Concurs de promovare efectivă si pe loc a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie

Grila
- 26 noiembrie 2017 -
nr.1
Drept penal
Drept penal - Proba teoretica - Curte de Apel Grila nr.1
1 Legea penală nu se aplică:
A. reprezentanților diplomatici ai statelor străine, declarați persona non grata;
B. în cazurile în care infracțiunea a fost comisă la bordul unei nave sau aeronave străine;
C. în cazul în care un infractor apatrid care a comis o infracțiune pe teritoriul României se refugiază în sediul
unei misiuni diplomatice străine, cu excepția celor ce aparțin statelor Uniunii Europene.
Răspuns: A
2 Părintele care își obligă copilul în vârstă de 10 ani, pentru că a spart un obiect valoros din casă, să
stea la colț în genunchi, pe pietricele, o jumătate de oră:
A. nu răspunde penal, deoarece este o sancțiune aplicată în virtutea dreptului la educație și corecție al
părintelui;
B. va răspunde pentru infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului;
C. va putea răspunde pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe.
Răspuns: C
3 Nu sunt posibile toate formele de participație penală în cazul infracțiunilor de:
A. lovire sau alte violențe;
B. ucidere a nou-născutului comisă de către mamă;
C. viol.
Răspuns: B
4 Dolus ex re:
A. este un adagiu latin care se folosește, printre altele, și ca mijloc de delimitare a omorului față de lovirile sau
vătămările cauzatoare de moarte;
B. este un adagiu latin fără importanță în practica judiciară, deși este consacrat în partea specială a C. pen.;
C. înseamnă că fapta se sancționează doar dacă este comisă cu intenție.
Răspuns: A
5 Avortul etic:
A. este o cauză justificativă specială stabilită pe cale doctrinară;
B. se reține întotdeauna ca o formă atenuată de avort;
C. nu produce efecte exoneratoare în nicio ipoteză, în sistemul C. pen. român.
Răspuns: A
6 Culpa medicală sancționabilă penal:
A. poate atrage răspunderea medicului curant, în cazul în care pacientul decedează, pentru infracțiunea de
ucidere din culpă în formă calificată;
B. nu există niciodată atunci când, pe lângă existența unei culpe medicale, rezultatul este produs și din cauza
aparaturii medicale depășite existente în unitatea spitalicească;
C. poate conduce la sancționarea pentru omor a medicului responsabil pentru această conduită.
Răspuns: A
7 În cazul legitimei apărări, pentru a constitui cauză justificativă, aprecierea proporționalității se
realizează:
A. în toate cazurile, în abstract;
B. în toate cazurile, în funcție de împrejurările concrete în care a avut loc atacul și apărarea;
C. după caz, prin combinarea criteriilor abstracte cu cele concrete.
Răspuns: B

Timp de lucru: 3 ore Pagina 1 of 9

 Drept penal
Drept penal - Proba teoretica - Curte de Apel Grila nr.1
8 În cazul consimţământului persoanei vătămate, pentru a constitui cauză justificativă:
A. acesta trebuie să fie dat anterior primului act de executare al faptei tipice şi, în cazul activităţilor infracţionale
care se prelungesc în timp, trebuie să rămână valabil exprimat pe întreaga durată a comiterii faptei;
B. chiar dacă persoana vătămată nu şi-a dat consimţământul anterior comiterii faptei, există şi posibilitatea
ratificării ulterioare a acţiunii sau inacţiunii tipice a făptuitorului;
C. persoana vătămată poate să-şi dea consimţământul oricând pe parcursul actelor de executare.
Răspuns: A
9 Infracţiunea continuă, în funcţie de modul de realizare a actului de executare, poate fi:
A. numai permanentă;
B. numai succesivă;
C. atât permanentă, cât şi succesivă.
Răspuns: C
10 Concursul ideal de infracţiuni:
A. poate fi atât omogen, cât şi eterogen;
B. poate fi numai eterogen;
C. poate fi numai omogen.
Răspuns: A
11 Prin participaţie penală se înţelege:
A. pluralitatea constituită;
B. pluralitatea ocazională;
C. atât pluralitatea constituită, cât şi pluralitatea ocazională.
Răspuns: B
12 Pentru reţinerea circumstanţei agravante generale prev. de art. 77 lit. a C.pen. (comiterea faptei de
trei sau mai multe persoane împreună):
A. numai complicele concomitent va fi luat în calcul;
B. atât complicele anterior (complicitate anterioară), cât şi complicele concomitent (complicitate concomitentă)
poate fi luat în calcul;
C. complicele anterior (complicitate anterioară) poate fi luat în calcul dacă se dovedeşte că a înlesnit în mod
determinant săvârşirea faptei de către autor.
Răspuns: A
13 În cazul infracţiunii de furt, dacă bunul sustras este recuperat de organele de poliţie la percheziţia
domiciliară a făptuitorului şi restituit, în favoarea acestuia:
A. se poate circumstanţa atenuantă legală prev. de art.75 alin.1 lit. d din C.pen.;
B. nu se poate reţine circumstanţa atenuantă judiciară prev. de art.75 alin.2 lit.a din C.pen.;
C. se reţine circumstanţa atenuantă legală prev. de art.75 alin.1 lit. d din C.pen.
Răspuns: B
14 În cazul în care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a decesului inculpatului, ca măsură
de siguranţă a confiscării speciale:
A. se poate dispune confiscarea echivalentului valoric al bunului care nu a fost găsit de la succesorii legali sau
testamentari ai inculpatului;
B. nu se poate dispune confiscarea echivalentului valoric al bunului care nu a fost găsit de la succesorii legali
sau testamentari ai inculpatului;
C. este obligatorie confiscarea echivalentului valoric al bunului care nu a fost găsit de la succesorii legali sau
testamentari ai inculpatului.
Răspuns: B
15 În cazul în care intervine prescripţia răspunderii penale, instanţa de judecată:
A. poate să se pronunţe cu privire la pretenţiile părţii civile;
B. nu poate să se mai pronunţe cu privire la pretenţiile părţii civile;
C. trebuie să se pronunţe cu privire la pretenţiile părţii civile.
Răspuns: C

Timp de lucru: 3 ore Pagina 2 of 9

 Drept penal
Drept penal - Proba teoretica - Curte de Apel Grila nr.1
16 Infracțiunea de tâlhărie rămâne în forma tentativei:
A. dacă bunul a cărui sustragere s-a urmărit nu se găsea în locul în care făptuitorii credeau că se găsește,
dacă anterior au exercitat acte de violență asupra persoanei vătămate;
B. dacă actele de violență au fost întrebuințate în scopul păstrării bunului pe care, ulterior, făptuitorii l-au
abandonat în apropierea imobilului din care l-au sustras;
C. dacă imediat după luarea bunului, prin amenințare, din mâna persoanei vătămate, au fost nevoiți să-l
abandoneze.
Răspuns: A
17 În cazul infracțiunii de falsificare de monede:
A. obiect material pot fi și monede ce nu mai au putere circulatorie;
B. anumite acte de pregătire sunt incriminate ca infracțiuni de sine stătătoare;
C. elementul material este realizat chiar dacă monedele obținute nu se aseamănă cu cele veritabile, fiind
improprii pentru a fi puse în circulație.
Răspuns: B
18 Înțelegerea patrimonială dintre infractor și persoana vătămată:
A. este limitată la infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă;
B. în afara situațiilor prevăzute de lege constituie infracțiunea prevăzută de art. 272 alin.1 C.pen. în varianta
coruperii;
C. nu este sancționată în cazul infracțiunilor de pericol.
Răspuns: B
19 În ceea ce privește infracțiunea de trafic de persoane:
A. dacă este comisă asupra mai multor subiecți pasivi, în aceleași condiții de loc și timp, constituie o
infracțiune în formă continuată;
B. se comite cu intenție repentină;
C. consimțământul victimei constituie cauză justificativă.
Răspuns: A
20 Este realizată cerința tipicității infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești dacă:
A. cel puțin unul dintre participanți a fost parte în proces;
B. ulterior executării, după o perioadă de timp, sunt săvârșite acte de amenințare față de organele de
executare;
C. hotărârea privind plata salariilor s-a pus în executare după trei săptămâni de la data cererii de executare
adresată angajatorului de către partea interesată.
Răspuns: C

Timp de lucru: 3 ore Pagina 3 of 9

 Drept penal
Drept procesual penal - Proba teoretica - Curte de Apel Grila nr.1
21 Nu este incompatibil:
A. să judece cauza în apel, judecătorul care în cursul urmăririi penale, a soluţionat contestaţia formulată de
partea responsabilă civilmente împotriva sechestrului asigurător dispus de procuror cu privire la bunurile
sale;
B. să judece cererea de redeschidere a procesului, judecătorul care a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat
pentru o faptă concurentă cu cea care face obiectul judecăţii cauzei a cărei redeschidere se solicită;
C. să judece cererea de revizuire întemeiată pe cazul prevăzut de art. 453 alin. 1 litera a C.p.p., după
admiterea în principiu, judecătorul care a pronunţat soluţia în fond.
Răspuns: B
22 Nu poate fi audiat/ă ca martor:
A. persoana care a suferit o condamnare pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă vizând declaraţii
mincinoase date în altă cauză;
B. jandarmul, aflat în serviciul de patrulare, pentru fapta de furt din bancomat pe care a constatat-o;
C. bunicul inculpatului (care nu consimte să dea declaraţie în cauză, cu privire la fapta de furt a nepotului său),
cu privire la instigatorul sau complicele la aceeaşi faptă, dacă nu poate să-şi restrângă relatările numai cu
privire la aceştia.
Răspuns: C
23 Termenul:
A. de 24 de ore pentru care se poate dispune reţinerea suspectului sau inculpatului este un termen substanţial;
B. de 48 de ore pentru exercitarea căii de atac a contestaţiei împotriva încheierilor privind măsurile preventive
poate fi prorogat;
C. de 20 de zile, calculat de la comunicarea soluţiei de clasare, în vederea sesizării judecătorului de cameră
preliminară pentru desfiinţarea unui înscris, este imperativ.
Răspuns: A
24 În cazul în care prima instanţă pronunţă soluţia de renunţare la aplicarea pedepsei:
A. se poate dispune, ulterior pronunţării, până la sesizarea instanţei de apel arestarea preventivă a
inculpatului, la cererea procurorului, pentru motivul că a exercitat represalii împotriva martorilor, din cauza
cărora nu a obţinut o soluţie de achitare;
B. se pot executa unele dispoziţii ale hotărârii pronunţate, în şedinţa în care se pronunţă hotărârea;
C. se dispune întotdeauna restuituirea cauţiunii către inculpatul judecat sub control judiciar pe cauţiune.
Răspuns: B
25 Măsura controlului judiciar:
A. nu se poate dispune în cazul inculpaţilor cercetaţi pentru infracţiuni pedepsite de lege numai cu amenda
penală;
B. poate fi luată de procuror şi prin rechizitoriu;
C. poate fi revocată de procuror, chiar dacă a fost luată de judecătorul de drepturi şi libertăţi.
Răspuns: C
26 Procedura abreviată a recunoaşterii învinuirii:
A. este aplicabilă atunci când inculpatul este trimis în judecată, în aceeaşi cauză, pentru infracţiunile
concurente de tentativă la omor calificat, prev.de art. 32 rap. la art. 189 litera a C.p. şi conducere a unui
autovehicul fără a poseda permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 1 C.p., în ceea ce priveşte această
din urmă infracţiune;
B. este aplicabilă atunci când inculpatul solicită aceasta prin intermediul soţiei sale pe care a împuternicit-o cu
procură specială autentică, ca să-l reprezinte în faţa instanţei, iar aceasta arată că inculpatul recunoaşte în
totalitate faptele de care este acuzat şi este de acord ca judecata să se facă în baza probelor administrate
în cursul urmăririi penale;
C. nu este aplicabilă atunci când inculpatul, trimis în judecată pentru infracţiunea de tăinuire, recunoaşte că a
primit bunuri de la autorul furtului, dar neagă că ar fi ştiut că bunurile provin din furt.
Răspuns: C

Timp de lucru: 3 ore Pagina 4 of 9

 Drept penal
Drept procesual penal - Proba teoretica - Curte de Apel Grila nr.1
27 Inculpatul nu va mai fi citat, având termen în cunoştinţă, în cazul în care:
A. citația a fost primită de sora inculpatului, care locuieşte cu acesta iar la termenul de judecată stabilit se
prezintă doar apărătorul desemnat din oficiu, care declară că a luat legătura cu inculpatul;
B. citația pentru acel termen a fost înmânată copilului inculpatului în vârstă de 13 ani, iar la termenul de
judecată stabilit se prezintă doar avocatul ales al inculpatului;
C. la termenul stabilit, acesta se prezintă personal, în stare de arest preventiv, fiind asistat de apărătorul ales.
Răspuns: B
28 Organele de urmărire penală au obligația de a informa cu privire la cauza și natura acuzației:
A. persoanei bănuite că a săvârșit o infracțiune în momentul începerii urmărire penale in rem;
B. inculpatului, cu ocazia extinderii urmării penale față de alte persoane pentru săvârșirea de către acestea a
unor infracțiuni distincte;
C. suspectului, după schimbarea încadrării juridice dată faptei ulterior începerii urmăriririi penale in personam.
Răspuns: C
29 Redeschiderea urmăririi penale:
A. nu este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară în situația în care are loc urmare a admiterii
plângerii persoanei vătămate împotriva soluției de clasare adoptată de procuror, soluția fiind infirmată de
către procurorul ierarhic;
B. este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară în situația în care procurorul revocă ordonanța
și dispune redeschiderea urmăririi penale, întrucât au apărut fapte sau împrejurării noi din care rezultă că a
dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea;
C. este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în situația în care are loc după infirmarea
soluției procurorului de către procurorul ierarhic, urmare a verificării din oficiu a soluției procurorului, dar mai
înainte de comunicarea ordonanței de clasare.
Răspuns: B
30 Asistența juridică este obligatorie în faţa:
A. instanței de apel, pentru inculpatul care a fost condamnat în primă instanță pentru săvârșire unei infracțiuni
de furt calificat prev. de art. 208 – 209 alin. (1) C.p. din 1969, iar judecarea apelului are loc în anul 2015;
B. primei instanțe, pentru persoana vătămată care era minora la data săvârşirii faptei, dar a devenit majoră
după sesizarea instanței;
C. instanței de judecată, pentru inculpatul aflat sub control judiciar pe cauțiune, ce a fost trimis în judecată
pentru săvârșirea unei infracțiuni de înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C. p. comisă în anul 2015.
Răspuns: A
31 Măsura preventivă a interdicţiei de a iniţia reducerea capitalului social al persoanei juridice:
A. se poate dispune de procuror în faza de urmărire penală pe o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
B. ce a fost menţinută prin încheiere de instanţa de apel, nu poate fi atacată cu contestaţie;
C. poate fi înlocuită cu o măsura preventivă mai uşoară dacă se apreciază că aceasta din urmă este suficientă
pentru realizarea scopului prev. în art. 202 alin. (1) C.p.p.
Răspuns: B
32 În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit că modalitatea în care legiuitorul a reglementat
în noul Cod de procedură penală regimul nulității ce decurge din încălcarea dispozițiilor privitoare la
competența după materie și după calitatea persoanei de către organele de urmărire penală, este
contrară dispozițiilor Constituției prevăzute în:
A. art. 24;
B. art. 132;
C. art. 1 alin. (3) și (5), art. 21 alin. (3).
Răspuns: C
33 Cererea de executare a unui mandat european de arestare emis în cursul procesului va fi:
A. respinsă dacă mandatul european de arestare este tradus doar în franceză;
B. admisă, când, în urma verificării doar formale a mandatului european de arestare, acesta corespunde
cerinţelor legale;
C. admisă doar în cazul în care acesta este precedat de un mandat naţional de arestare.
Răspuns: C

Timp de lucru: 3 ore Pagina 5 of 9

 Drept penal
Drept procesual penal - Proba teoretica - Curte de Apel Grila nr.1
34 Plângerea împotriva soluţiei de clasare pronunţată de procurorul de la Parchetul de pe lîngă
Judecătoria X având a obiect sesizarea privind comiterea infracţiunii de înşelăciune, formulată
împotriva mai multor persoane printre care este enumerat şi D.M., avocat suspendat din Baroul D,
fără însă să existe vreo vreo acuzaţie concretă împotriva acestuia din urmă şi pentru care procurorul
a dispus începerea urmăririi penale prin ordonanţă conform art.305 alin.1 C.p.p., se judecă de:
A. Judecătoria X;
B. curtea de apel în a cărei rază teritorială se găseşte Judecătoria X;
C. curtea de apel în a cărei rază teritorială s-a comis fapta.
Răspuns: A
35 În procedura camerei preliminare inculpatul invocă tardivitatea plângerii prealabile formulate de
persoana vătămată împotriva sa pentru comiterea infracţiunii de lovire prev. de art.193 C.p.,
solicitând a se constata că aceasta a fost formulată cu încălcarea termenului de 3 luni prev. de
art.296 C.p.p..
Judecătorul de cameră preliminară:
A. constată neregularitatea actului de sesizare şi restituie cauza la parchet;
B. administrează probe pentru a verifica susţinerile inculpatului;
C. dispune începerea judecăţii, dacă au fost respinse toate celelalte cereri şi excepţii.
Răspuns: C
36 Instanța de apel, fiind sesizată cu apelul declarat de inculpat, ce a fost condamnat în primă instanță
la data de 30 iulie 2016, pentru săvârșirea unei infracțiuni de înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) și
(2) C.p., acesta invocând faptul că a încheiat un acord de mediere cu partea civilă după pronunțarea
sentinței:
A. va lua act de acordul de mediere și va dispune încetarea procesului penal, potrivit art. 16 alin. 1 lit. g C.p.p.;
B. va lua act de acordul de mediere numai în ce privește latura civilă a cauzei;
C. este obligată să disjungă acțiunea civilă.
Răspuns: B
37 Se poate face contestație în anulare când:
A. la judecarea apelului unul dintre membri completului de judecată era incompatibil, fiind în relație de strânsă
prietenie cu partea civilă, însă declarația de abținere formulată de acesta a fost respinsă;
B. ședință de judecată în apel a fost publică, deși inculpatul era minor la acel moment;
C. judecata apelului a avut loc în lipsa inculpatului, arestat în altă cauză, iar apărătorul ales al acestuia a cerut
judecarea cauzei în lipsă.
Răspuns: C
38 Împotriva deciziei prin care s-a dispus de către instanța de apel confiscarea unor bunuri care aparțin
inculpatului, nemuţumit doar de această măsură:
A. nu se poate promova recursul în casație;
B. se poate face contestație în 48 de ore de la pronunțarea sau, după caz, comunicarea sentinței;
C. se poate face contestație la executare, la instanța civilă.
Răspuns: A
39 Instanța de apel:
A. verifică legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar, la un termen intermediar, acordat în acest scop,
în ședință de cameră de consiliu;
B. poate verifica măsura arestării preventive și după pronunțarea deciziei în apel;
C. procedează la judecarea în ședință publică a apelului declarat de inculpat, minor la momentul sesizării
primei instanțe, dar care devenise major în timpul judecății în fond a cauzei.
Răspuns: B

Timp de lucru: 3 ore Pagina 6 of 9

 Drept penal
Drept procesual penal - Proba teoretica - Curte de Apel Grila nr.1
40 Declarația de apel:
A. făcută prin cererea scrisă de către inculpatul arestat și adresată de către acesta în termenul de apel
Avocatului Poporului, care a transmis-o instanței competente după împlinirea termenului de apel, va atrage
respingerea ca tardivă a apelului;
B. poate fi făcută și oral de către inculpatul prezent la pronunțarea hotărârii primei instanțe, situație în care
instanța o consemnează într-un proces-verbal;
C. făcută înainte de pronunţarea sentinţei, învesteşte legal instanţa competentă.
Răspuns: A

Timp de lucru: 3 ore Pagina 7 of 9

 Drept penal
Jurisp CEDO-aspecte penale - Proba teoretica - CA+PCA+Tr+PTr+PICCJ Grila nr.1
41 Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului
A. Curtea nu are misiunea de a examina erori de fapt sau de drept, prezumtiv comise de o instanţă naţională,
decât în cazul în care şi în măsura în care este posibil ca acestea să fi încălcat drepturi şi libertăţi protejate
prin Convenţie;
B. Curtea are rolul de a stabili, ca principiu, dacă anumite tipuri de mijloace de probă, probe obţinute în mod
nelegal, pot fi admisibile;
C. la stabilirea caracterului echitabil al procesului în ansamblu trebuie să se ţină seama numai de respectarea
dreptului la apărare.
Răspuns: A
42 Conform jurisprudenței Curţii europene a drepturilor omului
A. obligația pozitivă a statului în temeiul art. 3 și art. 8 din Convenţie de a proteja integritatea fizică a persoanei
nu poate fi extinsă la aspecte legate de eficiența anchetei penale;
B. obligația pozitivă a statului în temeiul art. 3 și art. 8 din Convenţie de a proteja integritatea fizică a persoanei
nu poate fi extinsă la aspecte legate de necesitatea adoptării unor dispoziţii de drept penal care pedepsesc
efectiv violul;
C. obligația pozitivă a statului în temeiul art. 3 și art. 8 din Convenţie de a proteja integritatea fizică a persoanei
poate fi extinsă la aspecte legate de eficiența anchetei penale, precum și posibilitatea de a obține
despăgubire și reparație, chiar dacă nu există niciun drept absolut de a obţine trimiterea în judecată sau
condamnarea unei anumite persoane.
Răspuns: C
43 Conform jurisprudenței CEDO, obligaţia autorităţilor de a preveni violenţa motivată pe ură din partea
unor persoane particulare și de a ancheta existenţa oricărui motiv posibil discriminatoriu în spatele
unui act de violenţă:
A. poate intra sub incidenţa obligaţiilor pozitive prevăzute la art. 3 și 8 din Convenţie, dar poate fi, de
asemenea, considerată ca făcând parte din responsabilităţile pozitive ce le revin autorităţilor în temeiul art.
14 din Convenţie de a garanta valorile fundamentale protejate de art. 3 și art. 8, fără discriminare;
B. nu intră neapărat sub incidenţa obligaţiilor pozitive prevăzute la art. 3, 8 și 14 din Convenţie, decât în situația
în care s-a efectuat o anchetă efectivă;
C. nu intră sub incidenţa obligaţiilor pozitive prevăzute la art. 3 și 8 și 14 din Convenţie, fiind suficient ca statul
să îşi protejeze cetățenii prin adoptarea de legi care pedepsesc infracţiunile în cauză.
Răspuns: A
44 Conform jurisprudenței Curţii europene a drepturilor omului
A. nu trebuie să se stabilească un echilibru între necesitatea în cadrul unei societăţi democratice de a garanta
executarea imediată a obligaţiei prevăzute de lege din articolul 5 paragraful 1 litera b) şi importanţa dreptului
la libertate;
B. pentru ca o deţinere să fie justificată din perspectiva art.5 paragraful 1 litera b), obligaţia în cauză trebuie să
fie specifică şi concretă, iar arestarea şi detenţia trebuie să aibă drept scop garantarea executării acesteia,
fără a avea un caracter punitiv;
C. în analiza respectării dreptului prevăzut de articolul 5 din Convenţie, Curtea nu va ţine seama de natura
obligaţiei prevăzute de lege din articolul 5 paragraful 1 litera b), inclusiv de obiectul şi de scopul subiacente
ale acesteia, de persoana deţinută, de circumstanţele specifice care au condus la deţinerea sa şi de durata
acesteia.
Răspuns: B
45 Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului
A. Curtea reţine întotdeauna prioritatea ce ar trebui acordată declaraţiilor date de un martor în şedinţă publică
şi sub jurământ în raport cu declaraţiile aceluiaşi martor date în cursul urmăririi penale, chiar dacă cele
două declaraţii sunt contradictorii;
B. Curtea trebuie să analizeze calitatea aprecierilor făcute de instanţele interne cu privire la pretinsa înscenare
din partea poliţiei şi să se asigure că acestea au asigurat în mod adecvat dreptul la apărare al inculpatului,
în special dreptul la proceduri contradictorii şi la egalitatea armelor;
C. nu este de competenţa Curţii europene a drepturilor omului să stabilească dacă agenţii sub acoperire s-au
limitat sau nu la investigarea activităţii infracţionale într-un mod esenţialmente pasiv, aceasta fiind de
competenţa exclusivă a instanţelor naţionale.
Răspuns: B

Timp de lucru: 3 ore Pagina 8 of 9

 Drept penal
Jurisp CJUE-aspecte penale - Proba teoretica - CA+PCA+Tr+PTr+PICCJ Grila nr.1
46 Potrivit jurisprudenţei CJUE, art. 267 TFUE, în lumina art. 47 al doilea paragraf şi a art. 48 alin. 1 din
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că:
A. nu se opune unei norme naţionale interpretate într-un mod care obligă instanţa de trimitere să se abţină în
cauza pendinte pentru motivul că a expus, în cererea sa de decizie preliminară, cadrul factual şi juridic al
acestei cauze;
B. nu se opune unei norme naţionale interpretate într-un mod care obligă instanţa de trimitere să se abţină în
cauza pendinte pentru motivul că a expus, în cererea sa de decizie preliminară, cadrul factual al acestei
cauze;
C. se opune unei norme naţionale interpretate într-un mod care obligă instanţa de trimitere să se abţină în
cauza pendinte pentru motivul că a expus, în cererea sa de decizie preliminară, cadrul factual şi juridic al
acestei cauze.
Răspuns: C
47 Potrivit jurisprudenţei CJUE, noţiunea de „detenţie” în sensul art. 26 alin. 1 din Decizia-cadru
2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de
predare între statele membre trebuie interpretată:
A. ca vizând, pe lângă încarcerare, orice măsură sau orice ansamblu de măsuri impuse persoanei în cauză
care, din cauza tipului lor, a duratei, a efectelor şi a modalităților de executare, privează persoana în cauză
de libertatea sa într-un mod comparabil cu o încarcerare;
B. ca vizând exclusiv măsurile privative de libertate, respectiv încarcerarea;
C. ca vizând exclusiv măsurile restrictive de libertate.
Răspuns: A
48 Potrivit jurisprudenţei CJUE, principiul „ne bis in idem”:
A. are ca scop protejarea unui suspect împotriva eventualităţii de a trebui să se supună unor cercetări
succesive pentru aceleași fapte în mai multe state membre;
B. nu are ca scop protejarea unui suspect împotriva eventualităţii de a trebui să se supună unor cercetări
succesive pentru aceleași fapte în mai multe state membre;
C. are ca scop protejarea unui inculpat împotriva eventualităţii de a trebui să se supună unor cercetări
succesive pentru aceleași fapte în mai multe state membre.
Răspuns: B
49 Potrivit jurisprudenţei CJUE, art. 2, art. 3 alin. 1 lit. c) şi art. 6 alin. 1 şi 3 din Directiva 2012/13/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul
procedurilor penale trebuie interpretate în sensul că:
A. nu se opun unei legislaţii a unui stat membru care, în cadrul unei proceduri penale, impune persoanei
acuzate care nu are reşedinţa în acest stat membru să desemneze un mandatar în vederea notificării unei
ordonanţe penale care o priveşte, cu condiţia ca această persoană să beneficieze în mod efectiv de
integralitatea termenului acordat pentru a formula o opoziţie împotriva ordonanţei menţionate;
B. se opun unei legislaţii a unui stat membru care, în cadrul unei proceduri penale, impune persoanei acuzate
care nu are reşedinţa în acest stat membru să desemneze un mandatar în vederea notificării unei
ordonanţe penale care o priveşte;
C. nu se opun unei legislaţii a unui stat membru care, în cadrul unei proceduri penale, impune persoanei
acuzate să desemneze un mandatar în vederea notificării unei ordonanţe penale care o priveşte.
Răspuns: A
50 Potrivit jurisprudenţei CJUE, în cazul în care un stat membru a introdus dispoziţiile unei directive în
ordinea sa juridică internă anterior încheierii perioadei stabilite de aceasta:
A. o asemenea circumstanţă poate produce efecte în ceea ce priveşte alte state membre;
B. o asemenea circumstanţă nu poate produce efecte în ceea ce priveşte alte state membre;
C. o asemenea circumstanţă poate produce efecte în ceea ce priveşte alte state membre, care nu au transpus
directiva.
Răspuns: B

Timp de lucru: 3 ore Pagina 9 of 9