Sunteți pe pagina 1din 6

Strategii efective pentru a invata un copil cu autism

1. Structurarea spatiala si temporala.

PROGRAMUL TEACCH1 (Tratament and Education of Autistic and Related Communication


Handicapped Children) iniţiat de Eric Schopler in anii'70 și transformat de Scoala de psihiatrie
din cadrul Universităţii Carolina de Nord, Chapel Hil într-un sistem special de educaţie al copiilor
cu tulburăridin spectrul autismului. Scopul principal al acestei metode este maximizarea
independentei copilului cu autism si are la baza doua principii: STRUCTURAREA ȘI
VIZUALIZAREA.
Se refera la structurarea spatiala si temporala: ceea ce copilul vede intr-un anumit loc, il
informeaza despre ce urmeaza sa faca si ce materiale vor fi utilizate.

STRUCTURAREA SPAŢIULUI FIZIC în care are loc învațarea înseamnă o anumită aranjare a
spaţiului/mobilierului clasei, încât copilul să poată învața să funcţioneze independent și cât mai
eficient posibil.
STRUCTURAREA TIMPULUI se materializează în existența a două tipuri de orare folosite
simultan : ORARUL GENERAL, de lucru în clasă, în care se specifică tipul de activităţi
desfăşurate pe parcursul unei zile (se arata când copiii lucrează sau când fac alte activităţi).
ORARUL INDIVIDUAL de lucru al fiecărui copil în parte.

Aceste planuri sunt vizualizate (ilustrate, desene, obiecte etc.)potrivit nivelului de întelegere și
abstractizare al fiecărui copil.
2.Folosirea suporturilor vizuale:

Toate materialele utilizate: desene, fotografii, simboluri, il ajuta pe copil sa comunice, sa


inteleaga si sa respecte normele de comportament.
A se vedea postarea:

http://invatamcupictograme.blogspot.com.es/2013/09/exemple-de-materiale-cu-pictograme.html

3.Agenda cu diferite activitati

Exemplu de agenda utilizata de noi: ora mesei

Mai intai informam, apoi punem masa, apoi mancam, felul unu, apoi felul doi si apoi desertul, la
sfarsit bem apa.

Este foarte intalnit faptul ca o activitate ce ii face placere copilului se doreste a fi repetata la
nesfarsit...in cazul in care acest lucru nu li se permite, devine iritat si chiar agresiv.

In acest sens, secventele cu activitatile ce urmeaza a fi facute ii ajuta sa vada exact ce urmeaza
in fiecare moment si, reduce astfle, gradul de iritabilitate si frustrare.

Exista multe forme de prezentare a activitatilor, una dintre ele este agenda. Aceasta poate
cntine obiecte reale, fotografii, desene sau simboluri.

4. Anticiparile

Este foarte importanta anticiparea a ceea ce urmeaza a fi facut, mai ales in cazul unor situatii
noi, cu care nu s-a confruntat pana acum

Aceasta strategie serveste pentru a anticipa schimbari in realizarea activitatilor cotidiene, lucru
pe care copilul nu il astepta, sau pentru a prezenta locuri noi ori pentru a pune bazele unui
comportament pe care ni-l dorim a fi atins, atunci cand se afla intr-o anumita situatie.

Exemple de anticipari:

-pentru mers in excursie;

-mers la medic;

-mers la frizer;
Pe pagina portalului Arasaac gasiti multe tabele de comunicare precum si secvente care pot fi
utilizate in scopul scaderii gradului de irascibilitate si frustrare cand apare elementul de noutate.

http://arasaac.org/index.php

De asemenea, pe pagina de facebook a blogului gasiti multe albume cu materiale, printre care
si acestea:

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.190951381078909.1073741857.13627197654685
0&type=3

5. Iesirea din rutina: expunerea la diferite situatii si locuri noi

Multi parinti renunta a-si scoate copilul din casa in momentul cand observa ca are
comportamente neadecvate( se musca, tipa, se tranteste pe jos, in public). Privirile celor din jur
sunt atrase cu siguranta catre noi si, cel mai adesea, se judeca un comportament fara a
cunoaste persoana: ´´Ce copil rau´´, Vai ce copil needucat´´...situatii in care parintii se simt
vinovati si considera ca procedeaza corect in a-l tine in casa...ceea ce este o greseala..Cu cat
un copil va fi tinut mai mult in casa, cu atat ii va fi mai greu sa se adapteze si sa se comporte
atunci cand, de exemplu, va merge la medic...Cu cat vor petrece mai mult timp in casa, vor
deveni mai nervosi, mai irascibili..

Pentru a face cat mai putin frustranta iesirea, parintii pot utiliza:

-o agenda vizuala, cu locul unde vor merge si activitatile pe care le vor realiza;

-nefrecventarea acelorasi locuri, vizitarea a diferite parcuri de joaca, schimbarea directiei pe


care o vom urma pana la parc sau pana la magazin,;

-cand mergeti intr-un loc unde stim ca va fi nevoie de rabdare pentru a astepta randul, luati cu
voi jucarii sau ceva ce copilului ii face placere, pentru a ii usura asteptarea.

6. Cerintele trebuie sa fie in acord cu nivelul de intelegere

O greseala foarte mare este a-i da copilului un ordin in momentul cand nu este atent.

E foarte important sa ii dam copilului ordine simple, daca se poate, insotite de gesturi sau
imagini.

De asemenea, e foarte importanta utilizarea suportului vizual pentru indeplinirea diferitelor


sarcini in viata de zi cu zi.

Poate fi utilizat in acest sens caietul de comunicare:


7. Instructiunile trebuie date in mod corect si clar.

Este foarte importanta sa ne mentinem constanti si sa cerem ca regulile impuse sa fie


respectate.

CEREM MEREU ACELEASI NORME DE COMPORTAMENT.


A se vedea in acest sens, tabelele de comunicare :
http://www.pinterest.com/danytah/materiales-arasaac/

8. Lucrul in echipa :

E necesara o stransa colaborare intre terapeuti, familie si gradinita/scoala.

Copilul poate lucra cu un terapeut sau cu o echipa de terapeuți. Toti membrii echipei care
lucreaza cu copilul cu autism trebuie să aibă aceeași direcție terapeutică însă aceasta nu
trebuie confundată cu atitudinea terapeutică. Fiecare teraput în parte are propria relație cu
copilul, diferită de a celorlalți, bazată pe propria personalitate și formare ca și teraput, fiind
foarte important ca această relație sa fie autentica.

9.Elogiile, recompensa

Este foarte important ca odata dusa sarcina la bun sfarsit, copilul sa fie elogiat si recompensat.
Recompensa poate fi primara sau secundara, pozitiva sau negativa.

Recompensa primara satisface nevoile psihologice de baza (de ex. mancare),


recompensasecundara devine valoroasa datorita asocierii initiale cu recompensa primara
(lauda).

Recompensa pozitiva poate fi o lauda sau poate fi cearta. Ambele se numesc recompensa
deoarece se adauga ceva, copilul primeste ceva care ii mentine comportamentul.
Recompensele vor fi oferite doar in cadrul programului de lucru, iar in afara acestuia doar
pentru comportamente pozitive.

Atunci cand se inceteaza o situatie care este perceputa de catre copil a fi frustranta se ofera o
recompensa negativa. Se numeste negativa pentru ca i s-a luat ceva copilului, iar ca rezultat el
se simte mai bine. De exemplu, daca un copil considera lectia frustranta (statul la masa) dupa
ce raspunde corect recompensa poate fi permisiunea de a se ridica de la masa.
Exemple de jocuri si recompense gasiti si pe aceasta pagina:

http://autismro.wordpress.com/2008/07/22/recompende-si-jocuri/

10.Lucrarea abilitatilor

Un copil cu autism are adesea abilitati inegale, de exemplu poate fi foarte bun în domenii
precum memorarea fotografiilor si cuvintelor si cititul la o vârsta frageda, si foarte slab în zone
precum contactul social cu colegii lui. Este nevoie sa îi identificati întâi punctele tari. Este de la
sine înteles ca trebuie sa folositi la maxim aceste puncte tari.
De exemplu, daca copilul are abilitati mari la citit, explorati acest lucru la maxim. Multi dintre
acesti copii au puternice abilitati vizuale. Utilizati fotografiile pentru a le stimula si ajuta limbajul.
Daca copilul dumneavoastra învata sa scrie si sa citeasca înainte de a merge la scoala, va fi un
lucru pentru care nu va trebui sa va mai faceti griji si va avea mai mult timp sa învete alte
abilitati pe care nu le are.