1. Relatia de preferinta Matricea hesian bordata se obtine pornind de Lucru care s eobserva din rel 4 .

Lucru care s eobserva din rel 4 .Pantele celor 11Elasticitatea cererii Taxa pe venit diminueaza de obicei
la matricea hesian la care se adauga o linie doua sunt egale. ambele cantitati achizitionate la pct.
Fie X multimea vect de consum unde un si o coloana ce contine derivatele partiale de Se porneste de la cererea de optim , DB se va deplasa spre
vector de consum se noteaza cu x=(x1...xn)T ord 1. iar pe ultimul loc se trece 0. necompensata si se determina cele stanga jos si la fel, multimea posib de
rel de preferinta stricta « > » trei tipuri de elasticitati. consum se diminueaza cu supraf
x1>x2 => bunul x1 este preferat in hasurata.
detrimentul lui x2. 6. Indicatorii functiei de utilitate 9. Cererea Necompensata a). elasticitatea directa. – arata cu cat
Rel de indiferenta ―~‖ x1 preferat in (HICK) se modifica cererea din bunul i la o
detrimentul lui x2. a). utilitatea marginala - reprezinta Pb. de optim a consumatorului este duala pb modif cu un procent a pretului bunului
Rel de preferinta sau indiferenta ―>=‖ Daca modificarea absoluta a utilit totale atunci de la cererea necompensata. si consta in i.
x1>=x2 atunci bunul 1 si bunul 2 aduc cand consumul dintr-un bun creste cu o minimizarea che. atunci cand utitatea xi xi
Exi/pi  :
aceeasi satisfactie. unitate in conditiile in care cant. din celelalte optinuta din consumul pachetului respectiv pi pi
bunuri raman constante. este cunoscuta.
min {p1x1+p2x2} E (-1,1) - > cererea din bunul i 13. Functia de utilitate indirecta.Fct.
x = ( x1 .... xj .... x n) ... x1,xn = constante xj U(x1,x2)=u u>0 u=ct ---> miu inelastica de cheltuiala.
2. Functia de utilitate se modifica cu 1 unitate. E(-oo,-1)U (1,oo) -> elastica
U (.) 1.se scrie lagrangeanul U(x1,x2, miu) = p1x1 E(+-1) cerere nitar elastica(-1)
 oricarej  1, n
j
Masoara gradul de satisfactie al unei
persoane in urma consumului unui bun sau U m
Xj  1
+ p2x2 + miu(u-U(x1,x2).
2. se det optimul local din CNO.
inelatica(1). a). se proneste de la problema de
optim a consumatorului de forma.
pachet de bunuri. b). elasticitatea indirecta (incrucisata.
Cu x1** si x2** se calculeaza miu* pt. p Arata cu cat se modifica cererea din max(x1,x2)
U.X ---> R b). rata marginala de substitutie a bunului anumita valoare a lui u verifica relatia miu* = p1x1+p2x2 = V
1 cu bunul 2. Arata cantitatea din bunul 2 bunul i la o modif cu un procent a
Daca X1>/ x2 <=> U(x1) >= U(x2) 1/lamda* pretului bunului j.
necesara pentru a substitui o unitate din =>
bunul 1 a.i utilitatea sa ramana constanta. x1 xi
Proprietati: Punctul d eoptim se afla in punctul de Exi/pj  :
1. Este continua si crescatoare obs. bunurile 1 si 2 tre sa fie substituibile. tangenta al dreptei de buget la curba de pi pj fct de cerere necompensata
2. 2. Este dferentiabila de cel indiferenta (din rel 4).
putin ordinul 2. x1 Um1( x1) x1* = x1(p1,p2,v)
Rms (1,2)   >0 -> i,j substituibile
3. Dpdv. economic are sens daca x 2 Um 2( x 2) < 0 > i,j complementare x2*= x2(p1,p2,v)
este concava (forma lui v) 10 Indicatori ai cererii =0 > i,j indiferente. Inlocuind x1*,x2* in fct de utilitate se
Rms este panta curbei de indiferenta.Panta obtine fct. de utilitate indirecta pt.
unei unctii de doua variabile se calc Se porneste de la cererea necompensata pt. c). Elasticitatea cererii in rap cu venitul cererea necompensata
diferentiind functia respectiva in rap cu un pachet de format din doua bunuri.
fiecare variabila. Arata cu cat se modif cererea din U(x1*,x2*) = U*(p1,p2,v).
x1*=x1(p1,p2,V) bunul i la o modif cu un procent a
U(x) x2*=x2(p1,p2,V) venitului consumatorului. b). Se porneste de la cealalta pb. de
optim in care
Fie un pachet format din bunurile i,j .Se x1i xi
3. Curba de indiferenta urmareste modif cererii dintr-un bun la o Exi/V  : min(p1x1+p2x2)
modif a pretului acelui bun, a pretului celuilalt V V U(x1,x2)=u > 0
(izoutilitatea). E(0,1) -> bunul i este bun normal
bun din pachet sau a venitului
consumatorului. < 0 -> i inferior se obtine fct. de cerere compensata in
Este locul geometric al combinatiilor posibile >1 -> i superior
de cantitati de bunuri care-i aduc care cererea din cele 2 bunuri depinde
a). modificarea cererii din bunul 1 la o modif =0 > i se afla la frontiera dintre bun de preturi si de u
consumatorului aceeasi utilitate. 7. Restrictia bugetara inferior si normal
a pretului sau. =>
T =1 -> i se afla intre normal si superior. x1** = x1(p1,p2,u)
i={x=(x1,x2) } U(x1,x2)=u = constanta. Pt. a achizitiona un pachet de consum de
forma x=(x1,x2)T la preturile unitare pp. ca pretul lui i scade x2** =x2(p1,p2,u)
12. Taxe si subventii
Proprietati. p=(p1,p2) un individ are nevoide de venituri V
sau R si tre sa respecte restrictia bugetara dxi() Inlocuind X1**,x2** in fct. de utilitate
 0, ibuntipGiffen(bunuriperisabile) Perceperea unei taxe sau acordarea se obtine fct. de utilitate indirecta pt.
Este descrescatoare pX<= x p1x1 + p2x2 <= V dpi() unei subventii deterina modif cererea compensata =>
Este concava dx2 p1
pantaDB   dx1() cantitatilor de bunuri achizitionate la U(x1**,x2**) =U**(p1,p2,u’).
dx1 p2  0, i  normal optim si modif restrictiei bugetare.
dpi() Astfel se va modifica dreapta de buget c). inlocuind fct. de cerere
deplasandu-se la stanga sau la compensata x1** x2** in restrictia
b). modif cererii dintr-un bun i la o modif a dreapta fata de situatia initiala ceea ce bugetara se obtine fct. de cheltuiala.
pretului bunului j. PP ca pretul lui j creste. conduce la modif multimii posib de => V**=p1x1** + p2x2**
consum.
4. Functii concave s functii 8.Functia de cerere necompensata dxi()
convexe. (MARSHALL).  0, i, jsubstituibile Taxa pe cantitate conduce la 14. Efectele de descompunere a
O functie de mai multe variabile este dpj() diminuarea cantitatii achizitionate la pretului.
concava daca matricea hesian este negativ optim dintr-un bun, DB se deplaseaza
Pb. de optim a consumat consta in det acelui
dx1()
definita, adica daca minorii principali au pachet de bunuri de consum care-i aduce  i, jcomplementare catre stanga iar multimea posib de O modif a pretului unui bun atunci
semne alternante incepand cu smnul minus. maxim de utilitate, repectand restrictia dpj() consum scade cu suprafata hasurata. cand pretul celuilalt bun si venitul
O functie de mai multe var este convexa bucetara. cons. raman constante se poate
daca mat hesian este pozitiv definita adica c.) modif cererii din bunul i la o modif a descompune in efect de substitutie si
min principali sunt pozitivi) max U(x1,x2) venitului pp. ca venitul creste. efect de venit prin doua metode:
p1x1+p2x2=V

Functii quasi – concave si

Se aplica multiplic lui Lagange. dxi() SLUTSKY si HICKS
5. 1. Se scrie lagrangeanul asociat  0, inormal
quasi-convexe pb de optim. dV () met HICKS se urmareste sa se
L(x1,x2,lamda) = U(x1,x2) + lamda (V- p1x1-
dx1() mentina constanta puterea de
quasi-concavitatea este o prop mai larga a [2x2).  0i, inf erior Taxa pe valoare conduce si ea la comparare a consumatorului atunci
notiunii de concavitate respectiv 2. Se det punctul de optim local dpi() modif cand optime achizitionate dintr- cand achizitionaza pachetul optim
convexitate.O fct. e quasi-concava daca este din CNO .. derivatele partiale un bun, dreapta de buget se initial.
formata din sect concava in planul functiei de ord 1 sunt nule deplaseaza spre stanga jos si
putant exista si portiuni convexe. multimea posib de consum scade cu presupunem ca p1 scade p1’
O fct. este quasi-concava daca matricea Se obtin x1*, x2* si cu ele se determina supraf hasurata.
Hessian bordata este negativ definita. lamda* care dpdv. ec reprezinta utilitatea
O fct. este quasi convexa daca -/-/ poziiv marginala in rap cu venitul
definita. Pct. de optim se afla in pct. de tangenta al
curbei de indiferenta la dreapta de buget.

Scaderea pretului bunului 1 conduce
la cresterea multimii posib de consum,
iar consumatorul isi va permite sa
achizitioneze cu acelasi venit initial V,
si pachetele de consum situate intre
cele 2 drepte de buget.
Se deseneaza o dreapta paralela la
noua dr. de buget care trece prin
punctul initial A. Astfel pachetul optim
se va afla si pe dr. initiala de bug dar
si pe dr. intermediara.
Se numeste efect de substit
SLUTSKY modif cererii dintr-un bun la
o modif a pretului acelui bun a.i
puterea de cumparare a 16. Identitatea lui ROY
consumatorului sa ramana constanta
(pachetul A se achiz cu cu venitul V si
cu V’)
A ---ES---> B
ES1 = x1*(B)-x1*(A) = x1*(p1’p2,V’)-
x1*(p1,p2,v)
Se num efect de venit SLut modif
cererii dintr-un bun la o modif a
pretului sau atunci cand venitul
consumatorului creste de la V’ la V
B---EV-->C
EV1=x1*(C) –x1*(B)=x1*(p1’p2,V)-
x1*(p1*,p2,V’).
Atunci ef. de pret va fi suma celor
doua efecte anterioare
A—ES-->B---EV-->C = EP
EP1=ES1+EV1 = x1*(C)-X1*(A)
= x1*(p1’,p2,V)-x1*(p1,p2,V).
Prin met slutsky venitul V’ este suma
de bani necesara consumatorului pt.
a achiz pachetul initial la noile preturi.
V’=p1’x1*(A) + p2x2*(A)
Met. HICKS
Se urmareste sa se mentina constanta
utilitatea adusa de pachetul initial A
pp ca p1 scade p1’
Se deseneaza o dreapta paralela la
cea de-a doua dr. de buget si
tangenta la prima curba de indiferenta
a.i pachetele A si B sa aiba aceasi
utilitate.
Efectul de substitutie si ef. de venit
HICKS se calculeaza la fel ca prin met
SLUTSKY cu precizarea ca la efectul
de substitutie utilitatea sa ramana
constanta. ES1 ;EV1 ;EP1= ca la slut
Prin met hicks venitul V’ se det din
relatia U(A)=U(B)
U(a)=U(x1*(a), x2*(A) =
U(x1*(p1,p2), x2*(p1,p2,V)).
U(B)=U(x1*(B),x2*(B)=U(x1*(p1’,p2,V’
), x2*(p1’,p2,V’)
 V’
15. Curba lui ENGEL
Este locul geometric al cant consumate dintr-
un bun pt. diferite valori ale venitului atunci
cand vectorul de pretur ramane constant.
Se vor reprezenta grafic x1*(V);x2*(V) si se
det natura bunurilor.
proprietate a functiei de utilitate indirecta pt.
cererea necompensata.
U * ( p1, p 2,V )
  8 xi * ( p1, p 2,V )
p1
17. Lema lui Shephard
proprietate a functiei de cheltuiala; cererea
compensata este egala cu derivata fct. de
cheltuiala in raport cu pretul.
V * *( p1, p 2, u )
x1* *( p1, p 2, u )
pi
18. Izocuanta
reprez locul geometric al combinatiilor
posibile de factori de productie pt. obtinerea
unui output dat.
i(y)={x1/y(x1)=y>0, y – output dat}
obs : izocuanta corespunde curbei de
indiferenta din teoria consumatorului are
aceleai propr (descrescat si conv) si se
reprez graic parcurgand aceeasi pasi.
obs: panta izocuantei se numeste rata
marginala de substitutie tehnica.Se calc ca
raport de prod marginale.
19. PIATA cu conc PERFECTA
caracteristici:
a). Atomicitatea perfecta a cererii si ofertei
(nr mare de cumparatori si producatori)
acestia din urma detinand un seg mic pe
piata si nu pot influenta pretul.
b). Omogenitatea produselor Obs. Portiunea din gf. functiei de cost
c).Intrarea si iesirea libera pe piata marginal situata deasupra pragului de
d). Transparenta pietei (fiecare are aces la inchidere se numeste functie de oferta a
info de pe piata). producatorului.
e). Mobilitatea perfecta a fact. de productie
interpretare
DETERMINAREA COND de ECHILIBRU
Pe piata cu concurenta perfecta conditia de
Fie un producator care produce un output in echilibru este ca pretul de vanzare al
cant y > o pt. care cheltuieste un CT(y) si pe outputului sa fie egal cu costul marginal.
care il vinde pe piata cu concurenta perfecta In functie de val preturilor se det daca
la un pret p>0.Atunci problema de optim a producatorul optine sau u profit.
producatorului va consta in maximizarea
profitului. o daca pretul = Cm(y) <P.I = > producatorul
nu desfasoara activitate => y=0 Nu exista
max Ti(y) = max [VT(y)] = max [yp-CT(y)] costuri variabile iar pierderea este data de
co1 I costuri fixe pi(y)=CT
Ti ( y ) CT ( y )
 p  p  Cm( y ) o daca pretul=Cm(y)=P.I => in acest moment
y y producatorul trebuie sa se hotarasca daca
inchide sau nu firma.
co2 :
 2Ti( y)  2 CT ( y) o daca p=Cm(y) apartine (P.I,P.R)
  Ti  concava producatorul desf o activitate dar se afla n
y 2
y 2 pierdere. p>0; P(y)<0, o parte din costurile
fixe transformandu-se asupra costurilor
desen y ca functie de Ti concava variabile.
o daca p=Cm(y)=P.R. producatorul desf o
activitate care-i aduce profit nul y>0. pi(y)=0;
o daca p=Cm(y) > P.R. producatorul desf o
activitate economica profitabila.
20. Functia de productie.
pe temen lung in functia de cost total se
includ si costurile fixe. In timp ce pe termin
lung acestea se transfera in costuri variabile.
CT=CV+CF
Indiferent de natura functiei de cost pe term
scurt sau pe termen lung se pot calcula 2.
tipuri de indicatori.
Costuri medii : CTM(y) = CT(y)/y
Cost marginal : CT ( y )
Cm(y) 
y
Cantitatile optime de fact. de prod. se pot
determina si aplicand lema lui Shephard.
CT(y)
Xi* 
pi
In general functiile de cost mediu au forma
de U , iar functia de cost marginal
intersecteaza functiile de cost mediu in pct.
de minim ale acestora din urma.
Pragul de inchidere este pct. de la care
producatorul incepe sa obtina profit si este
dat de pct. de minim al functiei de cost total
mediu
Functiile de cost mediu si marginal pe termen
scurt se reprezinta grafic astfel.