Alexandra BARBU | grupa 63 | alexandrabarbu92@gmail.

com

Titlu (în lucru): Căutarea identității locuirii în cadrul metropolei urbane europene

Corpul lucrării:
Cercetarea teoretică pornește ca fundament al proiectului de diplomă care se desfășoară ca o
dezvoltare rezidențială în interiorul țesutului urban al orașului Munchen, Ge. Motivul alegerii acestui
program a fost o preocupare continuă asupra tipologiei locuirii în țările afectate de
bombardamentele celui de-al doilea Război Mondial. Una dintre observațiile de la care pornește
ipoteza cercetării mele este reprezentată de constatarea unei lipse de identități a locuirii în interiorul
unei tipologii generale de formă construită generată de nevoia de construcție în masă în perioada
de după război și ulterior de metoda de construcție specifică fiecărui proiectant de arhitectură și a
încercărilor lui postmoderniste în toate formele lui (exemplu Alison & Peter Smithson, membrii Team
X, etc). A doua observație pornește de la contextul specific metropolei urbane care prezintă o relație
conflictuală între nevoia de dezvoltare a spațiului construit residential pentru a susține creșterile
demografice planificate fără a pierde natura compactă a țesutului urban și de a evita policentrismul
în cazul orașelor europene. În continuare, cazul specific al orașului Munchen este dat de
reglementările legislației care propun până la urmă un mod definit de a construcțe, tipologia
dezvoltării la front cu o curte interioară comună, tipologie care se aplică în cazul tuturor programelor
de arhitectură prezente în țesutul urban cu excepții în ceea ce privește zonele industrial. Cea mai
importantă observație pentru cercetarea mea este reprezentată de modificările structurii sociale și
repercusiunile lor asupra spațiului construit și a utilizării lui. Trăim o schimbare de paradigmă în care
familia se dezvoltă mult mai târziu, pornind de la vârsta de 30-35 de ani, dupa un anumit tip de
împlinire profesională, ceea ce înseamnă că individul trăiește ca entitate unică o perioadă mult mai
lungă de timp (cca. 10 ani) între finalizarea studiilor și momentul absorbției sale într-un grup.
Această perioadă este reprezentată de nevoia lui de a se dezvolta ca entitate unică, conceptul
proprietății private materializându-se prin spațiul pe care acesta îl stăpânește într-o formă sau alta.
Fondul construit însă este reprezentat în continuare de un system residential cu suprafețe mari care
adăpostesc familia și care prezintă un sistem de confort ridicat. În orașele metropolitane,
proprietatea privată devine un lux deoarece prețul raportat la suprafață devine imposibil de atins, cu
preponderență în cazul vârstei descrise mai sus. În linii generale, spatial construit nu oferă
flexibilitatea schimbărilor paradigmatice la care asistăm, ceea ce înseamnă că odată atinsă
posibilitatea financiară de a deține o proprietate privată, individul metropolei urbane deține un
spațiu mai mare decât îi este lui necesar, spațiu care ulterior nu îi va fi sufficient odată cu
dezvoltarea familiei sale, punct în care oferta finită de spații mai mari la prețuri în afara posibilităților
duce la o densitate mai mare per suprafață. Raportul preț, suprafață și număr de persoane care
locuiesc spațiul urban în interiorul metropolei urbane este deficitar ca și consecință a factorilor
precum nevoia continuă de dezvoltare a locuințelor și predarea acestei nevoi pieții dezvoltatorilor
care urmăresc o economie rapidă, nu o economie eficientlă, imposibilitatea în unele cazuri a
corpurilor de control local al planificării și dezvoltării urbane de a tine frâiele acestui fond și
permanenta schimbare a condițiilor paradigmatice a căror perioadă se scurtează.
Astfel, scopul cercetării mele propune dozarea acestui procent printr-un model matematic, cu studiu
de caz asupra orașului Munchen prin propunerea unui model de dezvoltare care să facă față nevoii
de adaptabilitate la schimbările paradigmatice fără a pierde calitatea spațiului locuit și fără a pierde
natura locului la care acesta se raportează. Ca metodologie, lucrarea va fi susținută printr-o
dezvoltare teoretică susținută de consultarea materialelor literaturii de specialitate pentru
înțelegerea modului de planificare urbană de după război și în perioadele de recesiune economică
aferentă și printr-o parte practică, aceea a studiului de caz a orașului Munchen prin intermediul
analizei formei urbane, analizei demografice și a economiei locale, și a înțelegerii modelului de
planificare urbană în contextual cultural bavarez. Studiul istoric reprezintă ipoteza problemei
cercetate, corpul lucrării fiind însă construit în jurul situației contemporane, materializat prin
întocmirea unui studiu statistic ce se va finalize prin alcătuirea unui model matematic de dezvoltare
a țesutului urban rezidențial în interiorul schemei orașului.
Alexandra BARBU | grupa 63 | alexandrabarbu92@gmail.com

Cuvinte cheie:
Heimat; metropolă urbană; model; unitate; proprietate privată; țesut;

Bibliografie minimală:

o Alberto Ferlenga , Aldo Rossi. Architectures 1959-1987, Electa Moniteur, 1988

o Aldo Rossi, L'architettura della città (1966), trad. engl. The Architecture of the City, The
MITPress, Cambridge Mass. (1982); trad. franceză, L'architecture de la ville, Livre &
Communication, Paris (1990)
o Alison & Peter Smithson, Criteria for Mass Housing (1957); Small pleasure of life, Changing
the Art of Inhabitation, London (1993)
o Colin Rowe & Fred Koetter, Orașul colaj, Ed. Universitară Ion Mincu, București, 2013
o Colin Rowe, The Mathematics of Ideal Vila and Other Essays, The MIT Press, Cambridge MIT,
1976
o Josef P. Kleihues & Heinrich Klotz eds., Internationale Bauausstellung Berlin 1987.Beispiele
einer neuen Architektur, Ed. Klett-Cotta, Stuttgart, 1986.
o MVRDV KM3 Excursion on Capacities, Ed. Actar, 1999
o MVRDV, Meta City / Data Town, 010 Publishers, Delft, 1999
o N. John Habraken, Supports: An Alternative to Mass Housing, The Architectural Press, Londra
(1972); fragment republicat în Charles Jencks & Karl Kropf, eds. Theories and Manifestoes of
Contemporary Architecture, London: Academy Editions, 1997, pp. 22-23.
o O.M. Ungers, Die Wiener Superblocks, TU Berlin,1969
o Peter Ebner et al, Typology + / Innovative Residential Architecture, Birkhauser, Basel, 2010,
pp. 20-163
o Peter Eisenman, Michael Graves, Charles Gwathmey, John Hejduk, Five Architects:Eisenman,
Graves, Gwathmey, Hejduk, Meier, Oxford University Press,1975 (introducere de Colin Rowe)
o Rob Krier, Town Spaces. Contemporary Interpretation in Traditional Urbanism.
Birkhauser,2003.
o Rob Krier, Town Spaces. Contemporary Interpretation in Traditional Urbanism. Birkhauser,
2003
o Robert Venturi, Complexity and Contradiction in Architecture, The Museum of Modern Art,
New York, 1966