai sus,
pierderile din diferenţe de curs valutar sunt de asemenea deductibile integral.
87
deductibile în aceste limite trebuie ca gradul de îndatorare a capitalului să fie cuprins
între 0 şi 3. Aceleasi reguli de deductibilitate se aplica si pierderilor din diferente de
curs valutar aferente acestor imprumuturi.
Exemplu:
La 31 decembrie 2015, entitatea Leader dispunea de capitaluri proprii de
100.000 lei şi un împrumut bancar contractat pe 3 ani în sumă de 360.000 lei. În
trimestrul al treilea din 2016, societatea a fost creditată de:
- un asociat cu 70.000 lei pe o perioadă de 6 luni cu o dobândă anuală de 1%;
- un asociat cu suma de 150.000 lei pentru 3 ani, fără dobândă;
- un asociat cu suma de 100.000 lei pentru 2 ani, cu o dobanda anuala de 3,5%.
La 30 septembrie 2016, capitalurile proprii erau de 100.000 lei, iar cheltuielile
cu dobanda generate de cel de-al treilea imprumut au fost de 500 lei (presupunem ca
rata dobanzii de politica monetara a BNR este de 1,75%).
Calculaţi gradul de îndatorare şi stabiliţi dacă dobânda generată este deductibilă
88
fiscal?
Având în vedere că gradul de îndatorare este mai mic decat 3, cealalta jumatate
din cheltuielile cu dobânda aferente creditului de 100.000 lei, respectiv suma de 250
lei, va fi deductibila la determinarea rezultatului fiscal in acel trimestru.
89
Grad de indatorare < Grad de indatorare Grad de indatorare >
0 0;3 3
Cheltuieli
Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile
Rata dobanzii nedeductibile care nu
care nu sunt reportate care nu sunt reportate
> 1,75% (lei) sunt reportate
pentru perioada pentru perioada
> 4% (valuta) pentru perioada
urmatoare urmatoare
urmatoare
Rata dobanzii Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile
≤ 1,75% (lei) reportate pentru Cheltuieli deductibile reportate pentru
≤ 4% (valuta) perioada urmatoare perioada urmatoare
În situatia în care gradul de îndatorare este peste 3 sau capitalul propriu are o
valoare negativă, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs
valutar sunt nedeductibile, insa se reportează în perioadele următoare, până la
deductibilitatea integrală a acestora, conditia fiind ca gradul sa fie cuprins in intervalul
[0;3].
NOU
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din
diferenţele de curs valutar al contribuabililor care îşi încetează existenţa ca efect al
unei operaţiuni de fuziune sau divizare totală se transferă contribuabililor nou-
înfiinţaţi, respectiv celor care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după
caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit
proiectului de fuziune/divizare.
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din
diferenţele de curs valutar al contribuabililor care nu îşi încetează existenţa ca efect
al unei operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca
întreg, se împarte între aceşti contribuabili şi cei care preiau parţial patrimoniul
societăţii cedente, după caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice
beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menţinute de persoana
juridică cedentă.
90
în cazul acestora cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar fiind integral
deductibile.
91
prin continuarea regimului de amortizare aplicat anterior momentului
transferului, începând cu luna efectuării transferului, respectiv prin
continuarea regimului de conservare, după caz.
92
Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără
a lua în calcul amortizarea contabilă. Regula generala consta in faptul ca pierderile sau
câştigurile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe
se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscala.
Atentie! Aceasta regula NU se aplica mijloacelor de transport a caror
amortizare este deductibila in limita a 1.500 lei/luna. (NOU)
Exemplu:
Entitatea Leader a achizitionat un mijloc de transport in decembrie 2015 la costul de 150.000
lei, TVA 24% care va fi utilizat atat in scopuri economice, cat si in interes personal. Durata de
amortizare aleasa este de 4 ani.
In ianuarie 2017, entitatea vinde activul la pretul de vanzare de 130.000 lei, TVA 20%.
Care va fi tratamentul contabil si fiscal in aceasta perioada?
Astfel, valoarea de intrare a vehiculului rutier este de 168.000 lei (150.000 lei + 18.000 lei),
sumă care va fi utilizata la calculul amortizării. Durata normală de utilizare aleasă de entitate este de 4
ani, cea ce înseamnă că amortizarea lunară va fi de 3.500 lei (168.000 lei / 48 luni):
In perioada ianuarie 2016 – decembrie 2016, entitatea Leader va inregistra lunar o cheltuiala cu
amortizarea de 3.500 lei, insa isi va putea deduce doar 1.500 lei/luna.
La 31 decembrie 2016, in Declaratia 101 privind impozitul pe profit vom avea:
- la randul 14 „Amortizare fiscala”, suma de 18.000 lei (1.500 lei x 12 luni);
- la randul 31 „Amortizare contabila”, suma de 42.000 lei (3.500 lei x 12 luni).
93
In ianuarie 2017, în contabilitate vor fi reflectate următoarele inregistrari:
vanzarea autoturismului:
156.000 lei 461 = 7583 130.000 lei
„Debitori diverşi” „Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii de
capital”
4427 26.000 lei
„TVA colectată”
Codul fiscal prevede ca regula generala faptul ca rezultatul din vânzarea unui mijloc fix
amortizabil se calculează pe baza valorii fiscale a acestuia, diminuată cu amortizarea fiscala. Insa, in
cazul mijloacelor de transport cu folosinta mixta, aceasta regula NU se aplica.
La vanzare - fiscal
Venituri impozabile (pret de vanzare) = 130.000 lei
Valoare neamortizata recunoscuta fiscal = 54.000 lei
Rezultat fiscal = 130.000 lei – 54.000 lei = 76.000 lei
La vanzare - contabil
Venituri (pret de vanzare) = 130.000 lei
Cheltuieli (valoare contabila neamortizata) = 168.000 lei – 42.000 lei = 126.000 lei
Castig contabil vanzare masina = 130.000 lei – 126.000 lei = 4.000 lei
94
fixe amortizabile se recalculează corespunzător. În aceste situaţii, partea din rezerva
din reevaluare care a fost anterior dedusă şi nu a fost impozitată reprezintă
elemente similare veniturilor în perioada în care se efectuează operaţiunile de
reevaluare.
In valoarea fiscală a mijloacelor fixe, la data intrării în patrimoniu, se include şi
TVA devenită nedeductibilă, potrivit prevederilor Codului fiscal.
Exemplu:
Entitatea Leader, plătitoare de impozit pe profit, obţine în primul trimestru din
anul 2016 un rezultat fiscal de 12.500 lei. Pierderea fiscală aferentă anului 2015 a fost
de 41.200 lei.
Care este impozitul pe profit datorat pentru trimestru I din 2016?
Exemplu:
În perioada 2008-2011, entitatea Leader a fost plătitoare de impozit pe profit,
interval în care a înregistrat următoarele pierderi fiscale:
anul 2008 – 10.000 lei;
anul 2009 – 15.000 lei;
anul 2010 – 20.000 lei;
anul 2011 – 5.000 lei.
95
În anii 2012 şi 2013, entitatea Leader a funcţionat ca microîntreprindere.
În primul trimestrul din anul 2014, aceasta a depăşit plafonul de 65.000 euro,
ceea ce înseamnă că începând cu 1 ianuarie 2014 a revenit la impozit pe profit. Vom
presupune că în primul trimestru din 2014, societatea a obţinut un profit impozabil de
50.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat în primul trimestru al anului 2014?
La 31 martie 2014:
Rezultat fiscal aferent primului trimestru = 50.000 lei
Rezultat impozabil = 50.000 lei – 15.000 lei – 20.000 lei – 5.000 lei = 10.000 lei
Impozit pe profit = 10.000 lei x 16% = 1.600 lei
NOU
În situaţia în care, înainte de sfârşitul unui an fiscal, NU se determină dacă
activităţile unui nerezident în România vor fi pe o durată suficientă pentru a deveni un
sediu permanent, veniturile şi cheltuielile acelui an fiscal vor fi luate în
considerare în următorul an fiscal, în situaţia în care durata legală de 6 luni sau
termenul prevăzut în convenţia de evitare a dublei impuneri, după caz, sunt depăşite.
96
Din impozitul pe profit datorat de sediul permanent, de la începutul activităţii,
se scad, dacă au fost plătite în perioada anterioară înregistrării sediului permanent,
sumele reprezentând impozite cu reţinere la sursă.
Atunci când o persoană juridică română realizează profituri dintr-un stat străin
prin intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor convenţiei de
evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt
stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda
scutirii, profiturile vor fi scutite de impozit pe profit în România.
Daca aceste entitati si-au modificat anul fiscal, atunci au obligaţia să depună
Declaraţia 101 şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la
data de 25 a celei de-a doua luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.
97
20. Declararea impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate
98
HG 1/2016 Normele de aplicare
În situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile anticipate,
impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică şi se corectează, plăţile
anticipate care se datorează începând cu trimestrul efectuării modificării se determină
în baza impozitului pe profit recalculat.
Exemplu:
În data de 15 ianuarie 2016, entitatea Leader reuşeşte să determine impozitul
pe profit final aferent anului 2015. Acesta este de 10.000 lei şi va fi declarat până în 25
martie 2016 în Declaraţia 101.
Presupunem ca indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea
plăților anticipate pentru anul fiscal 2016 este de 102,2%.
99
21. Impozitul pe dividende – Art 43
Exemplu:
Entitatea Leader a obtinut profit in ultimii ani si nu l-a repartizat pe rezerve sau pe alte
destinatii, situatia prezentandu-se astfel:
- Anul 2014 – 40.000 lei;
- Anul 2015 – 80.000 lei;
100
22. Concluzii finale impozit pe profit
101
m) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile,
datorate către autorităţile române/străine sunt deductibile daca sunt aferente
contractelor încheiate cu aceste autorităţi;
n) cheltuielile efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii facultative si
cu primele de asigurare voluntară de sănătate, sunt integral deductibile
pentru societate indiferent de suma (daca insa se depaseste limita de 400
euro/participant pentru fiecare dintre cele 2 cheltuieli, atunci sumele care
depasesc acele limite sunt considerate venituri salariale);
o) introducerea unor noi criterii pentru ca cheltuielile cu bunurile de natura
stocurilor sau cu mijloacele fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori
degradate, neimputabile sa fie deductibile fiscal (nu e obligatoriu sa fi fost
asigurate, se accepta si daca au fost degradate calitativ și se face dovada
distrugerii si daca au termen de valabilitate/expirare depăşit);
p) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite
ulterior ca fiind legate de fapte de corupţie sunt considerate nedeductibile;
q) cheltuielile deductibile sunt considerate cele efectuate în scopul desfăşurării
activităţii economice, lista de exemple din vechiul Cod fiscal fiind preluata partial
in Norme (cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate,
cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,
produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, cheltuielile pentru
marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea
la târguri şi expoziţii etc);
r) modificarea termenului de depunere a Formularului 014 pentru entitatile care
opteaza sa isi modifice anul fiscal („15 zile de la data începerii anului fiscal
modificat”, in loc de „cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începutul
anului fiscal modificat”);
s) in cazul celor care isi modifica anul fiscal, dreptul organului fiscal de a stabili
impozitul pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a
lunii următoare celei în care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal
pentru care se datorează obligația fiscală;
t) eliminarea din categoria entitatilor supuse cotei speciale de impozit de 5% a celor
care desfăşoară activităţi de natura pariurilor sportive;
u) deducerile fiscale prevăzute in cazul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare NU se
recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare;
v) in cazul scutirii de impozit a profitului reinvestit, a fost introdusa o noua
categorie de active (calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și
aparate de casă, de control și de facturare (clasa 2.2.9 din Catalog), precum și în
programe informatice);
w) la aplicarea facilitatii constand in scutirea de impozit a profitului reinvestit, in
situatia în care în trimestrul în care activele sunt puse în funcțiune se
înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârșitul anului
se înregistrează profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu
se recalculează;
102
x) dividendele primite de la o persoană juridică română sunt neimpozabile,
eliminandu-se astfel conditia introdusa la 1 ianuarie 2014 conform careia
entitatea care primeşte dividendele trebuie sa deţina la data înregistrării
acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al
persoanei juridice care distribuie dividende;
y) noi modificari in categoria veniturilor neimpozabile;
z) cultele religioase, instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi
cele autorizate si asociaţiile de proprietari sunt eliminate din categoria
entitatilor scutite de impozit pe profit, dar veniturile enumerate in lege vor fi
considerate nedeductibile;
aa) corelarea tratamentului contabil cu cel fiscal in cazul erorilor inregistrate in
contabilitate (semnificative sau nesemnificative);
bb) se introduce termenul de „tranzacţii transfrontaliere”, iar cele care sunt
calificate ca fiind artificiale de organul fiscal competent NU vor face parte din
domeniul de aplicare a convenţiilor de evitare a dublei impuneri;
cc) in cazul sediilor permanente, rezultatul fiscal se stabileste tinand cont de noi
conditii.
dd) in cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe
profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, plăţile anticipate aferente
trimestrului IV se declară şi se plătesc până la data de 25 decembrie,
respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat.
103
C. Regimul microintreprinderilor
1. Aspecte generale – Art 47, 48
104
Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în lei al plafonului este cel
de la închiderea exerciţiului financiar precedent.
Pentru anul 2017, cursul in functie de care se stabileste pragul de
500.000 euro este de 4,5411 lei/euro, plafonul fiind de 2.270.550 lei.
Pentru anul 2016, cursul in functie de care se stabileste pragul de
100.000 euro a fost de 4,5245 lei/euro, plafonul fiind de 452.450 lei.
Pentru stabilirea plafonului trebuie să luaţi în calcul aceleaşi venituri care
constituie baza impozabilă. Nu trebuie să confundăm acest plafon cu cifra de afaceri a
unei societăţi.
Concluzie:
Daca la 31 decembrie 2015, totalul veniturilor care se impoziteaza la o
microintreprindere este inferior plafonului de 100.000 euro, in anul 2016 trebuie sa
fiti microintreprindere. Astfel:
- daca la sfarsitul anului 2015 erati deja microintreprindere, atunci ramaneti
platitor de impozit pe venit si nu depuneti Declaratia 010 la organul fiscal;
- daca la sfarsitul anului 2015 erati platitor de impozit pe profit, atunci trebuie sa
depuneti Declaratia 010 la organul fiscal pana la 31 martie 2016, iar de la 1
ianuarie 2016 veti fi microintreprindere.
Exemplu:
Entitatea Leader este microintreprindere, iar in perioada ianuarie - noiembrie
2015 a obtinut venituri din vanzarea marfurilor de 50.000 euro si venituri din
vanzarea unei cladiri 20.000 de euro. Astfel, plafonul de 65.000 de euro a fost depasit.
Conform legislatiei aplicabile in anul 2015 (Legea 571/20203), avand in vedere
ca entitatea a depasit plafonul in noiembrie 2015, incepand cu 1 octombrie 2015
(inceputul trimestrului in care s-a depasit plafonul) societatea va trece de la impozit pe
venit la impozit pe profit si va depune Declaratia 010 pana la 30 decembrie 2015.
Legea 571/2003 privind Codul fiscal preciza faptul ca, in cazul depasirii
plafonului in cursul anului, calculul impozitului pe profit se face de la 1 ianuarie 2015,
105
iar din acest impozit calculat se scade impozitul pe venit declarat la martie, iunie si
septembrie 2015. Pana la 25 martie 2016, societatea va depune Declaratia 101
aferenta anului 2015 si va declara impozitul pe profit rezultat.
Presupunem ca in luna decembrie societatea a mai obtinut venituri din vanzarea
marfurilor de 10.000 euro. Astfel, veniturile realizate pe intreg anul 2015 sunt de
80.000 euro, adica sub noul plafon de 100.000 euro.
Conform definitiei microinterprinderii din Noul Cod fiscal, modificat cu OUG
50/2015, o societate este microintreprindere daca la 31 decembrie a anului precedent
veniturile nu depasesc plafonul de 100.000 euro (lasam deoparte celelalte conditii din
definitie).
106
va depune Declaratia 101 pana la 25 martie 2017 sau 25 februarie 2017 (daca
obține venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice și a
cartofului, pomicultură și viticultură). In plus, va depune Declaratia de mentiuni
010 pentru modificarea sistemului de impunere pana la 25 februarie 2017.
107
6. Daca o entitate platitoare de impozit pe profit, care intra in sfera Legii
170/2016 privind impozitul specific (restaurant, bar, hotel, pensiune), obtine la
31 decembrie 2016 venituri mai mari de 500.000 euro, va datora in anul 2017
impozit specific. Aceasta va depune Declaratia de mentiuni 010 pentru
modificarea sistemului de impunere pana la 31 martie 2017.
108
este redus sub valoarea reprezentând echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro de la
data înregistrării, daca respecta criteriile din definitia microintreprinderii.
109
Aceste entitati depun Declaraţia 010 de modificare a vectorului fiscal în termen
de 30 de zile de la momentul in care una din cele 2 limite este depasita. Verificarea
depăşirii ponderii de 20% se realizează la sfârşitul fiecărui trimestru.
Exemplu:
In primul trimestru al anului, entitatea Leader (microintreprindere)
înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli:
- venituri din servicii mentenanţă – 50.000 lei;
- venituri din servicii de consultanţă – 5.000 lei;
- cheltuieli deductibile – 30.000 lei.
110
LEGISLATIA pana la 31 decembrie 2015:
În primul trimestru, societatea obţine venituri din consultanţă sub plafonul de
20% din total venituri, prin urmare va înregistra impozit pe venitul
microintreprinderilor.
Impozit pe venit = 3% x (50.000 lei + 5.000 lei) = 1.650 lei
Inregistrarea contabila este:
111
Venituri din exploatare (aprilie – iunie) 150.000 lei
Cheltuieli deductibile (aprilie – iunie) 80.000 lei
Profit impozabil Trimestrul II 70.000 lei
Impozit pe profit (trimestrul II) 11.200 lei
Conform OUG 50/2015 privind modificarea Legii 227/2015 - Noul Cod fiscal,
publicata in MOf nr 817 din 3 noiembrie 2015, in anul 2016, cotele de impozitare au
fost:
- 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
112
Exemplu:
Entitatea Leader s-a infiintat in 17 ianuarie 2016 pe durata nelimitata si are un
asociat unic care nu a mai detinut anterior parti sociale/actiuni in nicio alta persoana
juridica. Situatia contractelor de munca/mandat se prezinta astfel:
113
Incepand cu cel de-al doilea trimestru al anului 2018, in functie de numarul de
salariati sau de existenta contractelor de mandat, entitatea Leader va utiliza cota de
impozitare astfel:
- 1% daca va avea unul sau mai multi salariați;
- 3 % daca NU va avea salariați.
Concluzii:
- firmele care se infiinteaza dupa 1 ianuarie 2016 vor utiliza cota de 1% pentru
primii doi ani de la infiintare, chiar daca au un singur angajat;
- incepand cu 1 ianuarie 2017, firmele care nu sunt nou infiintate pot utiliza cota
de 1% daca au cel putin un angajat;
- orice microintreprindere poate trece la cota redusa de impozitare de 1% din
trimestrul in care are salariati, chiar daca la 31 decembrie 2016 NU are salariati.
Baza impozabilă o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);
veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712);
veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (conturile
721 şi 722);
veniturile din subvenţii (conturile 741 si 7584);
veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere
de valoare (grupa 78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul
profitului impozabil;
veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau
penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul
profitului impozabil;
veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de
asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura
stocurilor sau a activelor corporale proprii;
veniturile din diferențe de curs valutar (contul 765);
veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în
funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea
acestora (contul 768 partial);
valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709);
veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite,
titulari iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai acestora;
despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor
Omului;
114
veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată
convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în
statul străin.
115
la momentul anularii ajustarii pentru depreciere este microintreprindere, atunci
venitul este inclus in baza de impozitare la care se utilizeaza cota de impozitare, in
functie de numarul salariatilor din acel trimestru.
Exemplu:
In aprilie 2015, entitatea Leader, platitoare de impozit pe profit, a emis o factura de
servicii de paza in suma de 5.000 lei, plus TVA unui client. Avand in vedere ca in data de 19
noiembrie 2015 a inceput procedura de deschidere a falimentului debitorului respectiv,
societatea Leader decide sa constituie o ajustare pentru depreciere la nivelul intregii creante.
In anul 2015, entitatea Leader a realizat venituri la nivelul sumei de 45.000 de euro.
In data de 7 iunie 2016, este pronuntat falimentul debitorului, iar societatea isi scoate
din evidenta creanta fata de client.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz, stiind ca entitatea Leader
nu are salariati.
emiterea facturii aferente serviciilor prestate (aprilie 2015):
6.200 lei 4111 = 704 5.000 lei
Clienţi Venituri din servicii
prestate
4427 1.200 lei
TVA colectată
Noiembrie 2015
înregistrarea creanţei incerte, in urma deschiderii procedurii falimentului debitorului:
6.200 lei 4118 = 4111 6.200 lei
Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi
La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea din anul 2015, entitatea
va recunoaşte o cheltuială deductibilă în sumă de 6.200 lei.
Avand in vedere ca in anul 2015 entitatea Leader a obtinut venituri in suma de 45.000
de euro, inseamna ca de la 1 ianuarie 2016 va trece la impozit pe venit.
Iunie 2016
scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
5.000 lei 654 = 4118 5.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în litigiu
debitori diverşi
116
anularea ajustării pentru depreciere:
6.200 lei 491 = 7814 6.200 lei
Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări
creanţelor - clienţi pentru deprecierea
activelor circulante
Chiar daca de la 1 ianuarie 2016 cota standard de TVA este de 20%, ajustarea TVA se
efectueaza utilizand cota de TVA valabila la momentul emiterii facturii initiale, respectiv de
24%.
La momentul eliminarii creantei din evidenta, entitatea Leader este
microintreprindere. Daca o astfel de situatie ar fi avut loc in anul 2015, venitul din ajustari
pentru depreciere ar fi fost eliminat din baza de impozitare.
Insa, incepand cu 1 ianuarie 2016, tratamentul fiscal al veniturilor din ajustari pentru
depreciere in cazul microintreprinderilor a fost modificat. Astfel, venitul din ajustari pentru
depreciere in suma de 6.200 lei se impoziteaza cu 3% in al doilea trimestru al anului, deoarece
la momentul constituirii ajustarii, societatea era platitoare de impozit pe profit si si-a dedus
cheltuiala aferenta.
Daca in anul 2015 societatea ar fi fost microintreprindere, atunci nici cheltuiala nu ar fi
putut fi dedusa si nici venitul nu ar fi fost impozitat in anul 2016.
Tratament rezerve
Pentru o intelegere cat mai buna a urmatorului exemplu, facem urmatoarele
precizari. Incepand cu 1 ianuarie 2007, definitia valorii fiscale a mijloacelor fixe a fost
modificata. Astfel, intre 01 ianuarie 2007 – 30 aprilie 2009, cheltuielile cu amortizarea
aferentă rezervelor din reevaluare au fost considerate deductibile. Cu alte cuvinte,
daca in urma unei reevaluari ar fi crescut valoarea activului, atunci ar fi crescut si
amortizarea acestuia, iar Codul fiscal a considerat intreaga cheltuiala cu amortizarea ca
fiind deductibila.
Exemplu:
In data de 15 decembrie 2005, entitatea Leader a achiziţionat o clădire la costul de
240.000 lei, durata normală de utilizare fiind de 50 de ani. Metoda de amortizare adoptată de
entitate este cea liniară.
La data de 31.12.2007, entitatea a reevaluat activul, valoarea justă fiind de 288.000 lei.
Entitatea a optat pentru transferul rezervei din reevaluare la rezerve (rezultat reportat,
117
incepand cu 1 ianuarie 2015) la derecunoasterea activului si nu pe masura amortizarii.
Incepand cu 1 februarie 2013, avand in vedere indeplinirea criteriilor, entitatea a trecut
de la impozit la profit la impozit pe venit.
In ianuarie 2016, entitatea vinde cladirea la pretul de vanzare de 250.000 lei, TVA 24%.
288.000
Amortizare lunara după reevaluare = = 500 lei.
48 12
240.000
Amortizare lunara inainte de reevaluare = = 400 lei
50 12
In perioada 1 ianuarie 2008 – 30 aprilie 2009, entitatea si-a dedus o amortizare lunara
de 500 lei, fata de 400 lei cat era inainte de reevaluare. Astfel, in acest interval de timp, si-a
dedus „in plus” o suma de 1.600 lei (16 luni x 100 lei).
Incepand cu 1 mai 2009, regimul este urmatorul:
- entitatea isi deduce o amortizare lunara de 500 lei;
- diferenta de 100 de lei intre amortizarea curenta si cea calculata in functie de costul
initial este considerata element similar veniturilor si impozitata ca atare.
Incepand cu 1 februarie 2013, entitatea trece la regimul microintreprinderilor,
calculand impozit pe venit utilizand cota de 3%. Astfel, nu se mai pune problema deducerii
amortizarii de 500 lei/luna si nici a impozitarii diferentei de 100 lei/luna.
118
ANUL 2016:
Amortizare cumulata inainte de vanzare (1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2015) = 500
lei x 96 luni = 48.000 lei
Valoare ramasa neamortizata = 288.000 lei – 48.000 lei = 240.000 lei
119
Avand in vedere vanzarea cladirii in anul 2016 si a faptului ca entitatea este
microintreprindere, NU se va impozita toata rezerva din reevaluare ci doar partea din rezerva
care a fost dedusa la calculul profitului impozabil şi nu a fost impozitata în perioada
ianuarie 2008 – aprilie 2009, respectiv suma de 1.600 lei.
120
A) Microintreprinderea in 2017
B) PFA
Incepand cu 1 ianuarie 2016, PFA-urile datoreaza obligatoriu si CAS de 10,5%
sau 26,3% din venitul net obtinut (venituri – cheltuieli), chiar daca obtin venituri din
salarii sau nu. Exceptati sunt pensionarii si cei asigurati intr-un sistem propriu de
asigurari sociale (notarii, avocatii).
a) Microintreprinderea
Societatea va datora un impozit pe venit de 3.000 lei (100.000 lei x 3%), iar
profitul net va fi de 77.000 lei (100.000 lei – 23.000 lei). Pentru a utiliza banii in scop
121
personal, asociatul va mai suporta un impozit pe dividende in anul urmator celui in
care profitul a fost obtinut de 3.850 lei (77.000 lei x 5%). Suma neta de care va putea
dispune asociatul firmei va fi de 73.150 lei (77.000 lei – 3.850 lei).
Procent net (castig/venit) = 73%
b) PFA
Venitul net obtinut este de 80.000 lei. Astfel, persoana fizica va datora CAS de
8.400 lei (80.000 lei x 10,5%) si CASS de 4.400 lei (80.000 lei x 5,5%), rezultand
contributii totale de 12.800 lei. Astfel, venitul net impozabil este de 67.200 lei (80.000
lei – 12.800 lei), iar impozitul pe venit de 10.752 lei (67.200 lei x 16%). Persoana fizica
va ramane in final cu 56.448 lei (67.200 lei – 10.752 lei).
Procent net (castig/venit) = 56%
122
Ramane ca dvs sa decideti ce sistem este mai avantajos. Functionand ca PFA,
puteti utiliza banii obtinuti si in cursul anului, iar contributiile sociale suportate (la
pensii si sanatate) va asigura statutul de persoana asigurata. Bineinteles ca decizia
trebuie luata in baza mai multor factori care tin de fiecare speta in parte, in acest
subcapitol fiind prezentate cateva dintre cele mai semnificative criterii de apreciere.
Insa, trebuie sa acordati atentie si marjei de profit existenta, modul in care o societate
sau un PFA sunt analizate in momentul in care se doreste obtinerea unui credit, modul
in care partenerii comerciali (clienti, furnizori) sunt influentati de forma de organizare
aleasa etc.
123
3. dacă se depaseste plafonul de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate
din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv,
se datoreaza impozit pe profit începând cu acel trimestru, luând în considerare
veniturile obtinute și cheltuielile suportate începând cu acel trimestru si nu de
la începutul anului fiscal cum se proceda pana la 31 decembrie 2015;
4. cotele de impozitare pentru microintreprinderile deja infiintate sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au cel putin un salariat;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
5. introducerea unei cote de impozitare reduse de 1% in cazul
microintreprinderilor nou infiintate, pentru primele 24 de luni de la infiintare, cu
indeplinirea anumitor conditii in ceea ce priveste numarul de salariati si perioada
de angajare;
6. modificarea bazei impozabile in sensul eliminarii veniturilor din provizioane,
ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, doar daca au fost
recunoscute in categoria cheltuielilor nedeductibile la calculul profitului
impozabil;
7. adaugarea la baza de impozitare a anumitor rezerve reduse sau anulate (din
reevaluare, din facilitati fiscale), care au fost deduse la calculul profitului
impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost
şi plătitoare de impozit pe profit;
8. modificarea regimului de la impozit profit la impozit pe venit se comunica
organului fiscal până la 31 martie inclusiv a anului urmator (anterior, termenul
era 31 ianuarie a anului urmator);
9. persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal trebuie sa
comunice organului fiscal competent aplicarea regimului microîntreprinderilor,
in termen de 30 de zile de la infiintare, menţiunea din cererea de înregistrare la
registrul comerţului nemaifiind suficienta;
10. pentru declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividendele plătite, către o
persoană juridică română, microintreprinderile sunt obligate să aplice aceleasi
prevederi ca entitatile platitoare de impozit pe profit (minim 10% din capital pe o
perioada minima de 1 an).
124
D. Regimul TVA
1. Aspecte generale
125
Livrările de construcţii şi terenuri, scutite de TVA conform Codului fiscal, sunt
avute în vedere atât la stabilirea caracterului de continuitate al activităţii economice,
cât şi la calculul plafonului de scutire.
Exemplu:
În luna februarie 2016, Trandafir Cosmin vinde o casă pe care a utilizat-o în scop
de locuinţă, operaţiunea fiind neimpozabilă. În luna mai 2016, acesta vinde o casă pe
care a moştenit-o, nici această operaţiune nefiind impozabilă.
În luna iulie 2016, aceeaşi persoană fizică cumpără o construcţie nouă pe care o
vinde în luna august 2016. Nici după această vânzare persoana fizică nu devine
persoană impozabilă, deoarece această tranzacţie, fiind prima vânzare a unui bun care
nu a fost utilizat în scopuri personale, este considerată ocazională.
Dacă persoana fizică va mai livra, de exemplu un teren construibil în luna
septembrie 2016, aceasta este considerată a doua tranzacţie în sfera TVA, iar
persoana fizică va deveni persoană impozabilă şi va avea obligaţia să solicite
înregistrarea cel mai târziu până pe data de 10 octombrie 2016, dacă livrarea din luna
august 2016 cumulată cu cea din luna septembrie 2016 depăşesc plafonul de scutire de
220.000 lei.
Primele două vânzări (din februarie 2016 şi mai 2016) nu sunt luate în calculul
plafonului de scutire deoarece nu sunt în sfera de aplicare a TVA.
Exemplu:
O familie deţine un teren situat într-o zonă construibilă pe care l-a utilizat
pentru cultivarea de produse agricole.
În luna martie 2016, familia respectivă împarte în loturi terenul în vederea
vânzării. Pentru a analiza dacă terenul a fost utilizat în scop personal sau pentru
activităţi economice trebuie să se constate dacă produsele cultivate erau folosite
numai pentru consumul familiei sau şi pentru comercializare.
În situaţia în care cantitatea de produse obţinute nu justifică numai consumul
în scop personal, se consideră că terenul a fost utilizat în scopul unei activităţi
economice şi livrarea lui intră în sfera de aplicare a TVA.
Astfel, dacă livrarea primului lot are loc în luna aprilie 2016 nu se consideră o
operaţiune ocazională şi dacă depăşeşte plafonul de scutire de 220.000 lei, familia
respectivă ar avea obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA, prin unul dintre soţi.
Exemplu:
În cursul anului 2016, Stanca Ovidiu începe să construiască un bun imobil.
Acesta incasează avansuri care depăşesc plafonul de scutire de 220.000 lei în luna
aprilie 2016.
Fiind avansuri încasate pentru livrarea de părţi de construcţie noi,
operaţiunile sunt taxabile, dar persoana respectivă poate aplica regimul de scutire
până la depăşirea plafonului. Astfel, persoana respectivă va avea obligaţia să solicite
înregistrarea în scopuri de TVA cel mai târziu până pe data de 10 mai 2016.
Dacă livrarea unor apartamente din construcţia respectivă are loc în luna august
126
2016, avansurile încasate în regim de scutire în prima parte a anului vor trebui să fie
regularizate la data livrării prin aplicarea cotei de TVA corespunzătoare.
Conform Codului fiscal, faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau
la data prestării serviciilor, cu o serie de excepţii. Iata cateva situatii in acest sens:
- pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie, se consideră că
livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile
sunt livrate de consignatar clienţilor săi;
- pentru stocurile la dispoziţia clientului, se consideră că livrarea bunurilor are
loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în
principal pentru activitatea de producţie;
- pentru bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conformităţii, se
consideră că livrarea bunurilor are loc la data acceptării bunurilor de către
beneficiar;
- pentru livrările de bunuri corporale (inclusiv bunuri imobile), data livrării este
data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un
proprietar. Prin excepţie, în cazul contractelor cu plata în rate sau al oricărui alt
tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în
momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing, data
livrării este data la care bunul este predat beneficiarului;
- prestările de servicii care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt
serviciile de construcţii-montaj, consultanţă, cercetare, expertiză şi alte servicii
similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situaţii de
lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc
serviciile efectuate sau în funcţie de prevederile contractuale, la data acceptării
acestora de către beneficiar;
Conform art 282 din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine la data la care are
loc faptul generator. Prin excepție, art. 282, alin (2) prevede că exigibilitatea taxei
intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de
data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau
integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării
ori prestării acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de
servicii realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini
similar.
Conform art. 319 alin. (20) din Noul Cod fiscal, factura trebuie să conţină
obligatoriu data emiterii acesteia precum şi data la care au fost livrate
127
bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această
dată este anterioară datei emiterii facturii.
O persoana impozabilă are obligaţia de a emite o factură cel târziu până în cea
de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al TVA, cu
excepția cazului în care factura a fost deja emisă.
De asemenea, trebuie emisă o factură pentru suma avansurilor încasate în
legătură cu o livrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până în cea de-a 15-a zi
a lunii următoare celei în care s-au încasat avansurile, cu excepția cazului în care
factura a fost deja emisă.
ATENTIE la momentul in care colectati TVA. Aceasta este mai mult o conditie de
forma, legata de momentul pana cand ar trebui emisa o factura. Exigibilitatea TVA insa,
adica momentul in care TVA trebuie colectata, nu apare in cea de-a 15-a zi a lunii
urmatoare.
Exemplu:
Entitatea Leader este inregistrata in scopuri de TVA si are ca perioada fiscala
LUNA. Aceasta vinde marfuri unui client pe baza de aviz de insotire in 12 februarie
2016 la pretul de 100 lei, TVA 24%. Societatea decide sa emita factura in 10 martie
2016 si sa colecteze TVA tot la aceasta data, considerand ca daca se incadreaza pana pe
15 ale lunii urmatoare procedeaza corect.
Care este tratamentul TVA in acest caz?
128
Aceste reguli sunt valabile si in cazul AVANSURILOR. Daca incasati un avans
de la un client, trebuie sa colectati TVA in luna respectiva si implicit ar fi
recomandat sa si emiteti factura.
CONCLUZIE:
Va recomandam ca in cazul entitatilor platitoare de TVA (societati, PFA, II, IF
etc) sa emiteti facturile in luna in care ati vandut bunurile sau ati prestat serviciile. Nu
interpretati gresit prevederea referitoare la „15 ale lunii urmatoare“ si sa colectati TVA
cu intarziere.
129
Furnizorul/prestatorul poate solicita restituirea TVA colectate astfel
regularizate pe baza Declaraţiei 307 privind sumele rezultate din ajustarea TVA.
Aceste prevederi NU se aplică în situaţia în care factura este emisă pentru
întreaga contravaloare a livrării/prestării sau este încasată integral contravaloarea
livrării/ prestării înainte de data faptului generator. Practic, TVA colectata in acest caz
nu mai poate fi regularizat si recuperat de catre furnizor/prestator.
Exemplu:
Entitatea Leader este inregistrata in scopuri de TVA si are ca perioada fiscala
TRIMESTRUL. In data de 7 martie 2016, aceasta emite o factura de avans 30% pentru
vanzarea unor marfuri, avansul fiind de 3.000 lei, plus TVA 20%.
In data de 5 aprilie 2016, entitatea depune la organul fiscal Formularul 010 prin
care doreste sa renunte la calitatea de persoana inregistrata in scopuri de TVA, avand
in vedere ca indeplineste toate conditiile. Decizia de anulare a codului de TVA i-a fost
comunicata la data de 20 aprilie 2016, moment din care entitatea Leader nu mai este
considerata persoana inregistrata in scopuri de TVA.
In data de 19 mai 2016, entitatea Leader livreaza marfurile pentru care emisese
in luna martie factura de avans, pretul de vanzare fiind de 10.000 lei si storneaza
avansul facturat initial.
Care este tratamentul TVA in acest caz?
Inregistrarile contabile sunt:
- emiterea facturii de avans in suma de 3.000 lei, TVA 20% (7 martie 2016):
3.600 lei 4111 = 419 3.000 lei
„Clienţi” „Clienti creditori”
4427 600 lei
„TVA colectată”
- stornarea facturii de avans in suma de 3.000 lei, TVA 20% (19 mai 2016):
(3.600 lei) 4111 = 419 (3.000 lei)
„Clienţi” „Clienti creditori”
446 (600 lei)
„Alte taxe si impozite”
130
4427 2.000 lei
„TVA colectată”
Exemplu:
Entitatea Leader este neplatitoare de TVA. In data de 7 martie 2016, aceasta
emite o factura de avans 30% pentru vanzarea unor marfuri, avansul fiind de 3.000 lei.
In luna aprilie 2016, entitatea depaseste plafonul de scutire de 220.000 lei,
depune Declaratia 010 si Formularul 088 (!!!) pana pe data de 10 mai 2016 si devine
platitoare de TVA incepand cu 1 iunie 2016.
In data de 12 iunie 2016, entitatea Leader livreaza marfurile pentru care
131
emisese in luna martie factura de avans, pretul de vanzare fiind de 10.000 lei, TVA
20% si storneaza avansul facturat initial.
Care este tratamentul TVA in acest caz?
Inregistrarile contabile sunt:
- emiterea facturii de avans in suma de 3.000 lei (7 martie 2016):
3.000 lei 4111 = 419 3.000 lei
„Clienţi” „Clienti creditori”
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 10.000 lei, plus TVA 20% (19 mai 2016):
12.000 lei 4111 = 707 10.000 lei
„Clienţi” „Venituri din vânzarea
mărfurilor”
4427 2.000 lei
“TVA colectata”
132
Faptul generator al TVA intervine conform prevederilor art. 281 alin. (8) din
Codul fiscal, fără să prezinte importanţă dacă beneficiarul a apelat efectiv sau cât de
des a apelat la serviciile prestatorului. În acest sens a fost dată şi decizia Curţii de
Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C-463/14 Asparuhovo Lake Investment Company
OOD.
Aceste prevederi se aplică inclusiv în cazul serviciilor de consultanţă, juridice, de
contabilitate, de expertiză, de mentenanţă, de service şi alte servicii similare, pentru
care nu se întocmesc rapoarte de lucru sau alte situaţii pe baza cărora prestatorul
atestă serviciile prestate.
Conform art. 291 din Noul Cod fiscal, în majoritatea cazurilor, cota aplicabilă
este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator. În cazul schimbării cotei
de TVA, pentru operaţiunile prevăzute la art. 282, alin. (2) (prezentate mai sus), veţi
proceda la regularizare pentru a aplica cota în vigoare la data livrării de bunuri sau
prestării de servicii. În concluzie:
- cota de TVA este cea în vigoare la data faptului generator (la data livrării
bunurilor/prestării serviciilor);
- cota de TVA este cea în vigoare la exigibilitate, în cazul în care factura a fost
emisă înainte de livrarea efectivă a bunurilor;
- cota de TVA este cea în vigoare la data emiterii unei facturi de avans, atunci când
factura de avans este emisă înainte de livrarea bunurilor, urmând ca la livrarea
efectivă să se procedeze la regularizarea taxei.
În acest caz, faptul generator ia naştere la data livrării cartofilor (24 mai 2015),
iar exigibilitatea TVA apare la data faptului generator.
Entitatea este obligată să emită factura până cel târziu la data de 15 iunie 2015
cu cota de TVA de 24%, deoarece livrarea a avut loc în mai 2015, perioadă în care cota
TVA la acest produs era de 24%, chiar dacă factura este emisă în iunie.
Oricum, TVA trebuie colectata si evidentiata in Decontul lunii mai 2015,
deoarece in acest moment a intervenit si exigibilitatea TVA.
În factură, entitatea Leader trebuie să menţioneze că livrarea cartofilor a avut
loc în data de 24 mai 2015 cu aviz nr. X/24.05.2015.
133
contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii
unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an.
Prin excepţie, livrarea continuă de bunuri, altele decât livrările de gaz printr-
un sistem de gaze naturale, de energie electrică, de energie termică sau agent frigorific
prin intermediul reţelelor de încălzire ori de răcire, pe o perioadă care depăşeşte o
lună calendaristică, care sunt expediate sau transportate într-un alt stat membru
decât cel în care începe expedierea ori transportul bunurilor şi care sunt livrate în
regim de scutire de TVA sau care sunt transferate în regim de scutire de TVA într-un
alt stat membru de către o persoană impozabilă în scopul desfăşurării activităţii sale
economice, se consideră ca fiind efectuată în momentul încheierii fiecărei luni
calendaristice, atât timp cât livrarea de bunuri nu a încetat. (NOU)
Exemplu:
In cazul unui contract de închiriere a unui bun imobil, pentru care persoana
impozabilă a optat pentru taxare, pot exista următoarele situaţii:
134
data de 28 decembrie 2016, intervine exigibilitatea de taxă în luna decembrie 2016,
se aplică cota de TVA de 20% şi factura se declară în decontul de taxă al lunii
decembrie 2016.
În contextul modificării cotei standard de TVA la 1 ianuarie 2017, entitatea
trebuie să facă o regularizare pentru a aplica cota de 19% de TVA în vigoare la data
faptului generator, respectiv data de 10 ianuarie 2017, care este data stipulată în
contract pentru plata serviciilor, indiferent de data la care au fost plătite efectiv
aceste servicii.
Prin excepție de la regulile generale de mai sus, conform art 283 din Codul fiscal,
în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de TVA, exigibilitatea taxei
intervine la data emiterii facturii sau, după caz, la emiterea autofacturii ori în cea de-a
15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost
emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.
Pentru încasarea de avansuri în legătură cu o livrare intracomunitară de bunuri
NU intervine exigibilitatea TVA. Dacă persoana impozabilă optează pentru emiterea
facturii anterior faptului generator de taxa, pentru livrarea intracomunitară de bunuri,
135
inclusiv în cazul încasării de avansuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii
facturii.
Exigibilitatea determină perioada fiscală în care livrarea intracomunitară scutită
se înregistrează în Decontul de TVA 300 şi în Declaraţia recapitulativă 390.
136
încasate de o persoană impozabilă în
numele şi în contul unei alte persoane
De exemplu:
- în cazul închirierii unei clădiri, impozitul pe clădiri datorat de
proprietarul clădirii se cuprinde în baza de impozitare a TVA, dacă
operaţiunea este taxabilă prin opţiune;
- ecotaxa datorată, chiar dacă nu este cuprinsă în preţul bunurilor livrate, ci este
facturată separat, se cuprinde în baza impozabilă.
Exemplu:
Pentru prestarea unor servicii de consultanţă, prestatorul stabileşte cu
beneficiarul său că acesta va suporta şi cheltuielile cu deplasările consultanţilor,
respectiv transport, cazare, diurnă, alte cheltuieli. Toate aceste cheltuieli sunt accesorii
serviciului principal, respectiv cel de consultanţă şi se includ în baza de impozitare a
acestuia.
137
Exemplu:
O entitate înregistrată în scopuri de TVA încheie un contract pentru livrarea
unor bunuri pe teritoriul României către o altă persoană impozabilă. Toate cheltuielile
de transport, asigurare pe timpul transportului, încărcare-descărcare, manipulare sunt
în sarcina furnizorului, dar se recuperează de la client.
Respectivele cheltuieli reprezintă cheltuieli accesorii livrării de bunuri, care se
includ în baza de impozitare a livrării, beneficiind de tratamentul fiscal al tranzacţiei
principale. Refacturarea acestora nu reprezintă o refacturare de cheltuieli.
Exemplu:
La data livrării unor bunuri, furnizorul acordă o reducere de preţ de 10% din
valoarea acestora. Sunt livrate bunuri supuse cotei standard de TVA de 20% în valoare
de 2.000 lei şi bunuri supuse cotei de 9% în valoare de 5.000 lei.
Pe factură se înscrie baza impozabilă a celor două livrări, respectiv 2.000 lei plus
5.000 lei, baza se reduce cu 10%, iar TVA se aplică asupra bazei reduse:
[2000 - (2000 x 10/100)] x 20% = 360 lei şi [5000 - (5000 x 10/100)] x 9% = 405 lei.
Se consideră că factura este corectă inclusiv dacă TVA este menţionată integral
înainte de reducerea bazei şi apoi se menţionează cu minus TVA aferentă reducerii.
138
serviciile de curăţenie în spaţiile comune ale imobilului, transferând chiriaşului
costurile pe care le-a suportat pentru cumpărarea acestor bunuri şi servicii de la terţi
furnizori.
Trebuie să se verifice în cadrul fiecărei închirieri dacă, în ceea ce priveşte
utilităţile, chiriaşul are libertatea să decidă în privinţa consumului său în
cantitatea pe care o doreşte. Dacă chiriaşul are posibilitatea să îşi aleagă prestatorii
şi/sau modalităţile de utilizare a bunurilor sau a serviciilor în cauză, prestaţiile care
privesc aceste bunuri sau servicii pot, în principiu, să fie considerate distincte de
închiriere.
În special, dacă chiriaşul poate să decidă în legătură cu consumul de apă, de
electricitate sau de energie pentru încălzire, care poate fi verificat prin montarea unor
contoare individuale şi facturat în funcţie de consumul respectiv, prestaţiile care
privesc aceste bunuri sau servicii pot, în principiu, să fie considerate distincte de
închiriere.
În ceea ce priveşte serviciul de curăţenie a părţilor comune a bunului imobil,
acestea trebuie să fie considerate distincte de închiriere dacă pot fi organizate de
fiecare chiriaş individual sau de chiriaşi în mod colectiv şi dacă în toate cazurile
facturile adresate chiriaşului menţionează furnizarea acestor bunuri şi prestarea
acestor servicii în rubrici diferite de chirie.
În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor, dacă chiriaşul poate alege prestatorul
sau poate încheia un contract direct cu acesta, chiar dacă, pentru motive care ţin de
facilitate, nu îşi exercită această alegere sau această posibilitate, ci obţine această
prestaţie de la operatorul desemnat de locator pe baza unui contract încheiat între
aceştia din urmă, această împrejurare constituie un indiciu în favoarea existenţei unei
prestaţii distincte de închiriere.
În acest sens a fost pronunţată şi Hotărârea Curţii de Justiţie Europene în
Cauza C-42/14. În toate situaţiile în care livrările/prestările sunt distincte de serviciul
de închiriere, locatorul aplică structura de comisionar, aplicând regimul fiscal
adecvat pentru fiecare livrare/prestare în parte, în funcţie de natura acestora.
In aceste cazuri, TVA este exigibilă la data la care intervine oricare dintre
evenimente, iar regimul de impozitare, cotele aplicabile şi cursul de schimb valutar
sunt aceleaşi ca şi ale operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente.
139
In cazul în care intervin astfel de evenimente ulterior datei la care se modifică
cota de TVA şi/sau regimul de impozitare, pentru ajustarea bazei de impozitare sunt
aplicabile cota şi regimul de impozitare ale operaţiunii de bază care a generat aceste
evenimente.
Totuşi, în cazul în care nu se poate determina operaţiunea de bază care a
generat aceste evenimente, se vor aplica cota de TVA şi regimul de impozitare în
vigoare la data la care a intervenit evenimentul.
Daca aceste evenimente intervin dupa ce entitatea a renuntat la codul de TVA
(prin Formularul 010), se va proceda la ajustarea bazei impozabile aplicându-se
regimul de impozitare al operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente. În acest
sens furnizorul/prestatorul neînregistrat în scopuri de TVA emite factura pe care
înscrie cu semnul minus reducerea bazei de impozitare şi a taxei colectate ca urmare a
evenimentelor aparute.
Facturile respective se transmit beneficiarului care are obligaţia să efectueze
ajustările taxei deduse. Factura de regularizare nu trebuie să conţină menţiunea
referitoare la codul de înregistrare în scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului.
Furnizorul/prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe
baza Formularului 307.
140
5. Cotele de TVA – Art 291
Conform OUG 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicata in MOf nr 488 din 30
iunie 2016, de la 1 august 2016 se aplica TVA redusa de 9% si pentru:
- livrarea de îngrăşăminte utilizate în agricultură care se încadrează la codurile
NC 3101 00 00 - 3105 90 80;
- livrarea de pesticide utilizate în agricultură care se încadrează la codurile NC
3808 91, 3808 92, 3808 93, 3808 99 10;
- seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării care se
încadrează la codurile NC 0601, 0602, 0701 10 00, 0703 10 11, 0712 90 11,
0713 10 10, 0713 33 10, 1001 11 00, 1001 91, 1002 10 00, 1003 10 00, 1004 10
00, 1005 10, 1006 10 10, 1007 10, 1008 21 00, 1201 10 00, 1202 30 00, 1204 00
10, 1205 10 10, 1206 00 10, 1207 21 00, 1207 40 10, 1207 50 10, 1207 91 10,
1207 99 20, 1209;
- prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol.
141
In MOf nr 572 din 28 iulie 2016 a fost publicat OMFP 1155/2016 privind
aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide
utilizate în agricultură, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau
plantării, precum şi pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în
sectorul agricol prin care se prevad exact codurile NC pentru produsele de mai sus si
se detaliaza tipurile de serviciile specifice agriculturii.
Prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol sunt:
1. Fertilizat
2. Arat
3. Discuit sau grăpat
4. Pregătit pat germinativ cu combinator şi modelat sol
5. Semănat sau plantat
6. Tăvălugit
7. Stropit, prăfuit - combatere boli şi dăunători, erbicidat
8. Tratarea seminţelor utilizate la înfiinţarea culturilor agricole, cu produse de
protecţie a plantelor
9. Recoltat sau dislocat culturi
10. Colectarea şi balotarea materialului vegetal, prin presare în baloţi
11. Tocat resturi vegetale
12. Prăşit culturi
13. Executat sau deschis rigole în vederea modelării solului la legume
14. Nivelatul terenului agricol, prin care se asigura o suprafaţă cât mai plană
terenului de cultură, prin reducerea abaterilor de microrelief provocate de
celelalte lucrări agricole
15. Plantatul în biloane la cartof şi legume
16. Răritul şi decoletarea la sfecla de zahăr
17. Înşirat, balotat, păpuşit la tutun
18. Cosit
19. Greblat
20. Lucrări de însilozare şi depozitare a furajelor în ferme zootehnice
21. Scarificare, respectiv afânare adâncă pe soluri compactate
22. Desfundat terenul la adâncimi mari, pentru a favoriza creşterea rădăcinilor
23. Săpat gropi pentru plantarea pomilor
24. Tocat coarde, crengi
25. Lucrări de colectare, sortare, condiţionare, etichetare la legume şi fructe
26. Operaţiuni de montare a spaţiilor protejate, respectiv sere şi/sau solare
27. Curăţarea vegetaţiei nedorite şi distrugerea muşuroaielor de pe păşuni şi fâneţe
28. Supraînsămânţări pe pajişti, amenajare surse de apă pentru animale pe pajişti,
parcelarea pajiştilor
29. Lucrări specifice de evacuare a dejecţiilor şi de asigurarea furajelor în sau din
fermele zootehnice
30. Dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea în fermele zootehnice
31. Tunsul oilor
32. Sortarea, marcarea şi ambalarea ouălor
142
33. Curăţatul copitelor sau ongloanelor la animale
34. Decolmatat sau curăţat canale de irigaţii şi/sau de desecare
143
Cota redusă de 5% se aplică si pentru următoarele:
- manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în
principal publicităţii; (NOU)
- serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini
zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente
sportive, cinematografe, altele decât cele scutite; (NOU)
144
HG 1/2016 – Normele de aplicare
Pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, TVA colectată se
determină astfel:
A. se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, în cazul în care
rezultă că părţile au convenit că TVA nu este inclusă în contravaloarea
livrării, sau în cazul în care contrapartida nu este stabilită de părţi, ci este
stabilită prin lege, prin licitaţie, printr-o hotărâre a instanţei, sau alte situaţii
similare, şi nu include taxa;
B. contrapartida unei livrări de bunuri/prestări de servicii trebuie considerată ca
incluzând deja TVA, taxa determinându-se prin aplicarea procedeului sutei
mărite, în următoarele situaţii:
- atunci când părţile au convenit că TVA este inclusă în contravaloarea
livrării/prestării;
- în cazul livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii direct către
populaţie pentru care nu este necesară potrivit legii emiterea unei
facturi;
- în orice situaţie în care contrapartida nu este stabilită de părţi, ci este stabilită
prin lege, prin licitaţie, printr-o hotărâre a instanţei, sau alte situaţii similare,
şi include taxa;
- atunci când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio
menţiune cu privire la TVA, iar furnizorul/prestatorul bunului/serviciului
respectiv este persoana obligată la plata TVA colectate pentru operaţiunea
supusă taxei, şi furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de
la beneficiar TVA care ar fi trebuit colectată pentru operaţiunea respectivă
(poate fi acceptată ca mijloc de probă a faptului că furnizorul/prestatorul nu
are posibilitatea de a recupera de la beneficiar TVA, inclusiv o declaraţie pe
propria răspundere a furnizorului).
145
stabilită printr-un raport de
expertiză/evaluare, în cazul altor persoane
impozabile.
În cazul în care se înstrăinează doar o parte
din construcţie, iar valoarea acesteia şi a
îmbunătățirilor aferente nu pot fi determinate
pe baza datelor din contabilitate, acestea vor fi
determinate în baza unui raport de
expertiză/evaluare. (NOU)
Exemplu:
O persoană impozabilă începe în luna februarie 2016 lucrările de investiţii
pentru edificarea unui imobil care va fi utilizat pentru activităţi medicale scutite de
TVA, dar şi pentru operaţii estetice şi de înfrumuseţare care nu sunt scutite de TVA.
Pe perioada derulării investiţiei, persoana impozabilă poate deduce integral taxa
146
aferentă achiziţiilor necesare pentru investiţia respectivă. În anul în care sunt realizate
primele activităţi medicale menţionate, taxa dedusă aferentă obiectivului de investiţii
se ajustează.
În situaţia în care persoana respectivă achiziţionează şi alte bunuri decât cele
necesare realizării investiţiei, dar care vor fi utilizate pentru activităţile menţionate, va
aplica pro-rata provizorie, deoarece presupunem că în anul 2016 nu va realiza
venituri, care va fi regularizată.
Exemplu:
O societate care are ca obiect de activitate operaţiuni imobiliare derulează o
investiţie începând din anul 2015 şi care se continuă şi în anul 2016. Investiţia
respectivă este un imobil care va fi utilizat de societate atât pentru închirierea în regim
de taxare, cât şi în regim de scutire.
De la 1 ianuarie 2016 persoana impozabilă poate deduce integral taxa aferentă
achiziţiilor necesare pentru investiţia respectivă. În anul în care sunt realizate primele
operaţiuni de închiriere, va efectua o ajustare negativă a taxei corespunzătoare părţii
din clădire închiriată în regim de scutire.
(NOU)
1. In cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care nu au
determinat pro-rata provizorie la începutul anului, deoarece nu realizau și
nici nu prevedeau realizarea de operațiuni fără drept de deducere în cursul
anului, și care ulterior realizează astfel de operațiuni, pro-rata aplicabilă
provizoriu este pro-rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi
realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată
organului fiscal cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie
să depună primul Decont de TVA, aferent perioadei fiscale în care persoana
impozabilă începe să realizeze operațiuni fără drept de deducere.
2. In cazul persoanelor impozabile nou-înregistrate în scopuri de TVA, precum
și în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, ulterior anularii din oficiu
a codului de TVA, în cursul unui alt an decât cel în care înregistrarea le-a fost
anulată din oficiu, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-rata estimată pe baza
operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent,
care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă
trebuie să depună primul Decont de TVA după înregistrarea în scopuri de TVA.
3. In cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, ulterior anularii din oficiu,
în cursul aceluiași an în care înregistrarea le-a fost anulată din oficiu, și care
aplicau pro-rata provizorie la începutul anului, se continuă aplicarea pro-ratei
provizorii aplicate înainte de anularea înregistrării în scopuri de TVA.
4. In cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care nu au
determinat pro-rata provizorie la începutul anului, deoarece ori nu erau
înființate ori nu realizau și nici nu prevedeau realizarea de operațiuni în
cursul anului curent, și care vor realiza în anii ulteriori atât operațiuni care
dau drept de deducere cât și operațiuni care nu dau drept de deducere, trebuie
147
să estimeze pro-rata pe baza operațiunilor preconizate a fi realizate în
primul an în care vor desfășura operațiuni constând în livrări de
bunuri/prestări de servicii. Această pro-rata provizorie va fi aplicată pe
parcursul anilor în care persoana realizează exclusiv achiziții de
bunuri/servicii, fără a realiza și livrări/prestări.
Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea
sumei totale a taxei deductibile din anul respectiv, aferenta operatiunilor mixte, cu
pro-rata definitivă determinată pentru anul respectiv.
Prin excepție, în situațiile prevăzute la punctele 2 si 3 de mai sus,
calcularea TVA de dedus pe baza pro-ratei definitivă se efectuează numai pentru
achizițiile mixte realizate în perioadele fiscale în care s-a aplicat pro-rata
provizorie. (NOU)
În situația prevăzută la punctul 4 de mai sus, taxa de dedus aferentă achizițiilor,
cu excepția investițiilor, pentru fiecare an calendaristic se determină pe baza pro-ratei
estimate, urmând ca toate deducerile exercitate pe baza pro-ratei provizorii, atât
din anul curent cât și din anii următori, să fie regularizate pe baza pro-ratei
definitive de la sfârșitul primului an în care vor fi realizate livrări de
bunuri/prestări de servicii. Dacă totuși, persoana impozabilă nu va realiza
operațiuni care nu dau drept de deducere, are dreptul să regularizeze
deducerile pe baza pro-rata definitivă considerând că pro-rata este 100%.
(NOU)
Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta să nu aplice prevederile
referitoare la pro-rata, situaţie în care taxa aferentă achiziţiilor de bunuri destinate
operaţiunilor cu sau fără drept de deducere nu va fi dedusă. (aceasta prevedere
figura in norme si a fost mutata in Codul fiscal)
148
In Deconturile de TVA, taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală
de raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a
sumelor neachitate la bugetul de stat, până la data depunerii decontului, din soldul
taxei de plată al perioadei fiscale anterioare, şi a sumelor neachitate la bugetul de stat
până la data depunerii decontului din diferenţele de TVA de plată stabilite de organele
de inspecţie fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.
Prin excepție (NOU):
- în primul Decont de TVA depus după data aprobării unei înlesniri la plată nu se
preia, din decontul perioadei fiscale anterioare, taxa cumulată de plată, pentru
care a fost aprobată înlesnirea la plată;
- în primul Decont de TVA depus după data înscrierii organului fiscal la masa
credală potrivit Legii nr. 85/2014, nu se preia, din decontul perioadei fiscale
anterioare, taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa
credală.
149
9. Ajustarea TVA – Art 304, 305
150
mai pot fi valorificate, nu se efectuează degradate calitativ, care nu mai pot
ajustarea TVA dacă: fi valorificate şi pentru care se face
a) degradarea calitativă a bunurilor dovada distrugerii.
se datorează unor cauze obiective
dovedite cu documente. Sunt
incluse în această categorie şi
produsele accizabile pentru care
autoritatea competentă a emis
decizie de aprobare a distrugerii;
şi (ELIMINAT)
b) se face dovada că bunurile au fost
distruse.
151
Aceste situatii de mai sus nu sunt exhaustive, în orice altă situaţie în care
persoana impozabilă aduce suficiente dovezi că bunurile sunt distruse, pierdute sau
furate, nu are obligaţia ajustării taxei. De asemenea, situaţiile menţionate pot fi aplicate
cumulativ, de exemplu, pentru un stoc de produse există o pierdere datorată unor
perisabilităţi, dar stocul respectiv poate fi distrus ca urmare a degradării calitative,
ceea ce conduce la neajustarea TVA.
activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe Bunurile imobile sunt considerate bunuri de
amortizabile care fac obiectul leasingului sunt capital indiferent dacă în contabilitatea
considerate bunuri de capital la persoanelor impozabile sunt înregistrate ca
locator/finanțator dacă limita minimă a duratei stocuri sau ca imobilizări corporale. (NOU)
normale de utilizare este egală sau mai mare de 5
ani (ELIMINAT)
bunurile care fac obiectul închirierii, leasingului, bunurile care fac obiectul unui contract de
concesionării sau oricărei alte metode de punere închiriere, de leasing, de concesionare sau oricărui
a acestora la dispoziţia unei persoane sunt alt tip de contract prin care bunurile se pun la
considerate bunuri de capital aparţinând dispoziţia unei persoane, sunt considerate bunuri
persoanei care le închiriază, le dă în leasing sau le de capital aparţinând persoanei care le închiriază,
pune la dispoziţia altei persoane. le dă în leasing sau le pune la dispoziţia altei
persoane.
Operaţiunile de transformare sau
modernizare a bunurilor imobile/părţilor de
bunuri imobile care sunt considerate bunuri
de capital, efectuate de beneficiarul unui astfel
de contract, aparţin beneficiarului până la
sfârşitul contractului respectiv. (NOU)
152
taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital
reprezintă taxa achitată sau datorată, aferentă reprezintă taxa achitată sau datorată, aferentă
oricărei operaţiuni legate de achiziţia, fabricarea, oricărei operaţiuni legate de achiziţia, fabricarea,
construcţia, transformarea sau modernizarea construcţia, transformarea sau modernizarea a
acestor bunuri, exclusiv taxa achitată sau căror valoare este de cel puţin 20% din
datorată, aferentă reparării ori întreţinerii valoarea bunului imobil/părţii de bun imobil
acestor bunuri sau cea aferentă achiziţiei pieselor după transformare/modernizare (NOU),
de schimb destinate reparării ori întreţinerii exclusiv taxa achitată sau datorată, aferentă
bunurilor de capital reparării ori întreţinerii acestor bunuri sau cea
aferentă achiziţiei pieselor de schimb destinate
reparării ori întreţinerii bunurilor de capital.
Exemplu:
În data de 7 septembrie 2013, entitatea Leader a achiziţionat un apartament cu 3
camere pentru activitatea sa economică, costul fiind de 200.000 lei, TVA 24%.
În data de 21 martie 2015, entitatea decide să utilizeze clădirea integral în scop de
locuinţă sau pentru operaţiuni scutite fără drept de deducere.
În data de 6 februarie 2016, clădirea este din nou utilizată în cadrul unor operaţiuni cu
drept de deducere.
Prezentaţi tratamentul TVA în cazul entităţii Leader.
- ajustarea TVA în favoarea statului pentru perioada rămasă de 18 ani în sumă de 43.200
18
lei (48.000 lei x ) (21 martie 2015):
20
153
43.200 lei 635 = 4426 43.200 lei
„Cheltuieli cu alte „TVA deductibilă”
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”
154
În cazul activelor corporale fixe de mai sus pentru care dreptul de deducere se
exercită potrivit regulilor sistemului „TVA la incasare”, se ajustează taxa deductibilă
care a fost plătită furnizorului/prestatorului, proporţional cu valoarea rămasă
neamortizată la momentul la care intervin evenimentele care generează ajustarea.
155
10. Răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei -
ELIMINATA
Toate prevederile de la art 151^2 din vechiul Cod fiscal NU se mai regasesc in
legislatia aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2016.
Astfel, beneficiarul nu va mai fi tinut răspunzător individual şi în solidar
pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei este furnizorul
sau prestatorul, dacă factura:
a) nu este emisă;
b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele
informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA
al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate ori
serviciilor prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare;
c) nu menţionează valoarea taxei sau o menţionează incorect.
De asemenea, furnizorul sau prestatorul nu mai este ținut răspunzător
individual şi în solidar pentru plata TVA, în situaţia în care persoana obligată la plata
taxei este beneficiarul, dacă factura sau autofactura:
a) nu este emisă;
b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre
următoarele informaţii: numele/denumirea, adresa, codul de înregistrare în scopuri de
TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate/serviciilor
prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare.
156
- operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul
livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă,
în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România;
- operaţiunilor scutite cu drept de deducere; si
- operațiunilor scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a),
b), e) şi f) (operațiuni bancare, de asigurări și imobiliare), dacă acestea nu sunt
accesorii activității principale.
In Noul Cod fiscal este transpusa Hotărârea CJUE în cauza C-183/2014 Salomie
și Oltean, referitoare la dreptul de deducere care ia naștere înaintea înregistrării în
scopuri de TVA a unei persoane impozabile.
Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de
afaceri in scopuri de TVA este mai mare sau egală cu plafonul de scutire de 220.000 lei
trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, în termen de 10 zile de la data
atingerii ori depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a
fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depăşit.
Regimul special de scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA.
157
Dacă persoana impozabilă respectivă NU solicită sau solicită înregistrarea cu
întârziere, organul fiscal competent procedează astfel:
a) stabileste obligaţii privind TVA de plată, constând în diferența dintre taxa pe
care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze şi taxa pe care ar fi avut
dreptul să o deducă, de la data la care persoana impozabilă respectivă ar fi fost
înregistrată în scopuri de TVA dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul legal,
dacă taxa colectată este mai mare decât taxa deductibilă, precum și
accesoriile aferente, sau după caz;
b) determină suma negativă a TVA, respectiv diferența dintre taxa pe care ar fi
avut dreptul să o deducă, de la data la care persoana impozabilă respectivă ar
fi fost înregistrată în scopuri de TVA dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul
legal, și taxa pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze de la data
la care ar fi trebuit să fie înregistrată în scopuri de TVA, dacă taxa deductibilă
este mai mare decât taxa colectată.
Conform art 287 din Codul fiscal, baza de impozitare se reduce si în următoarele
situaţii:
a) în cazul desfiinţării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri
sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost
emise facturi în avans;
b) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele sau alte reduceri de preţ sunt
acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
c) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa,
pentru ambalajele care circulă prin facturare.
Astfel, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi
(facturi de corectie), cu valorile înscrise cu semnul minus sau după caz o menţiune
din care să rezulte că valorile respective sunt negative când baza de impozitare se
reduce sau, după caz, fără semnul minus sau fără menţiunea din care să rezulte că
valorile respective sunt negative, dacă baza de impozitare se majorează, care se
transmit şi beneficiarului.
158
ajustării taxei deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare
celei în care au intervenit evenimentele respective.
Codul fiscal precizează că perioada fiscală este luna calendaristică. Prin excepţie,
perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru entitățile care în cursul anului
calendaristic precedent au realizat o cifră de afaceri inferioară plafonului de
100.000 euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de BNR, valabil
pentru data de 31 decembrie a anului precedent. Observați astfel o primă diferență
față de definiția cifrei de afaceri aferentă plafonului de 65.000 euro. Dacă în acel caz se
159
utilizează cursul de schimb de la data aderării, acest plafon de 100.000 euro se
determină utilizând cursul de schimb valabil la 31 decembrie a anului precedent.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3)
(3), până la data de 31 decembrie nu se face plata efectivă la organele
2016 inclusiv, nu se face plata efectivă vamale de către persoanele impozabile
la organele vamale de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA, care au
impozabile înregistrate în scopuri de TVA, obţinut certificat de amânare de la plată a
care au obţinut certificat de amânare de la TVA.
plată
160
exploatată de unii importatori economici in defavoarea bugetului de stat, fiind
limitată la scurt timp pentru anumite categorii de importatori, care îndeplinesc
conditiile stabilite prin OMFP 500/2007.
Mentinerea prevederilor aplicabile in 2015 ar presupune revenirea de la 1
ianuarie 2017 la măsura plătii simplificate a TVA pentru toate importurile realizate de
plătitorii de TVA, fără nicio analiză de risc, fapt ce ar conduce din nou la posibilitatea
de a plasa bunurile în economia subterană, fără plata TVA.
161
Odata cu eliminarea ROI, este anulata si obligaţia ca, în termen de 30 de zile de
la data modificării listei administratorilor să depuneţi la organul fiscal cazierul
judiciar al noilor administratori. Cu excepţia societăţilor pe acţiuni, exista obligaţia
ca, în termen de 30 de zile de la data modificării listei asociaţilor, să depuneti la
organul fiscal cazierul judiciar al noilor asociaţi care deţin minimum 5% din capitalul
social al societăţii.
162
Inainte de 1 ianuarie 2016:
1001 10 00 Grâu dur
1001 90 10 Alac (Triticum spelta), destinat însămânţării
ex 1001 90 91 Grâu comun destinat însămânţării
ex 1001 90 99 Alt alac (Triticum spelta) și grâu comun, nedestinate însămânțării
1002 00 00 Secară
1003 00 Orz
1005 Porumb
1201 00 Boabe de soia, chiar sfărâmate
1205 Semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate
1206 00 Semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate
1212 91 Sfeclă de zahăr
163
j) furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi microprocesoare și
unități centrale de procesare, înainte de integrarea lor în produse destinate
utilizatorului final;
k) furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri.
ATENTIE!
In MOf nr 988 din 31 decembrie 2015 a fost publicata Legea 358/2015 privind
aprobarea OUG 50/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal. Astfel, se aplică taxarea inversă pentru livrarea telefoanelor
mobile, tabletelor PC, laptopurilor, microprocesoarelor (bunurile prevăzute la art 331,
alin. (2) lit. i)-k)) numai dacă valoarea bunurilor livrate, exclusiv TVA, înscrise într-o
factură, este mai mare sau egală cu 22.500 lei.
HG 1/2016 – Normele de aplicare precizeaza faptul ca, în situația în care pe
aceeași factură sunt înscrise atât bunuri prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) - k) din
Codul fiscal, cât și alte bunuri, taxarea inversă se aplică numai dacă valoarea bunurilor
prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) - k) din Codul fiscal, exclusiv TVA, este mai mare sau
egală cu 22.500 lei.
Exemplu:
Entitatea Leader este înregistrată în scopuri de TVA si livrează în septembrie
2016 catre entitatea Barsin urmatoarele produse, emitand o factura in acest sens:
- laptopuri – 10.000 lei;
- telefoane mobile – 8.000 lei;
- imprimante laser – 4.000 lei;
- console de jocuri – 6.000 lei;
- televizoare LED – 9.000 lei.
Cum va emite entitatea Leader catre clientul sau?
164
În categoria telefoanelor mobile se includ, de exemplu, telefoane mobile care
sunt utilizate în orice reţea de telefonie mobilă fără fir, celulară sau prin satelit,
dispozitivele de achiziţie de date mobile cu capacitatea de a fi utilizate în orice reţea de
telefonie mobilă fără fir.
În categoria telefoanelor mobile nu se includ dispozitivele utilizate exclusiv
pentru transmiterea datelor, fără implementarea acestora în semnale acustice, cum ar
fi de exemplu:
- dispozitive pentru navigaţie;
- computerele, în măsura în care acestea nu permit transmiterea de voce prin
reţele mobile fără fir;
- MP3-Playere;
- console pentru jocuri;
- dispozitive walkie-talkie;
- staţii radio CB.
Taxarea inversă se aplică şi pentru telefoanele mobile livrate cu accesorii, cum
ar fi încărcătorul, bateria sau kitul hands-free, ca un singur pachet, la un preţ total,
dar nu se aplică pentru accesoriile telefoanelor mobile care sunt livrate separat
de acestea.
Litera J
Circuitele integrate reprezintă, în principiu, un ansamblu de elemente active şi
pasive, cum ar fi tranzistoare, diode, rezistoare, condensatoare, interconectate electric
pe suprafaţa materialului semiconductor.
În categoria dispozitivelor cu circuite integrate se includ, în special, circuitele
electronice integrate monolitice şi hibride, precum:
- unităţi centrale de procesare;
- microprocesoare;
- microcontrolere.
În categoria dispozitivelor cu circuite integrate NU se includ bunurile în care
sunt încorporate sau instalate circuite integrate, precum servere pentru computer,
laptopuri, unităţi pentru desktop, tablete, carduri de memorie cu circuite integrate şi
altele asemenea, neavând relevanţă dacă livrarea bunurilor respective are loc înainte
de integrarea lor în produse destinate utilizatorului final, precum şi dispozitive
precum antene, filtre electronice, inductanţe, respectiv componente electrice cu
valoare de inductanţă fixă sau reglabilă, condensatori, senzori.
Pentru furnizarea de dispozitive cu circuite integrate se aplică taxarea inversă
dacă la data livrării acestea nu sunt încă integrate în produse destinate
utilizatorului final şi sunt vândute separat, nu ca şi părţi ale unor bunuri care le
încorporează.
Exemplu:
Societatea A cu sediul în Bucureşti, producătoare de circuite integrate, vinde
microprocesoare în valoare de 55.000 lei unei societăţi B, cu sediul în Braşov. Bunurile
se transportă din Bucureşti la sediul lui B din Braşov şi sunt vândute fără a fi
165
încorporate de A în produsele lui B.
O parte din procesoarele achiziţionate de la A sunt încorporate de B în
computere, iar o altă parte a acestora sunt revândute de B către utilizatori finali.
Societatea B revinde o parte din procesoarele neîncorporate în calculatoare către
societatea C, la un preţ total de 35.000 lei, şi le transportă la sediul beneficiarului din
Sibiu.
De asemenea, B livrează computerele în care a încorporat procesoarele
achiziţionate de la A, către societatea D, la un preţ total de 48.000 lei şi le expediază la
sediul acesteia din Craiova.
Toate societăţile sunt înregistrate normal în scopuri de TVA.
Care este tratamentul TVA?
Litera K
Consolele de jocuri sunt cele cuprinse la codul NC 95045000. Acestea
reprezintă, în principiu, computere sau dispozitive similare computerelor care au ca
destinaţie principală utilizarea acestora pentru jocurile video, dar care pot oferi, în
plus, şi alte funcţii precum DVD-uri video, CD-uri audio, discuri Blu-ray.
Tabletele PC şi laptopurile sunt cele cuprinse la codul NC 8471 30 00. Tabletele
PC sunt, în principiu, computere portabile, plate, acoperite în întregime de un ecran
tactil.
Laptopurile sunt dispozitive portabile de procesare automată a datelor,
formate cel puţin dintr-o unitate centrală de procesare şi un monitor.
Exemplu:
În aprilie 2015, entitatea Leader, inregistrata in scopuri de TVA, achizitioneaza un
depozit frigorific la costul de 200.000 lei, TVA 24%. Aceasta cladire a fost construita in anul
2010.
166
In februarie 2016, ca urmare a schimbarii obiectului de activitate, entitatea Leader a
decis sa vanda cladirea la pretul de 300.000 lei entitatii Barsin. Vom analiza cele 3 cazuri:
1. depozitul este vandut in regim de scutire de TVA;
2. depozitul este vandut in regim de taxare, iar entitatea Barsin este înregistrată în
scopuri de TVA;
3. depozitul este vandut in regim de taxare, iar entitatea Barsin nu este înregistrată în
scopuri de TVA.
Precizaţi înregistrările contabile efectuate de entităţile implicate.
CAZ 1:
Avand in vedere ca, la momentul vanzarii, cladirea nu indeplineste conditiile pentru a fi
considerata constructie noua, entitatea poate sa o vanda si fara TVA (in regim de scutire), caz
in care trebuie sa ajusteze TVA dedusa initial. Inregistrarile contabile efectuate ar fi:
- achiziţia depozitului (aprilie 2015):
- ajustarea TVA în favoarea statului pentru perioada rămasă de 19 ani în sumă de 45.600
19
lei (48.000 lei x ) (februarie 2016):
20
45.600 lei 635 = 4426 45.600 lei
„Cheltuieli cu alte „TVA deductibilă”
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”
167
CAZ 2:
Având în vedere că atât furnizorul cât şi beneficiarul sunt înregistrate în scopuri de
TVA în România, se aplică taxarea inversă.
Astfel, entitatea Leader va înregistra în contabilitate:
CAZ 3:
Având în vedere că beneficiarul nu este înregistrat în scopuri de TVA în România, nu se
aplică taxarea inversă.
Astfel, entitatea Leader va înregistra în contabilitate:
- vanzarea depozitului (februarie 2016):
168
Taxare inversa – situatii tranzitorii
169
CONCLUZIE:
În situaţia în care faptul generator intervine până la 1 ianuarie 2016 inclusiv, nu
se aplică taxare inversă dacă factura este emisă după 1 ianuarie 2016 sau dacă
preţul se plăteşte în rate şi după această dată.
Pentru facturile emise până la 31 decembrie 2015, pentru care faptul generator
intervine după 1 ianuarie 2016, taxarea inversă se aplică numai pentru diferenţa
pentru care taxa este exigibilă după 1 ianuarie 2016.
Exemplu:
In cursul anului 2015, entitatea Leader (înregistrată în scopuri de TVA) a emis o
factura de avans în suma de 10.000 lei, plus TVA 24%, pentru livrarea de telefoane
mobile către un beneficiar înregistrat în scopuri de TVA.
In data de 7 februarie 2016, entitatea Leader livreaza telefoanele clientului sau
(apare faptul generator), pretul de vanzare fiind de 50.000 lei, exclusiv TVA.
Care este tratamentul TVA in acest caz?
170
Beneficiarul va calcula TVA datorată pe care o va înscrie în jurnalul pentru
cumpărări şi în Decontul de TVA ca taxă colectată şi taxă deductibilă:
Exemplu:
In cursul anului 2015, entitatea Leader (înregistrată în scopuri de TVA) a emis o factura de
avans 100% în suma de 50.000 lei, plus TVA 24%, pentru livrarea de telefoane mobile către un
beneficiar înregistrat în scopuri de TVA.
In data de 7 februarie 2016, entitatea Leader livreaza telefoanele clientului sau (apare faptul
generator), pretul de vanzare fiind de 50.000 lei, exclusiv TVA.
Care este tratamentul TVA in acest caz?
In acest caz, NU se mai aplică taxare inversă, deoarece se aplică regimul în vigoare la data
exigibilităţii taxei, dar se aplică cota în vigoare la data livrării.
Inregistrarile contabile efectuate de entitatea Leader sunt:
- emiterea facturii de avans in suma de 50.000 lei, plus TVA 24% (anul 2015):
62.000 lei 4111 = 419 50.000 lei
„Clienţi” „Clienti creditori”
4427 12.000 lei
“TVA colectata”
Exemplu:
În cursul anului 2015, entitatea Leader contractează construirea şi achiziţionarea unei clădiri
cu o societate imobiliară care deţine şi titlul de proprietate asupra respectivei clădiri care urmează să
fie construită.
Valoarea clădirii stabilită prin contract este de 500.000 lei. Furnizorul a emis facturi parţiale în
sumă de 400.000 lei în anul 2015, TVA 24%.
Faptul generator intervine în martie 2016.
Care este tratamentul TVA in acest caz?
La emiterea facturii pentru întreaga valoare a clădirii se vor regulariza facturile parţiale emise
în anul 2015. Inregistrarile contabile sunt:
171
- emiterea facturilor de avans in suma de 400.000 lei, plus TVA 24% (anul 2015):
496.000 lei 4111 = 419 400.000 lei
„Clienţi” „Clienti creditori”
4427 96.000 lei
“TVA colectata”
Exemplu:
O mică întreprindere încasează în anul 2015 suma de 50.000 lei pentru livrarea
unui teren construibil, aplicând regimul special de scutire.
Începând cu data de 1 decembrie 2015, mica întreprindere devine persoană
impozabilă înregistrată normal în scopuri de TVA. Livrarea terenului are loc în luna
februarie 2016. Valoarea totală a terenului construibil este de 150.0000 lei.
Care este tratamentul TVA in acest caz?
Entitatea are obligaţia să efectueze următoarele regularizări la data livrării
terenului:
- storno factură parţială din 2015 - 50.000 lei, cu semnul minus - scutit TVA;
- regularizarea facturii parţiale din 2015 în februarie 2016: 50.000 lei (cu
semnul plus) + 10.000 (TVA calculată la cota de 20% de la data faptului generator, dar
172
fără aplicarea taxării inverse);
- diferenţa exigibilă 2016: 100.000 lei - taxare inversă.
Exemplu:
Entitatea A vinde persoanei impozabile B o clădire în luna decembrie a anului
2015, când are loc şi faptul generator. Valoarea clădirii este de 20 milioane lei şi TVA
de 4.800.000 lei aferentă vor fi plătite de cumpărător în rate lunare egale timp de 8 ani.
Ambele persoane sunt înregistrate normal în scopuri de TVA conform art. 316 din
Codul fiscal.
Factura se emite pe data de 10 ianuarie 2016, dar nu se aplică regimul de taxare
inversă. De asemenea, cota aplicabilă este de 24%, de la data faptului generator de
taxă. Chiar dacă factura ar fi fost emisă cu întârziere în altă lună din anul 2016,
tratamentul fiscal ar fi acelaşi.
173
distribuitor, în nume propriu, unor utilizatori finali, fie în mod direct, fie prin
intermediul altor persoane impozabile, furnizează o prestare de servicii de
telecomunicaţii cu titlu oneros către distribuitor.
Distribuitorul, precum şi orice altă persoană impozabilă care intervine în nume
propriu în vânzarea cartelei telefonice realizează o prestare de servicii de
telecomunicaţii cu titlu oneros, pentru care faptul generator şi exigibilitatea TVA
intervin la data vânzării cartelei. Operatorul de telefonie nu realizează o a doua
prestare de servicii cu titlu oneros către utilizatorul final atunci când acesta, după ce a
achiziţionat cartela telefonică, îşi exercită dreptul de a efectua apeluri telefonice
folosind informaţiile înscrise pe această cartelă.
A. Societati agricole
Codul fiscal
Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii
sau acţionarii săi, cu excepţia transferului de active, constituie livrare de bunuri
efectuată cu plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor
componente a fost dedusă total sau parţial.
174
Exemplu:
O societate agricolă înregistrată în scopuri de TVA achiziţionează seminţe,
îngrăşăminte, servicii de arat şi semănat pentru realizarea producţiei agricole.
Societatea deduce TVA aferentă tuturor achiziţiilor de bunuri şi servicii. După
recoltare, societatea distribuie o parte din produsele agricole către asociaţii săi.
Care este tratamentul dpdv al TVA?
175
C. Contracte pentru imobile neconstruite
176
Procentul de compensare în cotă forfetară se aplică pentru:
a) produsele agricole şi serviciile agricole livrate/prestate de agricultor către alte
persoane impozabile decât cele care beneficiază, în interiorul ţării de regimul
special prevăzut de prezentul articol;
b) produsele agricole livrate către persoane juridice neimpozabile care datorează
TVA în statul membru de sosire pentru achiziţiile intracomunitare efectuate.
Exemplu:
In martie 2017, PFA Tudor Rares, care a optat pentru evidenta contabila in partida
dubla, conform OMFP 170/2015 si care aplica regimul special al agricultorilor, achizitioneaza
carburant la costul de 10.000 lei, TVA 19% si emite o factura de prestari servicii agricole
societatii comerciale Alfa in suma de 25.000 lei.
Acesta are obligatia sa inscrie in factura procentul de compensare de 1% şi valoarea
compensaţiei în cotă forfetară care i se cuvine.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate de catre cele doua entitati?
Societatea Alfa:
inregistrarea facturii de servicii emisa de PFA Tudor Rares:
177
executate de terți
250 lei 4482
Alte creanțe privind bugetul
statului
In Decontul de TVA al lunii martie 2017, entitatea Alfa va trece la Randul 26 suma de
250 lei, care se adauga la taxa dedusa din alte achizitii efectuate de la entitati inregistrate in
scopuri de TVA.
178
o evidenţă separată pentru toate achiziţiile efectuate în cadrul regimului special
pentru agricultori.
Agricultorul care aplică regimul special este scutit de următoarele obligaţii:
a) ţinerea evidenţelor în scopuri de TVA (Jurnale de vanzari si de cumparari);
b) depunerea Decontului de TVA 300;
c) orice alte obligaţii care revin persoanelor impozabile înregistrate sau care ar
trebui să se înregistreze în scopuri de TVA.
Agricultorul are obligaţia să emită factură care să conţină informaţiile prevăzute
in Codul fiscal, o menţiune cu privire la aplicarea regimului special pentru agricultori,
precum şi procentul de compensare în cotă forfetară şi valoarea compensaţiei în cotă
forfetară care i se cuvine pentru:
a. livrările de produse agricole/prestările de servicii prevăzute la art 3151, alin.
(3), altele decât cele de la lit. b)-e);
b. vânzările la distanţă care au locul în România;
c. livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică un cod
valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt
stat membru;
d. livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 270 alin. (10), care s-ar
încadra la lit. c) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă;
e. prestările de servicii care conform art. 278 alin. (2) au locul în alt stat membru,
pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform
echivalentului din legislaţia altui stat membru.
179
În situaţia în care o persoană impozabilă realizează atât activităţi pentru care
aplică regimul special, cât şi alte activităţi economice pentru care nu se poate aplica
regimul special pentru agricultori, poate aplica regimul special de scutire pentru
întreprinderile mici, pentru activităţile pentru care nu se aplică regimul special pentru
agricultori.
Persoana impozabilă care se înregistrează în scopuri de TVA, prin opţiune sau ca
urmare a depăşirii plafonului de scutire de 220.000 lei din alte activităţi economice
decât cele agricole, nu mai poate aplica regimul special pentru agricultori de la data
înregistrării în scopuri de TVA sau de la data la care ar fi fost înregistrată dacă avea
obligaţia de a solicita înregistrarea şi nu solicită sau solicită cu întârziere înregistrarea
în scopuri de TVA.
În cazul înregistrării în scopuri de TVA, prin normele metodologice se stabilesc
ajustările de efectuat pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu a fost aplicat
regimul special pentru agricultori. În situaţia în care agricultorul nu solicită sau solicită
înregistrarea cu întârziere, organul fiscal aplică dispoziţiile art. 310 alin. (6) lit. a) şi b).
Organul fiscal competent va opera radierea din Registrul agricultorilor care aplică
regimul special a agricultorilor care sunt înregistraţi în scopuri de TVA, în termen de 3
zile de la data la care înregistrarea se consideră valabilă.
Agricultorul care aplică regimul special poate opta oricând pentru aplicarea
regimului normal de taxă, prin depunerea la organul fiscal a unei notificări în acest
sens, caz în care organul fiscal operează radierea agricultorului din Registrul
agricultorilor care aplică regimul special până la data de 1 a lunii următoare celei în
care a fost depusă notificarea. După exercitarea opţiunii de aplicare a regimului
normal de taxă, agricultorul nu mai poate aplica din nou regimul special pentru o
perioadă de cel puţin 2 ani de la data înregistrării în scopuri de TVA.
În cazul în care, după expirarea perioadei de 2 ani, agricultorul optează din nou
pentru aplicarea regimului special pentru agricultori, acesta trebuie să depună la
organul fiscal Formularul 087.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care optează pentru
aplicarea regimului special pentru agricultori pot solicita scoaterea din evidenţa
persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special.
Solicitarea se poate depune la organul fiscal competent între data de 1 şi 10 a fiecărei
luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă, anularea
înregistrării fiind valabilă de la data comunicării deciziei privind anularea înregistrării
în scopuri de TVA. Organele fiscale au obligaţia de a soluţiona solicitările de scoatere a
persoanelor impozabile din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA cel
târziu până la finele lunii în care a fost depusă solicitarea şi de a înscrie agricultorul
în Registrul agricultorilor care aplică regimul special.
În cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, până la
comunicarea deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, acestora le revin
toate drepturile şi obligaţiile aferente persoanelor înregistrate. Persoana impozabilă
care a solicitat scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA are
obligaţia să depună ultimul decont de taxă, indiferent de perioada fiscală aplicată, până
la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost comunicată decizia de anulare a
180
înregistrării în scopuri de TVA. În ultimul decont de taxă depus, persoanele impozabile
care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA au
obligaţia să evidenţieze valoarea rezultată ca urmare a efectuării tuturor ajustărilor
de taxă, persoanele impozabile care aplică regimul special pentru agricultori neavând
drept de deducere pentru bunurile/serviciile alocate activităţilor supuse acestui regim.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cărora agricultorul care
aplică regimul special le livrează produsele agricole sau le prestează serviciile agricole,
au dreptul la deducerea compensaţiei în cotă forfetară achitată agricultorului care
aplică regimul special, în aceleaşi limite şi condiţii aplicabile pentru deducerea TVA.
Persoanele impozabile nestabilite în România şi neînregistrate în scopuri de
TVA au dreptul la restituirea compensaţiei în cotă forfetară, achitată agricultorului
care aplică regimul special, în aceleaşi limite şi condiţii aplicabile persoanelor
impozabile înregistrate în scopuri de TVA. Prin ordin al preşedintelui ANAF se
stabileşte procedura de restituire a compensaţiei în cotă forfetară către persoanele
impozabile nestabilite în România şi neînregistrate în scopuri de TVA.
Conform art 316, alin (11) din Codul fiscal, organele fiscale au dreptul să anuleze
din oficiu înregistrarea în scopuri TVA a unei entităţi dacă:
a) aceasta este declarată inactivă, de la data declarării ca inactivă;
b) entitatea a intrat în inactivitate temporară, înscrisă în Registrul Comerţului
(şi-a suspendat activitatea), de la data înscrierii mențiunii privind
inactivitatea temporară în registrul comerțului;
c) asociaţii/administratorii entităţii sau entitatea însăşi au înscrise în cazierul
fiscal infracţiuni şi/sau fapte care atrag răspunderea solidară cu debitorul
declarat insolvabil sau insolvent, stabilite prin decizie a organului fiscal
competent rămasă definitivă în sistemul căilor administrative de atac sau prin
hotărâre judecătorească, de la data comunicării deciziei de anulare. Incepand
cu 1 februarie 2015, în cazul societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990,
se dispune anularea înregistrării persoanei în scopuri de TVA dacă:
2. administratorii şi/sau persoana impozabilă însăşi, în cazul societăţilor pe
acţiuni sau în comandită pe acţiuni, au înscrise în cazierul fiscal
infracţiuni şi/sau fapte de natura celor de mai sus;
3. asociaţii majoritari sau, după caz, asociatul unic şi/sau administratorii
şi/sau persoana impozabilă însăşi, în cazul SRL, in comandita simpla sau in
nume colectiv, au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau fapte de
natura celor de mai sus. Prin asociat majoritar se înţelege persoana fizică
sau juridică ce deţine părţi sociale în procent de minimum 50% din
capitalul social al societăţii
d) entitatea nu a depus pe parcursul a 6 luni/2 trimestre consecutive niciun
Decont de TVA, dar nu este în inactivitate/inactivitate temporară (această
181
prevedere se aplică numai în cazul entităţilor pentru care perioada fiscală este
luna sau trimestrul), din prima zi a lunii următoare perioadei fiscale in care s-
au implinit 6 luni/2 trimestre;
e) în Deconturile de TVA 300 depuse pentru 6 luni/2 trimestre consecutive, nu
au fost evidenţiate achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrări de
bunuri/prestări de servicii, realizate în cursul acestor perioade de
raportare, din prima zi a lunii următoare perioadei fiscale in care s-au implinit
6 luni/2 trimestre;
h) persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în România,
înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, supusă înmatriculării la registrul
comerţului, nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate
economică potrivit criteriilor şi în termenele stabilite prin ordin al
preşedintelui ANAF, de la data comunicării deciziei de anulare (incepand cu 1
februarie 2015);
Conform OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte
normative din domeniul financiar-fiscal, publicata in MOf nr 977 din 6 decembrie
2016, incepand cu 1 ianuarie 2017, regulile in cazul reinregistrarii in scopuri de TVA
s-au modificat.
Persoanele impozabile cărora li s-a anulat din oficiu codul de TVA conform art.
316 alin. (11), lit. c)-e) şi lit. h), NU beneficiază, în perioada respectivă, de dreptul de
deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate, dar au obligaţia de plată a TVA colectate
aferentă operaţiunilor taxabile desfăşurate în acea perioada.
În cazul reinregistrării în scopuri de TVA, persoana impozabilă îşi exercită
dreptul de deducere pentru achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în
care a avut codul de TVA anulat, prin înscrierea în primul Decont de TVA 300 depus
după înregistrare sau într-un decont ulterior, chiar dacă factura nu cuprinde codul de
TVA al persoanei impozabile.
După reînregistrarea în scopuri de TVA, pentru livrările de bunuri/prestările de
servicii efectuate în perioada în care au avut codul de TVA anulat, persoanele
impozabile emit facturi în care înscriu distinct TVA colectată în perioada respectivă,
care nu se înregistrează în Decontul de TVA (din moment ce taxa a fost deja declarata
prin Formularul 311 in perioada de inactivitate fiscala).
182
În cazul reînregistrării în scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului,
beneficiarii care au achiziţionat bunuri şi/sau servicii în perioada în care
furnizorul/prestatorul a avut codul de TVA anulat îşi exercită dreptul de deducere a
TVA pentru achiziţiile respective, pe baza facturilor emise de furnizor/prestator, prin
înscrierea în primul Decont de TVA 300 depus după înregistrarea
furnizorului/prestatorului sau într-un decont ulterior.
In continuare, regasiti cateva dintre cele mai importante modificari care vizeaza
Titlul VII „TVA” din Noul Cod fiscal:
a) incepand cu 1 ianuarie 2016, cota standard de TVA scade de la 24% la 20%, iar
incepand cu 1 ianuarie 2017 se va reduce la 19%;
b) introducerea taxarii inverse in cazul clădirilor, părţilor de clădire şi a terenurilor
de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau
prin opţiune;
c) introducerea taxarii inverse, pana la 31 decembrie 2018, in cazul telefoanelor
mobile, tabletelor PC, laptop-urilor, consolelor de jocuri si a dispozitivelor cu
circuite integrate daca valoarea unei facturi depaseste plafonul de 22.500 lei;
d) modificarea definitiei activelor corporale fixe, in sensul ca sunt incadrate toate
imobilizarile corporale;
e) modificarea definitiei bunurilor de capital si implicit a regulilor de ajustare a TVA
in cazul acestora, in sensul ca in categoria bunurilor de capital intra si activele cu
durata de amortizare mai mica de 5 ani;
f) modificarea componentei plafonului de scutire de 220.000 lei;
g) ajustarea bazei de impozitare in cazul creantelor neincasate se face si in cazul
punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă
judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată, nu doar
in urma inchiderii procedurii falimentului;
h) introducerea unei prevederi conform careia baza de impozitare a bunurilor de
natură alimentară al căror termen de consum a expirat şi care nu mai pot fi
valorificate va fi stabilita intr-o procedura stabilita prin normele metodologice;
i) introducerea cotei reduse de TVA de 5% si in cazul livrarii de manuale şcolare,
cărţi, ziare şi unele reviste, precum si pentru serviciile constând în permiterea
accesului la castele, muzee etc, pentru care anterior se utiliza cota redusa de TVA de
9%;
j) incadrarea evenimentelor sportive in categoria operatiunilor pentru care se aplica
TVA redusa de 5%;
k) modificarea plafonului de la 380.000 lei la 450.000 lei, in cazul aplicarii cotei
reduse de TVA de 5% pentru locuintele sociale;
l) se aduc o serie de precizari in cazul vanzarii de constructii noi;
m) introducerea unor prevederi pentru o serie de situatii cu care se pot confrunta
entitatile care aplica pro-rata;
n) prevederi mai clare cu privire la momentul in care radierea din ROI este
efectuata;
o) reguli noi si extinderea categoriilor de persoane care tebuie sa aplice pro-rata;
183
p) exercitarea dreptului de deducere a TVA in cel mult 1 an de la primirea facturii de
corectie de catre beneficiarul operațiunilor, în cazul în care organul fiscal a stabilit
TVA colectată furnizorilor pe perioada inspecției fiscale;
q) nepreluarea în primul Decont de TVA depus după data înscrierii organului fiscal la
masa credală, a TVA cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa
credală;
r) nepreluarea soldului sumei negative a TVA în primul Decont de TVA depus după
data deschiderii procedurii de insolvență, fiind obligatorie solicitarea
rambursării de TVA prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare;
s) eliminarea prevederilor referitoare la răspunderea individuală şi în solidar
pentru plata taxei;
t) posibilitatea de a renunţa la cererea de rambursare a TVA pe baza unei notificări
depuse la autorităţile fiscale;
u) atunci cand este obligatorie ajustarea bazei impozabile, iar furnizorul nu emite
factura de corecţie, beneficiarul trebuie să emită o autofactură în vederea ajustării
taxei deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au
intervenit evenimentele respective;
v) se elimină termenul până la care NU se face plata TVA în vamă pentru persoanele care
au obținut certificate de la organele competente, potrivit OMFP 500/2007 pentru
aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amanare de la
plata in vama a TVA si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri;
w) eliminarea prevederii conform careia de la data de 1 ianuarie 2017, NU se face
plata efectivă a TVA la organele vamale de către persoanele impozabile
înregistrate în scopuri de TVA, ceea ce inseamna ca in continuare TVA aferenta
importurilor se va plăti la organul vamal.
184
E. Impozitul pe venit
1. Aspecte generale
185
Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în
România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei
într-un stat cu care România nu are încheiată într-un stat cu care România nu are încheiată
convenţie de evitare a dublei impuneri, este convenţie de evitare a dublei impuneri este
obligată în continuare la plata impozitului pe obligată în continuare la plata impozitului pe
veniturile obţinute din orice sursă, atât din veniturile obţinute din orice sursă, atât din
România, cât şi din afara României, pentru anul România, cât şi din afara României, pentru anul
calendaristic în care are loc schimbarea calendaristic în care are loc schimbarea
rezidenţei, precum şi în următorii 3 ani rezidenţei, precum şi în următorii 3 ani
calendaristici. calendaristici.
Această persoană are obligația completării și
depunerii la autoritatea competentă din România
a Chestionarului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu
30 de zile înaintea plecării din România pentru o
perioadă sau mai multe perioade de ședere în
străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe
parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.
186
îmbunătăţiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente.
Aceasta cuprinde crearea de părţi componente pentru sisteme complexe şi
poate include construcţia de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu
interfeţe simulate ale sistemelor existente, precum şi de linii-pilot, atunci când
acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială şi, în special, pentru
validarea tehnologiilor generic;
b. dezvoltare experimentală definită ca dobândirea, combinarea, modelarea şi
utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe relevante existente de ordin ştiinţific,
tehnologic, de afaceri şi altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau
servicii noi sau îmbunătăţite. Aceasta poate include, de exemplu, şi activităţi
care vizează definirea, planificarea şi documentarea conceptuală a noilor
produse, procese sau servicii. Dezvoltarea experimentală poate include crearea
de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea şi validarea
unor produse, procese sau servicii noi ori îmbunătăţite în medii reprezentative
pentru condiţiile de funcţionare reale, în cazul în care obiectivul principal este
de a aduce îmbunătăţiri tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu
sunt definitivate în mod substanţial. Aceasta poate include dezvoltarea unui
prototip sau pilot utilizabil comercial care este în mod obligatoriu produsul
comercial final şi a cărui producţie este prea costisitoare pentru ca acesta să fie
utilizat exclusiv în scopuri demonstrative şi de validare. Dezvoltarea
experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse
produselor, liniilor de producţie, proceselor de fabricaţie, serviciilor existente şi
altor operaţiuni în curs, chiar dacă modificările respective ar putea reprezenta
ameliorări;
c. activităţile de testare efectuate în vederea soluţionării incertitudinilor
ştiinţifice şi tehnologice şi a atingerii obiectivelor activităţilor de cercetare-
dezvoltare (de exemplu, testarea rezultatelor intermediare sau a prototipurilor);
d. dezvoltarea tehnologică este formată din activităţile de inginerie a sistemelor
şi de inginerie tehnologică, prin care se realizează aplicarea şi transferul
rezultatelor cercetării către operatorii economici, precum şi în plan social, având
ca scop introducerea şi materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme şi
servicii, precum şi perfecţionarea celor existente, şi care cuprinde:
cercetarea precompetitivă, ca activitate orientată spre transformarea
rezultatelor cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentaţii
pentru noi produse, procese ori servicii, incluzând fabricarea modelului
experimental şi a prototipului, care nu pot fi utilizate în scopuri
comerciale;
cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea
rezultatelor cercetării precompetitive în produse, procese şi servicii care
pot răspunde, în mod direct, cererii pieţei, incluzând şi activităţile de
inginerie a sistemelor, de inginerie şi proiectare tehnologică.
187
Proiectul de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică
este modalitatea de atingere a unui obiectiv al unui program, cu un scop propriu
bine stabilit, care este prevăzut să se realizeze într-o perioadă determinată utilizând
resursele alocate şi care conţine cel puţin următoarele elemente:
- scopul proiectului,
- domeniul de cercetare-dezvoltare,
- obiective,
- activităţi de cercetare-dezvoltare,
- perioada de desfăşurare,
- tipul sursei de finanţare (public/privat/naţional/extern),
- bugetul proiectului cu precizarea explicită a cheltuielilor corespunzătoare
veniturilor din salarii aferente personalului alocat pe proiect,
- categoria rezultatului,
- caracterul de noutate şi/sau inovativ al rezultatului.
188
Angajaţii care desfăşoară activitate de cercetare- dezvoltare aplicativă şi/sau de
dezvoltare tehnologică în România beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile
din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) postul face parte dintr-un compartiment de cercetare-dezvoltare, evidenţiat în
organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu,
birou, compartiment, laborator sau altele similare;
b) angajatul desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de
dezvoltare tehnologică eligibile, cuprinse într-un proiect de cercetare-
dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică;
c) angajatul a absolvit cel puţin ciclul I de studii universitare sau o formă de
învăţământ superior de lungă durată şi deţine o diplomă de licenţă sau
echivalentă, conferită de o instituţie acreditată de învăţământ superior din
România, sau o diplomă obţinută la absolvirea studiilor universitare de licenţă
la instituţii acreditate de învăţământ superior din străinătate, recunoscută şi
echivalată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;
d) cheltuielile cu salariile şi asimilate salariilor sunt prevăzute în bugetul
proiectului de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică;
e) angajatorul are în obiectul de activitate şi activităţi de cercetare-dezvoltare
aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică.
189
de concedii de odihnă, veniturile respective sunt scutite de la plata impozitului pe
venit.
Daca în cursul aceleiaşi luni, contribuabilul obţine atât venituri scutite de la
plata impozitului, cât şi venituri supuse impunerii, în vederea determinării venitului
net luat în calculul pentru determinarea impozitului se procedează astfel:
a) se determină ponderea venitului brut lunar supus impunerii în totalul venitului
brut care include atât venituri supuse impunerii, cât şi venituri scutite de la
plata impozitului;
b) se stabilesc contribuţiile sociale obligatorii datorate/contribuţia individuală la
bugetul de stat datorată potrivit legii prin aplicarea cotelor de contribuţii asupra
bazei de calcul corespunzătoare atât veniturilor supuse impunerii, cât şi
veniturilor scutite de la plata impozitului;
c) venitul net se calculează prin deducerea din venitul brut, care include atât
veniturile supuse impunerii, cât şi veniturile scutite de la plata impozitului, a
contribuţiilor sociale obligatorii/contribuţia individuală bugetul de stat datorată
potrivit legii aferente/aferentă unei luni;
d) venitul net luat în calcul la determinarea impozitului se stabileşte proporţional
cu ponderea venitului brut lunar supus impunerii determinată potrivit lit. a).
Exemplu:
Entitatea Leader deruleaza un proiect de cercetare industriala prin care doreste
crearea unui prototip in laborator in domeniul aeronautic.
Angajatul Popescu Rares are un venit brut lunar de 5.000 lei, din care 3.000 de
lei sunt aferenti bugetului alocat in cadrul acestui proiect de cercetare. Acesta nu are
persoane in intretinere si nu beneficiaza de contribuții la fonduri de pensii
facultative sau prime de asigurare voluntară de sanatate.
Stabiliti venitul net si impozitul pe veniturile din salarii in acest caz.
vii. Ponderea venitului impozabil din total venit brut = 2.000 lei / 5.000 lei = 40%
190
CFS = 5.000 lei x 0,5% = 25 lei
Contributii sociale suportate de angajat = 825 lei
x. Venitul net luat în calcul la determinarea impozitului = 4.175 lei x 40% = 1.670
lei
Concluzie:
Daca sunt indeplinite toate conditiile impuse de cadrul legal, impozitul pe
veniturile salariale este de 235 lei, in loc de 668 lei, rezultand un beneficiu de 433 lei.
191
Urmatoarele venituri sunt neimpozabile (Art 62):
192
2. Venituri din activităţi independente
193
dobândirii, după caz (se aplică pentru activele neamortizabile achiziționate
începând cu data de 1 ianuarie 2016). – OUG 50/2015
194
burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile
plătite la asociaţiile profesionale.
a. Impozit pe venit
195
Daca se opteaza pentru prima varianta, persoana care obtine venitul va avea
obligatia depunerii Declaratiei 200 privind venitul realizat pana la 25 mai a anului
urmator, iar organul fiscal va efectua regularizarea care se impune. Platitorul venitului
a retinut doar 10%, iar organul fiscal va efectua calculul astfel incat beneficiarul
venitului sa achite si diferenta pana la cota de 16%.
In al doilea caz, persoana care obtine venitul nu va mai avea obligatia depunerii
Declaratiei 200 privind venitul realizat din moment ce i s-a retinut un impozit de 16%.
Totusi, aceasta varianta NU este deloc fair-play in relatia cu beneficiarul venitului,
deoarece platitorul venitului retine 16% din venitul brut, fara a se mai scadea cota de
cheltuieli de 20%/25% la care persoana are dreptul. De-abia in momentul in care
organul fiscal va face regularizarea impozitului (in anul urmator), persoanei i se va
scadea acea cheltuiala fixa, se va constata ca i s-a retinut un impozit prea mare si va
avea sume de restituit din partea statului. Cu alte cuvinte, beneficiarul venitului
crediteaza statul cateva luni bune pana in momentul in care va avea drept de restituire
a diferentei din impozit.
Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta intre doua modalitati
de impozitare, respectiv:
- o cotă de impunere de 10% aplicata la venitul brut;
- o cota de impunere de 16 % aplicata la venitul brut, din care se scade cota
forfetară de cheltuieli de 40% si contribuţiile sociale (contributia la pensii si
la sanatate), daca este cazul.
Desi pare greu de crezut, incepand cu 1 ianuarie 2016, este mai „rentabil” sa
optam pentru retinerea la sursa a unui impozit de 16%, decat pentru cota de 10%.
Impozitul de 10% se aplica la venitul brut, pe cand cota de 16% se aplica la venitul
brut diminuat cu 40% si cu contributiile sociale, daca este cazul.
196
Exemplu:
In februarie 2016, Popescu Rares a incheiat un contract pe drepturi de autor cu
o televiziune, venitul brut negociat fiind de 5.000 lei. Acesta este si salariat la o alta
societate.
Care este nivelul impozitului pe venit retinut de catre platitorul de venit?
Cota de 10%
In acest caz, cota de 10% se aplica la venitul brut, astfel:
Impozit pe venit = 5.000 lei x 10% = 500 lei
Cota de 16%
Asa cum am prezentat in detaliu mai jos in material, in anul 2016, chiar daca
este salariata, persoana va datora obligatoriu contributia la pensie (CAS) de 10,5%,
insa nu si cea la sanatate de 5,5%.
Baza de calcul contributii sociale = 5.000 lei x 5.000 lei x 40% = 3.000 lei
CAS = 3.000 lei x 10,5% = 315 lei
Impozit pe venit = (3.000 lei – 315 lei) x 16% = 430 lei
Venit net = 5.000 lei – 430 lei – 315 lei = 4.255 lei
Observam ca, daca se opteaza pentru 16% impozitul retinut este de 430 lei, pe
cand in primul caz cand se opteaza pentru 10% este de 500 lei. Persoana va plati totusi
mai mult la bugetul de stat din cauza introducerii obligatorii a contributiei la pensii
(CAS) de 10,5%.
Insa daca dl Popescu este pensionar, atunci nu datoreaza CAS ci doar impozit pe
venit de 480 lei (3.000 lei x 16%), care tot este mai mic fata de impozitul de 500 lei
daca se opta pentru 10%.
b. Contributii sociale
197
De asemenea, NU se datoreaza contributia la sanatate (CASS) de 5,5%, dacă
beneficiarul obtine venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj,
venituri din pensii, venituri din PFA, profesii liberale etc.
Exemplu:
In noiembrie 2015, Popescu Rares a incheiat un contract pe drepturi de autor,
venitul brut negociat fiind de 10.000 lei. Acesta nu este pensionar si nu face dovada ca
obtine si alte venituri supuse contributiilor sociale.
Care este nivelul contributiilor sociale retinute la sursa de catre platitorul de
venit?
Daca dl Popescu Rares putea face dovada ca este salariat (adeverinta de salariat)
sau ca obtine si alte venituri, atunci nu ar fi datorat contributii sociale.
Avand in vedere ca dl Popescu Rares nu obtine alte venituri, atunci platitorul de
venit are obligatia sa retina la sursa contributia la pensie (CAS - 10,5%) si la sanatate
(CASS - 5,5%).
Baza de calcul contributii = 10.000 lei – 10.000 lei x 20% = 8.000 lei
CAS = 8.000 lei x 10,5% = 840 lei
CASS = 8.000 lei x 5,5% = 440 lei
In plus, persoana mai datoreaza si impozit pe venit, in momentul retinerii la
sursa putand opta pentru o cota de 10% sau de 16%, asa cum am prezentat mai jos.
198
Exemplu:
Entitatea Leader, persoana juridica romana care activeaza in domeniul PR, are
nevoie de o serie de schite si desene si incheie un contract de cesiune drepturi de autor
cu o pesoana fizica, venitul brut negociat fiind de 15.000 lei. Aceasta este salariata,
prezinta o adeverinta de salariat la data semnarii contractului si opteaza prin contract
pentru impozitarea cu 16% la sursa.
Care este tratamentul aplicabil in acest caz.
199
Totusi, un aspect pozitiv ar fi majorarea cotei de cheltuieli forfetare de la 20%
(25%) la 40%, ceea ce mai amortizeaza cat de cat introducerea contributiei la pensie.
200
d) venitul obținut de o persoană fizică dintr-o
asociere cu o persoană juridică contribuabil
microintreprindere, care nu generează o
persoană juridică. - ELIMINAT
Impozit final Impozit final
Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la
sursă la momentul plăţii veniturilor de către sursă la momentul plăţii veniturilor de către
plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte
asupra venitului brut. entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă
contabilă, prin aplicarea cotei de 16%
asupra venitului brut din care se
deduce cota forfetară de cheltuieli,
după caz, și contribuţiile sociale
obligatorii reţinute la sursă.
Conventii civile ?
Contractele civile de prestare servicii (conventiile civile) pot fi incheiate doar
pentru efectuarea unor activitati cu caracter ocazional. Exista riscul ca astfel de
contracte sa fie reconsiderate de catre organul fical daca exista indicii de dependenta,
subordonare a prestatorului fata de platitorul de venit sau nerespectarea caracterului
ocazional.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, veniturile obtinute in baza contractelor civile NU
mai sunt incadrate in categoria veniturilor din activitati independende ci in
categoria veniturilor din alte surse.
Conform art 114 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, in categoria
veniturilor din alte surse sunt incluse si veniturile din activitati, altele decat cele de
productie, comert, prestari de servicii, profesii liberale si din drepturi de proprietate
intelectuala, precum si activitati agricole, silvicultura si piscicultura, pentru care sunt
aplicabile prevederile cap. II – Venituri din activitati independente si cap. VII – Venituri
din activitati agricole, silvicultura si piscicultura.
201
De retinut pentru astfel de venituri:
- se retine la sursa impozit pe venit la momentul acordarii veniturilor de catre
platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut;
- impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final si se plateste la bugetul de
stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut;
- nu se datoreaza CAS (contributia de asigurari sociale);
Incepand cu anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din alte surse NU
datoreaza CASS pentru aceste venituri, daca realizeaza venituri din salarii sau
asimilate salariilor; venituri din pensii; venituri din activitati independente; venituri
din asocierea cu o persoana juridica; venituri din activitati agricole, silvicultura si
piscicultura; indemnizatii de somaj, indemnizatii pentru cresterea copilului; ajutor
social acordat potrivit Legii nr. 416/2001; indemnizatii pentru incapacitate temporara
de munca drept urmare a unui accident de munca sau unei boli profesionale, cu
exceptia veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala.
202
indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi
natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare
primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în
ţară şi în străinătate, în interesul desfășurării
activității, de către administratorii stabiliţi
potrivit actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat, de către directorii care
îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de
-----
mandat potrivit legii, de către membrii
directoratului de la societățile administrate în
sistem dualist și ai consiliului de supraveghere,
potrivit legii, precum și de către manageri, în baza
contractului de management prevăzut de lege,
pentru partea care depăşeşte plafonul
neimpozabil stabilit in baza coeficientului de 2,5
la sumele aferente persoanlului din institutiile
publice
remunerația brută primită pentru activitatea
-----
prestată de zilieri, potrivit legii
203
ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8
martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei
persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei. În cazul copiilor,
plafonul stabilit se aplică pentru fiecare copil minor al fiecărui angajat.
204
Exemplu:
Societatea Leader are 4 angajati:
- Stefan are 3 copii: 2 sunt minori, iar al treilea are varsta de 20 de ani;
- Mihai are 2 copii minori; la aceeasi societate este angajata si Laura, sotia lui
Mihai;
- Razvan nu are copii.
Stefan:
Pentru a nu fi impozitate la salariu, cadourile pot fi oferite doar pentru angajat si
copiii minori ai acestuia. Desi are trei copii, Stefan poate primi din partea
angajatorului suma maxima de 450 lei (150 lei pentru el si cate 150 lei pentru fiecare
din cei 2 copii minori), fara a datora vreun impozit la stat. Acest cadou poate fi sub
forma de bani, bunuri (cozonaci, suc, ciocolata sau orice alt bun), tichete cadou.
Mihai si Laura:
Cei doi soti au impreuna doi copii minori. Astfel, fiecare dintre ei poate primi din
partea societatii suma de 450 lei (150 lei pentru angajat si cate 150 lei pentru fiecare
din cei 2 copii minori). Practic, familia beneficiaza in total de o suma de 900 de lei, fara
a datora la stat impozit pe venit sau contributii sociale.
Razvan:
Incepand cu 1 ianuarie 2016, inclusiv angajatii care nu au copii beneficiaza de
acest plafon neimpozabil de 150 lei cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie si Crăciunului.
Astfel, Razvan poate primi din partea angajatorului suma de 150 lei fara a suporta
impozite pentru aceasta.
Daca societatea Leader acorda suma de 450 lei, ca si in cazul celorlalti angajati,
pentru a nu aparea discutii intre acestia, diferenta de 300 de lei va fi considerata venit
salarial si i se vor retine si impozit pe venit de 16% si contributii sociale.
De retinut:
- cadourile sunt neimpozabile pana in limita de 150 lei si in cazul salariatilor care
nu au copii, nu doar in cazul copiilor minori ai angajatilor;
- plafonul de 150 lei nu este per angajat ci pentru angajat si fiecare copil minor al
acestuia (asa cum am prezentat in exemplele de mai sus, o persoana care are un
copil poate primi 300 lei, daca are doi copii 450 lei etc.);
- pentru tichetele cadou NU se mai datoreaza impozit pe venit daca sunt acordate
in limitele de mai sus, astfel incat angajatorul poate decide sub ce forma acorda
cadourile (bani, bunuri, tichete cadou), fara a mai exista tratament fiscal diferit.
205
vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, 50%
în scop personal.
Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor
din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă se face
astfel:
- evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a
vehiculului se face aplicându-se un procent
de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de
intrare a acestuia; daca vehiculul este
închiriat de la o terţă persoană, avantajul
este evaluat la nivelul chiriei;
- avantajul calculat mai sus se determină
proporţional cu numărul de kilometri
parcurşi în interes personal din totalul
kilometrilor;
primele de asigurare voluntară de sănătate,
----- suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în
limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană
contribuţiile la un fond de pensii facultative şi la
scheme de pensii facultative, suportate de
-----
angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400
euro anual pentru fiecare persoană
ajutoarele pentru dispozitive medicale si
----- ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile
proprii ca urmare a calamităţilor naturale;
hrana acordată de angajatori angajaților, în cazul
în care potrivit legislației în materie este
-----
interzisă introducerea alimentelor în incinta
unităţii
contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru
transportul între localitatea în care angajaţii îşi au transportul între localitatea în care angajaţii îşi au
domiciliul şi localitatea unde se află locul de reşedinţa şi localitatea unde se află locul de
muncă al acestora, la nivelul unui abonament muncă al acestora, pentru situaţiile în care nu se
lunar (ELIMINAT), pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea
asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii
chiriei, conform legii
cheltuielile efectuate de angajator pentru cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori
pregătirea profesională şi perfecţionarea pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea
angajatului legată de activitatea desfăşurată de angajaţilor, administratorilor stabiliţi potrivit
acesta pentru angajator actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat şi directorilor care îşi
desfăşoară activitatea în baza contractului de
mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în
raporturile juridice respective, pregătire legată de
activitatea desfăşurată de persoanele respective
pentru angajator/plătitor
206
aferente lunii respective, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar
sau trimestrial. (NOU)
Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei
sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei
impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
Aceasta suma NU se fractioneaza, chiar daca angajatul obtine venituri in baza unui
contract de munca cu timp partial.
La determinarea deducerilor personale lunare se ţine cont de venitul brut lunar
din salarii şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea contribuabilului.
207
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin
2
terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m în zonele colinare şi de şes
2
şi de peste 20.000 m în zonele montane.
ATENTIE!
In MOf nr 52 din 25 ianuarie 2016 a fost publicat OMFP 52/2016 privind
aprobarea calculatorului pentru determinarea deducerilor personale lunare pentru
contribuabilii care realizează venituri din salarii la funcţia de bază.
- lei -
Venit Deducerea personală lunară stabilită pentru un contribuabil în funcţie de
brut numărul persoanelor aflate în întreţinere
lunar Fără persoane Cu o persoană Cu 2 persoane Cu 3 persoane Cu 4 persoane
din în întreţinere în întreţinere în întreţinere în întreţinere în întreţinere
salarii
(VBL)
Până la
1500 300 400 500 600 800
(in loc (in loc de (in loc de (in loc de (in loc de (in loc de
de 250) 350) 450) 550) 650)
1.000)
De la VBL 1.000
Ded (1 )
1.501 la Prezent = 2.000 ; De la 1 ianuarie 2016 =
3.000 VBL 1.500
Ded (1 )
1.500
Peste
0 0 0 0 0
3001
Sumele reprezentând deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii
cuprins între 1.501 şi 3.000 lei sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că
fracţiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei.
Prin venituri din salarii realizate începând cu luna ianuarie 2016 se înţelege
orice sumă primită sub formă de salarii începând cu data de 1 ianuarie 2016.
Exemplu:
Un salariat obtine la functia de baza un venit brut de 2.650 lei si are 3 copii
minori in intretinere.
Deducere = 600 lei x (1 – (2.650 lei – 1.500 lei)/1.500 lei)) = 140 lei
208
Prevederile referitoare la deducerea specială pentru credite restructurate
au fost ELIMINATE din Codul fiscal, insa acestea sunt valabile. Conform OUG
46/2014, aceste deduceri se aplica pentru drepturile reprezentând venituri din salarii
la funcția de bază sau venituri din pensii aferente lunilor cuprinse în perioada
ianuarie 2016 - decembrie 2017.
Alte prevederi
209
Orice contribuabil prevăzut mai sus care îşi prelungeşte perioada de
şedere în România, peste perioada menţionată în convenţia de evitare a dublei
impuneri, este obligat să declare şi să plătească impozit pentru întreaga
perioadă de desfăşurare a activităţii în România, până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare împlinirii termenului prevăzut de respectiva convenţie. (NOU)
În cazul în care contribuabilii încep să realizeze în În cazul în care contribuabilii încep să realizeze în
cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv, cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv,
210
astfel de venituri, în termen de 15 zile de la data astfel de venituri, în termen de 30 de zile de
producerii evenimentului aceștia au obligația la data producerii evenimentului aceştia au
completării și depunerii declarației privind obligaţia completării şi depunerii declaraţiei
venitul estimat/norma de venit pentru anul fiscal privind venitul estimat/norma de venit pentru
în curs. anul fiscal în curs.
211
5. Venituri din investiţii
212
Câştigul net anual/pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe
baza Declaraţiei 200 privind venitul realizat.
Pentru tranzacţiile efectuate de fiecare intermediar, societate de administrare a
investiţiilor sau societate de investiţii autoadministrată are următoarele obligaţii:
- calcularea câştigului/pierderii pentru fiecare tranzacţie efectuată pentru
contribuabil, sau anual, după caz;
- transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor privind totalul
câştigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacţiile efectuate în cursul
anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul
anterior;
- să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru
anul anterior, la organul fiscal competent o declaraţie informativă privind
totalul câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil.
NOU!
Incepand cu 1 ianuarie 2016, veniturile sub formă de dividende, inclusiv
câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în
materie la organisme de plasament colectiv se impun cu o cotă de 5% din suma
acestora, impozitul fiind final, indiferent din ce an provine profitul repartizat.
Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende
revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând
câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare. Termenul de virare a
impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face
plata.
În cazul dividendelor/câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de
participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor/asociaţilor/
investitorilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale,
impozitul pe dividende/câştig se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a
anului următor.
Exemplu:
Entitatea Leader a obtinut profit in ultimii ani si nu l-a repartizat pe rezerve sau
pe alte destinatii, situatia prezentandu-se astfel:
- Anul 2013 – 40.000 lei;
- Anul 2014 – 80.000 lei;
In data de 20 ianuarie 2016, asociatii persoane fizice au decis sa repartizeze
suma de 100.000 lei ca dividende, fiind vorba de profitul anului 2013 si 60.000 lei din
profitul anului 2014.
Avand in vedere ca Hotararea AGA a fost luata dupa data de 1 ianuarie 2016,
societatea va retine impozitul pe dividende in suma de 5.000 lei (5%), iar asociatii vor
incasa suma de 95.000 lei.
213
repartizarea profitului la dividende este in continuare optionala, asociatii putand
decide nerepartizarea profitului si reinvestirea acestuia. Asociatii/actionarii fiecarei
societati vor proceda conform intereselor sale: pastreaza profitul in firma sau il
repartizeaza ca dividende.
214
Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii care se aplica incepand cu
veniturile aferente lunii februarie 2017.
Astfel, venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul
din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei.
In ceea ce priveste CASS, pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza
lunară de calcul o reprezintă venitul lunar din pensii, contributia fiind suportata de la
bugetul de stat. Practic, persoanele care obtin venituri din pensii NU mai datoreaza
CASS pentru acestea.
Exemplu:
Stabiliti impozitul pe venit si CASS datorate de un pensionar care obtine un venit lunar
brut din pensii de 2.300 lei si calculati venitul net cuvenit acestuia.
În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, sume
reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie stabilite în baza
hotărârilor judecătoreşti rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătoreşti
definitive și executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent
drepturilor lunii curente, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului impozabil,
impozitul reţinut fiind impozit final.
Venitul impozabil din pensii se stabileşte prin deducerea din suma totală a
contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate și a sumei neimpozabile
lunare, stabilită potrivit legislației în vigoare la data plății. – OUG 50/2015
Impozitul se reţine la data efectuării plăţii şi se plătește până la data de 25 a
lunii următoare celei în care s-au plătit.
Plătitorul de venituri din pensii este obligat să determine valoarea totală a
impozitului anual pe veniturile din pensii, pentru fiecare contribuabil.
215
7. Venituri din premii şi din jocuri de noroc
Conform noilor prevederi, veniturile din jocuri de noroc se impun prin reţinere
la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului
barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un
organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc
Exemplu:
Ionescu Adrian a castigat suma de 800.000 lei la Loto 6/49.
Impozit retinut = 61.187,5 lei + (800.000 – 445.000) x 25% = 149.937 lei
Castig net = 800.000 lei – 149.937 lei = 650.063 lei
216
inclusiv, impozitarea se efectuează distinct faţă de veniturile obţinute din participarea
la alte tipuri de jocuri de noroc.
Exemplu:
O persoana fizica vinde un apartament de 3 camere la pretul de 550.000 lei.
Astfel, impozitul retinut de catre notar va fi de 3.000 lei ((550.000 lei – 450.000 lei) x
3%).
217
expertiză, cu excepţia tranzacţiilor încheiate fiscale respectiva tranzacție.
între rude ori afini până la gradul al II-lea
inclusiv, precum şi între soţi, caz în care
impozitul se calculează la valoarea declarată de
părţi în actul prin care se transferă dreptul de
proprietate.
Camerele notarilor publici vor actualiza cel puţin Camerele notarilor publici actualizează cel puțin
o dată pe an expertizele privind valoarea de o dată pe an studiile de piață care trebuie să
circulaţie a bunurilor imobile, care vor fi conțină informații privind valorile minime
comunicate la direcţiile teritoriale ale MFP. consemnate pe piața imobiliară specifică în
anul precedent, și le comunică direcțiilor generale
regionale ale finanțelor publice din cadrul A.N.A.F.
Contribuabilii care realizează venituri din alte surse, altele decât cele prevăzute
in mod expres la art. 114, alin. (2) lit. a) – k) din Noul Cod fiscal, au obligaţia de a
depune Declaraţia 200 privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru
fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a
venitului. Organul fiscal competent emite decizia de impunere, iar impozitul se
plătește în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.
218
Impozitul reprezintă impozit final, contribuabilii neavand obligaţia de a
efectua plăţi anticipate în cursul anului fiscal, în contul impozitului anual datorat.
Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de
procedură fiscală, a căror sursă NU a fost identificată se impun cu o cotă de 16%
aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele
fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor.
Conventii civile?
Contractele civile de prestare servicii (conventiile civile) pot fi incheiate doar
pentru efectuarea unor activitati cu caracter ocazional. Exista riscul ca astfel de
contracte sa fie reconsiderate de catre organul fical daca exista indicii de dependenta,
subordonare a prestatorului fata de platitorul de venit sau nerespectarea caracterului
ocazional.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, veniturile obtinute in baza contractelor civile NU
mai sunt incadrate in categoria veniturilor din activitati independende ci in
categoria veniturilor din alte surse.
Conform art 114 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, in categoria
veniturilor din alte surse sunt incluse si veniturile din activitati, altele decat cele de
productie, comert, prestari de servicii, profesii liberale si din drepturi de proprietate
intelectuala, precum si activitati agricole, silvicultura si piscicultura, pentru care sunt
aplicabile prevederile cap. II – Venituri din activitati independente si cap. VII – Venituri
din activitati agricole, silvicultura si piscicultura.
Incepand cu anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din alte surse NU
datoreaza CASS pentru aceste venituri, daca realizeaza venituri din salarii sau
asimilate salariilor; venituri din pensii; venituri din activitati independente; venituri
din asocierea cu o persoana juridica; venituri din activitati agricole, silvicultura si
piscicultura; indemnizatii de somaj, indemnizatii pentru cresterea copilului; ajutor
social acordat potrivit Legii nr. 416/2001; indemnizatii pentru incapacitate temporara
de munca drept urmare a unui accident de munca sau unei boli profesionale, cu
exceptia veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala.
219
10. Venitul net anual impozabil
Contribuabilii care realizează venituri din Contribuabilii care realizează venituri din
activităţi independente şi/sau din activităţi activităţi independente şi/sau din activităţi
agricole impuse în sistem real, silvicultură şi agricole impuse în sistem real, silvicultură şi
piscicultură şi care în cursul anului fiscal îşi piscicultură şi care în cursul anului fiscal îşi
încetează activitatea, precum şi cei care intră în încetează activitatea, precum şi cei care intră în
suspendare temporară a activităţii, potrivit suspendare temporară a activităţii, potrivit
legislaţiei în materie, au obligaţia de a depune la legislaţiei în materie, au obligaţia de a depune la
220
organul fiscal competent o declaraţie, însoţită de organul fiscal competent o declaraţie, însoţită de
documente justificative, în termen de 15 zile de documente justificative, în termen de 30 de
la data producerii evenimentului, în vederea zile de la data producerii evenimentului, în
recalculării plăţilor anticipate. vederea recalculării plăţilor anticipate.
Obligaţii declarative
221
11. Concluzii finale Impozit pe venit
222
r) in cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv arenda,
majorarea cotei de cheltuieli forfetara de la 25% la 40%;
s) majorarea plafonului neimpozabil in cazul veniturilor din pensii de la 1.000
lei la 1.050 lei, urmand ca apoi, in urmatorii 3 ani, sa creasca cu cate 50 de
lei/an pana cand ajunge la plafonul de 1.200 lei;
t) in cazul veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul
personal, notarii vor notifica organelor fiscale acea tranzactie în care valoarea
declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de
către camerele notarilor publici;
u) majorarea termenului de recuperare a pierderii fiscale de la 5 ani la 7 ani in
cazul veniturilor obtinute din activităţi independente, cedarea folosinţei
bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.
223
F. Contributii sociale
Noul Cod fiscal prezinta contributiile sociale sub o alta forma decat Legea
571/2003. Astfel, fiecare contributie este prezentata separat, impreuna cu baza de
impozitare a fiecareia si cotele aferente. Modificarile sunt substantiale, in sensul
includerii mai multor activitati in categoria celor asupra carora se calculeaza
contributii sociale.
Prevederi comune
În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de
salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive și
irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive și executorii, precum şi în cazul în care
prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane:
- sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se utilizează cotele de
contributii sociale care erau în vigoare în acea perioadă (contribuţiile se
calculează, se reţin la data efectuării plăţii şi se plătesc până la data de 25 a lunii
următoare celei în care au fost plătite aceste sume);
- contributiile datorate se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în
care au fost plătite aceste sume, prin depunerea Declaraţiilor rectificative 112
pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective.
224
Pentru aceste venituri se datorează CAS, chiar daca sunt realizate de persoanele
fizice cu handicap grav sau accentuat sau de catre persoanele fizice, ca urmare a
desfășurării activităţii de creare de programe pentru calculator.
Baza de calcul a CAS în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii
se regaseste la art 139 si 140 din Codul fiscal. Pana la 31 ianuarie 2017, CAS
individuala a fost plafonata la nivelul a 5 salarii medii brute pe economie.
Incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2017, a fost eliminat
plafonul de 5 salarii medii brute la care se aplica CAS individuala, iar in ceea ce
priveste CAS datorata de catre angajator a fost eliminat plafonul reprezentat de Nr. de
salariati x 5 x salariul mediu brut.
225
zilei de 8 martie, în măsura în care valoarea culte religioase, precum şi cadourile în bani şi în
cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie natură oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8
dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei; martie, în măsura în care valoarea acestora pentru
fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din
cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.
contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru contravaloarea cheltuielilor de deplasare
transportul între localitatea în care angajaţii îşi au pentru transportul între localitatea în care
domiciliul şi localitatea unde se află locul de angajaţii îşi au reşedinţa şi localitatea unde se află
muncă al acestora, la nivelul unui abonament locul de muncă al acestora, pentru situaţiile în
lunar (ELIMINAT), pentru situaţiile în care nu se care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă
asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea contravaloarea chiriei, conform legii
chiriei, conform legii
utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii, în utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii
vederea deplasării de la domiciliu la locul de sau închiriat de la o terţă persoană, în
muncă şi invers vederea deplasării de la domiciliu sau reşedință la
locul de muncă şi invers
indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi
natură, primite pe perioada deplasării, în altă
localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
desfășurării activității, de către administratorii
stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului
de administrare/mandat, de către directorii care
îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de
mandat, de către membrii directoratului de la
societățile administrate în sistem dualist și ai
-----
consiliului de supraveghere și de către manageri,
în baza contractului de management, în limita
plafonului neimpozabil, precum şi cele primite
pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi
cazare.
Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă
durata deplasării este mai mare de 12 ore,
considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de
deplasare în interesul desfășurării activității;
cheltuielile efectuate de angajator pentru cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori
pregătirea profesională şi perfecţionarea pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea
angajatului legată de activitatea desfăşurată de angajaţilor, administratorilor stabiliţi potrivit
acesta pentru angajator actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat şi directorilor care îşi
desfăşoară activitatea în baza contractului de
mandat potrivit legii, pregătire legată de
activitatea desfăşurată de persoanele respective
pentru angajator/plătitor
hrana acordată de angajatori angajaților, în cazul
----- în care potrivit legislației este interzisă
introducerea alimentelor în incinta unităţii
următoarele avantaje primite în legătură cu o
activitate dependentă:
----- 1. utilizarea în scop personal a vehiculelor
pentru care cheltuielile sunt deductibile în
cota de 50%.
226
b) Baza de calcul al CAS - venituri din activităţi independente
Persoanele care:
- realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi orice alte
venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente; (ELIMINAT)
- realizează venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de
şomaj, asigurate în sistemul public de pensii;
- sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în
sistemul public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public
de pensii, precum si cele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme
nu datorează CAS pentru veniturile obţinute ca urmare a încadrării în una sau
mai multe dintre situaţiile:
a) întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;
b) membrii întreprinderii familiale;
c) persoanele cu statut de PFA care desfăşoare activităţi economice;
d) persoanele care realizează venituri din profesii libere;
e) persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală,
la care impozitul pe venit se determină în sistem real;
f) persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului;
g) persoanele care realizează venituri din activităţile agricole;
h) persoanele care realizează venituri din sivicultura si piscicultura;
i) persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor.
Daca nu se incadrau pe exceptia de mai sus, baza lunară de calcul al CAS pentru
persoanele prevăzute la lit. a) - e) era constituita din venitul declarat, care nu putea fi
mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut şi nici mai mare decât echivalentul
a de 5 ori acest câştig.
Contribuabilii care în anul fiscal precedent realizau venituri sub nivelul
plafonului minim, nu erau obligaţi să se asigure şi nu datorau CAS pentru anul fiscal
următor. Contribuţiile de asigurări sociale plătite în anul fiscal în care au fost realizate
venituri sub nivelul plafonului minim nu se restituie, acestea fiind luate în calcul la
stabilirea stagiului de cotizare şi la stabilirea punctajului pentru pensionare.
Cota de CAS pentru persoanele de mai sus era cota integrală
corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, respectiv 26,3% incepand cu 1
octombrie 2014.
227
Dupa 1 ianuarie 2016
Persoanele care:
- realizează venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj,
asigurate în sistemul public de pensii;
- sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul
public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii,
precum si cele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme
nu datorează CAS pentru veniturile obţinute din activitati independente.
Regimul notarilor:
Pana la data de 16 iulie 2016, Legea 36/1995 - Legea notarilor publici si
activitatii notariale prevedea la art. 62, alin. (2) ca sistemul de pensii din legea
respectiva este obligatoriu pentru notarii publici membrii ai Uniunii si
complementar sistemului public de pensii la care notarii publici sunt obligati sa
contribuie. Astfel, notarii au trebuit sa depuna Formularul 600 in anul 2016 daca in
anul 2015 au realizat venituri nete mai mari decat plafonul minim de 35% x SMB.
In MOf nr 528 din 14 iulie 2016 a fost publicata Legea 142/2016 pentru
modificarea Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ
care a intra in vigoare in 17 iulie 2016.
Potrivit art. 6 alin. (2) din Legea nr. 142/2016, notarii publici se pot asigura în
sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială. Astfel, notarii
publici au opţiunea de a contribui şi la sistemul public de pensii, nemaiavând o
obligaţie în acest sens. Practic, singurul sistem de pensii obligatoriu pentru notarii
publici membri ai Uniunii este cel prevăzut la art. 62 din Legea 36/1995 – Legea
notarilor publici şi a activităţii notariale.
Regimul avocatilor:
Conform art 91 din Legea 51/1995 profesiei de avocat, republicata in MOf nr
98 din 7 februarie 2011, in cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România este
organizata si functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si
acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu
drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.
228
Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in activitate, avocatii
pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.
Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat sa
contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu
poate fi mai mica decat suma stabilita de Consiliul U.N.B.R.. Avocatii pot face parte si
din alte forme de asigurari sociale, acestia putand incheia contracte de asigurare
sociala si separat cu unităţile teritoriale ale Casei Naţionale de Pensii Publice.
229
b) venitul lunar estimat a se realiza depășește 35% din câştigul salarial mediu
brut, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real şi
îşi încep activitatea în cursul anului fiscal sau în cazul celor care trec de la
determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la
impozitarea în sistem real;
c) valoarea lunară a normelor de venit, obţinută prin raportarea normelor anuale
de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului, depășește 35% din
câştigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs
desfăşoară activităţi impuse pe bază de norme de venit.
Norme de venit
In cazul normelor de venit, unde baza de calcul este una fixa in functie de
obiectul de activitate desfasurat, platile anticipate de CAS sunt considerate si plati
finale, aceste persoane neavand obligatia depunerii Declaratiei 200 privind venitul
realizat.
Atentie! Daca persoana respectiva face dovada ca este salariat cu norma
intreaga pe durata nedeterminata, norma de venit se injumatateste. Astfel, si din
punct de vedere al CAS nu se tine cont de norma intreaga din Nomenclator, ci de
norma aplicabila persoanei in cauza.
Exemplu:
O persoana din Bucuresti are ca obiect de activitate CAEN 4789 „Comerţ cu
amănuntul prin standuri, chioşcuri şi pieţe al altor produse”, norma de venit
corespunzatoare fiind de 18.000 lei (mai mare decat echivalentul a 35% x Salariul
mediu brut x 12 luni). In acest caz, persoana este obligata sa depuna Formularul 600 si
datoreaza plati anticipate de CAS care reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
Daca acea persoana face dovada ca e salariat (depune o adeverinta de salariat la
organul fiscal), atunci norma de venit se injumatateste si devine 9.000 lei, adica sub
nivelul minim de 35% x Salariul mediu brut x 12 luni. In acest caz, persoana NU
datoreaza plati anticipate de CAS si nici CAS final prin regularizare.
230
Exemplu:
O persoana din Bucuresti are ca obiect de activitate CAEN 6202 „Activitati de
consultanta in tehnologia informatiei”, norma de venit corespunzatoare fiind de
27.000 lei (mai mare decat echivalentul a 35% x Salariul mediu brut x 12 luni). In acest
caz, persoana este obligata sa depuna Formularul 600 si datoreaza plati anticipate de
CAS care reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
Chiar daca acea persoana face dovada ca este salariata (depune o adeverinta de
salariat la organul fiscal) si norma se injumatateste, aceasta devine 13.500 lei, adica
peste nivelul minim de 35% x Salariul mediu brut x 12 luni. Si in acest caz, persoana
datoreaza plati anticipate de CAS care reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
REGULI GENERALE:
* Venit net mediu lunar = (Venituri – (Cheltuieli – CAS))/Nr luni
* Nr luni = numar de luni in care persoana a desfasurat activitate
A. SISTEM REAL
Cazul 1. Venitul net mediu lunar realizat in 2016 < 35% x SMB
- nu se depune Formularul 600 in ianuarie 2017;
- nu se datoreaza plati anticipate in cursul anului 2017;
- dacă doriti să va asigurati în sistemul public de pensii, respectiv să va completati
venitul asigurat, o puteti face pe bază de contract de asigurare socială incheiat cu
unităţile teritoriale ale Casei Naţionale de Pensii Publice, baza minima si in acest
caz fiind de 1.096 lei/luna, suma la care se utilizeaza cota integrala de CAS.
Regularizare Caz 1.
Cazul 1A. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 < 35% x SMB
- nu datoreaza CAS pe anul 2017 nici la regularizarea finala;
- nu va fi obligat sa depuna Formularul 600 in ianuarie 2018 si nu va datora plati
anticipate in 2018
231
Cazul 1B. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 > 35% x SMB
- desi nu a platit CAS anticipat in cursul anului 2017, va primi decizia finala
aferenta anului 2017, iar prin regularizare va suporta CAS la venitul net realizat,
plafonat bineinteles la nivelul de 5 x SMB baza lunara (nu se tine cont de
contractul de asigurare sociala incheiat cu Casa de Pensii);
- va depune obligatoriu Formularul 600 in ianuarie 2018 si va datora plati
anticipate in 2018, baza lunara fiind de 35% x SMB pe 2018 si NU raportat la
venitul net realizat in 2017.
Cazul 2. Venitul net mediu lunar realizat in 2016 > 35% x SMB
- este obligat sa depuna Formularul 600 in cursul lunii ianuarie 2017;
- va suporta plati anticipate trimestriale de CAS, baza lunara fiind 1.096 lei (35% x
SMB).
Regularizare Caz 2.
Cazul 2A. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 < 35% x SMB
- desi a platit anticipat CAS in cursul anului la nivelul lunar a 35% x SMB, nu i se va
restitui suma, aceasta fiind luata în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la
stabilirea punctajului pentru pensionare;
- nu va fi obligat sa depuna Formularul 600 in ianuarie 2018 si nu va datora plati
anticipate in anul 2018;
Cazul 2B. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 > 35% x SMB
- s-a platit CAS anticipat in cursul anului 2017, baza lunara fiind 1.096 lei (35% x
SMB);
- cand va primi decizia finala, prin regularizare va suporta CAS la diferenta pana la
venitul net realizat, plafonat bineinteles la 5xSMB ca baza lunara;
- regularizarea CAS se face tinand cont doar de platile anticipate stabilite prin
decizia de impunere, fara a se tine cont de eventualul contract de asigurare
sociala incheiat cu Casa de Pensii;
- va depune obligatoriu Formularul 600 in ianuarie 2018 si va datora plati
anticipate in 2018, baza lunara fiind 35% x SMB aplicabil in 2018.
Cazul 3A. Venitul net estimat prin D 220 < 35% x SMB, luat ca baza lunara
- nu depune Formularul 600 in 30 de zile de la infiintare;
- nu datoreaza plati anticipate de CAS in anul 2016.
Regularizare: Se va proceda ca la Cazurile 1A sau 1B, dupa caz
Cazul 3B. Venitul net estimat prin D 220 > 35% x SMB, luat ca baza lunara
- depune Formularul 600 in 30 de zile de la infiintare;
- datoreaza plati anticipate de CAS in 2017 la nivelul a 35% x SMB
232
Regularizare: Se va proceda ca la Cazurile 2A sau 2B, dupa caz
B. NORMA DE VENIT
Exemplu:
In anul 2016, PFA Ionescu Stefan, impus în sistem real si care a avut activitate pe
întreg anul 2016 a obtinut venituri de 300.000 lei si cheltuieli de 200.000 lei. Fiind
salariat, acesta nu a datorat in anul 2015 CAS.
Care este regimul dpdv al CAS in anul 2017?
CAS 10,5%
CAS anticipata lunara 2017 = 1.096 lei x 10,50% = 115 lei/lună
CAS anticipata anuala 2017 = 115 lei x 12 luni = 1.380 lei/an
233
CAS 26,3%
CAS anticipata lunara 2017 = 1.096 lei x 26,3% = 288 lei/lună
CAS anticipata anuala 2017 = 288 lei x 12 luni = 3.456 lei/an
Daca la sfarsitul anului 2017, dl Ionescu Stefan realizeaza un venit net mai mic
decat echivalentul bazei lunare de 35% x Salariul mediu brut aferent anului 2018,
atunci nu va mai avea obligatia depunerii Formularului 600 in luna ianuarie 2018 si
NU va datora plati anticipate de CAS in anul 2018.
Daca la sfarsitul anului 2017, dl Ionescu Stefan realizeaza un venit net mai mare
decat echivalentul bazei lunare de 35% x Salariul mediu brut, atunci va trebui sa
depuna Formularul 600 in luna ianuarie 2018 si va datora plati anticipate de CAS si in
anul 2018 la nivelul a 35% din salariul mediu brut aferent anului 2018. In plus,
organul fiscal va emite decizia finala prin care se va regulariza CAS pe anul 2017, iar
persoana va datora diferenta de CAS pana la nivelul aferent venitului net realizat
efectiv.
Presupunem ca venitul net realizat in 2017, mai putin CAS platita in cursul
anului, este de 50.000 lei si persoana a ales sa i se aplice cota individuala de CAS de
10,5%.
Exemplu:
In anul 2016, entitatea Leader, persoana juridica romana care activeaza in
domeniul PR, are nevoie de o serie de schite si desene si incheie un contract de cesiune
drepturi de autor cu o pesoana fizica, venitul brut negociat fiind de 15.000 lei. Aceasta
este salariata, prezinta o adeverinta de salariat la data semnarii contractului si opteaza
prin contract pentru impozitarea cu 16% la sursa.
Care este tratamentul aplicabil in acest caz.
234
Inainte de 1 ianuarie 2016
Persoana care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala si este
salariata nu datoreaza CAS si CASS.
Baza impozabila imp. venit = 15.000 lei;
Impozit pe venit = 16% x 15.000 = 2.400 lei;
Rest de plata = 15.000 lei – 2.400 lei = 12.600 lei;
235
In decizia de impunere, baza de calcul a CAS se evidenţiază lunar, iar plata
acestei contribuţii se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25
inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
236
integrale, conform opțiunii exprimate, asupra bazei de calcul, cu încadrarea acesteia
în plafonul minim și maxim.
Diferențele de venit, precum și CAS aferentă, stabilite în plus prin decizia de
impunere se repartizează pe lunile în care a fost desfăşurată activitatea.
Persoanele fizice care în anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul
plafonului minim nu datorează plăţi anticipate cu titlu de CAS. Cu toate acestea,
organul fiscal va determina obligatii anuale de plata a CAS prin decizie de impunere
anuală si in cazul acestora, iar sumele reprezentând baza de calcul și CAS aferentă,
stabilite prin decizia de impunere, se repartizează pe lunile în care a fost desfăşurată
activitatea.
237
Dintre categoriile de venituri pentru care se datoreaza CASS mentionam:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art.76;
b) venituri din pensii, definite conform art. 99;
c) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;
d) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;
e) venituri din investiţii, definite conform art. 91;
f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite la art. 103;
g) venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117;
h) indemnizaţii de şomaj;
i) indemnizaţii pentru creşterea copilului;
j) indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, urmare unui accident
de muncă sau unei boli profesionale.
Pentru aceste venituri se datorează CASS, chiar daca sunt realizate de
persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sau de catre persoanele fizice, ca
urmare a desfășurării activităţii de creare de programe pentru calculator.
238
Dupa 1 februarie 2017
In MOf nr 36 din 12 ianuarie 2017 a fost publicata Legea 2/2017 pentru
modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal si pentru modificarea
Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii care se aplica incepand cu
veniturile aferente lunii februarie 2017.
Astfel, venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul
din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei.
In ceea ce priveste CASS, pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza
lunară de calcul o reprezintă venitul lunar din pensii, contributia fiind suportata de la
bugetul de stat. Practic, persoanele care obtin venituri din pensii NU mai datoreaza
CASS pentru acestea.
Exemplu:
Stabiliti impozitul pe venit si CASS datorate de un pensionar care obtine un venit lunar
brut din pensii de 2.300 lei si calculati venitul net cuvenit acestuia.
Persoanele fizice care realizează venituri din pensii provenite dintr-un alt stat,
cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabilă în domeniul securității
sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România
este parte, au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la data încadrării în această
categorie de persoane, să declare la organul fiscal competent, venitul lunar din pensie,
prin depunerea Declarației 220 privind venitul estimat.
Pentru încadrarea acestor persoane în categoria celor care realizează venituri
din pensii ce depăşesc, lunar, valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul
fiscal respectiv, organul fiscal utilizează cursul de schimb BNR, din ziua precedentă
depunerii Declarației 220.
239
pentru creşterea copilului
Ajutorul social acordat (contribuţia se
persoanele fizice care beneficiază de ajutor social
suportă de la bugetul de stat)
persoanele fizice care execută o pedeapsă privativă
de libertate sau se află în arest preventiv, precum şi
pentru persoanele fizice care se află în executarea unei
Valoarea a 2 salarii minime brute pe ţară
măsuri educative ori de siguranţă privative de
(contribuţia se suportă de la bugetul de stat)
libertate, respectiv persoanele fizice care se află în
perioada de amânare sau de întrerupere a executării
pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri,
personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu Valoarea a 2 salarii minime brute pe ţară
realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse (contribuţia se suportă de la bugetul de stat)
Pana la 31 decembrie 2016, pentru persoanele fizice care au realizat venituri din
activităţi independente in sistem real, baza lunară de calcul al CASS a fost diferenţa
pozitivă dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activităţii
independente, exclusiv cheltuielile reprezentând CASS.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente
pe norme de venit, baza lunară de calcul al CASS este valoarea anuală a normei de
venit, raportată la numărul de luni în care a fost desfăşurată activitatea pe fiecare
sursă de venit.
Pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, baza lunară de
calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut
în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi agricole impuse
la norma de venit, baza lunară de calcul al CASS reprezintă valoarea anuală a normei
de venit, raportată la numărul de luni în care s-a desfășurat activitatea.
240
Pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, baza nu poate fi mai
mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru
care se stabilește contribuția.
Baza lunară de calcul al CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri
din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia celor care realizează venituri din
arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului, este, dupa caz:
- diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea
cotei de 40% asupra venitului brut;
- diferenţa pozitivă dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul
realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând CASS; sau
- valoarea anuală a normei de venit, raportată la numărul de luni din anul fiscal
prevăzut în contractul încheiat între părți.
241
g) Baza de calcul al CASS – venituri din investiţii și din alte surse
Ianuarie 2017
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din dividende, baza lunară de
calcul al CASS reprezintă totalul veniturilor brute din dividende, în bani sau în
natură, distribuite de persoanele juridice, realizate în cursul anului fiscal
precedent, raportat la cele 12 luni ale anului, şi NU poate fi mai mare decât
valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se
stabilește contribuția.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din dobânzi, baza lunară de
calcul al CASS reprezintă totalul veniturilor brute din dobânzi, realizate în cursul
anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului, şi nu poate fi mai mare decât
valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se
stabilește contribuția.
242
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din investiții sub forma
câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu
instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din
transferul aurului financiar, baza lunară de calcul al CASS reprezintă câştigul net anual,
raportat la cele 12 luni ale anului de realizare a veniturilor, şi nu poate fi mai mare
decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se
stabilește contribuția.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri impozabile din lichidarea
unei persoane juridice, inclusiv din reducerea de capital, baza lunară de calcul al CASS
reprezintă totalul veniturilor impozabile distribuite de persoanele juridice, raportat la
cele 12 luni ale anului, şi nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial
mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.
Conform art 176, alin 5 din Codul fiscal, pentru veniturile din investitii realizate
începând cu data de 1 ianuarie 2017, baza lunara de calcul nu poate fi mai mare decât
valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut. OUG 3/2017 a abrogat acest articol
incepand cu 1 februarie 2017, eliminandu-se astfel plafonarea la 5 salarii medii
brute.
Contributia se stabileste de catre organul fiscal in anul urmator celui in care au
fost realizate veniturile prin decizie de impunere anuala, astfel ca platitorul venitului
nu are nicio obligatie in ceea ce priveste retinerea la sursa a CASS.
În cazul veniturilor din investiţii şi/sau din alte surse, ale căror baze lunare de
calcul se situează sub nivelul salariului minim, nu se datorează CASS. Pentru
veniturile ale căror baze lunare de calcul sunt mai mari sau egale cu valoarea salariului
minim, contribuţia datorată lunar se calculează asupra acestor baze de calcul.
243
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din alte surse, baza lunară de
calcul al CASS reprezintă totalul veniturilor brute prevăzute la art. 114, 116 şi art. 117
din Noul Cod fiscal, realizate în cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni
ale anului. Baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul
salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.
In MOf nr 408 din 30 mai 2016 a fost publicata Legea 112/2016 privind
aprobarea OUG 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare prin care au fost aduse
modificari Codului fiscal.
Pentru anul 2016, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din
investiții (dividende, dobânzi, câștiguri din titluri de valoare) și/sau din alte surse,
CASS se stabilește de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuală.
Forma initiala a Codului fiscal prevedea la art 178, alin (4) faptul ca pentru anul 2016,
baza lunară de calcul a CASS nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim
brut pe ţară, dacă venitul pentru care se calculează contribuţia este singurul realizat.
Conform modificarii aduse prin Legea 112/2016, in cazul veniturilor din
investiții și/sau din alte surse realizate în anul 2016, ale căror baze lunare de calcul se
situează sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe ţară, NU se datorează
CASS. Pentru veniturile ale căror baze lunare de calcul sunt mai mari sau egale cu
valoarea salariului de bază minim brut pe ţară, contribuţia datorată lunar se calculează
asupra acestor baze de calcul.
244
CASS anuală se stabileşte, de organul fiscal competent, în anul următor celui de
realizare a veniturilor, prin decizie de impunere anuală, pe baza informaţiilor din
declaraţiile fiscale privind veniturile realizate, precum şi pe baza informaţiilor din
evidenţa fiscală, după caz.
245
i) Stabilirea CASS pentru persoanele fara venituri
In acest sens, in MOf nr 845 din 25 octombrie 2016 a fost publicat OPANAF
2731/2016 pentru aprobarea Procedurii de declarare şi stabilire a CASS datorate de
persoanele fizice care nu realizează venituri sau alte categorii de persoane prevăzute
la art. 180 din Codul fiscal, precum şi pentru aprobarea unor formulare prin care a fost
introdus Formularul 604 astfel incat persoanele care doresc sa se asigure sa poata
opta pentru una din cele doua variante de mai sus.
Persoanele de mai sus care încep să realizeze venituri supuse CASS sau se
încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei depun la
organul fiscal, în termen de 15 zile de la data la care a intervenit evenimentul,
Formularul 605 (Cerere în vederea stopării obligaţiilor de plată reprezentând CASS),
introdus de asemenea prin OPANAF 2731/2016.
246
Persoanele fizice care nu realizează venituri supuse CASS şi nu se încadrează în
categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei, pentru care până la data
intrării în vigoare a Legii 112/2016 au fost emise decizii de impunere, pot depune la
organul fiscal o cerere pentru desfiinţarea deciziei începând cu luna următoare celei
în care se depune cererea.
247
5. Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale (CAM)
7. Alte prevederi
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor,
şi/sau din activităţi independente, atât în România, cât şi pe teritoriul unui stat
membru al UE, al unui stat membru al Spaţiului Economic European sau al
Confederației Elveţiene pentru care autorităţile competente ale acestor state stabilesc
că, pentru veniturile realizate în afara României, legislaţia aplicabilă în domeniul
contribuţiilor sociale obligatorii este cea din România, au obligaţia plăţii
contribuţiilor sociale, astfel:
a) persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor atât în
România, cât şi în alte state membre ale UE, al unui stat membru al Spaţiului
Economic European sau al Confederației Elveţiene, datorează pentru veniturile
din afara României toate contribuţiile sociale;
b) persoanele care realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi
independente atât în România, cât şi pe teritoriul unui stat membru al UE, al
unui stat membru al Spaţiului Economic European sau al Confederației
Elveţiene, datorează pentru veniturile din afara României CAS si CASS;
248
c) persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în
România şi venituri din desfăşurarea unei activităţi independente pe
teritoriul unui stat membru al UE, al unui stat membru al Spaţiului Economic
European sau al Confederației Elveţiene, datorează pentru veniturile din afara
României CAS si CASS.
249
f) pana la 31 ianuarie 2017, pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunară
de calcul al CASS a reprezentat-o numai partea de venit care a depăşit valoarea unui
punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv, eliminandu-se plafonul anterior
de 740 lei;
g) incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul veniturilor din activităţi independente, baza
lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial
mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția;
h) incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din drepturi de proprietate
intelectuală in baza de calcul a CASS, chiar daca beneficiarul obtine venituri din
salarii, pensii sau alte activitati independente;
i) in anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate
intelectuală sau din dividende NU datoreaza CASS pentru aceste venituri, dacă
obtin venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din
pensii mai mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri din activitati
agricole;
j) persoanele fizice care nu obtin venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane
exceptate de la plata CASS, datorează, lunar, CASS şi au obligaţia să solicite
înregistrarea la organul fiscal competent prin Formularul 604;
k) incepand cu 1 ianuarie 2017, regularizarea anuala a CASS este efectuata astfel:
contribuţia anuală la asigurarile sociale de sanatate se calculează prin aplicarea cotei
individuale de 5,5% asupra bazei anuale de calcul determinată ca sumă a
bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS; baza anuală de calcul
NU poate fi mai mică decât valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară și nici
mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulțită cu 12 luni;
250
G. Impozite si taxe locale
Impozitele şi taxele locale sunt clasificate după cum urmează:
Definitii
Noul Cod fiscal introduce modificari semnificative in ceea ce priveste
modalitatea de calcul a impozitului pe cladiri. De aceea, se impune introducerea unor
definitii pentru o serie de termeni utilizati:
Termen Definitie
orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia,
indiferent de denumirea ori de folosinţa sa şi care are una sau mai multe
clădire
încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse,
(preluata din vechiul
materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele
Cod fiscal)
structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de
materialele din care sunt construite
clădire-anexă clădiri situate în afara clădirii de locuit, precum: bucătării, grajduri,
pivniţe, cămări, pătule, magazii, depozite, garaje şi altele asemenea
clădire cu destinaţie clădire folosită atât în scop rezidenţial, cât şi nerezidenţial
mixtă
construcţie alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit,
clădire rezidenţială
cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de
locuit ale unei persoane sau familii
clădire nerezidenţială orice clădire care nu este rezidenţială
251
Definitia activitatilor economice
Legea 227/2015 Noul cod fiscal HG 1/2016 Normele de aplicare
orice activitate care constă în furnizarea orice activitate care constă în furnizarea
de bunuri, servicii şi lucrări pe o piaţă de bunuri, servicii şi lucrări pe o piaţă şi
cuprinde activităţile de producţie, comerţ
sau prestări de servicii, inclusiv
activităţile extractive, agricole şi
activităţile profesiilor liberale sau
asimilate acestora
Clădiri nerezidenţiale
In aceasta categorie sunt incluse acele clădiri care sunt folosite pentru activităţi
administrative, de agrement, comerciale, de cult, de cultură, de educaţie, financiar-
bancare, industriale, de sănătate, sociale, sportive, turistice, precum şi activităţi
similare, indiferent de utilizare şi/sau denumire, fără ca aceasta să intre în categoria
clădirilor rezidenţiale.
Structurile de primire turistice sunt considerate clădiri nerezidenţiale.
Clădirile sau spaţiile din acestea unde se înregistrează sedii secundare şi puncte
de lucru se consideră că sunt folosite în scop nerezidenţial.
Clădirile în care nu se desfăşoară nicio activitate sunt considerate rezidenţiale
sau nerezidenţiale în funcţie de destinaţia care reiese din autorizaţia de construire.
Exemple de clădiri nerezidenţiale: o clădire de birouri, un magazin, o fabrică,
o clădire unde se desfăşoară activitate de asigurare, un spital, o şcoală, un hotel.
Pentru încadrarea în una dintre categorii (rezidentiala, nerezidentiala sau cu
destinatie mixta), se are în vedere destinaţia finală a clădirilor, inclusiv în cazul în care
acestea sunt utilizate de alte persoane decât proprietarii lor, precum şi modul de
înregistrare a cheltuielilor cu utilităţile. Proprietarii clădirilor vor anexa la declaraţiile
fiscale orice document din care reiese destinaţia clădirii, precum: contracte de
închiriere, contracte de comodat, autorizaţii de construire şi orice altele documente
justificative.
252
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului, ori a unităţilor
administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă,
oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care
reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de
administrare sau de folosinţă, în condiţii similare impozitului pe clădiri.
Taxa pe clădiri se stabilește proporțional cu perioada pentru care este
constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință. Pe
perioada în care pentru o clădire se plătește taxa pe clădiri, nu se datorează
impozitul pe clădiri. (NOU)
253
cazarea acestora, precum și clădirile
utilizate de către creşe (NOU)
clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi clădirile din parcurile industriale, parcurile
tehnologice ştiinţifice şi tehnologice, precum și cele
utilizate de incubatoarele de afaceri, cu
respectarea legislaţiei în materia ajutorului de
stat (NOU)
clădirile aferente infrastructurii feroviare
----- publice sau infrastructurii metroului
(NOU)
clădirile care constituie patrimoniul Academiei clădirile Academiei Române și ale fundaţiilor
Române, cu excepţia încăperilor care sunt folosite proprii înfiinţate de Academia Română,
pentru activităţi economice în calitate de fondator unic, cu excepția
încăperilor care sunt folosite pentru activități
economice
clădirile aferente capacităților de
-----
producție care sunt în sectorul pentru
apărare cu respectarea legislaţiei în materia
ajutorului de stat
clădirile aflate în proprietatea sau coproprietatea
veteranilor de război, a văduvelor de
-----
război şi a văduvelor nerecăsătorite ale
veteranilor de război
clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea
sau coproprietatea persoanelor cu handicap
grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate
----- în gradul I de invaliditate, respectiv a
reprezentanților legali ai minorilor cu handicap
grav sau accentuat şi ai minorilor încadrați în
gradul I de invaliditate
clădirile care aparţin organizaţiilor cetăţenilor clădirile aflate în proprietatea organizațiilor
aparţinând minorităţilor naţionale din România, cetățenilor aparținând minorităților naționale din
cu statut de utilitate publică, cu excepţia România, cu statut de utilitate publică, precum
încăperilor care sunt folosite pentru activităţi și cele închiriate, concesionate sau
economice
primite în administrare ori în folosință
de acestea de la o instituție sau o
autoritate publică, cu excepția încăperilor
care sunt folosite pentru activități economice
(NOU)
Conform art 456, alin 2) din Noul Cod fiscal, Consiliile locale pot hotărî să
acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru o serie de
clădiri, dintre care mentionam:
- clădirile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activitățile
fără scop lucrativ;
254
- clădirea nouă cu destinaţie de locuinţă, precum şi clădirea cu destinaţie de
locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu OG nr.19/1994 privind
stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de
locuinţe, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/1995. În cazul înstrăinării
clădirii, scutirea de impozit NU se aplică noului proprietar al acesteia;
- clădirile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani,
începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produs evenimentul;
- clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea
persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim
brut pe ţară ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor
social;
- clădirile la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de
intervenţie pentru creşterea performanţei energetice, pe baza procesului-
verbal de recepţie la terminarea lucrărilor prin care se constată realizarea
măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul
de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic.
255
Atentie! Persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în
proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să
depună declaraţii până la data de 29 februarie 2016 (31 martie 2016, conform
OUG 50/2015), conform modelului aprobat prin OMFP 4087/2015, publicat in MOf nr
972 din 29 decembrie 2015.
De asemenea, persoanele juridice au obligaţia să depună declaraţii privind
clădirile pe care le deţin în proprietate și la data de 31 decembrie 2015, destinaţia şi
valoarea impozabilă a acestora, până la data de 29 februarie 2016 (31 martie 2016,
conform OUG 50/2015), conform OMDRAP 2068/2015, publicat in MOf nr 975 din
29 decembrie 2015.
I. Clădiri rezidenţiale
2
Valoarea impozabilă - lei/m -
Cu instalaţii de apă, canalizare,
Fără instalaţii de apă, canalizare,
electrice şi încălzire
electrice sau încălzire
Tipul cladirii (condiţii cumulative)
Inainte de 1 Dupa 1 Inainte de 1 Dupa 1 ianuarie
ianuarie 2016 ianuarie 2016 ianuarie 2016 2016
A. Clădire cu cadre din
beton armat sau cu pereţi
exteriori din cărămidă arsă
1.000 600
sau din orice alte materiale 935 555
rezultate în urma unui (+7%) (+8%)
tratament termic şi/sau
chimic
256
B. Clădire cu pereţii
exteriori din lemn, din
piatră naturală, din
cărămidă nearsă, din 300 200
vălătuci sau din orice alte 254 159
(+18%) (+26%)
materiale nesupuse unui
tratament termic şi/sau
chimic
C. Clădire-anexă cu cadre
din beton armat sau cu
pereţi exteriori din
200 175
cărămidă arsă sau din orice 159 143
alte materiale rezultate în (+26%) (+22%)
urma unui tratament
termic şi/sau chimic
D. Clădire-anexă cu
pereţii exteriori din lemn,
din piatră naturală, din
cărămidă nearsă, din 125 75
vălătuci sau din orice alte 95 63
(+31%) (+19%)
materiale nesupuse unui
tratament termic şi/sau
chimic
E. În cazul contribuabilului
care deţine la aceeaşi
adresă încăperi amplasate 75% din 75% din
75% din suma 75% din suma
la subsol, demisol şi/sau la suma care s- suma care s-
mansardă, utilizate ca care s-ar aplica care s-ar
ar aplica ar aplica
locuinţă, în oricare dintre clădirii aplica clădirii
tipurile de clădiri
clădirii clădirii
prevăzute la lit.A-D
F. În cazul contribuabilului
care deţine la aceeaşi
adresă încăperi amplasate 50% din 50% din
la subsol, la demisol şi/sau 50% din suma 50% din suma
suma care s- suma care s-
la mansardă, utilizate în care s-ar aplica care s-ar
alte scopuri decât cel de ar aplica ar aplica
clădirii aplica clădirii
locuinţă, în oricare dintre clădirii clădirii
tipurile de clădiri
prevăzute la lit.A-D
257
teraselor neacoperite. suprafeţele podurilor neutilizate ca locuinţă, ale
scărilor şi teraselor neacoperite.
Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu
pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior,
suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii
determină prin înmulţirea suprafeţei utile a se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a
clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20. clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4.
(NOU)
Conform art 458 din Noul Cod fiscal, pentru clădirile nerezidenţiale aflate în
proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei
cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii care poate fi:
a) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în
ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
258
b) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de
proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de
referinţă;
c) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator
autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, care trebuie depus pana la
primul termen de plata a impozitului (31 martie).
259
f) declaraţia pe propria răspundere a proprietarului clădirii înregistrată la organul
fiscal, în cazul în care nu există alte documente doveditoare.
Exemplu:
Dl Popa Rares locuieste in Bucuresti, zona centrala, iar societatea comerciala in
care este asociat are sediul social la aceeasi adresa. Conform contractului de comodat,
din totalul suprafetei utile de 100 m2, entitatii i s-a alocat o camera in suprafata de 20
m2. Societatea nu are deschise puncte de lucru si desfasoara activitati economice la
sediu.
Cladirea este construita in anul 2010, este dotată cu toate cele patru instalaţii
(apă, canalizare, electrice şi încălzire). Impozitul pe cladiri rezidentiale este de 0,1%,
iar pe cladiri nerezidentiale de 1%.
Care este impozitul pe cladiri datorat?
Vom analiza 2 situatii:
- avand in vedere cadrul legal, dl Popa Rares a apelat la un evaluator autorizat
care a stabilit valoarea apartamentului la nivelul sumei de 300.000 lei;
- dl Popa Rares NU a dorit sa apeleze la un evaluator autorizat.
Situatie 1:
Avand in vedere ca la sediul societatii se desfasoara activitati economice,
suprafata apartamentului de 100 m2 va fi impartita astfel:
- 80 m2 cu destinatie rezidentiala;
- 20 m2 cu destinatie nerezidentiala.
Suprafata rezidentiala:
Suprafata construita = 80 m2 x 1,4 = 112 m2
Valoarea impozabila = 112 m2 x 1.000 lei/m2 x 2,6 = 291.200 lei
Impozit pe cladire = 291.200 lei x 0,1% = 291,2 lei
Suprafata nerezidentiala:
Procent nerezidential = 20 m2 / 100 m2 = 20%
Valoare suprafata în scop nerezidenţial = 300.000 lei x 20% = 60.000 lei
Impozit pe cladire = 60.000 lei x 1% = 600 lei
Situatie 2:
Daca dl Popa Rares NU ar fi evaluat apartamentul, atunci pentru suprafata
nerezidentiala s-ar fi aplicat un impozit de 2% la valoarea stabilita, ca si cand suprafata
avea destinatie rezidentiala.
260
Suprafata construita aferenta = 20 m2 x 1,4 = 28 m2
Valoarea impozabila = 28 m2 x 1.000 lei/m2 x 2,6 = 72.800 lei
Impozit pe partea nerezidentiala = 72.800 lei x 2% = 1.456 lei
261
contabilitatea proprietarului clădirii. pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate
fi:
a) ultima valoare impozabilă înregistrată în
evidenţele organului fiscal;
b) valoarea rezultată dintr-un raport de
evaluare întocmit de un evaluator autorizat
în conformitate cu standardele de evaluare a
bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
c) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în
cazul clădirilor noi, construite în cursul
anului fiscal anterior;
d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin
care se transferă dreptul de proprietate, în
cazul clădirilor dobândite în cursul anului
fiscal anterior;
e) în cazul clădirilor care sunt finanțate în baza
unui contract de leasing financiar, valoarea
rezultată dintr-un raport de evaluare
întocmit de un evaluator autorizat;
f) în cazul clădirilor pentru care se datorează
taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în
contabilitatea proprietarului clădirii și
comunicată concesionarului, locatarului,
titularului dreptului de administrare sau de
folosinţă, după caz.
În cazul clădirii la care au fost executate lucrări in cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării
de reconstruire, consolidare, modernizare, parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri
modificare sau extindere, de către locatar, din existente, inclusiv schimbarea integrală sau
punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să parţială a folosinţei, care determină creşterea
comunice locatorului valoarea lucrărilor sau diminuarea valorii impozabile a clădirii cu
executate pentru depunerea unei noi declaraţii mai mult de 25%, proprietarul are obligaţia să
fiscale, în termen de 30 de zile de la data depună o nouă declaraţie de impunere la organul
terminării lucrărilor respective. (ELIMINAT) fiscal local în a cărui rază teritorială de
competenţă se află clădirea, în termen de 30 de
zile de la data modificării respective, şi datorează
impozitul pe clădiri determinat în noile condiţii
începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
In cazul unei clădiri a cărei valoare a fost
recuperată integral pe calea amortizării,
valoarea impozabilă se reduce cu 15%. -----
(ELIMINAT)
În cazul unei clădiri care a fost reevaluată, Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o
valoarea impozabilă este valoarea contabilă dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a
rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare clădirii întocmit de un evaluator autorizat.
în contabilitatea proprietarului. Aceasta obligatie NU se aplică în cazul
În cazul unei clădiri care nu a fost clădirilor care aparţin persoanelor faţă de
reevaluată, cota impozitului pe clădiri se care a fost pronunţată o hotărâre definitivă de
stabileşte de consiliul local/Consiliul General al declanşare a procedurii falimentului. (NOU)
Municipiului Bucureşti între:
a) 10% şi 20% pentru clădirile care nu au În cazul în care proprietarul clădirii NU a
fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii
fiscal de referinţă;
262
b) 30% şi 40% pentru clădirile care nu au 3 ani anteriori anului de referinţă, cota
fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului impozitului/taxei pe clădiri este 5%.
fiscal de referinţă .
În cazul în care proprietarul clădirii pentru care se
datorează taxa pe clădiri NU a actualizat
valoarea impozabilă în ultimii 3 ani anteriori
anului de referinţă, diferența de taxă față de
cea stabilită conform regulilor aplicabile
cladirilor rezidentiale sau nerezidentiale va fi
datorată de proprietarul clădirii.
În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în
cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă
cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost
înstrăinată, demolată sau distrusă.
În cazul extinderii, îmbunătăţirii, distrugerii parţiale sau al altor modificări
aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data
de întâi a lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea.
263
În cazul în care dreptul de proprietate asupra unei clădiri este transmis în
cursul unui an fiscal, impozitul va fi datorat de persoana care deţine dreptul de
proprietate asupra clădirii la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în
care se înstrăinează.
În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe
întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a
anului următor celui în care a fost încheiat contractul;
b) în cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se datorează de
locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii
procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care
264
atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului
de leasing;
c) atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la
organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află clădirea, în termen de
30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii
procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care
atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului
de leasing, însoţită de o copie a acestor documente.
Taxa pe cladiri
Taxa pe clădiri se datorează pe perioada valabilității contractului prin care se
constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. În cazul
contractelor care prevăd perioade mai mici de un an, taxa se datorează
proporțional cu intervalul de timp pentru care s-a transmis dreptul de concesiune,
închiriere, administrare ori folosinţă.
Persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să depună o declarație la
organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la
data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se
acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o
copie a acestui contract.
În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe clădiri datorate,
persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să depună o declarație la organul
fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25
a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă.
ATENTIE!
Impozitul pe cladiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31
martie şi 30 septembrie inclusiv.
Taxa pe clădiri se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare
fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul
de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.
265
2.1. Scutiri de la plata impozitului/taxei
266
acestora, cu excepţia suprafeţelor care
sunt folosite pentru activităţi
economice.
orice teren al unei instituţii de învăţământ terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de
preuniversitar şi universitar, autorizată învăţământ de stat, confesional sau particular,
provizoriu sau acreditată autorizate să funcţioneze provizoriu ori
acreditate, cu excepţia suprafețelor care
sunt folosite pentru activităţi
economice care generează alte venituri
decât cele din taxele de şcolarizare,
servirea meselor pentru preşcolari,
elevi sau studenţi şi cazarea acestora,
precum și clădirile utilizate de către
creşe.
orice teren al unei unităţi sanitare de interes terenurile unităţilor sanitare publice, cu
naţional care nu a trecut în patrimoniul excepţia suprafeţelor folosite pentru
autorităţilor locale
activităţi economice
terenurile care prin natura lor şi nu prin terenurile folosite pentru activităţile de apărare
destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor,
sau silvicultură, orice terenuri ocupate de hidrometeorologie, cele care contribuie la
iazuri, bălţi, lacuri de acumulare sau căi exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca
navigabile (ELIMINAT), cele folosite pentru zone de protecţie definite în lege, precum şi
activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, terenurile utilizate pentru exploatările din subsol,
gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului
contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele local, în măsura în care nu afectează folosirea
folosite ca zone de protecţie definite în lege, suprafeţei solului
precum şi terenurile utilizate pentru exploatările
din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a terenurile care prin natura lor şi nu prin
consiliului local, în măsura în care nu afectează destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură
folosirea suprafeţei solului sau silvicultură
terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de terenurile ocupate de piste și terenurile
siguranţă din jurul pistelor reprezentând zone de siguranţă
terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi terenurile din parcurile industriale, parcurile
tehnologice ştiinţifice şi tehnologice, precum și cele
utilizate de incubatoarele de afaceri, cu
respectarea legislaţiei în materia ajutorului de
stat.
Conform art 464, alin 2) din Noul Cod fiscal, Consiliile locale pot hotărî să
acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe teren datorate pentru o serie de
terenuri, dintre care mentionam:
- terenurile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activitățile
fără scop lucrativ;
- terenurile aparținând asociațiilor și fundațiilor folosite exclusiv pentru
activitățile fără scop lucrativ;
267
- terenul situat în extravilanul localităților, pe o perioadă de 5 ani ulteriori
celui în care proprietarul efectuează intabularea în cartea funciară pe
cheltuială proprie;
- terenurile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani;
- terenurile aflate în proprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai
mici decât salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate din
indemnizaţie de şomaj sau ajutor social.
Daca in cazul cladirilor, Noul Cod fiscal prevede reguli diferite in cazul
persoanelor fizice si al celor juridice, impozitul/taxa pe teren se calculeaza in mod
similar atat pentru persoane fizice, cat si pentru cele juridice.
Impozitul/taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafața terenului, rangul
localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului,
conform încadrării făcute de consiliul local.
Teren intravilan
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la
categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, precum și terenul înregistrat în
registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii
2
în suprafață de până la 400 m , inclusiv, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin
înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma prevăzută la art 465,
alin (2) din Noul Cod fiscal pe ranguri de localitati si zona in cadrul localitatii.
Inainte de 1 ianuarie 2016, aceste sume erau fixe, insa in Noul Cod fiscal se
prevad intervale de valori, nivelul impozitului pe teren fiind stabilit prin hotărâre a
consiliului local, iar la nivelul municipiului București, de catre Consiliului General al
Municipiului București.
268
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă
categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafața care
2
depășește 400 m , impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei
terenului, exprimată în hectare, cu suma prevăzută la art 465, alin (4) din Noul Cod
fiscal (in functie de categoria de folosinta), iar acest rezultat se înmulţeşte cu
coeficientul de corecţie in functie de rangul localitatii.
Teren extravilan
În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte
prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma prevăzută la art
465, alin (7) din Noul Cod fiscal, înmulţită cu un coeficient de corecţie.
269
de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal
anterior anului în care se înstrăinează.
În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe
întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe teren se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a
anului următor celui în care a fost încheiat contractul;
b) în cazul în care contractul de leasing financiar încetează altfel decât prin
ajungerea la scadență, impozitul pe teren se datorează de locator, începând cu
data de 1 ianuarie a anului următor celui în care terenul a fost predat
locatorului prin încheierea procesului-verbal de predare primire a bunului sau a
altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca
urmare a rezilierii contractului de leasing;
c) atât locatorul, cât și locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la
organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află terenul, în termen de
30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii
procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care
atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului
de leasing însoţită de o copie a acestor documente.
Taxa pe teren
Taxa pe teren se datorează pe perioada valabilității contractului prin care se
constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. În cazul
270
contractelor care prevăd perioade mai mici de un an, taxa se datorează
proporțional cu intervalul de timp pentru care s-a transmis dreptul de concesiune,
închiriere, administrare ori folosinţă.
Persoana care datorează taxa pe teren are obligația să depună o declarație la
organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, până la
data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se
acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o
copie a acestui contract.
În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe teren datorate,
persoana care datorează taxa pe teren are obligația să depună o declarație la organul
fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, până la data de 25
a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă.
ATENTIE!
Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31
martie şi 30 septembrie inclusiv.
Taxa pe teren se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare
fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite
dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. (NOU)
271
reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap,
persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în
condiţiile legii.
Calculul impozitului
Modul de calcul al impozitul pe mijloacele de transport ramane acelasi. Astfel,
impozitul se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport si de capacitatea
3
cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm sau fracţiune din
aceasta cu suma corespunzătoare prevazuta la art 470, alin (2) din Noul Cod fiscal.
În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu
minimum 50%, conform hotărârii consiliului local. (NOU)
272
încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii
următoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidenţa
fiscală.
OUG 50/2015
În cazul dobândirii unui mijloc de transport, proprietarul acestuia are obligația
să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență
are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la
data dobândirii și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1
ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării mijlocului de transport.
În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România,
proprietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a
273
cărui rază teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după
caz, și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a
anului următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România.
În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing
financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe mijloacele de transport se datorează de locatar începând cu 1
ianuarie a anului următor încheierii contractului de leasing financiar,
până la sfârșitul anului în cursul căruia încetează contractul de leasing
financiar;
b) locatarul are obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local în a
cărui rază de competență se înregistrează mijlocul de transport, în termen de
30 de zile de la data procesului-verbal a bunului sau a altor documente similare
care atestă intrarea bunului în posesia locatarului, însoţită de o copie a acestor
documente;
c) la încetarea contractului de leasing, atât locatarul, cât și locatorul au obligația
depunerii declarației fiscale la consiliul local competent, în termen de 30 de
zile de la data încheierii procesului verbal de predare-primire a bunului sau a
altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului
însoţită de o copie a acestor documente.
274
4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor
275
5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate
6. Impozitul pe spectacole
276
compartimentul de specialitate al autorităţii
administraţiei publice locale privind spectacolele
programate pe durata unei luni calendaristice,
până la data de 15, inclusiv, a lunii precedente
celei în care sunt programate spectacolele
respective.
8. Alte dispozitii
277
conform elementelor de identificare
potrivit nomenclaturii stradale.
Hotărârile consiliului local au caracter
individual.
În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale,
care constă într-o anumită sumă în lei sau care care constă într-o anumită sumă în lei sau care
este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, este stabilită pe baza unei anumite sume în lei,
sumele respective se indexează o dată la 3 ani, sumele respective se indexează anual,
ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei de la până la data de 30 aprilie, de către
ultima indexare.
consiliile locale, ținând cont de rata inflaţiei
Sumele indexate se iniţiază în comun de pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-
Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul urile oficiale ale MFP şi Ministerului Dezvoltării
Administraţiei şi Internelor şi se aprobă prin Regionale și Administrației Publice.
hotărâre a Guvernului, emisă până la data de 30 Sumele indexate se aprobă prin hotărâre a
aprilie, inclusiv, a fiecărui an. consiliului local și se aplică în anul fiscal
următor. La nivelul municipiului Bucureşti,
această atribuţie revine Consiliului General al
Municipiului Bucureşti.
278
serviciile publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere și înmatriculare
a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea pașapoartelor simple,
serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și orice altă entitate
care deține informații sau documente cu privire la bunurile impozabile sau taxabile,
după caz, ori la persoanele care au calitatea de contribuabil au obligația furnizării
acestora fără plată, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
Necomunicarea informațiilor și a documentelor de natura celor de mai sus în
termenul de 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării constituie contravenție și
se sancționează cu amendă de la 500 la 2.500 lei.
In continuare, regasiti cateva dintre cele mai importante modificari care vizeaza
Titlul IX „Impozite si taxe locale” din Noul Cod fiscal:
a) eliminarea taxei hoteliere;
b) introducerea unor noi cladiri in categoria celor scutite de impozit;
c) consiliile locale pot hotărî acordarea unor scutiri sau reduceri ale impozitelor;
d) eliminarea prevederilor conform carora persoanele fizice care au în proprietate
două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri majorat;
e) clasificarea cladirilor in rezidentiale, nerezidentiale si cu destinatie mixta;
f) in cazul cladirilor rezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane
juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între
0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii;
g) in cazul cladirilor nerezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane
juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-
1,3% asupra valorii clădirii;
h) pentru clădirile nerezidenţiale detinute de persoane fizice, valoarea impozabila
trebuie stabilita prin raport de evaluare daca aceasta nu a fost construita sau
dobandita in ultimii 5 ani;
i) daca valoarea unei clădiri nerezidentiale detinuta de o persoana fizica nu poate
fi calculată, impozitul se determina prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii
impozabile determinate ca si cand cladirea ar fi fost rezidentiala;
j) in cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice,
impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită
în scop rezidențial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop
nerezidenţial;
k) in cazul persoanelor fizice, daca la adresa clădirii cu destinatie mixta este
înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate
economică, impozitul se calculează conform regulilor aplicabile cladirilor
rezidentiale;
l) dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu
pot fi evidenţiate distinct, iar la adresa clădirii, o persoană fizică are inregistrată o
companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidențial numai în situația când se
deduc cheltuielile cu utilitățile;
279
m) pentru clădirile nerezidențiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane
juridice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se
calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii;
n) in cazul în care proprietarul clădirii este o persoana juridica si acesta NU a actualizat
valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota
impozitului/taxei pe clădiri este 5%;
o) este eliminata prevederea conform careia in cazul clădirii la care au fost executate
lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de
către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice
locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale,
în 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective;
p) impozitul pe clădirile si terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice
care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o
durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%.
Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această
condiție;
q) impozitul pe clădiri, impozitul pe teren si impozitul pe mijloacele de transport sunt
datorate pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate activul la
data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, fara ca aceste impozite sa se mai
calculeze pe fractiuni de an;
r) impozitul pe cladiri si pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de
31 martie şi 30 septembrie inclusiv, insa taxa pe clădiri/teren se plătește lunar,
până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a
contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori
folosinţă;
s) eliminarea prevederii conform careia NU se datoreaza impozit pe terenul aferent
unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;
t) scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport a autovehiculelor
acționate electric si a mijloacelor de transport folosite exclusiv pentru intervenții
în situații de urgență;
u) in cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%,
conform hotărârii consiliului local;
v) consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe
mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol;
w) modificarea prevederilor referitoare la cota de impozit aferenta impozitului pe
spectacole si a scadentei acestuia;
x) autoritatile publice locale pot majora impozitele locale cu pana la 50% faţă de
nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal, fata de 20% cat preciza legislatia
anterioara;
y) pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate
majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an;
z) Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la
500% pentru clădirile și terenurile, neîngrijite, situate în intravilan, criteriile
de încadrare urmand a fi adoptate prin hotărâre a Consiliilor Locale;
aa) Incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale,
sumele respective se indexează anual cu rata inflatiei, până la data de 30 aprilie
si nu o data la 3 ani cum se proceda anterior - nu va mai fi emisa o HG in acest sens;
280
H. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi
Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt
primite în România sau în străinătate, sunt
venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în
România, pentru toate sumele încasate de un România, pentru toate câștigurile primite de
participant de la un organizator de jocuri de un participant de la un organizator sau plătitor de
noroc venituri din jocuri de noroc, exclusiv jocurile
de noroc la distanță şi festivaluri de
poker
venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea
unei persoane juridice române. Venitul brut unei persoane juridice române. Venitul brut
realizat din lichidarea unei persoane juridice realizat din lichidarea unei persoane juridice
române reprezintă suma excedentului române reprezintă suma excedentului
distribuţiilor în bani sau în natură care depăşeşte distribuţiilor în bani sau în natură care depăşeşte
aportul la capitalul social al persoanei aportul la capitalul social al persoanei
fizice/juridice beneficiare fizice/juridice beneficiare.
281
distribuțiile în bani sau în natură efectuate
peste valoarea fiscală a titlurilor de valoare
(NOU)
282
NOU!
In ceea ce priveste impozitul datorat, noutatea consta in introducerea cotei
de 5% pentru veniturile din dividende obtinute de la un rezident.
Conform art 229 din Noul Cod fiscal, se reintroduce scutirea de la impozit
pentru dobânda la instrumente/titluri de creanţă emise de societăţile române, dacă
instrumentele/titlurile de creanţă sunt emise în baza unui prospect aprobat de
autoritatea de reglementare competentă şi dobânda este plătită unei persoane care
nu este o persoană afiliată a emitentului instrumentelor/titlurilor de creanţă
respective.
Persoana juridică rezidentă într-un stat membru al UE sau într-un stat cu care
România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri care obţine venituri
din activităţi desfăşurate în România de artişti de spectacol sau sportivi poate opta
pentru regularizarea impozitului plătit prin declararea şi plata impozitului pe profit
pentru profitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite în Titlul
II „Impozit pe profit”. Impozitul reţinut la sursă constituie plată anticipată în contul
impozitului anual pe profit și se scade din impozitul pe profit datorat.
Persoana fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un
stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri care
realizează venituri din România în calitate de artist de spectacol sau ca sportiv, din
activităţile artistice şi sportive, indiferent dacă acestea sunt plătite direct artistului
sau sportivului ori unei terţe părţi care acţionează în numele acelui artist sau
sportiv poate opta pentru regularizarea impozitului plătit prin declararea şi plata
impozitului pe venit pentru venitul impozabil aferent acestor venituri, conform
regulilor stabilite în Titlul IV „Impozit pe venit”. Impozitul reţinut la sursă constituie
plată anticipată în contul impozitului anual pe venit și se scade din impozitul pe venit
datorat.
283
Venituri din dividende
Alte prevederi
284
a. să solicite organului fiscal din România codul de identificare fiscală pentru
persoana nerezidentă care nu deţine acest număr;
b. să păstreze originalul sau copia legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală
sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are
atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui
stat, însoţit/ însoţită de o traducere autorizată în limba română;
c. să calculeze câştigul/pierderea la fiecare tranzacţie efectuată pentru
contribuabilul persoană fizică nerezidentă;
d. să calculeze totalul câştigurilor/pierderilor pentru tranzacţiile efectuate în
cursul anului pentru fiecare contribuabil persoană fizică nerezidentă;
e. să transmită în formă scrisă către fiecare contribuabil persoană fizică
nerezidentă informaţiile privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru
tranzacţiile efectuate în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a
anului curent, pentru anul expirat;
f. să depună la organul fiscal competent declaraţia informativă privind totalul
câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil, până în ultima zi a lunii
februarie a anului curent, pentru anul expirat.
Persoana fizică nerezidentă NU are obligaţia de a declara câştigurile/pierderile,
pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului, dacă prin convenţia de evitare a dublei
impuneri încheiată între România şi statul de rezidenţă al persoanei fizice nerezidente
nu este menţionat dreptul de impunere pentru România şi respectiva persoană
prezintă certificatul de rezidenţă fiscală.
285
I. Accize
Prevederi semnificative:
a) eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizată de
transportatorii de mărfuri și persoane; perioada de valabilitate a schemei de
ajutor de stat ar fi trebuit sa fie cuprinsa intre 15 iulie 2014 si 31 martie 2019
inclusiv;
b) eliminarea accizelor la titeiul din productia interna;
c) eliminarea din sfera de impozitare a accizelor a categoriei „alte produse
accizabile” (cafea, bijuterii din aur, arme, confecții din blanuri naturale, vehicule
a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm3);
d) introducerea în sfera de aplicare a accizelor nearmonizate a:
286
- produselor din tutun încălzit care, prin încălzire emit un aerosol ce poate fi
inhalat, fără a avea loc combustia amestecului de tutun, cu încadrarea
tarifară NC 2403 99 90;
- lichidelor cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui
dispozitiv electronic de tip „Țigaretă electronică”, cu încadrarea tarifară NC
3824 90 96.
e) reducerea cu 15,38% a accizelor pentru bere (de la 3,9 lei / hl / 1 grad Plato la
3,3 lei / hl / 1grad Plato);
f) reducerea cu 70% a accizelor la vinuri spumoase (de la 161,33 lei / hl produs la
47,38 lei / hl produs) si cu 77,7% pentru bauturi fermentate spumoase (de la
213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs);
g) reducerea cu 30% a accizelor pentru alcool etilic (de la 4738,01 lei/hl alcool pur
la 3306,98 lei/hl alcool pur);
h) scăderea nivelului accizelor pentru produsele intermediare de la 781,77 lei/hl
de produs la 396,84 lei/hl de produs;
i) creșterea nivelului de accize pentru băuturile fermentate liniștite de la 47,38
lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs;
287
J. Impozitul pe constructii
Conform Legii 227/2015, impozitul pe constructii a fost eliminat incepând cu 1
ianuarie 2017. Ramane ca actualizarea vectorului fiscal al entitatilor sa fie efectuata
din oficiu de catre organul fiscal, avand in vedere ca aceasta obligatie fiscala a fost
eliminata.
OUG nr. 102/2013, publicată în MOf nr 703 din 15 noiembrie 2013, a introdus
incepand cu 1 ianuarie 2014 un nou titlu în Codul fiscal şi anume „Impozitul pe
construcţii”. Impozitul pe construcţii reprezintă venit al bugetului de stat şi se
administrează de către ANAF, nu de DITL.
288
- infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, strazi, autostrazi,
cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulatie, marcaje, etc);
- linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite, cabluri, traverse,
console).
ATENTIE! Incepand cu 1 ianuarie 2015, impozitul pe construcţii se calculează
prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii brute a construcţiilor detinute.
Dacă impozitul pe clădiri suportat în relaţia cu DITL se stabileşte prin hotărâre a
consiliului local din fiecare zonă, cota de impozitare a construcţiilor speciale este fixă,
indiferent de locaţie.
ANUL 2015:
Începând cu anul 2015, impozitul pe construcţii se aplica la construcţiile
existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din
care se scade si:
e) valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care nu
beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri;
289
f) valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare
sau extindere la construcţii închiriate, luate în administrare sau în folosinţă,
indiferent daca proprietar e persoana juridica sau fizica si fara a se mai tine cont
de plafonul de 25% asa cum s-a procedat in anul 2014;
g) valoarea construcţiilor situate în afara frontierei de stat a României;
h) valoarea construcţiilor deţinute de structurile sportive, definite potrivit legii;
i) valoarea construcţiilor din domeniul public al statului şi care fac parte din baza
materială de reprezentare şi protocol, precum şi cele din domeniul public şi
privat al statului, închiriate sau date în folosinţă instituţiilor publice, construcţii
administrate de RAAPPS.
In anul 2016, in baza de impozitare NU se mai regaseste subgrupa 1.2
„Construcţii agricole”, cateva exemple fiind: silozuri, patule, sere, solarii, cladiri
agrozootehnice.
Care sunt declaraţiile care trebuie depuse de o entitate care deţine construcţii?
Entităţile care la 31 decembrie deţin pentru prima data construcţii speciale,
trebuie ca până la data de 31 ianuarie a anului urmator să depună la organul fiscal
Declaraţia de menţiuni 010, prin care îşi modifica vectorul fiscal.
Vă reamintim că în MOf din 16 ianuarie 2014 a fost publicat OMFP 35/2014 prin
care a fost modificat Formularul 010. Practic, între categoriile de obligaţii fiscale de
declarare, cu caracter permanent, care se înscriu în vectorul fiscal a fost adăugat şi
impozitul pe construcţii.
Impozitul se declară până la data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se
datorează prin Declaraţia 100.
290
K. Codul de procedura fiscala
In MOf nr 547 din 23 iulie 2015 a fost publicata Legea 207/2015 – Noul Cod de
procedura fiscala, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2016, moment in care OG
92/2003 va fi abrogata.
In continuare, va prezentam modificarile pe care noi le-am considerat a fi cele
mai semnificative fata de legislatia curenta. Legea este structurata in mod diferit, cu
titluri și capitole distincte.
a. Dobanda
b. Penalitatea de intarziere
291
c. Penalitatea de nedeclarare
292
marilor contribuabili termenul de prezentare a punctului de vedere este de cel mult 7
zile lucrătoare. Termenul poate fi prelungit pentru motive justificate cu acordul
conducătorului organului de inspecție fiscală
Important! În situaţia în care obligaţiile fiscale principale sunt stabilite de
organul de inspecţie fiscală ca urmare a nedepunerii declaraţiei de impunere, se va
aplica doar penalitatea de nedeclarare, fără a se mai impune si sancţiunea
contravenţională pentru nedepunerea declaraţiei.
Penalitatea de nedeclarare nu poate fi mai mare decât nivelul creanţei fiscale
principale la care se aplică, cu excepţia situaţiei în care obligaţiile fiscale principale au
rezultat ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală.
Tabel comparativ
Element Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016
Dobanda 0,03%/zi 0,02%/zi
Penalitatea de intarziere 0,02%/zi 0,01%/zi
Penalitatea de nedeclarare - 0,08%/zi
d. Majorari de intarziere
293
Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016
Principiul legalităţii
Creanţele fiscale şi obligaţiile corespunzătoare ale
contribuabilului sunt cele prevăzute de lege.
Procedura de administrare a creanţelor fiscale se desfăşoară
----- în conformitate cu dispoziţiile legii.
Organul fiscal are obligaţia de a asigura respectarea
dispoziţiilor legale privind realizarea drepturilor şi
obligaţiilor contribuabilului sau ale altor persoane implicate
în procedură.
Exercitarea dreptului de apreciere Exercitarea dreptului de apreciere
Organul fiscal este îndreptăţit să Organul fiscal este îndreptăţit să aprecieze, în limitele
aprecieze, în limitele atribuţiilor şi atribuţiilor şi competenţelor ce îi revin, relevanţa stărilor de
competenţelor ce îi revin, relevanţa fapt fiscale prin utilizarea mijloacelor de probă prevăzute de
stărilor de fapt fiscale şi să adopte lege şi să adopte soluţia întemeiată pe prevederile legale,
soluţia admisă de lege, întemeiată pe precum şi pe constatări complete asupra tuturor
constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză raportat la momentul
împrejurărilor edificatoare în cauză. luării unei decizii.
În exercitarea dreptului său de apreciere, organul fiscal
trebuie să ia în considerare opinia emisă în scris de organul
fiscal competent respectivului contribuabil în cadrul activității
de asistență și îndrumare a contribuabililor, precum și soluția
adoptată de organul fiscal în cadrul unui act administrativ
fiscal sau de instanța judecătorească, printr-o hotărâre
definitivă, emisă anterior, pentru situații de fapt similare la
același contribuabil/plătitor.
În situaţia în care organul fiscal constată că există diferenţe
între starea de fapt fiscală a contribuabilului şi informaţiile
avute în vedere la emiterea unei opinii scrise sau a unui act
administrativ fiscal la acelaşi contribuabil, organul fiscal are
dreptul să consemneze constatările în conformitate cu situaţia
fiscală reală şi cu legislaţia fiscală şi are obligaţia să
menţioneze în scris motivele pentru care nu ia în considerare
opinia prealabilă.
Organul fiscal îşi exercită dreptul de apreciere în limitele
rezonabilităţii şi echităţii, asigurând o proporţie justă între
scopul urmărit şi mijloacele utilizate pentru atingerea
acestuia.
Ori de câte ori organul fiscal trebuie să stabilească un termen
pentru exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii
de către contribuabil, acesta trebuie să fie rezonabil, pentru a
da posibilitatea contribuabilului să-şi exercite dreptul sau să-
şi îndeplinească obligaţia. Termenul poate fi prelungit, pentru
motive justificate, cu acordul conducătorului organului fiscal.
Buna-credinţă Buna-credinţă
Relaţiile dintre contribuabili şi Relaţiile dintre contribuabil şi organul fiscal trebuie să fie
organele fiscale trebuie să fie fundamentate pe bună-credinţă.
fundamentate pe bună-credinţă, în Contribuabilul trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile şi să-şi
scopul realizării cerinţelor legii. exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au fost
recunoscute de lege şi să declare corect datele şi informaţiile
privitoare la obligaţiile fiscale datorate.
294
Organul fiscal trebuie să respecte drepturile contribuabilului
în fiecare procedură de administrare a creanţelor fiscale aflată
în derulare.
Buna-credinţă a contribuabililor se prezumă,
până când organul fiscal dovedeşte contrariul.
3. Interpretarea legii
295
4. Termenul de soluţionare a cererilor contribuabililor
296
b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor
date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal
identificarea acestuia;
c) organul fiscal central constatată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului; (NOU)
e) durata de funcționare a societății este expirată; (NOU)
f) societatea nu mai are organe statutare; (NOU)
g) durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată. (NOU)
297
Astfel, pentru impozitele aferente lunii martie 2016, avand scadenta pe 25
aprilie 2016, termenul de prescriptie incepe de la 1 iulie 2017 si se incheie la 30 iunie
2022. Rezulta o perioada reala de prescriptie de 6 ani si 2 luni.
7. Inspectia fiscala
298
ELIMINAT
La celelalte categorii de contribuabili inspecţia
fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în
ultimii 3 ani fiscali pentru care există obligaţia
depunerii declaraţiilor fiscale. Inspecţia fiscală se
poate extinde pe perioada de prescripţie a
dreptului de a stabili obligaţii fiscale, dacă este
identificată cel puţin una dintre următoarele
situaţii:
a) există indicii privind diminuarea impozitelor,
taxelor, contribuţiilor şi a altor sume
datorate bugetului general;
b) nu au fost depuse declaraţii fiscale în
interiorul termenului de prescripţie;
c) nu au fost îndeplinite obligaţiile de plată a
impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor
sume datorate bugetului general.
Dacă inspecția fiscală nu începe la 15 zile de la Dacă inspecţia fiscală nu poate începe în termen
data prevăzută în aviz, contribuabilul va fi de cel mult 5 zile lucrătoare de la data
înștiințat, în scris, asupra noii date de începere a prevăzută în aviz, contribuabilul este înştiinţat, în
inspecției fiscale scris, asupra noii date de începere a inspecţiei
fiscale.
299
b) deciziei de nemodificare a bazei de impunere, impozitare;
dacă nu se constată diferențe de obligații b) deciziei de nemodificare a bazelor de
fiscale. impozitare, dacă nu se constată diferenţe ale
bazelor de impozitare şi respectiv de obligaţii
fiscale principale;
c) deciziei de modificare a bazelor de
impozitare dacă se constată diferenţe ale
bazelor de impozitare dar fără stabilirea
de diferenţe de obligaţii fiscale principale.
(NOU)
Deciziile se comunică în termen de 30 de zile Deciziile se emit în termen de cel mult 25
lucrătoare de la data încheierii inspecției fiscale.
de zile lucrătoare de la data încheierii
inspecţiei fiscale.
Controlul inopinat
300
b) verificarea documentelor şi operaţiunilor impozabile ale unui contribuabil, în
corelaţie cu cele deţinute de persoana sau entitatea supusă unui control fiscal,
denumită control încrucişat;
c) verificarea unor elemente ale bazei de impozitare sau cu privire la situaţia
fiscală faptică, precum şi constatarea, analizarea şi evaluarea unui risc fiscal
specific.
Durata efectuării controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului
de control, în funcţie de obiectivele controlului, şi nu poate fi mai mare de 30 de
zile.
Pentru aceleaşi operaţiuni şi obligaţiile fiscale aferente acestora NU se poate
derula concomitent şi un control inopinat cu o inspecție fiscală derulată la acelaşi
contribuabil.
Contribuabilul îşi poate exprima punctul de vedere faţă de constatările
menţionate în procesul-verbal emis de organul fiscal în termen de 5 zile lucrătoare
de la comunicare.
301
întârziere de 0,5% pe lună sau fracțiune de lună, reprezentând echivalentul
prejudiciului.
Pe perioada eşalonării și/sau amânării la plată, un procent de 50% din
majorările de întârziere reprezentând componenta de penalitate a acestora, aferente
obligaţiilor fiscale eşalonate sau amânate la plată, se amână la plată. În situaţia în care
sumele eșalonate sau amânate au fost stinse în totalitate, majorările de întârziere
amânate la plată se anulează.
302
de atestare fiscală.
In cazul în care instanța judecătorească de
contencios administrativ admite cererea
contribuabilului de suspendare a executării
actului administrativ fiscal, nu se datorează
penalități de întârziere pe perioada
suspendării.
În cazul creanțelor administrate de organul fiscal
local, pe perioada suspendării se datorează
majorări de întârziere de 0,5% pe lună
sau fracțiune de lună, reprezentând echivalentul
prejudiciului.
10. Contraventii
303
e) nerespectarea de către contribuabil a
Contribuabili mijlocii şi
obligaţiilor de întocmire a dosarului
Persoane juridice: mari:
preţurilor de transfer în condiţiile şi la
amendă = (12.000 - 14.000 amendă = (12.000 - 14.000
termenele impuse, precum şi
lei) lei)
nerespectarea de către contribuabil a
obligaţiei de a prezenta dosarul preţurilor
Persoane fizice: Persoane fizice + alte
de transfer la solicitarea organului fiscal
amendă = (2.000 – 3.500 persoane juridice:
central
lei) amendă = (2.000 – 3.500
lei)
s) efectuarea de operaţiuni
intracomunitare de către persoanele care amendă = (1.000 - 5.000 amendă = (1.000 - 5.000
au obligaţia înscrierii în ROI fără a fi lei) lei)
înscrise
304
- raspunderea acestor persoane se stabileşte prin decizie emisă de organul
fiscal competent pentru fiecare persoană fizică sau juridică în parte, insa
inaintea emiterii deciziei, organul fiscal trebuie sa efectueze audierea
persoanei, aceasta avand dreptul să îşi prezinte în scris punctul de vedere,
în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Decizia de atragere a
răspunderii solidare emisă fără audierea persoanei căreia i s-a atras
răspunderea este nulă;
c) modificarea tarifelor de emitere a Soluțiilor fiscale individuale anticipate de
la echivalentul în lei al sumei de 1.000 de euro, la cursul comunicat de BNR în
ziua efectuării plăţii, astfel:
- tariful este de 5.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării
plăţii, pentru contribuabilii mari;
- tariful este de 3.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării
plăţii, pentru celelalte categorii de contribuabili/plătitori.
d) organul fiscal central renunță la stabilirea creanței fiscale și nu emite decizie
de impunere în situația în care creanța fiscală principală este mai mică de 20
de lei; in situația în care decizia are ca obiect mai multe tipuri de creanțe fiscale
principale, plafonul se aplică totalului acestor creanțe;
e) completarea regulilor privind verificarea persoanelor fizice supuse impozitului
pe venit;
f) regulile de compensare se aplica si sumei negative a TVA solicitata la
rambursare de reprezentantul unui grup fiscal; astfel, aceasta se poate
compensa cu obligaţiile fiscale ale membrilor grupului fiscal, în următoarea
ordine:
- obligaţiile fiscale ale reprezentantului grupului fiscal;
- obligaţiile fiscale ale celorlalţi membri ai grupului fiscal, la alegerea
organului fiscal central.
g) introducerea unor prevederi cu privire la modalitatea de stabilire a dobânzilor
datorate în cazul impozitelor administrate de organul fiscal central pentru care
perioada fiscală este anuală;
h) măsurile asiguratorii pot fi luate şi înainte de emiterea titlului de creanţă, insa
daca titlul de creanță nu a fost emis și comunicat în termen de cel mult 6 luni
de la data la care au fost dispuse măsurile asigurătorii, acestea inceteaza de
drept; in cazuri excepționale, acest termen poate fi prelungit până la un an, de
organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are obligația să emită
decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii în termen de cel mult 2 zile de la
împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, iar în cazul popririi
asigurătorii să elibereze garanția;
i) precizarea faptului ca stabilirea cuantumului tranzacţiilor pentru care
contribuabilul are obligaţia întocmirii dosarului preţurilor de transfer, a
termenelor pentru întocmirea acestuia, a conţinutului dosarului preţurilor de
transfer, precum şi a condiţiilor în care se solicită acesta vor fi aprobate prin
ordin al preşedintelui ANAF.
305
12. Concluzii finale Noul Cod de procedura fiscala
306
n) durata efectuării controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului
de control, în funcţie de obiectivele controlului, şi nu poate fi mai mare de 30
de zile;
o) contestaţia formulata se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării
actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii (anterior, termenul era de
30 de zile), iar contestatorul poate solicita organului de soluţionare competent
susţinerea orală a contestaţiei;
p) suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează de drept și fără
nicio formalitate dacă acțiunea în anularea actului administrativ fiscal nu a fost
introdusă în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de soluționare
a contestației;
q) in situaţia nesoluţionării contestaţiei în termen de 6 luni de la data
depunerii contestaţiei, contestatorul se poate adresa instanţei de contencios
administrativ competentă pentru anularea actului. La calculul acestui termen
nu sunt incluse perioadele în care procedura de soluționare a contestației este
suspendată;
r) reducerea amenzilor aplicabile persoanelor juridice care nu se incadreaza in
categoria contribuabililor mijlocii si mari la nivelul celor aplicabile persoanelor
fizice pentru majoritatea contraventiilor; de exemplu, nedepunerea declaratiilor
fiscale va fi sanctionata astfel:
- pentru contribuabilii mijlocii şi mari, amenda va fi intre 1.000 lei si 5.000 lei;
- pentru persoane fizice si alte persoane juridice, amenda va fi intre 500 lei si
1.000 lei;
307
Bibliografie:
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 688 din 10.09.2015;
OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul
fiscal, publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2016;
OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte normative din
domeniul financiar-fiscal, publicata in MOf nr 977 din 6 decembrie 2016;
OUG 50/2015 privind modificarea Legii 227/2015 - Noul Cod fiscal, publicata in
MOf nr 817 din 3 noiembrie 2015;
Legea 358/2015 privind aprobarea OUG nr. 50/2015 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind
Codul de procedură fiscală, publicata in MOf nr 988 din 31 decembrie 2015;
H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 22 din 13.01.2016;
H.G. nr. 159/2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG 1/2016,
publicată în M.Of. nr. 208 din 21.03.2016;
OUG nr 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării
resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului
cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural
naţional mobil, publicată în M.Of. nr. 258 din 6.04.2016;
O.M.F.P. nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind
situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate,
publicat în MOf nr 963 din 30 decembrie 2014;
Legea nr. 207/2015 privind Noul Cod de procedura fiscala, publicata in MOf nr.
547 din 23 iulie 2015;
OUG 41/2015 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si
pentru reglementarea unor masuri bugetare, publicată în M.Of. nr. 733 din
30.09.2015;
OPANAF 442/2016 privind cuantumul tranzacţiilor, termenele pentru întocmire,
conţinutul şi condiţiile de solicitare a dosarului preţurilor de transfer şi
procedura de ajustare/estimare a preţurilor de transfer, publicat in MOf nr 74 din
2 februarie 2016;
Legea nr. 571 din 22.12.2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 927 din
23.12.2003, cu toate modificările şi completările ulterioare;
H.G. nr. 44 din 22.01.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 112 din 06.02.2004,
cu toate modificările şi completările ulterioare
308