Portofoliu Documentarea Administrativa

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,
ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
PORTOFOLIU
La disciplina Documentarea Administrativă
Autorul: Dănilă Eugen
grupa 402 AP
Conducător ştiinţific: Raicu Ecaterina
lector universitar
CHIŞINĂU 2018
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 49
din 16.01.2017
cu privire la comanda de stat privind dezvoltarea

profesională a funcţionarilor publici în anul 2017
Publicat : 19.01.2017 în Monitorul Oficial Nr. 18-26 art Nr : 55
În temeiul prevederilor art. 37 din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi
statutul funcţionarului public (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 230-232, art. 840), cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi în vederea asigurării oportunităţilor de dezvoltare
profesională a funcţionarilor publici, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă comanda de stat privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici în anul 2018 (se
anexează).
2. Academia de Administrare Publică va asigura:
1) în coordonare cu Cancelaria de Stat:
a) elaborarea, aprobarea și distribuirea Planului de realizare a comenzii de stat autorităţilor publice în
termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri;
b) elaborarea şi aprobarea programelor de instruire în corespundere cu necesităţile practice, prevederile
cadrului normativ şi relevanţa tematicilor pentru dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici;
2) organizarea activităţilor de logistică didactică şi tehnică conexe Planului de realizare a comenzii de
stat;
3) prezentarea semestrială către Cancelaria de Stat a rapoartelor privind realizarea activităţilor de
instruire planificate.
3. Autorităţile publice vor asigura:
1) delegarea funcţionarilor publici pentru participare la cursurile de instruire;
2) participarea specialiştilor la elaborarea şi realizarea programelor de instruire în calitate de formatori,
ca urmare a solicitării Academiei de Administrare Publică.
4. Cheltuielile legate de realizarea comenzii de stat vor fi acoperite în limitele mijloacelor financiare
alocate în acest scop Academiei de Administrare Publică.
PRIM-MINISTRU Pavel JARDAN
Contrasemnează:
Ministrul finanţelor Octavian GOGA
Republica Moldova
GUVERNUL
DISPOZIŢIE Nr. 5
din 15.10.2017
DISPOZIŢIE
În conformitate cu articolul 33 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul
funcţionarului public, se conferă domnului Dumitru GHELCIUC, secretar de stat al Ministerului Apărării (în
domeniul politicii de apărare și cooperare internațională), gradul de calificare „consilier de stat al Republicii
Moldova de clasa a III-a”.
PRIM-MINISTRU Ion STURZA
Nr. 5-d. Chişinău, 15 octombrie 2017.

Republica Moldova
GUVERNUL
ORDONANŢĂ Nr. 69
din 07.09.2010
DISPOZIŢIE
1. Se aprobă, conform anexei, componenţa nominală a delegaţiei Republicii Moldova pentru participare la
cea de-a 20-a ediţie a Forului Economic din Krynica (Republica Polonia), care va avea loc în perioada 8-11
septembrie 2010.
2. Cheltuielile de deplasare a membrilor delegaţiei vor fi acoperite în modul următor:
a) pentru persoanele marcate cu asterisc: diurna şi cazarea – din contul instituţiilor delegatare, iar transportul
– din contul organizatorilor;
b) pentru ceilalţi membri ai delegaţiei: diurna – din contul instituţiilor delegatare, iar transportul şi cazarea –
din contul organizatorilor.
3. Se abrogă Dispoziţia 66-d din 24 august 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.155-
158, art.857).
PRIM-MINISTRU Vladimir MÎNZAT
Nr. 69-d. Chişinău, 7 septembrie 2010.

Anexă
la Dispoziţia Guvernului nr. 69-d
din 7 septembrie 2010
COMPONENŢA NOMINALĂ
a delegaţiei Republicii Moldova pentru participare la cea de-a 20-a ediţie
a Forului Economic din Krynica (Republica Polonia), care va avea loc în
perioada 8-11 septembrie 2010
ŞALARU Gheorghe - ministru al mediului

CIOBANU Sergiu - viceministru al economiei
BODRUG Iurie - Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al
Republicii Moldova în Republica Polonia
JELIMALAI Denis - vicedirector al Organizaţiei de Promovare a
Exportului din Moldova
PLATON Simion - director al filialei Cahul a Camerei de Comerţ
şi Industrie
CRIVCIUN Vladimir - şef al Direcţiei politici investiţionale şi de promovare
a exportului, Ministerul Economiei
BOTNARU Anatolie - şef al Aparatului ministrului, Ministerul Construcţiilor
şi Dezvoltării Regionale
ROGOV Svetlana * - şef-adjunct al Direcţiei relaţii internaţionale şi atragerea
investiţiilor, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării
Regionale
Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 293

din 21.12.2016
privind unele măsuri în vederea implementării

Programului de stat „Prima casă”
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Articolul 1. Scopul legii
Scopul prezentei legi constă în crearea cadrului juridic pentru implementarea Programului de stat
„Prima casă” (în continuare – Program) și facilitarea accesului persoanelor fizice la procurarea unei
locuinţe prin contractarea de credite ipotecare garantate parţial de stat.
Articolul 2. Obiectul Programului
(1) Obiectul Programului îl reprezintă locuinţele sub formă de apartamente sau casele de locuit
individuale care se află pe teritoriul Republicii Moldova.
(2) Locuințele menționate la alin. (1) trebuie să fie finalizate şi date în exploatare pînă la data solicitării
creditului ipotecar de către beneficiarul Programului.
Articolul 3. Subiecţii Programului
Subiecţi ai Programului sînt:
a) beneficiarul – persoana fizică care îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite pentru Program și
care obține un credit ipotecar în cadrul Programului;
b) creditorul (banca finanțatoare) – banca licențiată de Banca Națională a Moldovei, conform
prevederilor legislației în vigoare, și admisă pentru participare la Program;
c) garantul – Guvernul, prin intermediul Ministerului Finanțelor, care deleagă Organizației pentru
dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (în continuare – ODIMM) dreptul să emită garanții
în numele şi pe contul statului, în favoarea creditorului, în limitele plafoanelor aprobate anual de către
Parlament pentru acest scop.
Articolul 4. Criteriile de eligibilitate pentru
beneficiarii Programului
Pentru a beneficia de un credit ipotecar în cadrul Programului, persoana fizică trebuie să întrunească
cumulativ următoarele condiţii:
a) să aibă vîrsta de pînă la 45 de ani la momentul solicitării creditului ipotecar;
b) să fie cetăţean al Republicii Moldova angajat în Republica Moldova;
c) să dispună de venituri pentru achitarea creditului ipotecar, a cărui rată lunară, plus dobînda și
comisionul de garantare, să nu depăşească 50% din veniturile nete cumulative ale beneficiarului și/sau ale
familiei acestuia, precum și ale rudelor de gradul I;
d) să nu deţină în proprietate exclusivă sau comună în devălmășie cu soţul/soţia nicio locuinţă în
decursul ultimelor 12 luni pînă la data solicitării creditului ipotecar şi să nu aibă în derulare un credit
ipotecar pentru procurarea unei locuinţe;
e) soțul/soția să nu dețină în proprietate exclusivă nicio locuinţă în decursul ultimelor 12 luni pînă la
data solicitării creditului ipotecar şi să nu aibă în derulare un credit ipotecar pentru procurarea unei
locuinţe;
f) să nu fi procurat o locuinţă prin intermediul Programului.
Articolul 5. Criteriile de eligibilitate pentru
băncile finanţatoare
(1) Participarea băncilor în cadrul Programului este voluntară.
(2) Orice bancă licențiată din Republica Moldova și admisă pentru participare în cadrul Programului
poate acorda credite ipotecare beneficiarilor care întrunesc criteriile de eligibilitate stabilite pentru
Program.
(3) Criteriile de admitere a băncilor pentru participare în cadrul Programului se stabilesc de către
Guvern.
(4) Participarea băncii în cadrul Programului va avea loc după încheierea unui contract de colaborare
între ODIMM, bancă și Ministerul Finanțelor.
Articolul 6. Condiţiile Programului
(1) Persoana fizică care întrunește criteriile de eligibilitate prevăzute la art. 4 este în drept să solicite
acordarea unui credit ipotecar în cadrul Programului, cu condiţia că:
a) preţul de procurare al locuinţei nu depăşeşte suma de 1 milion de lei;
b) participația proprie inițială este de cel puţin 10% din prețul de procurare al locuinței;
c) termenul de rambursare a creditului ipotecar, cu excepția achitării anticipate a acestuia, va fi de pînă
la 25 de ani, dar nu va depăşi vîrsta standard de pensionare pentru limita de vîrstă, stabilită de legislaţie;
d) creditul ipotecar se va acorda în moneda națională.
(2) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 202/2013 privind contractele de credit pentru consumatori,
rata maximă a dobînzii efective va reprezenta suma următoarelor componente:
a) rata de referință pentru Program publicată de către Banca Națională a Moldovei (calculată ca rata
medie ponderată a dobînzilor la depozitele noi atrase în valuta națională cu termenul de la 6 la 12 luni);
b) o marjă maximă de pînă la 3%, care va fi precizată anual de către Guvern;
c) comisionul de garantare de pînă la 0,5% anual din soldul garanției de stat stabilit de Ministerul
Finanțelor. Comisionul de garantare va fi revizuit cel puțin o dată la 2 ani de către Ministerul Finanțelor,
în baza experiențelor de default la creditele Programului.
(3) Rata maximă a dobînzii efective va fi flotantă și va fi publicată de către ODIMM, o dată la 6 luni,
pe pagina sa web oficială. Rata dobînzii care se va aplica pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie se va
baza pe rata de referință publicată de Banca Națională a Moldovei pentru luna mai, iar pentru perioada 1
ianuarie – 30 iunie se va baza pe rata de referință publicată de Banca Națională a Moldovei pentru luna
noiembrie a anului precedent. Aceste rate vor fi aduse la cunoștința beneficiarului de credit, în scris sau în
format electronic, de către banca finanțatoare în termen de 10 zile calendaristice pînă la modificarea ratei
maxime a dobînzii efective. Modificarea ratei maxime a dobînzii efective va fi obligatorie pentru bănci
doar în cazul micșorării ratei de referință.
(4) Băncile nu sînt în drept să perceapă taxe adiționale, cu excepția unui comision unic la acordarea
creditului pentru a acoperi costurile juridice ce țin de documentarea creditului, care va constitui nu mai
mult de 1% din valoarea creditului.
(5) Beneficiarul este obligat să asigure locuința ipotecată în beneficiul băncii finanțatoare și
Ministerului Finanțelor în rate egale, la valoarea de înlocuire împotriva tuturor riscurilor de pieire sau
deteriorare fortuită.
(6) Prin derogare de la Legea nr. 142/2008 cu privire la ipotecă, asupra bunurilor imobile procurate în
cadrul Programului se instituie un drept de ipotecă în beneficiul statului și al băncii finanțatoare în părți
egale.
(7) Beneficiarul este în drept să înstrăineze locuința procurată în cadrul Programului doar în cazul
achitării creditului ipotecar și a dobînzilor.
(8) Beneficiarul poate solicita, cu acordul creditorului şi al ODIMM substituirea sa cu o altă persoană,
care, la rîndul ei, întruneşte condiţiile de eligibilitate stabilite pentru Program și care îi va rambursa suma
achitată băncii în cadrul Programului.
(9) În cazul rambursării anticipate de către beneficiar a creditului contractat, creditorul nu este în drept
să perceapă taxe, comisioane sau dobînzi suplimentare.
Articolul 7. Garanţia de stat
(1) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile
de stat şi recreditarea de stat, Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, este împuternicit:
a) să emită garanţii de stat în favoarea creditorilor din cadrul Programului;
b) să mandateze ODIMM pentru a emite garanţii de stat, în numele şi pe contul statului, în favoarea
creditorilor din cadrul Programului, pentru a încheia cu creditorii contracte de garanţie de stat şi pentru a
încheia cu beneficiarii contracte de acordare a garanţiei de stat și contracte de ipotecă.
(2) Creditul ipotecar destinat procurării locuinţei în cadrul Programului este garantat de stat în cotă de
50% din soldul creditului (suma principală), exceptînd dobînzile, comisioanele şi alte plăți bancare.
(3) Plafonul anual al garanţiilor de stat care pot fi emise în temeiul prezentei legi, precum și suma
mijloacelor financiare destinate executării garanţiilor de stat emise în cadrul Programului se stabilesc
anual în legea bugetului de stat.
(4) Condiţiile de acordare a creditului de către banca finanțatoare, cele de acordare şi executare a
garanţiei de stat, precum şi cele de valorificare a locuinței ipotecate se stabilesc de Guvern.
Articolul 8. Executarea dreptului de ipotecă
(1) Odată cu clasificarea creditului ca neperformant potrivit actelor Băncii Naționale a Moldovei, ca
urmare a neachitării sumei principale și a dobînzii în decurs de 91 de zile și a solicitării plății garanției de
stat, banca iniţiază imediat procesul de executare a dreptului de ipotecă în modul stabilit de legislaţia în
vigoare.
(2) Preţul de vînzare al locuinţei ipotecate urmează să fie coordonat de către banca finanțatoare cu
ODIMM în modul stabilit de Guvern.
(3) Banca finanțatoare prezintă ODIMM, în termen de 10 zile lucrătoare de la data vînzării locuinței
ipotecate, informația cu privire la mărimea mijloacelor bănești obținute din vînzarea locuinței ipotecate și
a cheltuielilor de executare a dreptului de ipotecă.
(4) Cheltuielile de executare a dreptului de ipotecă se recuperează de către banca finanțatoare din
contul mijloacelor bănești obținute din vînzarea locuinței ipotecate doar după confirmarea acestora de
către ODIMM.
(5) Banca finanțatoare va transfera, în termen de 5 zile lucrătoare de la data informării în scris a
ODIMM cu privire la vînzarea locuinței ipotecate, Ministerului Finanțelor 50% din suma mijloacelor
bănești obținute (cu deducerea cheltuielilor de executare a dreptului de ipotecă), dar nu mai mult decît
suma primită ca urmare a activării garanției de stat. Pentru orice întîrziere, Ministerul Finanțelor va
percepe de la banca finanțatoare o dobîndă egală cu rata de bază stabilită de Banca Națională a Moldovei.
(6) Creanțele rezultate din garanțiile de stat acordate și plătite băncii în cadrul Programului și
neacoperite integral în urma vînzării locuinței ipotecate sînt încasate din contul beneficiarului prin decizia
Ministerului Finanțelor, care este document executoriu.
Articolul 9. Dispoziţii finale
Guvernul, în termen de 2 luni:
a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
b) va elabora şi va aproba regulamente şi alte acte normative necesare punerii în aplicare a prezentei
legi.
PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian FLOREA
Nr. 293. Chișinău, 21 decembrie 2016.

Republica Moldova
PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
DECRET Nr. 574

din 12.02.2014
privind numirea domnului Mihai BÎTCA

în funcţia de viceprim-ministru
Publicat : 12.02.2014 în Monitorul Oficial Nr. 7-17 art Nr : 77 Data intrarii in vigoare : 10.02.2014
În temeiul art. 91 și 98 alin. (6) din Constituţia Republicii Moldova și avînd în vedere prevederile
Hotărîrii Curții Constituționale nr. 28 din 17 ianuarie 2014, precum și Avizul Curții Constituționale nr. 1
din 2 ianuarie 2014 privind constatarea circumstanțelor care justifică interimatul funcției de Președinte al
Republicii Moldova pentru exercitarea obligației constituționale de numire în funcție a unor membri ai
Guvernului,
Preşedintele interimar al Republicii Moldova d e c r e t e a z ă:
Art.1. - Domnul Mihai BÎTCA se numește în funcţia de viceprim-ministru.
Art.2. - Prezentul decret intră în vigoare la data semnării.
PREŞEDINTELE INTERIMAR
AL REPUBLICII MOLDOVA Andrian FLOREA
Nr. 574-VIII(i). Chişinău, 10 februarie 2014.

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 499

din 30.05.2000
despre aprobarea Regulamentului-cadru privind activitatea

organelor locale de arhitectură şi urbanism
În tot cuprinsul hotărîrii şi al anexei, sintagma „Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului” se substituie
prin sintagma „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor”, la cazul gramatical corespunzător
prin HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515
În legătură cu adoptarea legilor privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr.191-

XIV din 12 noiembrie 1998 şi privind administraţia publică locală nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998, precum şi
în scopul promovării politicii statului în teritoriu şi eficientizării la nivel de unităţi administrativ-teritoriale a
activităţilor din domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului, Guvernul Republicii
Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul-cadru privind activitatea organelor locale de arhitectură şi urbanism (se
anexează).
2. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să instituie în cadrul consiliilor unităţilor
administrativ-teritoriale organe de arhitectură şi urbanism, în conformitate cu prevederile legale şi regulamentul
sus-aprobat.
3.Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor va coordona metodologic activitatea organelor de
arhitectură şi urbanism.
6. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.845 din 25 decembrie 1995 "Privind aprobarea
Regulamentului organelor locale de arhitectură din Republica Moldova" (Monitorul Oficial, 1996, nr.17-18,
art.125).
7. Controlul îndeplinirii prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Construcţiilor şi autorităţilor administraţiei publice locale.
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Dumitru GHELCIUC
Contrasemnată:
Ministrul mediului
şi amenajării teritoriului Arcadie Capcelea
Ministrul finanţelor Mihail Manoli
Chişinău, 30 mai 2000.

Nr. 499.
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 499
din 30 mai 2000
Regulamentul-cadru
privind activitatea organelor locale de arhitectură şi urbanism
1 Dispoziţii generale
1. Regulamentul-cadru privind activitatea organelor locale de arhitectură şi urbanism (în continuare -
regulamentul) stabileşte modul de înfiinţare de către autorităţile publice locale a organelor cu competenţe
speciale, responsabile de activităţile în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului în
Republica Moldova, şi principiile funcţionării lor.
Acest sistem, creat în scopul promovării politicii statului în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării
teritoriului, este dirijat metodologic de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
2. Prevederile prezentului regulament servesc drept cadru pentru elaborarea şi aprobarea regulamentelor de
funcţionare ale organelor locale de arhitectură şi urbanism, instituite în unităţile administrativ-teritoriale, şi sînt
obligatorii pentru instituţiile de proiectare şi persoanele fizice şi juridice, antrenate în activităţi de proiectare,
construcţie sau în alte activităţi urbanistice.
3. Autorităţile administraţiei publice locale îşi instituie organele locale de arhitectură şi urbanism, în calitate
de componente autonome ale sistemului indicat în pct.1, care-şi exercită competenţele în domeniul încredinţat,
în limitele teritoriului unităţilor administrativ-teritoriale respective (satului (comunei), oraşului (municipiului),
judeţului (U.T.A. Găgăuzia).
4. Organele de arhitectură şi urbanism se instituie de către consiliile locale de nivelul întîi şi al doilea,
reprezintă o subdiviziune a consiliilor respective şi sînt finanţate din bugetele acestora.
Organele de arhitectură şi urbanism se află în subordinea admnistrativă a autorităţilor administraţiei publice
locale.
[Pct.4 modificat prin HG275 din 16.03.06, MO51-54/31.03.06 art.338]
5. În cadrul organelor de arhitectură şi urbanism vor activa specialişti cu studii în domeniul arhitecturii,
urbanismului şi amenajării teritoriului. Personalul organelor arhitectură şi urbanism este compus din funcţionari
publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul
funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor
legislaţiei muncii.
6. În exercitarea atribuţiilor sale, funcţionarii organelor de arhitectură şi urbanism se conduc de Legea
privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr.835-XIII din 17 mai 1996, Legea calităţii în
construcţii nr.721-XIII din 2 februarie 1996, şi de alte legi, de decretele Preşedintelui şi hotărîrile Guvernului
Republicii Moldova, instrucţiunile şi alte acte normative ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Construcţiilor, deciziile şi dispoziţiile respective ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi de
prezentul regulament.
7. În exercitarea atribuţiilor sale, organele de arhitectură şi urbanism conlucrează cu aparatul şi
compartimentele consiliului local, cu Institutul Naţional de Cercetare şi Proiectare "Urbanproiect", alte instituţii,
persoane fizice şi juridice, care desfăşoară acţiuni urbanistice.
8. Organele de arhitectură şi urbanism dispun de ştampilă cu denumirea lor în limba de stat, rechizitele
corespunzătoare şi pot avea cont bancar.
9. Organele de arhitectură şi urbanism din unităţile administrativ-teritoriale activează în baza regulamentelor
de organizare şi funcţionare, structurii şi statelor, avizate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi
aprobate de consiliile locale respective în conformitate cu statele-tip în vigoare, aprobate prin hotărîre
de Guvern.
10. Semestrial organele de arhitectură şi urbanism prezintă Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
şi consiliului respectiv informaţii privind activitatea lor în perioada respectivă.
2. Sistemul autorităţilor în domenlul arhitecturii, urbanismului
şi amenajării teritoriului
11. În conformitate cu Legea privind organizarea administrativ-teritorială nr. 191-XIV din 12 noiembrie
1998, se constituie un sistem unic de dirijare a activităţii în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării
teritoriului în cadrul consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, reprezentat prin următoarele
organe de arhitectură şi urbanism:
- direcţia generală arhitectură şi urbanism (în continuare - direcţia) al consiliului municipal Chişinău, care îi
aprobă structura şi statele, cu filiale în localităţile din componenţa municipiului;
[Pct.11 al.2) modificat prin HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515]
- direcţia arhitectură şi urbanism (în continuare - direcţia) din cadrul consiliilor judeţene, U.T.A. Găgăuzia şi
municipiilor cu populaţia de peste 100 mii locuitori, compusă din şeful direcţiei - arhitectul-şef al judeţului - şi
4-5 arhitecţi, şefi de sectoare;
- serviciul (secţia) arhitectură şi urbanism (denumit în continuare serviciul (secţia) din cadrul primăriilor
oraşelor şi municipiilor cu o populaţie de peste 30 mii locuitori şi din preturile sectoarelor municipiului
Chişinău, compusă din două unităţi, dintre care una de arhitect-şef, iar cealaltă de şef de sector;
- serviciul de urbanism şi amenajarea teritoriului (în continuare - serviciul) din cadrul primăriilor localităţilor
cu o populaţie de pînă la 30 mii locuitori, compus dintr-o unitate de arhitect-şef.
Organele de arhitectură şi urbanism vor institui în structura lor compartimente de urbanism, amenajare a
teritoriului şi cadastrul funcţional urban.
12. Statele organelor de arhitectură şi urbanism pot fi modificate spre majorare în funcţie de necesităţile şi
particularităţile fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi de creşterea volumelor serviciilor prestate, prin
deciziile consiliilor în cauză, inclusiv la propunerea conducătorului acestor organe, cu suportul financiar
respectiv prevăzut în devizele de cheltuieli şi bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, informînd
despre aceasta Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
3. Atribuţiile organelor de arhitectură şi urbanism
13. Pentru a asigura realizarea în teritoriul administrat a politicii de stat în domeniul amenajării teritoriului şi
urbanismului, direcţia generală, direcţia şi serviciul (secţia) arhitectură şi urbanism şi serviciul urbanism şi
amenajarea teritoriului exercită următoarele atribuţii principale:
a) participă în comun cu alte subdiviziuni ale administraţiei publice locale la organizarea şi amenajarea
teritoriului administrat, la întocmirea prognozelor orientative şi programelor de dezvoltare social-economică,
corelate cu Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN);
b) contribuie la asigurarea obligatorie a unităţilor administrativ-teritoriale cu documentaţiile aferente de
urbanism şi amenajare a teritoriului: planuri de amenajare a teritoriului judeţean, al U.T.A.Găgăuzia, municipal,
orăşenesc, sătesc (comunal), planuri urbanistice generale pentru localităţi, planuri urbanistice zonale şi de
detaliu pentru zone şi teritorii din perimetrele localităţilor;
c) supraveghează elaborarea şi realizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobă
modul de utilizare a terenurilor, regimul de construire şi funcţiile urbanistice ale obiectelor amplasate pe
teritoriile unităţilor administrative;
d) analizează şi organizează procedura de avizare şi aprobare de către autorităţile administraţiei publice
locale a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor urbanistice ale localităţilor din componenţa
unităţilor administrativ-teritoriale;
e) coordonează executarea lucrărilor publice, conform documentaţiei de proiect aprobate;
f) exercită, în condiţiile legii, controlul asupra respectării reglementărilor în vigoare în urbanism şi
amenajarea teritoriului la nivelul respectiv (judeţean, municipal, orăşenesc, sătesc, comunal) în procesul
realizării documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, conlucrînd în acest scop cu structurile
descentralizate în teritoriu ale Inspecţiei de Stat în Construcţii;
g) organizează activitatea organului consultativ-coordonator în domeniu -consiliului local pentru urbanism şi
arhitectură, în scopul examinării proiectelor din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi arhitecturii;
h) creează banca informaţională de date şi sisteme de dirijare a teritoriilor şi localităţilor (cadastrul funcţional
urban), conform indicaţiilor metodologice ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor;
i) asigură actualizarea şi păstrarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului şi ţine evidenţa
executării acesteia;
j) elaborează planurile operative de amenajare şi construcţie a localităţilor (schemele de amplasare a
obiectelor în construcţie);
k) verifică conformitatea executării lucrărilor de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparaţie
de orice tip cu condiţiile stipulate în autorizaţia respectivă;
l) avizează proiectele de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare pentru obiectele de orice
tip;
m) examinează şi avizează proiectele de decor interior ale clădirilor de utilitate publică, proiectele
mobilierului urban, reclamelor, iluminărilor exterioare, amenajării spaţiilor verzi, precum şi soluţiile coloristice
ale tuturor elementelor urbane care determină decorul localităţilor;
n) fondează arhiva tehnică pentru păstrarea documentaţiei tehnice de proiect, a proiectelor de reconstruire şi
restaurare a monumentelor de istorie, cultură şi arhitectură, a proiectelor de comunicaţii tehnico-edilitare;
o) contribuie la consolidarea legăturilor de creaţie între arhitecţi, pictori-monumentalişti şi sculptori în
procesul proiectării şi edificării ansamblurilor urbanistice, pentru a realiza sinteza arhitecturii şi artei plastice.
14. Alte activităţi ale organelor de arhitectură şi urbanism se detaliază în regulamentul lor de organizare şi
funcţionare, aprobat de consiliile locale respective.
15. Întru realizarea atribuţiilor sale de bază, organele de arhitectură şi urbanism participă la:
a) iniţierea procesului de elaborare a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru unitatea
teritorială administrată;
b) analiza situaţiei existente şi culegerea datelor iniţiale pentru elaborarea documentaţiei de proiect, precum
şi a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului;
c) elaborarea materialelor necesare pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor prevăzute de
lege pentru obiectele amplasate în limitele teritoriilor administrate;
d) activitatea comisiilor pentru dezvoltarea, reconstrucţia şi construcţia localităţilor, inclusiv recepţia
obiectelor finalizate;
e) organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor terenurilor şi construcţiilor, precum şi a licitaţiilor pentru investiţiile
finanţate de la buget;
f) examinarea documentaţiilor pentru terenuri şi construcţii, propuse spre avizare;
g) elaborarea proiectelor de decizii ale autorităţilor administraţiei publice locale privind utilizarea
construcţiilor şi terenurilor pentru construcţie;
h) exercitarea controlului asupra executării construcţiei obiectelor locative cu un nivel, a clădirilor şi
construcţiilor provizorii cu suprafaţa pînă la 150 metri pătraţi, precum şi a vilelor (caselor de vacanţă) în
conformitate cu documentaţia de proiect aprobată;
i) ţinerea evidenţei patrimoniului cultural din teritoriul administrat în scopul utilizării, protejării şi conservării
acestuia, controlul respectării legislaţiei în zonele de protecţie ale monumentelor istorice în cadrul valorificării
lor;
j) avizarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor de investigaţie, proiectare, restaurare,
conservare, reconstrucţie şi adaptare;
k) realizarea în comun cu organele de stat şi locale a măsurilor de ocrotire, restaurare, exploatare şi
conservare a monumentelor de istorie, cultură şi arhitectură;
l) evaluarea consecinţelor calamităţilor naturale din teritoriul administrat şi adoptarea măsurilor de redresare
a situaţiei.
4. Drepturile şi obligaţiunile organelor de arhitectură şi urbanism
[Pct.16 exclus prin HG275 din 16.03.06, MO51-54/31.03.06 art.338; pct.17-35 devin 16-34]
5. Conducerea organelor de arhitectură şi urbanism
16. Consiliul local desemnează prin concurs în funcţie de conducător al organelor de arhitectură şi urbanism
un specialist cu studii superioare în domeniul arhitecturii, urbanismului, amenajării teritoriului şi o experienţă
de muncă în această sferă de minimum 5 ani.
Concomitent, şeful subdiviziunii arhitectură şi urbanism a consiliului local exercită funcţia de arhitect-şef al
unităţii administrativ-teritoriale respective.
17. Arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale organizează şi dirijează activitatea direcţiei generale,
direcţiei şi serviciului (secţiei) arhitectură şi urbanism, acţionează din numele acestora şi le reprezintă la toate
nivelurile.
18. Desemnarea în funcţie a arhitectului-şef al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi se efectuează
printr-un concurs, organizat de consiliul local, cu participarea în cadrul comisiei de concurs a reprezentanţilor
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, iar desemnarea în funcţie a arhitectului-şef al unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul întîi - prin concurs, organizat de primarul unităţii respective, cu participarea
în cadrul comisiei de concurs a arhitectului-şef al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi.
Despre încetarea raporturilor de serviciu a arhitectului-şef al unităţii administrativ-teritoriale se
informează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale
de nivelul doi.
19. Conducătorul organului de arhitectură şi urbanism se subordonează administrativ consiliului local
respectiv, iar metodologic - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
20. În activitatea sa conducătorul organelor de arhitectură şi urbanism se conduce de actele normative
menţionate în pct.6.
21. Arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale coordonează activitatea instituţiilor de proiectare şi
prospecţiuni, aflate în subordinea consiliilor locale.
22. Arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale conduce activitatea consiliului urbanistic local - organ
consultativ-coordonator, creat în scopul examinării proiectelor obiectelor de importanţă deosebită pentru
teritoriul administrat.
23. Indicaţiile, adresate de arhitecţii-şefi în limitele competenţelor lor şi prevederilor legislaţiei în vigoare
participanţilor la acţiunile urbanistice din teritoriul în cauză, sînt obligatorii pentru executare.
24. În cazul dezacordului cu indicaţiile şi cerinţele formulate de arhitectul-şef al unităţii administrativ-
teritoriale, acestea pot fi reclamate în consiliile locale sau în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
În perioada soluţionării reclamaţiilor privind acţiunile arhitectului-şef, indicaţiile şi cerinţele acestuia nu se
suspendă.
25. Fiind conducătorul organului de arhitectură şi urbanism al consiliului local, arhitectul-şef al unităţii
administrativ-teritoriale dispune de ştampilă şi rechizitele prevăzute.
26. Arhitectului-şef, care are calitatea de conducător al subdiviziunii respective a consiliului local, i se
atribuie următoarele sarcini de bază:
a) asigurarea realizării politicii de stat în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului, scopul
principal al căreia este dezvoltarea social-economică complexă, orientată spre armonizarea cadrului construit cu
cadrul natural;
b) contribuţia la asigurarea obligatorie cu documentaţiile de amenajare a teritoriului administrat şi cu
planurile urbanistice generale ale localităţilor din componenţa unităţii administrativ-teritoriale respective;
c) coordonarea activităţii instituţiilor subordonate, de proiectări şi prospecţiuni, a acţiunilor urbanistice
efectuate de beneficiari (persoane fizice şi juridice) şi ale altor servicii din cadrul unităţii administrativ-
teritoriale respective în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului;
d) organizarea controlului privind aplicarea şi executarea documentaţiei aprobate de urbanism şi amenajare a
teritoriului;
e) organizarea şi desfăşurarea concursurilor urbanistice şi arhitecturale în vederea adoptării soluţiilor optime
privind problemele din domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului;
f) avizarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, precum şi aprobarea proiectelor tuturor
obiectelor amplasate în limitele teritoriilor administrate;
g) dirijarea activităţii geodezice şi geologice în vederea eliberării în modul stabilit a autorizaţiilor pentru
executarea lucrărilor de prospecţiuni topografo-geodezice şi de cercetări tehnico-geologice;
h) conlucrarea cu autoritatea cadastrală teritorială în vederea elaborării şi aprobării cadastrului funcţional
urban al localităţilor.
27. Pentru îndeplinirea legislaţiei în vigoare în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului,
precum şi a deciziilor şi dispoziţiilor consiliilor şi primăriilor locale, arhitectul-şef are sarcina să contribuie la
dezvoltarea iniţiativei creatoare a specialiştilor, folosirea raţională a tehnicii şi patrimoniului încredinţat,
ridicarea nivelului profesional al specialiştilor, emiţînd în aceste scopuri ordine şi controlînd executarea lor.
Pentru onorarea obligaţiunilor ce-i revin, arhitectul-şef, de rînd cu drepturile pe care le are ca persoană
oficială a organelor de arhitectură şi urbanism, dispune de următoarele împuterniciri suplimentare:
- să iniţieze procedura de examinare în şedinţele consiliilor locale a problemelor de importanţă administrativ-
teritorială deosebită în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului;
- să înainteze consiliului local sau primarului demersuri privind majorarea numărului scriptic al specialiştilor
din organele de arhitectură şi urbanism, să efectueze remanieri în structura acestora în legătură cu creşterea
volumului de lucru în teritoriu;
- să aibă acces liber la toate obiectele din teritoriul administrat, cu excepţia obiectelor cu regim special, în
limitele admise pentru exercitarea obligaţiunilor funcţionale.
28. Arhitectul-şef poartă răspundere pentru adoptarea deciziilor în domeniul arhitecturii, urbanismului şi
amenajării teritoriului şi realizarea lor în cadrul unităţii administrativ-teritoriale respective, precum şi pentru
executarea atribuţiilor funcţionale menţionate în prezentul regulament.
6. Raporturile funcţionale ale organelor de

arhitectură şi urbanism
29. Raporturile dintre organele de arhitectură şi urbanism au la bază principiul autonomiei în soluţionarea
problemelor locale şi principiul colaborării în rezolvarea chestiunilor de interes comun.
30. În gestionarea problemelor de interes administrativ-teritorial deosebit, organele de arhitectură şi urbanism
ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (ale judeţelor, U.T.A.Găgăuzia şi mun.Chişinău)
coordonează activitatea organelor de arhitectură şi urbanism de primul nivel ce ţine de:
- elaborarea şi realizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului în conformitate cu
prevederile concepţiei dezvoltării teritoriului naţional;
- elaborarea documentaţiei necesare pentru realizarea obiectelor finanţate din bugetul de stat şi local;
- executarea lucrărilor de utilizare, protecţie, reconstrucţie, revitalizare şi conservare a monumentelor de
arhitectură, istorie şi cultură de importanţă natională din teritoriu;
- extinderea sau modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare şi de comunicaţii;
- crearea şi ţinerea la zi a bazei de date informaţionale pentru cadastrul funcţional urban etc.
31. În lipsa organelor de arhitectură şi urbanism în primăriile localităţilor urbane şi rurale din cadrul
judeţelor, U.T.A. Găgăuzia şi mun.Chişinău, problemele ce ţin de domeniul arhitecturii, urbanismului şi
amenajării teritoriului sînt soluţionate de organele de arhitectură şi urbanism ale consiliilor judeţene respective,
ale executivului U.T.A.Găgăuzia şi consiliului municipal Chişinău.
32. Organele de arhitectură şi urbanism ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul doi
organizează seminare, şedinţe de lucru cu autorităţile administraţiei publice locale de primul nivel în scopul
familiarizării şi aplicării actelor normativ-legislative aprobate şi soluţionării colegiale a problemelor de
importanţă administrativ-teritorială în domeniul dat.
7. Dispoziţii finale
33. Eventualele divergenţe de interpretare sau aplicare a prevederilor prezentului regulament vor fi
soluţionate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor în comun cu alte organe interesate,
conform legislaţiei în vigoare.
34. Persoanele interesate pot contesta deciziile şi actele organelor de arhitectură şi urbanism în autoritatea
administraţiei publice respective şi/sau în instanţele judecătoreşti.
REPUBLICA MOLDOVA
MUNICIPIUL CHIŞINĂU
CONSILIUL SĂTESC GHIDIGHICI
DECIZIE
Nr. 5/6.5 din 19.11.2014
Cu privire la corelarea bugetului local
cu bugetul de stat pentru anul 2014
Avînd în vedere necesitatea corelării bugetului local aprobat prin Decizia Consiliului sătesc Ghidighici nr.
5/2 din 19.12.2013 „Cu privire la aprobarea bugetului satului Ghidighici pentru anul 2014 în a doua lectură” cu
bugetul de stat aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 339 din 23.12.2013, în temeiul art. 24 al
Legii nr. 397 din 16.10.2003 privind finanțele publice locale, în temeiul art. 14 lit. n) al Legii Republicii Moldova
nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administaţia publică locală, Consiliul sătesc Ghidighici DECIDE:
1. Se aprobă corelarea bugetului local aprobat prin Decizia nr. 5/2 din 19.12.2013 „Cu privire la aprobarea
bugetului satului Ghidighici pentru anul 2014 în a doua lectură” cu bugetul de stat pentru anul 2014, după
cum urmează:
1.1. La pct 1. sintagma „venituri în sumă de 5351.7 mii lei” se substituie cu sintagma „venituri în sumă
de 5478.2 mii lei, şi sintagma „cheltuieli în sumă de 5851.7 mii lei” se substituie cu sintagma
„cheltuieli în sumă de 5978.2 mii lei”.
1.2. La punctul 2 sub. 2.1 se aprobă anexa nr.1 la prezenta decizie în redacție nouă.
1.3. Se aprobă alocații de la bugetul de stat pentru rectificarea sumelor de transferuri cu destinație specială
pentru învățămîntul preșcolar în sumă de 126.5 mii lei.
2. Se aprobă Anexa nr.1 parte componentă a Deciziei Consiliului local nr. 5/2 din 19.12.2013 „Cu privire la
aprobarea bugetului satului Ghidighici pe anul 2014 în a doua lectură”.
3. Executarea prevederilor prezentei decizii va fi efectuată de contabilitatea centralizată a primăriei
Ghidighici.
4. Comisia pentru buget și finanțe, economie și reforme va asigura controlul îndeplinirii prezentei decizii.
Preşedinte de şedinţă Graur Leonid
Contrasemnat:
Secretar al Consililui Cojocari Cristina

REPUBLICA MOLDOVA
MUNICIPIUL CHIŞINĂU
CONSILIUL SĂTESC GHIDIGHICI
DISPOZIȚ IE
Nr. 1/2 din 20.10.2017
Cu privire la convocarea şedinţei
ordinare a Consiliului local Ghidighici
În temeiul prevederilor art. 16 (3), (5), art. 18 alin. (1) şi art. 32 alin. (1) din Legea Republicii Moldova nr.
436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, Primarul satului Ghidighici DISPUNE:
1. Se convoacă şedinţa ordinară a Consiliului sătesc Ghidighici pe data de 16.01.2018, ora 16.00, în Sala de
şedinţe a Primăriei s. Ghidighici, cu următoarea Ordine de zi:
1. Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind înlăturarea neajunsurilor depistate în urma efectuării
controlului financiar pentru perioada 01.09.2014 - 31.08.2017
Raportori - Serafirn Isac, Primarul satului Ghidighici
Valeri Valiuh, preşedintele Comisiei buget şr finanţe, economie şi reforme
2. Cu privire la aprobarea Programului de activitate al Primăriei satului Ghidighici pentru anul 2018
Raportori - Serafim Isac, Primarul satului Ghidighici
3. Cu privire la aprobarea Bugetului satului Ghidighici pentru anul 2018 în lectura a doua.
Raportori - Serafim Isac, Primarul satului Ghidighici
Valeri Valiuh, preşedintele Comisiei buget şi finanţe, economie şi reforme
4. Cu privire la modificarea componenţei comisiilor consultative din cadrul Consiliului local Ghidighici
Raportor - Nicolae Anghelenici, consilier, preşedintele Comisiei juridice,

pentru probleme umaniste şi protecţie socială a populaţiei
5. Cu privire la operarea modificărilor în decizia Consiliului sătesc Ghidighici nr. 3/5 din
03.08.2015 „Cu privire la garanţiile sociale de
exercitare a mandatului alesului local"
Raportor - Valeri Valiuh, preşedintele Comislei buget şi finanţe, economie și reforme
6. Cu privire la desemnarea reprezentantului Consiliului sătesc
Ghidighici
Raportor Nicolae Anghelenici, consilier, preşedintele Comisiei

juridice, pentru probleme umaniste protecţie socială a populaţiei
7. Cu privire la delegarea competenţei de evaluare a performanţelor profesionale ale

secretarului Consiliului local
Raportor - Nicolae Anghelenici, consilier, preşedintele Comisiei juridice, pentru
probleme umaniste şi protecţie socială a populaţiei
8. Cu privire la deplasările Primarului s. Ghidighici şi salariaţilor Primăriei peste hotarele

ţării în interes de serviciu
Raportor - Nicolae Anghelenici, consilier, preşedintele Comisiei juridice, pentru
probleme umaniste şi protecţie socială a populaţiel
9. Cu privire Ia expunerea la licitaţie cu strigare a unor terenuri

Raportor - Vasile Muştuc, specialist reglementarea proprietăţii funciare
10. Cu privire la acordarea de primă
Raportor - Valeri Valiuh, preşedintele Comislei buget şi finanţe.
2.Secretarul consiliului local (dna Angela Caraman) va asigura controlul asupra îndeplinirii prezentei
dispoziţii.
Pri SERAFIM ISAC

Republica Moldova
MINISTERUL FINANŢELOR
ORDIN Nr. 152

din 22.12.2017
cu privire la modificarea și completarea Ordinului

Ministerului Finanțelor nr.126 din 4 octombrie 2017

Data intrarii in vigoare : 01.01.2018
În vederea executării prevederilor art.92 alin.(5) și ale art.133 alin.(2) din Codul fiscal nr.1163-XIII din
24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 8 februarie 2007, ediție
specială),
ORDON:
1. Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 4 octombrie 2017 cu privire la aprobarea formularului
tipizat (Forma IPC18) Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare
obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și a
Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2017, nr.383-388, art.1947) se modifică și se completează după cum urmează:
1) anexa nr.2 se modifică în redacția potrivit anexei la prezentul ordin;
2) ordinul se completează cu:
a) Formularul tipizat (Forma DSA18) Informația privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public
de asigurări sociale, conform anexei nr.3;
b) Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Informației privind stabilirea drepturilor sociale în
sistemul public de asigurări sociale (Forma DSA18), conform anexei nr.4.
2. Serviciul Fiscal de Stat va aduce la cunoștința contribuabililor prezentul ordin prin publicarea
acestuia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
3. Prezentul ordin intră în vigoare la 1 ianuarie 2018.
MINISTRUL FINANȚELOR Octavian GOGA
Nr. 152. Chişinău, 22 decembrie 2017.

ORDIN
cu privire la aprobarea Regulamentului privind atestarea mediatorilor
nr. 648 din 08.12.2015
Monitorul Oficial nr.340-346/2527 din 18.12.2015
***
ÎNREGISTRAT:
Ministerul Justiţiei
nr. de înregistrare 1086
din 8 decembrie 2015
Ministru________Vladimir CEBANU
În temeiul art.8 lit.c) şi art.12 alin.(1) lit.h) şi alin.(3) din Legea nr.137 din 3 iulie 2015 cu privire la mediere
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.224-233, art.445) şi pct.5 sbpct.7 lit.b) din Hotărîrea
Guvernului nr.736 din 3 octombrie 2012 cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei,
ORDON:
1. Se aprobă:
a) Regulamentul privind atestarea mediatorilor, conform anexei nr.1;
b) modelul atestatului de mediator, conform anexei nr.2.
2. Se abrogă Ordinul Ministerului Justiţiei nr.239 din 10 iunie 2008 cu privire la aprobarea modelului
Atestatului pentru desfăşurarea activităţii de mediator.
3. Prezentul Оrdin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
MINISTRUL JUSTIŢIEI Vladimir CEBANU
Nr.648. Chişinău, 8 decembrie 2015.

Anexa nr.1
la Ordinul ministrului justiţiei
nr.648 din 8 decembrie 2015
REGULAMENT
privind atestarea mediatorilor
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezentul Regulament stabileşte procedura de organizare şi modul de desfăşurare a examenului de
atestare a mediatorilor (în continuare – examenul de atestare), crearea şi funcţionarea Comisiei de atestare a
mediatorilor, procedura de contestare a rezultatelor examenului de atestare, modul de eliberare a atestatului de
mediator, precum şi procedura de recunoaştere a certificatelor şi atestatelor eliberate de organele competente ale
altor state.
2. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:
a) examinator – membru al Comisiei de atestare, care verifică lucrările candidaţilor;
b) candidat – persoana care a absolvit cursul de formare iniţială a mediatorilor şi solicită includerea sau a
fost inclusă în Registrul participanţilor la examenul de atestare.
3. În termen de cel mult 10 zile de la finalizarea cursului de formare iniţială a mediatorilor, furnizorul
serviciilor de formare a mediatorilor prezintă Consiliului de mediere următoarea informaţie:
a) raportul privind finalizarea cursului de formare iniţială a mediatorilor în conformitate cu Standardele şi
programele pentru pregătirea iniţială a mediatorilor, aprobate de Consiliul de mediere;
b) lista absolvenţilor cursului de formare iniţială a mediatorilor;
c) registrul de evidenţă a prezenţei şi a performanţelor zilnice ale absolvenţilor;
d) setul de materiale de referinţă, care au servit drept suport pentru formarea iniţială a mediatorilor.
II. COMISIA DE ATESTARE A MEDIATORILOR

4. Comisia de atestare a mediatorilor (în continuare – Comisia de atestare) este formată din:
a) 3 membri ai Consiliului de mediere, desemnaţi în baza principiului rotaţiei;
b) 3 formatori, care au participat la cursurile de formare iniţială a mediatorilor, aleşi în mod aleatoriu de
către Consiliul de mediere, din lista formatorilor şi profesorilor desemnaţi de către instituţiile de învăţămînt care
administrează cursurile de formare iniţială;
c) 1 reprezentant al Ministerului Justiţiei, desemnat prin Ordin al ministrului justiţiei.
5. Membrul desemnat de Ministerul Justiţiei este Preşedintele Comisiei de atestare. Preşedintele are
următoarele atribuţii:
a) preia sub semnătură de la Consiliul de mediere biletele pentru examenul de atestare;
b) codifică lucrările examenului de atestare şi este responsabil de confidenţialitatea acestora;
c) asigură aplicarea corectă a baremelor de verificare a lucrărilor examenului de atestare;
d) decodifică lucrările examenului de atestare;
e) transmite sub semnătură Consiliului de mediere rezultatele examenului de atestare;
f) desemnează unul din membrii Comisiei de atestare pentru efectuarea lucrărilor de secretariat;
g) asigură condiţii de păstrare în deplină securitate a lucrărilor examenului de atestare, a listei de codificare
a lucrărilor şi altor materiale necesare procesului de evaluare a lucrărilor;
h) reprezintă Comisia de atestare în raport cu alte persoane fizice şi juridice;
i) monitorizează accesul în sala de examinare.
6. Comisia de atestare îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin 5 membri.
7. La examenul de atestare pot asista, ca observatori reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi alţi membri ai
Consiliului de mediere.
8. Observatorii contribuie la menţinerea ordinii în sala de examen şi au dreptul de a retrage lucrările de la
persoanele care comit fraude în timpul examenului de atestare. Observatorii nu participă la examinarea lucrărilor,
nu au acces la documentaţia ce ţine de examenul de atestare, nu au dreptul să pună întrebări candidaţilor şi să
evalueze prestaţia acestora.
III. CANDIDATUL
9. Pentru a fi inclus în Registrul participanţilor la examenul de atestare a mediatorilor (în continuare –
Registru), solicitantul prezintă Consiliului de mediere cererea privind înregistrarea, care trebuie să conţină acordul
privind prelucrarea datelor sale cu caracter personal. La cerere se anexează:
a) copia actului de identitate;
b) copia diplomei de studii superioare de licenţă sau echivalentul acesteia;
c) copia certificatului privind finisarea cursului de formare iniţială.
10. Secretarul Consiliului de mediere verifică documentele candidaţilor şi înregistrează candidatul în
Registru. Fiecărui candidat i se atribuie numărul de ordine din Registru. Candidatul care nu a prezentat toate
actele indicate la pct.9 nu se înscrie în Registru.
11. Registrul conţine următoarele rubrici:
a) numele şi prenumele candidatului;
b) codul personal, seria şi numărul actului de identitate;
c) data depunerii cererii privind admiterea la examenul de atestare;
d) denumirea furnizorului serviciilor de formare a mediatorilor, seria, numărul şi data, eliberării
certificatului privind finisarea cursului de formare iniţială.
e) menţiuni.
12. Secretariatul, membrii Consiliului de mediere, membrii Comisiei de atestare, precum şi membrii
Comisiei de contestare sunt obligaţi să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal conform Legii nr.133
din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.
13. Candidatul este exclus din Registru în baza cererii scrise a acestuia. Excluderea are loc prin includerea
informaţiei respective în rubrica „menţiuni” din Registru.
14. Dosarul candidatului este format din documentele prevăzute la pct.9 şi pct.20 şi se păstrează la Consiliul
de mediere timp de 3 de ani.
IV. EXAMENUL DE ATESTARE

15. Examenul de atestare este format din 2 probe: proba scrisă şi proba verbală, care se desfăşoară la un
interval de cel mult 10 zile.
16. Examenul de atestare se organizează de două ori pe an:
a) în perioada aprilie-mai;
b) în perioada septembrie-octombrie.
17. Pentru organizarea desfăşurării examenului de atestare, Consiliul de mediere emite o hotărîre, în care
se indică următoarea informaţie:
a) locul desfăşurării, data, ora începerii probei scrise;
b) locul desfăşurării, data şi ora începerii probei verbale;
c) componenţa Comisiei de atestare;
d) componenţa Comisiei de contestare;
e) lista observatorilor;
f) lista candidaţilor chemaţi la examenul de atestare, în ordine alfabetică;
g) temele şi bibliografia examenului de atestare.
18. Hotărîrea Consiliului de mediere privind organizarea examenului de atestare se publică cu cel puţin 30
de zile înaintea începerii examenului pe paginile web oficiale ale Ministerului Justiţiei şi ale Consiliului de
mediere.
19. Candidaţii sunt chemaţi la examenul de atestare în ordinea înscrierii acestora în Registru.
20. Pentru admiterea la examenul de atestare, în termen de 15 zile de la publicarea hotărîrii Consiliului de
mediere privind organizarea examenului de atestare, candidatul inclus în lista prevăzută la pct.17 lit.f) trebuie să
prezinte:
a) cazierul judiciar, valabil la data desfăşurării examenului de atestare,
b) certificatul medical (psihiatric şi narcologic), valabil la data desfăşurării examenului de atestare.
21. Consiliul de mediere examinează documentele prezentate şi emite o hotărîre privind aprobarea listei
candidaţilor admişi şi candidaţilor neadmişi la examenul de atestare. Hotărîrea se publică pe pagina web oficială
a Ministerului Justiţiei şi a Consiliului de mediere cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru proba scrisă.
22. La examenul de atestare nu se admite candidatul care:
a) nu corespunde condiţiilor de dobîndire a calităţii de mediator, stabilite în art.12 din Legea nr.137 din 3
iulie 2015 cu privire la mediere;
b) nu a fost înscris în Registru;
c) nu a prezentat documentele indicate la pct.20.
23. Candidaţii admişi la examenul de atestare sînt informaţi suplimentar, prin mijloace de comunicare
(telefon, e-mail), referitor la data, ora şi locul petrecerii examenului de atestare.
24. Candidaţii care nu s-au prezentat la examenul de atestare, care nu au promovat examenul de atestare,
precum şi candidaţii care nu au fost admişi la examenul de atestare sunt în drept să participe la examenul următor
de atestare, în condiţii generale.
25. Cu cel mult 3 zile lucrătoare înaintea desfăşurării examenului de atestare, Consiliul de mediere
formulează şi aprobă subiectele şi speţele pentru examenul de atestare în corespundere cu temele şi bibliografia
publicată potrivit prezentului Regulament:
a) cel puţin 20 de subiecte şi 10 speţe pentru proba scrisă;
b) cel puţin 20 de subiecte şi 10 speţe pentru proba verbală.
26. În baza speţelor şi subiectelor aprobate potrivit pct.25, Consiliul de mediere aprobă:
a) cel puţin 30 de bilete a cîte minimum 4 întrebări/speţe pentru proba scrisă;
b) cel puţin 30 de bilete a cîte minimum 2 întrebări/speţe pentru proba verbală.
27. Biletele sunt numerotate şi imprimate într-un număr suficient de exemplare, corespunzător numărului
de candidaţi admişi din lista aprobată de Consiliul de mediere conform pct.21. Pe biletele imprimate se aplică
ştampila Consiliului de mediere. Biletele sînt păstrate în plicuri separate, pentru proba scrisă şi pentru proba
verbală, sigilate şi semnate de către preşedintele Consiliului de mediere. Preşedintele Consiliului de mediere pune
la dispoziţia Comisiei de atestare plicurile sigilate, imediat înainte de începerea fiecărei probe.
28. Comisia de atestare asigură confidenţialitatea subiectelor şi a biletelor aprobate pentru examenul de
atestare. Este interzisă circulaţia şi consultarea subiectelor de examen prin mesaje şi fişiere electronice.
V. PROBA SCRISĂ
29. Accesul candidaţilor în sala de examinare pentru susţinerea probei scrise este permis în baza actului de
identitate şi a hotărîrii Consiliului de mediere, aprobată conform pct.21, pînă la ora stabilită în aceasta. Se interzice
accesul în sala de examinare a persoanelor terţe şi părăsirea sălii de examen pînă în momentul în care candidatul
va preda lucrarea.
30. Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor, în timpul desfăşurării probei scrise surse de informare şi
mijloace de comunicare de orice fel. Încălcarea acestor interdicţii constituie temei pentru eliminarea de la
examenul de atestare.
31. Examenul de atestare începe cu desigilarea plicului cu bilete şi extragerea acestora în faţa candidaţilor
prezenţi la examenul de atestare, după care fiecare candidat extrage cîte un bilet. Lucrările se scriu doar pe seturile
de hîrtii special pregătite de Comisia de atestare. La începutul probei scrise, în colţul din dreapta pe prima filă se
înscrie numele şi prenumele candidatului, după care colţul drept se lipeşte, astfel încît datele scrise să nu poată fi
identificate şi se aplică ştampila Consiliului de mediere. Odată cu depunerea lucrărilor, are loc codificarea
acestora. Numărul biletului şi codul lucrării se înscriu în dreptul numelui şi prenumelui fiecărui candidat în tabelul
codificărilor, conform modelului din anexa nr.1 la prezentul Regulament.
32. Proba scrisă se desfăşoară timp de 2 ore astronomice, care începe din momentul cînd au fost soluţionate
toate problemele organizatorice. Proba scrisă are loc cu supravegherea membrilor Comisiei de atestare şi a
observatorilor. Candidaţii sunt preîntîmpinaţi cu cel puţin 15 minute înainte despre expirarea timpului acordat
pentru examenul de atestare.
33. La finalizarea probei scrise, tabelul codificărilor se transmite Preşedintelui Consiliului de mediere, într-
un plic ştampilat şi semnat de către preşedintele Comisiei de atestare.
34. Preşedintele Comisiei de atestare transmite imediat lucrările scrise examinatorilor. Examinatorii verifică
lucrările în decursul a 2 zile. Lucrarea se notează prin atribuirea punctelor de la 1 la 10 pentru fiecare subiect.
Fiecare examinator indică punctele acordate candidatului în tabelul de notare, conform modelului din anexa nr.2
la prezentul Regulament.
35. Nota pusă de examinator reprezintă media aritmetică a punctelor atribuite pentru fiecare din cele 4
subiecte. Nota finală pentru proba scrisă reprezintă media aritmetică a notelor puse de toţi examinatorii, cu
rotunjire în folosul candidatului. Nota finală se indică pe prima filă a lucrării alături de codul lucrării.
36. La finalizarea verificării probei scrise, preşedintele Comisiei de atestare transmite Preşedintelui
Consiliului de mediere lucrările scrise într-un plic sigilat, în prezenţa membrilor Comisiei de atestare.
37. În prezenţa tuturor membrilor Comisiei de atestare, Preşedintele Consiliului de mediere desigilează
plicul cu tabelul codificărilor şi plicul cu lucrări.
38. Comisia de atestare efectuează decodificarea lucrărilor scrise. În tabelul codificărilor se înscriu notele
atribuite de fiecare examinator, precum şi notele finale, obţinute de către fiecare candidat. Nota finală pentru
proba scrisă este confirmată în tabelul codificărilor prin semnăturile examinatorilor.
39. Pentru promovarea probei scrise, candidatul trebuie să obţină cel puţin 7 (şapte) puncte. Lista
candidaţilor care au promovat proba scrisă se publică nu mai tîrziu de ziua următoare expirării termenului stabilit
la pct.34 pe paginile web oficiale ale Ministerului Justiţiei şi ale Consiliului de mediere.
40. Rezultatul probei scrise poate fi contestat în modul stabilit de prezentul Regulament.
VI. PROBA VERBALĂ

41. La proba verbală sunt admişi candidaţii care au promovat proba scrisă.
42. Proba verbală începe cu desigilarea plicului cu bilete şi extragerea acestora în faţa Comisiei de atestare
şi a tuturor candidaţilor prezenţi la examenul de atestare. Fiecare candidat extrage cîte un bilet, în prezenţa
Comisiei de atestare. Numărul biletului se înscrie în dreptul numelui şi prenumelui fiecărui candidat în tabelul de
notare.
43. Fiecare candidat are la dispoziţie cel puţin 15 minute pentru pregătire şi cel mult 10 minute pentru
susţinerea verbală a subiectelor prevăzute în biletul extras.
44. Proba verbală se desfăşoară în faţa Comisiei de atestare şi în prezenţa următorilor 4 candidaţi, care îşi
pregătesc susţinerea verbală a subiectelor prevăzute în biletul de examen. Comisia efectuează înregistrarea video
şi/sau audio a prestaţiei fiecărui candidat.
45. Examinatorii evaluează şi notează competenţele demonstrate de fiecare candidat. Aprecierea
rezultatelor la proba verbală se face independent, de către fiecare examinator, prin atribuirea punctelor de la 1 la
10, care se indică în tabelul de notare, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament. Nota finală pentru proba
verbală reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare examinator. În tabelul codificărilor se înscriu
notele, atribuite de fiecare examinator, precum şi notele finale, obţinute de către fiecare candidat. Nota finală
pentru proba verbală este confirmată în tabelul codificărilor prin semnăturile examinatorilor.
46. Pentru promovarea probei verbale, candidatul trebuie să obţină minimum 7 (şapte) puncte. Nota finală
de la proba verbală poate fi contestată în modul stabilit de prezentul Regulament.
47. La finalizarea probei verbale, preşedintele Comisiei de atestare transmite tabelele de notare
Preşedintelui Consiliului de mediere, într-un plic sigilat.
48. Rezultatele probei verbale se publică nu mai tîrziu de ziua următoare zilei desfăşurării probei verbale
pe paginile web oficiale ale Ministerului Justiţiei şi ale Consiliului de mediere.
VII. PROCEDURA DE CONTESTARE

49. Contestaţiile la proba scrisă şi la proba verbală pot fi depuse la Consiliul de mediere în termen de 2 zile
de la publicarea pe paginile web oficiale a rezultatelor probelor respective.
50. Comisia de contestare se constituie prin hotărîrea Consiliului de mediere dintr-un membru al Consiliului
de mediere, un reprezentant al Ministerului Justiţiei, numit de către Ministrul Justiţiei şi un formator în domeniul
medierii, ales de Consiliul de mediere.
51. Nu pot fi membri ai Comisiei de contestare, persoanele care au fost membri ai Comisiei de atestare.
52. Comisia de contestare, în 2 zile de la depunerea cererii de contestare, examinează lucrarea candidatului,
audiază şi/sau revede materialul video din cadrul probei verbale, după care prezintă decizia sa Consiliului de
mediere. Hotărîrea Consiliului de mediere este definitivă şi se aduce la cunoştinţa candidatului imediat, prin orice
mijloc de comunicare, care permite probarea recepţionării.
VIII. HOTĂRÎREA CONSILIUL DE MEDIERE PRIVIND
PROMOVAREA EXAMENULUI DE ATESTARE
53. În termen de cel mult 5 zile de la finalizarea probei verbale, Consiliul de mediere este convocat în
şedinţă pentru a decide cu privire la promovarea examenului de atestare, în temeiul materialelor prezentate de
Comisia de atestare şi, după caz, de Comisia de contestare.
54. În baza mediei aritmetice simple a notei finale de la proba scrisă şi notei finale de la proba verbală,
obţinute de candidat se calculează nota generală a acestuia, care se rotunjeşte la un număr întreg superior sau
inferior, după caz (sub zecimală de X,5 la un număr inferior şi peste X,5 inclusiv la un număr întreg superior).
Nota generală este consemnată în tabelul codificărilor şi confirmată prin semnătura Preşedintelui Consiliului de
mediere.
55. Rezultatele examenului de atestare şi Hotărîrea Consiliului de mediere privind promovarea examenului
de atestare sunt publicate pe paginile web oficiale ale Ministerului Justiţiei şi ale Consiliului de mediere în ziua
în care a avut loc şedinţa Consiliului de mediere.
56. În termen de 5 zile lucrătoare de la adoptare, Hotărîrea Consiliului de mediere privind promovarea
examenului de atestare este remisă Ministerului Justiţiei.
57. Ministerul Justiţiei eliberează atestatul de mediator, în baza Ordinului, în termen de 10 zile de la data
depunerii cererii, dacă a fost efectuată plata stabilită la art.12 alin.(2) din Legea nr.137 din 3 iulie 2015 cu privire
la mediere.
58. Plata pentru eliberarea atestatului de mediator se achită în una din băncile din Republica Moldova pe
contul Ministerului Justiţiei.
59. Mediatorii sînt incluşi în Registrul de stat a mediatorilor, ţinut de către Ministerul Justiţiei, în termen de
10 zile lucrătoare de la data eliberării atestatului de mediator, conform modelului din anexa la prezentul Ordin.
60. Hotărîrea Consiliului de mediere privind promovarea examenului de atestare şi dosarele mediatorilor
sunt păstrate permanent. Alte acte şi materiale întocmite în procesul examenului de atestare sunt păstrate de către
Consiliului de mediere timp de trei ani.
IX. PROCEDURA DE RECUNOAŞTERE A CERTIFICATULUI SAU

ATESTATULUI ELIBERAT DE AUTORITĂŢILE ALTUI STAT
61. În cazul absolvirii cursului de formare iniţială sau continuă, organizat de către un furnizor al serviciilor
de formare a mediatorilor acreditat într-un alt stat sau atestării de către organul competent al altui stat ori de către
o organizaţie internaţională, solicitantul depune la Consiliul de mediere o cerere privind recunoaşterea
certificatului de formare iniţială sau continuă, ori a atestatului de mediator deţinut, la care anexează:
a) certificatul sau atestatul deţinut, în original;
b) o confirmare a valabilităţii certificatului sau atestatului, eliberat de instituţia responsabilă de eliberarea
certificatului sau a atestatului;
c) copia actului de identitate;
d) date de contact ale solicitantului .
62. Consiliul de mediere examinează cererea şi materialele anexate, la şedinţa următoare datei depunerii
cererii, după care emite o Hotărîre privind recunoaşterea certificatului de formare iniţială şi continuă a
mediatorilor sau a atestatului de mediator.
63. Recunoaşterea certificatului de formare iniţială, eliberat de către furnizorul serviciilor de formare a
mediatorilor acreditat într-un alt stat, permite solicitantului înscrierea la examenul de atestare, desfăşurat conform
prezentului Regulament.
64. Recunoaşterea certificatului de formare continuă, eliberat de către furnizorul serviciilor de formare a
mediatorilor acreditat într-un alt stat, permite calcularea numărului de ore academice, stabilite de standardele
pentru formarea continuă.
65. Recunoaşterea atestatului de mediator sau a echivalentului acestuia, eliberat de organul competent al
altui stat ori de către o organizaţie internaţională, oferă titularului dreptul de a practica medierea pe teritoriul
Republicii Moldova, în condiţiile legii.
Aprobat
prin ordinul Directorului general
al Agenției Relații Funciare și Cadastru
nr. ____ din _______2017
INSTRUCŢIUNE
cu privire la modul de executare a lucrării cadastrale
la nivel de teren
Capitolul I. Dispoziţii generale
1. Instrucţiunea cu privire la modul de executare a lucrării cadastrale la nivel de teren (în continuare –
Instrucțiune) stabileşte conţinutul şi modul de executare a lucrării cadastrale la nivel de teren în vederea
înregistrării primare/actualizării hotarelor terenurilor, cît şi executării altor tipuri de lucrări. Aceasta este
obligatorie pentru persoanele care execută lucrări cadastrale şi pentru persoanele care au atribuţii de avizare,
recepţie şi înregistrare în registrul bunurilor imobile.
2. Lucrarea cadastrală se execută în următoarele scopuri:
1) pentru înregistrarea primară a terenului (atribuit în proprietate privată în temeiul art. 11 şi art. 82 al Codului
funciar (în redacţia Legii nr. 514-XII din 20 februarie 1991 cu privire la modificarea articolului 82 din Codul Funciar
al R.S.S.Moldova));
2) pentru actualizarea planului cadastral (prin modificarea hotarului terenului);
3) reprezentării (marcării) pe planul cadastral a părții din teren;
4) întocmirii documentaţiei cadastrale a plantaţiei perene;
5) restabilirii/transpunerii în teren a hotarului terenului;
6) sistematizării definitive a proiectelor de organizare a teritoriului.
3. Executarea lucrării cadastrale în vederea înregistrării primare a terenurilor propriatate publică se realizează
conform procedurii de delimitare a terenurilor proprietate publică.
4. În prezenta Instrucţiune se utilizează următoarele noţiuni:
actul de stabilire a hotarelor – act întocmit de către reprezentantul autorităţii publice competente, prin care se
identifică hotarul terenului şi punctele de cotitură a hotarului, conform documentelor ce confirmă dreptul;
actul de constatare pe teren – act întocmit de executantul lucrării cadastrale la identificarea bunului imobil, prin
care se constată corespunderea sau necorespunderea datelor din cadastru cu situaţia din teren şi propunerile de
soluţionare în cazul necorespunderilor;
actul de restabilire a hotarelor – act întocmit de executantul lucrării cadastrale la restabilirea hotarelor în teren,
prin care se stabileşte poziţia corectă a punctelor de hotar a bunului imobil în teren conform planului cadastral;
actul de transpunere a hotarelor – act întocmit la transpunerea hotarelor în teren, prin care se confirmă
identificarea corectă şi materializarea în teren a punctelor de hotar conform proiectului de organizare a teritoriului sau
planului urbanistic;
autoritatea publică competentă (la stabilirea hotarelor) – 1) reprezentantul autorităţii publice locale de
nivelul I (specialistul pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare a primăriei) - la stabilirea hotarelor
terenurilor proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul I sau proprietate privată; 2)
reprezentantul serviciului raional relaţii funciare şi cadastru – la stabilirea hotarelor terenurilor proprietate publică
a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul II; 3) reprezentantul împuternicit al instituţiei care gestionează
terenurile proprietate publică a statului – la stabilirea hotarului terenurilor proprietate publică a statului;
bornă de hotar – stîlp sau semn de marcaj din beton, din lemn, din fier, etc. instalat la punctele de cotitură a
hotarului terenului în modul stabilit de prezenta Instrucţiune;
catalogul coordonatelor – tabel în care sunt indicate numărul punctelor şi coordonatele Moldref99 (X (N) și Y (E))
ale acestora;
corectarea erorilor – complex de acţiuni tehnice şi juridice, întreprinse în scopul corectării erorilor din
cadastru;
raportul lucrării – totalitatea rapoartelor lucrărilor cadastrale întocmite, în modul stabilit de prezenta Instrucțiune,
de executanţii lucrărilor cadastrale pe întreaga durată de existență al bunului imobil, recepţionate de persoana
responsabilă de recepţie din cadrul Agenţiei Servicii Publice şi păstrate în arhiva acesteia;
EMP(abr) – eroarea medie pătratică privind poziţia punctului în raport cu punctele reţelei geodezice naţionale,
rețeaua geodezică de îndesire, stațiile permanente și rețelele de stații permanente GNSS înregistrate de Agenția Relații
Funciare și Cadastru (în continuare – Agenția);
E(R)(abr) - toleranţa de poziţie liniară planimetrică reciprocă a punctelor de hotar;
lucrări cadastrale – complex de activităţi, prin care se realizează identificarea, măsurarea terenului, prelucrarea
datelor, întocmirea planului geometric şi perfectarea raportului lucrării;
măsurători terestre – lucrări (geodezice, topografice, cadastrale, fotogrametrice) pentru realizarea reţelelor
geodezice de îndesire şi ridicare în sistemul naţional de coordonate Moldref99, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale
aflate pe limita şi în interiorul imobilului;
posesia de fapt – exercitarea în fapt a stăpînirii asupra unui bun imobil de către o (sau mai multe) persoană
(e) care îl (le) stăpînește (folosește) și care se comportă ca proprietar (ri) al acestui bun;
punct de cotitură a hotarului – punct poziţionat în care are loc frîngere de direcţie sau de intersecţie cu hotarul
terenului adiacent, reprezentat pe planul cadastral sau geometric;
repoziţionare – operaţiunea de modificare a coordonatelor punctelor de cotitură a terenului poziţionat greşit în

baza de date grafică, prin rotaţie şi/sau translaţie, fără modificarea geometriei sau suprafeţei bunului imobil;
schiţa de lucru – reprezentarea grafică a obiectului întocmită la faţa locului de mînă sau cu tehnici şi utilaj
modern, de către persoana care inspectează bunul imobil, cu respectarea proporţiei între dimensiunile obiectului
şi reprezentarea sa în limitele aproximaţiei vizuale, sau pregătit anterior în baza datelor existente. Servește pentru
colectarea la fața locului a datelor atributiv-descriptive.
5. Lucrările cadastrale se inițiază de:
1) Proprietarul/coproprietarii bunului imobil, inclusiv statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin intermediul
autorităţilor împuternicite cu administrarea bunului;
2) Titularii de drepturi reale şi de alte drepturi patrimoniale;
3) Instanţa de judecată, organele fiscale şi executorii judecătoreşti în cazurile prevăzute de prezenta Instrucţiune;
4) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, în cadrul realizării Programelor de Stat;
5) Creditorul în condiţiile art. 599 al Codului civil;
6) Deţinătorul certificatului de moştenitor (calitate de moştenitor), în cazul moştenirii.
6. Lucrările cadastrale se execută de Agenţia Servicii Publice şi filialele sale, de întreprinderile de stat şi cele private.
7. Responsabilitatea pentru stabilirea hotarului terenului, aprobarea planului geometric o poartă autoritatea publică
competentă de stabilirea hotarelor.
8. Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii şi legalitatea documentaţiei cadastrale, o poartă întreprinderea care
a executat lucrarea cadastrală.
9. În rezultatul lucrărilor cadastrale se perfectează raportul lucrării, care se prezintă spre recepţie Agenţiei Servicii
Publice. Răspunderea pentru conferirea numărului cadastral şi plasarea volumului stabilit de date referitoare la bunul
imobil în baza de date grafică, îi revine Agenţiei Servicii Publice. În temeiul raportului lucrării cadastrale recepţionate,
Agenţia Servicii Publice creează şi actualizează baza de date grafică a cadastrului.
10. Pentru executarea lucrării cadastrale, solicitantul prezintă executorului lucrării actul de identitate şi unul din
următoarele documente:
1) actele administrative emise de autorităţile publice locale sau centrale privind atribuirea terenului
(decizii, dispoziţii, hotărîri, ordine, certificate sau adeverinţe etc.) eliberate în modul stabilit de
legislaţie;
2) contractul de înstrăinare a bunului imobil;
3) certificatului de moştenitor;
4) titlul de autentificare a dreptului deţinătorilor de teren;
5) titlul provizoriu,
6) contractul de determinare a modului de folosinţă (în cazul proprietăţii comune pe cote-părţi cînd între
coproprietari a fost încheiat un asemenea contract);
7) hotărîrea instanţei de judecată;
8) certificatul de calitate de moștenitor.
11. În cazul în care temei pentru inițierea lucrării cadastrale primare, este documentul de drept ce conține suma
suprafețelor terenurilor deținute în proprietate (titlu provizoriu, certificat de moștenitor), fără clasificarea acestora
conform destinației, se vor executa lucrări cadastrale pentru toate terenurile incluse în documentul de drept. Ca
rezultat, executantul lucrării va ține cont de încadrarea în limitele suprafeței sumare a terenurilor măsurate. După
caz, executantul lucrării poate solicita prezentarea extrasului din registrul deținătorilor de terenuri cu dispersarea
suprafeței indicate în document.
12. În cazul lipsei documentelor ce confirmă drepturile asupra bunului imobil, lucrarea cadastrală poate fi
executată la prezentarea actelor autorităţii publice ce direct sau indirect confirmă apartenența bunului imobil (ex.
extras din cadastrul funciar al Republicii Moldova, extras din registrul de evidenţă a gospodăriilor, extras din
registrul deţinătorilor de terenuri).
13. Executantul lucrărilor refuză executarea lucrării cadastrale dacă:
1) lipseşte actul de identitate al solicitantului;
2) s-a prezentat o persoană neautorizată;
3) lipsesc, după caz, documentele indicate în pct. 10-12 al prezentei Instrucţiunii;
4) în documentele prezentate de beneficiar nu este identificat bunul imobil, pentru care se solicită executarea
lucrărilor cadastrale;
5) în registrul bunurilor imobile este notată interdicţie/sechestru. Drept derogare de la această prevedere sunt situaţiile
în care lucrările au fost solicitate de către organele care au aplicat aceste interdicţii/sechestre (instanţa de judecată,
executor judecătoresc).
Capitolul II. Modul de executare a lucrării cadastrale în vederea înregistrării
primare
Secțiunea 1. Etapele principale de executare a lucrării cadastrale
14. Executarea lucrării cadastrale la nivel de teren prevede parcurgerea următoarelor etape:
1) lucrări pregătitoare;
2) stabilirea hotarului şi efectuarea măsurătorilor terestre;
3) prelucrarea datelor, întocmirea şi aprobarea planului geometric;
4) întocmirea raportului lucrării cadastrale;
5) recepţia lucrării cadastrale;
6) eliberarea documentaţiei cadastrale beneficiarului.
Secțiunea 2. Lucrări pregătitoare
15. La etapa lucrărilor pregătitoare, executantul lucrărilor:

1) analizează situaţia existentă conform datelor şi documentelor prezentate de titularul de drepturi;
2) stabilește locul amplasării terenului pe planul de încadrare;
3) examinează informaţiile din baza de date a Agenţiei Servicii Publice (catalogul de coordonate ale
punctelor de hotar ale terenurilor adiacente, planul de încadrare în zonă, planul cadastral al bunului imobil,
actele de stabilire a hotarelor terenurilor adiacente, informaţia din Registrul bunurilor imobile;
4) examinează amplasarea terenului supus măsurărilor, în raport cu hotarele intravilanului localității sau
a unității administrativ-teritoriale.
16. În cazul depistării unor neclarităţi în documentele prezentate de titularul de drepturi (ex: nu este clară
destinația sau modul de folosință a terenului, nu este clară apartenența) executantul lucrării solicită prezentarea
documentelor suplimentare (ex. extrasul din Registrul deținătorilor de terenuri privind destinația și modul de
folosință a terenului eliberat de autoritatea publică competentă, extrasul din cadastru funciar ce confirmă
apartenența terenului, eliberat de serviciul raional relații funciare și cadastru).
17. Prezentarea datelor deţinute de Agenţia Servicii Publice sau filialele acesteia se face la cererea executantului
lucrărilor cadastrale la oficiu sau, în modul stabilit de Agenţia Servicii Publice, prin intermediul serviciilor poștale
ori comunicaţiilor electronice.
18. La furnizarea informației din cadastru, organul cadastral teritorial examinează documentația cadastrală
existentă în arhivă (dosarul tehnic, dosarul cadastral, baza de date grafică, numere convenționale) pentru
terenurile solicitate în vederea neadmiterii în perspectivă a dublării numerelor cadastrale pentru unul și același
bun imobil.
19. După caz, executantul obţine, datele despre punctele necesare a reţelei geodezice naţionale sau de îndesire
din Fondul Național de Date Geospaţiale al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru.
20. Dacă terenurile adiacente, sunt terenuri proprietate publică a statului (terenuri aferente drumului, căii ferate,
pădurii, fondului apelor, etc.), executantul lucrărilor înştiinţează autoritățile publice centrale în administrarea
cărora este terenul, despre necesitatea prezenţei acestora la procedura de stabilire a hotarelor (Anexa 1).
21. În cazul stabilirii hotarelor fixe, executantul lucrărilor înștiințează din timp titularii de drepturi a terenurilor
adiacente, cu cel puţin 2 zile înainte de începerea lucrărilor, despre iniţierea lucrărilor de stabilire a hotarelor fixe
a terenului.
Secţiunea 3. Stabilirea hotarului şi efectuarea măsurătorilor terestre
22. Stabilirea hotarelor terenului la faţa locului se efectuează de către reprezentantul autorităţii publice
competente, în prezenţa titularului de drepturi a terenului, hotarele căruia urmează a fi stabilite, a executantului
lucrării de măsurare, iar în cazul stabilirii hotarelor fixe și a titularilor de drepturi a terenurilor adiacente sau de
reprezentanţii acestora.
23. În cazul stabilirii hotarelor fixe, datele referitoare la titularii de drepturi a terenurilor adiacente (reprezentanţii
acestora), documentul de identitate şi documentul ce confirmă drepturile asupra terenurilor, se indică în actul de
stabilire a hotarelor terenului.
24. Autorităţile publice competente stabilesc hotarul terenului în baza următoarelor documente:
1) pentru terenurile cu destinație agricolă (teren agricol, grădini, loturi pomicole) - în baza proiectului
de organizare a terenurilor (sistematizat definitiv) și a documentului ce confirmă drepturile;
2) pentru terenurile aferente caselor de locuit și anexelor gospodărești existente - cu respectarea
normelor urbanistice, planului de urbanism sau, în lipsa lui, conform posesiei de fapt a terenului, astfel încît să
nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin, documentului ce confirmă drepturile, ținînd cont de
devierile de suprafață;
3) pentru porțiunile de subsol – conform planului topografic al proiectului perimetrului minier;
4) pentru terenurile fondului apelor – se va include în suprafața terenului fondului apelor, a fîșiilor
riverane de protecție a apelor rîurilor sau bazinelor de apă în mărimea stabilită de Legea nr. 440 –XII din 27
aprilie 1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă;
5) dacă părțile adiacente nu indică altfel, hotarul între bunurile imobile se stabileşte la jumătatea grosimii
gardului (la existența acestuia).
25. Dacă terenul are hotare comune cu terenurile proprietate publică a statului (drumuri, căi ferate, păduri, ape,
etc.), hotarul comun între aceste terenuri se stabilește în prezenta reprezentanților împuterniciţi a instituției ce
administrează terenul în cauză și reprezentanții autorităților publice centrale. În dependență de categoria de
destinație a terenurilor proprietate publică, hotarul comun al terenurilor se stabilește astfel:
1) pentru terenurile aferente drumurilor – în temeiul planului cadastral întocmit la delimitarea
terenurilor proprietate publică, ținînd cont de limitele zonelor drumurilor publice stabilite în Anexa nr. 2 a Legii
drumurilor nr. 509-XII din 22 iunie 1995;
2) pentru terenurile aferente căii ferate – în temeiul planului cadastral întocmit în cadrul lucrărilor de
delimitare a terenurilor proprietate publică a statului aferent căii ferate sau materialele de stabilire a terenurilor
elaborate de către Institutul „Dneproghiprotrans" şi coordonate cu serviciile funciare raionale;
3) pentru păduri – în temeiul materialelor amenajării silvice și de evidență a plantației silvice,
materialele evidenței grafice;
4) pentru terenurile fondului apelor – se va ține cont de fîșiile riverane de protecție a apelor rîurilor și
bazinelor de apă în conformitate cu prevederile Legii nr. 440-XIII din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele şi fîşiile
de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă;
5) dacă pe teren sunt amplasaţi pilonii liniei aeriene de transport electric de tensiune înaltă (35-750 kV)
– din terenul supus măsurării se va exclude suprafața ocupată de piloni, necesară pentru protecția lor, calculată
pe baza normativelor și parametrilor stabiliți în dependență de tipul pilonilor.
26. Reprezentantul autorităţii publice competente în comun cu titularul de drepturi, iar după caz, reprezentanții
instituțiilor ce administrează terenurile proprietate publică şi executantul lucrărilor cadastrale, în baza
documentelor menționate la pct. 24 - 25 a prezentei Instrucțiuni, stabilesc punctele de cotitură a hotarelor terenului
şi materializează acestea cu ţăruşi de lemn sau de metal. Materializarea cu borne de hotar se efectuează doar la
solicitarea titularului de drept şi din contul acestuia.
27. În funcţie de situaţia concretă din teren, drept borne de hotar pot servi:
1) ţeavă de fier cu diametrul de 15-60 mm, lungimea minimă – 100 cm betonate în groapă cu dimensiuni minime de
300x300x1000 cm (Anexa 2, des. 1);
2) stîlp din beton în formă de trunchi de piramidă cu parametrii: în partea de jos - 15x15 cm, în partea de sus - 10x10
cm, înălţimea - 90 cm (Anexa 2, des.2);
3) în cazul în care punctul de cotitură se află la încheietura hotarelor şi una din liniile hotarului trece pe obiecte
materializate (perete, gard, etc.) punctul de cotitură se indică printr-un semn de perete (Anexa 2, des. 3), diblul sau bulonul.
28. Rezultatele stabilirii hotarelor se stipulează în actul de stabilire a hotarelor (Anexa 3), care se semnează de
reprezentantul autorităţii publice competente, titularul de drept, reprezentanţii autorităților publice centrale în
cazul cînd terenul adiacent este proprietate publică a statului, executantul lucrărilor de măsurare, iar în cazul
stabilirii hotarelor fixe – de titularii de drepturi a terenurilor adiacente sau de reprezentanţii acestora.
29. Dacă titularii terenurilor adiacente nu ajung la un acord privind stabilirea hotarelor și refuză semnarea actului
de stabilire, ori nu sau prezentat la procedura de stabilire a hotarelor terenului, segmentul de hotar respectiv se
consideră ca segment de hotar cu statut general.
30. Actul de stabilire a hotarului terenului se întocmește în două exemplare, care, după elaborarea planului
geometric: unul - se prezintă titularului de drepturi, al doilea - se îndosariază în raportul lucrării, păstrat la
executantul lucrării. Spre recepție Agenţiei Servicii Publice se transmite dosarul electronic care conţine fotocopia
actului. Dacă la procedura de stabilire a hotarelor au participat şi titularii de drepturi ale terenurilor adiacente, la
solicitarea acestora li se întocmesc fotocopii a actului de stabilire a hotarului.
31. După stabilirea hotarului se execută măsurătorile terestre. Măsurătorile terestre constau în realizarea reţelelor
geodezice de îndesire şi ridicare în sistemul naţional de coordonate Moldref99, ridicarea detaliilor planimetrice
cadastrale aflate pe limita şi în interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificări şi validări a datelor existente.
32. Pentru realizarea reţelelor geodezice de îndesire şi ridicare, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale se
folosesc receptoare GNSS şi/sau staţii totale.
33. La executarea măsurărilor se va ţine cont de următoarele:
1) conturul clădiri amplasate pe teren, se determină pe limitele exterioare la nivelul solului.
2) datele din teren cu dimensiunile elementelor măsurate cu telemetrul (după caz) se indică în schiţa de lucru.
34. Datele măsurărilor din teren se prelucrează utilizînd programe specializate cu întocmirea raportului
măsurărilor.
35. Precizia măsurătorilor terestre la determinarea sau restabilirea/transpunerea detaliilor planimetrice este
specificată în tabelul 1.
Tabelul 1
Precizia măsurărilor terestre
Eroarea medie Toleranţa de poziţie liniară
Nr. pătratică
Modul de folosinţă (categoria) terenului planimetrică reciprocă a
d/o
punctelor de hotar E(R), m
EMP, m
1 Terenurile din intravilanul municipiilor 0,10 0,20
2 Terenurile din intravilanul localităţilor, 0,20 0,40
întovărăşirilor pomicole
3 Terenuri din extravilan 0,40 0,80
36. În cazul existenţei materialelor cartografice, verificate şi recepţionate în modul stabilit de Agenţie şi precizia
acestora corespunde cerinţelor prezentei Instrucţiuni, detaliile planimetrice cadastrale a bunului imobil pot fi
determinate şi cu ajutorul staţiilor fotogrammetrice, a programelor specializate pentru extragerea coordonatelor
planimetrice de pe materiale cartografice.
37. Detaliile planimetrice cadastrale a bunului imobil, determinate cu utilizarea staţiilor fotogrammetrice,
programelor specializate pentru extragerea coordonatelor planimetrice de pe materiale cartografice, pot fi utilizate
numai pentru întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înregistrării primare, fără întocmirea actului de
stabilire a hotarului.
Secțiunea 4. Prelucrarea datelor, întocmirea şi aprobarea planului geometric
38. În baza coordonatelor detaliilor planimetrice, executorul lucrărilor crează straturile informaţionale grafice,
cu respectarea prevederilor stipulate în Instrucţiunea cu privire la modul de ţinere a bazei de date grafice a
cadastrului, aprobată de Agenţie.
39. Executantul lucrării cadastrale se conduce de următoarele reguli:
1) respectarea topologiei hotarelor comune ale terenului măsurat și a terenurilor adiacente înregistrate în registrul
bunurilor imobile. Astfel:
a)dacă punctele de cotitură comune a terenului adiacent înregistrat dispun de actul de stabilire a terenului,
întocmit anterior, aceste puncte se preiau și pentru terenul măsurat nou, cu excepția cazurilor cînd punctele terenului nou
măsurat au statut de calitate mai superior;
b) dacă coordonatele punctelor de cotitură a terenului nou măsurat, nu depăşesc limita EMP în raport cu punctele
de cotitură a terenurilor adiacente înregistrate cu statut mai inferior, executantul preia coordonatele punctelor de cotitură
a terenului nou măsurat;
c) nu se admit suprapuneri sau goluri între terenurile înregistrate și terenul nou măsurat, cu excepţia cazului în
care punctele de cotitură comune ale terenurilor adiacente din baza de date grafică (înregistrate sau recepţionate
anterior) deţin un nivel de calitate mai inferior decît punctele de cotitură comune ale terenului nou măsurat;
2) respectarea topologiei hotarului terenului nou măsurat cu hotarele unității administrativ-teritoriale (intravilanului
localității) înregistrate în Registrul de Stat al unităților administrativ teritoriale și al străzilor din localitățile de pe teritoriul
Republicii Moldova (SIA RUAT). Dacă hotarul terenului și al unității administrativ-teritoriale (localității) se suprapun se va
proceda astfel:
a) dacă hotarul unității administrativ-teritoriale (intravilanului localității) este stabilit şi există dosarul de stabilire,
se va modifica hotarul terenului măsurat;
b) dacă hotarul unității administrativ-teritoriale (intravilanului localității) nu este stabilit şi nu există dosarul de
stabilire, executantul lucrării înștiințează administrația autorității publice locale despre necesitatea inițierii actualizării
segmentului de hotar al unității administrativ-teritoriale (localității);
c) clădirile, părțile componente ale clădirilor cu indicarea literelor acestora se vor prezenta conform prevederilor
Instrucţiunii cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri şi încăperi izolate, aprobată prin
ordinul Agenţiei nr. 07 din 17 ianuarie 2015.
40. Suprafaţa terenului determinată în baza coordonatelor punctelor de hotar se compară cu suprafaţa indicată în
documentul ce confirmă dreptul de proprietate. În cazurile devierii de suprafețe, problema se soluționează conform
prevederilor pct. 88 a prezentei Instrucțiuni.
41. După stabilirea de către autoritatea publică competentă a parametrilor finali a terenului, executantul lucrării
completează datele atributive şi întocmeşte planul geometric al terenului.
42. Planul geometric (Anexa 4) conţine următoarea informaţie:
1) amplasarea şi adresa bunului imobil;
2) hotarele terenului;
3) punctele de cotitură al hotarelor;
4) reprezentarea tuturor construcţiilor (autorizate și neautorizate) amplasate pe teren;
5) indicarea adiacenţilor (numele, prenumele sau numerele cadastrale);
6) scara la care a fost întocmit planul;
7) catalogul coordonatelor şi dimensiunile segmentelor terenului;
8) tipul segmentelor de hotar (generale, fixe);
9) orientarea geografică a planului;
10) caracteristicile tehnice a terenului (destinația, modul de folosinţă, suprafaţa);
11) caracteristicile tehnice ale construcţiilor (destinația, modul de folosinţă, suprafața);
12) indicatorul (în colțul drept de jos al planului) cu informația privind scara la care a fost întocmit planul,
data întocmirii, denumirea întreprinderii care a executat lucrarea, numele, prenumele, executorului şi
numele, prenumele, semnătura persoanei care a verificat lucrarea;
13) alte date (servitute, partea bunului imobil transmis în arendă, locațiune);
14) mențiuni.
43. Planul geometric pe suport de hîrtie, se prezintă autorității publice competente pentru coordonare și după
caz, aprobare.
Secțiunea 5. Întocmirea raportului lucrării
44. Raportul lucrării se întocmeşte pe suport de hîrtie, conform modelelor din anexele prezentei Instrucțiuni şi
în format electronic, în formate standardizate care să permită tipizarea, accesul și transferul de date.
45. Materialele din raportul lucrării se semnează de către persoanele indicate în Anexa 5.
46. Componenţa raportului în dependență de tipul lucrării este indicat în Anexa 6.
47. Raportul lucrării pe suport de hîrtie se păstrează în arhiva executantului lucrării.
48. Raportul lucrării în format electronic, se întocmeşte de către executant cu aplicarea semnăturii electronice
avansate-calificate şi reprezintă un fișier integru care conține copiile scanate a actelor raportului în dependență
de tipul lucrării.
49. Raportul lucrării în format electronic se întocmește cu respectarea următoarelor cerințe:
1) digitizarea documentelor se face la o rezoluție optimă de minimum 150 dpi, iar în cazul cînd calitatea
documentelor pe hîrtie este joasă rezoluția poate fi schimbată pînă la 200-300 dpi;
2) număr de culori – „foto”;
3) toate documentele să fie aranjate în ordine consecventă;
4) toate datele și imaginile din documente să fie clar vizibile;
5) imaginile să nu fie înclinate și să nu conțină benzi negre.
50. Pentru fiecare bun imobil pentru care este efectuată lucrarea, executantul lucrării formează obiectele
informaționale, completează obligatoriu datele atributive (textuale și grafice) în volumul stabilit și întocmește pachetul
digital conform cerinţelor Instrucţiunii cu privire la modul de ţinere a bazei de date grafice a cadastrului, aprobate de
Agenţie.
51. În procesul lucrărilor cadastrale şi la finalizarea lor întreprinderea, care a executat lucrările, efectuează
verificarea internă a lucrărilor. În cadrul verificării interne se examinează dacă lucrarea cadastrală este executată
conform cerinţelor prezentei Instrucţiuni.
52. Executantul lucrării depune către Agenţia Servicii Publice, cererea de recepție cu anexarea raportului
lucrării și a pachetului digital.
Secțiunea 6. Recepţia lucrărilor cadastrale
53. Recepţiei sunt supuse toate lucrările cadastrale executate de întreprinderi private şi de stat.
54. Recepţia lucrărilor cadastrale este efectuată de către persoanele responsabile pentru recepţie din cadrul
Agenţiei Servicii Publice.
55. Procedura de recepţie a lucrărilor cadastrale constă în verificarea raportului lucrării, documentarea
verificării și actualizarea datelor din baza de date grafică.
56. Termenul de recepţie a documentaţiei cadastrale este de cel mult 5 zile lucrătoare din ziua primirii cererii
și 8 zile lucrătoare în cazul executării lucrărilor cadastrale concomitente.
57. Verificarea raportului lucrării constă în:
1) verificarea componenţei raportului lucrării conform cerințelor Anexei 6 a prezentei Instrucțiuni;
2) verificarea respectării cerinţelor de calitate la întocmirea raportului în format electronic conform pct.
49 a prezentei Instrucțiuni;
3) verificarea existenţei semnăturilor necesare pe componentele raportului, conform cerințelor Anexei 5
a prezentei Instrucțiuni;
4) verificarea corespunderii elementelor planului geometric aprobat de autorităţile publice competente, cu
obiectele informaţionale prezentate în format digital;
5) verificarea calităţii obiectelor informaţionale în format digital (lipsa suprapunerilor, completitudinea
cu date atributive) conform cerinţelor Instrucţiunii cu privire la modul de ţinere a bazei de date grafice a
cadastrului, aprobate de Agenţie.
58. Recepţia nu include verificarea următoarelor componente: (corectitudinea efectuării măsurătorilor terestre,
întocmirea planului geometric, stabilirea hotarelor de autoritatea publică competentă, calcularea suprafeţei
bunului imobil).
59. Documentarea verificării constă în expunerea deciziei de recepţie sau de respingere a materialelor verificate.
60. În urma recepţionării lucrării, baza de date grafică se actualizează, iar raportul lucrării se transmite/transferă
spre păstrare în arhiva ţinută de Agenţia Servicii Publice.
61. Actualizarea bazei de date grafice constă în:
1) conferirea/activarea numărului cadastral, după caz;
2) plasarea în baza de date grafică a datelor grafice și atributive verificate.
62. Dacă raportul lucrării şi pachetul digital corespund cerinţelor prezentei Instrucţiuni, lucrarea cadastrală se
recepţionează prin:
1) aplicarea parafei „Recepţionat” pe raportul lucrării (cu indicarea datei și numelui persoanei
responsabile de recepție), în cazul în care raportul tehnic este întocmit pe suport de hîrtie, sau
2) întocmirea și transmiterea executantului lucrării cadastrale a Avizului de recepţie a lucrării conform
Anexei 7, cu indicarea datei și numelui persoanei responsabile de recepție.
63. În cazul în care se constată erori la compartimentul „componenţa raportului” (lipsa unui act obligatoriu
indicat în Anexa 6 din Instrucţiune sau erori comise la întocmirea datelor grafice (suprapuneri de hotare,
completarea eronată a datelor atributive), se întocmeşte nota de constatare a divergențelor (Anexa 8), în care se
nominalizează toate divergențele constatate şi completările necesare (cu referite la acte normative), şi se transmite
solicitantului împreună cu toate materialele prezentate spre recepţie.
64. Executantul lucrărilor este obligat să corecteze şi să prezinte raportul lucrării și pachetul digital corectat în
termen de 10 zile lucrătoare din data expirării cererii de recepție.
65. Predarea materialelor corectate în termenul stabilit se efectuează fără achitarea repetată a serviciului.
66. Dacă executantul nu a prezentat în termenul stabilit raportul corectat, predarea repetată a materialelor spre
recepţie se efectuează în baza unei cereri noi, cu achitarea serviciului respectiv.
67. Verificarea repetată se execută în termen de pînă la 3 zile lucrătoare. Dacă la verificarea repetată au fost
depistate erori noi, la componentele corectate, materialele se restituie definitiv executantului (cu nota de
constatare a divergenţelor), iar predarea ulterioară a materialelor corectate spre recepţie se efectuează în baza unei
cereri noi, cu achitarea serviciului respectiv.
68. Refuzul de recepţionare poate fi contestat la Agenţia Servicii Publice sau în instanţa de contecios
administrativ.
Secțiunea 7. Eliberarea documentației cadastrale beneficiarului
69. Beneficiarului i se eliberează un exemplar al raportului lucrării, sau/și documentația specială după scopul
executării lucrărilor cadastrale.
70. Documentele se eliberează solicitantului (beneficiarului), după recepţia lucrării.
71. Toate documentele eliberate solicitantului (beneficiarului) trebuie să fie cusute, numerotate, semnate şi
ştampilate de executantul lucrărilor.
72. Documentele urmează să conțină denumirea completă a întreprinderii emitente, numele executorului
precum și denumirea organizației, numele și funcțiile persoanelor care au vizat/coordonat documentația eliberată.
Capitolul III. Actualizarea planului cadastral
Secțiunea 1. Actualizarea planului cadastral
73. Planul cadastral este documentul tehnic generat din baza de date grafică și conţine obligatoriu următoarele
date despre bunurile imobile (terenuri, construcţii, plantaţii perene şi alte bunuri imobile) înregistrate în registrul
bunurilor imobile:
a) limitele sectoarelor cadastrale;
b) hotarele terenurilor şi punctele de cotitură;
c) tipul hotarelor terenurilor (generale sau fixe);
d) conturul clădirilor şi altor bunuri imobile înregistrate în registrul bunurilor imobile;
e) numerele cadastrale ale bunurilor imobile;
f) nivelul de calitate;
g) alte date (servitutea, părți din bunul imobil transmis în arendă/locațiune, etc.).
74. Nivelul de calitate a informației grafice se stabilește după următoarele criterii:
1) metoda de obținere a datelor grafice;
2) metoda de stabilire a hotarelor (statutul hotarelor);
3) precizia măsurărilor.
Nivelele de calitate a informației grafice sunt specificate în tabelul 2.
Tabelul nr. 2
Nivelele de calitate a informației grafice
Nivelul
Metoda de obținere a coordonatelor Statutul hotarelor
de calitate
I Măsurători terestre cu racordare la rețeaua geodezică Hotare fixe
Hotare generale cu act de
II Măsurători terestre cu racordare la rețeaua geodezică
stabilire a hotarelor
Hotare generale fără act de
III Măsurători terestre cu racordare la rețeaua geodezică
stabilire a hotarelor
Măsurători terestre fără racordare la rețeaua geodezică, Hotare generale fără act de
IV
sau în baza materialelor ortoimagine stabilire a hotarelor
Măsurători terestre în sistemul convențional de Hotare generale fără act de
V
coordonate, proiecte de organizare a teritoriului stabilire a hotarelor
Schema de amplasare a bunului imobil, în baza
VI Hotare generale
materialelor ortoimagine
75. Informația grafică cu nivelul de calitate I-II, precum și de nivelul III pentru planurile cadastrale întocmite
în baza proiectelor de organizare a teritoriului repoziţionate în sistemul de coordonate Moldref99 cu mențiunea
„Pentru transpunerea hotarelor în teren” pot fi utilizate la restabilirea hotarelor, soluționarea litigiilor funciare,
transpunerea proiectelor în natură.
76. Informația din baza de date grafică a cadastrului referitoare la terenurile cu nivelul de calitate III – V are
caracter informațional și nu poate fi utilizată pentru restabilirea hotarelor, transpunerea proiectelor de organizare
a teritoriului în natură, soluționarea litigiilor funciare, etc. Suprafețele terenurilor cu acest nivel de calitate, din
baza de date grafică, pot devia de suprafețele terenurilor din documentele de drept.
77. Planul cadastral se actualizează în cazurile:
1) modificării hotarelor terenurilor înregistrate prin stabilirea hotarelor de către autoritatea publică
competentă, conform art. 152, art. 19 alin. (6)-(7) și art. 56 alin. (4) a Legii cadastrului bunurilor imobile nr.
1543 – XIII din 25 februarie 1998;
2) modificării hotarelor terenurilor cu acordul scris a titularilor de drepturi ale terenurilor adiacente,
conform art. 18 alin. (4) lit. a) a Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 – XIII din 25 februarie 1998;
3) modificării hotarelor terenurilor în temeiul hotărîrii instanței de judecată;
4) edificării plantaţiei perene pe terenul înregistrat;
5) sistematizării definitive a proiectului de organizare a teritoriului;
6) încetării existenței bunului imobil.
78. Actualizarea planului cadastral se efectuează în temeiul planului geometric nou elaborat și a:
1) actului de stabilire a hotarului, întocmit de autoritatea publică competentă conform art. 19 alin. (6) din Legea
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 – XIII din 25 februarie 1998;
2) actului de stabilire a hotarelor coordonat cu titularii de drepturi ale terenurilor adiacente, conform art. 38 a Legii
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 – XIII din 25 februarie 1998 sau a actului de constatare, coordonat cu titularii de
drepturi ale terenurilor adiacente, pentru cazul fixării hotarelor stabilite anterior;
3) hotărîrii instanţei de judecată;
4) deciziei consiliului local privind corectarea erorilor conform art. 55, alin. (41) al Legii cadastrului bunurilor imobile
nr. 1543 – XIII din 25 februarie 1998;
5) deciziei consiliului local sau, după caz, hotărîrii Guvernului privind aprobarea listei terenurilor proprietate publică;
6) deciziei consiliului local privind modificarea suprafeței terenului;
7) documentelor ce constituie temei pentru stingerea obiectelor.
79. Modificările de suprafaţă se vor introduce numai în Registrul bunului imobil pentru care a fost întocmit planul
geometric nou.
Secțiunea 2. Identificarea bunului imobil
80. Identificarea terenului se efectuează în cadrul lucrării cadastrale curente, prin confruntarea elementelor
individuale ale terenului care se conțin în documentația cadastrală (dosarul tehnic al bunului imobil, dosarul
cadastral, registrul bunurilor imobile) cu datele constatate pe teren. Caracteristicele elementelor individuale sînt
descrise în tabelul 3.
Tabelul 3
Caracteristica elementelor individuale ale terenului
Elementele Denumirea documentului
Necorespunderi care pot fi
individuale prin care Conținutul elementului cadastral care conține
evidențiate
se identifică terenul descrierea elementului
Caracteristica Adresa, amplasarea Dosarul tehnic , Dosar Adresa eronată sau lipsa
amplasării (extravilan, intravilan), cadastral, registrul bunurilor acesteia; Apartenență
numărul cadastral imobile incorectă a terenului la zonă,
masiv, sector.
Caracteristica hotarului Coordonatele punctelor de Actul de stabilire Sistem de coordonate
cotitură, sistemul de (restabilire/transpunere) a convențional;
coordonate, hotarelor, planul geometric Hotarele clasificate eronat.
tipul hotarului și lista coordonatelor,
Caracteristica Suprafața terenului din planul Planul geometric, baza de Neîncadrarea în limita devierii
suprafeței geometric, planul cadastral, date grafică, registrul admisibile.
din registrul bunurilor imobile bunurilor imobile
Caracteristica Destinația şi modul de Dosarul tehnic al bunului Modificarea neautorizată a
destinației și a modului folosință a terenului imobil, registrul bunurilor destinației terenului.
de folosință imobile.
81. Confruntarea elementelor individuale ale bunului imobil din documentația cadastrală cu cele existente în
teren se efectuează vizual (ex. caracteristica amplasării, caracteristica modului de folosință, caracteristica
elementelor constructive), prin metoda măsurărilor (ex. caracteristica hotarului, determinarea coordonatelor
punctelor de cotitură a conturilor materializate în teren), și analiza datelor (ex. caracteristica suprafeței).
82. Necorespunderile cauzate de erorile tehnice comise în observațiile precedente (erori în calcule, stabilirea
eronată a adresei, atribuire eronată a numărului cadastral sau substituirea numărului convențional, atribuirea
incorectă a construcțiilor, terenului adiacent), se rectifică în cadrul lucrărilor curente, în temeiul consemnărilor
respective în actul de constatare.
83. Identificarea bunului imobil se legalizează prin actul de constatare pe teren (Anexa 9), întocmit de
executantul lucrării, care conține informații privind corespunderea datelor din teren cu datele din cadastru și
propuneri de soluționare, în cazul necorespunderii datelor.
84. Actul de constatare pe teren se semnează de executantul lucrării cadastrale, iar în cazurile prevăzute de
prezenta Instrucțiune și de autoritatea publică competentă.
Secțiunea 3. Modificarea hotarelor terenului prin stabilirea hotarelor
de către autoritatea publică competentă
85. Modificarea hotarelor terenului prin stabilirea hotarelor de către autoritatea publică competentă, conform
art. 152, art. 19 alin. (6)-(7) și art. 56 alin. (4) a Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 – XIII din 25 februarie
1998, se utilizează în cazul în care hotarul general al terenului proprietate privată pe planul cadastral nu
corespunde cu posesiunea de fapt a terenurilor și lipsește actul de stabilire a hotarelor în dosarul tehnic al bunului
imobil.
86. Limitele posesiunii de fapt pe teren pot fi determinate la fața locului de către autoritatea publică competentă
și/sau executantul lucrărilor cadastrale după următoarele criterii:
1) împrejmuiri și marcaje ale terenului;
2) limitele terenului prelucrat;
3) limitele terenului plantat și spațiul aferent necesar deservirii plantației;
4) limitele terenului construit și spațiul necesar deservirii construcțiilor respective;
5) fîșiile forestiere, drumurile de acces și haturile între proprietăți.
87. Pentru modificarea hotarelor terenului prin stabilirea hotarelor de către autoritatea publică competentă se
respectă următoarele condiții:
1) stabilirea de către reprezentantul autorității publice competente a punctelor de cotitură a hotarului
terenului, în temeiul documentelor ce confirmă drepturile, semnarea de către acesta a actului de stabilire și a
schemei de stabilire a hotarelor;
2) dacă hotarul general al terenului reprezentat în planul cadastral nu corespunde cu posesia de fapt a
terenurilor și lipsește actul de stabilire a hotarelor, reprezentantul autorității publice competente stabilește
hotarele terenului la fața locului în temeiul documentelor menționate la pct. 10-12 ale prezentei Instrucțiuni;
3) dacă în conformitate cu documentele existente nu poate fi determinat hotarul determinat la momentul
atribuirii terenului, atunci hotarul general se stabilește după posesia de fapt a terenurilor vecinilor;
4) dacă în lipsa documentelor menționate la pct. 10 - 12, autoritatea publică competentă stabilește
hotarele terenului în alt mod decît posesia de fapt, atunci la procedura de stabilire sunt invitați titularii de
drepturi ale terenurilor implicate în procesul de stabilire;
5) la stabilirea hotarelor generale a terenului se va ține cont de punctele de hotar stabilite anterior
pentru terenurile vecine. Punctele de cotitură ale hotarelor generale stabilite anterior pot fi modificate numai cu
acordul scris a titularilor de drepturi ale terenurilor vecine.
88. Dacă suprafaţa terenului măsurat diferă de suprafaţa înscrisă în documentul ce confirmă dreptul de proprietate
(atît la lucrările executate prin metoda selectivă cît şi cea masivă), se procedează astfel:
1) dacă suprafaţă calculată este mai mică decît în documentul de drept, şi titularul de drepturi este de acord,
se întocmeşte planul geometric şi se transmite spre coordonare şi aprobare;
2) dacă suprafață calculată este mai mare decît în documentul de drept, dar în limitele indicate în tabelul
4, se întocmeşte planul geometric şi se transmite spre coordonare şi aprobare;
Tabelul 4
Mărimea suprafeţelor terenurilor conform datelor din registrul bunurilor imobile (ha) şi devierile maxime
admisibile (%)
Suprafaţa (ha) S ≤ 0,06 0,06 ha < S ≤ 0,2 ha < S ≤ 0,5 ha < S ≤ S > 1,0
ha 0,2 ha 0,5 ha 1,0 ha ha
Devierea maximă admisibilă (%) 10% 8% 5% 2% 1%
3) dacă suprafață calculată este mai mare decît în documentul de drept, şi depăşeşte limitele indicate în
tabelul 4, autoritatea publică locală în comun cu titularul de drept stabileşte pe proiectul planului
geometric, hotarul terenului atribuit în proprietate. Executantul lucrării elaborează planul geometric în
hotarele indicate de autoritatea publică locală, descrie modificările respective în actul de stabilire a
hotarelor şi le transmite spre coordonare şi aprobare. Hotarul proiectat se transpune în teren, cu
întocmirea actului de transpunere. Surplusul de teren se transmite în proprietate/folosinţă în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
89. Pentru modificarea hotarelor terenului prin stabilirea hotarelor de către autoritatea publică competentă se
parcurg următorii pași:
1) la cererea titularului de drepturi și în prezența executantului lucrării de măsurare, autoritatea
publică competentă stabilește hotarele terenului la fața locului și întocmește actul de stabilire a hotarelor în
conformitate cu prevederile secţiunii 3 (Capitolul II) a prezentei Instrucţiuni;
2) executantul lucrării efectuează măsurări pe teren, întocmește actul de constatare pe teren, planul
geometric nou și raportul lucrării. Executarea măsurărilor, prelucrarea datelor şi întocmirea planului geometric
se efectuează în conformitate cu prevederile secţiunii 3 şi 4 (Capitolul II) a prezentei Instrucţiuni;
3) în temeiul actului de stabilire a hotarului și a planului geometric nou întocmit, organul cadastral
teritorial operează modificări în planul cadastral și registrul bunurilor imobile.
Secțiunea 4. Modificarea hotarelor terenului cu acordul în scris a titularilor de drepturi
ale terenurilor adiacente
90. Modificarea hotarelor terenului cu acordul scris a titularilor de drepturi ale terenurilor adiacente, conform
art. 18 alin. (4) lit. a) a Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 – XIII din 25 februarie 1998, se utilizează în
cazurile în care titularii de drepturi ale terenurilor adiacente doresc să stabilească hotarele fixe a terenului. Această
cale de actualizare necesită participarea la stabilirea hotarelor a tuturor titularilor de drepturi a terenurilor
adiacente.
91. Pentru modificarea hotarelor terenului pe calea dată, se parcurg următorii pași:
1) la cererea unuia sau mai multor titulari de drepturi, executorul lucrării cadastrale înștiințează din timp,
cu cel puţin 2 zile înainte de începerea lucrărilor, titularii de drepturi a terenurilor adiacente (proprietarii
terenurilor adiacente, coproprietarii, creditorii gajişti, titularii altor drepturi reale), despre iniţierea lucrărilor
de stabilire a hotarelor fixe a terenului. Avizul despre înştiinţare se înmînează prin recipisă sau prin scrisoare
recomandată, cu indicarea datei înmînării;
2) executantul identifică titularii de drepturi ale terenurilor adiacente în temeiul documentelor de identitate.
În cazul în care se solicită executarea lucrărilor în localitatea în care n-au fost executate lucrări de înregistrare
primară masivă, în scopul identificării proprietarilor de drepturi a terenurilor adiacente, se vor solicita şi
documentele ce confirmă dreptul de proprietate. Datele referitoare la titularii de drepturi (reprezentanţii
acestora), la documentul de identitate şi documentul ce confirmă drepturile asupra terenurilor se indică în actul
de constatare pe teren (Anexa 9);
3) stabilirea hotarelor terenului la faţa locului se efectuează de către titularii de drepturi a terenurilor
adiacente sau de reprezentanţii acestora în comun cu titularul de drepturi a terenului supus măsurării în prezența
executantului lucrării cadastrale;
4) după stabilirea hotarelor și reprezentarea punctelor de cotitură, executantul lucrărilor cadastrale
întocmește actul de constatare pe teren (la stabilirea hotarului fix), care se semnează de către titularii de drepturi
ale terenurilor adiacente, efectuează măsurări pe teren, întocmește planul geometric nou și raportul lucrării în
conformitate cu prevederile capitolului III a prezentei Instrucţiuni;
5) executantul lucrării identifică bunul imobil și completează compartimentul respectiv al actului de
constatare pe teren;
6) dacă un titular de drept asupra terenului adiacent refuză să semneze actul de constatare pe teren, sau dacă
acesta nu s-a prezentat la lucrările de stabilire a hotarelor, segmentul de hotar dat se consideră stabilit ca hotar
general;
7) în temeiul actului de constatare pe teren, semnat de titularii de drepturi implicaţi şi a planului geometric
nou elaborat se introduc modificări în planul cadastral şi în registrul bunurilor imobile.
Secțiunea 5. Modificarea hotarelor terenului
în temeiul hotărîrii instanţei de judecată
92. Modificarea hotarelor terenului poate fi efectuată în baza hotărîrii instanţei de judecată dacă coproprietarii
unui bun imobil sau proprietarii bunurilor imobile adiacente nu ajung la un acord privind stabilirea hotarelor. În
acest caz, la solicitarea titularului de drepturi, instanța de judecată, organele fiscale, administratorul
insolvabilităţii sau executorul judecătoresc numește un executant al lucrării cadastrale, căruia îi cere să prezinte
variante privind poziția hotarelor în raport cu cele stabilite de autoritatea publică competentă.
93. În cazul în care hotarele terenului au fost stabilite anterior, iar în dosarul tehnic există actul de stabilire a
hotarelor, executantul lucrării restabileşte în teren hotarele stabilite, determină limitele posesiei de fapt (conform
împrejmuirilor), compară hotarele stabilite în raport cu posesia de fapt, elaborează planul geometric cu
reprezentarea prin linie continuă a hotarelor stabilite, iar prin linie întreruptă limitele posesiei de fapt.
94. În cazul în care hotarele terenului nu au fost stabilite anterior, executantul lucrării înştiinţează în scris
autoritătea publică competentă privind necesitatea stabilirii hotarelor terenului în cauză. După stabilirea hotarului
de către reprezentantul autorității publice locale şi întocmirii actului de stabilire a hotarului, executantul
elaborează planul geometric, pe care se reprezintă hotarele terenului stabilite de autoritatea publică competentă.
95. Dacă titularul de drepturi nu este de acord cu hotarele stabilite de către autoritatea publică competentă,
executantul lucrării va reprezenta pe planul geometric, prin linie continuă – hotarele stabilite de către
reprezentantul autorității publice locale, iar prin linie punctată – poziția împrejmuirilor materializate şi va descrie
în actul de constatare informaţia reprezentată pe plan.
96. În cazul în care titularii adiacenți indică poziții diferite a hotarului, acestea vor fi reprezentate pe planul
geometric în raport cu hotarele stabilite de autoritatea publică competentă. Variantele indicate în plan vor avea
descrierea în actul de constatare pe teren.
97. În cazul în care reprezentantul autorității publice locale refuză să stabilească hotarele terenului, executantul
întocmește în adresa beneficiarului actul de constatare, care va descrie imposibilitatea executării lucrării
cadastrale cu trimitere la actele normative cu menţiunea că lucrările pot fi finalizate în condiţiile în care
beneficiarul va implica la executarea lucrărilor autoritatea publică competentă.
98. Varianta acceptată de instanța de judecată se transpune în teren, iar actul de transpunere se semnează de
executant și beneficiarul lucrării.
99. Modificările în documentaţia cadastrală se efectuează în temeiul hotărîrii instanţei de judecată și a planului
geometric acceptat de instanța de judecată.
Capitolul IV. Procedura de executare a altor tipuri de lucrări cadastrale

Secțiunea 1. Restabilirea hotarelor
100. Restabilirea hotarelor terenurilor, atribuite anterior în modul stabilit, se efectuează la cererea titularilor
dreptului de proprietate sau ale altor drepturi reale cu acordul proprietarilor, instanţei de judecată, organelor
fiscale, în cazurile pierderii (deteriorării) totale sau parţiale în teren, a bornelor de hotar şi/sau a elementelor care
materializau hotarele tеrenului, precum şi la soluţionarea litigiilor funciare.
101. Restabilirea hotarelor terenului se efectuează în cazul în care:
1) bunul imobil este înregistrat în registrul bunurilor imobile, și
2) la organele cadastrale teritoriale există actul de stabilire a hotarelor, semnat de reprezentantul autorităţii
publice competente sau actul de constatare pe teren semnat de titularii de drepturi ale terenurilor adiacente;
3) planul cadastral este întocmit în sistemul de coordonate Moldref99.
102. Restabilirea hotarelor terenului se efectuează numai în baza planului cadastral eliberat de Agenţia Servicii
Publice, care va conține catalogul de coordonate și inscripţia „Pentru restabilirea hotarelor”.
103. Lucrările de restabilire a hotarelor includ următoarele etape:
2) întocmirea desenului tehnic, după caz;
3) determinarea coordonatelor punctelor de cotitură a hotarului terenului şi materializarea lor prin borne sau
semne de hotar;
4) întocmirea actului de restabilire a hotarului.
104. La etapa lucrărilor pregătitoare se efectuează colectarea, sistematizarea şi examinarea următoarelor
materiale:
1) planul cadastral al bunului imobil;
2) copia dosarului tehnic, inclusiv a actului de stabilire a hotarelor;
3) copia documentului, ce confirmă dreptul asupra terenului;
4) lista coordonatelor punctelor de cotitură a hotarului terenului în cauză;
5) datelor despre reţeaua geodezică naţională şi de îndesire, obţinute de la Fondul de Date Geospaţiale al Agenţiei
Relaţii Funciare şi Cadastru.
105. La etapa lucrărilor pregătitoare se stabileşte conţinutul, volumul lucrărilor, tehnologia executării lucrărilor,
organizarea şi termenul executării.
106. După caz, se întocmește desenul de execuţie, în care se reflectă următoarele elemente:
1) punctele reţelei geodezice;
2) punctele reţelei de trasare;
3) punctele de cotitură a hotarului;
4) numerele cadastrale ale terenurilor restabilite şi celor adiacente;
5) coordonatele punctelor de cotitură a hotarului restabilit.
107. Restabilirea hotarelor sectorului de teren se efectuează la faţa locului, în prezenţa titularului de drepturi
asupra terenului şi persoanelor interesate, hotarele cărora urmează a fi restabilite.
108. Pentru restabilirea în natură a punctelor de hotar ale terenului se folosesc utilaje şi metode care asigură EMP
a punctului trasat.
109. Rezultatele restabilirii şi coordonării hotarelor se stipulează în actul de restabilire a hotarelor (Anexa 10),
care se semnează de titularul de drept asupra terenului, hotarele căruia au fost restabilite pe teren și de executantul
lucrărilor. La actul de restabilire se anexează planul cadastral, eliberat anterior de oficiul cadastral teritorial.
110. În cazul în care nu sunt respectate cerinţele specificate în pct. 101, lucrările de restabilire a hotarelor nu se
execută. În asemenea cazuri se iniţiază lucrările de elaborare a planului geometric/ sau actualizare a planului
cadastral, în conformitate cu prevederile prezentei Instrucţiuni.
Secțiunea 2. Sistematizarea definitivă a proiectelor de organizare a teritoriului
111. Lucrările de sistematizare definitivă a proiectelor de organizare a teritoriului, se efectuează în scopul

poziţionării corecte a planului cadastral (elaborat în baza proiectului de organizare a teritoriului), în limitele
conturului de teren supus iniţial parcelării.
112. Lucrările se efectuează prin repoziţionarea planului cadastral (elaborat în baza proiectului de organizare a
teritoriului), în limitele iniţiale a contururilor de teren supuse parcelării.
113. Lucrările de sistematizare pot fi inițiate de către beneficiarii lucrărilor cadastrale stipulați în pct. 3 a
prezentei Instrucțiuni.
114. Sistematizarea definitivă a proiectelor de organizare a teritoriului include următoarele etape:
2) stabilirea limitelor conturului de teren iniţial, prin efectuarea măsurărilor terestre, sau prin metoda
fotogrametrică, dacă precizia materialelor cartografice utilizate asigură respectarea cerinţelor prezentei Instrucţiuni;
3) repoziţionarea planului cadastral;
4) recepția lucrării.
115. La etapa lucrărilor pregătitoare se efectuează colectarea, sistematizarea şi examinarea următoarelor
materiale:
1) harta contururilor la scara 1:10000 care a servit drept bază la determinarea fondului de privatizare şi elaborarea
proiectelor de organizare a teritoriului.
2) planul cadastral, sistematizat anterior în baza planului de ortoimagine;
3) lista titularilor de drepturi asupra terenurilor din masivul respectiv;
4) date despre reţelele geodezice naționale, îndesire, stațiile permanente și rețelele de stații permanente GNSS.
116. La etapa stabilirii hotarelor, reprezentantul autorității publice competente indică limitele conturului de teren.
La determinarea limitelor conturului de teren se va ține cont de elementele naturale (ex. fîșii forestiere, drumuri
de cîmp).
117. În cazul în care, după stabilirea hotarelor, proiectul de organizare a teritoriului nu se încadrează în limitele
iniţiale a conturului de teren supus parcelării, sau în limitele erorii admisibile, lucrarea se stopează, se întocmește
actul de constatare pe teren în care se descriu problemele evidențiate și se formulează propuneri de inițiere a
procedurii de corectare a erorilor comise la elaborarea proiectului de organizare a teritoriului.
118. În cazul în care după stabilirea hotarelor se confirmă corectitudinea întocmirii proiectului de organizare a
teritoriului, executantul lucrărilor cadastrale:
1) repoziţionează proiectul de organizare a teritoriului în limitele hotarelor stabilite;
2) întocmește actul de constatare pe teren cu descrierea rezultatelor obținute în urma repoziţionării proiectului de
organizare a teritoriului. Actul de constatare se semnează de executant și reprezentantul autorității publice locale;
3) modifică datele atributive referitoare la „CodColect” tuturor terenurilor din cadrul conturului (care conform
clasificatorului indică că proiectul de organizare a teritoriului a fost sistematizat definitiv);
4) întocmește și prezintă organului cadastral teritorial, raportul lucrării privind repoziţionarea proiectului de
organizare a teritoriului și pachetul digital (planul cadastral sistematizat definitiv în formă electronică şi pe suport de hîrtie)
pentru actualizarea planului cadastral. Raportul lucrării va conține următoarele materiale: nota explicativă, actul de
constatare, planul cadastral pînă și după repoziţionare.
119. În baza materialelor prezentate, persoana responsabilă de recepţia lucrărilor, verifică dacă ordinea
amplasării terenurilor în proiectul de organizare a teritoriului pînă și după repoziţionare nu s-a modificat.
120. În urma verificării persoana responsabilă de recepţia lucrărilor, actualizează baza de date grafică (activarea
datelor recepţionate: grafice şi atributive) pentru terenurile sistematizate definitiv (care ulterior nu vor putea fi
resistematizate), transmite/transferă spre păstrare în arhiva ţinută de Agenţia Servicii Publice, planul cadastral
sistematizat definitiv.
121. Planul cadastral sistematizat definitiv permite executarea altor tipuri de lucrării cadastrale (ex. transpunerea
în teren a proiectului de organizare, formarea bunurilor imobile, amplasarea plantațiilor perene, etc.).
Secțiunea 3. Transpunerea în teren a hotarelor
122. Transpunerea hotarelor este un complex de lucrări executate în vederea transpunerii proiectului de
organizare a teritoriului sau a proiectului planului urbanistic, stabilirii și marcării prin borne a hotarelor terenului
(terenurilor).
123. Lucrările de transpunere în teren se efectuează numai în baza planului cadastral eliberat de Agenţia Servicii
Publice, care va conține catalogul de coordonate și inscripţia „Pentru transpunerea hotarelor în teren”.
124. Transpunerea hotarelor în teren include următoarele etape:
2) transpunerea coordonatelor punctelor de cotitură a hotarului terenului şi materializarea lor prin borne
sau semne de hotar;
3) întocmirea actului de transpunere a proiectului în teren.
125. La etapa lucrărilor pregătitoare se efectuează colectarea şi examinarea materialelor:
1) planul cadastral, sistematizat anterior în baza planului de ortoimagine;
2) lista titularilor de drepturi asupra terenurilor din masivul respectiv;
3) date despre reţelele geodezice naționale, îndesire, stațiile permanente și rețelele de stații permanente
GNSS.
126. La transpunerea hotarelor în teren, se întocmește desenul tehnic, în care se reflectă următoarele elemente:
1) punctele reţelei de trasare, după caz;
2) punctele de cotitură;
3) coordonatele punctelor de cotitură.
127. Transpunerea hotarelor se efectuează în prezenţa reprezentantului autorităţii publice locale şi titularului
dreptului de proprietate asupra terenului hotarele căruia urmează a fi transpuse sau reprezentantului legal al
acestuia.
128. Lucrările de transpunere se efectuează în baza coordonatelor punctelor de hotar din planul cadastral. În
cazul executării lucrării de transpunere cu utilizarea staţiei totale, pentru terenurile cu unghiul de înclinaţie >
1,5°, la distanţele reduse la orizont indicate în desenul tehnic, se vor adăuga compensaţiile pentru înclinarea
terenului. Punctele de cotitură a hotarului terenului se marchează la solicitarea beneficiarului cu borne de hotar.
129. În rezultatul transpunerii hotarelor în teren, executantul întocmește actul de transpunere a hotarelor în teren,
cu descrierea lucrărilor executate şi anexează planul cadastral al bunului imobil transpus în teren.
130. Actul de transpunere a hotarelor în teren (Anexa 10) se perfectează în două exemplare şi se semnează de
persoana responsabilă a administraţiei publice competente, de titularul de drepturi şi executantul lucrărilor. Un
exemplar al actului se prezintă beneficiarului, al doilea se păstrează în raportul lucrării.
131. Copia actului de transpunere a hotarelor în teren în format digital se prezintă Agenţiei Servicii Publice. În
baza actului de transpunere a hotarelor în teren, se actualizează informaţia atributivă pentru terenurile hotarele
cărora au fost transpuse în natură.
Secțiunea 4. Întocmirea documentaţiei cadastrale a plantaţiei perene

132. Pentru executarea lucrării cadastrale pe plantația perenă, solicitantul va prezenta executantului
lucrării:
1) copia certificatului de proprietate, sau alte acte juridice ce confirmă dobîndirea dreptului de proprietate
asupra plantaţiei perene, hotărîrea instanţei de judecată, contractul de vînzare-cumpărare - dacă lucrarea
cadastrală se execută în scopul înregistrării plantaţiilor perene care au fost transmise deţinătorului în contul
cotelor valorice din bunurile întreprinderilor agricole;
2) copia caracteristicii plantaţiilor perene în primul an de vegetaţie, supuse înregistrării la venituri, copia
actului de recepţionare şi înregistrare la venituri a plantaţiilor perene în primul an de vegetaţie şi proiectul
plantaţiei perene, perfectate în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de recepţionare
şi înregistrare la venituri a plantaţiei perene în primul an de vegetaţie (anexele 1 şi 2 ale Regulamentului),
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 705 din 20 octombrie 1995 - dacă lucrarea cadastrală se execută în scopul
înregistrării plantaţiei perene nou înfiinţate;
3) planul plantaţiei perene (proiectul de plantare) – după caz.
133. Executantul obține de la Agenţia Servicii Publice lista proprietarilor terenurilor şi grevările înregistrate în
registrul bunurilor imobile pe terenurile pe care este amplasată plantaţia.
134. În cazul în care caracteristica plantaţiilor perene în primul an de vegetaţie, supuse înregistrării la venituri şi
actul de recepţionare şi înregistrare la venituri a plantaţiilor perene în primul an de vegetaţie lipsesc, sau datele
din documentaţia respectivă după verificare, nu corespund situaţiei în teren, executorul lucrării întocmeşte actul
de constatare a plantaţiei perene (Anexa 11), care va fi semnat de comisia care a efectuat revizia plantaţiei perene
în corespundere cu Hotărîrea Guvernului nr. 705 din 20 octombrie 1995.
135. Actul de constatare, este obligatoriu pentru înregistrarea plantaţiei perene. În actul de constatare se va
specifica corespunderea sau necorespunderea documentaţiei cadastrale cu situaţia din natură.
136. În cazul în care, în cadrul lucrărilor pregătitoare sunt evidenţiate:
1) erori comise la elaborarea proiectului de organizare a teritoriului (erori de sistematizare, suprapuneri cu alte
terenuri, erori de proiectare, etc.), sau
2) pe terenurile pe care sunt amplasate plantaţiile perene (dar care nu-i aparţin proprietarului plantaţiei perene),
nu sînt înregistrate în registrul bunurilor imobile grevările (arenda), inclusiv pe terenurile proprietate publică a
administraţiei publice locale, alocate (în proiect) pentru căile de acces,
acest fapt va fi consemnat în actul de constatare pe teren, iar solicitantul va fi înştiinţat despre corectarea erorilor şi/sau
înregistrarea dreptului de arendă asupra terenului pînă la înregistrarea dreptului asupra plantaţiei perene.
137. În cazul în care unul şi acelaşi proprietar a procurat mai multe terenuri, avînd hotare comune şi a plantat pe
acestea plantaţia perenă, executantul lucrării îi va propune proprietarului, concomitent cu înregistrarea plantaţiei
perene să efectueze formarea prin comasare a terenurilor dobîndite în proprietate.
138. În cazul în care planul plantaţiei perene (proiectul de plantare) este elaborat în formă electronică cu
racordarea acestuia la sistemul de coordonate Moldref99, dar nu poate fi identificat pe materialele ortoimagine,
executantul va efectua verificarea corespunderii planului cu situaţia din natură prin măsurările respective pe
perimetrul plantaţiei perene.
139. Planul plantaţiei perene (proiectul de plantare) poate fi considerat ca necorespunzător situaţiei în natură,
dacă măcar una din dimensiunile laturilor măsurate nu se încadrează în parametrii proiectului de plantare sau nu
corespunde cu suprafaţa plantată.
140. Conturul plantației perene se determină pe limitele externe a elementelor proiectului plantaţiei perene
(drum, fășie de protecție) elaborat în sistemul de coordonate Moldref99, iar în cazul lipsei proiectului, sau a
elementelor de proiect (drum, fășie de protecție) - la distanţa de ½ a şi ½ b de la ultimul butaş (copac), unde a
este distanţa dintre rînduri, iar b distanţa dintre butaşi (copaci). În suprafaţa totală a plantaţiei perene se include
suprafaţa plantată, drumurile între tarlale, fîşiile de protecţie, locurile pentru păstrarea producţiei şi tehnicii/
inventarului).
141. Fiecărei tip de plantație i se atribuie cîte un număr cadastral la nivel de construcții, utilizînd unul din
numerele cadastrale a terenului, preferabil a terenului pe care este amplasată plantația perenă, aflată în
proprietatea proprietarului plantației perene.
142. Dacă plantația perenă este alcătuită din mai multe tipuri de plantații (plantație viticolă, plantație de pomi
fructiferi, plantații nucifere, etc.), bunul imobil se creează pe conturul fiecărui tip de plantație aparte, indiferent
de numărul de terenuri pe care este amplasată plantația perenă.
143. Planul plantaţiei perene, actualizat, se semntază de executantul lucrării, proprietar şi specialistul pentru
reglementarea regimului proprietăţii funciare, primar.
144. În rezultatul lucrărilor cadastrale se întocmeşte raportul lucrării care va conţine: actul de constatare şi planul
actualizat a plantaţiei perene.
Secțiunea 5. Reprezentarea pe planul cadastral a părții din teren
145. În cazul executării lucrării cadastrale de reprezentare a părții din teren transmis în arendă, uz, uzufruct,
abitație, servitute, lucrările cadastrale se execută cu acordul proprietarului terenului și doar în privinţa părții din
teren în cauză. În acest caz, pe planul cadastral al terenului se marchează partea ce se transmite în arendă,
locațiune, uz, uzufruct, abitație, servitute, conform prevederilor prezentei Instrucțiuni.
146. În cazul atribuirii în arendă, uz, uzufruct, servitute, abitație a unei părți din teren, la actul ce confirmă dreptul
se anexează planul cadastral, cu reprezentarea părții din teren ce se atribuie în arendă, locațiune, uz, uzufruct,
servitute, abitație și actul de stabilire a limitei părții.
147. Procedura de reprezentare a părții din teren pe planul cadastral se realizează în următoarea consecutivitate
a acțiunilor:
1) proprietarul terenului sau titularii de drepturi patrimoniale, iniţiază executarea lucrării de reprezentare pe planul
cadastral a părții din teren ce se transmite în arendă, locațiune, uz, uzufruct, servitute, abitație;
2) executantul lucrării obține de la organul cadastral teritorial planul cadastral al terenului respectiv și determină
calea de reprezentare pe planul cadastral a părții din teren: măsurări terestre în teren sau, elaborarea proiectului părții
din teren cu transpunerea în teren a proiectului. În cazul în care planul cadastral conține erori, lucrarea se stopează pînă
la corectarea erorii, conform cerințelor prezentei Instrucțiuni;
3) în cazul măsurărilor în teren, titularul de drepturi în comun cu persoana cointeresată, în prezența executantului
lucrării, stabilește în teren limitele părții din teren ce se atribuie în arendă, locațiune, uz, uzufruct, servitute, abitație și
le marchează cu țăruși. Executantul lucrării întocmeşte actul de stabilire a limitei părţii din teren (Anexa 12);
4) executantul lucrării efectuează măsurările terestre în sistemul național de coordonate Moldref99 și reprezintă
pe planul cadastral partea din teren care se atribuie în arendă, locațiune, uz, uzufruct, servitute, abitație.
5) dacă partea din teren se determină prin metoda proiectării, limitele părții se transpun în teren, în temeiul
proiectului, în prezența titularului de drepturi și a persoanei cointeresate cu reprezentarea punctelor de cotitură cu
ţăruşi.
148. Planul cadastral cu reprezentarea părții din teren conține următoarea informație:
1) schema de încadrarea a terenului;
2) hotarele terenului și a punctelor de cotitură, conturile clădirilor amplasate pe acesta (după caz), partea de teren
ce se atribuie în arendă, locațiune, uz, uzufruct, servitute, abitație marcat cu indexul „P” și numărul părții (ex. P1, P2),
precum și părțile din teren transmise anterior în arendă, locațiune, uz, uzufruct, servitute, abitație în cazul existenței
acestora (după caz);
3) date despre teren (numărul cadastral al bunului imobil, adresa bunului imobil, modul de folosință, suprafața
bunului imobil);
4) date despre partea din teren ce se atribuie în arendă, locațiune, uz, uzufruct, servitute, abitație (nr. părții, tipul
grevării, suprafața părții, metoda de obținere a coordonatelor punctelor pentru teren (GNSS, cartografic);
5) coordonatele punctelor de cotitură a limitei părții din teren;
6) dimensiunile de legătură a limitelor părţii din teren;
7) scara la care a fost întocmit planul;
8) data elaborării planului;
9) denumirea întreprinderii care a executat lucrarea.
149. Actul de stabilire a limitelor părţii din teren se semnează de proprietar, persoana cointeresată, și executantul
lucrării. Actul de stabilire a limitelor părții și planul cadastral cu reprezentarea părţii se anexează la actele privind
dreptul de proprietate, constituind parte componentă a acestora.
150. Lucrarea de marcare pe planul cadastral a părții din teren ce se atribuie în arendă, locațiune, uz, uzufruct,
servitute, abitație se prezintă spre recepție Agenţiei Servicii Publice.
Capitolul V. Procedura de executare a lucrărilor cadastrale în vederea înregistrării primare masive
Secţiunea 1. Dispoziții generale
151. Procedura de executare a lucrărilor cadastrale, în vederea înregistrării primare masive reprezintă un complex
de lucrări tehnice, economice şi juridice, iniţiate în cadrul unui program de stat, în baza documentelor ce confirmă
dreptul de proprietate asupra bunului imobil şi alte drepturi patrimoniale.
152. Procedura de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren în vederea înregistrării primare masive
include:
2) identificarea hotarelor bunurilor imobile;
3) prelucrarea datelor şi întocmirea planului geometric;
4) întocmirea raportului lucrării;
5) recepţia lucrărilor cadastrale.
Secţiunea 2. Lucrări pregătitoare
153. În cadrul lucrărilor pregătitoare, executantul lucrărilor cadastrale va colecta şi analiza următoarele materiale
şi documente:
1) registrul coordonatelor punctelor geodezice;
2) planul cadastral existent şi planul ortoimagine;
3) lista numerelor cadastrale înregistrate la organul cadastral teritorial, inclusiv numerele cadastrale
convenționale şi datele despre sectoare cadastrale;
4) planul hotarului unităţii administrativ – teritoriale și a localității;
5) lista titularilor de drepturi ale bunurilor imobile înregistrate în registrul bunurilor imobile;
6) registrul cadastral al deţinătorilor de teren, registrul de evidenţă a gospodăriilor, actele de atribuire a
terenurilor, alte materiale ce conţin date cadastrale păstrate în arhiva autorităţilor publice locale;
7) informaţia din arhiva organului cadastral teritorial (dosarele de inventariere tehnică a fostelor birouri de
inventariere tehnică, dosarele tehnice întocmite în mod selectiv, etc.).
Secţiunea 3. Identificarea hotarelor bunurilor imobile
154. Hotarele bunurilor imobile, se identifică în teren (prin măsurări terestre) sau în baza materialelor
cartografice întocmite prin metoda fotogrametrică.
155. Determinarea coordonatelor punctelor de cotitură a hotarelor, se execută în conformitate cu prevederile
Capitolului II, secţiunii 3 a prezentei Instrucţiuni.
156. Hotarele terenurilor se reprezintă în schemele cadastrale de cîmp. Schemele cadastrale conţin date privind
gardurile, hotarele juridice a terenurilor, dimensiunile acestora, clădiri, numerele cadastrale atribuite selectiv şi
se coordonează cu autoritatea publică competentă (primarul şi specialistul pentru reglementarea regimului
proprietăţii funciare).
157. Hotarele terenurilor aferente caselor de locuit, vor fi identificate în limitele hotarelor existente, care de
regulă coincid cu contururile fixe (garduri).
158. Hotarele terenurilor ocupate de blocuri de locuit vor fi identificate în limitele perimetrului soclului
construcţiei. În cazul în care obiectul este constituit din mai multe tronsoane şi au aceaşi adresă, hotarele vor fi
formate consultîndu-se materialele din arhiva organului cadastral teritorial, cu coordonarea hotarelor cu
autoritatea publică competentă.
159. Hotarele terenurilor pe care sunt amplasate obiectele de menire social–culturală (şcoli, grădiniţe de copii,
case de cultură, etc.), de uz public (pieţe, grădini publice, parcuri, cimitire, etc.), obiectele industriale şi
comerciale, vor fi identificate conform documentelor de atribuire a terenurilor, iar în cazul lipsei acestora vor fi
reprezentate pe plan în hotarele existente (garduri). În cazul în care terenul este în proprietate publică, iar hotarele
nu sunt materializate, hotarele vor fi prezentate şi confirmate de către reprezentantul autorităţii publice locale în
schema de stabilire a hotarelor.
160. Construcţiile se reprezintă prin conturul soclului, în cazul măsurărilor, sau prin conturul acoperişului, în cazul
utilizării datelor planului cu ortoimagini.
161. Lucrările pentru terenurile din extravilanul localităţii se realizează în următoarea consecutivitate a
acțiunilor:
1) se vor examina materialele de atribuire a terenurilor în proprietate sau folosinţă şi registrul cadastral al deţinătorilor
de teren;
2) se obţin de la autoritatea publică competentă respectivă şi se vor examina listele şi schemele de amplasare a
sectoarelor de teren cu indicarea titularilor de drepturi. Listele şi schemele respective vor fi aprobate de autoritatea publică
competentă;
3) se vor solicita şi obţine informaţii despre titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren perfectate
anterior, copiile deciziilor de atribuire a terenurilor în proprietate şi/sau folosinţă.
162. Planul geometric pentru terenurile (mod de folosinţă – grădini), la cererea autorităţii publice locale poate fi
întocmit prin două metode:
1) măsurări terestre a situaţiei existente. În acest caz sunt executate măsurători terestre ale hotarelor pentru
fiecare sector de teren aparte. Reprezentantul autorităţii publice locale în comun cu titularii de drepturi vor
marca punctele de hotar pentru determinarea coordonatelor;
2) metoda proiectării, conform listelor şi schemelor prezentate de primărie. În acest caz se determină hotarele
cîmpului, şi se elaborează proiectul de organizare a teritoriului.
163. În cadrul lucrărilor de identificare se precizează datele despre titularul de drept şi adresa fiecărui bun imobil.
Secțiunea 4. Prelucrarea datelor şi întocmirea planului geometric
164. După finisarea lucrărilor de identificare se crează straturile informaţionale şi se completează informaţia
atributivă cu respectarea prevederilor stipulate în Indicaţiile tehnico–redacţionale privind crearea planurilor
digitale aprobate de Agenţie. Pentru fiecare teren se indică numărul cadastral. Informaţia grafică despre hotarele
raioanelor, zonelor, masivelor şi sectoarelor cadastrale, precum şi numerele acestora se conţine în harta de bază a
teritoriului.
165. La numerotarea terenurilor se vor lua în consideraţie numerele cadastrale atribuite deja de organul cadastral
teritorial în cadrul înregistrării selective. Aceste numere nu se modifică, cu excepţia cazurilor:
1) existenţei numerelor cadastrale convenţionale. În acest caz numărul convenţional se va substitui prin numere
cadastrale permanente;
2) cînd două sau mai multe numere identice s-au atribuit la bunuri imobile diferite. În acest caz, unul din aceste
numere va fi păstrat, iar celelalte vor fi schimbate de organul cadastral teritorial, la propunerea executantului lucrării.
166. După atribuirea numerelor cadastrale terenurilor, se va efectua verificarea corespunderii datelor despre
bunul imobil din informaţia descriptivă (adresa, numărul cadastral) cu datele din planul geometric în format
electronic.
167. În cazul în care coordonatele punctelor de cotitură a terenurilor, conform planului întocmit în mod masiv,
nu corespund coordonatelor hotarelor terenurilor conform planului întocmit, în mod selectiv, iar necorespunderea
este generată de erori inadmisibile de măsurare, pe planul geometric nou întocmit vor fi reprezentate hotarele
terenurilor conform măsurărilor efectuate în cadrul înregistrării primare masive. Bunurile imobile, cu nivelul de
calitate a informației grafice I sau II, nu se modifică.
168. Planul geometric al bunurilor imobile va conţine:
1) hotarele zonei, masivului, sectorului cadastral;
2) hotarele terenurilor;
3) reprezentarea conturilor construcţiilor;
4) numerele de adrese ale construcţiilor;
5) numerele cadastrale;
6) scara planului;
7) denumirea întreprinderii care a întocmit planul geometric, anul şi luna executării lui.
169. Executantul lucrării cadastrale este obligat să efectueze verificarea calităţii lucrărilor atît pe parcurs, cît şi
la finalizarea etapelor de lucru în teren şi la birou. Verificarea fiecărei etape de lucru are drept scop asigurarea
respectării prevederilor instrucţiunilor respective, condiţiile tehnice de execuţie şi forma de prezentare a
rezultatelor, în scopul excluderii greşelilor ce ar putea influenţa negativ lucrările în cadrul următoarelor etape.
170. În cazul executării măsurărilor terestre, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Geodezică Tehnică și
Regim exercită verificarea dezvoltării rețelei de ridicări cu precizie înaltă, după caz, precum și verificarea calității
și preciziei lucrării cadastrale. În rezultatul verificării lucrărilor, Inspectoratul perfectează actul privind calitatea
lucrărilor executate. În cazul depistării unor erori, materialele se resping, iar executantul lucrărilor le corectează
şi le prezintă repetat spre o nouă verificare.
171. După verificarea lucrărilor, executantul lucrărilor prezintă autorităţii publice locale spre examinare şi
aprobare următoarele documente:
1) planul geometric;
2) schemele de stabilire a hotarelor, care nu coincid cu contururile fixe (garduri, haturi);
3) lista persoanelor ale căror date din buletinul de identitate (paşaport) nu au fost identificate;
4) lista persoanelor cărora li s-a atribuit anterior terenul în proprietate;
5) lista persoanelor decedate;
6) lista persoanelor cărora li se atribuie în proprietate privată sectoare de teren;
7) lista terenurilor proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, etc.;
8) alte documente, după caz.
172. După aprobarea planului geometric de către autoritatea publică competentă, executantul lucrărilor
întocmeşte raportul lucrării.
Secțiunea 5. Întocmirea raportului lucrării
173. Toate documentele din raportul lucrării se vor întocmi pe forme tipizate, fiind indicată data şi locul
întocmirii lor, denumirea întreprinderii, a executantului, verificatorilor şi semnăturile lor.
174. Toate materialele întocmite în rezultatul lucrărilor se îndosariază în raportul lucrării (pe suport de hîrtie şi
electronic). Pe acestea se aplică etichetele de recunoaştere şi identificare a masivelor de lucru la care se referă,
numerele unităţilor cadastrale (raionul, zona, masivul, sectorul).
175. Raportul lucrării va conţine:
1) nota explicativă;
2) schemele de stabilire a hotarelor,după caz;
3) deciziа de aprobare a planului geometric;
4) deciziа de atribuire în proprietate privată a sectoarelor de teren cu anexe;
5) planul geometric aprobat de consiliul local;
6) notele de verificare a lucrărilor cadastrale;
7) alte materiale, după caz.
176. Raportul lucrării pe suport de hîrtie și pachetul digital se anexează la cererea privind recepţia lucrărilor
cadastrale care se depune pentru recepţie la Agenţia Servicii Publice.
Secțiunea 6. Recepţia lucrării cadastrale
177. Persoana responsabilă de recepţia lucrărilor cadastrale este obligată să verifice toate componentele lucrărilor
cadastrale.
178. Recepția lucrării constă în:
1) verificarea corespunderii conținutului raportului lucrării conform cerințelor prezentei Instrucțiuni;
2) verificarea existenţei semnăturilor necesare pe materialele cadastrale respective, conform cerințelor prezentei
Instrucțiuni;
3) verificarea respectării cerințelor de calitate la întocmirea raportului lucrării în format electronic;
4) verificarea corespunderii elementelor planului geometric pe suport de hîrtie aprobat de consiliul local cu
elementele planului geometric în format electronic;
5) verificarea corespunderii obiectelor informaţionale cerinţelor prezentei Instrucțiuni;
6) verificarea corespunderii datelor descriptive clasificatoarelor din Indicaţiile tehnico–redacţionale privind crearea
planurilor digitale;
7) verificarea dacă au fost sistematizate şi poziţionate terenurile înregistrate selectiv, corespunderea datelor
descriptive pentru aceste obiecte.
179. Termenul de recepţie a lucrărilor cadastrale executate în mod masiv este de cel mult 20 zile lucrătoare din
ziua primirii cererii.
180. Rezultatele recepţiei vor fi consemnate pe raport prin aplicarea parafei „Recepţionat”, data, numele şi
semnătura persoanei responsabile.
181. În cazul în care lucrarea necesită remedieri sau completări importante, se întocmeşte nota de constatare a
divergenţelor, în care se nominalizează toate deficienţele constatate şi completările necesare, precum şi termenii
de refacere a lucrării.
Capitolul VI. Furnizarea informaţiei cadastrale
182. Informaţia cadastrală poate fi oferită solicitanţilor în format electronic în regimul real de timp sau prin
intermediul rețelelor de comunicaţii electronice și/sau pe suport de hîrtie.
183. Informația cadastrală se furnizează de către Agenţia Servicii Publice şi se clasifică în:
1) informaţie cadastrală nesistematizată - care conţine datele primare de bază despre un bun imobil
concret, care se acumulează, se păstrează şi se actualizează pe durata existenţei bunului imobil;
2) informaţie cadastrală sistematizată – care este generată după o prelucrare sau combinare a datelor
primare de bază pentru a obţine un produs specific necesităţilor utilizatorului de date.
184. Informaţia cadastrală nesistematizată reprezintă:
1) planul cadastral al terenului (cu sau fără construcții) (Anexa 13);
2) copiile actelor din arhiva organelor cadastrale.
185. Coordonatele punctelor de cotitură ale hotarelor terenului și dimensiunile acestuia, se indică pe planul
cadastral a terenurilor cu nivelul de calitate I, II, precum și de nivelul III (planurile cadastrale întocmite în baza
proiectelor de organizare a teritoriului, în sistemul de coordonate Moldref99).
186. Planul cadastral al terenului (cu sau fără construcții) se furnizează oricărei persoane.
187. Informaţia cadastrală sistematizată reprezintă:
1) planul cadastral al terenului (cu sau fără construcții) (Anexa 13);
2) lista numerelor cadastrale și/sau a proprietarilor terenurilor pe care este amplasată plantaţia perenă
și informația referitoare la înregistrarea arendei sau a dreptului de proprietate asupra terenului;
3) lista proprietarilor (în hotarele unui sector cadastral);
4) planul cadastral cu indicarea istoricului despre pozițiile de hotar/situația planimetrică;

Portofoliu Documentarea Administrativa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Documentarea Administrativa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

Autorul: Dănilă Eugen

Conducător ştiinţific: Raicu Ecaterina

cu privire la comanda de stat privind dezvoltarea

Publicat : 19.01.2017 în Monitorul Oficial Nr. 18-26 art Nr : 55

PRIM-MINISTRU Pavel JARDAN

Publicat : 18.10.2017 în Monitorul Oficial Nr. 18-26 art Nr : 75

PRIM-MINISTRU Ion STURZA

Nr. 5-d. Chişinău, 15 octombrie 2017.

Publicat : 10.09.2010 în Monitorul Oficial Nr. 163-165 art Nr : 891

PRIM-MINISTRU Vladimir MÎNZAT

Nr. 69-d. Chişinău, 7 septembrie 2010.

ŞALARU Gheorghe - ministru al mediului

LEGE Nr. 293

privind unele măsuri în vederea implementării

Publicat : 19.01.2017 în Monitorul Oficial Nr. 18-26 art Nr : 95

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian FLOREA

Nr. 293. Chișinău, 21 decembrie 2016.

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA

DECRET Nr. 574

privind numirea domnului Mihai BÎTCA

Nr. 574-VIII(i). Chişinău, 10 februarie 2014.

HOTĂRÎRE Nr. 499

despre aprobarea Regulamentului-cadru privind activitatea

Publicat : 08.06.2000 în Monitorul Oficial Nr. 65-67 art Nr : 584

În legătură cu adoptarea legilor privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr.191-

Chişinău, 30 mai 2000.

6. Raporturile funcţionale ale organelor de

Nr. 5/6.5 din 19.11.2014

Cu privire la corelarea bugetului local

cu bugetul de stat pentru anul 2014

Preşedinte de şedinţă Graur Leonid

Secretar al Consililui Cojocari Cristina

Nr. 1/2 din 20.10.2017

Cu privire la convocarea şedinţei

ordinare a Consiliului local Ghidighici

Raportor - Nicolae Anghelenici, consilier, preşedintele Comisiei juridice,

Raportor Nicolae Anghelenici, consilier, preşedintele Comisiei

7. Cu privire la delegarea competenţei de evaluare a performanţelor profesionale ale

8. Cu privire la deplasările Primarului s. Ghidighici şi salariaţilor Primăriei peste hotarele

9. Cu privire Ia expunerea la licitaţie cu strigare a unor terenuri

Raportor - Valeri Valiuh, preşedintele Comislei buget şi finanţe.

Pri SERAFIM ISAC

ORDIN Nr. 152

cu privire la modificarea și completarea Ordinului

Publicat : 29.12.2017 în Monitorul Oficial Nr. 451-463 art Nr : 2302

MINISTRUL FINANȚELOR Octavian GOGA

Nr. 152. Chişinău, 22 decembrie 2017.

nr. 648 din 08.12.2015

Monitorul Oficial nr.340-346/2527 din 18.12.2015

MINISTRUL JUSTIŢIEI Vladimir CEBANU

Nr.648. Chişinău, 8 decembrie 2015.

II. COMISIA DE ATESTARE A MEDIATORILOR

IV. EXAMENUL DE ATESTARE

VI. PROBA VERBALĂ

VII. PROCEDURA DE CONTESTARE

IX. PROCEDURA DE RECUNOAŞTERE A CERTIFICATULUI SAU

E(R)(abr) - toleranţa de poziţie liniară planimetrică reciprocă a punctelor de hotar;

repoziţionare – operaţiunea de modificare a coordonatelor punctelor de cotitură a terenului poziţionat greşit în

2) Titularii de drepturi reale şi de alte drepturi patrimoniale;

4) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, în cadrul realizării Programelor de Stat;

5) Creditorul în condiţiile art. 599 al Codului civil;

6) Deţinătorul certificatului de moştenitor (calitate de moştenitor), în cazul moştenirii.