Mănăstirea Șinca Veche – templul unde dorințele se împlinesc

http://www.ghidulmanastirilor.ro/manastiri-din-romania/schitul-sinca-veche-templul-unde-
dorintele-se-implinesc.html
https://rezistentacrestinablog.wordpress.com/2016/07/31/mircea-eliade-despre-moda-aparuta-
printre-tinerii-intelectuali-de-la-noi-de-a-nu-mai-fi-romani-a-regreta-ca-sunt-romani-si-de-a-
pune-la-indoiala-existenta-unui-specific-national/

Mănăstirea Șinca Veche, cu hramul Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Nectarie
(paraclis), se află în comuna Șinca Veche, într-un peisaj mirific, la poalele Munților Făgăraș,
pe o tipie cu orizonturi largi de jur-împrejur de unde se văd cele mai frumoase asfințituri și
minunate curcubee, de unde privirea se odihnește în verdele ierbii și-n crestele munților.
La Șinca Veche se vine pentru legendele și misterul lăcașului de cult săpat în piatră. Acestui
lăcaș i s-a dus vestea de „Templul Ursitelor”, „Mănăstirea Săpată în Piatră” sau „Templul
de la Șinca Veche”, loc de reculegere, de împlinire a dorințelor bune, dar și de oarecare
fenomene paranormale.
Cunoscut mai mult sub denumirea de „Templul Ursitelor”, Schitul Șinca Veche se bănuiește
că are o vechime de aproximativ 7.000 de ani şi orgini dacice, poate chiar mai înaintate,
presupunându-se că ar fi aparținut aceleiași civilizații care a întemeiat „Templul Alb” din
Insula Șerpilor.
Șinca Veche apare în acte începând cu secolul al XII-lea, fiind cunoscută grație istoricului și
filologului român Gheorghe Șincai, reprezentant al Şcolii Ardelene, a cărui famile își are
rădăcinile aici.
În anul 1789 pastorul reformat din Făgăraș scria despre mănăstire: „Mănăstirea este tăiată în
întregime în piatră de carieră și deci nu are acoperiș. Este săpată cu pricepere, cu o muncă
uriașă, demnă de mirare. Ferestrele sunt tăiate lateral, atât de înguste încât călugării când
slujesc se plimbă cu cărțile după razele soarelui”.
Biserica are două altare, ceea ce îi face pe mulți să susțină că nu are o origine creștină, alții
fiind de părere că în timp pereții s-au surpat și au fost unite cele două biserici, care au existat
atunci când comunitatea de monahi și-a mărit numărul.
Istoricii spun că templul este unic în lume, însă locul este controversat, iar opiniile sunt
diverse. A fost folosit ca loc de refugiu și rugăciune de către călugării ardeleni hăituiți de
Maria Tereza în anii 1700, pentru a trece la catolicism. Cu toate acestea, în nici una din
încăperi nu există vreun semn al crucii.
Ascunsă privirilor de un pâlc de pădure, descoperi o adevărata biserică subterană. Drumul
pornește din localitate și te conduce prin pustiu, până la pădurice, de unde mai urci câteva
minute. Se ajunge apoi la o cruce mare și simplă, din beton, care indică începutul drumului pe
dealul în care se află acest așezământ. În această zonă vegetația este mult mai abundentă, iar
pădurea este foarte deasă. În cele din urmă, se ajunge și la ceea ce se vede ca un fel de
jumătate de umbrelă întinsă peste colosul pigmentat cu diferitele straturi de gresie, cafenii sau
roșiatice. Trebuie să te apleci ca să intri prin tunelul îngust, cât permite prelata montată
temporar, dar în subteran te miști în voie, până la altar.
În prima cameră a așezământului se află o încăpere relativ mare, cu boltă, al cărei tavan a fost
scobit, astfel încât, razele soarelui să pătrundă și să lumineze întregul loc. Asemănarea cu o
biserică, a cărei clopotniță se deschide spre cer, este foarte mare.
Turla bisericii a fost ridicată din interior, în gresia moale, iar vârful e ca un fel de fereastră, de
unde o rază de lumină răzbate exact în altar. Turnul interior, pe unde intra lumina zilei, este
înalt de 10 metri și seamănă cu o turlă fără acoperiș. Tradiția populară spune că pe acolo
coboară energiile și că dedesubt, în pământ, ar exista un tunel de comunicare până la Cetatea
Râșnovului.

1
Locașul de cult este compus din încăperi de cult și altare cu sculpturi ciudate. Aici au fost
săpate nouă încăperi, unite între ele prin galerii. Câteva încăperi s-au surpat cu mult timp în
urmă, dar nu numai din cauza ploilor care au săpat în stâncă, ci mai ales după ce tot felul de
indivizi au spulberat pereți întregi, în căutarea unor ipotetice comori.
Locul este împodobit de icoane, iar aici candelele nu apucă să se stingă niciodată.

A doua încăpere, de dimensiuni mai mici, adăpostește și altarul acestui lăcaș. Simbolul
asemănător lui Yin-Yang (o clepsidră), precum și Steaua lui David dau de gândit arheologilor
și celor care studiază istoricul locului.

Din întregul complex, doar în altar au supraviețuit aceste două urme ale trecutului. Mai sunt și
unele semne despre care unii susțin că ar însemna Iahve. Preotul de la Șinca Veche spune că
aceste însemne nu au mai mult de câteva decenii, dar că atunci când a intrat în slujbă aici
(acum mai bine de 30 de ani) aceste simboluri existau deja.
Legendele şi tradiţiile locului spun că aici au avut loc fenomele paranormale, vise
premonitorii şi tot felul de viziuni. Localnicii şi alţii care l-au vizitat susţin că în acest loc
dorințele se îndeplinesc, dacă ai inima curată şi plină de dorinţă şi musai trebuie să fiţi aşezaţi
în turnul de unde se vede cerul. Aici iarba creşte altfel şi face minuni, vacile care pasc dau
lapte mai mult şi mai bun, iar expresiile „energii ciudate” şi „stare deosebită” sunt frecvent
întâlnite pe buzele celor care au călcat pragul mănăstirii.
Unii localnici spun că aici se aud, în preajma unor sărbători mari, coruri parcă venite din
cer, care le încântă auzul, şi, cu toate că se auzeau vocile foarte clar şi muzica era
bisericească, nu au putut distinge cuvintele. Sătenii din Şinca Veche sunt convinşi că templul

2
are puteri miraculoase. Spre întărirea misterului, se spune că pe fotografiile care se fac aici
apar sfere albe, invizibile în momentul fotografierii.
Faptul că aici s-ar petrece fenomene bizare este întărit şi de oameni care nu aparţin locului.
Exemplul cel mai elocvent a fost relatat de către un reporter a ziarului „Monitorul de Braşov”,
care venit, în 1996, la Templul Ursitelor pentru a realiza un material jurnalistic. El a avut
surpriza să constate că aparatul său de filmat se oprea şi pornea înregistrarea după
„bunul său plac”. La vizionarea materialului, au putut fi observate imagini pe care la
momentul filmării cei prezenţi în peşteră nu le văzuseră. Imaginile filmate înfăţişau sfere de
lumină și o siluetă îmbrăcată în veșmânt de culoare închisă.
Dealul Pleșu, pe care este construit Templul Ursitelor este locul unde tinerii din zonă aruncă,
din cele mai vechi timpuri, o roată pe care leagă paie cărora le dau foc. Localnicii au credința
că astfel își vor afla ursita și se vor căsători până la sfârșitul anului. Tradiția se respecta de trei
ori pe an, de Sfântul Gheorghe, la Lăsata Secului, înainte de Paște și la Schimbarea la Față
a Domnului.
Viața monahală a fost reactivată la Șinca Veche prin înființarea Schitului Nașterea Maicii
Domnului și așezarea unei obști de monahi în decembrie 2006.
Complexul mănăstiresc cuprinde un corp de chilii, trapeza și un paraclis închinat Sfântului
Nectarie de Eghina, clasificat drept un monument de categorie A, ceea ce înseamnă că e de
interes național, așa cum e trecut pe lista monumentelor istorice din România.
În apropiere se află peștera cu două bisericuțe rupestre, datate în secolele XIV-XV.
Viața monahală a încetat aici odată cu prigoana condusă de generalul Bukow în 1761.
Întreaga lucrare de restaurare a grotei cu cele două bisericuțeși de construcție a complexului
monahal se află sub patronajul Fundației ortodox-culturale Maica Sfântă – Bucuria
neașteptată. Amplul proiect vizează pe viitor: ridicarea unei biserici cu hramul Buna Vestire,
cu anexele aferente mănăstirii, înființarea unor ateliere de creație și organizarea de tabere
pentru tineri, expoziții, conferințe, deschiderea unui șantier arheologic pentru așezarea dacică
de pe teritoriul mănăstirii.
Din mai 2009 schitul adăpostește o obște de maici.
Moaște: Sfântul Ierarh Nectarie din Egina
De văzut:
 Complexul rupestru din incinta mănăstirii
 Schitul Șinca Nouă
Adresă: comuna Șinca Veche, 507206, județul Brașov
Acces: DE68 pe ruta Brașov-Șercaia, apoi DN73A pe ruta Șercaia-Șinca Veche (58 km din
Brașov)
Coordonate GPS: 45°45’14.82″N, 25°10’3.48″E
Egumenă: monahia Serafima Antofe
Contact: 0758.067.908, 0761.784.430
Site web: www.sincaveche.ro