PATRIOTI ROMANI

 Andrei Mureșanu, scris și Mureșianu, (n. 16

noiembrie 1816, Bistrița - d. 12 octombrie 1863, Brașov) a fost un
poet și revoluționar român din Transilvania. Născut în familia unui
mic întreprinzător, a studiat filozofia și teologia Greco- Catolica
la Blaj, lucrând apoi ca profesor la Brașov, începând cu 1838. A
început să publice poezie în revista Foaie pentru minte, inimă și
literatură. S-a numărat între conducătorii Revoluției din 1848, ca
membru în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj, în mai
1848. Poemul său Un răsunet, scris la Brașov pe melodia anonimă
a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), poem denumit
ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar - fiind
numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”.
În 1990 Deșteaptă-te, române! a devenit imnul de stat al
României. După Revoluția de la 1848 Mureșanu a muncit ca
traducător la Sibiu și a publicat în revista Telegraful Român,
operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862
poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănătatea
precară, a murit în 1863 la Brașov.
 Tudor Vladimirescu (n. 1780, Vladimir, Țara Românească –
d. 8/20 iunie 1821, Târgoviște, Țara Românească) a fost o figură
emblematică pentru istoria Țării Românești la începutul secolului
al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluției de la 1821 și al pandurilor.

 S-a născut în satul Vladimir, județul Gorj într-o familie de moșneni.

A învățat carte și limba greacă în casa boierului Ioniță Glogoveanu,
din Craiova, care a făcut din inteligentul și destoinicul băiat
administrator de moșie și care l-a folosit în afacerile de negoț, mai
ales la exportul de vite.

 Tudor Vladimirescu și-a constituit o avere prin cumpărare de

pământ, făcând comerț pe cont propriu. S-a emancipat din slujba
lui Glogoveanu intrând în rândurile pandurilor - armată cu
 Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 1799, Benești, județul Vâlcea -
d. 2 octombrie 1875, București) a fost
un pedagog, inventator, inginer și matematician român, membru
titular al Academiei Române. Petrache Poenaru, scăpat ca prin
minune de la moarte[necesită citare], pleacă la rugămințile lui Tudor
Vladimirescu să studieze la Viena, iar apoi la Paris, unde studiază
filologia și politehnica, devenind absolvent al Școlii Politehnice din
Paris. La 15 septembrie 1830, se deschide în Anglia prima cale
ferată din lume, care va face legătura
între Liverpool și Manchester. La 27 octombrie 1831 tânărul
Petrache Poenaru, spunea printre altele:

 obligații semipermanente - și participă la războiul ruso-

turc din 1806 - 1812, recompensat de oficialitățile ruse cu ordinul
de cavalerie Ordinul Sfântului Vladimir, clasa a III-a.

 În 1806 a fost numit vătaf de plai la Cloșani, adică administrator al

unui district de munte, funcție pe care o va deține până în 1820.
În perioada 14 iunie-26 decembrie1814 a efectuat o călătorie
la Viena, în perioada Congresului de Pace de la Viena (1814-1815),
pentru a lichida moștenirea soției lui Nicolae Glogoveanu (fiul lui
Ioniță Glogoveanu [1]), decedată la Viena, și pentru a-i aduce în
țară fetița.

 Cunoscător al limbii germane, Tudor Vladimirescu a putut să

urmărească problemele politice care se dezbăteau în presă în
capitala Imperiului Austriac. Întors în țară la începutul
anului 1815, Tudor a aflat că garnizoana otomană din Ada-Kaleh,
care cutreierase județele Mehedinți și Gorj, distrusese și
gospodăria lui de la Cernețiși îi luase toate bucatele.