Motor cu ardere internă

Motorul cu ardere internă este motorul care transfor- combustie internă rotativ este motorul Wankel, dar există
mă energia chimică a combustibilului prin intermediul și alte soluții, de exemplu cu pistoane în foarfece, sau cu
energiei termice de ardere, în interiorul motorului, în diferite alte sisteme.
energie mecanică. Căldura degajată în camera de ardere
se transformă prin intermediul presiunii (energiei poten-
țiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de 1.1 Clasificarea motoarelor cu ardere in-
obicei[1] rectilinie, după care în mișcare de rotație uni- ternă
formă, obținută de obicei[1] la arborele cotit. Camera de
ardere este un reactor chimic unde are loc reacția chimică După natura combustibilului
de ardere.
Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii • motoare la care se întrebuințează drept combustibil
motorului se obține prin arderea combustibilului, de obi- benzina, au carburator sau pompă de injecție.
cei un combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul
petrolier lichefiat, dar se pot folosi și combustibili gazoși, • motoare la care se întrebuințează drept combustibil
ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful de cărbune. motorina, au pompă de injecție.
Oxigenul necesar arderii se obține din aerul atmosferic. • motoare cu gaz la care se întrebuințează drept com-
Combustibilul în amestec cu aerul se numește amestec bustibil un combustibil gazos, de obicei gaz natural
carburant. Arderea poate fi inițiată prin punerea în con- sau un amestec de combustibil.
tact direct a amestecului carburant cu o sursă de căldură
sau se poate produce aproape instantaneu în toată masa
amestecului caz în care se numește detonație și are un ca-
racter exploziv.
Prin arderea carburanților rezultă diferite produse de ar-
dere cu o temperatură de aproximativ 2000 °C. Majorita-
tea acestor produse se prezintă sub formă gazoasă. Pentru
o ardere completă se asigură combustibilului o cantitate
de oxigen dozată astfel încât să producă oxidarea integra-
lă a elementelor sale componente.

1 Clasificarea motoarelor cu arde-

re internă
Din punctul de vedere al obținerii lucrului mecanic, aces-
te motoare se clasifică în:

• motoare cu ardere internă cu piston, cu mișcarea li-

niară a pistonului, sau rotative;

• motoare cu reacție. Motor cu piston în 4 timpi.

La turbinele cu gaze, denumirea de motor se folosește

doar pentru cele folosite în aviație, când se discută despre După numărul de curse simple efectuate de piston
întregul motor, adică toate părțile lui, în care se execută într-un ciclu ( sau numărul de timpi)
ciclul termodinamic, nu doar la discul paletat.
Motoarele cu ardere internă rotative sunt utilizate pe sca- • motoare în patru timpi;
ră mai redusă datorită problemelor tehnologice mari si a
fiabilității mai scăzute. Cel mai cunoscut tip de motor cu • motoare în doi timpi.

1
2 3
• Motor în patru timpi.
• Motor în doi timpi.
După spațiul producerii amestecului carburant
• Motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a
amestecului carburant. Este cazul motoarelor cu
carburator, injecție de benzină în conducta de aspi-
rație și al motoarelor cu gaze cu instalație de formare
externă a amestecului aer-combustibil.
• Motoare cu formarea în cilindru a amestecului car-
burant. Din această categorie fac parte motoarele
cu injecție de combustibil cum sunt motoarele Die-
sel sau și unele motoare cu aprindere prin scânteie și
motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este
introdus în cilindru printr-o supapă aparte în timpul
aspirației.
După felul aprinderii amestecului carburant
• Motor cu aprindere prin scânteie (prescurtat
MAS). După admisia și comprimarea amestecului
carburant în cilindrii motorului, în apropierea
PMI(punctul mort interior) al pistonului, are loc
aprinderea. Aceasta se realizează prin producerea
unei scântei între electrozii bujiei, care aprinde
amestecul carburant. Arderea are loc într-un
interval de timp relativ scurt, în care presiunea și
temperatura gazelor din cilindru cresc repede până
la presiunea de 30 - 40 daN/cm³ și temperatura
de 1800 – 2.000 °C. Datorită presiunii gazelor din
cilindru, care acționează asupra pistonului, acesta
se deplasează spre PME (punctul mort exterior), și
rotește prin intermediul sistemului biela-manivela,
arborele motor. Această cursă a pistonului, se mai
numește și cursă activă sau cursă motoare.
• Motor cu aprindere prin comprimare (prescurtat Un motor cu ardere internă este caracterizat printr-o serie
MAC sau Diesel). La sfârșitul compresiei, combus- de parametri:
tibilul este introdus sub presiune în cilindru, fiind
pulverizat foarte fin cu ajutorul injectorului, montat • Punct mort interior (PMI) (învechit: punct mort
în chiulasă. Datorită contactului cu aerul fierbin-
te din interiorul cilindrului, particulele pulverizate
se aprind și ard, iar presiunea din cilindru crește,
moderat, menținându-se relativ constantă pe dura-
ta arderii. Gazele rezultate în urma arderii apasă
asupra pistonului, determinând deplasarea acestuia
spre PMI, efectuând cursa activă. Supapele rămân
închise până aproape de sfârșitul acestei curse.
După așezarea cilindrilor sunt
• motoare cu cilindrii în linie.
• motoare cu cilindrii în V.
• motoare cu cilindrii în W.
CARACTERISTICI
• motoare cu cilindrii și pistoanele opuse, boxer.
• motoare înclinate, la care cilindrii au axele situate în
același plan, însă înclinat față de planul vertical.
• motoare cu cilindrii așezati în stea, utilizate cu pre-
cădere unde este nevoie de un raport putere/greutate
mare, de exemplu în aviație și în marina militară (ve-
dete).
• Motoare cu cilindrii în „Δ” Delta, Napier Deltic-
motoarefolosite la căile ferate și vapoare englezești.
2 Galerie
• Motor cu cilindrii în linie
• Motor cu cilindrii în V de raliu Mercedes 1996
• Motor cu cilindrii în W NapierLion VII 1 [1]
• Motor cu cilindrii opuși boxer Volkswagen 1945 [2]
boxer H-16
• Motor cu cilindrii în linie alături în U „King-Bugatti
U-16”
• Motor cu cilindrii în stea [3] [4] [5]
• Motor cu cilindrii în „Δ” Delta [6]
• Motorul Wankel [7]
• Motorul Junkers, „Jumo 205D” [8]
• Motor cu (clapă / obturator ?)
3 Caracteristici
superior, PMS) este poziția pistonului care cores-
punde volumului minim ocupat de fluidul motor
în cilindru.[2] La motoarele cu mecanism bielă-
manivelă, arbore cotit și chiulasă (motorul Wankel
n-are nimic din astea, dar are PMI) este poziția pis-
tonului când aceasta se găsește - în timpul deplasării
sale - la cea mai mare distanță posibilă față de axa
arborelui cotit; această poziție coincide cu distanța
minimă a pistonului față de chiulasă și este determi-
nată de montajul pistonului în ansamblul mecanis-
mului bielă-manivelă.
• Punct mort exterior (PME) (învechit: punct mort
inferior, PMI) este poziția pistonului care cores-
punde volumului maxim ocupat de fluidul motor
 3

în cilindru.[2] La motoarele cu mecanism bielă- Ciclul motor este succesiunea proceselor (transformărilor
manivelă, arbore cotit și chiulasă este poziția pisto- de stare) care se repetă periodic în cilindrul unui motor.[4]
nului când aceasta se găsește - în timpul deplasării Convențional, ciclul motor începe cu procesul de admi-
sale - la cea mai mică distanță posibilă față de axa siune și se termină cu procesul de evacuare. Într-un minut
arborelui cotit; această poziție coincide cu distanța un motor efectuează nc cicluri.
maximă a pistonului față de chiulasă și este deter- Un timp al motorului este partea de ciclu motor care se
minată, de asemenea, de montajul pistonului în an- efectuează într-o cursă a pistonului.[4] La motoarele cu
samblul mecanismului bielă-manivelă. excentricitate nulă fiecare timp din funcționarea motoru-
lui corespunde unui unghi de rotire a arborelui cotit de
• Cursa pistonului S este distanța dintre punctul mort
180°. În cursul fiecărui timp agentul motor trece prin
interior și punctul mort exterior,[2] (la motoarele cu
diferite transformări de stare caracteristice (volum, pre-
mecanism bielă-manivelă fiind măsurată pe genera-
siune, temperatură). Uzual se construiesc motoare (care
toarea cilindrului motor) parcursă de piston între do-
funcționează după un ciclu) în patru timpi ( ν = 4 ) și
uă schimbări de sens ale deplasării sale. Pentru mo-
motoare în doi timpi ( ν = 2 ).[4] Se cunosc și motoa-
toarele cu mecanism bielă-manivelă cu excentrici-
re în șase timpi.[5] La motoarele în patru timpi, deoare-
tate nulă (cazul obișnuit) fiecare cursă a pistonului
ce procesele termice corespund aproximativ cu cursele
corespunde unei rotații de 180° a arborelui cotit și
pistonului, timpii poartă numele de admisiune (1), com-
este egală cu diametrul ( 2R ) cercului descris de
primare (2), ardere și destindere (3), respectiv evacuare
axa geometrică a fusului maneton în jurul axei geo-
(4).[4]
metrice a fusurilor paliere ( S = 2R ).
Cu numărul de timpi, legătura dintre numărul de cicluri
• Alezajul cilindrului D este diametrul interior al ci- și turație este:[3]
lindrului motor.[2]

• Volumul minim al camerei de ardere Vc este volu- 2n

nc =
mul ocupat de gaze când pistonul se află la PMI.[2] ν
La motoarele cu cilindru și chiulasă este spațiului
cuprins între fundul pistonului, peretele interior al
cilindrului motor și chiulasă, în momentul când pis- 4 Puterea indicată și puterea efec-
tonul se găsește în punctul mort interior. tivă a unui motor cu ardere inter-
• Cilindreea unitară (pe scurt, cilindree) Vs este vo- nă
lumul generat prin deplasarea pistonului în timpul
unei curse.[2]

• Cilindreea totală (pe scurt, litraj) Vt este suma cilin-

dreelor unitare ale tuturor cilindrilor unui motor.[2]

• Volumul total al cilindrului Va este volumul ma-

xim ocupat de gaze măsurat când pistonul se află
la PME; volumul total al cilindrului este format din
însumarea cilindreei unitare cu volumul camerei de
ardere.[2]

• Raportul de comprimare ϵ este raportul dintre vo-

lumul total al unui cilindru și volumul camerei de
ardere:[2]

Aparat indicator mecanic pentru trasarea diagramei indicate a

Va
ϵ= unui motor.
Vc
În notația curentă, raportul este exprimat sub Lucrul mecanic indicat Li (sau lucrul mecanic ciclic)
formă de fracție zecimală. efectuat în cilindrul unui motor de gazele de ardere în
timpul unui ciclu și preluat de piston se poate determina
• Turația motorului (pe scurt, turație) n este numărul prin analiza diagramei indicate, ridicate cu aparatul nu-
de rotații efectuat într-un minut de arborele cotit,[3] mit indicator. Lucrul mecanic indicat se poate exprima
în timpul funcționării motorului într-un anumit re- ca produs dintre presiunea medie indicată pi și cilindreea
gim constant. unitară:[6]
4 8 LEGĂTURI EXTERNE

Vs
Li = 100000 pi 1000 = 100 pi Vs [ J ] 8 Legături externe
cu pi exprimată în bar și Vs în litri. •
Puterea indicată a unui motor este suma lucrului mecanic
indicat produs în toți cilindrii săi într-o secundă. Dacă
cilindrii sunt identici (cazul obișnuit):[7]

Li i n c 100 pi Vs i 2 n pi Vs i n
Pi = 1000×60 = 60000 ν = 300 ν [
kW ]

Puterea livrată de motor la cuplă (ambreiaj) este numi-

tă putere efectivă și depinde de randamentul mecanic al
motorului ( ηm ):[8]

Pe = ηm Pi = ηm pi300
Vs i n
ν [ kW ]

5 Vezi și
• Detonație

• Diagramă de inflamabilitate

• Vehicul hibrid

6 Note
[1] Există și alte tipuri de motoare, de exemplu motorul to-
roidal, la care mișcarea pistoanelor nu este rectilinie și nu
are arbore cotit.

[2] Grünwald, p. 21

[3] Grünwald, p. 22

[4] Grünwald, p. 23

[5] en Six-stroke engine, bajulazsa.com, accesat 2011-01-10

[6] Grünwald, p. 27

[7] Grünwald, p. 29

[8] Grünwald, pp. 29-31

7 Bibliografie
• Berthold Grünwald, Teoria, calculul și construcția
motoarelor pentru autovehicule rutiere, București:
Editura Didactică și Pedagogică, 1980

• Gheorghe Frățilă, Mariana Frățilă, S. Samoilă Auto-

mobile, Editura Didactică și Pedagogică, București,
2007

• Victor Pimsner, Gheorghe Aurelian Rădulescu,

Energetica turbomotoarelor, ET, 1975
 5

9 Text and image sources, contributors, and licenses

9.1 Text
• Motor cu ardere internă Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_ardere_intern%C4%83?oldid=10065728 Contribuitori: Gi-
no78ro, Mishuletz, AdiJapan, RebelRobot, Andrei Stroe, Miehs, Zob Gheorghe, Strainubot, Laur2ro, GEO, Ciumbi, Thijs!bot, JAnDbot,
Afil, KenyaSong, Minisarm, Turbojet, Rad Urs, RadufanBot, Andynomite, Gikü, Rlupsa, Ark25, ITC266, L.Kenzel, ArkBot, Wu2005,
Xqbot, Terraflorin, EmausBot, RsocolBot, Andy Dingley, MerlIwBot, Pafsanias, GÜT, Addbot, BreakBot, XXN-bot, Mihaita mcr, Fox-
xyLady26, KasparBot și Anonim: 22

9.2 Images
• Fișier:Commons-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4a/Commons-logo.svg Licență: Public domain
Contribuitori: This version created by Pumbaa, using a proper partial circle and SVG geometry features. (Former versions used to be
slightly warped.) Artist original: SVG version was created by User:Grunt and cleaned up by 3247, based on the earlier PNG version,
created by Reidab.
• Fișier:Four_stroke_engine_diagram.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/47/Four_stroke_engine_
diagram.jpg Licență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: ? Artist original: ?
• Fișier:Indikator_Dampfmaschine.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/67/Indikator_Dampfmaschine.jpg
Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Operă proprie Artist original: Captain Crunch
• Fișier:Wikidata-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Wikidata-logo.svg Licență: Public domain Con-
tribuitori: Operă proprie Artist original: User:Planemad

9.3 Content license

• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0