ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII, CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ
PROGRAM DE STUDIU:
ARHITECTURĂ

REFERAT
LA DISCIPLINA
GESTIUNE DREPT URBAN
ANUL V DE STUDII

Titular disciplină,
Profesor universitar dr. Ing. Aurora Mancia

Student,
Zghibolt Sergiu-Ioan

An universitar 2017 – 2018

 CUPRINS:

CAPITOL: pagina:

o PAGINA DE CAPAT…………………………………………….………..[1]
o CUPRINS…………………………………………………………........…..[2]
o DATE GENERALE……......………………………….…………………..[3-4]
o INTRAVILAN-EXTRAVILAN….…………….………………..………..[5]
o NOTIUNI GENERALE INTRAVILAN………………………………... [5-6]
o FOLOSIREA TERENURILOR IN INTRAVILAN…………….……... [5-8]
o BIBLIOGRAFIE……………………………...………...…………..……..[9]
 DATE GENERALE

DREPT URBANISTIC SI GESTIUNEA LOCALITATILOR

a. Dreptul urbanistic :
-este in formare
-se formeaza din parti ale dreptului administrativ+dreptul civil+actele normative din
practica de proiectare si construire+ documentatia de urbanism (ca instrumente juridice
inpun anumite lucruri)
- pana in 1990 unele din regulile de drept erau inlocuite cu hotarari, acte de vointa

Gestiunea localitatilor
- gestiune  administrarea bunurilor unei persoane si raspunderea pentru pastrarea
bunurilor persoanelor
- obiectul gestiunii  ansamblul deciziilor si hotararilor care se iau pentru
pastrarea bunurilor

- gestiunea localitatilor  ansamblul de hotarari si decizii luate pentru

administrarea tuturor bunurilor aflate intr-o localitate
- gestiunea se decide (exercita) de fiecare proprietar in parte  de administratia
publica care este aleasa intr-un teritoriu tocmai pentru a-i gestiona bunurile

Impartirea administrativa a tarii

- administrator (administratie)  este persoana angajata de un proprietar pentru a-i
ingriji un bun
- teritoriu administrativ  teritoriu in care administratorii isi exercita
atributiunile
- din Constitutie  Art. 3 : „teritoriul tarii este organizat sub aspect administrativ in
comune, orase, judete ; in conditiile legii unele orase se pot declara municipii.”

FORMELE DE ASEZARI UMANE SI UNITATI ADMINISTRATIV - TERITORIALE

Forme de Existenta legala

asezari
umane Statutul adminstrativ Unitati administrativ
al localitatilor teritoriale
Judete 41

Municipiul Bucuresti (este

tratat ca un judet)
Orase
Municipii resedinta de judet Municipii
Municipii „banale” 85

Oras Orase 180

Sate resedinta de comuna

Sate Comune
Sate
 -limitele unitatilor administrativ-teritoriale si denumirile acestora se stabilesc
prin lege
- municipiul Focsani  teritoriu administrativ al municipiului Focsani
- statutul administrativ al localitatii – rangul acordat prin lege localitatii
- sate  unul sau mai multe sate se pot grupa intr-o comuna ; unul dintre
sate este resedinta de comuna
- exista comune care au un singur sat  Mogosoaia
- in Romania  2700 de comune  2700 de sate resedinta de comuna
-10000 de sate
- 300 de sate in teritoriul oraselor  sate apartinatoare

sate (fac parte din teritoriul administrativ al

municipiului si nu din municipiu)
apartinatoare
municipiul Focsani

teritoriu administrativ al municipiului Focsani

- orasele – prin lege anumite localitati urbane pot deveni orase

- comuna Otopeni  a devenit oras prin lege
- 55% din populatie traieste in urban
- 45% din populatie traieste in rural
- Localitate  este o comunitate urbana cu nume si individualitate stabilite
prin lege. Isi duce viata intr-un numar de locuinte si constructii de alta natura si se
inscrie intr-un teritoriu administrativ stabilit prin lege.
 INTRAVILAN - EXTRAVILAN

Terenul intravilan este acel teren care se află în localitate, aparține de casă
sau se află în zona casei dumneavoastră (de regulă, astfel de terenuri sunt mai
scumpe ca și preț).
De cealaltă parte, terenul extravilan este situat în afara localității, în afara
orașului și de regulă nu se poate construi pe el, ci doar cultiva. Avantajul achiziționării
unui teren situat în extravilan este prețul, care poate ajunge de până la 10 ori mai mic
decât al unui teren aflat în intravilan.
Dacă vreodată vă decideți să cumpărați un teren extravilan, puteți să-l transformați în
teren intravilan, însă nu întotdeauna este posibil ca un teren agricol să poată fi
transformat în intravilan. Decizia aparţine oficiilor de cadastru agricole în raza cărora
se află terenurile. Pentru trecerea în intravilan trebuie să plătiţi o taxă, uneori chiar de
două ori mai mare decât valoarea inițială a terenului, adică preţul de cumpărare.

Noțiuni generale despre terenurile din intravilanul localităților

În conformitate cu legislaţia în vigoare, se consideră terenuri din intravilanul

localităţilor toate terenurile din teritoriul localităţii în limitele hotarelor ei.
În literatura de specialitate se menţionează că intravilanul este teritoriul unei
localităţi sau colectivităţi ocupat de construcţii sau neocupat în raza localităţii
respective, care îl desparte de extravilan - teritoriu, de regulă, cu destinaţie agricolă,
pentru organizarea producţiei agricole şi agroindustriale.
Conform art.2 Cod funciar, terenurile din intravilanul localităţilor constituie o
categorie distinctă de terenuri, parte componentă a Fondului funciar al RM.
Reglementări normative privind terenurile din intravilanul localităţilor se
regăsesc în articolele 11, 42-51 Cod funciar, în Legea privind preţul normativ
şi modul de vânzare-cumpărare a pământului şi alte acte normative.
La categoria terenurilor din intravilanul localităţilor se referă toate terenurile
din perimetrul localităţilor în limitele hotarelor, stabilite conform legislaţiei.
Perimetru al localităţii este hotarul intravilanului (teritoriului ei) care îl desparte
de extravilan (de regulă, terenuri cu destinaţie agricolă). Terenurile din
extravilanul localităţii sunt terenurile agricole şi întreg teritoriul din afara
localităţii, însă sunt parte componentă a unităţii administrativ-teritoriale
respective (constituie patrimoniul/moşia satului, oraşului respectiv). Terenurile
din extravilan sunt dependente sau independente de funcţiile şi infrastructura
localităţi respective, situaţie determinată de planurile urbanistice şi planurile de
amenajare a teritoriului oraşului, satului, comunei respective.
 Spre deosebire de terenurile cu destinaţie agricolă terenurile din intravilanul
localităţilor nu sînt mijloc de producţie, cu toate că în componenţa lor există şi terenuri
agricole, dar servesc ca bază teritorială pentru amplasarea diferitelor obiective de
menire locativă, de producţie, social-culturală ş.a. Aceste terenuri sînt menite să
satisfacă alte necesităţi ale populaţiei decît cele agricole.
De aceea valoarea acestor terenuri se determină în funcţie de alţi factori, care nu
au însemnătate decisivă pentru terenurile agricole. Aici prevalează indicii de relief, de
amplasare, de asigurare cu căi de comunicare ş.a. Fertilitatea solului joacă un rol mai
puţin important.
Noţiunile de intravilan şi extravilan se întîlnesc şi în alte acte legislative. Legea
privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului din 26 martie 1996 prevede
utilizarea noţiunii de intravilan ca teritoriu ocupat de terenuri, amenajări şi construcţii
ce constituie localitatea, inclusiv de terenuri prevăzute pentru extinderea ei. Limita
intravilanului este stabilită prin planul urbanistic general.
Extravilanul este teritoriul din afara intravilanului localităţii cuprins în limita
teritoriului administrativ, care înglobează activităţi dependente sau nu de funcţiile
localităţii conform planurilor urbanistice şi planurilor de amenajare a teritoriului.

Exemplu: Intravilanul Mun. Oradea

Particularităţile dreptului de proprietate şi de folosinţă a terenurilor
din intravilan.
Terenurile din intravilanul localităţilor se află atît în proprietate publică, cît şi în
proprietate privată a cetăţenilor, a persoanelor fizice şi persoanelor juridice de drept
privat din țară și din străinătate, cu excepția dreptului de proprietate al străinilor asupra
terenurilor agricole, inclusiv asupra celor din intravilanul localităților.
În acelaşi timp terenurile din intravilanul localităţilor se pot afla în folosinţă temporară
sau permanentă. La fel de importantă este arenda acestor terenuri.
În proprietate publică se află, de regulă, o bună parte clin terenurile destinate
construcţiilor urbane şi rurale, terenurile de uz public, terenurile pentru transporturi,
liniile de telecomunicaţii, industrii ş.a.
Acelaşi lucru se poate spune despre terenurile împădurite ale oraşelor şi satelor.
În proprietate privată se află terenurile din intravilanul localităţilor destinate
construcţiilor de case de locuit din sectorul privat, unor obiective de menire social-
culturală, de prestări de servicii.
Nu pot fi în proprietate privată terenurile folosite pentru căile de comunicaţie (pieţe,
străzi, pasaje, drumuri), pentru necesităţile social-culturale ale populaţiei (grădini
publice, parcuri, lacuri, plaje, bulevarde) ş.a.
Art. 11 din Codul funciar stabileşte expres modalitatea de apariţie a dreptului de
proprietate privată asupra sectoarelor de teren din intravilan pentru case, anexe
gospodăreşti şi grădini.
Autorităţile publice locale atribuie cetăţenilor terenuri fără plată, eliberîndu-le titluri
de proprietate:
- trec în proprietatea cetăţenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe
gospodăreşti şi grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislaţia;
atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului, pînă la
epuizarea acesteia, pentru construcţia caselor de locuit, anexelor gospodăreşti şi
grădini: în oraşe — de la 0,04 pînă la 0,07 ha, iar în localităţi rurale - pînă la 0,12 ha.
Dimensiunile concrete ale terenurilor se stabilesc de către autorităţile publice locale;
- trecerea (în limita normelor de urbanizm, iar dacă aceasta nu este posibil, ţinînd
seama de suprafaţa reală a terenului ce deserveşte construcţiile) terenurilor aferente
caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în
proprietatea comună în diviziune a proprietăţilor apartamentelor, proporţional
suprafeţei privatizate de fiecare.
Atribuirea repetată a terenurilor în proprietate privată cetăţenilor pentru scopurile
indicate mai sus se efectuează numai contra plată prin vînzare la licitaţie, organizată
de administraţia publică locală.
Preţul iniţial de vînzare a terenului nu va fi mai mic decît preţul normativ al pămîntului
calculat în baza tarifelor stabilite de legislaţia în vigoare.
Atribuirea repetată, fără plată, a terenurilor în scopurile prevăzute se admite numai
cetăţenilor a vcăror proprietate funciară a fost distrusă în urma calamităţilor naturale.
Folosirea tuturor terenurilor oraşelor şi satelor (comunelor) se înfăptuieşte în
conformitate cu planurile lor de sistematizare şi cu planurile de organizare economico-
funciară a intravilanului localităţilor.
Planurile de sistematizare ale oraşelor şi satelor (comunelor), conform art. 45 din
Codul funciar, determină direcţiile principale ale folosirii terenurilor din intravilan pentru
construcţia caselor, a obiectivelor industriale şi de altă natură, pentru amplasarea şi
amenajarea locurilor de agrement, iar planurile de organizare economico-funciară a
intravilanului determină direcţiile principale ale folosirii terenurilor care nu sînt destinate
construcţiilor şi a celor care rămîn temporar neocupate de construcţii.
 BIBLIOGRAFIE
- https://www.scribd.com/
- https://www.oradea.com/
- https://www.uauim.ro
- http://www.elite-imobiliare.ro
- Brezoianu Dumitru, Drept administrativ. Partea specială, Editura Universităţii Titu
Maiorescu, Bucureşti, 2002