Ametist

Ametistul este o varietate de cuarț violet-albăstrui. Istoric[modificare | modificare sursă]

Originea etimologică a numelui provine din limba greacă αμεθυστoς (amethystos = „contra beției”),
numele acesta se datorează credinței că persoana care poartă un ametist este cruțat de beție la
consumarea vinului[1]. O altă variantă a originii etimologice a numelui de ametist provine din legenda
în care Bachus zeul vinului a turnat vin pe o nimfă care era transformată cristal, cristalul devenind
violet. Ametistului i se mai atribuie rolul de apărare contra demonilor, contra furtului, această
credință explică faptul că mormântul merovingienilor[2] conținea șiraguri de ametist.
Ametistele fiind relativ răspândite; în natură, ele au fost folosite, din cele mai îndepărtate timpuri,
drept podoabe și în scopuri rituale. Cel mai vechi ametist gravat din câte au fost descoperite în urma
săpăturilor arheologice, a fost găsit în mormintele regale din Micene, în urma săpăturilor efectuate
de Heirich Schliemann, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Frumoasa gemă violetă, datând din mileniul
al II-lea î.Hr., este gravată în intalie, adică în adâncime. Sculptura reprezintă o căprioară ce-și
privește, cu capul întors, puiul care suge. Pe teritoriul Greciei și în Asia Mică s-au descoperit cupe
de ametist, datând din mileniul I î.Hr.

Culoare[modificare | modificare sursă]

Un ametist şlefuit. În fotografie poate fi observată culoarea specifică pusă în evidenţă prin şlefuire.

Mineralul are frecvent o culoare violetă, de nuanțe diferite până la variante de culoare roz. Culoarea
este distríbuită neuniform în masa mineralului, astfel apar dungi de nuanțe mai închise. Factori
determinanți ai culorii sunt realizate prin prezența ionilor de Fe4+ [3] așezați în structura atomică a
rețelei tetraedrice. Culoarea ametistului s-ar datora prin înlocuirea unor atomi de siliciu cu atomi
de fier, [4]aceasta fiind o teorie controversată. Ametiste se pot transforma prin supunere la
radiație[5] în cristale incolore. Un efect asemănător de schimbare a culorii se realizează prin
expunerea la soare[6], sau la căldură un timp mai îndelungat mineralului.

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Ametistul este un mineral foarte răspândit în natură, exemplarele mai mari care se pot tăia și șlefui
fiind folosite ca pietre prețioase, asftfel de cristale s-au găsit
în Brazilia, Uruguay, Madagascar, Rusia, Germania și Sri Lanka. Asemenea cristale mari se găsesc
în geodele (golurile) filoanelorhidrotermale asociat cu calcedonie și în rocile vulcanice.

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Ametistul este o piatră prețioasă apreciată, fiind șlefuit frecvent ca briliant, navetă sau briolett.
Varietatea de culoare violet închis este cea mai valoroasă, ca și varietate ametrin o stare de trecere
de la ametist la citrin. Manipulații prin încălzirea ametistului la 400 °C se obține culoarea galbenă a
citrinului, la fel prin încălzire se poate obține culoarea verde a prasiolitului, sau poate cuarț incolor,
ca și degradarea cristalului prin fisurare.
Din secolele XIX-XX se pot obține pietre prețioase pe cale artificială, astfel se pot produce și
ametiste care însă se pot deosebi de cele naturale.