ling. Ionescu Gheorghe * Manole Ilie A. B. C-ul marinarului ic EdituraW@Tebnica | Bueuwrepet 1976 iLucrares 41 propune 8 pund I disporisia persona precum gia celor care darefe si-pi formers o bunds feted” pogtunile. absolut necesare ‘Torodacd, luceares se adreseacd si celor care darese sportul. cu. vele gi canotaful. Prin conginucul ef lucrares invereseasd sipa etevil ‘licaslor, scolilor st inscicutului cu specific marinarose foey CA etetul Se largk adresnbiuicaca erce arigucse atte do apeat ck lucrarea prezints decaliat principaiele, probleme privind. cavigasla, Iegicurilecadio i Visuals, Sparatelesiectrice de havigajion statin: Gteria, mataorologis maring it si de. taptul ca Tucrares contine, un Bogae diesionae cu circa 400 de. cormoni fi expresii marinareyt Prin capicolele pe care to tratoazd Tuerarea va coneribul ta 1 cares calificdrit prafesionale a personalulul imbareat cre gi la. populari tarea cunogtingelor marinarofti in’ rinduriie cetsgenifor’ Ge toate i_imbarcat turd marinke 4 practice Control stiintitic : Cpt. rg. 1 PAVICA VICTOR Redactor : ing. VOICU NICOLAE Telinoredactor : VALERIU MORARESCU Coperta: VALENTIN: VISAN Biange? 1P%iraj! @ adoro cxeinpiate toute 2 Prefata Occanu! plenetar ecupd aproape tre sferturi din suprafete globule! pamintesc. Imense intindere $i vegnico frdmintare a mérllor 31 oceanelor. precum's! curgeres vijeliodsd sau domoals @ Fluviilor gia rlurilor savurezit, dela incepue, in sufletul omulul primitiv, cel putin tel simpdminte profunde: teame, otractio 31 "= fard indotald — De-o lungul secolelor gi mileniifor, aceste simsaminte primare au evoluat, ay ereseut i ‘complextiats, sub Impulsul novellor mediate si ol. Imoginoyie!_creatoare ol oamenilor. Nevoid imperfoasd de apa potobild a determinat_injghebarea primelor ageziri omenesti in aproplerea riurilor, a fluviilor 1 3 Macuriler. In alte zone geografice, oamenil s-au oproplat de ma- lurile mérifor 31 ale oceanelor. Feame, ascclats ca contrariul ef, atractia, au dus la crearea zellor opelor, a miturilor si logendelor legate de ope IAcroctia #1 curfozteates, pe de oltd parte, au ndscut tn crelerul omulul tacos de 0 fotos! in scopurl practice acest medi Iichid. Gu coracteristicl tie de difertte de ole uscatului pe core tala. Kgoau eparut —— intr-o foorte indelungats perioadd preistorica piscottul” plutires, deplesoree de la un loc. la aftul pe opele Grerioare $i dea langul coustelor, tar mal tirzia =~ mult mai testa si’ navigayia. Lo rindul ei, numai istoria, navigasiei poate fi urméritd pe un parcurs de citera milenit. In logiturd eu acest sublect sau Serif pind acum secl sf zeci de lucrdrl gf mal pot fi scrise incd alte Zeer, tn sute de volume. Dacd udm tn considerare $1 progrescie remorcubiie din ultima, pertooda, rectieste tn porate! Er erevolutla, tehnice-stiintficd, ‘contemporand,precum 31 pro- frescle posibile In vitor, unele anticipate, aitele imprevizibile, Zubrectul epare. pe drept cuvint — inepuizebil. ‘Omul zilelor noastre © ojuns in spotiul extraterestru, patrunde si va pdtrunde tot met adinc, fa distange din ce in ce mol mari, Jy ‘cosmos, incercind sd-i descifreze tainele. Dor, acelog! om fevine sl va reven! mereu’ pe planeta de pe care @ plecat. le pamintul-eaed $i la morea-momd. Acelasi om, legat de pdmint prin mil de fire, va continua sd foloseascd mijioace de transport, din ce In ce mai perfectionate, terestre, deriene 3/ maritime. 3El va continua s6 brazdeze marile si oceanele, sd le cunoased secretele —atit de putin cercetate ined, sd le amulgd. men sele bogatii — tit de putin exploatate incd: Cunoscutul dicton al strdmositor nostri romani — »Vivere non necesse est ; navigare necesse est” rdmine fa fel de volobit astézi co si acum doud miler! Oamenit contemporani au ridicat pe cele moi inolte trepte curtozitatea ancestrold, acea curtositate fecund’ core Ia situct pe om deosupra tuturor vietuitoarclor Pamintulul. ‘Setea de cur hoastere @ oumenilor rdmine vesnic.nepotolita. Acelor cititor! dornici 3d cunoascd aménunte, 83. obtind In- formatii numeroose $1 varlate din domeniul atic de vast of victit $f activieatii pe ope, cartsa de fats le va fi de un real folcs La prima vedere (moi ales dacd atentic se indreoptd numer asupra titlului), cortea pe care cititorul 0 are acum in mind pare a fl_un fel de yabecedar al marinarului". Intr-adevdr, lucrarea oferd posibilitdti targi de inisiere in majoritotea romu rilor legate de navigatie si maringrie in general, de cunoostere 2 numeroase notiunt marindresti, unele din le fiind chiar de larg circulotie in literaturd si tm presd. Dupd co va porcurge lucrarea, cititorul nu va mai avea sere de intrebere dacé vo Basi undeva scris ed un cargou are copacitatea de 4 500 ew”, © vitezi de 415 noduri* i va zimbi semnificativ tuner cind va intilni, pe alociri, viteza navel éxprimaté in wnoduri pe ord Dar, ‘acoased lucrare depdseste cu mult scopul de’ simpld inigiere, Ea oferd 0 vased documentatier sub multiple planurt si aspecte ; de la clasificarea navelor si deserierea elementelor componente ale acestora — la semnalizarea nauticd ; de la me- todele si procedecle moderne de navigatie — la scofandrecte ; de la ambarcastunile sportive — la meteorologie, hidrologie $1 geegrofle maritima. Din acest punct de vedere, lucrarea ar putea fi considerata atic ca abecedar af marinarului™ (pentru cel care abordeazd prima daté 6 astfel de tema), cit mai ales un xmemorater af marmarutu!" (pentru cei care au deja uncle cunostinge In do- menial respectiv). De aceea, cartea este adresatd in primul rind celor ce plutesc pe ope. Prin onli °40-~'50 circula in marina noostré un mic volum cu acelazi titlu, core aborda insd 0 arte limitatd si destul da sdracé in cunostinge marindresti. De atunci au apérut citeva manuale de Navigatie, Astronomie nauticd, Conducerea navei, Practieé morindreascd etc. Cortea a i Je fold este prima lucrara in timba romank care Inglobeart Thetidn tot ‘unitar "maven majorieae » cunostingelor de. mar Farle. : Iucrarea este utild atit adolescentilor $1 tiaerilor atros! de mmirajel vieyii pe mare, de dort! caldtormlor devo’ Tungul paraie- felor's1 ‘neridlenelor paminslal, ort nume! de farmacul spertu- flor hautice, cit $1 delor mat viestniel care, fle cd vor aborda inv oceastd corte Goi tavoore de. ‘cunoastere,” fle cd vor reugl — tot prin ea sd gdseascd’ © consolare In nostalgia’ unor vise de demult. Cpt. de rg. 1 Pavica VictorPrefors Cuprin 4, Introducere 2. Elemente componente ale navei 2.1. Dafinisia navel. Calietsi nausice : ‘i 2:2. Ciasitiewan navelor 2:3 Dimenstunt ‘principale. Relasil “Inere “dimensivinl. ‘Coefisienst de 2A. Deserieren nave; . 2 e ‘ Dart. Corpul navel 21412: Comparcimencarea corputui waver | | 1 7 243! Supraseructura navel eee ee 2544. Atborada gi geeomentul navel 1 2. | 2.5. inetaiagi mavales SP eee 3S. Navigaie 3.4. Considerasit generale: S41. Unieagl de masurd Ucitizaca in’ navigasl 3.2. Sisteme de navigacie eee 313] Stara terestrds Coordonate gaogrsfice’ |! 314] Magnetemul tereetry ss es 313. Magnedsmul navetes 1 2 pete Ee 316. Drumurt 3 relevmence | piri 37) Hieg marine ne | i SUT. “Mneerumenca de’ tuerw pe hares 3.72) Probleme clemencare ‘de navigasie Fezol vate pe hare macind 3.8. Navigarle estimact. - eee ceHeeteea eee BGT) Considerar generale eee 318.2. Estima graticd pills 3183. Beriva devine, 22022 f i 3114, Boriva do curene 7 31'S! Deriva coesi setae 318.6. Estima prin ealeul 2222222222 3.9. Navigagie cosciora = B.-L. Considerayii generale 319.2, Determinarea punctulul navel cu’ dou’ un- ‘ehiurl orizontale 2.9.3, Determinarea punctului ‘navel eu relev= 3.94. Determinarea punctulul navel cu ajusorui fi distangelor 3.9.5. Decorminares punctului navel ‘cu aleve ‘mente succesive 3.9.6. Procedee combinace pentru determinarea punceulut navel 3.10. Navigasle radio clectroniet . 7. 3104. Considerayil gensrale |. ‘| 31012! Deviagla radio DT 7protor 465 8.1 Destinagle, clasificara . 225 2 3. titiearen vad 3-19-3. Mavigasia cadiotelemecric meses G. Elemonte de meteorotogie si hidrologie. Geografie submaring Se Cer Te Aiea: Syyiamsenar, tener oar meee gh 3:10:8. Navigayia cu ajucorut radtolocsstcr | | 1) 129 8.13) Vineot - 183 Instrumente ¢i aparate electrice de navigatie S14 Freslunea aemosferies 2. 22 18 eee rrere eatin elie HE Geiser: fii iisi: Be SEE Deseinagien clasiticare, 3 functionare 136 SUG Vitec. 00D D D0 Dif D5 18 42, Ghapedgtteiig nen mabe BEL Pentel ae mie iB 4.2.1. Destinasie, principiul de funcgionare |) 140 6233. Carengit mariad 222 7 tee eae 4.2.3, Alte tipuri de Saeens ‘giroscopice | > 149. BEE eee ee eee eee #4 #4 4:3. Sompasurl giromagnetice Spicteeteitertit eet ao ‘7. Scatandrerie 7 HEE Secihed a ieesiers 2 18 433. Compasul Stromaznerie Su turbina Ge aer 151 Spt earn beeen et 44.2: Principiul do funcsionare pi construcsia | 152 ee eee eee 4.5.1, Destinagie, clasificare 1 principiul de func- } SS eee eee Reser DPE e eC 4 4.8.2. Lochuri mecanice - se 184 | ere eee ean pee aes 422 tomar ogee caice 2222077 HE ERO Apts seta) 01 HE 4.6.1. Destinagic. ciasificare 22 22 2. 160 Leatbebtenpices=ypurienatiinvenaishats 7 oie earsonas nbn cee Hite ete se | 7 sitait Ganalcil-Feclest penaiuncatandit oc ae 4:72 Radlogogiometre 165 f gate: Sao 47.4, Tipuri de radiogoniomerre nS 65 8:2, Ambareasiunl sportive cu vole 48. Radloloctosre see ot 167 8.2.1. Deserierea si dotarea ambarcagiunticuvele 225 4. Compunerea si funcsionarea radiolocato- €.2.2. “Arborada, velatura, greement Fes 26 iti 167 823. Tipurt de ambarcationt sporcive cw velo 220 Usitizarea radiolocarorulul In mavigayie 168 S24. Armarce qt desarmarea ambrarcasiunt 5. Semnalizare nautica velo 233 : 8.25. Maneven ambarcatiunit cu vele on 334 raph Chaat once naire gE DRS 1. Vineul gl atucita ambareaglanil | 234 51-1. Semnatizare 40. Mic dietionar marinarese Bibliogrofic + 2 2 eee ee pererienen 244 244 246 248 348 350 20 252 283 279 ‘1. intropucerRE Ca si se poaté raspunde intrebirii cui se adreseaz’ ABC-ul marinarului #, crebute subliniat fapeul ci nici un cititor (fe Ca este absolvent al unei seoll. profesionale, fie ed are studi medil) nu va intimpina greutagi in direcgia insusiri Tnjelbe" din protonta luchare. Agadar, SABC-ul marinarulas ge adreseazd tuturor atit cclor care dorese sf se initieze in marinarie, precum 31 celor care au deja unele cunostince in acest domeniu si doresc si si le completeze. Capitolete componente — in numar de zece — permit tn- sugirea temeinicd i cuprinzitoare a. principalelor probleme Feferitoare la acest domeniu de activicate. In ineroducere se face prezentarea lucrarii : de asemenea, citicorul primeste aici 3i citeva informagit utile privind istoria navigasiel_romanesti Tm capitolul al Il-lea este selectat — din vastul_ material grafic consultat — strictul necesar cititorului care do- Feste si cunoascd nu numai din ce este alcdtuica nava, dar $l ce instalagit se afla la bord — elemence care, de fac obiectul unor lucrari separace. Capicolul Ill, unde sine deserise succine aspectele generale ale navigatiel, este In asa fel seructurat Incle. permite Ingele- gerea principalelor probleme de navigasie, fara a mal apela iP'Sice manuale si documente (table nautice, —cirsl-pliot, tabele de caleul etc.) ,Tabelele” vin tocmal” in sprijinul rezolvarii practice 31 cxpeditive 2 problemelor de navigatic. Be "asemenen, fad de site lucrati, «ABCoul marinarulul™ pre- Zinta in acest capitol si probleme de _navigatie cu ajucors Sparaturti de radiolocasie. "De altfel,Navigatia radioclectro- nica" ofera celor Interesagi posibilitatea Iucrulul practic. pe harea, “utilizind clemente furnizate de radiogoniomerrul gi radiolocatorul bordului. Comparaciv cu alee lucrari, in capi- tolul sNavigasle" cititorii vor gist si relagii pentru calewlul valorii’exacte amilei marine pentru diferite laticudini geografice. S-a omiz prezentarea navigatici astronomice intrucit_ exist deja un manual separat — .Astronomie nautica", M. Chiriga. Edicura Milleara, Bucuresti, 1957 —-. care rezolva bine pro” blemele acestui gen de navigay Partea lucrarii unde sine descrise instrumentele si aparatele electrice de navigasie (cel de-at IV-lea capitol) intregeste ba regula, Wgajul de cunostinge format dupa studiul capitolului anterior : frebuie mensionat paragraful care descrie pilosii automati, absent din multe alte lucrari Semnalizarea nauticd este prezentaté Incr-un capitol aparte, al V-lea, redus ca intindere, dar care asigurd striceul de date necesare ingelegerii corespunzitoare a semnalizarii pe mare. Tn capitolul V1, cititorii vor cunoagte principalli factori meteorologici si hidrologici, precum si influensa lor asupra navigagiei. ‘In acelasi capitol se fac scurte referiri la relieful scoarset submarine. Capicolul Vi, bune jcafandrerie*, permite cunoasterea condisii a aparaturii de scufundare, a echipamentului pentru scafandci, a cehnicti gl a regulilor de scufundare. lubitorilor sporcurilor nautice le este rezervat capitolul VIII. unde sint amanungit descrise atie diferitele ipuri de ambar- cagiuni, cit si manevrele executate cu acestea. Capicolul 1X, ,Mozalc marinaresc", care imbogigeste cu- nogtingele marinaresti ale celor care apeleazi la aceasta lu- crare, cuprinde : Ocrotirea viesii omenesti pe mare; Marea libera ; Platoul continental; Pace in mare ; Flote comerciale maritime ; Lansari de nave; Flota lumii in anul 1969. Formarea unui vocabular mariniresc adecvat, prin cunoas terea semnificagiilor unor termeni uzuali, este inlesnita de capitolul X — .Mic dicfionar marinarese. *~” Jn ceea ‘ce priveste istoria navigasici_romanosti, trebuie spus din capul locului ca tradisille marindrest! ale poporulul nostru sine vechi si bogate. Din stravechi timpuri, oamenit de pe aceste meleaguri au folosit Dunarea pentru’ stabilirea si mensinerea legaturtior Commerciale cu poposrele vecine, Iindeiznind chiar’ sa strabaca Marea Neagra, Marea Marmara, Marea Mediterand si Marea Adriatict, la bordul mijloacelor de navigatie ale caror calitagl erau comparabile din punct de vedere tehnic cu construct similare executate In alte parsi ale lumii. Inceputurile navale ale locuitorilor spasiului carpato-du- ndrean se pierd in negura veacurilor trecute. Urmele ma- terlale evidentiate de sapaturile arheologice efectuate in ul timele decenii, dovedese permanenta prezengi a omului #1 civilizagiel sale in preajma eursurilor de apa; ele crau une gi poate cea mai lesnicioasd cale pentru contactele materiale $i Spiricuale incre grupurile wmane de pe ceritoriul hoastre cu cele din teritoriile invecinate. 12 sari Din secolele VIl—Vit Len, se pistreaz’ $1 primele de- numiel ale fluviulut : ISTROS (ISTER) #1 DANUBIUS. cops imice dace de greci sl roman! Dunaril, dupa ce accstia au Sting malurile. sale. ; Pamincurile si bogagitle fabuloase ce se tnfégisau nollor venisi T-au determinat 4 rdmling pe aceste melesguri st din Fecolele VII--VI fro-n., girmurile Mari! Negra sine martorele nei incense coloniziri grecesti. Dupa. cum afirma Plinia. col Basrin, apar peste 90 de oraze gi astfel din “axeinos (neospi talier}, Pontul devine suxcines (ospitalier). Pe coasca de vest Sine. cladite acum cetagile-porturt’ Istros (657656 ie.n. umted de romani Histria, spol Tomis si Callatis (in a dows jumatate a secolului al Vicles ten). Puterea economicd i militar’ a nollor aseziri crese_con- dinuu #1 necesitigile izvorite din comergul infloricor cu get dacil, Setermina oragele grecesti din regiunea dobrogeand SX bat monedi proprio util’ schimbulul incons efectust pe Futele de dincole de Dunire cu afutorul carclor si ambarca- dunilor. Histria, cetate mal puternicd si mai bogata’ decte Eailatis” si Tomis, emite, in furul anilor 450—400 Le. & drahma de argint avind ca simbol un vultur de mare stacind ‘un Beste un secol bate moneda proprie #t Callatis,, far jeul secolulut al Mi-lea gi oragul Toms, Dar pacea sinuturilor noastre este adesea tntrerupta. In anul 335 Len, ,impotriva getilor care loculau dincolo de imparacul Aiexandru. Macedon intreprinde o expedisic fulger deo x gio noapte in urmarirea regelui trac Syrmos, Pencru trecerea Dundril el ,porunci sa se adune de. prin sinue cle mal multe bare! ce’se gisese alcl din belsug, ‘de~ Sarece locuitorli dea lungul Istrului se foloseau de cle ta pescule ori peneru a crece unii Ia all 31 chiar pentru a face... Piraceric”. ‘Informayia, furnizatd de ‘scriitorul grec’ Flavi Arrianus ta lucrarea,Anabasis", ‘Indiel fapeul e& una dia Principaiele’ ndelecnicit ale locdleorilor de linga Istru era fogata de marinaria g1anume’ construlrea mijloacslor de navigasie si pescuit. Faptul cf aceste mijloace de navigaiic erau folosice de gegi gi spentru a face plraterie™ presupune atic. barbasi_pricepusi in’ area marindriei,, cit si ambarcafiuni usoare, rapide si mancvriere | ujoare —~ pentru’a fi propuleace fara oforeuri mari si pentrua permite 0 urmarire indelun= gata ! rapide — pentru afi in misurd #8 sjungs din urma alee rijloace de navigatic ; manevriere -— pentru a permite buna lor guvernare si sosirea lesniclossa Ia acostare. Cie au: durat inclestarile dintre daci_ gi romani (101—102 #1 105106) si putin timp dupa accea, doula podurl de nave Gneau malurile ‘deepe 31 sting ale Dunirii ; inef-unul dia, baso- 13Figuea 1-1 reliefurile Columnei tui Traian apare zeul Dunarii — Danu- bius —, sprijinind cu bratul drepe podul construit in apropierea localitafii Drobeea-Turnu Severin de azi (fig. 1.1). Gestul su- gereazi faptul 4 actiunea romanilor nu wine voingei Zeului. Dupa aprige lupte, Decebal este invins, iar Dacia incra sub administragia Romei. In lucrarea .A cui e Dunarea” N. lorga serie: ,Acum Dundrea e romana... legiu ps amindoua malurile. © flota (Classis Flavia Moes! stipineste apale. Marfurile plutese in cursul ei de la o margine a Daciei la ale: Cucerirea Daciel de citre romani in utma acestor razboaie a facut ca alituri de ambarcatiunile simple ale localnicitor, invingitorii si aducd propriile tipuri de nave (fig. 1.2), mai mari si mai incdpitoare, destinace cransporeului bogaiilor pecare aceasté provincie le oferea Romi Mule mai tirziu, 12 inceputul sec. al XI-lea, Aheum (Athum), succesorul lui Glad in Banat, este in conflict militar cu regele Ungariei, Stefan | (9971038) deoarece primul .percepea vama pentru sarea transportata pe Mures, spre cimpia Pa- 7 Figura 1.2 nonic&". Transportul acesta presupune mijloace de navigarie corespunzitoare, ceca ce sugereast cl trafieul pe api nu se limiea Ia Dunare gi la mare. © drepe, pe marele fluvia tra ficul comercial avea o intensitace Geosebica. Dintr-unul din porturile dundrene (situa aproape de Braila sau lsaccea de Bri), pe nume Vicina— yun oray cu mulgi locuitori™, cum scrie Zeograful arab Sarif Al Edrisi in lucrarea ,Ocsfitarea omului= sererau_ambarcate 1 ‘de griu, ceara, peste, pi fomn. Navele descareau in. Vieina postavuri, mirodenil., cox File glorioase din istoria navigagiel romanesti sint scrise Hi pe timpul cind la cima Moldovel se afla slavieul domnicor Selim cal Mara (1487-1504), cnen ennsnlidenss tara div punct de vedere economic, politic si militar. in vremea fui, conscruce flile naval — $1 ari se mai verbeste despre renumitele pinzare (veliere) moldovenesti —- cunose 0 dezvoltare fara preced intrucie ela ingeles prea bine ct Moldova daca va fi seaping gurilor Oundrit' $i va predomni in Marea, Neagrd, niciodatd fu va. pures ncit sinu poacd a se ridicn curind Pita teecapeesicl reat fi corent. Timpal dovedi acest Adevar | colosalele puceri ale osmaniiiior venira in mai mulce Finduel sdse_sfarme in ‘contra Moldavel, temeinic asezath pe marina a"*). * Lepeurariul roménese, vol. IV, p. 279. 15