VASILE ALECSANDRI

(1821-1890)

-viata si activitatea literara-

Vasile Alecsandri s-a nascut la 21 iulie 1821 la Bacau. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-
o in casa parinteasca. Intre 1828-1834 Alecsandri isi face studiile la pensionul lui Chenim. La
sfirsitul lui iulie inceputul lui august 1834 Vasile Alecsandri "in virsta de zece ani trecuti"
merge la scolile din Paris a "Craiei Frantei". La 27 octombrie 1835 trece cu succes
bacalaureatul. Indata dupa bacalaureat incepe sa se pregateasca, intru indeplinirea dorintei
tatalui sau, pentru studiul medicinii. Din noiembrie 1836 pina in aprilie 1837 Alecsandri
urmeaza cursurile de drept roman la facultatea de drept. In 1839, probabil, pe la inceputul
verii, intreprinde o calatorie prin Italia. Calatoria a durat citeva luni, insa in acel scurt timp
Vasile Alecsandri viziteaza Livorno, Siena, Roma, Bolonia, Florenta, Venetia. Italia cu natura
fermecatoare si cu imensele-i traditii si bogatii culturale au produs asupra tinarului scriitor o
impresie profunda si de nesters. Prima sa scriere publicata- Buchetiera de la Florenta(1840,
Dacia literara)- a fost scrisa la indemnul lui Mihail Kogalniceanu si isi datoreste aparitia
intimplarilor din timpul acestei calatorii. Alaturi de "Buchetiera de la Florenta" in 1841 Vasile
Alecsandri publica in revista "Spicuitorul moldo-roman" a lui G.Asachi poeziile "Catre d. De
Lamartin(Oda unui tinar moldovean)", "Cazacul" si "Fiica cea tinara". La 11 noiembrie 1840
vede lumina tiparului prima sa opera dramatica-"Farmazonul din Hirlau".
Incepind cu anul 1843, in diferite "Calendare", iar apoi in paginile "Propasirii" (1844),
coredactor al careia era, precum si in alte publicatii, una dupa alta apar numeroase scrieri in
versuri si proza cum sint cunoscutele sale poezii "Baba Cloanta", "Hora", "Sora si Hotul",
"Andrii Popa", "Strigoiul" s.a. scrise sub influienta nemijlocita a creatiei populare. Pe scena
teatrului apar comediile satirice si farsele "Iorgu de la Sadagura"(1844), "Iasii in
carnaval"(1845).
A participat activ la actiunile revolutionare din anul 1848. Atunci apare si renumita sa poezie
"Desteptarea Romaniei". In ianuarie 1885 Vasile Alecsandri este ministru plenepotential la
Paris, post pe care l-a ocupat pina la sfirsitul vietii. Incepind cu anul 1888 pe scriitor tot mai
des il incearca simptomele unei boli grave, care va deveni fatala pentru el. La 4 iunie 1890 in
cautarea linistii mult rivnite si pentru ingrijirea sanatatii ruinate, poetul se intoarce la Mircesti.
In seara zilei de 22 august 1890 Vasile Alecsandri se stinge din viata, mistuit de nemiloasa-i
boala: cancer la ficat si plamini.
Alecsandri pleca lasind, in urma-i o uriasa truda, desfasurata timp de jumatate de secol, cu o
rara darnicie si abnegatie.

"Si-acel rege-al poeziei, vesnic tinar si ferice,

Ce din frunze iti doineste, ce cu fluierul iti zice
Ce cu basmul povesteste-veselul Alecsandri,
Ce-nsirind margaritare pe a stelei blonda raza,
Acum secolii strabate, o minune luminoasa,
Acum ride printre lacrimi cind o cinta pe Dridri? "
(M.Eminescu)
Personalitate marcanta a epocii de la 1848, prin "totalitatea actiunii sale literare"(Titu
Maiorescu), Vasile Alecsandri a contribuit la fondarea si dezvoltarea a numeroase specii
literare si a publicat prima mare culegere de poezie populara romaneasca.
Vasile Alecsandri, in prefata la editia de "Poezii poporale ale romanilor", din 1852, defineste
astfel creatiile populare "Comori nepretuite de simtiri duioase, de idei inalte, de notite istorice,

referat.clopotel.ro
de crezuri superstitioase, de datini stramosesti si mai cu seama de frumuseti poetice pline de
originalitate si fara seaman in literaturi straine, poeziile noastre populare compun o avere
nationala, demna de a fi scoasa la lumina ca un titlu de glorie pentru natia romana". Influientat
de folclor a publicat ciclurile "Doine" si "Lacramioare"; a evocat in poeme ample trecutul
eroic si mitologia nationala in ciclul "Legende"; a cintat momente de seama din istoria
contemporana a tarii in "Ostasii nostri"; a celebrat viata rustica si miscarea ciclica a
anotimpurilor in Pasteluri. Alecsandri a creat si a dus la celebritate pastelul - o specie a
genului liric cunoscuta numai in literatura romana. Pastelul preia de la poezia discriptiva a
vechilor romantici corespondenta dintre sentiment, natura, anotimp, apropiindu-l de arta
plastica. Din pasteluri putem desprinde originalitatea poetului care se evidentiaza pe fonul
poeziilor folclorice.
Un rol important in activitatea lui Vasile Alecsandri l-a jucat teatrul. Teatrului i-a consacrat
cea mai mare parte din activitatea sa. "Nu stiu daca am creat teatrul national, dar stiu ca i-am
adus un mare concurs". Insa Vasile Alecsandri chiar a creat Teatrul National, deoarece il
vedem in 1840 director al Teatrului National impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache
Negruzzi. Creatia dramatica insumeaza monologuri (Cintecele comice), comedii satirizind
atmosfera si moravurile epocii (Iasii in carnaval, ciclul Chiritelor), drame cu subiecte din
istoria nationala sau din antichitate (Despot Voda, Fintina Blanduzei, Ovidiu) si o feerie
(Sinzeana si Pepelea).
Proza sa cuprinde jurnale de calatorie (O plimbare la munti, Calatorie in Africa) si scrieri
romantice (Buchetiera de la Florenta, Istoria unui galban si a unei parale).
Pasoptist prin convingeri si inima Alecsandri era incredintat ca arta trebuie sa slujeasca luptei
pentru independenta nationala si modernizarea structurilor anacronice ale societatii romanesti;
el a simpatizat deschis cu miscarea de emancipare a claselor asuprite si a categoriilor
dezmostenite. Poeziile compuse in momentele de incordare nationala sint patrunse de caracter
mobilizator si de spontanietatea unei emotii reale. Lirismul a exaltat, versurile se organizeaza
ca un manifest, comunicind tensiunea participarii la marile framintari ale istoriei (cum o
dovedesc poeziile Desteptarea Romaniei, Dezrobirea tiganilor, Hora unirii, Moldova in 1857
si altele).
Opera, dar in special arta poetica creata de Vasile Alecsandri a fost apreciata pina la Eminescu
si dupa el. Titu Maiorescu a apreciat si el talentul poetului spunind ca "in Alecsandri vibreaza
toata inima", iar meritul mare al poeziei lui consta in aceea ca "cind a fost chemat poporul sa-
si jertfeasca viata in razboiul din urma el singur a incalzit ostasii nostri cu raza poeziei, a lui
lira multicolora a rasunat la orice adiere ce s-a putut destepta in miscarea poporului nostru in
mijlocia lui".
Alecsandri nu este numai un deschizator de drumuri ci primul nostru scriitor complet, cu o
opera demna de a fi mentinuta real si nu doar ipotetic, in toate cele trei compartimente ale ei:
poezie, teatru si proza.

referat.clopotel.ro