Copii La Limita Sperantei PDF

Lucrare realizat` [i tip`rit`
\n 500 exemplare de c`tre

Reprezentan]a UNICEF \n România
Bd. Prim`verii, nr. 48A

Bucure[ti sector 1, România
Tel.: +40 21 201 78 72-76

Fax: +40 21 317 52 55
www. unicef.org/romania
E-mail: bucharest@unicef.org
© Reprezentan]a UNICEF \n România
ISBN 978-973-1733-01-9
Editura: VANEMONDE
Copii la limita
speran]ei
O analiză focalizată asupra
situaţiei copiilor vulnerabili,
excluşi şi discriminaţi
în România
2006
Design copert`: Dan Glavan
Layout: Victoria Dumitrescu
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Copii la limita speran]ei. - Bucure[ti: Vanemonde, 2006
ISBN 978-973-1733-01-9
3-053.2-058.51
364.65-058.51
Editura VANEMONDE
Tel: 021.331.02.00
CUVÂNT ÎNAINTE
Reprezentan]a UNICEF din România împ`rt`[e[te cu partenerii sì din institu]iile guvernamentale rele-
vante [i din organiza]iile societ`]ii civile, precum [i diferi]ilor factori [i parteneri din domeniul dez-
volt`rii sociale din România, aceast` cuprinz`toare analiz` a situa]iei copiilor celor mai marginaliza]i
[i vulnerabili din aceast` ]ar`. Aceast` analiz` a situa]iei este ecoul publica]iei intitulat` Starea Copiilor
Lumii 2006: Exclu[i [i invizibili, lansat` la sfâr[itul anului 2005 care descrie cele dou` concepte cen-
trale ce au constituit perspectiva acestui document [i anume vulnerabilitatea [i excluziunea social` a
copiilor.
Vulnerabilitatea se define[te ca o no]iune legat` de rela]ia pe care oamenii o au cu mediul, cu for]ele
sociale [i cu institu]iile, precum [i cu valorile culturale care îi sus]in sau li se opun. Ea reprezint`
„caracterul multidimensional al riscurilor, prin concentrarea aten]iei asupra totalit`]ii rela]iilor dintr-o
situa]ie social` dat`, care constituie o condi]ie care, în combina]ie cu for]ele mediului, produce un de-
zastru“ (Bankoff et al. 2004: 11). Pe de alt` parte, excluziunea social` este definit` nu doar ca suferin]a
provocat` de s`r`cia material`, ci ea denot` [i izolarea tipic` de re]elele sociale, politice [i civice care
îi ajut` pe oameni s` duc` o via]` reu[it` în societatea modern` [i s` contribuie la aceasta, fiind în
acela[i timp st`pânii propriului destin.
Izvorât` din aceast` dubl` perspectiv`, aceast` analiz` a situa]iei se dore[te a fi o încercare de a în]elege
mai bine dinamica elementelor ce compun mediul de protec]ie a copilului din România: familia, comu-
nitatea, administra]ia local` [i institu]iile centrale, finan]area, procesele politice [i numero[ii factori
care, împreun`, influen]eaz` vie]ile copiilor. Nu avem în nici un caz preten]ia de a fi realizat o lucrare
exhaustiv`, îns` nutrim ambi]ia [i speran]a de a fi reu[it s` complet`m unele informa]ii lips` pentru spe-
ciali[tii [i factorii politici din sectorul social.
Este important s` subliniem faptul c` aceast` lucrare este rezultatul unui efort comun depus în toate
etapele elabor`rii sale, în colaborare cu diferi]i parteneri c`rora am dori s` le mul]umim sincer pentru
participarea la o serie de discu]ii [i forumuri de dezbateri.
Desigur aceast` analiz` a situa]iei copiilor afla]i în situa]ii extreme se va dovedi a fi o contribu]ie impor-
tant` la în]elegerea factorilor complec[i care compun fenomenul excluderii sociale [i al vulnerabilit`]ii
copiilor din România. Sper`m de asemenea c` acest document va deveni o voce a copiilor, care va vorbi
în numele lor [i va scoate în eviden]` factorii care contribuie la vulnerabilitatea [i excluziunea lor
social`, deoarece copiii nu prea au acces la putere [i la organismele de decizie, [i deci au pu]ine [anse
s` poat` influen]a deciziile sau politicile care le influen]eaz` via]a, sau s`-[i îmbun`t`]easc` nivelul de
trai, via]a în general. Copiii reprezint` „o clas` în sine, mai degrab` decât o clas` pentru sine“.
Pierre Poupard
Reprezentant
UNICEF România
3
MUL}UMIRI
UNICEF ar dori s` profite de acest prilej pentru a adresa mul]umiri sincere speciali[tilor din cadrul
institu]iilor guvernamentale [i al organiza]iilor societ`]ii civile care au sprijinit realizarea acestei lucr`ri
prin implicarea lor activ` în diferite grupuri de lucru:
Cei care au activat în cadrul grupului de lucru „Copiii lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc`“ au contribuit în
foarte mare m`sur` la prelucrarea informa]iilor colectate [i la definirea implica]iilor acestora pentru po-
litica din domeniu. Mul]umirile [i recuno[tin]a noastr` se adreseaz` urm`toarelor persoane: Izabella
Popa - ANPDC, Ecaterina Stativ` - IOMC, Dr. Alin St`nescu - consilier în Ministerul S`n`t`]ii, Direc-
tor Adjunct al IOMC, Adina Codre[ - Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Sectorului 1.
Contribu]iile lui Sorin Cace - ECHOSOC [i a Getei Pùnescu - Salva]i Copiii merit` toat` lauda [i res-
pectul din partea UNICEF, îndeosebi în ceea ce prive[te revizuirea informa]iilor [i discu]iile din cadrul
grupului de lucru privind Copiii care muncesc [i trìesc pe str`zi.
UNICEF are pl`cerea de a-[i exprima aprecierea [i fa]` de membrii grupului de lucru privind Copiii cu
dizabilit`]i, la care au participat urm`torii speciali[ti: Aurora Toea - CRIPS, Ecaterina Vr`[ma[ -
RENINCO, Bogdan Simion - SERA, Georgiana Pascu - CRJ.
Adres`m mul]umiri deosebite [i speciali[tilor care au activat în cadrul grupului de lucru privind Copiii
victime ale violen]ei, abuzului, neglij`rii, drogurilor, traficului [i exploat`rii sexuale, pentru implicarea
[i contribu]iile f`cute: Alexandra Zugr`vescu - IFCF, Mircea Dumitrescu - Direc]ia General` pentru
Combaterea Crimei Organizate [i Anti-drog.
De o deosebit` apreciere s-a bucurat [i contribu]ia adus` de Liliana Momeu - ANPDC, Georgiana Fusu
- Centrul de Resurse Juridice, Carmen Dumitru - Director Adjunct al Penitenciarului Rahova, în cadrul
discu]iilor interesante purtate de grupul de lucru privind Copiii afla]i în conflict cu legea.
În cadrul grupului de lucru privind Copiii rromi, am dori s` adres`m mul]umiri deosebite speciali[tilor
din domeniul educa]iei, mai ales al educa]iei copiilor rromi, care au dat dovad` de mult entuziasm [i
angajament: Gheorghe Sarù - Inspector General, Ministerul Educa]iei, Delia Grigore - Pre[edinte
Amare Rromenza, Costel Bercus - Director Executiv Romani CRISS [i Gelu Duminica - Director
Agen]ia de Dezvoltare Comunitar` „Împreun`“.
Gabriela Cristi[or - Ministerul S`n`t`]ii [i Maria Georgescu - Director ARAS au jucat un rol important
în revizuirea informa]iei în cadrul grupului de lucru privind Copiii care trìesc cu HIV/SIDA. Adres`m
salutul [i mul]umirile noastre Rodicì Moise - OIM pentru rolul pe care l-a jucat în cadrul grupului de
lucru privind Cele mai grave forme de munc` a copilului.
Dorim s` profit`m de acest prilej [i pentru a adresa mul]umirile [i recuno[tin]a noastr` lui George
Poede - Universitatea din Ia[i, Diana Nistorescu - FONC [i Carmen Anghelescu - Step by Step pentru
contribu]iile lor valoroase la în]elegerea cauzelor profunde ale vulnerabilit`]ii copiilor din România.
În sfâr[it, dar nu în cele din urm`, UNICEF dore[te s` sublinieze contribu]iile remarcabile ale
urm`torilor speciali[ti: Gabriela Coman - Secretar de Stat la Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia
Copilului; Theodora Bertzi - Director, Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului;
Mariana Neac[u - Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului; Maria Loag`r - Autoritatea Na]io-
nal` pentru Protec]ia Copilului; Monica Stanciu - Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handi-
cap; Maria Voinea - Facultatea de Sociologie, Universitatea din Bucure[ti [i Filoftea Panduru - Institu-
tul Na]ional de Statistic`.
Lui Roland Svennson nu putem s`-i spunem decât c` lucrarea realizat` se ridic` în totalitate la
în`l]imea a[tept`rilor pe care le aveam fa]` de cercet`torul distins, cu o bogat` experien]` în domeniu,
pe care l-am cunoscut cu to]ii.
4
LISTA FIGURILOR
Figura 2.1: Tendin]e [i prognoze privind popula]ia 28
Figura 2.2: Tendin]e [i prognoze privind popula]ia de copii 28
Figura 2.3: Popula]ia pe regiuni 29
Figura 2.4: Principalele culte religioase din România 29
Figura 2.5: VNB pe cap de locuitor (în USD) 32
Figura 3.1: Rata mortalit`]ii infantile (RMI) [i juvenile (RMJ) 35
Figura 3.2: Rata mortalit`]ii materne 36
Figura 3.3: Rata brut` de cuprindere în clasele I-VIII 39
Figura 3.4: Rezultatele ob]inute la matematic` de elevii din clasa a VIII-a 39
Figura 4.1: Copiii afla]i în institu]ii reziden]iale sau în alte forme de
protec]ie de tip familial 44
Figura 4.2: Locul abandonului pentru copiii între 0-3 ani care trìesc în institu]ii 45
Figura 4.3: Ponderea copiilor din institu]iile reziden]iale în totalul
popula]iei de copii (2002) 49
Figura 4.4: Copiii institu]ionaliza]i sau afla]i într-o form` de protec]ie de tip familial 49
Figura 4.5: Copiii afla]i în centre publice de plasament pe vârste 51
Figura 4.6: Locul de unde au venit copiii institu]ionaliza]i 54
Figura 4.7: Copiii activi economic (CAE), pe regiuni, ca procent din totalul copiilor 57
Figura 4.8: Munca copilului pe grupe de vârst` (2001) 58
Figura 4.9: Copiii care lucreaz` pentru un angajator, din 400 de copii intervieva]i 59
Figura 4.10: Cifre estimative privind copiii care trìesc permanent pe str`zi în Bucure[ti 62
Figura 4.11: Cifre estimative privind copiii care trìesc permanent pe str`zi în România 63
Figura 4.12: Nivelul de [colarizare în rândul copiilor str`zii care muncesc în Bucure[ti 66
Figura 4.13: Activit`]i obi[nuite în rândul copiilor str`zii care muncesc în Bucure[ti 67
Figura 4.14: Locul în care dorm copiii str`zii care muncesc în Bucure[ti 67
Figura 4.15: Cauze imediate pentru care copiii ajung s` locuiasc` permanent pe str`zi 68
Figura 4.16: Minorii neînso]i]i repatria]i (2001-2003) 70
Figura 4.17: Minori neînso]i]i returna]i care recunosc c` au fost trafica]i (2002-2004) 71
Figura 4.18: }`rile din care au fost returnate fete asistate de OIM (2003) 72
Figura 4.19: Femei [i fete din România traficate pe plan interna]ional
[i apoi asistate de OIM 72
Figura 4.20: Femeile [i fetele din România traficate pe plan interna]ional
pe grupe de vârst` 73
Figura 4.21: Rata înregistrat` a delicven]ei juvenile la 100.000 76
Figura 4.22: Infrac]iunile comise de copiii între 14-17 ani 77
Figura 4.23: Durata condamn`rilor la închisoare în rândul copiilor între 14-17 ani 80
Figura 4.24: Motivele pentru care copiii între 14-17 ani comit infrac]iuni 81
Figura 4.25: Minorit`]ile etnice conform recens`mintelor popula]iei
(% din totalul popula]iei) 83
Figura 4.26: Fertilitatea în rândul fetelor [i tinerelor dup` etnie
(n`scu]i vii la 1000 femei) 84
Figura 4.27: Procentul din num`rul total de copii n`scu]i, dup` origine etnic`
[i vârsta mamei 84
Figura 4.28: Absen]a documentelor de identitate în rândul rromilor 86
5
Figura 4.29: Rata mortalit`]ii infantile dup` origine etnic` în anii 1990
(la 1000 n`scu]i vii) 87
Figura 4.30: Ponderea elevilor rromi din num`rul total al elevilor
(anul [colar 2002-2003) 88
Figura 4.31: Ponderea copiilor analfabe]i dup` vârst` [i originea etnic` 88
Figura 4.32: Totalitatea copiilor analfabe]i români dup` originea etnic` 89
Figura 4.33: Persoanele care trìesc cu HIV/SIDA pe grupe de vârst` 91
Figura 4.34: Persoanele care trìesc cu HIV/SIDA pe grupe de vârst`
(31 decembrie 2003) 91
Figura 4.35: Copiii cu HIV/SIDA înregistra]i de ANPDC pe jude]e (septembrie 2004) 92
Figura 4.36: Cazurile de înc`lcare a drepturilor persoanelor care trìesc cu HIV/SIDA 92
Figura 4.37: Unde trìesc copiii cu HIV/SIDA înregistra]i la ANPDC (decembrie 2004) 93
Figura 4.38: Copiii cu HIV/SIDA în eviden]a ANPDC cuprin[i într-o form`
de înv`]`mânt (2004-2005) 93
Figura 4.39: Copiii cu dizabilit`]i certificate, dup` categoria de dizabilitate
(decembrie 2004) 96
Figura 4.40: Tipuri de dizabilit`]i în rândul copiilor 97
Figura 4.41: Copii cu certificat de încadrare într-o categorie de handicap
dup` locul în care locuiesc (decembrie 2003) 97
Figura 4.42: Integrarea copiilor cu dizabilit`]i în [colile de mas` în perioada 2001-2002 100
Figura 5.1: Procentul na[terilor în rândul mamelor sub 20 de ani din num`rul
total de nou-n`scu]i vii 104
igura 5.2: Starea civil` a mamelor care [i-au abandonat copilul în maternit`]i 105
Figura 5.3: Structura familiilor din care provin copiii care trìesc permanent
pe str`zi [i copiii afla]i în conflict cu legea 106
Figura 5.4: 701 de copii afla]i în conflict cu legea 107
Figura 5.5: Frecven]a [colar` în rândul copiilor str`zii [i al copiilor afla]i
în conflict cu legea 110
Figura 5.6: Motivele pentru care copiii lipsesc uneori de la [coal`, conform p`rin]ilor 111
Figura 5.7: Cuno[tin]e despre HIV/SIDA în rândul tinerilor între 9-17 ani 113
Figura 5.8: „Fac parte dintr-un grup/club?“ - r`spunsurile copiilor 113
Figura 5.9: Ce p`rere ave]i despre faptul c` copilul dvs. lucreaz`? 115
Figura 5.10: Servicii de prevenire furnizate beneficiarilor ANPDC 124
Figura 5.11: Existen]a facilit`]ilor rooming-in în maternit`]i (2004) 125
Figura 5.12: Lipsa personalului didactic calificat dup` etnie (anul [colar 1999/2000) 130
Figura 6.1: Ratele s`r`ciei [i a s`r`ciei severe în România 160
Figura 6.2: S`r`cia urban` [i rural` în România 161
Figura 6.3: Rata s`r`ciei pe regiuni în România 162
Figura 6.4: Ratele s`r`ciei dup` originea etnic` 164
Figura 6.5: Riscul s`r`ciei pe grupe de vârst` 165
Figura 6.6: Unde locuiesc mamele copiilor abandona]i 166
Figura 6.7: Cheltuielile publice în sectoarele sociale ca procent din PIB 174
Figura 6.8: Cheltuielile publice în sectoarele sociale din România
ca procent din PIB 175
Figura 6.9: Bugetele autorit`]ilor locale ca procent din cheltuielile publice consolidate 176
6
LISTA TABELELOR
Tabelul 1: Indicatori social-economici 31
Tabelul 2: Copiii institu]ionaliza]i pe jude]e 50
Tabelul 3: Forme de munc` pe grupe de vârst` 56
Tabelul 4: Rezultatele ob]inute în urma interviurilor realizate cu 854
de tinere care locuiau cu p`rin]ii 108
Tabelul 5: Principalele tipuri de ajutoare financiare pentru familiile
[i copiii vulnerabili 122
Tabelul 6: Compara]ii: Studii privind institu]ionalizarea/abandonul copiilor 181
Tabelul 7: Analiza deficitului de capacitate 193
7
LISTA ABREVIERILOR
ANPCA Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie
ANPDC Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului (fost` ANPCA)
ANPH Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu Handicap
ARSPMS Asocia]ia Româna de S`n`tate Public` [i Managementul S`n`t`]ii
ARV tratament anti-retroviral
CAE copii activi economic
CAP cuno[tin]e, atitudini [i practici
CASPIS Comisia anti-s`r`cie [i promovare a incluziunii sociale
CDC Conven]ia cu privire la drepturile copilului
CURS Centrul pentru Sociologie Urban` [i Regional`
DOTS Strategie de tratament dublu observat (Double Observed Treatment Strategy)
DPC Direc]ia pentru Protec]ia Copilului
ECE/CSI Europa Central` [i de Est, Comunitatea Statelor Independente
ICCV Institutul pentru Cercetarea Calit`]ii Vie]ii
IMAS Institutul pentru Marketing [i Sondaje
INS Institutul Na]ional de Statistic`
IOMC Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului
IPEC Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copilului
MIBC managementul integrat al bolilor copil`riei
ODM Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului
OIM Organiza]ia Interna]ional` a Muncii
OIM Organiza]ia Interna]ional` pentru Migra]ie
OSC organiza]ie a societ`]ii civile
PIB Produsul Intern Brut
PNUD Programul Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare
RBC rata brut` de cuprindere
RMI rata mortalit`]ii infantile
RMJ rata mortalit`]ii juvenile
RMM rata mortalit`]ii materne
UE Uniunea European`
VMG venitul minim garantat
ONG organiza]ie non-guvernamental`
ODIHR Oficiul pentru Institu]ii Democratice [i Drepturile Omului
OSCE Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare în Europa
FSC Funda]ia Salva]i Copiii
TBC tuberculoz`
TIMSS Studiul privind tendin]ele interna]ionale în înv`]area matematicii [i
[tiin]elor (Trends in International Mathematics and Sciences Study)
UNFPA Fondul Na]iunilor Unite pentru Popula]ie
UNICEF Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii
UNOHCHR Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului al Na]iunilor Unite
UNOPA Uniunea Na]ional` a Organiza]iilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA
WFFC O lume demn` pentru copii (World Fit For Children)
8
CUPRINS
Cuvânt înainte 3
Mul]umiri 4
Rezumat de lucru 13
1. Cadru general 19
1.1. Scop [i obiective 19
1.2. Fundamente teoretice 20
1.2.1. Principiile drepturilor omului [i ale drepturilor copilului 20
1.2.2. Angajamentele interna]ionale 21
1.3. Metodologii 22
1.3.1. Analiza cauzal` 22
1.3.2. Analiza capacit`]ii 23
1.3.3. Abordarea pe baza ciclului de via]` 23
1.3.4. Mediul de protec]ie 23
1.4. Note tehnice 24
2. Contextul politic, social [i economic 27
2.1. Istorie 27
2.2. Aspecte demografice 27
2.3. Situa]ia politic` 30
2.4. Cadrul social-economic 30
3. Unele aspecte generale privind copiii din România 35
3.1. S`n`tatea copilului 35
3.2. Înv`]`mântul 38
4. Grupurile de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i 43
4.1. Copiii lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc` 43
4.1.1. Copiii abandona]i 44
4.1.2. Copiii care trìesc în institu]ii [i alte forme de îngrijire alternativ` 48
4.1.3. Copiii l`sa]i în ]ar` de p`rin]ii care pleac` s` lucreze în strìn`tate 54
4.2. Cele mai grave forme de munc` a copilului 55
4.2.1. Copiii activi economic [i munca copilului 57
4.2.2. Copiii care muncesc [i/sau trìesc pe str`zi 61
4.2.3. Copiii victime ale traficului 68
4.3. Copiii afla]i în conflict cu legea 75
4.4. Copiii discrimina]i 82
4.4.1. Discriminarea copiilor rromi 82
4.4.2. Discriminarea copiilor care trìesc cu HIV/SIDA 90
4.4.3. Discriminarea copiilor cu dizabilit`]i 95
5. Cauzele secundare ale existen]ei grupurilor de copii vulnerabili, exclu[i
[i/sau discrimina]i 103
5.1. Copilul, familia [i comunitatea 103
5.1.1. Contextul familial al grupurilor vulnerabile 103
5.1.2. Educa]ia în rândul grupurilor vulnerabile 109
5.1.3. Cuno[tin]e, atitudini [i practici în domeniul s`n`t`]ii sexuale [i a
reproducerii în rândul grupurilor vulnerabile 112
5.1.4. Timpul liber al grupurilor de copii vulnerabili 113
9
5.1.5. Munca - o ocupa]ie fireasc` pentru copiii din grupurile vulnerabile 114
5.1.6. Oportunit`]ile locale [i migra]ia în rândul grupurilor vulnerabile 116
5.1.7. Discriminarea grupurilor vulnerabile 116
5.2. Serviciile (sisteme [i acces) 117
5.2.1. Serviciile de ajutor financiar 121
5.2.2. Serviciile sociale de prevenire 122
5.2.3. Serviciile sociale de recuperare 130
5.2.4. Resursele umane 133
6. Cauzele profunde ale existen]ei grupurilor de copii vulnerabili, exclu[i
[i/sau discrimina]i 137
6.1 Valorile [i normele negative 137
6.1.1. Valorile tradi]ionale n`scute în mediul rural 137
6.1.2. Valorile [i normele promovate în perioada comunist` 138
6.1.3. Familiile marginalizate [i excluse care pun în pericol urm`toarea genera]ie 140
6.1.4. Evolu]ia valorilor [i normelor 140
6.2. Iner]ia social` 148
6.2.1. O mo[tenire negativ` (punctul de pornire) 150
6.2.2. Obiectivele tranzi]iei (viziunea) 151
6.2.3. Reformele: cauzele slabelor progrese înregistrate în procesul de
tranzi]ie (foaia de parcurs) 152
6.3. S`r`cia economic` 158
6.3.1. S`r`cia economic` în România 158
6.3.2. S`r`cia economic` în rândul copiilor 164
6.3.3. S`r`cia subiectiv` 167
6.4. Slaba guvernare 168
6.4.1. Legi, institu]ii [i politici 168
6.4.2. Descentralizarea 171
6.4.3. Corup]ia 172
6.4.4. Aloc`rile [i execu]iile bugetare în sectoarele sociale 174
7. Perspectivele de viitor ale copiilor vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i 179
7.1. Factorii externi 179
7.2. Abordarea cauzelor profunde 180
7.2.1. Valori [i norme pozitive 181
7.2.2. Progresul social 182
7.2.3. Cre[terea economic` [i reducerea s`r`ciei 182
7.2.4. Buna guvernare 183
Anexa A. Referin]e 185
Anexa B. Analiza Capacit`]ii 192
Anexa C. Nevoia de informa]ii, posibile subiecte de studiu pentru viitor 198
10
11
REZUMAT
DE LUCRU
REZUMAT DE LUCRU
Aceasta este prima analiza a situa]iei din ultimii cinci ani, venind într-un moment special pentru
România, biroul UNICEF [i programul acestuia pentru ]ar`. De fapt România va ajunge în Uniunea
European` (UE) în mai pu]in de un an ceea ce va produce o nou` realitate geopolitic` cu implica]ii
sociale [i economice de mare anvergur`.
România se confrunt` în prezent cu o sc`dere drastic` a popula]iei de copii, de la aproximativ 6,6 mili-
oane de copii sub vârsta de 18 ani în 1990 la aproximativ 4,4 milioane în 2005. Conform prognozelor,
num`rul acestora ar putea sc`dea în continuare, ajungând la 3,7 milioane pân` în 2015. Ratele mortali-
t`]ii infantile [i la copiii sub cinci ani sunt în continuare mult mai ridicate decât cele din Uniunea
European` [i mai ridicate decât în toate celelalte ]`ri din Europa Central` [i de Est. Mai mult, datele pe
anul 2005 par s` indice o stopare a tendin]ei de sc`dere (rata mortalit`]ii infantile 15‰).
De[i nivelul ratei brute de cuprindere a elevilor în clasele 1-8 a crescut constant pe parcursul ultimului
deceniu, continu` s` existe [i chiar s` se agraveze discrepan]ele dintre sat [i ora[. Rezultatele la
înv`]`tur` la matematic`, [tiin]e [i citit-scris sunt pu]in mai slabe în rândul elevilor români decât în rân-
dul elevilor din majoritatea ]`rilor din Europa Central` [i de Est.
Situa]ia grupurilor de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i este în continuare una provocatoare
în ciuda reformelor [i îmbun`t`]irilor considerabile în domeniu. Aceste grupuri de copii includ urm`-
toarele categorii:
- copii lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc`
- copii abandona]i
- copii în institu]ii
- copii implica]i în cele mai grave forme de munc` a copilului
- copii victime a ale traficului
- copii care lucreaz` [i/sau trìesc pe str`zi
- copii afla]i în conflict cu legea
- copii discrimina]i, inclusiv cei de etnie rroma, cei cu HIV/SIDA [i cei cu dizabilit`]i
La începutul anilor 1990, aproximativ 100.000 de copii trìau în institu]ii reziden]iale. Aceasta consti-
tuia la momentul respectiv singura form` de protec]ie pentru copiii lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc`. Din
31 martie 2006 în institu]iile reziden]iale sau în alte forme de protec]ie de tip familial mai trìau un
num`r de 77.866 copii. Mai mult, având în vedere num`rul redus de copii n`scu]i în ultimii 15 ani, pon-
derea copiilor lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc` a înregistrat chiar o cre[tere dup` 1989. Componenta de
prevenire în cadrul sistemului de protec]ia a copilului continu` s` constituie o provocare atât pentru
organiza]iile guvernamentale cât [i pentru cele ne-guvernamentale (ONG) care lucreaz` în acest dome-
niu. Cei mai mul]i copii ajung în sistemul de protec]ie ca urmare a abandonului în maternit`]i [i în spi-
talele de pediatrie (câte 9.000 pe an în 2003 [i 2004). Totu[i, s-au înregistrat progrese semnificative în
ceea ce prive[te asigurarea diferitelor tipuri de m`suri de plasament. Astfel, din cei 77.866 de copii
afla]i în diferite forme de protec]ie publice sau private în martie 2006, copiii care trìau în institu]ii au
reprezentat doar 36,6% (28.516) fa]` de 65% în anul 2000. Un procent de 63,4% (49.350) dintre copii
trìau într-o familie, fie în familia extins`, fie într-o familie substitut, în timp ce aproximativ 0,61%
(474) au fost plasa]i în vederea adop]iei. Astfel, în timp ce num`rul copiilor din institu]iile reziden]iale
a sc`zut, num`rul copiilor din alte forme de plasament (în familia extins` [i în familiile substitut) a
crescut. Prin urmare, schimbarea a influen]at tipul de protec]ie de care beneficiaz` copiii, îns` nu a dus
la o sc`dere semnificativ` a num`rului copiilor care au nevoie de o m`sur` de plasament.
13
În urma unui sondaj efectuat în 2003 s-a constatat c` aproximativ jum`tate din totalitatea copiilor care
lucreaz` în România apar]in categoriei de copii exploata]i în cadrul fenomenului de munc` a copilului.
Astfel, num`rul copiilor cu vârste între 5-14 ani angaja]i în munca copilului a fost de 23.618. În perioa-
da 2000-2005, num`rul copiilor care lucreaz` în timpul zilei pe str`zi a crescut, în timp ce num`rul
copiilor care trìesc pe strad` permanent a sc`zut. Probabil aproximativ 65-75% din copiii str`zii
lucreaz` pe strad` în timpul zilei, îns` locuiesc cu familia. Astfel, conform estim`rilor, în 2004 în
Bucure[ti existau mai pu]in de 500 de copii care trìau permanent pe str`zi, iar nu mai mult de 1.500
lucrau pe strad` în timpul zilei, îns` se întorceau acas` seara. Dac` adun`m aceste cifre, constat`m c`
num`rul copiilor str`zii din Bucure[ti este de maximum 2.000. Probabil num`rul total al copiilor str`zii
din România este de aproximativ 1.500. De asemenea, ace[ti copii risc` s` devin` victime ale traficu-
lui (atât pe plan interna]ional cât [i na]ional), cei mai mul]i pentru exploatarea sexual` [i pentru cer[it
în cazul copiilor cu dizabilit`]i. Se cunosc foarte pu]ine lucruri despre traficul cu copii români pe plan
intern, de[i acesta serve[te adesea ca surs`, tranzit [i punct de intrare în traficul interna]ional. În ceea
ce prive[te traficul interna]ional, 1.431 de copii neînso]i]i au fost repatria]i din strìn`tate în perioada
2001-2003. Dintre ace[tia, 351 (25%) au recunoscut c` au fost trafica]i, în timp ce statutul celorlal]i
75% este în continuare neclar. Printre cauzele majore ale trafic`rii copiilor continu` s` se numere
atrac]ia pentru ]`rile vestice, posibilitatea de a contribui la veniturile familiei, [i deseori [i posibilitatea
de a sc`pa de mediul ostil de acas`.
Un procent de 10% din num`rul total al infrac]iunilor din România sunt comise de copii, aproximativ
7.000 de infrac]iuni fiind comise în fiecare an de copii cu vârste între 14-17 ani. Se constat` o tendin]`
de cre[tere a num`rului acestor infrac]iuni, o tendin]` de intensificare a violen]ei, de cre[tere a
num`rului copiilor care se organizeaz` în bande [i a num`rului copiilor mici care comit infrac]iuni. În
ciuda faptului c` noul Cod Penal permite [i recomand` aplicarea unor m`suri educative, instan]ele pre-
fer` în continuare s` apeleze la m`suri punitive. S`r`cia, disfunc]ionalitatea familiei [i nivelul sc`zut
de participare la educa]ie pot fi adesea motive pentru care copiii intr` în activit`]i infrac]ionale.
Exist` diferite forme de discriminare împotriva copiilor rromi, copiilor [i adolescen]ilor cu HIV/SIDA
(aproximativ 8.000) [i copiilor cu dizabilit`]i. În timp ce s`r`cia economic` constituie cauza fundamen-
tal` al]i factori relevan]i sunt lipsa de sensibilizare [i con[tientizare a societ`]ii. Exist` un num`r foarte
mare de copii rromi atât în rândul copiilor abandona]i, al copiilor institu]ionaliza]i, al copiilor str`zii,
cât [i al copiilor afla]i în conflict cu legea. Rata mortalit`]ii infantile [i juvenile în rândul copiilor rromi
este de dou` ori mai mare decât valoarea medie din România [i acea[i tendin]a se vede [i la rata copi-
ilor rromi care abandoneaz` [coala destul de devreme. Mul]i dintre copiii cu HIV/SIDA nu au benefi-
ciat de educa]ie pentru un comportament sexual f`r` risc, [i nici de sprijin psihosocial pentru dez-
voltarea unor deprinderi care s`-i preg`teasc` pentru via]a de adult.
Pân` la sfâr[itul anului 2004 au fost eliberate un num`r de 68.805 de certificate de încadrare într-o cate-
gorie de handicap pentru copiii români. 5.082 copii sufereau de handicapuri minore, 16.596 copii sufe-
reau de handicapuri medii, 14.857 sufereau de handicapuri severe, iar 32.270 sufereau de handicapuri
extreme. Un procent de 86% din ace[ti copii trìesc împreun` cu p`rin]ii lor biologici, iar aproximativ
10% trìesc în institu]ii. Pe lâng` accesul fizic dificil la serviciile de s`n`tate [i la alte servicii de
s`n`tate public`, mul]i copii cu dizabilit`]i se confrunt` [i cu atitudini negative din partea personalului
medical. În ciuda eforturilor de a integra ace[ti copii în [coli obi[nuite un procent de 80% au abando-
nat [coala.
Din perspectiva vulnerabilit`]ii printre familiile vulnerabile din România se num`r` cei mai s`raci din-
tre s`raci, familiile cu probleme, familiile monoparentale [i familiile cu mul]i copii, familiile din medi-
ul rural [i peri-urban, familiile de rromi, familiile care au copii cu dizabilit`]i sau copii cu HIV/SIDA.
14
Adesea vulnerabilitatea este accentuat` prin prezen]a simultan` a mai multora din ace[ti factori sau a
altor factori. De exemplu, familiile numeroase sunt adesea s`race, iar membrii acestora au un nivel
sc`zut de educa]ie. În paralel, exist` o puternic` corela]ie între familiile numeroase [i abandonarea
copiilor, munca copilului, copiii str`zii [i tinerele victime ale traficului. Astfel, chiar mediul familial,
care ar trebui s` constituie prima linie de ap`rare a copilului, i-ar putea împinge pe copii, în unele
împrejur`ri extraordinare, spre marginalizare. Se în]elege de la sine c` familiile disfunc]ionale repre-
zint` [i un mediu din cauza c`ruia copiii nu sunt cuprin[i în [coal`, nu o frecventeaz` [i chiar o aban-
doneaz` foarte devreme. Dup` cum familia ar trebui s` constituie prima linie de ap`rare în calea aban-
donului, institu]ionaliz`rii, exploat`rii [i excluderii, educa]ia ar trebui s` constituie a doua linie de
ap`rare. Din p`cate, în unele cazuri sistemul de înv`]`mânt nu a reu[it s` asigure acest lucru, iar ati-
tudinea general` fa]` de educa]ie s-a deteriorat treptat de la începutul anilor 1990.
Lipsa unor programe [i servicii publice de reintegrare eficiente este una dintre cauzele perpetu`rii unui
cerc vicios, precum [i una dintre cauzele pentru care copiii se întorc pe str`zi, sunt trafica]i din nou sau
ajung din nou s` fie în conflict cu legea. Resursele [i capacit`]ile necesare pentru asigurarea unor ser-
vicii corespunz`toare de recuperare fizic` [i psihologic` [i de reintegrare social` au fost mult subesti-
mate. De asemenea, în ceea ce prive[te problema vulnerabilit`]ii [i cum aceasta afecteaz` copii exist`
câteva probleme care ar putea explica unele sl`biciuni legate de accesul la servicii disponibile [i cali-
tatea lor: serviciile sunt impulsionate mai degrab` de resurse decât de cererea de pe pia]`, foarte pu]in
vizate [i adesea lipsind din zonele rurale. Mai mult, exist` o lips` de servicii comunitare, pu]ine ser-
vicii de preven]ie deseori neintregrate [i de proast` calitate. Totodat` se manifest` o discriminare struc-
tural` a serviciilor cu acces slab la servicii de s`n`tate de calitate pentru grupurile vulnerabile precum
[i un e[ec evident al sistemului [colar de a preveni excluderea [i discriminare. Se poate deduce c` ser-
viciile publice pentru grupurile de copii exclu[i [i/sau discrimina]i nu au ajuns înc` la un echilibru
potrivit între: i) serviciile sectoriale [i inter-sectoriale, ii) serviciile de preven]ie [i recuperare; iii) spri-
jin financiar [i asisten]` social`; iv) serviciile medicale [i serviciile psiho-sociale; v) serviciile foca-
lizate pe familie [i serviciile care sprijin` solu]ii în afar` familiilor biologice [i vi) serviciile centrale [i
descentralizate.
Exist` probabil trei aspecte principale în leg`tur` cu resursele umane de care trebuie s` ]inem seama
când discut`m despre grupurile de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i din România. În primul
rând, exist` un num`r insuficient de personal calificat (mai ales cei care lucreaz` la nivel local în medi-
ul rural); în al doilea rând, preg`tirea profesional` a personalului este slab` (cum este [i dezvoltarea
profesional` continu` [i perfec]ionarea); [i în al treilea rând, lipse[te coordonarea [i colaborarea între
speciali[tii din diferite domenii. Dup` cum a ar`tat Comitetul pentru Drepturile Copilului, to]i
speciali[tii care lucreaz` cu copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i trebuie s` beneficieze de
preg`tire sistematic` cu privire la drepturile copilului.
La nivel de baz`, combina]ia dintre valorile [i normele distorsionate, iner]ia social`, s`r`cia economic`
[i slaba guvernare duce la crearea unui mediu care provoac` vulnerabilitatea, excluziunea social` [i dis-
criminarea multor copii.
Deoarece importan]a problemelor de rezolvat a fost subestimat`, multe m`suri de reform` s-au luat sub
presiune; ca urmare, procesul de reform` s-a compus dintr-o serie de ac]iuni insuficient coordonate,
contradictorii [i lipsite de continuitate. Din cauza lipsei de preg`tire pentru a face fa]` problemelor nou
ap`rute, precum [i din cauza prezen]ei slabe a proceselor democratice [i participative (inclusiv în uti-
lizarea ONG-urilor) reac]iile la fenomene cum ar fi copiii str`zii, traficul cu copii, consumul de droguri
etc. au fost întârziate [i superficiale. Mai mult, nu s-a recurs suficient la procesele de înv`]are prin
repeti]ie, astfel nereu[indu-se implementarea lec]iilor înv`]ate din activit`]ile de monitorizare [i evalu-
15
are. Ca urmare, în timp nu s-a schimbat mai nimic cu privire la multe dintre problemele care ar trebui
s` constitui o prioritate, cum ar fi abandonarea [i institu]ionalizarea copiilor, munca copiilor, copiii
str`zii [i traficul cu copii. Din cauza schimb`rilor demografice [i sociale, cum ar fi schimb`rile care
afecteaz` modelul ‘tipic’ de familie, precum [i structura [i mobilitatea ocupa]ional`, tranzi]ia a devenit
o ]int` în mi[care, deci un proces [i mai dificil de condus. S`r`cia economic` constituie o cauz` de baz`
important` a vulnerabilit`]ii, excluderii [i discrimin`rii. S`r`cia s-a adâncit foarte mult în România
dup` 1989, situa]ia cea mai grav` înregistrându-se în anul 2000. Ulterior s`r`cia s-a mai atenuat, îns`
în anul 2003, un num`r de 5,5 milioane de români, adic` aproximativ un sfert din num`rul total al
popula]iei, trìau în continuare în s`r`cie. În 2003, în rândul popula]iei rome (aproximativ 7% din
totalul popula]iei) s-a înregistrat o rat` mare de s`r`cie, de 77%, adic` de aproximativ 3 ori mai mare
decât rata s`r`ciei la majoritatea popula]iei.
De[i România a ajuns la un nivel de guvernare democratic` suficient de bun pentru a îndeplini criterii-
le pentru aderarea la UE, continu` s` existe o serie de neajunsuri în acest domeniu. Ele se reg`sesc în
primul rând în capacitatea administra]iei publice, în sistemul judec`toresc, într-o anumit` instabilitate
politic` [i într-o corup]ie tot mai mare. Aceste neajunsuri au un impact direct asupra îndeplinirii drep-
turilor copiilor români la supravie]uire, dezvoltare, protec]ie [i participare. În ciuda acestor provoc`ri
copii din România trìesc ast`zi în condi]ii mult mai bune decât în anii 90 cu multe drepturi împlinite.
R`mân numeroase lucruri de f`cut în urm`torii ani, mai ales dup` integrarea ]`rii în UE.
16
17
Capitolul 1
CADRU GENERAL
1. CADRU GENERAL
1.1. Scop [i obiective
Ca o parte fundamental` a colabor`rii dintre UNICEF [i partenerii sì, în toat` lumea se realizeaz` ana-
lize sistematice cu privire la situa]ia copiilor [i femeilor. Din primii ani ai deceniului nou`, UNICEF
România a ini]iat mai multe astfel de analize ale situa]iei pentru a contribui în acest mod la în]elegerea
situa]iei specifice a copiilor [i femeilor din România. În contextul mai larg al Evalu`rii Comune de ]ar`
a ONU pe anul 2004, aceast` analiz` a situa]iei se refer` doar la un domeniu oarecum mai limitat [i mai
bine circumscris. Mai concret, analiza se concentreaz` în mod deosebit asupra cauzelor comune, pro-
funde [i secundare, care au condus la existen]a unor grupuri de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discri-
mina]i. Analiza a devenit necesar` în contextul actualei perioade de tranzi]ie, când trecerea în plin`
desf`[urare de la un sistem centralizat de stat la o economie liber` de pia]` a provocat [i o serie de
schimb`ri majore pentru copii. Domina]ia pie]ei, al`turi de slabele institu]ii de stat de reglementare,
precum [i modific`rile structurale din sectoarele de s`n`tate, înv`]`mânt [i asisten]ei sociale au afectat
în mod direct numeroase grupuri de copii [i familii vulnerabile. Din cauza s`r`ciei [i a slabei
guvern`rii, multe familii [i mul]i copii au ajuns în matricea excluderii sociale. România are de aseme-
nea o anumit` mo[tenire istoric`, politic` [i cultural`, care a determinat formarea unor valori [i norme
distorsionate care afecteaz` vie]ile multor copii. Aceast` mo[tenire poate ajuta într-o anumit` m`sur`
la o mai bun` în]elegere a actualei situa]ii a grupurilor de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i.
Aceast` analiz` a situa]iei a fost utilizat` ca baz` de informare pentru programul de ]ar` România -
UNICEF pentru perioada 2005-2009, aflat în plin` derulare, [i va contribui cu siguran]` la definirea
rolului în schimbare al UNICEF în România. În acela[i timp, con]inutul analizei se poate dovedi util
pentru mul]i al]i parteneri implica]i în asigurarea respect`rii, protej`rii [i realiz`rii drepturilor copiilor
din România. Sper`m c`, datorit` accentului pus pe cauzele comune profunde [i secundare care stau la
baza problemelor concrete privind drepturile copilului, se vor putea identifica mai u[or nevoile
grupurilor de copii vulnerabili. De asemenea, sper`m c` aceast` analiz` a situa]iei va contribui la deru-
larea diferitelor procese, cum ar fi elaborarea politicilor [i dezvoltarea capacit`]ilor, promovând în
acela[i timp activit`]ile de sus]inere a cauzei copiilor, precum [i procesele continue de monitorizare a
situa]iei grupurilor de copii exclu[i [i discrimina]i din România. În sfâr[it, sper`m c` aceast` analiz` a
situa]iei va putea fi utilizat` în vederea unei mai bune con[tientiz`ri a cauzelor profunde [i secundare
care stau la baza excluderii ca practic` [i va contribui la o transformare pozitiv` în familie, comunitate
[i societate în general. În acest caz, analiza vizeaz` urm`toarele obiective:
în]elegerea dinamicii [i proceselor legate de copiii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i din
România
identificarea principalilor factori comuni care au avut o influen]` asupra fenomenului de exclu-
ziune a copiilor din România
completarea datelor [i cuno[tin]elor lips`
identificarea domeniilor unde informa]iile sunt insuficiente [i recomandarea unor domenii de
analiz` pentru viitoarele studii, analize, cercet`ri [i evalu`ri
Raportul se concentreaz` asupra urm`toarelor subiecte: i) copiii priva]i de îngrijirea p`rinteasc`, inclu-
siv copiii abandona]i [i copiii care trìesc în institu]ii reziden]iale, ii) cele mai grave forme de munc` a
copilului, inclusiv copiii care muncesc [i/sau care trìesc pe str`zi, precum [i copiii victime ale traficu-
lui, iii) copiii afla]i în conflict cu legea, [i iv) copiii discrimina]i, inclusiv copiii rromi, copiii cu
HIV/SIDA [i copiii cu dizabilit`]i. Totu[i, dincolo de a fi doar o încercare de a în]elege situa]ia curent`
a fiec`ruia dintre aceste grupuri de copii de la caz la caz, raportul se str`duie[te s` în]eleag` cauzele
19
comune profunde [i secundare care au condus la situa]ia actual`. Astfel, raportul încearc` s` priveasc`
nerealizarea drepturilor acestor grupuri de copii într-o manier` mai coerent`, explorând în acela[i timp
punctele slabe ale mediului comun de protec]ie. Sper`m c` aceast` abordare va contribui la în]elegerea
mecanismelor [i mediilor care îi împing pe copii spre excluziune [i discriminare, asigurând în acela[i
timp o baz` pentru ca drepturile genera]iilor viitoare de copii vulnerabili din România s` fie asigurate.
1.2. Fundamente teoretice
1.2.1. Principiile drepturilor omului [i ale drepturilor copilului
Drepturile omului. Prezentul raport este elaborat dintr-o perspectiv` bazat` pe drepturile omului fa]`
de bun`starea [i dezvoltarea copiilor. Drepturile omului exprim` ideea îndr`znea]` dup` care to]i
oamenii, inclusiv copiii, au dreptul la m`suri sociale, economice [i politice care s` le asigure o via]`
liber` [i demn`, precum [i protec]ia fa]` de priva]iuni [i orice rù. O perspectiv` bazat` pe drepturile
omului atrage aten]ia asupra imperativului respect`rii, protej`rii [i îndeplinirii drepturilor tuturor oame-
nilor.
Perspectiva bazat` pe drepturile omului pune un accent deosebit pe cei care sunt vulnerabili sau exclu[i,
mai ales când acest lucru este rezultatul discrimin`rii. Ea atrage aten]ia asupra necesit`]ii de a se asigu-
ra tuturor oamenilor, [i mai ales grupurilor de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i, accesul la
informa]ie [i posibilitatea de a-[i face vocea auzit`, precum [i asupra nevoii de a se ]ine seama de drep-
turile lor civile [i politice, ca parte integrant` a procesului de dezvoltare. Astfel, drepturile omului
reprezint` valori clare [i adev`r, ele exprim` solidaritatea fa]` de cei ale c`ror drepturi nu sunt realizate
[i îi critic` pe cei afla]i în pozi]ii de autoritate [i care nu asigur` respectarea, protejarea [i îndeplinirea
drepturilor tuturor cet`]enilor.
Conven]ia cu privire la drepturile copilului (CDC). Prezentul raport se orienteaz` [i dup` sub-setul spe-
cific de principii ale drepturilor omului care au fost universal recunoscute prin intermediul Conven]iei
Na]iunilor Unite cu privire la drepturile copilului. Adoptarea aproape universal` a acestei conven]ii a
contribuit la transformarea fundamentelor teoretice pe baza c`rora se abordeaz` situa]ia copiilor. Privi]i
prin prisma CDC, copiii nu mai sunt considera]i ca obiecte ale unor acte de caritate, ci ca subiec]i ai
unor drepturi. La rândul lor, drepturile genereaz` îndatoriri [i r`spunderi, iar societatea are obliga]ia de
a face toate eforturile pentru a le îndeplini. Paradigma copiilor ca „de]in`tori de drepturi“ [i a societ`]ii
ca „purt`toare de îndatoriri“ ne oblig` s` încerc`m s` în]elegem largul evantai de factori care
influen]eaz` aceste drepturi [i îndatoriri. Este vorba de o serie de factori demografici, sociali, econo-
mici, culturali [i istorici, precum [i de diferite aspecte care se refer` la rolul [i capacitatea administra]iei
centrale [i locale, a institu]iilor na]ionale [i interna]ionale [i a ONG-urilor. Faptul c` copiii sunt
de]in`torii unor drepturi ne oblig` s` identific`m [i s` analiz`m acele grupuri de copii vulnerabili,
exclu[i [i/sau discrimina]i ale c`ror drepturi sunt cel mai grav înc`lcate. CDC l`rge[te limitele juridice
pentru a putea îmbr`]i[a [i legitimiza drepturile copiilor, [i asigur` un cadru juridic, politic [i etic pen-
tru bun`starea acestora. Comitetul pentru Drepturile Copilului care î[i desf`[oar` activitatea la Geneva
monitorizeaz` implementarea în mod continuu a CDC. Cel de-al doilea Raport Periodic privind
România a fost discutat cu Comitetul în ianuarie 2003, iar cel de-al treilea [i cel de-al patrulea Raport
Periodic urmeaz` s` fie înaintate împreun` Comitetului pe data de 27 octombrie 2007.
CDC se ghideaz` dup` patru principii fundamentale, care stau la baza tuturor celorlalte articole, [i
anume:
ne-discriminarea (articolul 2)
interesele superioare ale copilului (articolul 3)
dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvoltare (articolul 6)
respectul pentru opiniile copilului (articolul 12)
20
Prin urmare, problemele excluderii, inegalit`]ii [i justi]iei sunt prin urmare deosebit de importante.
Dezagregarea indicatorilor pe vârste, sex, zone geografice, grupuri etnice etc. este esen]ial` pentru a se putea
evalua [i analiza gravitatea [i dimensiunea fenomenelor de vulnerabilitate, excluziune [i discriminare.
Dac` privim CDC dintr-o alt` perspectiv`, putem împ`r]i articolele în patru categorii largi:
Drepturi legate de supravie]uire, care se refer` la dreptul copilului la via]` [i la satisfacerea nevoilor
esen]iale pentru existen]a acestuia. Ele cuprind dreptul la via]`, dreptul la s`n`tate [i dreptul de acces
la serviciile de s`n`tate, dreptul de reproducere, dreptul la hran` [i nutri]ie corespunz`toare, dreptul de
acces la ap` potabil` [i condi]ii salubre.
Drepturi legate de dezvoltare, care cuprind elementele de baz` de care au nevoie copiii pentru a se
putea dezvolta plenar, cum ar fi dreptul la educa]ie, joac` [i activit`]i recreative, accesul la informa]ie,
activit`]i culturale, precum [i dreptul la libertatea de gândire, con[tiin]` [i religie.
Drepturi legate de protec]ie, care vizeaz` copiii afla]i în diferite situa]ii de vulnerabilitate, [i cuprind
dreptul de a fi protejat împotriva exploat`rii economice, abuzului [i violen]ei mentale [i fizice, sepa-
rarea arbitrar` de familie, precum [i de abuzurile comise de sistemele de justi]ie juvenil`. Se include
aici [i dreptul copiilor cu dizabilit`]i de a se bucura de o via]` împlinit` [i decent`.
Drepturi legate de participare, care cuprind drepturile [i posibilitatea copiilor de a-[i exprima liber
opiniile, dreptul la libertatea de asociere [i de întrunire pa[nic`, precum [i dreptul de a-[i exprima
opiniile privind problemele care îi privesc.
1.2.2. Angajamentele interna]ionale
Fundamentele teoretice ale acestei analize trebuie privite [i în contextul angajamentelor interna]ionale
asumate de România în ultimii ani. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), precum [i
Sesiunea Special` privind copiii a Adun`rii Generale a ONU din 2002, precum [i documentul elaborat
în urma acestei sesiuni, intitulat O Lume Demn` pentru Copii (A World Fit for Children - WFFC),
identific` o serie de obiective [i scopuri pentru urm`torii ani. Pân` în 2015 vor trebui realizate
urm`toarele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului: i) Eradicarea s`r`ciei extreme [i a foametei;
ii) Asigurarea înv`]`mântului primar universal; iii) Promovarea egalit`]ii între sexe [i afirmarea femeii;
iv) Reducerea mortalit`]ii infantile; v) îmbun`t`]irea s`n`t`]ii materne; vi) Combaterea HIV/SIDA, a
malariei [i a altor boli; vii) Asigurarea durabilit`]ii mediului; [i viii) Dezvoltarea unui parteneriat glo-
bal pentru dezvoltare.
Venind s` se adauge la ODM-uri [i punând accentul în mod specific pe copii, WFFC cuprinde o serie
de obiective [i etaloane intermediare care trebuie s` fie atinse pân` în 2010. Aceste scopuri [i obiec-
tive sunt v`zute prin urmare ca pa[i intermediari spre atingerea ODM pân` în 2015 [i sunt construite
în jurul a patru domenii prioritare de interven]ie: i) Promovarea unei vie]i s`n`toase; ii) Asigurarea unei
educa]ii de calitate; iii) Protec]ia împotriva abuzului, exploat`rii [i violen]ei; [i iv) Combaterea
HIV/SIDA. Din p`cate, România nu dispune de un Plan Na]ional de Ac]iune pentru Copii, care ar putea
constitui un mecanism eficient [i clar definit pentru coordonarea eforturilor necesare pentru atingerea
acestor obiective.
Îndeplinirea ODM [i a obiectivelor formulate în WFFC va avea un impact direct asupra vie]ii copiilor
vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i care fac obiectul prezentului raport. Raportul privind Obiectivele
de Dezvoltare ale Mileniului pe anul 2003 pentru România, elaborat în colaborare de Guvernul
României [i sistemul ONU, ofer` un bun prilej de reflec]ie asupra realiz`rilor [i neajunsurilor înre-
gistrate în leg`tur` cu obiectivele stabilite pentru anul 2015. Este prea devreme s` facem previziuni
acum despre îndeplinirea final` a acestor obiective. Totu[i, este încurajator faptul c` obiectivele sta-
21
bilite pentru România cu privire la s`r`cia extrem`, înv`]`mântul obligatoriu [i accesul durabil la surse-
le de ap` indic` în mod specific discrepan]ele geografice [i de alt` natur` din ]ar`. Obiectivele
României în contextul ODM cu privire la grupurile de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i sunt
discutate pe scurt [i la capitolul 9.1.
1.3. Metodologii
Acest raport este în primul rând rezultatul cercet`rii unor documente [i al unor analize anterioare, fiind
deci realizat pe baza datelor secundare [i a documenta]iei disponibile. Este îmbucur`tor faptul c` în
ultimii ani s-au realizat numeroase studii, analize [i rapoarte, al c`ror con]inut [i rezultate le-am utilizat
în mare m`sur`. În unele domenii îns` lipsesc studiile detaliate, acestea fiind prin urmare identificate
ca domenii în care se impune efectuarea unor cercet`ri. În alte domenii, în care am avut la dispozi]ie
mai multe studii, analize [i rapoarte, am identificat concluzii contradictorii, prin urmare [i aici se
impune continuarea cercet`rilor. În elaborarea raportului s-au folosit atât rezultatele unor studii canti-
tative cât [i ale unor studii calitative. S-au organizat [i discu]ii în grupuri tematice, pentru a se dezbate
[i a se ob]ine observa]ii valoroase cu privire la anumite probleme sau anumite grupuri de copii vulne-
rabili, exclu[i [i/sau discrimina]i. De[i raportul a fost realizat de UNICEF, el a fost discutat înc` din
prima etap` de elaborare cu Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului (ANPDC).
Raportul a fost mult îmbog`]it ca urmare a acestor discu]ii [i datorit` datelor care ne-au fost puse la dis-
pozi]ie cu generozitate de ANPDC.
1.3.1. Analiza cauzal`
Una dintre principalele metode utilizate este analiza cauzal`, care încearc` s` ofere o explica]ie pentru
factorii din cauza c`rora unele drepturi ale copilului nu sunt realizate. Astfel, dimensiunea [i gravitatea
situa]iei fiec`ruia dintre grupurile de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i sunt prezentate în
capitolul 4. În capitolul 4 se realizeaz` de asemenea o scurt` analiz` a cauzelor imediate, în timp ce în
capitolul 5 se exploreaz` cauzele secundare, iar în capitolul 6 cauzele profunde ale situa]iei curente. În
timp ce capitolul 4 abordeaz` aceste grupuri de copii analizând fiecare problem` în parte, capitolele 5
[i 6 încearc` s` analizeze cauzele comune ale mai multor grupuri sau chiar ale tuturor grupurilor de
copii. Ca orice metod`, [i analiza cauzal` î[i are propriile puncte tari [i puncte slabe. În realitate,
diferitele nivele cauzale sunt legate între ele, iar uneori ele se poten]eaz` reciproc. De[i în acest raport
nu am identificat decât 4 nivele de cauzalitate (manifest`ri, cauze imediate, cauze secundare [i cauze
profunde), realitatea este mult mai complex`.
Totu[i, pentru a fi consecven]i, în acest studiu no]iunea de cauze secundare se va referi la: i) Serviciile
sociale de baz`, discutându-se problemele accesului, calit`]ii [i sistemelor; [i ii) Cuno[tin]ele, atitu-
dinile [i practicile copiilor, familiilor [i comunit`]ilor în ceea ce prive[te aspectele legate de drepturile
copilului, cu accent deosebit asupra grupurilor vulnerabile. Cauzele profunde se refer` de regul` la pro-
cesele istorice, sociale, economice, politice [i culturale, fiind împ`r]ite în acest raport în patru grupuri
principale: i) Valori [i norme deformate, inclusiv obiceiuri [i tradi]ii care au influen]at comporta-
mentele care au condus la situa]ia actual`; ii) Iner]ia social`, una dintre urm`rile situa]iei din 1989,
neclaritatea obiectivelor ulterioare, precum [i punctele slabe ale procesului de tranzi]ie; iii) S`r`cia eco-
nomic`, cu accent deosebit asupra s`r`ciei în mediul rural, la nivel regional [i la nivelul comunit`]ii, [i
influen]a acestora asupra copiilor; [i iv) Slaba guvernare, inclusiv situa]ia legislativ`, politic` [i admi-
nistrativ`, descentralizarea, corup]ia, precum [i aspectele bugetare.
22
1.3.2. Analiza capacit`]ii
O alt` metod` utilizat` în acest studiu analiza capacit`]ilor lips` ale principalelor persoane sau institu]ii
care au „îndatoriri“ fa]` de copii, dup` cum vom discuta pe larg în capitolul 7. Drepturile omului de
care ar trebui s` beneficieze copiii genereaz` îndatoriri [i responsabilit`]i care trebuie s` fie respectate.
Statului [i reprezentan]ilor acestuia le revine obliga]ia primar` de a asigura serviciile [i a crea condi]iile
necesare pentru realizarea drepturilor copilului. Îndatoririle la care ne referim se reg`sesc îns` la toate
nivelele societ`]ii, de la individ, comunitate [i pân` la nivelul interna]ional. Poate c`, în contextul româ-
nesc, cele mai importante nivele sunt comunitatea [i jude]ul, adic` nivelele cele mai apropiate de
spa]iul în care trìesc copiii. Astfel, este esen]ial s` se lucreze cu comunit`]ile pentru a dezvolta capa-
cit`]ile acestora de a recunoa[te, respecta, proteja [i realiza drepturile copiilor. Aceasta presupune atât
consolidarea capacit`]ii copiilor, ca de]in`tori de drepturi, de a-[i articula, organiza [i pretinde/afirma
drepturile, cât [i consolidarea capacit`]ii persoanelor [i institu]iilor care au îndatoriri fa]` de copii de a
asculta [i de a ac]iona în mod responsabil. Pentru c` vulnerabilitatea [i excluziunea sunt manifest`ri
provocate de absen]a capacit`]ilor în cadrul familiilor, comunit`]ilor, administra]iei locale [i centrale,
al comunit`]ii interna]ionale, este important s` se studieze care sunt aceste capacit`]i lips`.
Fiind consecven]i cu accentul pus pe identificarea cauzelor comune secundare [i profunde ale existen]ei
grupurilor de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i, analiza vidului de capacitate din capitolul 7 se
concentreaz` de asemenea asupra cauzelor comune secundare [i profunde. Identificarea vidului de capa-
citate la acest nivel contribuie de asemenea la identificarea punctelor slabe din mediul protector al aces-
tor copii. Dezvoltarea capacit`]ilor nu presupune doar formarea sau dezvoltarea unor deprinderi. Pentru
ca o persoan` sau o institu]ie care are îndatoriri fa]` de copii s`-[i poat` asuma cu adev`rat r`spunderea
care îi revine, aceasta trebuie s` îndeplineasc` alte trei condi]ii: i) Motiva]ia, pentru c` ea trebuie s` î[i
asume r`spunderea pentru a-[i face îndatorirea; ii) Autoritatea, pentru c` trebuie s` dispun` de puterea
necesar` pentru a-[i face îndatorirea; [i iii) Resursele, pentru c` trebuie s` aib` acces la resursele nece-
sare [i s` de]in` controlul asupra acestora, fie c` este vorba de cuno[tin]e, deprinderi, resurse
organiza]ionale, umane sau materiale. Aceste trei nivele sunt astfel analizate mai în detaliu în anexa C.
1.3.3. Abordarea pe baza ciclului de via]`
CDC a deschis noi cì prin abordarea sa holistic` fa]` de drepturile copilului, formând astfel baza unei
abord`ri pe baza ciclului de via]`, care asigur` la rândul sù plasarea permanent` a copilului în pozi]ie
central`. Aceast` abordare este compatibil` cu analiza pe care am f`cut-o în acest raport cu privire la
cauzele comune secundare [i profunde ale situa]iei, în loc de a se recurge la o abordare fragmentar`, pe
probleme a situa]iei. Astfel, atunci când se analizeaz` cauzele comune secundare la capitolul 5, copii
de vârsta copil`riei timpurii, a copil`riei medii [i a adolescen]ei sunt discuta]i într-o oarecare m`sur`
separat. În ceea ce prive[te în mod concret problema abandon`rii [i institu]ionaliz`rii copiilor foarte
mici în România, este util s` se analizeze contextul familial [i al serviciilor care se ofer` în mod spe-
cific copiilor de vârsta copil`riei timpurii. Într-un mod asem`n`tor, prin examinarea contextului fami-
lial [i a serviciilor pentru copiii de vârsta copil`riei medii [i a adolescen]ei, se pot scoate în eviden]`
problemele comune cum ar fi munca copilului, copiii afla]i în conflict cu legea, precum [i copiii dis-
crimina]i.
1.3.4. Mediul de protec]ie
În cadrul domeniului concret al protec]iei copilului, UNICEF a sprijinit concep]ia unui „mediu de pro-
tec]ie“. Mediul de protec]ie ilustreaz` condi]iile care trebuie s` fie asigurate în jurul unui copil pentru
ca acesta s` fie ferit de violen]`, exploatare [i abuz. Prin folosirea mediului de protec]ie ca instrument
analitic putem de asemenea s` ne îndep`rt`m de la abordarea pe probleme în favoarea unei abord`ri
23
inter-sectoriale, mai cuprinz`toare [i mai coerente. De asemenea, aceast` no]iune se dovede[te util` [i
când analiz`m [i încerc`m s` în]elegem care sunt obstacolele în calea asigur`rii unei protec]ii adecvate.
De[i nu am dedicat un capitol separat mediului de protec]ie, aceast` no]iune este prezent` permanent
în aceast` analiz` a situa]iei, subliniind astfel importan]a abord`rii cauzelor comune secundare [i pro-
funde ale situa]iei actuale. Printre elementele unui mediu de protec]ie se num`r` urm`toarele:
Angajamentul [i capacitatea guvernului de a asigura protec]ia copilului
Legisla]ia privind protec]ia copilului [i aplicarea acesteia
Atitudinile, tradi]iile [i practicile relevante
Dezbaterea deschis` a problemelor privind protec]ia copilului
Deprinderile de via]` [i cuno[tin]ele proprii ale copiilor [i participarea direct` a acestora la pro-
tec]ia lor fa]` de violen]`, exploatare [i abuz
Capacitatea familiilor [i comunit`]ilor de a asigura protec]ia [i îngrijirea necesar` copiilor
Serviciile esen]iale care contribuie la prevenirea [i întreprinderea unor ac]iuni în cazurile de
violen]`, exploatare [i abuz
Monitorizarea, raportarea [i supravegherea cazurilor de violen]`, exploatare [i abuz
1.4. Note tehnice
Aceast` analiz` a situa]iei se bazeaz` pe o mare varietate de surse, atât cantitative, cât [i calitative. Dat
fiind faptul c` analiza pune accentul pe anumite grupuri de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i,
nu exist` decât foarte pu]ine studii realizate la nivel na]ional care s` ne ofere date relevante. Institutul
Na]ional de Statistic` (INS) dispune de o experien]` îndelungat` [i de cuno[tin]e solide cu privire la
realizarea de studii [i colectarea de date, îns` în mod obi[nuit nu realizeaz` statistici cu privire la aces-
te grupuri de copii. Totu[i, ca urmare a colabor`rii institu]ionale pe termen lung între INS, UNICEF
România [i cu Centrul de Cercet`ri Innocenti al UNICEF cu sediul la Floren]a, s-au ob]inut date
esen]iale pentru to]i cei care sunt interesa]i de situa]ia copiilor din România. În acela[i timp, în raport
au fost folosite în foarte mare m`sur` datele administrative puse la dispozi]ie de ANPDC [i de alte insti-
tu]ii guvernamentale. La con]inutul acestui raport au contribuit [i o serie de studii [i cercet`ri tematice
[i evalu`ri rapide realizate de institu]ii guvernamentale [i non-guvernamentale, UNICEF, precum [i de
alte agen]ii ONU [i alte institu]ii [i organiza]ii interna]ionale.
Comitetul pentru Drepturile Copilului a subliniat necesitatea realiz`rii unui sistem de colectare a
datelor coordonat, sistematic [i cuprinz`tor cu privire la copiii României. Un astfel de sistem, care ar
putea furniza foarte u[or date dezagregate cu privire la totalitatea copiilor, ar facilita într-o foarte mare
m`sur` realizarea unor noi analize. Sistemul ar constitui în acela[i timp un important instrument pen-
tru monitorizarea continu` a implement`rii prevederilor CDC. Din cauza complexit`]ii [i naturii deli-
cate a problemelor care privesc unele dintre grupurile de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i
discutate în aceast` analiz`, devine [i mai dificil` identificarea unor date corecte la nivel na]ional sau
pe categorii dezagregate (vârst`, sex, mediu rural-urban, origine etnic` etc). În acela[i timp, deoarece
drepturile acestor copii sunt înc`lcate cel mai grav, este necesar` crearea f`r` întârziere a unui meca-
nism optim de monitorizare continu` a situa]iei acestora.
Pentru a facilita realizarea unor noi studii, aceast` analiz` a situa]iei cuprinde [i un bogat sistem de note
de subsol cu trimiteri, mai ales la capitolele 4, 5 [i 6. Aceste note de subsol îl vor trimite pe cititorul
raportului nu doar la anumite studii [i rapoarte, ci [i la paginile concrete care sunt relevante pentru un
anumit domeniu sau o anumit` problem`. Totu[i, pentru a nu îngreuna citirea raportului, majoritatea
referirilor la notele de subsol sunt plasate la sfâr[itul paragrafelor, [i nu imediat dup` anumite propozi]ii
sau fraze. Astfel, mai multe referin]e care sunt relevante pentru o anumit` problem` sunt grupate împre-
un`. La sfâr[itul raportului este anexat` [i o list` complet` a bibliografiei utilizate.
24
25
Capitolul 2
CONTEXTUL POLITIC,
SOCIAL {I ECONOMIC
2. CONTEXTUL POLITIC, SOCIAL {I ECONOMIC
2.1. Istorie
Locuit` de vechii daci, România a ajuns sub domina]ia Imperiul Roman în timpul secolelor II [i III e.n.
O important` mo[tenire din aceast` perioad` este reprezentat` de limba român`, care este mai apropi-
at` de latina clasic` decât orice alt` limb` romanic`. Având ie[ire la Marea Neagr`, România este
a[ezat` la r`scrucea unor importante drumuri istorice [i a fost din totdeauna un teritoriu puternic tran-
zitat de cei care c`l`toreau [i f`ceau comer] între Asia [i Europa. În perioada Evului Mediu, în princi-
patele române s-au a[ezat mari grupuri de germani, unguri, rromi [i, pu]in mai târziu, evrei. Popula]iile
acestor principate medievale au fost formate predominant din ]`rani, majoritatea c`rora au fost aservi]i
aristocra]iei locale (boierii) ca [erbi. Fiind exclu[i din via]a politic`, ]`ranii s-au r`sculat de mai multe
ori de-a lungul secolelor, una dintre cele mai importante r`scoale având loc în anul 1784, îns` toate
mi[c`rile ]`r`ne[ti au fost reprimate. Pe plan extern, Imperiile ]arist, Austro-Ungar [i Otoman s-au con-
fruntat pentru a-[i impune domina]ia asupra principatelor române. Îns` participan]ii la Congresul de la
Berlin din 1878 au recunoscut independen]a României, iar ]ara a fost declarat` regat în 1881.
Pân` la mijlocul secolului al XIX-lea România a fost o ]ar` agricol` subdezvoltat`, cu o structur` de
proprietate cvasi-feudal` [i afectat` în mare m`sur` de s`r`cie în zonele rurale. În urma procesului de
modernizare, început pe la mijlocul secolului al XIX-lea [i continuat în prima jum`tate a secolului XX,
s-a reu[it împ`r]irea de p`mânt ]`ranilor, îns` nu s-a reu[it modernizarea sectorului agricol. Preluarea
puterii de c`tre comuni[ti dup` cel de-al doilea r`zboi mondial a marcat începutul unuia dintre cele mai
dure regimuri comuniste din regiune. S-a ini]iat un altfel de proces de modernizare, care presupunea
na]ionalizarea for]at`, urbanizare [i industrializare. Investi]iile în dezvoltarea urban` [i industrie pre-
cum [i nivelul de trai au înregistrat un nivel maxim în anii 1970, în timp ce popula]ia rural`, tot mai
îmb`trânit`, a fost l`sat` în urm`, iar investi]iile rurale au fost limitate. Criza economic` prelungit`
instalat` de pe la începutul anilor 1970, provocat` de politicile ira]ionale [i ineficien]a regimului, au
dus la adâncirea s`r`ciei [i sc`derea nivelului de trai [i în mediul urban. Ca urmare, a început un pro-
ces de migra]ie înapoi spre mediul rural. Imediat dup` c`derea regimului comunist în decembrie 1989,
a început o perioad` de tranzi]ie de la o economie planificat` la economia de pia]`. Vom aborda mai
pe larg aceast` perioad` de tranzi]ie la Capitolul 6.2.3.
2.2. Aspecte demografice
Conform recens`mântului popula]iei [i al locuin]elor din 2002, popula]ia României este de 21,7 mili-
oane de locuitori, având astfel cea mai mare popula]ie din regiune, dup` Rusia, Ucraina [i Polonia. La
o analiz` mai atent` a structurii demografice a României, se pot identifica câteva tr`s`turi izbitoare,
urmare a politicii duse de regimul comunist înainte de 1989 (Figura 2.1).
27
Figura 2.1: Tendin]e [i prognoze privind popula]ia (în milioane)
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
0.0
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
Total Urban Rural
Surs`: Divizia de Popula]ie a Na]iunilor Unite, http://esa.un.org/unpp
Primul astfel de factor este reprezentat de consecin]ele politicii de urbanizare din perioada 1950-1989,
întrerupt` brusc în 1989. Deoarece, din diferite motive, popula]ia a început s` se întoarc` în mediul
rural pe la sfâr[itul anilor 1990, ponderea popula]iei rurale a fost mai ridicat` în 2002 (47,3%) decât în
1992 (45,7%). Mai mult, o mare parte a popula]iei urbane trìe[te în ora[e de m`rime medie [i mic`,
cu puternice leg`turi cu zonele rurale din jur. În al doilea rând, politica for]at` pronatalist` din 1966, la
care s-a renun]at în 1990, a dus ulterior la sc`derea popula]iei. Nivelul sc`zut al ratei totale a fertilit`]ii,
înregistrat în 2003, de 1,3 copii pe femeie, este asem`n`tor cu cel înregistrat în majoritatea ]`rilor din
Europa de Est, îns` mai sc`zut în compara]ie cu restul Europei. Astfel, România se confrunt` cu o
sc`dere drastic` a popula]iei de copii (cu vârste între 0-18 ani) de la aproximativ 6,6 milioane, sau 28%
din popula]ia total` în 1990, la aproximativ 4,4 milioane, sau 20% din popula]ie cu 15 ani mai târziu
(Figura 2.2). În conformitate cu prognozele realizate de Divizia de Popula]ie a Na]iunilor Unite,
1
popula]ia de copii s-ar putea s` scad` pân` la 3,7 milioane (18%) pân` în 2015 .
Figura 2.2: Tendin]e [i prognoze privind popula]ia de copii

8.0
7.0
6.0
5.0
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
0-4 ani 5-14 ani 15-17 ani Total
Discrepan]e regionale. Jum`tatea de est a României este u[or mai populat` decât restul ]`rii, fiind
locuit` de aproximativ 60% din popula]ia ]`rii (Figura 2.3). Distribu]ia popula]iei de copii pe regiuni
corespunde cu distribu]ia popula]iei totale în toate regiunile, cu excep]ia municipiului Bucure[ti [i a
regiunii de nord-est. Conform datelor din recens`mântul realizat în 2002, doar 8% din copiii României
trìesc în Bucure[ti, în timp ce nu mai pu]in de 20% din copiii României, [i chiar o pondere mai mare
din copiii mici, trìesc în regiunea de nord-est a ]`rii.
1
28
Figura 2.3: Popula]ia pe regiuni
Bucure[ti Nord-est
10% 16%
Centru
12%
Sud-est
13%
Nord-vest
13%
Sud
Vest
16%
9% Sud-vest
11%
Surs`: Institutul Na]ional de Statistic`, Recens`mântul popula]iei [i al locuin]elor, 2002
Minorit`]ile etnice. Peste 10% din popula]ia României apar]ine minorit`]ilor etnice, cele mai mari fiind
minoritatea maghiar` [i cea rrom`, urmate de ucraineni, germani [i ru[ii lipoveni. Etnia rrom` este
abordat` mai pe larg în capitolul 4, iar figura 4.25 din acest capitol ilustreaz` tendin]ele pe termen lung
privind aceast` minoritate. În timp ce popula]ia rrom` este r`spândit` pe teritoriul întregii ]`ri,
popula]ia de unguri de 1,4 milioane se concentreaz` mai ales în jude]ele Covasna, Harghita [i Mure[,
precum [i în regiunea de nord-vest. Peste jum`tate din cei 61.000 de ucraineni trìesc în jude]ul
Maramure[, în timp ce aproximativ jum`tate din cei 35.000 de ru[i lipoveni se g`sesc în jude]ul Tulcea.
Jum`tate din cei 60.000 de germani r`ma[i în ]ar` trìesc în regiunea de vest, urmat` de regiunile cen-
tru [i nord-vest. De regul`, popula]ia care apar]ine acestor minorit`]i vorbe[te limba etniei ca limb`
matern`.
Religia. Marea majoritate a românilor sunt de religie ortodox`. Majoritatea popula]iei de religie
romano-catolic`, greco-catolic`, reformat` [i penticostal` trìe[te în regiunile central`, de nord-vest [i
vest. Exist` câteva grupuri de romano-catolici [i penticostali [i în regiunea de nord-est. Marea majori-
tate a maghiarilor sunt fie romano-catolici, fie reforma]i, în timp ce marea majoritate a rromilor [i a
ucrainenilor sunt ortodoc[i. Minoritatea german` este predominant romano-catolic`, iar majoritatea
penticostalilor sunt români.
Figura 2.4: Principalele culte religioase din România

1% 1% 3%
3%
5%
Ortodox`
Romano-catolic`
Reforma]i
Penticostali
Greco-catolic`
Altele
87%
Surs`: INS, Recens`mântul popula]iei [i al locuin]elor, 2002
29
2.3. Situa]ia politic`
Dup` revolu]ia din decembrie 1989, primele alegeri parlamentare [i preziden]iale au avut loc în mai
1990. În 1991 s-a adoptat o nou` constitu]ie, care a fost apoi revizuit` în octombrie 1993. Conform
Constitu]iei, România este republic` parlamentar`. De asemenea, Constitu]ia consfin]e[te pluralismul
ca garan]ie a democra]iei constitu]ionale [i separa]ia puterilor în stat, define[te economia României ca
economie de pia]` [i statueaz` respectul pentru drepturile omului. Parlamentul este bicameral, Senatul
având 137 de membri, iar Camera Deputa]ilor 332 de membri. Cele dou` camere ale Parlamentului sunt
alese prin vot direct pentru o perioad` de patru ani în cele 40 de jude]e ale ]`rii [i municipiul Bucure[ti.
Cele dou` camere de]in r`spunderea primar` pentru diferite tipuri de legisla]ie, în func]ie de substan]a
proiectelor de lege. Nu exist` îns` suficient personal auxiliar calificat, nici pentru Camerele
Parlamentului, nici pentru grupurile politice, ceea ce limiteaz` capacitatea de analiz` eficient` a legis-
la]iei. În acela[i timp, utilizarea extensiv` a ordonan]elor de urgen]` de c`tre guvern pân` în anul 2004
a limitat puterea Parlamentului în procesul legislativ. Pe de alt` parte, implicarea societ`]ii civile [i
supravegherea activit`]ii comisiilor parlamentare sunt destul de limitate.
În urma alegerilor generale de la sfâr[itul anului 2004 a rezultat un Parlament f`r` o majoritate clar`, iar
Traian B`sescu, fostul primar al municipiului Bucure[ti a fost ales ca pre[edinte al ]`rii. Pre[edintele este
[eful statului [i este ales pentru un mandat de cinci ani. Traian B`sescu a numit un prim-ministru care con-
duce un guvern de coali]ie de centru dreapta format din patru partide.
Pe m`sur` ce se apropie data ader`rii la UE, o problem` important` pe care guvernul o va avea de rezolvat va
fi asigurarea îndeplinirii criteriilor de aderare [i implementarea reformelor legate de aderare.
În cele 40 de jude]e [i municipiul Bucure[ti se organizeaz` alegeri locale din patru în patru ani, iar cele
mai recente au fost organizate în iulie 2004. În leg`tur` cu aceste alegeri, observatorii interna]ionali [i-au
manifestat îngrijorarea fa]` de dimensiunile „migra]iei politice“. La momentul alegerilor locale din
2000 doar 30% din primari apar]ineau partidului care a câ[tigat alegerile generale, iar la finele lui 2003,
procentul primarilor care apar]ineau acestui partid, ajunsese la 65%. Mai multe studii desf`[urate inde-
pendent au constatat existen]a unei corela]ii între migra]ia politic` a primarilor [i alocarea fondurilor
2
interne [i de la UE .
2.4. Cadrul social-economic
În istoria social-economic` a României putem reg`si o serie de cauze profunde [i secundare care deter-
min` situa]ia actual` a copiilor vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i din România. Aceste cauze vor
fi discutate mai am`nun]it la capitolele 5 [i 6. În aceast` sec]iune, prezent`m doar o scurt` introducere
la actuala situa]ie social-economic`.
2
Comisia European`, Raportul periodic pe anul 2004 privind progresele înregistrate de România în vederea
ader`rii, (octombrie 2004), p. 18
30
Tabelul 1: Indicatori social-economici
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004e 2005f
Conturi na]ionale
PIB (miliarde lei pre]uri curente)a 373.798 545.730 803.773 1.167.687 1.514.751 1.975.648 2.463.717 2.871.863
PIB/cap de locuitor
(mii lei pre]uri curente)a 16.611 24.300 35.826 52.109 69.501 86.996 113.675 132.810
Rata real` de cre[tere a PIB (%)a -4,8 -1,2 2,1 5,7 5,1 5,2 8,4 4.1
PIB (miliarde Euro pre]uri curente)b 37,4 33,5 40,3 44,9 48,5 52,6 60,8 79,3
PIB/cap de locuitor
(Euro pre]uri curente)b 1.660 1.491 1.795 2.002 2.224 2.420 2.805 3.665
PIB (miliarde USD pre]uri curente)c 42,1 35,6 37,1 40,2 45,8 59,5 75,5 98,6
VNB/pe cap de locuitor
(USD pre]uri curente)c 1.852 1.566 1.639 1.781 2.081 2.676 3.338 4.426
Pia]a for]ei de munc`
Rata [omajului, total (%)b 6,1 6,6 6,9 6,4 8,4 7,0 8.0 7,2f
Rata [omajului, <25 (%)b 18,2 18,8 18,4 17,6 21,7 18,57 21,0 19,7f
Rata infla]iei ( CPI in %)a 59,1 45,8 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 9,0
Finan]e publice
Deficitul general guvernamental
(% din PIB)b -3,2 -4,5 -4,4 -3,5 -2,0 -2,2 -1,3 -0,8
Datorii generale guvernamentale
(% din PIB)b 18,0 24,0 23,9 23,2 23,3 21,8
Balan]a de pl`]i
Conturi curente (milioane Euro)b -2.917 -1.437 -1.355 -2.223 -1.733 -2.956 -5.099g -6.891f
Exportul de m`rfuri
(milioane Euro)b 8.302 8.487 10.366 11.385 14.638 15.597 18.935 22.255
Importul de m`rfuri
(milioane Euro)b 10.927 9.744 12.050 14.354 17.400 19.550 24.258 30.061
Balan]a comercial`
(milioane Euro)b -2.625 -1.257 -1.684 -2.969 -2.762 -3.953 -5.323 -7.806
Investi]ii strìne directe
(milioane Euro)b 2.040 1.025 1.048 1.174 1.130 1.345
Ajutoare pe cap de locuitor
(USD curent)c 16,3 17,2 19 28,9 31,4
Surse: ) Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al României [i http://www.insse.ro, b) Comisia European`,
a
Raportul periodic pe anul 2004 privind progresele înregistrate de România în vederea ader`rii, (octombrie 2004),
c
) Baza de date a B`ncii Mondiale privind indicatorii de dezvoltare, http://devdata.worldbank.org, , d) Ancheta for]ei
de munc` în gospod`rii (AMIGO)/ Labour Force Survey (LFS). Tipuri de date: e) date semi-definite, f) date provi-
zorii, g) date revizuite
Cre[terea economic`. În primii ani dup` 1989, economia României a parcurs un drum dificil, cu multe
piedici; pe parcursul ultimilor ani a urmat îns` un proces de redresare lent`, iar începând din 2000 se
înregistreaz` nivele substan]ial mai mari ale PIB. Datele preliminare pentru anul 2004 indic` un nivel
impresionant al ratei de cre[tere, de 8,3%. Cauzele imediate ale cre[terii PIB au fost urm`toarele: i)
cre[terea consumului la nivelul gospod`riilor; ii) cre[terea nivelului investi]iilor; [i iii) nivelul mai
mare al exporturilor. La un nivel de baz`, acesta este rezultatul impactului cumulat al mai multor
încerc`ri de a se realiza reforma structural`, al unei mai mari deschideri [i al manifest`rii concuren]ei,
precum [i un mix de politici mai responsabile. În context regional, dezvoltarea economic` a României
este asem`n`toare cu cea a Bulgariei, în timp ce Ucraina este r`mas` mai în urm`, iar Ungaria este mult
în fa]` (Figura 2.5). Între regiunile României exist` îns` importante discrepan]e, în perioada 1999-2001
venitul pe cap de locuitor în regiunea Bucure[ti fiind aproape de dou` ori mai mare decât media
na]ional`, [i aproape de 2,5 ori mai mare decât venitul din regiunea de nord-est, cea mai s`rac`.
31
Figura 2.5: VNB pe cap de locuitor (în USD)
7,000
6,000
5,000
Ungaria
4,000
România
3,000 Bulgaria
2,000 Ucraina
1,000
0
1999 2000 2001 2002 2003
Surs`: Baza de date a B`ncii Mondiale privind indicatorii de dezvoltare
Reformele economice. România [i-a lansat cu întârziere procesul de reform` [i a introdus m`surile
esen]iale de liberalizare [i reform` a întreprinderilor în 1997. Sectorul bancar a fost restructurat la
sfâr[itul anilor 1990, iar sectorul industrial trece acum printr-o serie de reforme, printre care [i o priva-
tizare limitat`. Reformele din sectorul agricol, deosebit de important pentru România, sunt în conti-
nuare lente, iar productivitatea în agricultur` continu` s` fie sc`zut`. S-au înregistrat unele progrese în
crearea institu]iilor necesare precum [i a cadrului juridic pentru economia de pia]`. Totu[i, procedurile
complicate, precum [i neajunsurile în aplicarea legilor de c`tre administra]ia public` [i sistemul judi-
ciar au întârziat desf`[urarea procesului de reform`. Totu[i, conform Comisiei Europene, România
îndepline[te criteriile pentru a fi considerat` o economie de pia]` func]ional`, de[i se impune consoli-
darea în continuare a stabilit`]ii macroeconomice [i aprofundarea reformelor structurale. Cre[terea
nivelului investi]iilor din surse interne [i strìne, chiar dac` a pornit de la un nivel foarte sc`zut, indic`
o mai mare încredere în climatul de investi]ii din ]ar`. În acela[i timp, corup]ia din România continu`
s` fie grav` [i larg r`spândit` conform Comisiei Europene, reprezentând o amenin]are grav` atât pen-
3
tru efectele reformei, cât [i pentru viitoarele investi]ii strìne. Vom aborda problema corup]iei mai pe
larg la capitolul 6.4.3.
{omajul. Num`rul [omerilor înregistra]i a r`mas destul de stabil dup` 1999, deoarece cre[terea din sec-
torul privat a redus efectele disponibiliz`rilor f`cute ca urmare a restructur`rii industriilor de stat. Rata
relativ sc`zut` a [omajului indic` îns` faptul c` restructurarea economic` nu s-a încheiat înc`, iar par-
ticiparea la pia]a for]ei de munc` este [i ea în sc`dere. În consecin]`, pân` în 2000 num`rul salaria]ilor
sc`zuse la aproape jum`tate (56%) fa]` de num`rul din 1989. Astfel, atât [omajul ascuns cât [i sub-ocu-
parea se situeaz` la un nivel ridicat, mai ales în sectorul agricol [i în zonele rurale. În 2003, nu mai
pu]in de 34% din for]a de munc` era în continuare angajat` în sectorul agricol, un nivel asem`n`tor
înregistrându-se atât în sectorul industrial (31%), cât [i în sectorul serviciilor (35%), care înregistreaz`
o cre[tere rapid`. Tot în 2003 îns`, un procent de 63% din [omeri nu î[i mai g`siser` un loc de munc`
de peste un an, ceea ce arat` c` un anumit segment al for]ei de munc` risc` s` fie permanent exclus.
Este [i mai îngrijor`tor faptul c` [omajul este considerabil mai ridicat în rândul tinerilor sub 25 de ani
4
(Tabelul 1) . În acela[i timp, România dispune de un important sector informal, care ar putea absorbi
o propor]ie important` din for]a de munc`.
Infla]ia din România a fost unul dintre cele mai vizibile simptome ale dezechilibrelor macroeconomice
[i ale problemelor structurale, [i a atins nivele mult mai ridicate decât în alte ]`ri din Europa Central`
[i de Est. Totu[i, dup` ce a atins un vârf al ratei anuale a infla]iei de 154% în 1997, România a reu[it
s`-[i reduc` constant infla]ia, ajungând la nivelul de 12% în 2004, preg`tind poate terenul pentru primul
an în care rata infla]iei ar putea sc`dea sub 10%, în 2005. O politic` monetar` îmbun`t`]it`, cu o mai
3
Comisia European`, op. cit., (octombrie 2004), pp. 31, 33-36, 44-45, 48
4
Ibid., pp. 36-37, 46, CASPIS - Comisia anti-s`r`cie [i promovare a incluziunii sociale, Planul Na]ional Anti-
s`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale, (iulie 2002), pp. 91-92
32
mare concentrare pe lupta împotriva infla]iei, a contribuit atât la sc`derea ratelor infla]iei, cât [i la
cre[terea încrederii în sectorul bancar, ducând la o cre[tere a volumului depozitelor în b`nci la nivelul
gospod`riilor în 2004.
Finan]ele publice. Guvernul României a promovat tot mai pregnant o politic` fiscal` responsabil`, de[i
ea a fost oarecum mai relaxat` de la sfâr[itul anului 2003. Cre[terea puternic` a veniturilor fiscale,
împreun` cu economiile f`cute la plata dobânzilor, au contribuit la atingerea obiectivului de deficit pen-
tru al patrulea an consecutiv în 2003, de[i cheltuielile bugetare au fost mai ridicate decât cele scontate.
Rata brut` a datoriei guvernamentale s-a redus din 2000 [i a atins 21,8% din PIB la sfâr[itul anului
2003. Totu[i, Comisia European` [i-a exprimat îngrijorarea fa]` de substan]ialul deficit cvasi-fiscal
rezultat din subven]ionarea companiilor de stat neviabile, deoarece aceast` situa]ie este privit` ca un
impediment important în calea unei politici fiscale receptive [i transparente. Se impune prin urmare
reorientarea cheltuielilor publice spre capitalul uman, infrastructur` [i capacitatea administrativ`, pre-
cum [i asigurarea unei durabilit`]i solide în domeniul finan]elor publice, dat fiind dezechilibrul care se
manifest` tot mai puternic în sistemul public de pensii [i în sistemul sanitar. Aspectele legate de buge-
tul de stat vor fi dezb`tute la capitolul 6.4.4.
Deficitul de cont curent a înregistrat un nivel ridicat, fluctuând în jurul unei medii de 5,2% din PIB , [i
ajungând la 8,4% în 2004. Din cauza cre[terii în continuare a deficitului comercial, s-a raportat un nivel
ridicat al deficitului de cont curent in datele preliminare pentru 2005. Totu[i, condi]iile îmbun`t`]ite de
contractare a împrumuturilor [i nivelul mai ridicat al investi]iilor strìne directe au facilitat finan]area
deficitului extern. Rezervele de valut` ale B`ncii Na]ionale ajunseser` la nivelul lini[titor de 9,7 mili-
5
arde Euro în iulie 2004 .
Infrastructura. Infrastructura pentru transporturi, energie, ap` [i iriga]ii a avut de suferit din cauza volu-
mului sc`zut al investi]iilor din ultimele decenii, mai ales în mediul rural. Mai mult, din cauza absen]ei
unor proceduri deschise [i transparente în domeniul achizi]iilor publice, investi]iile publice din ultimii
15 ani au fost departe de a fi optime. În consecin]`, în 2002 doar 57% din popula]ia României avea
acces la re]eaua public` de furnizare a apei, iar în cazul popula]iei rurale din sate [i comune, se înre-
6
gistra un procent incredibil de sc`zut , de 17%. Dup` cum vom ar`ta la capitolul 6.3.1, în 2003 mai
pu]in de 10% din popula]ia rural` din regiunea de nord-est dispunea de o locuin]` cu baie sau camer`
de du[, din cauza absen]ei totale a infrastructurii necesare.
Dezvoltarea uman` [i afirmarea femeilor. PNUD m`soar` dezvoltarea uman` utilizând trei dimensiuni
de baz`: speran]a de via]` la na[tere; alfabetizarea adul]ilor; [i rata brut` de cuprindere în [coal`.
Conform Indicelui Dezvolt`rii Umane, România este o ]ar` cu o dezvoltare uman` medie, ocupând în
2002 locul 69 dintr-o list` de 177 ]`ri. În urma unei compara]ii la nivel regional, s-a constatat c`
România se situeaz` cu pu]in înaintea Ucrainei (locul 70) [i pu]in în urma Rusiei (locul 57) [i Bulgariei
(locul 56), îns` cu mult în urma Ungariei (38) [i Poloniei (37). PNUD m`soar` de asemenea inegali-
tatea între sexe pe baza unui alt set de indicatori de baz`: participarea economic` [i puterea de decizie;
participarea politic` [i puterea de decizie [i puterea asupra resurselor economice. România s-a clasat
pe locul 56 dintr-un num`r de 144 ]`ri în 2002, ocupând [i în acest caz o pozi]ie asem`n`toare fa]` de
7
celelalte ]`ri din regiune, ca [i în cazul Indicelui Dezvolt`ri Umane.
În 2003, speran]a de via]` la na[tere era în medie de 71 ani, fiind de 75 ani la femei [i 67 ani la b`rba]i.
Aceste valori sunt destul de asem`n`toare cu cele înregistrate în alte ]`ri din regiune. În ceea ce prive[te
îns` rata alfabetiz`rii în 2002, cifrat` la 97,3%, aceasta a fost pu]in mai sc`zut` decât în ]`rile vecine,
ceea ce este posibil s` indice o deficien]` mai veche a sistemului de înv`]`mânt.
5
Comisia European`, op. cit., (octombrie 2004), pp. 36-39
6
Ibid., p. 45, Guvernul României [i Sistemul Na]iunilor Unite în România, Raportul privind Obiectivele de
Dezvoltare ale Mileniului pe 2003, (2003 a), p. 41
7
Site-ul pe Internet al PNUD: http://hdr.PNUD.org
33
Capitolul 3
UNELE ASPECTE GENERALE

PRIVIND COPIII DIN ROMÅNIA
3. UNELE ASPECTE GENERALE PRIVIND COPIII DIN ROMÂNIA
Pentru a dobândi o mai bun` în]elegere a situa]iei grupurilor de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discri-
mina]i, este util s` în]elegem situa]ia general` a copiilor din România. Astfel, acest capitol cuprinde o
scurt` descriere a st`rii generale de s`n`tate a mamelor [i copiilor, precum [i a situa]iei din înv`]`-
mântul pre[colar, primar [i secundar.
3.1. S`n`tatea copilului
România traverseaz` în prezent o etap` de tranzi]ie epidemiologic`, în cadrul c`reia bolile contagioase/
transmisibile coexist` cu bolile ne-contagioase [i cu pericolele care amenin]` s`n`tatea legate de stilul
de via]`, cum ar fi accidentele, consumul de droguri [i bolile cu transmitere sexual`. România dispune
de un sistem de vaccinare func]ional, care cuprinde aproape to]i copiii, de[i mai pot exista unele zone
neacoperite.
Rata mortalit`]ii infantile. De[i calitatea serviciilor de s`n`tate a sc`zut pe parcursul anilor 1990, ratele
mortalit`]ii infantile [i juvenile (RMI [i RMJ) au înregistrat o tendin]` descendent`. În 2005, RMI a fost
de 15,0, ceea ce înseamn` c` 15 copii la fiecare 1.000 na[teri vii au decedat în primul an de via]` (Figura
3.1). Astfel, din cei aproximativ 221.020 copii n`scu]i în 2005, peste 3.310 au decedat înainte de a împli-
ni un an. Acest nivel este cu mult mai ridicat decât cele înregistrate în ]`rile Uniunii Europene, [i mai ridi-
cat decât în toate celelalte ]`ri din Europa Central` [i de Est. Mai mult, aceast` valoare estimat` este pro-
babil mai sc`zut` decât rata real`, deoarece datele administrative de regul` nu înregistreaz` toate cauzele
8
de deces în rândul copiilor. RMI este mult mai ridicat` în mediul rural (17,9 în 2005) fa]` de mediul urban
(12,4), nivelul cel mai ridicat fiind înregistrat în regiunea de nord-est (23,3) [i cel mai sc`zut în Bucure[ti
(9,4). Jude]ele unde s-au înregistrat ratele cele mai ridicate sunt Vaslui, Boto[ani [i Mehedin]i.
Cauzele cele mai frecvente ale mortalit`]ii infantile sunt cauzele peri-natale, bolile respiratorii [i mal-
forma]iile congenitale, care împreun` reprezint` aproximativ 85% din RMI. Ponderea cauzelor peri-
natale a crescut încet de-a lungul anilor de la 26% în 1997 la 33% în 2003, fiind un semn al îngrijirii
[i consilierii prenatale necorespunz`toare. În jur de 98% dintre toate na[terile înregistrate în 2004 au
fost asistate de personal cu preg`tire, de unde reiese c` peste 3.000 de copii s-au n`scut f`r` asisten]`
din partea unui personal calificat. Ponderea deceselor din cauza bolilor respiratorii a sc`zut în aceea[i
perioad` de la 34% la 29% în timp ce cauzele legate de malforma]iile congenitale au r`mas aproxima-
9
tiv la acela[i nivel .
Figura 3.1: Rata mortalit`]ii infantile (RMI) [i juvenile (RMJ)
35
30
25
la 1,000 n`scu]i vii
20
15
10
5
0
95
02
03
96
04
92
93
94
97
98
99
00
01
19
20
19
19
19
19
19
19
19
20
20
20
20
RMJ RMI Post Neonatal Neonatal
Surs`: Ministerul S`n`t`]ii - CSSMD [i MONEE (pentru RMJ)

8
Conform estim`rilor din Studiul S`n`t`]ii Reproducerii pe 1999, în perioada 1994-1999 RMI a fost de 31,5 [i
RMJ de 35.
9
Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al României 1990-2002 Serii de timp, (2003), p. 188
35
Majoritatea deceselor în rândul copiilor sub cinci ani se produc în primul an de via]`. Printre cauzele
cele mai comune ale decesului în rândul copiilor între 1-4 ani se num`r` accidentele (33,7% în 2005),
urmate de afec]iunile respiratorii (21,8%) [i malforma]iile congenitale (15%). Pentru a se reduce în
continuare ratele mortalit`]ii infantile, este important s` se asigure ca: toate femeile gravide s` aib` cât
mai u[or acces la îngrijire ante-natal` de calitate; s` se fac` investi]ii substan]iale în educa]ia pentru
s`n`tate a grupurilor vulnerabile; to]i copiii s` aib` acces la servicii de s`n`tate gratuite.
Rata mortalit`]ii materne. De[i rata mortalit`]ii materne (RMM) este dificil de estimat, s-a calculat c`
în 2005 aceast` rat` s-a cifrat la 17 la 100.000 copii n`scu]i vii, pornindu-se de la num`rul de 37 decese
materne înregistrat. De[i este foarte probabil ca rata s` fie mult mai mare, din cauza neînregistr`rii
tuturor deceselor, cifra este totu[i cea mai ridicat` din Europa, atât ca valoare absolut`, cât [i ca valoare
relativ`. Num`rul deceselor aflate în leg`tur` cu avorturile este într-o lent` sc`dere, îns` în continuare
30% din RMM au leg`tur` cu avorturile, în timp ce restul au cauze obstetricale (Figura 3.2). În
10
România, rata avorturilor este de aproximativ 1,1 pe fiecare n`scut viu , din nou cea mai ridicat` rat`
înregistrat` în Europa. Exist` tendin]a de a privi avortul ca un înlocuitor pentru contracep]ie. Printre
motivele care sunt la originea acestei situa]ii se num`r` [i mo[tenirea vechii politici for]at pronataliste,
lipsa de cuno[tin]e [i lipsa de încredere în sistemul de s`n`tate, precum [i în serviciile de planificare
familial`. O mare parte din decesele materne ar putea fi evitate prin recurgerea la servicii de planifi-
care familial` adecvate [i care s` se adreseze mai ales familiilor care au nevoie de ele, prin servicii de
îngrijire ante-natal` de bun` calitate, u[or accesibile [i bazate pe stimulente, în combina]ie cu un sis-
tem de trimitere îmbun`t`]it. Educa]ia sanitar` [i con[tientizarea, mai ales în rândul grupurilor de tineri
vulnerabile, al familiilor [i comunit`]ilor, ar contribui la modific`rile comportamentale.
Figura 3.2: Rata mortalit`]ii materne

(Total`, obstetric` [i legat` de avorturi)
90
80
70
la 100.000 n`scu]i vii
60
50
40
30
20
10
0
92
93
00
01
91
99
94
95
96
02
03
90
97
98
19
19
19
19
19
19
19
20
20
20
20
19
19
19
RMM Obstetric` Legat` de avorturi
Surs`: Ministerul S`n`t`]ii, CSSMD, Mortalitatea Matern` prin Complica]iile Sarcinii, Na[terii [i Lùziei în
România Anul 2003, (2004), pp. 2, 5, 17
Malnutri]ia. Rezultatele Studiului Nutri]ional Integrat pe 2004 indic` îmbun`t`]iri semnificative ale
ratelor de malnutri]ie cronic` în ultimii ani. Inciden]a în`l]imii mici pentru vârst` (din cauza încetinirii
ritmului de cre[tere sau a malnutri]iei cronice) în rândul copiilor cu vârste între 2-5 ani a crescut de la
9% în 1991 la 20% în 2000, situa]ia cea mai proast` înregistrându-se în Moldova (35%). Între timp îns`
ponderea a sc`zut la 5,9% în 2004, reflectând o îmbun`t`]ire a condi]iilor generale de trai. La indica-
torul greutate raportat` la în`l]ime s-au ob]inut procente asem`n`toare atât la copiii cu greutate mare
pentru în`l]ime (4,2%) cât [i la copiii cu greutate mic` pentru în`l]ime (4,4%). Totu[i, în timp ce greu-
tatea mare pentru în`l]ime (care indic` o alimenta]ie dezechilibrat`, cu consum mare de fìn`, zah`r [i
cartofi) este în sc`dere, greutatea mic` pentru în`l]ime (care este un simptom al malnutri]iei acute, care
poate duce la malnutri]ie cronic` într-o etap` ulterioar`) este în cre[tere. În acela[i timp, inciden]a
10
Ministerul S`n`t`]ii, Studiul S`n`t`]ii Reproducerii, România 2004, (mai 2005) pp. 21
36
greut`]ii mici pentru vârst` (copiii subponderali) a crescut de la 4-5% în 2000 la 5,5% în 2004, mai ales în
rândul copiilor peste vârsta de 2 ani. Pe scurt, situa]ia în ceea ce prive[te malnutri]ia cronic` s-a îmbun`t`]it
pe parcursul ultimilor câ]iva ani, în timp ce situa]ia privind malnutri]ia acut` s-a înrùt`]it. To]i cei trei
11
indicatori de malnutri]ie indic` rate mai ridicate de malnutri]ie în rândul copiilor din mediul rural .
Anemia. De[i s-a înregistrat o tendin]` de sc`dere a anemiei în rândul copiilor în vârst` de un an, de la
48% în 1998 la 37% în 2001, nivelul acesteia a crescut din nou, ajungând la 59% în 2004. Totu[i, nu
se înregistreaz` nivele de anemie sever` decât la un procent de sub 1% din copii. Nivelele cele mai ridi-
cate se înregistreaz` în Muntenia [i Moldova, valorile fiind mult mai mari în mediul rural, îns` nu se
înregistreaz` diferen]e prea mari între bìe]i [i fete. Aproximativ 40% din femeile gravide [i 30% din
mamele tinere cu copii sub vârsta de 5 ani sunt anemice. Nivelele de nutri]ie [i anemie în rândul copii-
lor indic` practicile necorespunz`toare în hr`nirea copiilor, îns` [i nivelul sc`zut de al`ptare. Al`ptarea
exclusiv` este practic necunoscut`, deoarece bebelu[ii sunt hr`ni]i [i cu alte lichide deja începând cu a
doua lun` de via]`. Durata medie a al`ptatului a crescut în ultimii patru ani, de la 5,5 luni la 6,6 luni.
De asemenea, cu ocazia Studiului Nutri]ional Integrat pe 2004 s-a constatat c` nivelul median de
excre]ie a iodului în urin` în rândul copiilor de vârst` [colar` s-a îmbun`t`]it, ajungând aproape la
nivelul standardelor interna]ionale. Num`rul gospod`riile care folosesc sarea iodat` a crescut sub-
stan]ial pe parcursul ultimilor ani, ajungând la 96,3% în 2004. Totu[i, 33,5% din copii sunt afecta]i de
12
un u[or deficit de iod .
Tuberculoza. De la mijlocul anilor 1980 se înregistreaz` o cre[tere a num`rului cazurilor de tubercu-
loz`, iar România înregistreaz` cea mai mare inciden]` a îmboln`virilor din toate ]`rile Europei
Centrale [i de Est. Inciden]a în rândul copiilor între 0-14 ani s-a dublat între 1995 [i 2002, ajungând la
nivelul de 46 la 100.000 de copii, ceea ce înseamn` aproximativ 1.700 de copii. Implementarea
Strategiei de Tratament Dublu Observat (DOTS) este dificil`, deoarece nivelul ridicat de s`r`cie [i
nivelul sc`zut de con[tientizare împiedic` identificarea timpurie a cazurilor [i distorsioneaz` ratele de
confirmare în rândul pacien]ilor suspec]i.
HIV/SIDA [i bolile cu transmitere sexual`. Conform estim`rilor, rata de prevalen]` este de sub 0,1%,
la sfâr[itul anului 2005 înregistrându-se un num`r de 11.187 persoane care trìau cu HIV/SIDA. Grupul
cel mai important este reprezentat de cei aproximativ 7.000 de copii [i tineri care au fost infecta]i în
perioada 1986-1991 [i constituie grupul cel mai numeros de acest tip din Europa. De asemenea, este în
cre[tere [i num`rul persoanelor seropozitive în rândul grupurilor de mare risc de tineri [i adul]i, cum ar
fi utilizatorii de droguri injectabile (doar în municipiul Bucure[ti exist` circa 30.000), lucr`tori sexuali,
femeile victime ale traficului, popula]iile mobile [i alte grupuri vulnerabile. Ratele de testare în rândul
acestor grupuri sunt sc`zute, ceea ce arat` faptul c` un studiu santinel` este insuficient pentru a evalua
statutul [i r`spândirea HIV/SIDA. Dintre cele 11.187 persoane înregistrate care trìau cu HIV/SIDA,
7.623 se afl` sub supraveghere activ`, iar 57% dintre ace[tia beneficiaz` de tratament anti-retroviral
13
(adic` inclusiv to]i pacien]ii eligibili) . Nivelul transmiterii verticale este redus [i s-a elaborat un cadru
legislativ pentru testarea tuturor femeilor gravide. Tratamentul profilactic este în continuare insuficient,
îns` de la Fondul Global se prime[te un sprijin important în acest sens. Inciden]a sifilisului a crescut
foarte mult, ajungând la cifra de 56 de bolnavi la 100.000 de locuitori în 2002, ceea ce indic` o cre[tere
semnificativ` a comportamentului sexual riscant. Îmboln`virile cu hepatita C [i B sunt [i ele numeroase
11
IOMC [i UNICEF, Statutul nutri]ional al copiilor sub 5 ani, al elevilor de 6-7 ani [i al femeilor în vârst` [i
gravide (mai 2005), pp. 42-47
12
Durata medie a al`pt`rii exclusive a fost de 0,6 luni, iar durata medie a al`pt`rii în general a fost de 8,4 luni
conform Studiului S`n`t`]ii Reproducerii - 1999, p. 104)
13
Site-ul oficial pe Internet al Comisiei Na]ionale de Lupt` împotriva SIDA, www.cnlas.ro, (23 iulie 2005)
37
în rândul utilizatorilor de droguri injectabile, ceea ce indic` un nivel ridicat de folosire în comun a
seringilor [i un mare poten]ial de infectare.
Sistemul de s`n`tate se confrunt` cu procesul de tranzi]ie de la un sistem puternic centralizat la un sis-
tem de îngrijire primar` descentralizat la nivel de comunitate, beneficiind de un sistem de trimitere
func]ional. În mediul rural, lipsesc în continuare în mare m`sur` serviciile de bun` calitate. Se impune
extinderea func]iilor [i competen]elor personalului sanitar de la nivel local, [i anume ale asistentelor
medicale [i asistentelor comunitare, precum [i a mediatorilor de s`n`tate. Mai mult, va fi necesar s` se
pun` un accent mai mare pe serviciile de prevenire, spre deosebire de abordarea tradi]ional`, în care
accentul se punea pe serviciile curative. Îngrijirea primar` trebuie s` devin` accesibil` pentru to]i
copiii [i femeile gravide. Se impune îmbun`t`]irea educa]iei sanitare din [coli [i comunit`]i, introdu-
cerea unor practici de îngrijire adecvate în rândul p`rin]ilor vulnerabili, punându-se accentul pe mana-
gementul integrat al bolilor copil`riei.
Discrepan]ele din sistemul de s`n`tate care apar în leg`tur` cu grupurile de copii vulnerabile, excluse
[i/sau discriminate vor fi discutate la capitolele 4, 5 [i 6.
3.2. Înv`]`mântul
Sistemul de înv`]`mânt românesc cuprinde urm`toarele nivele: cre[ele, înv`]`mântul pre[colar, [coala
primar` (clasele 1-4), gimnaziul (clasele 5-8) [i liceul (clasele 9-12). Începând cu anul [colar 2003-
2004, durata înv`]`mântului obligatoriu din România a fost prelungit` de la 8 la 10 ani. Sistemul [colar
se confrunt` cu probleme atât în ceea ce prive[te accesul la [coli (mai ales în mediul rural), cât [i cali-
tatea (privind aspecte cum ar fi crearea unei [coli prietenoase fa]` de copii, sensibilitatea fa]` de proble-
mele de gen [i nediscriminarea) [i rezultatele la înv`]`tur` (inclusiv dobândirea deprinderilor de via]`).
Cre[ele pentru copiii sub 3 ani [i-au redus activitatea pe parcursul ultimilor câ]iva ani din cauza lipsei
de interes [i de resurse din partea p`rin]ilor. Aceast` situa]ie a fost provocat` de func]iile limitate ale
cre[elor, de lipsa unei abord`ri integrate fa]` de copil`ria timpurie [i de absen]a unui organism de regle-
mentare. Spre deosebire de cre[e, rata de cuprindere în înv`]`mântul pre[colar a copiilor între 3-6 ani
a crescut pe parcursul ultimilor ani, dep`[ind procentul de 70% în anul [colar 2002-2003, neajungând
îns` nici m`car la 20% în rândul copiilor rromi. La copiii în vârst` de 6 ani, rata de cuprindere ajunge
pân` la 90%, preg`tind astfel terenul pentru includerea anului preg`titor în înv`]`mântul obligatoriu.
Totu[i, din cauza aloc`rilor reduse de la buget [i a faptului c` familiile s`race au mai mul]i copii, ace[ti
copii risc` s` fie exclu[i din înv`]`mântul pre[colar. Astfel, ratele de cuprindere reduse sunt mai evi-
dente în comunit`]ile dezavantajate, cum ar fi comunit`]ile rurale sau comunit`]ile s`race de rromi.
Cuprinderea în înv`]`mântul primar [i secundar. Rata brut` de cuprindere (RBC) pentru clasele I-VIII
a crescut constant pe parcursul ultimului deceniu, ajungând la 96.3% în anul [colar 2004-2005.
Aproximativ 97,7% din elevii din [coala primar` ajung în clasa a V-a. RBC pentru clasele IX-XII a fost
estimat` la 75,7% pentru anul [colar 2004-2005, înregistrând o cre[tere asem`n`toare cu rata de
cuprindere pentru înv`]`mântul primar [i gimnazial.
Discrepan]ele dintre mediul rural [i urban. În înv`]`mântul din România exist` importante discrepan]e,
care tind s` devin` [i mai mari, între mediile rural [i urban. Astfel, spre deosebire de situa]ia copiilor
din mediul urban, în mediul rural RBC a înregistrat o tendin]` descresc`toare dup` 1999 (vezi Figura
3.3). Mai mult, discrepan]ele dintre mediile rural [i urban se adâncesc pe m`sur` ce copiii cresc. În
înv`]`mântul secundar (clasele IX-XII), RBC pentru anul [colar 2004-2005 a fost estimat` la 56,6%
pentru copiii din mediul rural [i 89,3% pentru copiii din mediul urban. Ratele ridicate de abandon
[colar în rândul elevilor din comunit`]ile rurale dup` clasa a VIII-a va constitui o provocare major`, cu
atât mai mult cu cât clasele a IX-a [i a X-a au devenit obligatorii începând cu anul [colar 2004-2005.
38
Figura 3.3: Rata brut` de cuprindere în clasele I-VIII
105%
100%
95%
90%
85%
80%
75%
93
00
94
01
02
90
91
92
95
96
97
98
99
20
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
20
20
Total urban rural
Surs`: PNUD, Raportul Na]ional privind Dezvoltarea Uman` pentru România pe 2003-2004, (proiect, noiembrie
2004), Tabelul 27
Discrepan]ele între sexe. Diferen]a între sexe în ceea ce prive[te ratele de cuprindere se situeaz` sub
1% pentru clasele I-VIII, fiind deci foarte mic` în compara]ie cu diferen]ele dintre mediul rural [i
urban. Ca [i în multe alte ]`ri, în clasa I se înscriu mai pu]ine fete, iar pe parcursul înv`]`mântului obli-
gatoriu abandoneaz` [coala mai mul]i bìe]i. Astfel, pentru clasele IX-XII, RBC pentru anul [colar
2004-2005 a fost estimat` la 77,8% pentru fete [i 73,7% pentru bìe]i, ratele de cuprindere fiind
aproape egale pentru bìe]i [i fete în mediul rural, îns` cu aproape 5% mai mare pentru fete în mediul
urban. Totu[i, exist` o discrepan]` între sexe în con]inutul înv`]`rii, deoarece programele [i manualele
[colare prezint` o perspectiv` tradi]ional masculin` [i nu se bazeaz` pe concep]iile moderne care pro-
14
moveaz` echitatea de gen [i sensibilitatea fa]` de problemele de gen.
Alte discrepan]e. Discrepan]ele care apar în leg`tur` cu grupurile de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau
discrimina]i vor fi discutate la capitolele 4, 5 [i 6.
Rezultatele la înv`]`tur`. Studiul comparativ cunoscut sub denumirea Tendin]ele interna]ionale în
studiul matematicii [i [tiin]elor (TIMSS) privind rezultatele la înv`]`tur` la matematic` [i [tiin]e, care
cuprinde aproape 50 de ]`ri, permite realizarea unei compara]ii la nivel interna]ional. Elevii români de
clasa a VIII-a se reg`sesc undeva pe la mijlocul clasamentului, România clasându-se pe locul 26 la
matematic` [i 27 la [tiin]e. Cuno[tin]ele în rândul elevilor de clasa a VIII-a au r`mas la acela[i nivel
de la realizarea primului studiu în 1995. Rezultatele ob]inute de România sunt pu]in mai slabe decât
cele ob]inute de majoritatea celorlalte ]`ri participante din fostul bloc sovietic (Figura 3.4).
Figura 3.4: Rezultatele ob]inute la matematic` de elevii din clasa a VIII-a
540
520
Ungaria
500
Rusia
480 Bulgaria
460 România
440
1995 1999 2003
Surs`: Studiul privind tendin]ele interna]ionale în studiul matematicii [i [tiin]elor, preluat de pe Internet de la
adresa http://nces.ed.gov/timss
14
Institutul de [tiin]e ale Educa]iei [i UNICEF, Perspective asupra dimensiunii de gen în educa]ie, (2004), pp.
115-120
39
Studiul echivalent, cunoscut sub denumirea Progrese în înv`]`tur` la citit-scris (PIRLS) [i privind
rezultatele la înv`]`tur` la citit-scris, a fost realizat pentru prima dat` în 2001. Elevii de clasa a IV-a
din România au ocupat locul 22 din cele 35 de ]`ri participante, ob]inând [i la aceast` materie rezultate
pu]in mai slabe decât elevii din majoritatea ]`rilor din fostul bloc sovietic. Este important s` subliniem
faptul c` aceste medii na]ionale nu ofer` nici un fel de informa]ii despre diferen]ele la nivel regional
sau diferen]ele de gen, [i bineîn]eles nu îi cuprind [i pe copiii care nu au fost niciodat` cuprin[i în sis-
temul de înv`]`mânt sau care au abandonat [coala. Totu[i, studiul PIRLS a constatat c` între cele mai
slabe [i cele mai bune rezultate ob]inute de elevii din România exist` o diferen]` relativ mare, ceea ce
15
indic` existen]a unor discrepan]e în cadrul ]`rii .
Dac` privim cealalt` parte a spectrului, ca urmare a recens`mântului din 2002 s-a constatat c` 64.290
copii [i tineri români între vârstele de 10-19 ani erau analfabe]i, ceea ce reprezint` 2,2% din totalul
popula]iei din aceast` grup` de vârst`.
Sistemul [colar se lupt` cu o infrastructur` [colar` necorespunz`toare, precum [i cu deficien]ele privind
programele [i materialele didactice, ceea ce genereaz` un mediu de înv`]are care este departe de a fi
prietenos fa]` de copii. Propor]ia profesorilor necalifica]i din mediul rural în anul [colar 2000-2001 era
de aproape dou` ori mai mare decât în mediul urban, ceea ce indic` poate caracterul necorespunz`tor
al sistemului de salarii, sporuri [i prime. De asemenea, sistemul [colar este în continuare perceput ca
unul elitist, care se concentreaz` asupra elevilor care ob]in rezultate bune la materiile teoretice. Mai
mult, [colile profesionale, unde merg copiii cu înclina]ii mai practice, nu au reu[it s`-[i adapteze pro-
gramele la nevoile de pe pia]a muncii, ceea ce reprezint` o mare problem`. Un aspect care afecteaz`
to]i copiii este absen]a unei abord`ri bazate pe deprinderile de via]`.
15
TIMSS = Studiul privind tendin]ele interna]ionale în studiul matematicii [i [tiin]elor, PIRLS = Studiul
privind progresele înregistrate pe plan interna]ional privind alfabetizarea, cf. http://nces.ed.gov/timss [i
http://nces.ed.gov/pubs2004/pirlspub
40
41
Capitolul 4
GRUPURILE DE COPII
VULNERABILI, EXCLU{I
{I/SAU DISCRIMINA}I
4. GRUPURILE DE COPII VULNERABILI, EXCLU{I {I/SAU
DISCRIMINA}I
4.1. Copiii lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc`
Legisla]ia. Conform prevederilor Conven]iei ONU cu privire la drepturile copilului (CDC), copiii care
sunt lipsi]i, temporar sau permanent, de îngrijirea familiei lor au dreptul la protec]ie [i asisten]` spe-
cial` din partea statului. Atunci când se acord` asisten]` [i protec]ie special` unui copil care este sepa-
16
rat de p`rin]ii sì, vor prevala întotdeauna interesele superioare ale copilului. România a ratificat
CDC, iar copiii care se afl` în astfel de situa]ii beneficiaz` de protec]ie în conformitate cu prevederile
Legii nr. 272/2004, al c`rei con]inut este în deplin` concordan]` cu CDC. Conform Capitolelor III [i
VII din aceast` lege, r`spunderea pentru copiii lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc` le va reveni autorit`]ilor
publice locale, care au sarcina de a crea servicii de protec]ie diverse, accesibile [i de calitate în acest
sens, în conformitate cu nevoile copilului.
Defini]ie. Cre[terea copilului în familie este unic` prin faptul c` asigur` crearea rela]iilor sociale, pre-
cum [i poten]ialul necesar pentru dezvoltarea sa fizic` [i emo]ional`. Din acest motiv, CDC pune un
accent deosebit pe cre[terea copilului în familie, care este de asemenea fundamental` în asigurarea unui
mediu de protec]ie. Copiii care nu pot s` stea cu p`rin]ii lor pe perioade mai scurte sau mai lungi de
timp din cauza decesului sau îmboln`virii p`rin]ilor, deoarece ace[tia ajung în închisoare sau îi aban-
doneaz`, sau nu au deprinderi corespunz`toare pentru cre[terea copiilor sunt astfel defini]i drept copii
lipsi]i de îngrijire p`rinteasc`. Astfel de copii constituie unul dintre cele mai vulnerabile grupuri de
17
copii din orice societate .
Num`rul copiilor lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc`. În ciuda faptului c` România a demarat procesul de
reform` a sistemului de protec]ie a copilului în 1997, num`rul copiilor lipsi]i de îngrijire p`rinteasc` nu
a sc`zut conform a[tept`rilor. La începutul anilor 1990, aproximativ 100.000 de copii trìau în singu-
ra form` de protec]ie existent` pe vremea aceea pentru copiii lipsi]i de îngrijire p`rinteasc`, [i anume
în institu]iile publice reziden]iale. Cu 15 ani mai târziu, la sfâr[itul lunii martie 2006, mai erau 77.866
copii care trìau în institu]ii reziden]iale sau în forme de protec]ie de tip familial (Figura 4.1 de mai
18
jos) . Cifra corect` pentru 2006 s-ar putea s` fie chiar mai mare, pentru c` ea nu cuprinde copiii mici
abandona]i în institu]iile sanitare, care într-o oarecare m`sur` s-ar putea s` fi înlocuit leag`nele pentru
copiii între 0-3 ani. Mai mult, ]inând seama de nivelul redus al fertilit`]ii [i num`rul mic de copii
n`scu]i pe parcursul ultimilor 15 ani, ponderea copiilor priva]i de îngrijire p`rinteasc` s-ar putea chiar
s` fi crescut dup` 1989. Concluzia care se impune este c`, în ciuda succeselor importante înregistrate
în privin]a aspectelor calitative legate de copiii lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc`, reforma nu a reu[it s`
]in` sub control intrarea copiilor în sistemul de protec]ie, lucru care este subliniat [i în leg`tur` cu aban-
donul.
16
Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului, art. 20(1), art.3(1)
17
Centrul de Cercet`ri Innocenti al UNICEF, Un deceniu de tranzi]ie - Raport de monitorizare regional nr. 8 -
2001, (2001), p. 93
18
Site-ul pe Internet al ANPDC, www.copii.ro, (2 iunie 2005)
43
Figura 4.1: Copiii afla]i în institu]ii reziden]iale sau în alte forme de protec]ie de tip familial
10 0,00 0 Copii
90 ,00 0
institu]ionaliza]i
80 ,00 0
70 ,00 0
60 ,00 0 Copii \n
50 ,00 0 familii
40 ,00 0 substitut
30 ,00 0 Total copii \n
20 ,00 0 forme de protec]ie
10 ,00 0 publice/private
-
02
00
01
03
04
20
20
20
20
20
Surs`: Site-ul ANPDC, www.copii.ro, (2 iunie 2005)
4.1.1. Copiii abandona]i

În România, copiii abandona]i reprezint` un grup important de copii lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc`,
atât din cauza dimensiunii cât [i a gravit`]ii situa]iei în care se afl`. Ace[ti copii sunt deosebit de vulne-
rabili, nu în ultimul rând pentru c` foarte mul]i dintre ei sunt abandona]i de p`rin]ii lor la na[tere. Astfel
de copii au nevoie urgent` de îngrijire [i protec]ie relevant`, fie în familia biologic`, fie în familia
extins`, în familii substitut, în centre de plasament sau prin adop]ie.
Exist` diferite moduri în care putem definii copiii abandona]i, iar num`rul estimat de copii abandona]i
se va schimba în func]ie de defini]ia de la care pornim. În 2004, un grup de exper]i de la mai multe
institu]ii guvernamentale [i non-guvernamentale au realizat un studiu intitulat Situa]ia privind aban-
donul copiilor în România, cu sprijin din partea UNICEF. Pentru studiu au fost selectate aproximativ
2000 de fi[e medicale ale unor copii sub vârsta de 5 ani din 159 institu]ii sanitare (70 de maternit`]i,
89 de spitale [i sec]ii de pediatrie/recuperare) [i 25 de centre de plasament în regim de urgen]`.
Conform acestui studiu, un copil abandonat este un copil ai c`rui p`rin]i biologici nu î[i mai îndeplinesc
responsabilitatea de a-l îngriji [i de a-i asigura nevoile fundamentale de dezvoltare, întrerupând orice
leg`tur` fizic` cu copilul înainte ca o institu]ie autorizat` s` poat` prelua r`spunderea pentru acesta . În
acest studiu, abandonul nu este condi]ionat nici de locul, nici de durata abandonului, prin urmare
19
copilul poate fi abandonat fie temporar, fie permanent . În contextul românesc se întâmpl` destul de
des ca copiii mici s` fie abandona]i temporar, abandonul fiind astfel o situa]ie dinamic` [i uneori fluid`.
4.1.1.1. Situa]ia copiilor abandona]i
Num`rul copiilor abandona]i. Num`rul copiilor români abandona]i la na[tere sau la scurt timp dup`
aceea continu` s` fie ridicat. Dup` 1989, era de a[teptat ca accesul legal la avorturi [i promovarea utili-
z`rii contraceptivelor s` aib` ca rezultat reducerea num`rului abandonurilor. Totu[i, împotriva tuturor
a[tept`rilor, num`rul copiilor abandona]i a continuat s` fie ridicat. Conform studiului privind aban-
donul realizat în 2005, rata abandon`rii copiilor în maternit`]i a fost de 1,8% atât în 2003 cât [i în 2004.
Aceasta înseamn` c` au fost abandona]i 18 nou-n`scu]i la 1.000 copii n`scu]i vii, ceea ce s-ar traduce
printr-un num`r estimat de 4000 nou-n`scu]i abandona]i anual în maternit`]ile din România. În spitale
[i în sec]ii de pediatrie/recuperare, rata abandon`rii copiilor, care reprezint` num`rul copiilor aban-
dona]i la 100 intern`ri, a fost de 1,5% în 2003 [i 1,4% în 2004, ceea ce corespunde la aproximativ 5.000
de copii abandona]i pe an. Deoarece aceste cifre sunt confirmate de studii realizate anterior, se poate
trage concluzia c` în ceea ce prive[te abandonarea copiilor, se înregistreaz` o tendin]` descresc`toare.
19
UNICEF, IOMC, ANPDC, Step by Step, Funda]ia Interna]ional` pentru Copil [i Familie, Adolescentul [i
Asocia]ia Comunitatea în Sprijinul Copilului, an, (2005), p. 17
44
Datele de mai sus indic` faptul c` dimensiunea fenomenului de abandon al copiilor din România nu
20
difer` prea mult fa]` de situa]ia de acum 10, 20 sau chiar 30 de ani .
Locul abandonului. Se pare c` rezultatele studiului privind abandonul realizat în 2005 concord` cu
rezultatele studiilor realizate anterior în ceea ce prive[te locul abandonului (Figura 4.2). Astfel se con-
stat` c` majoritatea copiilor care trìesc în institu]ii reziden]iale sunt copii care ini]ial au fost aban-
21
dona]i în maternit`]i sau sec]ii de pediatrie/recuperare .
Figura 4.2: Locul abandonului pentru copiii între 0-3 ani care trìesc în institu]ii
200 0 64 % 36 %
199 6 70 % 30 %
199 0 83 % 17 %
0% 20 % 40 % 60 % 80 % 100 %
Institu]ii sanitare Alt loc
Surs`: ANPCA, et al., Abuzul asupra copilului în institu]iile de protec]ie social` din România, (2002 a), p. 29,
Ministerul S`n`t`]ii, et al., Cauzele institu]ionaliz`rii copiilor români în leag`ne [i sec]iile de distrofici, (decem-
brie 1991), p. 14
Vârsta. 83% dintre copiii abandona]i în spitale sau sec]ii de pediatrie/recuperare au avut vârste sub 3
ani. Aproximativ jum`tate dintre ace[tia (41%) aveau vârste între 1 [i 2 ani.
Diferen]ele între sexe. Nu exist` diferen]e semnificative între sexe în cazul copiilor abandona]i. În
maternit`]i, procentul bìe]ilor abandona]i (50,9%) este pu]in mai mare decât cel al fetelor (49,1%).
Situa]ia este asem`n`toare în spitalele de copii [i centrele de recuperare, de[i aici diferen]ele între sexe
22
sunt u[or mai accentuate: 51,8% bìe]i [i 48,2% fete . În conformitate cu studiul realizat în 2002
privind abuzul asupra copiilor, rata bìe]ilor cu vârste între 0-3 ani care trìesc în institu]ii reziden]iale
23
este chiar mai mare, ridicându-se la 53,8% la bìe]i, în compara]ie cu 46,2% la fete . Astfel, cu cât
copiii sunt mai mari, cu atât diferen]a devine mai mare, chiar dac` ea r`mâne în continuare destul de
redus`. Nu exist` o explica]ie general acceptat` pentru aceste diferen]e. S-ar putea ca aceast` situa]ie
s` fie generat` de motive similare cu acelea men]ionate la capitolul privind copiii str`zii, unde s-a con-
statat c` num`rul fetelor care trìesc pe str`zi este mai mic. Astfel, p`rin]ii sau mamele s-ar putea s`
încline mai mult s` p`streze fetele, considerând c` bìe]ii se pot descurca mai u[or singuri. Pentru a se
putea trage ni[te concluzii, îns`, este necesar` desf`[urarea unor noi studii.
Discrepan]ele între mediile urban [i rural. Conform studiului privind abandonul realizat în 2005,
majoritatea mamelor care î[i abandoneaz` copiii sunt din mediul rural. Totu[i, în acela[i studiu se
men]ioneaz` c` s-ar putea ca datele s` nu fie relevante, deoarece mamele sunt mai u[or de identificat
în mediul rural decât în cel urban.
20
Ibid., pp. 9, 105-106
21
UNICEF [i Funda]ia Interna]ional` pentru Copil [i Familie, Cauzele institu]ionaliz`rii copiilor în România,
(ianuarie 1997), p. 13, ANPCA, Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului Bucure[ti, Funda]ia Interna]ional`
pentru Copil [i Familie [i UNICEF, Abuzurile comise împotriva copiilor în institu]iile reziden]iale din România,
(2002 a), pp. 29-30
22
UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), pp. 25, 44
23
ANPCA, et al., op. cit., (2002 a), p. 31
45
Originea etnic`. În studiul privind abandonul din 2005 se men]ioneaz` de asemenea c` 57% dintre
mamele care [i-au abandonat copiii erau de etnic rrom`. Un procent de 51% dintre copiii abandona]i în
24
maternit`]i erau rromi , iar în spitalele de copii procentul era mult mai mare, de 66%.
4.1.1.2. Via]a copiilor abandona]i
Spitalizarea timpurie. Abandonul copiilor în institu]iile sanitare poate afecta dezvoltarea fizic` [i psi-
hologic` a copilului într-un moment esen]ial al vie]ii, [i anume în primele zile, luni [i ani de via]`.
Astfel, efectele abandonului nou-n`scu]ilor în maternit`]i poate fi dramatic [i poate avea efecte de
durat`. Copiii trebuie s` simt` c` sunt lega]i de mam` pentru a se sim]i în siguran]` [i a se putea dez-
volta în mod corespunz`tor. Dac` îns` ei sunt lipsi]i de dragostea [i stimularea din partea mamei, copi-
ii abandona]i nu câ[tig` în greutate, pot suferi de întârzieri ale dezvolt`rii intelectuale [i de dezechili-
25
bre psihologice care în timp pot deveni dizabilit`]i .
Dreptul la identitate. Un num`r incredibil de mare de copii abandona]i nu aveau documente de identi-
tate la externarea din spital. Conform studiului privind abandonul din 2005, nu mai pu]in de 64% din-
tre nou-n`scu]ii abandona]i în maternit`]i [i 30% dintre cei abandona]i în spitalele de copii nu aveau
26
certificate de na[tere în momentul când au p`r`sit aceste unit`]i . Aceasta este o grav` înc`lcare a drep-
tului la identitate, a[a cum este prev`zut în CDC.
Traseul unui copil abandonat. Studiul privind abandonul din 2005 a încercat s` urm`reasc` traseul tipic
pe care l-ar urma un copil abandonat prin sistemul de protec]ie. Conform documenta]iei întocmite de
serviciile de protec]ie de la nivelul jude]elor, se pot identifica nu mai pu]in de 48 de trasee diferite.
Dou` treimi dintre copii au trecut printr-o sec]ie de pediatrie/recuperare cel pu]in o dat` înainte de a
beneficia de o form` de protec]ie. Doar pentru o treime dintre copiii abandona]i s-a ajuns la o solu]ie
de protec]ie permanent`, cum ar fi reintegrarea în familia biologic` (24%) sau adop]ie (6%) în momen-
27
tul efectu`rii cercet`rii pe teren .
Dreptul de a beneficia de un mediul familial. Este binecunoscut faptul c` familia este mediul propice
pentru cre[terea [i dezvoltarea copilului. Calitatea de p`rinte este asociat` cu iubirea, afec]iunea, sigu-
ran]a [i prietenia de care are nevoie un copil pentru a se putea dezvolta s`n`tos. Totu[i, exist` p`rin]i
care nu sunt în stare, sau nu vor s` îi îngrijeasc` pe copiii lor, [i îi abandoneaz`. Pentru to]i ace[ti copii,
28
abandonul reprezint` o traum` ale c`rei consecin]e îi pot afecta pe tot parcursul vie]ii . Copiii aban-
dona]i sufer` de regul` de anxietatea provocat` de separarea de p`rin]i, ei trebuind s` se adapteze la o
nou` realitate f`r` a beneficia de sprijinul p`rintelui sau al altei persoane care îi îngrijea [i de care erau
ata[a]i. În absen]a unui mediu corespunz`tor, copilul are un sentiment de nesiguran]` [i poate manifes-
ta o serie de simptome psihologice, mergând de la a fi t`cut [i retras pân` la manifest`ri de furie [i
29
violen]`, care la rândul lor pot degenera în tulbur`ri comportamentale într-o etap` ulterioar` .
24
UNICEF, et al., op. cit., (2005), pp. 67-68
25
Lansdown, Gerison, Disabled Children in Romania - Progress in Implementing the Convention on the Rights
of the Child, (Copiii cu dizabilit`]i din România - progrese în implementarea Conven]iei cu privire la drepturile
copilului), (2002), pp. 7-8
26
UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), p. 9
27
Ibid., pp. 54-56, 112
28
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Spre o societate centrat` pe copil, (1997), p. 87
29
Proteja]i Copiii, cu sprijin din partea Uniunii Europene, Cauzele abandonului copiilor români - studiu calita-
tiv, (1993), pp. 4, 24
46
4.1.1.3. Cauzele imediate ale abandonului
Abandonul copiilor este un fenomen complex provocat de o serie de factori care se suprapun. Printre
ace[ti factori se num`r` starea copilului abandonat [i situa]ia familiei, mai ales a mamei. Iat` câteva
dintre cauzele imediate cele mai importante: sarcinile nedorite, greutatea mic` la na[tere, starea proast`
de s`n`tate [i copiii cu dizabilit`]i.
Sarcinile nedorite. Într-un studiu în care se evalueaz` proiectele existente care vizeaz` prevenirea aban-
donului copiilor în maternit`]i, realizat în 2003, se men]ioneaz` c` exist` în continuare un num`r inac-
ceptabil de mare de femei care nu au auzit niciodat` de planificarea familial` [i de metodele de contra-
cep]ie. În acela[i timp, exist` cazuri în care b`rba]ii, care adesea dicteaz` condi]iile în care se
desf`[oar` rela]iile sexuale, nu vor s` foloseasc` prezervativul. Mai mult, al]i membri ai familiei ime-
diate sau extinse pot exercita presiuni asupra femeii gravide, mai ales dac` este tân`r` sau nem`ritat`.
Din cauza tuturor acestor situa]ii, apar în continuare un num`r mare de sarcini nedorite, care pot duce
30
la abandonul copiilor .
Greutatea mic` la na[tere este un alt motiv pentru care nou-n`scu]ii sunt abandona]i în maternit`]i. Mai
exist` din p`cate în rândurile personalului medical unele persoane care îndeamn` mamele s`-[i aban-
doneze copiii n`scu]i cu greutate mic` în institu]iile medicale. Studiul privind abandonul din 2005 a
constatat c` 33% dintre nou-n`scu]ii abandona]i în maternit`]i se situau sub greutatea normal` la
na[tere de 2.500 grame, în timp ce ponderea nou-n`scu]ilor cu greutate mic` este de doar 8,5% din
totalul nou-n`scu]ilor din România. În acela[i timp, greutatea mic` la na[tere ar putea fi [i rezultatul
unei sarcini nedorite, caz în care femeia gravid` nu îngrije[te în mod corespunz`tor copilul nen`scut [i
nu apeleaz` la serviciile prenatale.
S`n`tatea este un factor important în luarea deciziei de a abandona un copil. Starea de s`n`tate a copilu-
lui este considerat` în continuare un motiv legitim pentru abandonul copilului, atât deoarece se consider`
în general c` familiile nu dispun de capacitatea de a cre[te un copil cu probleme medicale, cât [i din cauza
absen]ei unor servicii la domiciliu. În cadrul studiul privind abandonul din 2005, aproape toate mamele
au afirmat c` au adus copilul la spital pentru c` era bolnav, de[i 20% din aceste mame au men]ionat [i
existen]a unor cauze sociale. În acela[i timp, studiu relev` c` marea majoritatea a copiilor abandona]i în
maternit`]i, mai exact un procent de 86%, aveau o stare bun` de s`n`tate la na[tere, [i doar 14% dintre ei
31
au avut nevoie de terapie intensiv` . Comitetul pentru Drepturile Copilului [i-a manifestat îngrijorarea cu
32
privire la faptul c`, din cauza st`rii lor de s`n`tate , copiii pot fi îndep`rta]i de familiile lor.
Copiii cu dizabilit`]i. Conform studiului privind abandonul din 2005, atât 9% din nou-n`scu]ii aban-
dona]i la na[tere, cât [i 9% din copiii abandona]i în sec]ii de pediatrie/recuperare s-au n`scut cu diferite
dizabilit`]i. Unele din aceste dizabilit`]i sunt severe [i necesit` o îngrijire special`, care nu poate fi asi-
gurat` de familia copilului. Alte familii nu vor s`-[i asume responsabilitatea cre[terii unui copil cu diza-
bilit`]i [i prefer` s`-l lase într-o form` de îngrijire public`. Sunt [i familii c`rora le este ru[ine sau le
33
este team` c` vor fi stigmatizate de comunitate din cauz` c` au un copil cu dizabilit`]i .
30
Stativ`, Ecaterina pentru UNICEF, O evaluare a proiectelor care vizeaz` prevenirea abandonului copiilor în
maternit`]i, (2003), p. 54
31
UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), pp. 9, 23, 42-43, 94
32
Guvernul României [i UNICEF, România [i Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului - Al Doilea
Raport Periodic, (2003 b), p. 179
33
Ministerul S`n`t`]ii, Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului [i UNICEF, Cauzele institu]ionaliz`rii
copiilor români în leag`ne [i sec]iile de distrofici, (1991), pp. 21, 42-43
47
4.1.2. Copiii care trìesc în institu]ii [i alte forme de îngrijire alternativ`
În România s-a recurs la diferite tipuri de institu]ii ca forme de protec]ie obi[nuit` pentru copiii aban-
dona]i [i pentru al]i copii lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc`. Astfel, pe plan interna]ional România a fost
identificat` cu imaginea copiilor institu]ionaliza]i prezentat` de mass media imediat dup` revolu]ia din
1989. Cu 2 ani mai târziu, în 1991, existau nu mai pu]in de 700 de institu]ii reziden]iale pentru copii,
inclusiv 112 institu]ii pentru copiii sub vârsta de 3 ani. Conform estim`rilor din diferite rapoarte, în
34
momentul respectiv în România peste 100.000 de copii trìau în institu]ii. Conform legisla]iei actuale,
care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005, unui copil care este lipsit temporar sau permanent de îngri-
jirea p`rinteasc` i se poate asigura protec]ie prin intermediul serviciilor reziden]iale. Legisla]ia este în
concordan]` cu CDC, care men]ioneaz` plasamentul în institu]ii corespunz`toare ca o m`sur` de îngri-
jire alternativ`, care se poate aplica la nevoie. De[i no]iunea de institu]ie este definit` în diferite mo-
duri, în prezentul raport ea va fi utilizat` ca termen general pentru a desemna toate institu]iile/servicii-
le reziden]iale pentru copiii care au nevoie de îngrijire alternativ`, inclusiv centrele de plasament (insti-
tu]iile clasice, institu]iile modulare/restructurate, casele [i apartamentele de tip familial), centrele pen-
35
tru mam` [i copil sau centrele de plasament pentru situa]iile de urgen]` . Despre copiii peste vârsta de
14 ani afla]i în institu]iile punitive vom vorbi la capitolul 4.3.
Lipsa de consecven]` a datelor. Nu exist` un sistem prin care s` se poat` face distinc]ia între intr`rile
[i ie[irile de copii în [i din diferite tipuri de centre de plasament. De exemplu, copiii cu deficien]e
severe de v`z sau auz trebuie s` aib` acces la [coli speciale care asigur` [i internat, deoarece astfel de
[coli nu exist` în toate jude]ele. Totu[i, în unele jude]e, atunci când ace[ti copii se duc acas` în vacan]`,
se consider` c` ei s-au reintegrat în familia natural`, iar atunci când se întorc la [coal`, se înregistreaz`
36
ca [i cum ar fi cazuri noi intrate în sistemul de îngrijire reziden]ial` . Mai mult, datele existente în sis-
temul de raportare actual nu se colecteaz` [i nu se documenteaz` în conformitate cu cele trei categorii
largi de copii institu]ionaliza]i: copiii s`n`to[i din centrele de plasament, copiii cu nevoi speciale din
centrele de plasament [i copiii cu nevoi speciale din internatele [colilor speciale.
4.1.2.1. Situa]ia copiilor institu]ionaliza]i
Poate c` nici o alt` ]ar` est-european` nu s-a confruntat cu o situa]ie atât de grav` în ceea ce prive[te
copiii institu]ionaliza]i. În ciuda faptului c` politica for]at pronatalist` a fost abolit` în 1990, num`rul
copiilor care trìesc în institu]ii r`mâne ridicat, chiar în compara]ie cu multe alte ]`ri din regiune. În
Figura 4.3 este reprezentat` situa]ia din patru ]`ri vecine: România, Bulgaria, Ungaria [i Polonia. Dac`
analiz`m tendin]ele manifestate dup` 1990, se pare c` în Bulgaria s-a înregistrat o rat` mai ridicat` de
37
copii institu]ionaliza]i decât în România, îns` defini]iile utilizate s-ar putea s` fie pu]in diferite .
34
Proteja]i Copiii, et al., op. cit., (1993), p. 3, Ministerul S`n`t`]ii, et al., op. cit., (1991), p. 1
35
Guvernul României, Legea nr. 272/2004 (2004), articolele 52-55, 107-110, Conven]ia cu privire la drepturile
copilului, articolul 20
36
IMAS pentru ANPCA [i UNICEF, Reformarea sistemului de protec]ie a copilului în România, (2004), pp. 50-51
37
Centrul de Cercet`ri Innocenti al UNICEF, Monitorul Social Innocenti pe 2004 - Cre[terea economic` [i
s`r`cia copiilor în ECE/CSI [i ]`rile baltice, (2004), p. 86-87
48
Figura 4.3: Ponderea copiilor din institu]iile reziden]iale în totalul popula]iei de copii (2002)
1.00%
0.80%
0.60%
0.88% 0.81%
0.40% 0.66%
0.36%
0.20%
0.00%
România Bulgaria Ungaria Polonia
Surs`: Centrul de Cercet`ri Innocenti al UNICEF, Monitorul Social Innocenti pe 2004 - Cre[terea economic` [i
s`r`cia copiilor în ECE/CSI [i ]`rile baltice, (2004), p. 86
Copiii institu]ionaliza]i au fost [i continu` s` fie problema central` a sistemului de protec]ie a copilu-
lui din România. Conform tradi]iei, institu]iile erau gândite pentru a ad`posti un num`r mare de copii,
personalul acestora nu era suficient de bine calificat pentru acest tip de munc` [i era total nepotrivit
pentru a asigura copiilor îngrijirea de care aveau nevoie. Implicarea p`rin]ilor în via]a copiilor lor era
38
redus` sau chiar inexistent` .
Figura 4.4: Copiii institu]ionaliza]i sau afla]i într-o form` de protec]ie de tip familial
(martie 2006)
Institu]ii publice
7% 1%
Institu]ii private
30 %
Asisten]i maternali
profesioni[ti (public)
32 %
Asisten]i maternali
profesioni[ti (privat)
Familie extins`
6%
Alte persoane
1%
23 % Familii \n vederea
adop]iei
Tipurile de m`suri de protec]ie. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce prive[te tipurile de
m`suri de plasament asigurate copiilor. Astfel, dintre cei 77.866 copii afla]i în îngrijire public` sau pri-
vat` în martie 2006, copiii institu]ionaliza]i reprezentau doar aproximativ 36.6% (28.516), fa]` de 65%
în anul 2000. Nu mai pu]in de 63,4% (49.350) dintre copii trìau într-o familie, fie în familia extins`
sau într-o familie substitut, în timp ce 0,61% (474) dintre copii erau plasa]i în vederea adop]iei (Figura
4.4). Astfel, de[i num`rul copiilor institu]ionaliza]i a sc`zut, num`rul copiilor afla]i în alte forme de
39
plasament - familii substitut [i plasament în cadrul familiei extinse - a crescut . În consecin]`,
schimb`rile s-au manifestat în ceea ce prive[te tipurile de îngrijire asigurate, îns` ele nu au dus la o
sc`dere semnificativ` a num`rului de copii care au nevoie de o m`sur` de plasament. În acela[i timp,
în afara câtorva studii realizate despre copiii institu]ionaliza]i, nu exist` decât pu]ine informa]ii cu
privire la calitatea îngrijirii [i la bun`starea copiilor din diferite tipuri de plasament.
38
IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 46, ANPCA, et al., op. cit., (2002 a), p. 36
39
Site-ul ANPDC, www.copii.ro, (2 iunie 2005), IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 51
49
Num`rul [i tipurile de institu]ii. În martie 2006, din cele 1.081 de centre de plasament, 225 erau
institu]ii reziden]iale clasice, 123 erau institu]ii modulare [i 733 erau centre de tip familial (apartamente
[i case mici). Se observ` o tendin]` de reducere a num`rului de institu]ii clasice [i de cre[tere a
num`rului institu]iilor de dimensiuni mai mici. Astfel, num`rul institu]iilor care asigur` protec]ie pen-
tru un num`r mai mic de 50 de copii a crescut de la 134 în decembrie 2000 la 330 în iunie 2003. Totu[i,
dup` cum se poate vedea în Tabelul 2, în 2004 existau 86 de institu]ii reziden]iale mari cu peste 100 de
copii pe institu]ie (inclusiv copii cu dizabilit`]i) reprezentând 40% din num`rul total al copiilor afla]i
în îngrijire reziden]ial`. Majoritatea acestor institu]ii de mari dimensiuni sunt [coli speciale care
40
func]ioneaz` în regim reziden]ial .
Tabelul 2: Copiii institu]ionaliza]i pe jude]e
Jude]ul Nr. copiilor Nr. institu]iilor Procentul Jude]ul Nr. copiilor Nr. institu]iilor Procentul
institu]iona- reziden]iale copiilor institu]iona- reziden]iale copiilor
liza]i mari (peste proteja]i liza]i mari (peste proteja]i
100 copii) în institu]ii 100 copii) în institu]ii
mari (cu mari (cu
peste 100 peste 100
de copii) de copii)
Alba 823 2 34 Ilfov 327 1 36
Arad 996 3 53 Maramure[ 1098 3 40
Bacù 847 1 19 Mure[ 1000 3 46
Bihor 935 3 50 Neam] 929 4 57
Boto[ani 820 1 16 Olt 909 5 67
Brìla 693 3 52 Prahova 622 1 16
Bra[ov 1110 4 58 S`laj 416 1 2
Buzù 1078 5 62 Satu Mare 530 1 22
Constan]a 850 2 38 Sibiu 653 2 34
Dâmbovi]a 271 1 49 Suceava 1401 5 78
Dolj 697 2 45 Timi[ 769 3 51
Gala]i 724 1 16 Vâlcea 697 1 25
Giurgiu 297 1 46 Vaslui 897 4 69
Gorj 456 1 31 Vrancea 845 2 43
Harghita 758 2 33 Bucure[ti 2732 8 41
Ia[i 2374 10 73 Total 27554 86 40
Surs`: IMAS, et al. Reformarea sistemului de protec]ie a copilului din România, (2004), pp. 47-48
Diferen]ele geografice. Conform datelor din Tabelul 2, în mai multe jude]e, cum ar fi Ia[i, Suceava,
Vaslui [i Olt, aproximativ 70% din copiii institu]ionaliza]i continuau s` se afle în institu]ii de mari
dimensiuni. Diferen]ele dintre jude]e sunt determinate de o serie de factori. Unele jude]e au înregistrat
succese mai mari în implementarea procesului de dezinstitu]ionalizare decât altele, dovedind astfel o
mai mare capacitate în crearea unor servicii alternative, sau în promovarea unor servicii de prevenire.
Al]i factori care contribuie la acest proces sunt resursele financiare de care dispun jude]ele [i de capaci-
tatea lor administrativ` de a implementa reformele. Institu]iile din diferite jude]e difer` din punctul de
vedere al tipurilor [i structurii, precum [i al num`rului de copii institu]ionaliza]i ca procent din num`rul
40
Site-ul ANPDC, www.copii.ro, (2 iunie, 2005), IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 47
50
total al copiilor. În decembrie 2003, cele mai ridicate rate de copii institu]ionaliza]i s-au înregistrat în
41
jude]ele Ia[i, Arad, Alba [i Harghita. Cauzele acestei situa]ii vor trebui s` fie studiate în continuare.
Vârsta. S-a constatat o sc`dere a num`rului copiilor sub 6 ani afla]i în centrele publice de plasament.
Astfel, în martie 2006, aproximativ 9,4% (2.685) dintre copii aveau vârste între 0-6 ani, în compara]ie
cu valoarea din decembrie 2000, care era de 14% (Figura 4.5). Aceast` situa]ie poate fi rezultatul
înmul]irii serviciilor alternative, dar [i al faptului c` adop]ia este mult mai probabil` pentru copiii de
aceast` vârst`. Mai mult, în centrele de plasament private exist` o propor]ie mai mare de copii mici.
Totu[i, aceast` situa]ie poate fi [i rezultatul desfiin]`rii leag`nelor pentru copiii între 0-3 ani, în urma
c`reia un num`r destul de mare de copii se afl` în prezent în institu]ii sanitare, nefiind cuprin[i deci în
statistici. În acela[i timp, un studiu mai vechi, realizat în 1997, semnala o cre[tere a num`rului copiilor
de vârst` [colar` admi[i în institu]iile reziden]iale, din cauz` c` familiile acestora nu erau în stare s` le
42
asigure copiilor lucrurile de care aveau nevoie pentru a putea merge la [coal` .
Figura 4.5: Copiii afla]i în centre publice de plasament pe vârste
2005 2% 6% 30 % 37 % 25 %
2004 3% 6% 31 % 40 % 20 %
2003 4% 5% 32 % 42 % 16 %
2002 6% 6% 34 % 41 % 13 %
2001 6% 6% 37 % 39 % 11 %
2000 7% 7% 41 % 34 % 10 %
0% 20 % 40 % 60% 80 % 100 %
0-2 ani 3-6 ani 7-13 ani

14-17 ani >18 ani
Surs`: Site-ul ANPDC, www.copii.ro, (2 iunie 2005), aducerea statistic` la zi oferit` de ANPDC în „Serviciile
publice specializate pentru asisten]a social` [i protec]ia copilului“, 31 martie 2006
Diferen]ele între sexe. Nu prea exist` informa]ii în ceea ce prive[te diferen]ele între sexe. Studiul
privind abuzul asupra copiilor în institu]iile de protec]ie social` a constatat c` propor]ia bìe]ilor
(53,8%) este mai mare decât cea a fetelor (46,2%), îns` aproximativ la fel pentru toate tipurile de insti-
tu]ii. Dup` cum am v`zut în leg`tur` cu abandonul, [i num`rul bìe]ilor abandona]i era u[or mai ridi-
43
cat decât num`rul fetelor abandonate.
4.1.2.2. Via]a copiilor institu]ionaliza]i
Dreptul la identitate. Studiul privind abuzul asupra copiilor realizat în 2002 a constatat c` ponderea
copiilor institu]ionaliza]i care nu au acte de identitate era de sub 4%. Totu[i, doar 46% dintre copiii cu
vârsta de peste 14 ani aveau c`r]i de identitate. În cazul acestor copii, eliberarea unei c`r]i de identitate
44
este împiedicat` de dificult`]ile care apar la identificarea p`rin]ilor copilului.
41
IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 48
42
UNICEF, et al., Cauzele institu]ionaliz`rii copiilor din România, (ianuarie 1997), p. 22
43
44
Ibid., p. 11
51
Condi]iile de via]` [i calitatea îngrijirii. În ultimii câ]iva ani, condi]iile de via]` din centrele de plasa-
ment s-au îmbun`t`]it considerabil, de[i calitatea îngrijirii r`mâne o problem`. Într-o institu]ie, copiii
trìesc într-un mediul nefiresc, care îi poate împiedica s` dobândeasc` experien]ele care le sunt nece-
sare pentru a-[i dezvolta deprinderile de via]`. Implicarea copiilor în activit`]ile gospod`re[ti obi[nuite
din institu]ii nu este înc` perceput` ca o practic` fireasc` de majoritatea personalului din institu]ii. Mai
mult, copiii dispun de posibilit`]i limitate de a se ocupa de diferite hobby-uri sau alte activit`]i de timp
liber. Participarea copiilor la activit`]ile din via]a real` este limitat`, ceea ce conduce probabil la un
e[ec în viitoarea integrare social` a acestora.
Dreptul la protec]ie împotriva discrimin`rii [i abuzului. Respectul pentru drepturile copilului este ade-
sea înc`lcat în institu]ii. Exist` cazuri în care personalul manifest` atitudini [i/sau comportamente
necorespunz`toare fa]` de copii (mergând de la indiferen]` la pedepse). Astfel, doar în dou` din cele
nou` centre pentru copii s`n`to[i vizitate, membrii echipei de cercetare nu au constatat existen]a unor
semne sau influen]e ale unor rela]ii prost gestionate cu adul]ii. Studiul privind abuzul asupra copiilor
realizat în 2002 a constatat existen]a abuzului psihologic, fizic, afectiv [i sexual. Aproape jum`tate din-
tre copii (49%) au confirmat utilizarea b`tìi ca m`sur` punitiv`, de[i aveau sentimentul c` în ultimii
ani se recurge într-o mai mic` m`sur` la astfel de practici. 36% [tiau de situa]ii în care unii copii au
fost obliga]i s` între]in` rela]ii sexuale, de[i foarte pu]ini recuno[teau c` aceste lucruri s-au întâmplat
în propria institu]ie. Cei care comiteau abuzurile erau mai ales copiii mai mari din institu]ii [i, într-o
45
m`sur` limitat`, membrii personalului .
Dreptul la s`n`tate. Studiul privind abuzul asupra copiilor realizat în 2002 a constatat existen]a unui
nivel foarte ridicat de malnutri]ie în rândul copiilor care trìesc în institu]ii. Prevalen]a în`l]imii mici
pentru vârst`, asociat` cu malnutri]ia cronic`, a fost mult mai ridicat` în toate grupele de vârst` de copii
institu]ionaliza]i în compara]ie cu popula]ia de referin]`. Prevalen]a greut`]ii mici pentru vârst` a fost
de asemenea ridicat` la toate grupele de vârst`, în timp ce prevalen]a greut`]ii mici pentru în`l]ime (un
semn al malnutri]iei acute) a fost deosebit de sever` în rândul copiilor sub vârsta de 6 ani. Aproximativ
65% dintre copiii institu]ionaliza]i, conform unui studiu privind discriminarea realizat în 2004,
men]iona alimenta]ia insuficient` a acestora [i afirma c` alimentele cu care erau hr`ni]i erau mai ief-
tine decât ar fi trebuit s` fie. Dat fiind faptul c` mul]i copii mici sunt abandona]i din motive de s`n`tate,
nu este surprinz`tor faptul c` s`n`tatea lor continu` s` fie fragil` atâta timp cât r`mân în institu]ii.
Totu[i, în afar` de studiile privind statusul nutri]ional, nu exist` studii recente privind starea de s`n`tate
a copiilor care trìesc în institu]ii.
Dreptul la educa]ie. Rata de cuprindere în [coal` a copiilor institu]ionaliza]i este ridicat`. Copiii
frecventeaz` înv`]`mântul de mas`, îns` sunt adesea eticheta]i drept copii din institu]ii [i sunt discrimi-
na]i de profesori [i de copiii care provin din familii. Mai mult, ei ob]in rezultate slabe la înv`]`tur`, iar
num`rul celor care ajung la liceu sau facultate este redus. Majoritatea copiilor institu]ionaliza]i sunt ori-
enta]i spre [coli profesionale, de[i poate c` nu sunt preg`ti]i în meserii care sunt cerute pe pia]a
46
muncii .
Deprinderile de via]` la p`r`sirea institu]iei. Sistemul de protec]ie reziden]ial` nu reu[e[te s` asigure
copiilor deprinderile de via]` [i deprinderile sociale de care au nevoie. Astfel, copiilor crescu]i în insti-
tu]ii le este mai greu s` stabileasc` rela]ii cu alte persoane decât copiilor crescu]i în familie. Sunt mai
introverti]i, nu au încredere în adul]i [i nu se încred prea mult nici în prieteni. În acela[i timp, ei nu au
con[tiin]a propriei valori [i nu se încred în propriile capacit`]i. Astfel, atunci când p`r`sesc institu]iile
45
IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 64, 79-80, ANPCA, et al., op. cit., (2002 a), pp. 13-14
46
ANPCA, et al., op. cit., (2002 a), p. 12, St`nculescu, Manuela Sofia pentru UNICEF, Despre discriminare:
opinii ale copiilor români, (martie 2004 b), pp. 10-11, Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), p. 180
52
la vârsta de 18 ani, mul]i tineri nu sunt preg`ti]i s` fie integra]i în via]a comunit`]ii. La rândul sù, ade-
sea comunitatea nu este preg`tit` s`-i primeasc` pe ace[ti tineri. În acest moment, tinerii, care nu mai
beneficiaz` de protec]ie [i nu se [tie în ce m`sur` sunt preg`ti]i pentru via]a din afara institu]iei, sunt
cu adev`rat vulnerabili [i sunt în pericol. Se [tiu pu]ine despre situa]ia lor [i s-au f`cut pu]ine pentru a-
i sprijini în efortul de a deveni membri func]ionali ai societ`]ii. Pân` în prezent nu s-au realizat nici un
47
fel de cercet`ri pe aceast` tem` .
Caseta 1
Citate din declara]iile copiilor care trìesc în institu]ii:

„Oamenii din comunitate îi catalogheaz` pe cei din casele de copii needuca]i [i
fur`cio[i“.
„Copiii din comunitate se poart` urât cu cei din casele de copii“.
„Suntem prost privite în societate“.
„Fetele sunt denumite vagaboande, iar bìe]ii ho]i“.
„Cei din afar` cred c` noi ar trebui s` umbl`m în zdren]e. De ce întotdeauna în
48
institu]ii primim lucruri de calitate inferioar` sau trecute de garan]ie“?
4.1.2.3. Alternative la institu]ionalizare

Copiii care trìesc în asisten]` maternal`. Num`rul copiilor care trìesc în asisten]` maternal` a cres-
cut considerabil pe parcursul ultimilor câ]iva ani. Astfel, în martie 2006, 18.697 copii trìau în asisten]`
maternal`. Din cei 15.920 de copii în familii substitut in 2005 75% au vârste mai mici de 7 ani, iar
aproape to]i (86%) au p`rin]i biologici cunoscu]i. Totu[i, doar jum`tate dintre copii erau vizita]i de
p`rin]ii lor, [i nici de ace[tia prea des. Pe de alt` parte, practic toate familiile substitut erau de p`rere
c` copilul înregistrase progrese de când a fost adus în familie. {i câ]iva copii cu dizabilit`]i, precum [i
copii cu HIV/SIDA au fost plasa]i în asisten]` maternal`. Este îmbucur`tor faptul c` un num`r tot mai
mare de copii cu nevoi speciale beneficiaz` de posibilitatea de a trì într-un mediu familial. Totu[i,
preg`tirea asisten]ilor maternali [i sprijinul pe care îl primesc din partea Direc]iilor de Protec]ia
49
Copilului sunt în continuare slabe, dup` cum a subliniat [i Comitetul pentru Drepturile Copilului .
Copiii care trìesc în familia extins`. În martie 2006, 24.932 copii erau în plasament la familia extins`,
deci aproape de dou` ori mai mul]i decât num`rul copiilor plasa]i în asisten]` maternal`. Conform unui
studiu realizat de IMAS în 2004, mul]i copii locuiau deja cu familia extins` în momentul în care plasa-
mentul s-a realizat în mod oficial. 42% dintre copii au venit în familia extins` din centre de plasament,
în timp ce 10% au venit din alte forme de protec]ie. Jum`tate dintre cei care proveneau din centrele de
plasament petrecuser` peste 4 ani acolo. Aproximativ 21% dintre rudele care au copii în plasament nu
50
au depus cereri pentru a lua copilului, iar copilul le-a fost pur [i simplu adus . Situa]ia copiilor care
locuiesc cu familia extins` este asem`n`toare cu situa]ia copiilor care trìesc în asisten]` maternal`.
Familiile extinse nu au beneficiat întotdeauna de sprijinul de care au nevoie, iar monitorizarea lor este
dificil` din cauza num`rului mic de asisten]i sociali.
47
IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 66-67
48
49
Site-ul pe Internet al ANPDC, www.copii.ro, (2 iunie 2005), IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 69-76, Guvernul
României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), p. 180
50
Site-ul pe Internet al ANPDC, www.copii.ro, (2 iunie 2005), IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 76
53
4.1.2.4. Cauzele imediate ale institu]ionaliz`rii
Studiul realizat de IMAS în 2004 a constatat c` nu existau date pe baza c`rora s` se poat` face distinc]ia
între cele dou` grupuri principale de copii care intr` în institu]iile reziden]iale, [i anume copiii care vin
într-o institu]ie pentru prima oar` [i copiii care se mut` de la o institu]ie la alta. Studiul pu]in mai vechi
privind abuzul asupra copiilor, realizat în 2002, aplicând criteriul vârstei pentru clasificare, a constatat
c` jum`tate dintre copiii care trìesc în casele de copii (pentru copii pre[colari [i [colari) proveneau
direct din propria familie. Cealalt` jum`tate, precum [i majoritatea copiilor din c`minele spital provin
din alte institu]ii, probabil din leag`ne. În acela[i timp, 64% dintre copiii care trìau în fostele leag`ne
pentru copiii între 0-3 ani proveneau din institu]ii sanitare (vezi Figura 4.2 din capitolul 4.1.1.1. {i
Figura 4.6 de mai jos). Astfel, mul]i dintre copiii mai mari care trìesc în institu]ii au fost întâi spitali-
51
za]i, apoi transfera]i în leag`ne, fiind ulterior transfera]i din nou în alte institu]ii .
Figura 4.6: Locul de unde au venit copiii institu]ionaliza]i
C`mine spital 23 .7% 67 .9% 5.8%
Case de copii [colari 52 .0% 45 .7% 1.0%
Case de copii pre[colari 44 .2% 47 .6% 3.9%

5.8%
Leag`ne 27 .3% 63 .6% 3.3%
0% 20 % 40 % 60 % 80 % 100 %
Din familie Din institu]iile sanitare
Din alte institu]ii Altele
Surs`: ANPCA, et al., Abuzul asupra copilului în institu]iile de protec]ie social` din România, (2002 a), p. 29
Faptul c` majoritatea copiilor foarte mici vin din institu]ii sanitare este în concordan]` cu cele discu-
tate mai devreme despre abandon. Dup` cum s-a constatat, abandonul poate fi provocat la rândul sù
de sarcinile nedorite, de starea proast` de s`n`tate, alimenta]ia proast` sau dizabilit`]ile copilului.
Acelea[i cauze imediate pot fi valabile [i pentru copiii mai mari care vin direct din propria familie.
Totu[i, nu dispunem de suficiente informa]ii cu privire la situa]ia acestor copii mai mari [i a familiilor
acestora la venirea acestora în institu]ii.
4.1.3. Copiii l`sa]i în ]ar` de p`rin]i care pleac` s` lucreze în strìn`tate
România are multe provoc`ri în momentul de fa]` în ceea ce prive[te intrarea în Uniunea European`.
Se a[teapt` c` acest lucru va continua [i în anii urm`tori mai ales referitor la discrepan]ele crescânde
între zonele urbane [i rurale [i a înrùt`]irii situa]iei grupurilor vulnerabile. Micii proprietari de p`mânt
din zonele rurale vor fi probabil cei mai afecta]i în ceea ce prive[te supravie]uirea competi]iei crunte
cu sistemul agricol mult mai eficient al UE. Mai mult, impactul cel mai devastator va fi probabil sim]it
de copiii l`sa]i în ]ar` de p`rin]ii care migreaz` în zonele mai bogate ale UE.
Evolu]ia rapid` a României c`tre intrarea în UE a provocat multe schimb`ri [i dinamici, precum [i o
rat` ridicat` [i un [ablon radical al migra]iei pentru munc` potrivit c`ruia amândoi p`rin]ii se duc într-o
alt` ]ar` [i î[i las` copii în urm`. Acest fenomen nu numai c` a dus la crearea [i redefinirea unui nou
rol al sistemului de rudenie [i familie extins`, care se mic[oreaz`, dar care probabil va îngreuna povara
sistemului de îngrijire a copilului deja epuizat dup` anii dificili ai tranzi]iei post-decembriste.
Potrivit statisticilor guvernamentale oficiale, publicate de c`tre Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia
Drepturilor Copiilor (ANPDC) în martie 2006, exist` în România aproximativ 13.155 de familii cu
51
ANPCA, et al., op. cit., (2002 a), p. 29, Ministerul S`n`t`]ii, et al., op. cit., (1991), p. 1
54
copii, dintre care ambii p`rin]i lucreaz` în strìn`tate. În aceste familii, un total de 18.754 de copii au
fost supu[i separ`rii de ambii p`rin]i, [i din ace[tia 16.401 de copii sunt în grija membrilor familiei
extinse (adic`, deseori cu rude de gradul IV). De fapt, din to]i copii l`sa]i în urm` de p`rin]i migran]i,
doar 2.353 beneficiaz` de una din urm`toarele m`suri de protec]ie:
345 cu familii substitut
502 în centre de plasament private sau publice
1.355 cu rude de gradul II sau III
151 cu alte familii/persoane
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copiilor spune c` fenomenul copiilor l`sa]i în urm`
de p`rin]i migran]i exist` abia de 2-3 ani, când românii au început s` beneficieze de mai multe oportu-
nit`]i de a lucra în t`rile Europei de vest, [i care fac parte din noile libert`]i ale procesului de aderare.
Totu[i guvernul nu are nici un plan de a contracara impactul negativ al acestui fenomen asupra copii-
lor. În momentul de fa]` majoritatea interven]iilor s-au f`cut ad hoc sau ca ini]iativ` local`.
În ceea ce prive[te r`spândirea geografic` al acestui fenomen în ]ar`, el predomin` în urm`toarele
jude]e: Suceava 3.157, Vrancea 1.828, Neam] 1.614, Vaslui 915 [i Teleorman 896. Aceste cifre relev`
faptul c` fenomenul este mai r`spândit în zona Moldovei unde rata s`r`ciei este de asemenea mai
ridicat` [i mai crunt`.
În momentul de fa]` exist` multe lipsuri în cunoa[terea acestui fenomen, mai ales în ceea ce prive[te
profilul p`rin]ilor migran]i, adic` mediul rural, s`r`cia, familii al c`rui cap este o femeie, origine etnic`
[i alte elemente demografice relevante, etc. Toate aceste elemente fac parte dintr-o agend` viitoare pen-
tru cercetarea fenomenului.
Este probabil ca fenomenul s` creasc` în urma ader`rii cu cât se ivesc mai multe ocazii de munc` pen-
tru români [i rata migra]iei va cre[te. În mod ironic mandatul sistemului de protec]ia a copilului proba-
bil va cre[te pe m`sur` ce mai multe provoc`ri se vor desprinde de transform`rile socioeconomice pro-
funde [i rapide în zonele rurale ale României din cauza ader`rii la UE.
În iunie 2006 ANPDC a emis Ordonan]a nr. 219/2006 în care se stipuleaz` c` autorit`]ile locale agen-
]iile de jude] pentru protec]ia copilului [i p`rin]ii au obliga]ia de a desemna oficial persoana sau persoa-
nele responsabile pentru copiii lor cât lucreaz` în strìn`tate. Totu[i, aceast` ordonan]` este relevant`
doar în cazul copiilor a c`ror p`rin]i lucreaz` în strìn`tate pe baza unui contract legal, ceea ce pre-
supune c` pentru copiii ai c`ror p`rin]i sunt pleca]i ilegal nu sunt proteja]i de aceast` nou` ordonan]`.
4.2. Cele mai grave forme de munc` a copilului
Legisla]ia. Exist` mai multe instrumente interna]ionale de drepturile omului care asigur` protec]ie
copilului împotriva exploat`rii economice. Conven]ia nr. 182 a Organiza]iei Interna]ionale a Muncii
privind eliminarea celor mai grave forme de munc` a copilului, ratificat` de România în 2000 (prin
Legea nr. 203/2000) d` o [i mai mare precizie prevederilor cuprinse în CDC. Legisla]ia româneasc`
recunoa[te copiii care sunt nevoi]i s` munceasc` drept o categorie specific` de beneficiari prin Strategia
Na]ional` privind Protec]ia Copilului (2001-2004) [i prin Planul Opera]ional de Implementare aprobat de
52
Guvern în 2001. La 1 martie 2003 a intrat în vigoare un nou Cod al Muncii bazat pe conven]iile
interna]ionale men]ionate mai sus.
Defini]ie. OIM face o distinc]ie clar` între copiii activi economic [i copiii care desf`[oar` activit`]i ne-
economice. Se consider` c` doar copiii activi economic sunt copii care muncesc, iar printre ace[tia se
52
UNICEF, Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei [i ILO/IPEC, Munca copilului în România -
document de discu]ie, (2004 b), pp. 22-25, 48-52, 71
55
num`r` atât copii care efectueaz` munci pl`tite, cât [i anumite munci nepl`tite. Activit`]ile ne-econo-
mice se refer` la treburile în cas` [i activit`]ile pe care copilul le face în propria gospod`rie, în timp ce
realizarea acelora[i treburi [i activit`]i ca fat` în cas` sau lucr`tor în gospod`ria unei alte persoane va
fi considerat` o activitate economic`, [i deci va fi clasificat` ca munc`. Defini]ia OIM privind copiii
activi economic presupune c` ace[ti copii muncesc, fie c` sunt pl`ti]i sau nu, cel pu]in o or` pe
s`pt`mân`.
Nu orice munc` (activitate economic`) desf`[urat` de copii este considerat` munc` a copilului, [i deci
o form` de exploatare. În timp ce formele acceptabile de munc` desf`[urate de copii pe parcursul unui
num`r limitat de ore de munc` pot constitui un fapt pozitiv, munca copilului trebuie s` fie abolit` [i
trebuie luate m`suri imediate împotriva celor mai grave forme de munc` a copilului. No]iunea de
„munc` a copilului“ se refer` la munca realizat` în condi]ii de exploatare [i/sau munca periculoas` care
poate avea efecte adverse asupra dezvolt`rii fizice, sociale, psihologice, etice [i afective a copilului.
Pentru estim`rile cu privire la situa]iile în care copiii sunt activi economic, se folosesc grupele de vârst`
5-9, 10-14 [i 15-17 ani, iar pentru estim`rile cu privire la munca copilului se folosesc grupele de vârst`
5-11 [i 12-14 ani. În tabelul de mai jos se prezint` toate categoriile de copii activi economic dup`
tipurile de activitate economic`. Toate zonele ha[urate sunt considerate forme de munc` a copilului atât
conform defini]iilor OIM cât [i conform studiului na]ional INS/OIM desf`[urat în România în perioa-
da 2000 -2001. Totu[i, în studiul INS/OIM, zonele ha[urate închise la culoare, cu defini]iile cores-
punz`toare, nu au fost considerate ca f`când parte dintre cele mai grave forme de munc` a copilului.
Acest lucru poate fi legat de faptul c` nu exist` o list` oficial` a tipurilor de activit`]i care sunt conside-
53
rate munci periculoase .
Tabelul 3: Forme de munc` pe grupe de vârst`
Grupe Forme de munc`

de vârst`
OIM Munc` ne-periculoas`(în sectoarele industriale ne- Cele mai grave forme de munc` a copilului
periculoase [i mai pu]in de 43 de ore pe s`pt`mân`)
OIM Munc` u[oar` Munc` obi[nuit` Munc` periculoas` Necondi]ionat cele mai
(<14 ore pe (>=14 [i <43 ore pe (sectoare industriale periculoase grave forme de munc`
s`pt`mân`) s`pt`mân`) sau >=43 ore pe s`pt`mân`) (trafic, munc` for]at`,
prostitu]ie, pornografie,
etc.)
România <=10 ore pe >10 [i <=30 ore pe >30 ore pe Copiii care nu sunt cuprin[i
s`pt`mân` s`pt`mân` s`pt`mân` în alt` categorie, dar care
desf`[oar` munci periculoase
5-12, RO
5-11, OIM
13-14, RO
12-14, OIM
15-17
În textul de mai jos, no]iunea de munc` a copilului se va utiliza numai în accep]iunea dat` de defini]ia
OIM, în timp ce no]iunea de copil care munce[te/copil activ economic va fi utilizat` în sens mai larg,
chiar [i pentru a descrie efectuarea treburilor în gospod`rie. Acest capitol se va concentra îns` mai ales
pe cele mai grave forme de munc` a copilului. Copiii care muncesc [i/sau trìesc pe str`zi, precum [i
copiii victime ale traficului vor constitui tema unor subcapitole separate.
53
ILO/IPEC, Fiecare copil conteaz` - noi estim`ri la nivel global privind munca copilului, (aprilie 2002), pp.
29-33, Institutul Na]ional de Statistic` [i ILO, Studiu privind activit`]ile copiilor din România - Raport de ]ar`,
(2003), pp. 6, 32
56
4.2.1. Copiii activi economic [i munca copilului
4.2.1.1. Situa]ia copiilor activi economic
Copiii activi economic (CAE). Studiul na]ional INS/OIM privind activit`]ile copiilor a fost desf`[urat
în România în perioada octombrie 2000 - septembrie 2001 [i a cuprins 18.000 de gospod`rii. Num`rul
total al copiilor activi economic (CAE) cu vârste între 5-17 ani s-a estimat la cifra de 82.884 copii
(2,1%) pe baza chestionarului pentru adul]i, [i la 141.905 (3,7%) pe baza chestionarului pentru copii.
Caseta 2
Studiul INS/OIM a constatat urm`toarele:

90% dintre copiii români activi economic trìesc în mediul rural
88% dintre copii lucreaz` în agricultur`, peste jum`tate dintre ei având între 15 -17 ani
80% muncesc în gospod`ria familiei, 11% pentru rude/vecini, [i doar 4-6% sunt angaja]i
70% dintre to]i copiii muncesc f`r` s` fie pl`ti]i
33% dintre copiii activi economic între 10-14 ai lucreaz` peste 14 ore pe s`pt`mân`
20% dintre to]i copiii activi economic lucreaz` peste 35 de ore pe s`pt`mân`, iar marea
majoritate a acestora are între 15-17 ani, trìe[te în mediul rural [i lucreaz` în agricultur`
60% din totalul copiilor activi economic sunt bìe]i
54
peste 97,5% dintre bìe]ii activi economic între 5-9 ani lucreaz` în agricultur` .
Peste 60% din copiii activi economic trìesc în regiunile de sud, sud-vest sau nord-est ale ]`rii. Dac`
compar`m num`rul copiilor activi economic din fiecare regiune cu totalul popula]iei de copii din
regiunea respectiv` (Vezi Figura 4.7) constat`m c` prevalen]a copiilor activi economic este mult mai
mare în regiunile de sud [i sud-vest decât în alte p`r]i ale ]`rii.
Figura 4.7: Copiii activi economic (CAE), pe regiuni, ca procent din totalul copiilor
8% 6.7%
7% 5.9%
6%
5% 3.6% 3.7%
4% 3.1% 3.3%
2.7%
3%
1.4%
2%
1% 0.2%
0%
u
t
st
ti
st
t
t
tal
es
ntr
es
-es
re[
ve
Su
Ve
-v
d-
To
Ce
rd
d-
cu
rd
Su
No
Su
Bu
No
Surs`: INS [i OIM, Studiu privind activit`]ile copiilor din România - Raport de ]ar`, (2003), pp. 60, 70
Copiii activi ne-economic. Conform studiului INS/OIM, num`rul total al copiilor activi ne-economic
cu vârste între 5-17 ani care efectueaz` diferite activit`]i în gospod`rie se ridic` la peste 2 milioane, sau
peste jum`tate dintre to]i copiii din respectiva grup` de vârst`. Conform adul]ilor, 0,3% sau aproxima-
tiv 6000 dintre ace[ti copii muncesc 7 ore sau mai mult pe zi, to]i locuiesc în mediul rural, iar aproxi-
mativ 70% sunt bìe]i. Ace[ti copii nu apar în statisticile privind munca copilului, nici m`car în cele
care folosesc defini]ia cea mai larg` a conceptului, de[i consecin]ele asupra s`n`t`]ii, educa]iei [i dez-
volt`rii normale a acestora pot fi acelea[i ca în cazul copiilor considera]i ca exploata]i în diferite forme
55
de munc` a copilului .
54
INS [i OIM, Studiu privind activit`]ile copiilor din România - Raport de ]ar`, (2003), pp. 3-5 72, 74, 83, 85
55
Ibid., pp. 89, 93-94
57
În cadrul unui studiu de referin]` privind munca copilului în mediul rural desf`[urat în 5 jude]e
(Suceava, Boto[ani, Vaslui, Ialomi]a [i C`l`ra[i) în perioada septembrie-octombrie 2001 au fost inter-
vieva]i 400 de copii cu vârste între 6-14 ani (studiul coordonat de E. Stativ` în 2001). De[i studiul nu
este reprezentativ la nivel de jude], s-a constatat c` între 80-100% din cei 174 de copii cu vârste între
6-11 ani efectueaz` zilnic diferite treburi în gospod`rie, ceea ce confirm` rezultatele prezentate în studi-
ul INS/OIM despre copiii activi ne-economic. Conform estim`rilor persoanelor care au furnizat infor-
ma]ii pentru studiu, ace[ti copiii petrec de obicei 5 ore pe zi f`când diferite treburi în gospod`rie. Între
50-100% dintre bìe]ii sub 11 ani ajutau la hr`nitul animalelor, iar între 11-65% dintre bìe]i ajutau zil-
nic la tìatul lemnelor. Aceste cifre erau asem`n`toare sau mai mari pentru bìe]ii între 11-14 ani.
Fetele fac [i ele acelea[i treburi ca bìe]ii, de[i dup` vârsta de 11 ani ele se ocup` mai ales de treburile
din cas`. În timp ce copiii considerau c` treburile din gospod`rie [i hr`nirea animalelor erau munci
u[oare, tìatul lemnelor li se p`rea o munc` mai grea. În mod obi[nuit, copiii nu sunt pl`ti]i pentru
munca pe care o fac. Din nou, majoritatea acestor copii nu apar în statisticile privind munca copilului,
56
de[i consecin]ele activit`]ilor pe care le desf`[oar` pot fi grave .
4.2.1.2. Situa]ia muncii copilului [i cele mai grave forme de munc` a copilului
Studiul INS/OIM a constatat c` aproximativ jum`tate dintre copiii care muncesc fac parte din catego-
ria copiilor exploata]i prin munc`. Astfel, conform chestionarului pentru adul]i, 40.620 copii (1,1%)
erau exploata]i prin munc`, iar conform chestionarului pentru copii num`rul acestora era de 70.690
(1,8%). Mai mult, conform chestionarului pentru adul]i 23.618 dintre ace[ti copii aveau vârste între 5-
14 ani, iar conform chestionarului pentru copii num`rul acestora era de 40.731, ceea ce reprezint` 1,4%
din copiii din aceast` grup` de vârst`. Este important de subliniat faptul c` exploatarea prin munc` a
copilului nu se limiteaz` la fenomenul urban al copiilor str`zii, a[a cum se credea anterior. Astfel,
aproximativ 93% dintre to]ii copiii exploata]i prin munc` provin din mediul rural [i lucreaz` mai ales
în context familial. Practic to]i copiii exploata]i prin munc` cu vârste între 5-9 ani, precum [i 94% din-
57
tre cei cu vârste între 10-14 ani provin din mediul rural.
Figura 4.8: Munca copilului pe grupe de vârst` (2001)
8,59 6
Conform copiilor 32 ,13 5 29 ,95 8
4,86 9
Conform adul]ilor 18 ,74 9 17 ,00 2
0% 20 % 40 % 60 % 80 % 100 %
5-9 ani 10-14 ani 15-17 ani
Surs`: INS [i OIM, Studiu privind activit`]ile copiilor din România - Raport de ]ar`, (2003), p. 102
Conform chestionarului pentru adul]i, 60% dintre to]i copiii exploata]i prin munc` sunt bìe]i, iar în
cazul a aproximativ 98% dintre ace[ti copii se încalc` cerin]ele legale cu privire la vârsta minim` de
angajare [i la num`rul orelor de lucru. Un procent de 3,5% lucreaz` în locuri de munc` periculoase,
cum ar fi transportul, depozitarea [i construc]iile, iar în cazul a 1,8% se încalc` [i cerin]ele legale cu
privire la lucrul în locuri de munc` periculoase.
56
Stativ`, Ecaterina pentru BIM [i Guvernul României - IPEC, Studiu de referin]` privind munca copiilor din
mediul rural în cinci jude]e ale României - 2001, (2001), pp. 21-24, 26
57
INS [i ILO, op. cit., (2003), pp. 101-103, 129, UNICEF, et al., op. cit., (2004 b), pp. 14, 33
58
Munca copilului în mediul rural. Dup` cum s-a men]ionat mai sus, aproximativ 93% dintre copiii
exploata]i prin munc` sunt din mediul rural, iar pentru majoritatea se încalc` cerin]ele cu privire la vârs-
ta minim` de angajare [i num`rul maxim de ore de munc`. În cadrul studiului mai restrâns efectuat sub
coordonarea lui E. Stativ`, persoanele care au furnizat informa]ii, cum ar fi primarii, directorii de [coli,
reprezentan]ii bisericii, medicii [i poli]ia local`, au afirmat c` copiii muncesc de obicei peste 5 ore pe
zi, [i chiar toat` ziua în sezonul agricol. Unele din acest persoane au afirmat c` copiii lucreaz` consi-
derabil mai mult decât p`rin]ii, mai ales în satele din regiunea de nord-est a ]`rii. În satele din nord-
estul ]`rii, tipul de agricultur` care se practic` presupune mult` munc`, ceea ce favorizeaz` exploatarea
58
copiilor prin munc` .
Figura 4.9: Copiii care lucreaz` pentru un angajator, din 400 de copii intervieva]i
100 %
80 %
54 6-14 ani ne-angaja]i
60 % 64 69
75 74
40 %
6-14 ani angaja]i
20 % 26
5 16 11 6
0%
C` ]a
a
i
i
ni
a[
lu
av
i
[a
m
s
l`r
ce
Va
lo
to
Su
Ia
Bo
Surs`: Stativ`, et al., Studiu de referin]` privind munca copiilor din mediul rural în cinci jude]e ale României -
2001, (2001), pp. 17, 28-30
Copiii angaja]i. Studiul INS/OIM a constatat c` 4-6% dintre to]i copiii care muncesc aveau un angaja-
tor, îns` la grupa de vârst` 5-14 ani acest procent era de doar 0,3%. Totu[i, dintre cei 400 de copii cu
vârste între 6-14 ani intervieva]i în cadrul studiului lui E. Stativ` din 2001, 64 de copii (40 bìe]i [i 24
fete), sau 16%, munceau la un angajator, adic` la cineva din sat care avea nevoie de mân` de lucru. De
aici se observ` c`, de[i la nivel na]ional procentul copiilor angaja]i nu este ridicat, exist` jude]e [i regiu-
ni în care acest fenomen este mult mai frecvent întâlnit. Nu se poate spune dac` ace[ti copii sunt mai
exploata]i decât cei care î[i fac treaba în propria gospod`rie, îns` conform defini]iilor interna]ionale,
doar acest din urm` grup ar fi definit ca fiind exploatat prin munc`. Pe de alt` parte, este poate mult
mai evident c` ace[ti copii sunt exploata]i, pentru c` ei sunt folosi]i ca lucr`tori pl`ti]i în cadrul unui
59
acord de angajare .
Munca copiilor în mediul urban (Cele mai grave forme [i formele necondi]ionat cele mai grave de
munc` a copilului). Conform studiului INS/OIM, 7-8% dintre copiii exploata]i prin munc` sunt în me-
diul urban. Aproximativ 6% dintre copii între 10-14 ani provin din mediul urban, îns` în grupa de vârst`
5-9 ani nu exist` nici un copil din mediul urban care s` fie exploatat prin munc`. Totu[i, studiul
INS/OIM nu ofer` nici un fel de informa]ii cu privire la cele mai grave forme de munc` a copilului,
de[i unii dintre copiii care sunt exploata]i prin munc` fac parte din categoria celor mai grave forme de
munc` a copilului . Acest lucru este adev`rat mai ales în ceea ce prive[te copiii care lucreaz` în condi]ii
deosebit de periculoase [i copiii care lucreaz` peste 43 de ore pe s`pt`mân`. Studiul INS/OIM nu
furnizeaz` informa]ii nici despre copiii implica]i în formele necondi]ionat cele mai grave de munc` a
copilului, cum ar fi copiii trafica]i, obliga]i la munc` for]at` sau slug`rit, la prostitu]ie sau pornografie.
Poate c` acest lucru reflect` cât de dificil` [i delicat` este abordarea acestei teme [i indic` limit`rile
58
Stativ`, et al., Studiu de referin]` privind munca copiilor din mediul rural în cinci jude]e ale României -
2001, (2001), p. 28
59
INS [i OIM, op. cit., (2003), p. 79, Stativ`, et al., op. cit., (2001), pp. 17, 28-31
59
60
unui studiu cantitativ desf`[urat la scar` na]ional`.
4.2.1.3. Via]a copiilor activi economic [i a copiilor exploata]i prin munca copilului
Dreptul la s`n`tate. S`n`tatea copiilor exploata]i în munc` este pus` realmente în pericol. Cu privire
la to]i cei 400 de copii intervieva]i în cadrul studiului coordonat de E. Stativ`, persoanele care au
furnizat informa]ii cercet`torilor au remarcat faptul c` multe din accidentele copiilor sunt provocate de
faptul c` sunt obliga]i s` lucreze cu unelte periculoase. În multe cazuri, copiii [i-au pierdut degetele sau
o parte a bra]ului din cauz` c` au folosit astfel de unelte (mai ales unelte pentru exploatarea p`durilor
[i unelte pentru tocarea hranei pentru animale) . Aproape 25% din copiii angaja]i avuseser` un accident
61
de munc` .
Dreptul la educa]ie. Studiul INS/OIM a constatat c`, dintre copiii care muncesc, doar 86% dintre cei
între 5-9 ani, 82% din cei între 10-14 ani [i 31% dintre cei între 15-17 ani merg la [coal`. Astfel, 15-
20% dintre copiii cu vârste între 5-14 ani nici m`car nu frecventeaz` [coala, iar rezultatele la înv`]`tur`
ale celor care merg la [coal` sunt slabe. Consecin]ele asupra rezultatelor la înv`]`tur`, mai ales în rân-
dul copiilor între 5-14 ani exploata]i prin munc` mai mult de 5 ore pe zi sunt evidente. S-a constatat c`
regiunea cu num`rul cel mai mare de copii care muncesc [i nu merg la [coal` este regiunea de nord-
62
est, urmat` de sud-est, nord-vest [i sud .
Dreptul la joac` [i activit`]i recreative. Tot a[a cum programul de lucru lung (sau chiar [i cel nu prea
lung) afecteaz` mersul la [coal` al copiilor, [i timpul care le r`mâne copiilor care muncesc pentru joac`
este serios compromis. Acest lucru se întâmpl` mai ales pentru c` mul]i p`rin]i nu dau prea mare impor-
tan]` nevoii pe care o au copiii de joac` [i activit`]i recreative.
4.2.1.4. Cauzele imediate ale exploat`rii copilului prin munc`
Dup` cum s-a men]ionat mai sus, majoritatea copiilor lucreaz` în agricultura de subzisten]` practicat`
la nivelul familiei [i care presupune mult` munc`, pentru a putea ajuta în gospod`rie [i pentru a supli-
menta veniturile familiei. Pentru aproximativ 50% din ace[ti copii, munca pe care o depun se afl` în
limitele acceptabilului, iar în majoritatea cazurilor copiii în[i[i consider` c` este un lucru bun. O astfel
de munc` poate fi v`zut` ca parte component` a educa]iei informale, prin care se urm`re[te dezvoltarea
sim]ului de r`spundere [i a sim]ului datoriei, precum [i dezvoltarea deprinderilor relevante. Restul de
50% îns` s-ar putea s` fie exploata]i într-un mod care are consecin]e negative asupra s`n`t`]ii, educa]iei
[i dezvolt`rii lor normale. Printre cauzele imediate ale exploat`rii copilului prin munc` se num`r`
urm`toarele: se practic` o agricultur` de subzisten]` care presupune mult` munc`, copiii sunt o for]` de
munc` ieftin`, copiii pot contribui la veniturile familiei.
Agricultura de subzisten]` care presupune mult` munc`. 90% din copiii exploata]i prin munc` trìesc în
mediul rural [i lucreaz` în agricultura de subzisten]`. Deoarece agricultura româneasc` este în primul
rând o agricultur` de subzisten]`, care se practic` la nivelul familiei [i presupune mult` munc`, cererea
de for]` de munc` ieftin`, reprezentat` de copii, este foarte mare. Dup` cum se arat` în studiul Munca
copilului în România , cu cât este mai ridicat de nivelul de ocupare a for]ei de munc` în agricultur` într-o
anumit` economie [i cu cât este mai pregnant caracterul sù de agricultur` de subzisten]`, cu atât mai
63
accentuat` este exploatarea copilului prin munc` [i tendin]a copiilor de a desf`[ura activit`]i economice .
60
INS [i OIM, op. cit., (2003), pp. 6, 131-132, OIM/IPEC, op. cit., (aprilie 2002), p. 33
61
Stativ`, et al., op. cit., (2001), pp. 32, 48
62
INS [i OIM, Studiu privind activit`]ile copiilor din România - Raport de ]ar`, (2003), pp. 123-128
63
UNICEF, et al., op. cit., (2004 b), p. 27, INS [i ILO, op. cit., (2003), p. 101
60
Contribu]ia la veniturile gospod`riei. Peste 90% dintre p`rin]ii intervieva]i în cadrul studiului
NIS/OIM au declarat c` le d`deau voie copiilor lor s` lucreze pentru ca ace[tia s` contribuie la veni-
turile gospod`riei sau s` ajute în gospod`rie. Dac` ar fi renun]at la munc`, aceasta ar fi dus în majori-
tatea cazurilor la o sc`dere a nivelului de trai al gospod`riei. În Evaluarea rapid` realizat` de SCF în
2002 privind copiii str`zii care muncesc, atât p`rin]ii cât [i copiii str`zii care muncesc au p`rut s` fie
64
de acord cu ideea c` copiii trebuie s` contribuie la veniturile familiei .
4.2.2. Copiii care muncesc [i/sau trìesc pe str`zi
4.2.2.1. Introducere
Legisla]ia. Din nefericire, copiii care muncesc [i/sau trìesc pe str`zi sunt priva]i de majoritatea drep-
turilor lor. De exemplu, conform articolului 27 al CDC, statele p`r]i au obliga]ia de a oferi asisten]`
material` copiilor, mai ales pentru satisfacerea nevoilor lor de hran`, îmbr`c`minte [i locuin]`. În ceea
ce prive[te exploatarea economic` [i cele mai grave forme de munc` a copilului, conven]iile
interna]ionale [i legisla]ia româneasc` discutate la capitolul 4.2.1.1. ar trebui s` se aplice [i la copii care
muncesc pe str`zi. La copiii care muncesc [i/sau trìesc pe str`zi fiind lipsi]i de îngrijire p`rinteasc` ar
trebui s` se aplice articolele relevante ale CDC, precum [i prevederile Legii nr. 272/2004, dup` cum s-a
discutat la capitolul 4.1.
Defini]ie. UNICEF a f`cut în mod tradi]ional distinc]ia între copiii de pe str`zi (cei ale c`ror activit`]i
din timpul zilei se desf`[oar` pe str`zi, dar care se întorc acas` seara aproape în fiecare zi) [i copiii
str`zii (copiii care trìesc singuri sau cu familia pe str`zi). Ace[tia pot fi clasifica]i [i drept copii care
muncesc pe str`zi [i respectiv drept copii care trìesc pe str`zi. În acela[i timp, una dintre defini]iile
utilizate îndeob[te pentru copiii str`zii, [i care s-a formulat pe la mijlocul anilor 1980, este urm`toarea:
„orice bìat sau fat` care nu a ajuns înc` la vârsta adult` [i c`ruia strada, în sensul sù cel mai larg, i-a
devenit cas` [i/sau surs` de subzisten]`, [i care este protejat(`), supravegheat(`) sau orientat(`) în mod
65
necorespunz`tor de adul]i responsabili“. În contextul României, este poate relevant [i util s` vorbim
despre patru categorii largi de copii ai str`zii:
1. Copiii str`zii, care muncesc [i trìesc permanent pe str`zi, [i care ]in leg`tura foarte pu]in sau nu ]in
deloc leg`tura cu familia. Ace[tia trìesc în grupuri, în ad`posturi improvizate, în canale, lâng` g`ri sau
în apropierea pie]elor [i centrelor comerciale mai mari. Conform unui chestionar de percep]ie aplicat
în 2002 unor speciali[ti din institu]ii guvernamentale [i non-guvernamentale, s-ar p`rea c` aproxima-
66
tiv 20% din copiii str`zii î[i duc via]a pe str`zi în acest mod .
2. Copiii de pe strad`, care muncesc pe strad` în timpul zilei, îns` se întorc în familie seara, p`strând
astfel leg`turi puternice cu familia. Acesta pare s` fie grupul cel mai numeros în contextul românesc
actual, reprezentând poate aproximativ 60% din to]i copiii str`zii. Un sub-grup al acestui grup ar putea
fi reprezentat de copiii care petrec temporar perioade mai scurte pe strad`, îns` se întorc apoi acas` la
familie. Acest grup ar reprezenta probabil aproximativ 10-15% din copiii str`zii.
3. Copiii care trìesc cu p`rin]ii lor pe str`zi, sau care au devenit ei în[i[i p`rin]i, întemeindu-[i astfel pro-
priile „familii ale str`zii“. Ace[ti copii s-ar putea s` reprezinte 5-10% din to]i copiii str`zii.
64
UNICEF, et al., op. cit., (2004 b), pp. 27, 58, INS [i ILO, op. cit., (2003), pp. 101, 112, 109-115, 119, 129,
Salva]i Copiii România pentru ILO/IPEC, România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii care
muncesc în Bucure[ti, (2002), p. 35
65
Defini]ie formulat` de Inter-NGO din Elve]ia în 1983.
66
ASIS - Asocia]ia pentru Sprijinirea Integr`rii Sociale în parteneriat cu Consor]iul pentru Copiii Str`zii, Copiii
str`zii [i justi]ia juvenil` în România, (2004), p. 16
61
4. Adul]ii str`zii. Copiii care au crescut [i s-au transformat în „tineri adul]i ai str`zii“, care continu` s`
trìasc` pe str`zi.
În cele ce urmeaz`, no]iunea de copii ai str`zii se va utiliza pentru desemnarea unuia sau a tuturor aces-
tor grupuri, în timp ce no]iunile de copii care trìesc permanent pe str`zi [i copii care lucreaz` pe str`zi
în timpul zilei se vor utiliza pentru anumite grupuri concrete.
4.2.2.2. Situa]ia copiilor care lucreaz` [i/sau trìesc pe strad`
Din cauza dinamicii [i fluidit`]ii situa]iei, num`rul real al copiilor str`zii este foarte greu de estimat.
Deoarece s-au utilizat defini]ii diferite [i s-au aplicat metodologii diferite de-a lungul anilor pentru esti-
marea num`rului de copii ai str`zii, probabil c` cifrele au fost uneori exagerate [i alteori subestimate.
Copiii str`zii din Bucure[ti. Imediat dup` 1990, în Bucure[ti erau probabil „câteva zeci“ de copii care
trìau permanent pe str`zi. În 1992-1993, num`rul acestora a ajuns la 100-200. Conform statisticilor
67
poli]iei, în perioada 1996-1997, iarna s-au înregistrat deja 500-600 copii ai str`zii, iar vara 700-800.
Studiul Na]ional de mai mare anvergur` privind copiii str`zii realizat în 1999 a g`sit un num`r de 290
de copii pe str`zile municipiului Bucure[ti; al]i 440 de copii fuseser` primi]i în diferite centre pentru
copii, iar 450 de copii au fost g`si]i în centrele organizate de ONG-uri. Cei aproximativ 1.300 de fo[ti
sau actuali copii ai str`zii care trìau permanent pe str`zi la momentul respectiv în Bucure[ti reprezen-
tau peste jum`tate din to]i copiii str`zii din România. Estim`rile ulterioare indic` faptul c` aproxima-
tiv 25% din to]i copiii str`zii se g`sesc în Bucure[ti.Figura 4.10: Cifre estimative privind copiii care
trìesc permanent pe str`zi în Bucure[ti.
Figura 4.10: Cifre estimative privind copiii care trìesc permanent pe str`zi în Bucure[ti
14
1400
1200
12
1000
10
800 Cel mai ridicat
600 Cel mai sc`zut
400
200
0
93
95
97
99
01
03
19
19
19
19
20
20
Surse: SCF România [i ILO/IPEC, România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii care muncesc în
Bucure[ti, (2002), Anexa I, Institutul pentru Cercetarea Calit`]ii Vie]ii, Spre o societate centrat` pe copil, (1997),
p. 122, SCF România [i UNICEF, Studiu na]ional privind situa]ia copiilor str`zii 1998-1999, (1999), p. 48,
ANPCA, Protec]ia copilului - între rezultate [i priorit`]ile pentru viitor, p. 22, ANPDC, document nepublicat.
68
Conform estim`rilor ANPDC, la sfâr[itul anului 2004 pe str`zile municipiului Bucure[ti trìau [i/sau
munceau aproximativ 400-500 copii. Oricum, aceast` cifr` ar trebui s` fie considerat` o valoare
minim`, dac` compar`m datele cu cele care au rezultat prin aplicarea metodologiei din Studiul Na]ional
realizat în 1999. În urma unei Evalu`ri rapide a SCF din 2002 care a cuprins 150 de copii ai str`zii din
Bucure[ti s-a constatat c` num`rul copiilor care lucreaz` pe str`zi în timpul zilei [i se întorc acas` în
familie seara a crescut [i reprezenta 64% din num`rul total al copiilor str`zii. Aceast` rat` pare s` fie con-
firmat` de chestionarul privind percep]iile din 2002, men]ionat mai sus, în timp ce estim`rile ulterioare
vorbesc de procentul de 75%.
67
SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), Anexa I
68
Salva]i Copiii România [i UNICEF, Studiu na]ional privind situa]ia copiilor str`zii 1998-1999, (1999 b), pp.
47-50, ANPDC, document nepublicat
62
Astfel, num`rul copiilor care lucreaz` pe str`zi în timpul zilei a crescut, iar num`rul copiilor care trìesc
permanent pe str`zi a sc`zut. În concluzie, este probabil c` num`rul actual al copiilor care lucreaz`
[i/sau trìesc pe str`zile municipiului Bucure[ti este mai mic de 2000, dintre care aproximativ 65-75%
69
se întorc acas` la familiile lor seara .
Copiii str`zii din România. În Studiul Na]ional din 1999 s-a constatat c`, în afar` de Bucure[ti, exist`
un num`r destul de mare de copii ai str`zii la Constan]a, Timi[oara [i Ia[i. Pe de alt` parte, în ora[e
cum ar fi Râmnicu Vâlcea, Zalù [i Sf. Gheorghe, s-ar putea s` nu existe chiar deloc copii ai str`zii.
Dac` avem în vedere toate cele 12 ora[e cuprinse în studiu, putem estima c` la momentul respectiv
exista un num`r total de 2100 copii ai str`zii, fo[ti sau actuali. Astfel, dac` adùg`m [i restul jude]elor
r`mase, putem spune c` în 1999 exista un num`r total de aproximativ 3000 de copii ai str`zii. Rapoarte
mai recente ale unit`]ilor teritoriale de poli]ie, care se refer` la perioada iunie 2001 - noiembrie 2002,
estimeaz` num`rul total al copiilor str`zii la nivel na]ional la 1821. Ace[ti copii erau ad`posti]i în cen-
tre de prevenire [i protec]ie social` sau plasa]i în îngrijire alternativ`, ceea ce înseamn` c` de fapt
aceast` cifr` nu îi cuprindea pe copiii care trìau efectiv pe str`zi în perioada respectiv`. Totu[i, con-
form estim`rilor poli]iei [i ale ANPDC, în urm`torii ani am putut asista la o tendin]` de sc`dere a
num`rului copiilor str`zi, ajungându-se poate la cifra de 1.500 în 2004. În acela[i timp, este important
s` subliniem faptul c` acestea sunt doar estim`ri, fiind dificil de estimat mai ales num`rul copiilor care
stau pe strad` doar în timpul zilei. Situa]ia r`mâne în continuare destul de fluid`, deoarece exist` un
flux continuu de copii care devin copii ai str`zii sau care se întorc acas`, mul]i dintre ei trecând prin
70
acest cerc vicios chiar de mai multe ori .
Figura 4.11: Cifre estimative privind copiii care trìesc permanent pe str`zi în România
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
1999 2000 2001 2002 2003
Surs`: SCF România, et al., Studiu na]ional privind situa]ia copiilor str`zii 1998-1999, (1999), p. 48, Guvernul
României [i UNICEF, România [i Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului - Al doilea Raport Periodic,
(2003), p. 141, ANPCA, Protec]ia copilului - între rezultate [i priorit`]ile pentru viitor, p. 22, ANPDC, docu-
ment nepublicat.
Vârsta [i tendin]ele existente. Vârsta medie a copiilor care trìesc permanent pe str`zi a crescut la
aproximativ 16 ani. Primul grup de copii care au ajuns pe strad` pe la începutul sau mijlocul anilor
1990 au devenit astfel lideri de grup sau de band` (nu prea) tineri. Stilul lor de via]` [i de conducere se
baza pe propria lor experien]` direct` de pe strad`. Grupurile care se formeaz` au o ierarhie bine sta-
bilit` [i sunt ]inute laolalt` printr-un amestec de fric`, insecuritate, prietenie [i munc`. Studiul Na]ional
din 1999 a constatat c` aproximativ 76% dintre to]i copiii str`zii î[i trìesc via]a în grupuri. Spre deose-
69
SCF România pentru ILO/IPEC, România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii care muncesc în
Bucure[ti, (2002), p. 15, Salva]i Copiii România pentru Ministerul S`n`t`]ii [i Fondul Global, Cercetare cu
privire la inciden]a HIV/SIDA [i a infec]iilor cu transmitere sexual` pe strad` [i în comunit`]ile de rromi,
(2004 a), pp. 5-6
70
SCF România [i UNICEF, op. cit., (1999 b), pp. 47-50, Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), p.
141, CASPIS, Planul Na]ional Anti-s`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale, (iulie 2002), p. 74
63
bire de ace[tia, copiii care sunt obliga]i de p`rin]ii lor s` lucreze în timpul zilei pe str`zi sunt mai mici.
Mai multe studii au constatat c` vârsta medie a acestor copiii ai str`zii este în jur de 13 ani, existând
71
cam la fel de mul]i copii mai mici de 13 [i mai mari de 13 ani .
Diferen]ele între sexe. Mai multe studii diferite sugereaz` faptul c`, din copiii str`zii, aproximativ dou`
treimi sunt bìe]i [i o treime fete. Explica]ia care se d` îndeob[te pentru aceast` diferen]` este c` fetele
sunt mai vulnerabile pe strad` [i este mult mai probabil ca ele s` devin` victimele abuzului emo]ional
[i fizic, precum [i ale abuzului sexual. Astfel, numeroase familii prefer` s`-[i ]in` fetele acas`. Mai
mult, fetele însele ar putea fi mai pu]in dispuse s` plece pe strad`, r`mânând s` încerce s` fac` fa]`
72
s`r`ciei [i familiei disfunc]ionale în care trìesc. În acela[i timp, fetele care muncesc pe str`zi trebuie
s` vad` [i de treburile din gospod`rie, ceea ce înseamn` c` lucreaz` mai multe ore decât bìe]ii. Aceasta
ar putea constitui o explica]ie par]ial` c` mai multe dintre fetele care muncesc pe str`zi nu au mers
73
niciodat` la [coal` sau au abandonat [coala mai devreme decât bìe]ii .
Originea geografic`. Studiul Na]ional din 1999 a constatat c` aproximativ o treime dintre to]i copiii
care trìesc permanent pe str`zi provin din Moldova, urmat` de Muntenia [i Oltenia. Evaluarea rapid`
a SCF din 2002 cu privire la copiii str`zii care muncesc în Bucure[ti prezint` o imagine u[or diferit`,
poate din cauza faptului c` acest studiu i-a cuprins [i pe copii care st`teau pe strad` doar în timpul zilei.
Astfel, 80% dintre copiii cuprin[i în aceast` evaluare erau de fapt din Bucure[ti, în timp ce restul prove-
neau în majoritate din satele din jurul municipiului Bucure[ti. Mul]i dintre ace[ti copii î[i petrec ziua
pe strad` în Bucure[ti, iar seara se întorc în satele de unde provin. Totu[i, deoarece majoritatea
p`rin]ilor veniser` la Bucure[ti din zonele rurale în timpul regimului comunist, de fapt [i p`rin]ii aces-
74
tor copii ai str`zii s-ar putea s` provin` din acelea[i zone rurale.
Originea etnic`. În cadrul evalu`rii rapide din 2004 privind problemele de gen legate de copiii str`zii
care muncesc în Bucure[ti s-a constatat c` 46% dintre cei 412 copii ai str`zii care muncesc cuprin[i în
studiu se considerau rromi. Mai multe alte studii confirm` faptul c` aproximativ 40-50% din copiii str`zii
din Bucure[ti sunt de origine rromi. Într-un studiu din 2003 s-a constatat existen]a unui procent similar de
75
copii de etnie rrom` în rândul copiilor str`zii din Craiova, în timp ce ponderea copiilor str`zii de etnie rrom`
din Ia[i era substan]ial mai mic`, de 28%.
4.2.2.3. Via]a pe str`zi
Dreptul la identitate. Studiul Na]ional din 1999 a constatat c` aproximativ 32% dintre copiii cuprin[i
în studiu nu dispuneau de acte de identitate. Aceast` situa]ie a fost confirmat` ulterior într-un studiu de
mai mic` anvergur` care a cuprins 84 de copii ai str`zii din Bucure[ti, dintre care 16% nu aveau cer-
71
Bucure[ti, (2002), p. 25 [i Anexa I, SCF România [i UNICEF, Studiu na]ional privind situa]ia copiilor str`zii
1998-1999, (1999 b), p. 55, 66, ASIS, et al., op. cit., (2004), p. 20, Step by Step - Centrul pentru Educa]ie [i
Dezvoltare Profesional`, ILO/IPEC [i Guvernul României, Evaluare rapid` privind problemele de gen legate
de copiii str`zii care muncesc în Bucure[ti, (iulie 2004), p. 47
72
SCF România [i UNICEF, op. cit., (1999 b), p. 54, SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), pp. x, 6,
25, SCF România pentru Ministerul S`n`t`]ii [i Fondul Global, op. cit., (2004 a), p. 14
73
Step by Step, et al., op. cit., (iulie 2004), pp. 32, 39
74
SCF România [i UNICEF, Studiu na]ional privind situa]ia copiilor str`zii 1998-1999, (1999 b), p. 51, SCF
România pentru ILO/IPEC, România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii care muncesc în
Bucure[ti, (2002), pp. 26-27, 39-40, 61
75
Step by Step, et al., op. cit., (iulie 2004), p. 23, SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), pp. x, 6, 26,
SCF România pentru Ministerul S`n`t`]ii [i Fondul Global, op. cit., (2004 a), p. 15, SCF România pentru
ILO/IPEC, Studii de baz` privind copiii str`zii care muncesc - Bucure[ti, Ia[i [i Craiova, (2003), p. 17
64
tificate de na[tere, iar 41% dintre cei de peste 14 ani nu aveau c`r]i de identitate76. Faptul c` ace[ti copii
nu dispun de acte de identitate înseamn` c` ei nu au deloc acces la serviciile publice.
Dreptul la s`n`tate. Mul]i dintre copiii str`zii care muncesc intervieva]i în cadrul Evalu`rii rapide SCF
din 2002, mai ales cei care trìau permanent pe str`zi, sufereau de diferite afec]iuni dermatologice, sca-
bie, aveau r`ni sau arsuri, al]ii erau bolnavi de tuberculoz` sau hepatit`, iar la majoritatea se puteau
observa semne evidente de malnutri]ie cronic`. Existen]a unor semne ale malnutri]iei cronice în rândul
copiilor str`zii a fost subliniat` de mai multe alte studii. În acela[i timp, atât studiul calitativ al
ECHOSOC - UNICEF din 2003, cât [i Evaluarea rapid` a SCF din 2002 au constatat c` deprinderile
de comunicare [i lingvistice ale copiilor str`zii sunt foarte slabe, ace[tia fiind afecta]i din punct de
vedere cognitiv [i emo]ional. Ei sunt dependen]i de prezent, nu au dorin]e în leg`tur` cu viitorul [i une-
77
ori chiar nu în]eleg no]iunea de viitor .
Via]a sexual` [i abuzul sexual. În Studiul Na]ional din 1999, doar 6% din copiii intervieva]i au
recunoscut c` au fost abuza]i sexual, în timp ce restul de 94% nu au dat nici un r`spuns. Aceste con-
stat`ri constituie o indica]ie a dificult`]ilor [i a stigmatiz`rii asociate cu aspectele sexuale în rândul
copiilor str`zii. La fel, aproximativ 6% din copiii str`zii au r`spuns c` au fost implica]i în prostitu]ie,
22% au declarat c` nu au fost implica]i în prostitu]ie, iar restul nu au r`spuns la întrebare. Analiza cali-
tativ` realizat` în cadrul studiului ECHOSOC - UNICEF din 2003 indic` faptul c` în mod deosebit
fetele, dar nu numai ele, devin frecvent victime ale abuzului sexual sau ale violului, de multe ori
începând chiar din propria familie [i continuând apoi pe str`zi. Este de la sine în]eles [i faptul c`, din
cauza situa]iei precare în care se afl` copiii pe str`zi, ace[tia sunt expu[i unui mai mare risc de a con-
78
tracta boli cu transmitere sexual`, de a avea sarcini nedorite sau de a abandona copii .
Poli]ia, criminalitatea [i abuzul fizic. Studiul Na]ional din 1999 a constatat c` aproximativ 16% din
copiii str`zii erau adesea amenin]a]i de poli]ie, în timp ce aproximativ 23% erau amenin]a]i de al]ii.
Circa 19% fuseser` aresta]i cel pu]in o dat`, un procent care corespunde cu procentul de 16% înregis-
79
trat de poli]ie în urma unui studiu desf`[urat pe 84 de copii ai str`zii din Bucure[ti în anul 2000 .
Evaluarea rapid` SCF din 2002 a constatat c` aproximativ 50% dintre copiii str`zii care muncesc fu-
80
seser` b`tu]i cel pu]in o dat`, cei care i-au b`tut fiind mai ales poli]i[tii .
Drogurile. Una dintre modalit`]ile prin care copiii încearc` s` scape de via]a dur` de pe str`zi este con-
sumul de diferite tipuri de droguri sau solven]i, cel mai frecvent fiind Aurolacul. În cadrul Studiului
Na]ional realizat în 1999 s-a constatat c` aproximativ 50% din copiii str`zii foloseau în mod sistematic
sau ocazional astfel de substan]e, în timp ce restul de 50% nu foloseau droguri. În studiul respectiv s-a
constatat c` ocazional se mai foloseau [i alte droguri, cum ar fi marijuana. Din p`cate, utilizarea unor
astfel de substan]e are efecte negative pe termen scurt [i lung, cum ar fi chiar unele modific`ri compor-
81
tamentale, ducând astfel la deteriorarea în [i mai mare m`sur` a st`rii fizice [i psihologice a copilului .
Stigmatizarea. Studiul ECHOSOC - UNICEF din 2003 a constatat c` autorit`]ile, cum ar fi poli]ia, sis-
temul de înv`]`mânt [i sistemul sanitar, manifest` în continuare o atitudine discriminatorie fa]` de co-
76
SCF România [i UNICEF, op. cit., (1999 b), p. 64, CASPIS, op. cit., (iulie 2002), p. 74
77
SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), p. 46, 51-52, SCF România [i UNICEF, op. cit., (1999 b), p.
71, UNICEF [i ECHOSOC, Strada, între fascina]ie [i servitute, (2003 b), pp. 120-123
78
SCF România [i UNICEF, op. cit., (1999 b), p. 72-73, UNICEF [i ECHOSOC, op. cit., (2003 b), p. 92
79
SCF România [i UNICEF, op. cit., (1999 b), p. 74, CASPIS, op. cit., (iulie 2002), p. 74
80
SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), p. 46
81
SCF România [i UNICEF, Studiu na]ional privind situa]ia copiilor str`zii 1998-1999, (1999 b), p. 66, ASIS,
et al., op. cit., (2004), p. 24, UNICEF [i ECHOSOC, op. cit., (2003 b), pp. 58-59
65
piii str`zii. Mai mult, Evaluarea rapid` a SCF din 2002 a constatat c` 63% din copiii str`zii intervieva]i
82
au fost insulta]i de angajatori, colegii de munc` sau de trec`torii de pe strad`.
Dreptul la educa]ie. În cadrul Evalu`rii rapide SCF din 2002 s-a constatat c` aproape 20% din copii nu
83
au frecventat niciodat` [coala, 40% nu prea [tiau s` scrie [i s` citeasc`, iar 34% erau analfabe]i .
Aceste cifre au fost confirmate [i de alte studii, înregistrându-se valori asem`n`toare [i la Craiova [i
84
Ia[i, de[i ratele analfabetismului în rândul copiilor str`zii în aceste dou` ora[e erau mai sc`zute .
Studiul Na]ional din 1999 a constatat c` aproximativ o treime din copiii str`zii erau analfabe]i, iar circa
75% nu frecventau [coala, în timp ce Evaluarea rapid` din 2004 privind problemele de gen a ajuns la
85
concluzia c` 66% dintre bìe]i [i 75% dintre fete nu frecventau [coala .
Figura 4.12: Nivelul de [colarizare în rândul copiilor str`zii care muncesc în Bucure[ti
50 %
40 %
40 % 34 %
30 %
19 %
20 %
10 %
0%
Nu au mers niciodat` Deprinderi slabe Analfabe]i
la [coal` de citit [i scris
Surs`: SCF România, et al., România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii care muncesc în
Bucure[ti, (2002), pp. 30-31
Munca. Num`rul tot mai mare de copii care muncesc ziua pe str`zi se ocup` mai mult de vânzarea de
diferite m`rfuri, în timp ce copiii care trìesc permanent pe str`zi î[i petrec timpul cer[ind. Atât
Evaluarea rapid` privind problemele de gen din 2004 cât [i Evaluarea rapid` a SCF din 2002 au con-
statat c` cer[itul constituie activitatea cea mai obi[nuit` în rândul copiilor str`zii din Bucure[ti (vezi
Figura 4.13 de mai jos). În ambele evalu`ri, cer[itul, sp`latul/parcatul ma[inilor [i vânzarea de produse
au reprezentat peste 75% din activit`]ile desf`[urate de copiii str`zii. Aproximativ 70% din copiii
str`zii intervieva]i în cadrul Evalu`rii SCF din 2002 desf`[urau diferite tipuri de munc`. Peste jum`tate
din copii munceau 7 zile pe s`pt`mân`, iar peste o treime munceau peste 8 ore pe zi. Din cauza timpu-
lui limitat [i a naturii delicate a problemei, aceast` evaluare nu s-a putut ocupa de formele necondi]ionat
cele mai grave de munc` a copilului care sunt mai pu]in vizibile (de exemplu exploatarea sexual`, fur-
tul etc.) în rândul copiilor str`zii. Totu[i, într-un studiu din 1997 s-a constatat c` 35% dintre fetele care
muncesc pe str`zi f`ceau prostitu]ie, în timp ce aproximativ 20% dintre bìe]i fuseser` abuza]i sexual
86
cel pu]in o dat` de b`rba]i adul]i.
82
UNICEF [i ECHOSOC, op. cit., (2003 b), pp. 44, 50, 73, SCF România pentru ILO/IPEC, România -
Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii care muncesc în Bucure[ti, (2002), p. 46
83
SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), pp. 30-31
84
SCF România pentru Ministerul S`n`t`]ii [i Fondul Global, op. cit., (2004 a), p. 17, SCF România, et al., Studii
de baz` privind copiii str`zii care muncesc - Bucure[ti, Ia[i [i Craiova, (2003), p. 22
85
SCF România [i UNICEF, op. cit., (1999 b), p. 69, Step by Step, et al., op. cit., (iulie 2004), p. 32
86
Bucure[ti, (2002), Anexa I, pp. x, 6, 27, 44-45, Step by Step, et al., op. cit., (iulie 2004), p. 25, Salva]i Copiii
România [i UNICEF, Copiii [i munca, (1997)
66
Figura 4.13: Activit`]i obi[nuite în rândul copiilor str`zii care muncesc în Bucure[ti
Evaluare de gen 2004 47 % 5% 30 % 8% 8% 3%
SCF Evaluare
44 % 17 % 14 % 9% 8% 8%
Rapid` 2002
0% 20 % 40 % 60 % 80 % 100 %
Cer[it Sp`lat/parcat ma[ini
Vânzare |nc`rcat/desc`rcat
Treburi/cur`]enie Altele
\n gospod`rie
Bucure[ti, (2002), p. 27, Step by Step, et al., Evaluare rapid` privind problemele de gen legate de copiii str`zii
care muncesc în Bucure[ti, (iulie 2004), p. 32
4.2.2.4. Cauzele imediate pentru care copiii devin activi economic [i/sau trìesc pe str`zi
Marea majoritatea a copiilor str`zii muncesc, atât pentru ca s` aib` ce s` m`nânce [i cu ce s` se
îmbrace, dar [i ca s` contribuie la veniturile familiei. Chiar dac` nevoia de a munci poate fi motivul
pentru care copiii î[i petrec ziua pe str`zi, altele sunt cauzele care îi constrâng pe copii s` ajung` s`
trìasc` permanent pe str`zi. Pentru ace[tia, munca este doar un mecanism de supravie]uire [i o modali-
87
tate de a face rost de hran` . Dac` avem în vedere toate grupurile de copii ai str`zii, principalele cauze
imediate ar fi urm`toarele: pentru a contribui la veniturile familiei, pentru a pleca de acas`, pentru a
fugi dintr-o institu]ie.
Contribu]ia la veniturile familiei. Conform Evalu`rii rapide realizate de SCF în 2002 cu privire la copiii
str`zii din Bucure[ti, 64% dintre copiii str`zii nu trìesc permanent pe str`zi, ci se întorc acas` în fami-
lie seara (vezi Figura 4.14 de mai jos). Ace[tia î[i petrec ziua pe str`zi în primul rând pentru a putea
contribui la veniturile familiei. Astfel, ace[ti copiii pleac` de obicei de acas` diminea]a pentru a veni
cu ceva seara. Evaluarea rapid` din 2004 privind problemele de gen a constatat c` de la 67% dintre
88
copiii care muncesc se a[tepta s` aduc` bani acas` .
Figura 4.14: Locul în care dorm copiii str`zii care muncesc în Bucure[ti
1% 2%
Acas`, cu familia
33 % Pe strad`
|ntr-un centru de
plasament
64 %
Nu r`spunde
Bucure[ti, (2002), p. 44
Fuga de acas` [i din institu]ii. Cea mai mare parte dintre copiii str`zii r`ma[i, adic` un procent de 33%,
poate, trìesc permanent pe str`zi. Studiul Na]ional realizat în 1999, care s-a axat în primul rând pe
ace[ti copii, a constatat c` aproximativ 80% dintre ei î[i p`r`siser` familia pentru a trì pe strad`, [i
doar 14% dintre ei fugiser` din institu]ii. Într-un studiu de mai mic` anvergur`, dar mai recent,
87
SCF România [i UNICEF, Copiii [i munca, (1997)
88
SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), p. 44, Step by Step, et al., op. cit., (iulie 2004), p. 37
67
Evaluarea rapid` SCG HIV din 2004, care s-a ocupat în primul rând tot de ace[ti copii, s-au ob]inut
rezultate similare (vezi Figura 4.15 de mai jos). 58% dintre copiii str`zii din aceast` evaluare plecaser`
de acas` din proprie ini]iativ`, în timp ce 13% fuseser` goni]i de acas`. Aproximativ 9% fugiser` dintr-o
institu]ie. Astfel, o mare parte dintre copiii care trìesc permanent pe str`zi practic au încercat s` scape
89
de un mediul ostil [i [i-au g`sit o nou` cas` pe strad` .
Figura 4.15: Cauze imediate pentru care copiii ajung s` locuiasc` permanent pe str`zi
9% A plecat de acas`
din proprie ini]iativ`
11%
A fost gonit de acas`
A fugit dintr-o
9%
institu]ie
58%
Alte cauze
13%
Nu r`spunde
Surs`: SCF România, et al., Cercetare cu privire la inciden]a HIV/SIDA [i a Infec]iilor cu Transmitere Sexual`
pe Strad` [i în Comunit`]ile de Rromi, (2004 a), p. 16
4.2.3. Copiii victime ale traficului

4.2.3.1. Introducere la traficul cu copii
Legisla]ia. Exist` mai multe conven]ii [i protocoale interna]ionale care abordeaz` problema traficului
cu copii. CDC cuprinde un Protocol op]ional privind vânzarea copiilor, prostitu]ia [i pornografia cu
copii, în timp ce Conven]ia nr. 182 a OIM se refer` la interzicerea [i luarea unor m`suri imediate pen-
tru eliminarea celor mai grave forme de munc` a copilului. Cea mai recent` conven]ie interna]ional`
care se refer` la traficul cu copii este Conven]ia ONU împotriva criminalit`]ii organizate transna]ionale
[i protocolul adi]ional la acesta, adoptate la Palermo, cu privire la prevenirea, suprimarea [i pedepsirea
traficului cu persoane, mai ales cu femei [i copii. România a ratificat [i a transpus toate aceste acorduri
în legisla]ia na]ional`. Conven]ia de la Palermo [i protocolul adi]ional la aceasta a intrat în vigoare la
90
nivel mondial la data de 9 septembrie 2002 .
Defini]ie. Articolul 3 al Protocolului de la Palermo ofer` cea mai autorizat` defini]ie a traficului cu
copii din dreptul interna]ional. Conform acestui instrument, traficul cu copii poate fi definit ca
„recrutarea, transportul, transferul, g`zduirea sau primirea unei fete sau a unui bìat sub vârsta de
91
18 ani în scopul exploat`rii“ . În cazul copiilor, consim]`mântul copilului victim` la inten]ia de a fi
exploatat este irelevant`, chiar dac` nu se recurge la for]`, constrângere, r`pire, în[el`ciune, abuz de
putere etc. Astfel, to]i copiii transfera]i sau transporta]i în scopul exploat`rii sunt recunoscu]i ca vic-
92
time ale traficului . Exist` dou` grupuri principale de copii trafica]i: (i) adolescente sub vârsta de 18
ani care sunt traficate în vederea exploat`rii sexuale, [i (ii) atât bìe]i cât [i fete, adesea sub vârsta de
89
SCF România [i UNICEF, Studiu na]ional privind situa]ia copiilor str`zii 1998-1999, (1999 b), p. 56, SCF
România pentru Ministerul S`n`t`]ii [i Fondul Global, op. cit., (2004 a), p. 16
90
AIDRom, Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii, Parteneri pentru Schimbare, UNICEF,
Ghid de prevenire a traficului de fiin]e umane - România 2004, (2004), p. 3
91
Na]iunile Unite, Protocolul pentru prevenirea, suprimarea [i pedepsirea traficului cu persoane, mai ales cu
femei [i copii, supliment la Conven]ia Na]iunilor Unite împotriva criminalit`]ii organizate transna]ionale (2000)
92
UNICEF, Ghid pentru protec]ia drepturilor copiilor victime ale traficului în Sud-estul Europei, (mai 2003), p.
3, UNICEF, UNOHCHR [i OSCE/ODIHR, Traficul cu fiin]e umane în Sud-estul Europei, (noiembrie 2003 f),
pp. 98-99
68
13 ani, trafica]i pentru munc` for]at`, mai ales pentru cer[it [i vânzare. Studiile par s` fac` o distinc]ie
clar` între aceste dou` tipuri de trafic, atât în ceea ce prive[te mijloacele folosite, ]`rile de destina]ie,
interven]iile din partea autorit`]ilor, modalitatea de aplicare a legii, precum [i categoria social` [i/sau
93
originea etnic` a copiilor .
4.2.3.2. Situa]ia traficului cu copii
Traficul este o problem` extrem de complex` în care sunt implicate multe ]`ri [i continente, re]ele de
crim` organizat` na]ionale [i interna]ionale, o serie de poten]iali clien]i relativ boga]i pe partea de
cerere [i mul]i copii relativ s`raci în situa]ii de risc pe partea de ofert`. Din cauza naturii sale ilegale [i
a poten]ialelor profituri pe care le pot aduce, activit`]ile de trafic î[i schimb` permanent structura [i car-
acterul pentru a r`spunde la încerc`rile de a se lua m`suri împotriva unor astfel de activit`]i.
Traficul global [i regional. Conform estim`rilor OIM, cel pu]in 1,2 milioane copii au fost trafica]i la
nivel global la sfâr[itul anilor 1990, iar conform estim`rilor Departamentului de Justi]ie al Statelor
94
Unite, 700.000 de femei [i copii sunt trafica]i peste grani]` în fiecare an . Nu dispunem de date sau
informa]ii certe cu privire la traficul cu copii în cadrul sau din Sud-estul Europei. Începând din ianuar-
ie 2002, cet`]enii români pot ob]ine vize pentru spa]iul Schengen, putând astfel c`l`tori f`r` restric]ii
în majoritatea ]`rilor Uniunii Europene. Astfel, un num`r mai mare de oameni au început s` c`l`to-
reasc` în UE cu documente valabile. În acela[i timp, exist` unele indicii cu privire la sc`derea traficu-
lui spre ]`rile balcanice, din cauza incertitudinii [i ilegalit`]ii acestor rute. În acela[i timp, urmând
regimurile similare aplicate cet`]enilor din Rusia, Serbia [i Turcia, în 2004 s-au introdus regimuri de
viz` [i pentru cet`]enii din Moldova [i Ucraina care viziteaz` România, ceea ce ar putea duce la o
95
schimbare în statutul României de ]ar` de tranzit .
Unui num`r de 1,2 milioane de români nu li s-a permis s` ias` din ]ar` în 2003 (fa]` de 0,4 milioane în
2002) deoarece nu îndeplineau cerin]ele legale. Totu[i, se estimeaz` c` 1,7 milioane de români au
migrat deja în strìn`tate în cùtare de munc`. Cre[terea num`rului de migran]i femei [i de minori neîn-
so]i]i, precum [i existen]a unei cereri pentru munca ieftin` neprotejat` constituie semne ale unei posi-
bile escalad`ri a problemei traficului în viitor. Mai mult, în România [i în alte câteva ]`ri a ap`rut un
96
nou grup de copii care risc` s` fie trafica]i, [i anume copiii cu dizabilit`]i care sunt folosi]i la cer[it .
În regiunea Europei de Sud-est, exist` unele zvonuri dup` care s-ar face trafic cu bìe]i pentru
prostitu]ie [i pornografie, precum [i trafic cu copii pentru organe, îns` nu dispunem de informa]ii con-
firmate în acest sens. Nu exist` nici dovezi directe cu privire la existen]a unei pie]e de exploatare sexu-
al` a copiilor sub vârsta de 13 ani sau a fetelor virgine, a[a cum se întâmpl` în alte p`r]i ale lumii.
Totu[i, din cauza atrocit`]ii acestor afaceri, este extrem de dificil` evaluarea situa]iei cu un grad
97.
mul]umitor de certitudine
Inconsecven]a datelor. În România, diferi]i actori care se ocup` de problema traficului cu copii prezint`
statistici diferite care se refer` la copii din diferite categorii [i grupe de vârst`. Ministerul
93
UNICEF, et al., op. cit., (noiembrie 2003 f), p. 6, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii [i Salva]i copiii
pentru ILO/IPEC, Evaluare rapid` privind traficul cu copii pentru munc` [i exploatare sexual` în România,
(2004), p. 30
94
ILO/IPEC, To]i copiii conteaz` - noi estim`ri globale privind munca copilului, (aprilie 2002), p. 25
95
UNICEF, et al., Traficul cu fiin]e umane în Sud-estul Europei, (noiembrie 2003 f), p. 91
96
Comisia European`, op. cit., (octombrie 2004), pp. 124-127, UNICEF, et al., op. cit., (noiembrie 2003 f), p. 5,
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (2004), p. 13
97
UNICEF pentru Pactul de Stabilitate pentru Sud-estul Europei - Grupul Operativ pentru Traficul cu Fiin]e Umane,
Traficul [i vânzarea copiilor în Europa de Sud-est: prezentare general` a situa]iei, (noiembrie 2002), p. 1
69
Administra]iei [i Internelor prezint` date statistice cu privire la minorii neînso]i]i returna]i în România
în baza unor acorduri bilaterale, OIM prezint` date statistice cu privire la repatrierea voluntar` a
femeilor [i fetelor, în timp ce ONG-urile dispun în primul rând de informa]ii despre copiii asista]i în
România. Pe lâng` dificult`]ile care apar în interpretarea mozaicului de date, se poate întâmpla în unele
cazuri ca aceia[i copii s` fie cuprin[i în statisticile mai multor organiza]ii. Totu[i, în ciuda acestor com-
plica]ii, atunci când încerc`m s` în]elegem fenomenul traficului, este important s` facem distinc]ia între
traficul interna]ional [i intern, precum [i între traficul pentru munc` for]at` [i traficul pentru exploatare
98
sexual` .
Copiii români trafica]i pe plan interna]ional
Minorii înso]i]i returna]i în România. Copiii care sunt înso]i]i de p`rin]i [i sunt returna]i în România nu
apar în statistici. Membrii unor astfel de familii pleac` din aeroport sau gar` f`r` s` fie interoga]i, înre-
gistra]i sau monitoriza]i în vreun fel . Din punct de vedere al vizelor, efectele acordului de la Schengen
s-ar putea s` fi dus la reducerea acestui grup, în sensul c` mai multe familii din România care merg la
lucru în strìn`tate s-ar putea s` aib` cel pu]in documentele în ordine. În acela[i timp, num`rul copiilor
care sunt trafica]i de p`rin]i sau rude s-ar putea s` fi r`mas acela[i sau chiar s` fi crescut. Totu[i, pro-
99
babil c` este prea devreme s` tragem vreo concluzie privind aceast` problem` .
Minorii neînso]i]i returna]i în România. Conform datelor oferite de Biroul pentru Criminalitatea
Organizat` din România, 192 minori neînso]i]i au fost returna]i în România in 2001, 205 în 2002, 1.034
în 2003 [i 514 în 2004. În perioada 2001-2004 aproximativ un sfert din ace[ti copii au fost returna]i din
Italia, urmat` de Belgia, Fran]a, Germania, Spania [i Austria, care împreun` au returnat aproximativ
dou` treimi din ace[ti copii. Faptul c` majoritatea copiilor au fost returna]i din Europa Occidental` se
datoreaz` probabil faptului c` organele de ordine din aceste ]`ri func]ioneaz` relativ bine, precum [i popu-
larit`]ii de care se bucur` aceste ]`ri în rândul trafican]ilor. În acela[i timp, un num`r tot mai mare de
copii sunt repatria]i din Turcia, care în 2004 s-a situat pe locul 2 la num`rul de copii repatria]i dup` Italia.
Cre[terea substan]ial` din perioada 2002-2003 ar putea fi legat` de schimb`rile produse în regimul
vizelor începând cu ianuarie 2002. Totu[i, este important s` se aib` în vedere faptul c` din num`rul total
de 1431 minori neînso]i]i repatria]i în perioada 2001-2003, numai 351, sau 25%, au recunoscut c` au fost
trafica]i (vezi Figura 4.16 de mai jos). Statutul celorlal]i 75% este neclar, par]ial din cauza dificult`]ilor
100
care exist` în definirea [i explicarea no]iunii de trafic .
Figura 4.16: Minorii neînso]i]i repatria]i (2001-2003)
25% Minori ne\nso]i]i

returna]i care nu
recunosc c` au
fost trafica]i
Minori ne\nso]i]i
returna]i care
recunosc c` au
fost trafica]i
75%
Surs`: Direc]ia General` de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog (Biroul pentru Criminalitatea Organizat`)
98
Salva]i Copiii România, Raport Privind Traficul de Copii, (2004 c), p. 18, UNICEF, et al., Traficul cu fiin]e
umane în Sud-estul Europei, (noiembrie 2003 f), p. 96
99
100
Ibid., p. 13, SCF România, Raport Privind Traficul de Copii, (2004 c), p. 19
70
Dintre cei 25% care recunosc c` au fost trafica]i, majoritatea au fost implica]i în cer[it, urmat de
exploatare sexual` [i furt (vezi Figura 4.17). În 2003 [i 2004 s-a constatat o cre[tere semnificativ` a
procentului de copii expu[i exploat`rii sexuale fa]` de 2002. Totu[i, din nou, din cauza statutului neclar
al celor 75% din minorii neînso]i]i returna]i care nu recunosc c` au fost trafica]i, este foarte dificil s`
tragem vreo concluzie relevant`. Poate c` este rezonabil s` consider`m c` tipurile de activit`]i în care
au fost implica]i membrii acestui grup mare sunt asem`n`toare într-o oarecare m`sur` cu cele ale
grupului mic. Este necesar` îns` realizarea unor noi studii pe aceast` tem`.
Figura 4.17: Minori neînso]i]i returna]i care recunosc c` au fost trafica]i (2002-2004)
ian-sept 2004 58% 13% 29%
2003 46% 22% 32%
2002 57% 31% 11%
0% 20% 40% 60% 80% 100 %
Exploata]i pentru cer[it Exploata]i pentru furt Exploata]i sexual
Surs`: Direc]ia General` de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog (Biroul pentru Criminalitatea Organizat`)
Copiii din România trafica]i pe plan interna]ional pentru munc` for]at`

Dup` cum am men]ionat mai sus, furatul [i cer[itul erau activit`]ile cele mai frecvente în rândul mino-
rilor neînso]i]i returna]i care recunosc c` au fost trafica]i pentru munc` for]at`. Conform informa]iilor
din pres`, printre principalele ]`ri de destina]ie pentru munca for]at` se num`r` Fran]a, Spania, Belgia,
Polonia, Republica Ceh`, Germania, Austria [i Italia. De obicei, p`rin]ii sunt implica]i direct sau indi-
rect în traficul cu copii pentru munc` for]at`. Astfel, p`rin]ii, care ar putea fi percepu]i ei în[i[i ca trafi-
can]i, îi înso]esc adesea pe copii în ]ara de destina]ie, cel mai adesea o ]ar` vest-european`. Principalele
activit`]i par s` fie cer[itul [i furatul, îns` nu este exclus` nici exploatarea sexual`. Printre alte activit`]i
se num`r` agricultura, culesul de fructe sau legume, vânzarea de flori sau ghicitul. Cel mai adesea
101
p`rin]ii nu iau în seam` pericolele pe care le presupune exploatarea muncii copiilor lor în strìn`tate .
Adolescentele din România traficate pe plan interna]ional pentru exploatare sexual`
România este în acela[i timp o ]ar` de destina]ie, tranzit [i surs` pentru traficul de femei [i fete. Femeile
[i fetele din România, precum [i cele din Moldova, Ucraina [i Rusia, sunt traficate spre ]`ri cum ar fi
Macedonia, Italia, Serbia [i Muntenegru, Spania, Bosnia - Her]egovina, Kosovo, Grecia [i Germania
în scopul exploat`rii sexuale (vezi Figura 4.18 de mai jos). Se pare c` din 2003 num`rul victimelor
102
traficate spre ]`rile din fosta Iugoslavie [i spre Albania a sc`zut. Totu[i, a[a cum se întâmpl` [i în
cazul traficului în general, este la fel de dificil s` estim`m num`rul de adolescente traficate în scopul
exploat`rii sexuale.
101
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (2004), pp. 30, 36, SCF România, Raport Privind
Traficul de Copii, (2004 c), p. 23
102
Departamentul de Stat al Statelor Unite (Oficiul pentru Monitorizarea [i Combaterea Traficului cu Persoane),
Al patrulea Raport anual privind traficul cu persoane, (iunie 2004), UNICEF, et al., Traficul cu fiin]e umane în
Sud-estul Europei, (noiembrie 2003 f), p. 5
71
Figura 4.18: }`rile din care au fost returnate fete asistate de OIM (2003)
60 54
50
40 31
30 16
20 14 13 10 9 6 6
10
0
ia
ia
na
vo
ia
i
ia
a
ia
]`r
an
i
an
ec
l
on
rb
so
Ita
ov
rm
Gr
Sp
te
Se
Ko
ed
eg
Al
Ge
ac
r]
M
He
ia -
sn
Bo
Surs`: Organiza]ia Interna]ional` pentru Migra]ie (OIM)
Femeile [i fetele care se întorc voluntar în România. La întoarcerea în România, 20-25% dintre femeile
[i fetele traficate asistate de OIM aveau sub 18 ani (vezi Figura 4.19 de mai jos). Astfel, dintr-un num`r
total de 747 femei [i fete traficate asistate de OIM între 2000 [i 2003, 162 sau 22% erau minore. Totu[i,
dat` fiind vârsta mic` a femeilor adulte întoarse în România, este foarte probabil ca nu mai pu]in de
30% sau chiar mai multe dintre aceste femei [i fete s` fi avut sub 18 ani când au plecat din România.
103
Acest procent pare s` corespund` cu estim`rile regionale realizate de ONG-uri .
Figura 4.19: Femei [i fete din România traficate pe plan interna]ional [i apoi asistate de OIM
2003 18 % 83 %
2002 23 % 77 %
2001 21 % 79 %
2000 25 % 75 %
0% 20 % 40 % 60 % 80 % 100 %
Fete sub 18 ani Femei adulte
Surs`: SCF România, Raport privind traficul de copii, (2004), p. 19
Începând de la mijlocul anului 2002 s-a observat o reducere a num`rului de femei [i fete identificate [i
asistate care au fost traficate pentru exploatare sexual` (vezi Figura 4.20 de mai jos). Poli]ia, ONG-urile
[i OIM sus]in c` aceast` reducere a ap`rut în primul rând din cauza tendin]ei tot mai r`spândite între
femei de a refuza oferta de asisten]` venit` din partea poli]iei în timpul raidurilor, precum [i de a refuza
asisten]a din partea OIM de a se întoarce acas` voluntar. Acest refuz se poate datora unei serii de
motive, printre care [i teama de consecin]e.
103
SCF România, Raport Privind Traficul de Copii, (2004 c), p. 19, UNICEF, et al., Traficul [i vânzarea
copiilor în Europa de Sud-est: prezentare general` a situa]iei, (noiembrie 2002), p. 1
72
Figura 4.20: Femeile [i fetele din România traficate pe plan interna]ional pe grupe de vârst`
300
9 > 30
250
11 8 27 -29
29 5
200 19 24 -26
6 60 57
150 8 21 -23
21 6
37 7
100 87 80 20 12 18 -20
46 15 -17
50 57
37 46 48 23 < 14
0
2000 2001 2002 2003
Surs`: SCF România, Raport privind traficul de copii, (2004), p. 19
Femeile [i fetele returnate în România. Femeile [i fetele care sunt g`site f`r` documente în strìn`tate
[i care nu accept` s` se întoarc` voluntar sunt returnate în România. Conform datelor poli]iei, în 2002
au fost returnate în acest fel în România 82 de femei [i fete, de[i OIM declar` c` a primit informa]ii
104
doar despre câteva dintre aceste femei [i fete .
Copiii români trafica]i pe plan intern
Conform datelor poli]iei, în perioada 2000-2003 în România au fost trafica]i aproximativ 800 de copii
[i femei care au beneficiat ulterior de asisten]`. Totu[i, se consider` c` aceast` cifr` se situeaz` mult
sub cea real`. Bìe]ii par s` fie mai expu[i traficului intern decât fetele, fiind migra]i mai ales spre alte
p`r]i ale României pentru munc` for]at` cum ar fi cer[itul sau munca în agricultur`. Probabil c`
frecven]a furturilor este mult mai mare decât cea declarat` deoarece copii sunt înv`]a]i sau obliga]i s`
r`spund` altceva atunci când comit astfel de fapte. În cadrul Evalu`rii rapide privind traficul cu copii
s-a constatat c` cei 13 copii trafica]i pe plan intern migraser` pentru munc` în jude]ele Alba, Bra[ov,
Ia[i, Suceava, Timi[oara [i Vâlcea, precum [i în Bucure[ti. În general, ace[ti copii erau înso]i]i de
105
p`rin]i sau de o rud` apropiat` .
Dispunem de pu]ine informa]ii cu privire la traficul cu fete pentru exploatare sexual` în România [i
exist` pu]ine organiza]ii care se ocup` de aceast` problem`, de[i prostitu]ia devine tot mai vizibil` -
deoarece se face pe scar` larg` publicitate pentru serviciile sexuale. Poli]ia este b`nuit` de corup]ie, [i
anume de faptul c` nu ia m`suri pentru a stopa traficul pe plan intern, deoarece astfel poli]i[tii pot
ob]ine profituri de pe urma acestei activit`]i. În acela[i timp, s-ar putea ca femeile [i fetele s` fie ade-
sea traficate în România înainte de a fi traficate în strìn`tate. Aceast` situa]ie nu face decât s` subli-
nieze necesitatea de a se acorda mai mult` aten]ie traficului intern, aceasta fiind o modalitate de pre-
venire a traficului interna]ional. Nici poli]ia, nici OIM nu cuprind traficul interna]ional în rapoartele
106
lor .
Originea geografic` a copiilor trafica]i. Mai multe studii desf`[urate par s` cad` de acord asupra fap-
tului c` majoritatea femeilor [i fetelor traficate din România provin din partea de nord-est a ]`rii, adic`
din Moldova [i unele p`r]i ale Transilvaniei. Poate c` aproape 50% din femeile [i fetele traficate pe
plan intern sau interna]ional provin din aceast` regiune. Un studiu realizat de OIM în 2003 pe un
e[antion na]ional reprezentativ format din 854 de gospod`rii a constatat c` majoritatea fetelor în situa]ii
de risc proveneau din Transilvania [i Moldova. În timp ce în nordul Transilvaniei exist` mai multe
re]ele func]ionale de migra]ie a for]ei de munc`, re]ele care ar putea asigura protec]ie împotriva trafi-
104
UNICEF, et al., op. cit., (noiembrie 2002), pp. 5, 96-97
105
Guvernul României [i UNICEF, Document strategic - Programul de cooperare 2005-2009, (februarie 2004),
p. 7, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (2004), pp. 20, 27-28, 36
106
UNICEF, et al., Traficul cu fiin]e umane în sud-estul Europei, (noiembrie 2003 f), pp. 6-7, 92
73
cului, celelalte p`r]i ale Transilvaniei sunt considerate mai riscante pentru fetele vulnerabile. Num`rul
cel mai mare de victime ale traficului returnate [i asistate prin programele OIM se g`se[te în jude]ul
107
Ia[i: 93 din cele 696 femei [i fete asistate în perioada ianuarie 2000 - mai 2003 erau din jude]ul Ia[i .
4.2.3.3. Via]a copiilor trafica]i
Este de la sine în]eles faptul c` fetele traficate pentru exploatare sexual` sufer` o traum` îngrozitoare
care le va urm`ri tot restul vie]ii. Drepturile lor sunt grav înc`lcate într-o serie de domenii. Adesea li
se iau actele de identitate [i sunt private de libertatea fizic`. Condi]iile lor de trai se dovedesc a fi chiar
mai proaste decât acas`, deoarece locuiesc în bar`ci sau în c`m`ru]e foarte mici, unde trebuie s` [i
doarm` [i s` [i fie exploatate sexual. Rar se întâmpl` ca trafican]ii s` le asigure protec]ie împotriva
bolilor cu transmitere sexual`. De[i sunt expuse riscului de a se îmboln`vi sau de a r`mâne gravide,
fetele nu beneficiaz` de asisten]` medical` atunci când au nevoie. În timp ce r`nile care provin din
abuzurile fizice se vindec` adesea într-o anumit` perioad` de timp, l`sând eventual o cicatrice care îns`
nu împiedic` dezvoltarea fizic` a copilului, r`nile psihologice invizibile au nevoie de mult mai mult
timp pentru vindecare, iar cicatricile care r`mân pot s` afecteze pentru totdeauna dezvoltarea acestora.
În mod asem`n`tor, [i copiii care sunt trafica]i pentru munc` for]at`, [i anume pentru cer[it, furat sau
munc` în agricultur`, traverseaz` o traum` similar`, mai ales cei separa]i de familie [i rude. Totu[i,
studiile realizate arat` c` pân` [i copiii care lucreaz` pentru propriii p`rin]i sau pentru rude recunosc
c` le este team` de b`taie la sfâr[itul zilei. Dac` reu[esc s` fie eficien]i în câ[tigarea banilor, pot fi
r`spl`ti]i cu mâncare, îns` dac` nu aduc acas` bani la sfâr[itul zilei, se întâmpl` s` fie l`sa]i nemânca]i.
Din cauza statutului nutri]ional prost provocat de astfel de m`suri, dezvoltarea fizic` a acestor copii
poate fi afectat` pentru totdeauna. Mul]i copii trìesc în ad`posturi foarte aglomerate formate din cor-
turi, rulote, case p`r`site sau subsoluri. Copiii sunt împiedica]i s` aib` leg`turi cu al]i copii, [i prin
urmare nu se pot juca [i nu-[i pot face prieteni. Dac` mai adùg`m la aceasta [i absen]a stimul`rii lor
[colare [i cognitive, putem spune c` ace[ti copii sunt priva]i permanent de dreptul la copil`rie [i dez-
108
voltare normal` .
4.2.3.4. Cauzele imediate ale traficului cu copii
Atunci când discut`m cauzele, este important s` ne amintim faptul c` îns`[i no]iunea de trafic este
destul de neclar`, atât în ceea ce prive[te mul]i copii victime ale traficului, cât [i în ceea ce prive[te
familiile [i copiii în situa]ii de risc. Acest lucru este adev`rat mai ales atunci când discut`m despre trafi-
carea copiilor pentru munc` for]at`. Adesea, p`rin]ii copiilor care sunt trafica]i pentru cer[it sau furat
nu consider` c` respectivii copii ar fi trafica]i, deoarece ei se afl` sub îngrijirea [i supravegherea con-
stant` a p`rin]ilor lor. În acela[i timp, copiii care sunt recruta]i [i îndemna]i s` mearg` s` lucreze în
strìn`tate de c`tre o persoan` cunoscut`, de încredere, cum ar fi p`rin]ii, rudele sau prietenii, nu sunt
109
con[tien]i de conota]ia negativ` a no]iunilor de „trafic sau exploatare“ .
Traficul cu copii este un fenomen complex, multidimensional determinat atât de factorii de împingere
din partea familiei [i comunit`]ii, cât [i de factorii de atragere din partea pie]ei. Factorii individuali,
familiali [i sociali, al`turi de realit`]ile economice dure [i perspectivele slabe de îmbun`t`]ire a situa]iei
sunt factorii care îi împing pe copii într-o situa]ie de risc privind traficul. În acela[i timp, posibilit`]ile
tot mai mari de a c`l`tori, existen]a unei culturi a migra]iei, promisiunile false precum [i pove[tile de
succes sunt factorii care îi atrag pe copii spre riscul traficului. Conform unui studiu OIM din 2003,
107
IOM, Comunicat de pres`, (27 februarie 2001), Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit.,
(2004), pp. 12, 55, IOM, Cine va fi urm`toarea victim`? - Vulnerabilitatea tinerelor românce fa]` de traficul
cu fiin]e umane, (2003), pp. 40-41
108
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (2004), pp. 20, 27-28, 36-38
109
Ibid., (2004), p. 57
74
aproximativ 6-12% dintre femeile [i fetele din România cu vârste între 15-25 ani care trìesc cu famili-
ile lor erau expuse unui mare risc de a fi traficate. Astfel, analiza cauzelor specifice ale traficului ar
putea contribui la g`sirea unei modalit`]i prin care s` se poat` preveni ca [i al]i copii s` devin` victime
110
ale traficului . Printre cauzele imediate ale traficului se num`r` urm`toarele: contribu]ia la veniturile
familiei, plecarea de acas`, promisiunile false [i pove[tile de succes, cererea de pe pia]`.
Contribu]ia la veniturile familiei. Mai ales în cazul copiilor care sunt trafica]i pentru munc` for]at`
exist` o leg`tur` puternic` cu veniturile gospod`riei. Adesea copilul este înso]it de p`rin]i sau rude într-
un fel de migra]ie a familiei, care se poate face în interiorul sau exteriorul României, în func]ie de
perspective [i de posibilit`]ile percepute. Familii întregi se pot angaja în diferite tipuri de munc` sau
activit`]i ilegale pentru a ob]ine un venit. Motivul pentru care merg în strìn`tate este acela c` acolo
111
pot câ[tiga mult mai mul]i bani decât în România .
Plecarea de acas`. În cazul adolescentelor care sunt traficate în scopul exploat`rii sexuale, leg`tura cu
veniturile familiei este mult mai slab`. Adolescentele vulnerabile la acest tip de trafic adesea au leg`turi
destul de slabe cu familiile lor disfunc]ionale, în care au avut parte de abuz [i neglijare. Astfel, ca [i
copiii care trìesc permanent pe str`zi, [i aceste fete abia a[teapt` o ocazie s` fug` de acas`.
Promisiunile false [i pove[tile de succes. În toate tipurile de trafic, metoda cea mai obi[nuit` de
recrutare pare s` fie utilizarea promisiunilor false de munc` de c`tre p`rin]i, rude, prieteni sau
cuno[tin]e. În mai multe studii se afirm` c` copiii care sunt în risc de a fi trafica]i adesea doresc s`
munceasc` [i ei [i s` aib` parte de experien]ele despre care au auzit de la al]i copii. În cadrul discu]iilor
de grup desf`[urate în cadrul studiului OIM cu mamele fetelor în situa]ii de risc, mamele au vorbit
despre dorin]a fetelor lor de a dovedi c` se pot descurca pe propriile picioare, precum [i despre naivi-
112
tatea lor .
Cererea de pe pia]`. Mai ales adolescentele traficate în scopul exploat`rii sexuale sunt victime ale unui
comer] îngrozitor bazat pe existen]a unor clien]i relativ boga]i din aproape orice ]ar` care sunt dispu[i
s` pl`teasc` pentru serviciile sexuale. Astfel, adolescentele fac parte dintr-un comer] modern cu sclavi,
în care valoarea lor ca fiin]e umane este redus` la pre]ul lor în dolari sau euro. De asemenea, mul]i copii
trafica]i pentru munca for]at` sunt victimele cererii de for]` de munc` ieftin`. Totu[i, în cazul multor
copii, trafican]ii sunt de fapt p`rin]ii [i rudele lor, iar banii câ[tiga]i fac parte din veniturile familiei.
4.3. Copiii afla]i în conflict cu legea
Introducere
Legisla]ia. Copiii afla]i în conflict cu legea sunt proteja]i de o serie de documente juridice na]ionale [i
interna]ionale. La articolele 37 [i 40 ale CDC se prev`d drepturile copilului aflat în conflict cu legea,
precum [i modalit`]ile în care trebuie s` fie trata]i ace[ti copii. În acela[i timp, în Regulile de la Beijing
se spune c` întreg personalul institu]iilor care se ocup` de justi]ia juvenil` trebuie s` dispun` de califi-
care [i preg`tire corespunz`toare, prev`zându-se [i necesitatea înfiin]`rii unor instan]e speciale pentru
copii, care s` utilizeze proceduri speciale care s` ]in` seama de nevoile specifice ale copilului. În
România noul Cod Penal pentru justi]ia juvenil` urma s` intre în vigoare în iulie 2005, îns` introdu-
cerea sa a fost amânat` pentru septembrie 2006. Conform acestei noi legi, copiii afla]i în conflict cu
legea urmeaz` s` fie judeca]i de instan]e speciale pentru copii. De[i legea prevede unele proceduri spe-
ciale pentru copii, în conformitate cu conven]iile interna]ionale, ea nu specific` dac` reprezentan]ii
113
institu]iilor implicate în justi]ia juvenil` au nevoie de o preg`tire special` .
110
IOM, op. cit., (2003), pp. 5, 19, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al. op. cit., (2004), pp. 22, 47
111
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al. op. cit., (2004), p. 30
112
Ibid., pp. 20, 26, 47, IOM, op. cit., (2003), pp. 51-52
113
Ministerul Justi]iei [i UNICEF, Practici [i standarde în sistemul de justi]ie juvenil` din România (2005),
pp. 8-9, 14-16
75
Defini]ie. În sistemul de justi]ie juvenil`, vârsta copiilor are o importan]` deosebit`. La articolul 40 al
CDC se prevede c` statele membre au obliga]ia de a stabili o vârst` minim` a r`spunderii penale pen-
tru copii. În Regulile de la Beijing se spune c` limitele r`spunderii penale a copilului trebuie s` fie clar
definite, ]inându-se seama de capacit`]ile [i dezvoltarea copilului, precum [i de experien]a pe care a
dobândit-o în contextul în care a crescut. Pe baza acestor documente interna]ionale, Codul Penal din
România prevede c` minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu r`spunde penal; minorul care are
vârsta între 14 [i 16 ani r`spunde penal, numai dac` se dovede[te c` a s`vâr[it fapta cu discern`mânt;
iar minorul care are vârsta între 16-18 ani r`spunde penal.
Situa]ia copiilor afla]i în conflict cu legea
Conform unui studiu realizat de Institutul de Criminologie în 2004, copiii comit aproximativ 10% din
totalitatea infrac]iunilor din România. Studiul a constatat de asemenea c` copiii comit infrac]iuni la vârste
mai mici, c` a crescut num`rul infrac]iunilor comise de copii organiza]i în bande [i c` asist`m la o cre[tere
a violen]ei. Totu[i, dimensiunea real` a infrac]iunilor comise de copii este dificil de evaluat, mai ales în
cazul copiilor care sunt sub vârsta r`spunderii penale. Este o practic` obi[nuit` în poli]ie ca infrac]iunile
comise de acest grup de copii s` nu fie înregistrate întotdeauna, mai ales când ace[tia se afl` la prima
infrac]iune. În acela[i timp, exist` [i cazuri în care copiii afla]i în conflict cu legea, care îns` nu au ajuns
114
înc` la vârsta la care r`spund penal, au fost for]a]i s` recunoasc` infrac]iuni pe care nu le-au comis .
Tendin]e regionale. Datele de la nivel regional indic` existen]a unei tendin]e de cre[tere a num`rului
delicven]ilor juvenili în toate ]`rile aflate în tranzi]ie, inclusiv România. În raportul MONEE din 2000,
în care se realizeaz` o analiz` a situa]iei copiilor afla]i în conflict cu legea într-un num`r de 27 foste
]`ri comuniste în perioada 1989-1998, se afirm` c` în toate aceste ]`ri s-a înregistrat o rat` mai ridicat`
a infrac]ionalit`]i în rândul copiilor în 1998 fa]` de nivelul din 1989. Raportul relev` de asemenea c`
]`rile în care rata infrac]ionalit`]ii era sc`zut` la început au înregistrat o cre[tere mai lent` a nivelului
de infrac]ionalitate, cu excep]ia României [i Bulgariei. În aceste ]`ri, rata ini]ial` a infrac]ionalit`]ii în
rândul tinerilor delicven]i era sc`zut`, îns` a înregistrat o important` cre[tere de-a lungul anilor. Dac`
analiz`m rata delicven]ei juvenile înregistrate în România în perioada 1991 - 2002, tendin]a de cre[tere este
evident`, de[i în perioada 1998-1999 a avut loc o sc`dere brusc`. {i în Bulgaria, unde rata delicven]ei juve-
nile este mai ridicat` decât în România, s-a constatat o tendin]` de cre[tere. În alte ]`ri din regiune, cum ar
115
fi Georgia, se înregistreaz` o rat` mai sc`zut` a delicven]ei juvenile .
Figura 4.21: Rata înregistrat` a delicven]ei juvenile la 100.000
5,000
4,000
3,000
2,000
1,000
-
92
93
94
95
96
02
91
97
98
99
00
01
19
19
19
19
19
20
19
19
19
19
20
20
România Bulgaria Georgia
s`r`cia copiilor în ECE/CSI [i ]`rile baltice, (2004)
114
Ministerul Justi]iei - Direc]ia Judiciar` - Institutul Na]ional de Criminologie, Fenomenul delincven]ei juvenile -
m`surile educative, (2004), p. 12, Ministerul Justi]iei - Direc]ia de Reintegrare Social` [i Supraveghere, Raport de cer-
cetare - Proba]iune [i reintegrare social`, (2004), p. 90, Ministerul Justi]iei [i UNICEF, op. cit., (2005), pp. 102-103
115
Centrul de Cercet`ri Innocenti al UNICEF, Proiectul MONEE pentru ECE/CSI/}`rile Baltice, (2000), pp.
84-85, Centrul de Cercet`ri Innocenti al UNICEF, op. cit., (2004), p. 90
76
Infrac]iunile comise de copiii care au împlinit vârsta la care r`spund penal. Studiul din 2004 al
Institutului de Criminologie analizeaz` infrac]iunile comise de copiii care au împlinit vârsta de 14 ani
în perioada 2001 -2003. În 2001, num`rul infrac]iunilor comise de ace[ti copii era de 6.700, în 2002
era de 7.005, iar în primele luni ale anului 2003 era de 5.097. 66% dintre ace[ti copii aveau 16-17 ani,
iar restul aveau 14-16 ani. Marea majoritate a acestor infrac]iuni (83%) au fost crime [i delicte împotri-
va patrimoniului, în primul rând furt [i tâlh`rie, urmate de crime [i delicte împotriva persoanei, cum ar
fi violen]a fizic` (9%). Propor]ia diferitelor infrac]iuni nu s-a schimbat substan]ial de-a lungul anilor,
de[i în ultimii ani s-a observat o u[oar` sc`dere a procentului infrac]iunilor împotriva patrimoniului [i
o u[oar` cre[tere a procentului infrac]iunilor împotriva persoanei. Totu[i, analizele efectuate cu privire
la infrac]iunile comise împotriva persoanei au ajuns la concluzia c` exist` o tendin]` spre o mai mare
violen]`, dup` cum reiese din num`rul tot mai mare de crime [i violuri, în timp ce tendin]a privind
116
v`t`marea corporal` este mai variabil` .
Figura 4.22: Infrac]iunile comise de copiii între 14-17 ani
8000
13 9 15 0
7000 39 7
35 7 63 7
6000 59 6
99
5000 29 2 Alte infrac]iuni
54 8
4000
3000 560 8 582 1 Capitole [i legi
415 8 speciale
2000
|mpotriva
1000 persoanei
0 |mpotriva
2001 2002 ian-sept patrimoniului
2003
Surs`: Ministerul Justi]iei, Fenomenul delincven]ei juvenile - m`surile educative, (2004), pp. 20-29
Infrac]iunile comise de copiii care nu au împlinit vârsta la care r`spund penal. În studiul realizat în
colaborare de Ministerul Justi]iei [i UNICEF în 2004 au fost cuprin[i copii afla]i în conflict cu legea,
îns` care nu au împlinit înc` vârsta la care r`spund penal. Studiul a cuprins 7 jude]e plus municipiul
Bucure[ti [i a ajuns la concluzia c` în perioada octombrie 2003 - martie 2004 un num`r de 313 copii au
ajuns în aten]ia Direc]iilor de Protec]ie a Copilului (DPC) pentru crimele [i delictele comise. Numerele
difereau îns` foarte mult de la un jude] la altul, ceea ce indic` existen]a unor mari diferen]e de practic`.
În timp ce 33% dintre ace[ti copii împliniser` 14 ani, majoritatea, adic` 62%, aveau între 10-14 ani, iar
5% sub 10 ani. În nu mai pu]in de 82% din cazuri era vorba de furt, în 6% din cazuri de distrugere, [i
numai în 2% din cazuri de v`t`mare corporal`. Majoritatea infrac]iunilor au fost comise în grup, împre-
117
un` cu al]i copii .
Diferen]ele de gen. Tendin]a de a înc`lca legea [i de a avea un comportament violent este mult mai
frecvent` în rândul bìe]ilor decât al fetelor. Dintre copiii care au împlinit 14 ani, peste 94% erau bìe]i,
în timp ce între copiii sub 14 ani procentul bìe]ilor era u[or mai redus (87%). Poate c` prevalen]a
infrac]iunilor mai pu]ine grave cum ar fi furtul explic` procentul pu]in mai ridicat de fete din acest grup
de copii de vârste mici care sunt certa]i cu legea.
Diferen]ele dintre mediile urban [i rural. Majoritatea delicven]ilor juvenili provin din mediul urban,
mai ales cei care au împlinit vârsta de 14 ani (78%). Dintre copiii care nu au împlinit 14 ani, 66%
provin din mediul urban, iar 73% au comis infrac]iunile în zonele urbane, de unde reiese c` [i unii copii
din mediul rural au comis infrac]iuni în mediul urban.
116
Ministerul Justi]iei, Fenomenul delincven]ei juvenile - m`surile educative, (2004), pp. 20-29, ASIS, et al.,
Copiii str`zii [i justi]ia juvenil` în România, (2004), p. 16
117
Ministerul Justi]iei [i UNICEF, op. cit., (2005), pp. 58-63
77
Diferen]ele din punct de vedere etnic. Majoritatea copiilor afla]i în conflict cu legea sunt români, atât
în rândul copiilor peste 14 ani (84%), cât [i în rândul copiilor sub 14 ani (72%). Copiii de etnie rrom`
sunt mai bine reprezenta]i mai ales în rândul copiilor mai mici, sub 14 ani (22%) [i în mai mic` m`sur`
118
în rândul copiilor mai mari (11%) .
Copiii care locuiesc acas`. O constatare oarecum surprinz`toare este aceea c` nu mai pu]in de 61% din-
tre copiii de toate vârstele locuiau acas` cu p`rin]ii, [i în plus 29% dintre copiii de vârste foarte mici
locuiau la un p`rinte sau la rude. Spre deosebire de ceea ce crede opinia public` în general, între copiii
care au împlinit 14 ani doar 2% sunt copii ai str`zii [i doar 3% provin din institu]ii, iar între copiii care
119
nu au împlinit 14 ani, doar 7% sunt copii ai str`zii [i 1,5% provin din institu]ii .
Experien]a copiilor afla]i în conflict cu legea care au împlinit vârsta la care r`spund penal. Legisla]ia
româneasc` privind copiii afla]i în conflict cu legea a adus o serie de schimb`ri importante, iar în sis-
temul de justi]ie penal` se constat` o atitudine mai constructiv` în ceea ce prive[te drepturile copilului.
Studiul realizat în colaborare de Ministerul Justi]iei [i UNICEF în 2004 a constatat îns` c` copiii afla]i
în conflict cu legea se confrunt` în continuare cu vechile practici.
Experien]a copiilor în faza de anchet`. Drepturile acestor copii sunt adesea înc`lcate la circa de poli]ie.
În timp ce sunt ancheta]i de poli]ie, copiii se pot confrunta cu urm`toarele situa]ii:
Copiii fac prima declara]ie în absen]a unui avocat, sau a p`rin]ilor sau reprezentan]ilor lor legali;
Copiii fac declara]ii sub amenin]are, pentru c` sunt intimida]i sau b`tu]i
Copiii sunt obliga]i s` recunoasc` infrac]iuni pe care nu le-au comis;
În timp ce se afl` în arestul poli]iei, copiii stau în aceea[i celul` cu de]inu]ii adul]i. Practica
general` este ca în fiecare celul` s` existe un de]inut adult care este [ef peste copii.
Din p`cate, se întâmpl` prea rar ca la arest s` se recurg` doar ca la o m`sur` de ultim` instan]`, dup`
120
cum prevede legea .
Caseta 3
Declara]ia unui copil cu privire la faza de anchet`
Procurorul ...
„Ai avut avocat?
Nu, nu am avut avocat. Numai unul numit din oficiu.
Da, numit... pentru interogatoriul de la poli]ie sau de la parchet.
Nu, n-am avut ... când am dat declara]ii nu am avut avocat.
P`rin]ii tì erau acolo?
Da, numai tata.
Deci el era la poli]ie când ai dat declara]iile, a[a e?
Da. Dar el nu [tia de ce se afla acolo... Era afar`; nu a fost prezent când am dat declara]iile.
Când te-ai întâlnit prima dat` cu avocatul numit?
În instan]`...
Deci în timpul anchetei nu ai avut avocat?
Nu.“
121
(minor, 17 ani, Penitenciarul din Craiova)
118
Ibid., pp. 39, 44, 59, 63
119
Ibid., pp. 50, 61, ASIS, et al., Copiii str`zii [i justi]ia juvenil` în România, (2004), p. 16
120
Ministerul Justi]iei [i UNICEF, op. cit., (2005), p. 101
121
Ibid., p. 101
78
Experien]a copiilor în faza procesului [i a pronun]`rii sentin]ei. De[i sunt prev`zute unele proceduri
speciale, procesele penale în care inculpa]ii sunt copii nu se deosebesc prea mult de cele unde este
vorba de adul]i. Astfel, de[i copiii care au înc`lcat legea ar trebui s` fie separa]i de infractorii adul]i, în
realitate ei intr` adesea în contact cu adul]ii. Copiii sunt judeca]i în acelea[i s`li cu adul]ii, iar adesea
copiii sunt martori la procesele unor adul]i în timp ce a[teapt` s` le vin` rândul. Acest lucru poate afec-
ta starea afectiv` a copilului în timpul propriului sù proces. Exist` [i numeroase cazuri în care copilul
nu este înso]it de p`rin]i sau de reprezentan]ii sì legali. Când sunt în instan]`, copiii, mai ales cei care
se afl` pentru prima dat` în fa]a unui judec`tor, nu în]eleg situa]ia, deoarece nimeni nu le d` nici o
122
explica]ie. Astfel, ei au impresia c` sunt simpli spectatori la un spectacol pe care nu îl în]eleg .
Tipuri de pedepse [i m`suri stabilite de instan]`. În ciuda faptului c` noul Cod Penal permite [i reco-
mand` luarea unor m`suri educative, instan]ele continu` s` prefere m`surile punitive. Astfel, 83% din
copiii cuprin[i într-un studiu realizat în colaborare de Ministerul Justi]iei [i UNICEF în 2004 au fost
condamna]i la închisoare, [i doar 13% la m`suri educative [i 4% au primit amenzi. M`surile educative
care se pot lua fa]` de minor sunt urm`toarele: i) mustrarea; ii) libertatea supravegheat`; iii) internarea
într-un centru de reeducare [i; iv) internarea într-un institut medical-educativ. Din num`rul total de
copii în cazul c`rora s-au luat m`suri educative, 18% au primit mustrare, la 62% s-a aplicat m`sura li-
bert`]ii supravegheate, iar 20% au fost interna]i într-un centru de reeducare. Nici un copil din
123
e[antionul avut în vedere în acest studiu nu a fost internat într-un institut medical-educativ .
Mustrarea. La copiii afla]i la prima infrac]iune [i pentru faptele mai pu]in grave se aplic` m`sura edu-
cativ` a mustr`rii. Aceasta este o m`sur` aplicat` de judec`tor, care îi arat` copilului gravitatea faptei
s`vâr[ite [i îi atrage aten]ia c` dac` va s`vâr[i din nou o infrac]iune, i se va aplica o pedeaps`. Pân` în
prezent aceast` metod` educativ` a fost mai mult o prevedere pe hârtie [i a fost foarte rar folosit`.
Libertatea supravegheat` este o m`sur` educativ` introdus` destul de recent, ea putând fi aplicat` la
copiii care comit fapte de gravitate medie [i care au un bun poten]ial de reabilitare. În acest sens, în
cadrul instan]elor s-au înfiin]at Serviciile de Reintegrare [i Supraveghere Social`. M`sura libert`]ii
supravegheate se poate aplica pe o perioad` de pân` la un an, timp în care copilul poate r`mâne în grija
familiei [i poate merge în continuare la [coal`, beneficiind de consiliere. În aceast` perioad`, instan]a
poate s` impun` minorului respectarea mai multor obliga]ii al c`ror scop este prevenirea comiterii unor
noi infrac]iuni. Aceast` m`sur` este eficient` în cazul copiilor care au o familie care este capabil` s`
fac` fa]` unei astfel de situa]ii [i care beneficiaz` de servicii specializate de bun` calitate.
Internarea într-un centru de reeducare. Copiii afla]i în conflict cu legea pot fi interna]i într-un centru
de reeducare, care asigur` o combina]ie de m`suri punitive [i educative. Copilul este privat de libertate
timp de cel pu]in un an, îns` i se asigur` posibilitate de a dobândi înv`]`tura necesar` [i o preg`tire pro-
fesional` potrivit` aptitudinilor sale. Totu[i, unele studii au constatat c` aceste centre de reeducare nu
asigur` condi]ii corespunz`toare de via]` [i educa]ie. Astfel, mul]i copii [i p`rin]i prefer` închisoarea
ca m`sur` punitiv`, deoarece în cazul condamn`rilor la închisoare exist` posibilitatea reducerii pedep-
sei precum [i a proba]iunii. În România nu exist` decât 3 centre de reeducare, la Gè[ti, Buzia[ [i Tg.
Ocna, iar copiii interna]i aici sunt separa]i de familiile lor pentru perioade mari de timp.
Internarea într-un institut medical-educativ. Copiii afla]i în conflict cu legea care au probleme medi-
cale pot fi interna]i în institute medical-educative. Totu[i, num`rul acestor institute [i al serviciilor
medicale pe care le asigur` este foarte limitat.
122
Ibid., pp. 126-129
123
Ibid., pp. 54-55
79
Via]a copiilor în închisoare
Majoritatea studiilor men]ioneaz` faptul c` pedepsele cu închisoarea se utilizeaz` prea des [i pentru
fapte a c`ror gravitate nu este prea mare. Dintre copiii condamna]i la închisoare, peste 60% au primit
pedepse de peste un an (vezi Figura 4.23). Singurul penitenciar pentru copii se afl` la Craiova, unde
sunt închi[i aproximativ 350 de copii. Penitenciarul dispune de 1 medic [i 2 psihologi. Copiii po]i fi
]inu]i [i în sec]ii separate ale penitenciarelor pentru adul]i. Adesea copiii sunt muta]i dintr-un peniten-
ciar în altul deja în faza de proces, lucru care poate fi el însu[i traumatizant.
Figura 4.23: Durata condamn`rilor la închisoare în rândul copiilor între 14-17 ani
1%
22%
0-6 luni
6-12 luni
1-5 ani
60 % 17%
> 5 ani
Surs`: Ministerul Justi]iei, et al., Practici [i standarde în sistemul de justi]ie juvenil` din România, (2005), pp. 55-56
Via]a social`. Conform reglement`rilor, copiii condamna]i la închisoare ar trebui s` fie evalua]i la
sosire pentru a se identifica eventualele tulbur`ri comportamentale de care sufer`. Ace[ti copii trebuie
s` fie cuprin[i în programe care vizeaz` prevenirea comiterii unor noi infrac]iuni [i tratarea unor tul-
bur`ri comportamentale cum ar fi agresivitatea, riscul de sinucidere etc. De[i copiii afla]i în deten]ie nu
lucreaz`, programul lor zilnic începe la orele 5.00 diminea]a [i se încheie la orele 21.00, fiind astfel
organizat încât s` se evite izolarea [i s` se asigure ocupa]ii pentru copil. Totu[i, copiii se plâng adesea
de plictiseal` din cauza monotoniei programului [i din cauza stresului provocat de lipsirea de libertate.
În general, copiii au dreptul de a primi 4 vizite pe lun`, de[i poate 10-20% dintre ei nu primesc nicio-
dat` vizite.
Dreptul la educa]ie. În timp ce sunt muta]i dintr-un penitenciar în altul, copiii nu au posibilitatea de a-[i
continua studiile. De fapt, singurul penitenciar care asigur` posibilitatea continu`rii [colii este peniten-
ciarul pentru copii din Craiova, de[i aici nu se aplic` programa [colar` obi[nuit`. În alte penitenciare,
numai copiii analfabe]i beneficiaz` de educa]ie, deoarece în fiecare penitenciar se organizeaz` cursuri
de alfabetizare. Astfel, majoritatea copiilor afla]i în deten]ie sunt priva]i de dreptul la educa]ie pe toat`
perioada pe care o petrec în închisoare. Dup` eliberare, mul]i dintre ei nu-[i pot continua studiile, pen-
124
tru c` dep`[esc limita de vârst` impus` prin lege .
Experien]a copiilor afla]i în conflict cu legea care nu au împlinit vârsta la care r`spund penal
Copiii care nu au împlinit 14 ani [i ajung în conflict cu legea nu ar trebui s` aib` de a face cu poli]ia [i
procurorii decât în perioada de anchet`. În cele mai multe cazuri, poli]ia ridic` copiii pentru anchet`,
îns` rar se întâmpl` ca ace[tia s` fie audia]i sau s`-[i poat` face declara]ia în prezen]a p`rin]ilor, a
reprezentan]ilor legali sau a unui avocat. Copiii pot fi du[i la centre de urgen]` pentru copii pentru o
perioad` de 15 zile, în timp ce poli]ia î[i continu` anchetele.
Rezultatele anchetelor desf`[urate de poli]ie trebuie s` fie trimise la DPC astfel încât Comisia pentru
Protec]ia Copilului s` poat` decide asupra m`surii de protec]ie. În aceast` situa]ie, copilul este cel mai
124
Ibid., pp. 131-135
80
adesea trimis înapoi în familie, iar DPC realizeaz` o anchet` social` [i monitorizeaz` copilul [i fami-
lia timp de 6-12 luni. Pe parcursul acestei perioade, familia [i copilul trebuie s` beneficieze de con-
siliere, un lucru care se întâmpl` foarte rar în mediul urban [i niciodat` în mediul rural. În multe cazuri
îns` poli]ia pur [i simplu d` drumul copilului dup` încheierea anchetei, f`r` a informa DPC-ul despre
acest lucru. Poli]ia este b`nuit` de comiterea unor abuzurile împotriva copiilor, precum [i de faptul c`
îi oblig` pe copii s` recunoasc` unele infrac]iuni pe care nu le-au comis, doar pentru a rezolva unele
infrac]iuni nesolu]ionate. Un studiu desf`[urat în jude]ul Ia[i a ar`tat c`, din p`cate, 80% din copiii care
comit infrac]iuni înainte de a împlini vârsta la care r`spund penal î[i continu` activitatea infrac]ional`
125.
[i dup` ce împlinesc 14 ani
Cauzele imediate pentru care copiii ajung în conflict cu legea
Printre cauzele imediate pentru care copiii ajung în conflict cu legea se num`r` urm`toarele: alegerea
unor cì mai u[oare pentru ob]inerea unor câ[tiguri materiale [i lipsa unor activit`]i de calitate pentru
petrecerea timpului liber.
Alegerea unor cì mai u[oare pentru ob]inerea unor câ[tiguri materiale. Deoarece majoritatea
infrac]iunilor sunt comise împotriva patrimoniului, nu este surprinz`tor faptul c` în studiul realizat de
Ministerul Justi]iei [i UNICEF în 2004 s-a constatat c` principala cauz` imediat` a acestor infrac]iuni
a fost ob]inerea unor câ[tiguri materiale, urmat` de combina]ia între conflict [i dorin]a de a ob]ine
câ[tiguri materiale (vezi Figura 4.24). Împreun`, aceste dou` cauze au stat la baza a 92% din totalul
infrac]iunilor comise de copiii între 14-17 ani. Studiul explic` în continuare diferen]a de aspira]ii care
exist` între bunurile materiale la care sunt expu[i ace[ti copii [i posibilit`]ile limitate de a avea acces
126
la astfel de bunuri într-un mod legitim .
Figura 4.24: Motivele pentru care copiii între 14-17 ani comit infrac]iuni
5% 3%
11 % Câ[tiguri
materiale
Conflict [i
câ[tiguri materiale
Conflict [i
sfidare
Nu se specific`
81 %
Lipsa unor activit`]i de calitate pentru petrecerea timpului liber. S-a constatat de asemenea c` majori-
tatea infrac]iunilor (70%) erau comise sub imperiul momentului, f`r` nici o premeditare. În plus, s-a
constatat c` aproximativ 80% din ace[ti copii î[i petreceau timpul într-o companie proast`, adic` în
bande de copii sau adul]i cu antecedente penale sau cu înclina]ii spre astfel de activit`]i. În rândul copii-
lor cu care s-a discutat despre modul în care î[i petrec timpul liber s-a constatat c` jum`tate î[i petrec
timpul cu prietenii, în timp ce 18% î[i petrec timpul în discoteci [i baruri, 7% umblând [i cer[ind pe
127
str`zi, iar 3% dintre ei consumau droguri.
125
Ibid., pp. 142-145, Ministerul Justi]iei, Raport de cercetare - Proba]iune [i reintegrare social`, (2004), p. 89
126
127
Ibid., pp. 41,48-49,51-52
81
4.4. Copiii discrimina]i
Caseta 4
1. Statele p`r]i se angajeaz` s` respecte [i s` garanteze drepturile stabilite în prezenta conven]ie

tuturor copiilor din jurisdic]ia lor, indiferent de ras`, culoare, sex, limb`, religie, opinie politic`
sau alt` opinie, de na]ionalitate, apartenen]` etnic` sau origine social`, de situa]ia material`,
dizabilitate, de statutul la na[tere sau de statutul dobândit al copilului ori al p`rin]ilor sau al
reprezentan]ilor legali ai acestuia.
2. Statele p`r]i vor lua toate m`surile de protejare a copilului împotriva oric`rei forme de dis-
criminare sau de sanc]ionare pe considerente ]inând de situa]ia juridic`, activit`]ile, opiniile
declarate sau convingerile p`rin]ilor, ale reprezentan]ilor sì legali sau ale membrilor familiei
sale.
CDC Articolul 2
Nediscriminarea a fost identificat` de Comitetul pentru Drepturile Copilului ca un principiu general de

importan]` fundamental` pentru implementarea întregii Conven]ii cu privire la drepturile copilului. În ter-
meni generali, statele p`r]i au r`spunderea de a asigura respectarea tuturor drepturilor prev`zute în CDC,
iar neîndeplinirea acestor drepturi în persoana oric`rui copil constituie discriminare. România nu a rati-
ficat înc` Protocolul 12 al Conven]iei europene a drepturilor omului, care are ca obiect interzicerea total`
a discrimin`rii pe orice baz`. În cele ce urmeaz` vom discuta îns` numai despre discriminarea copiilor
rromi, a copiilor cu HIV/SIDA [i a copiilor cu dizabilit`]i. Comitetul [i-a exprimat îngrijorarea cu privire
la discriminarea acestor grupuri de copii în România [i a recomandat ca România s` implementeze în
totalitate [i cu eficien]` m`surile legislative în vigoare. În cadrul unui sondaj de opinie privind discrimi-
narea realizat în România în 2004 s-a constatat c` un procent de 22% din popula]ie era de p`rere c` rromii
erau cele mai frecvente victime ale discrimin`rii, în timp ce 21% considerau c` persoanele cu dizabilit`]i
128
erau cele mai frecvente victime ale discrimin`rii .
4.4.1. Discriminarea copiilor rromi
4.4.1.1. Introducere la copiii rromi
Popula]ia rrom` constituie una dintre minorit`]ile cele mai numeroase din România, pe lâng` minori-
tatea maghiar`. Copiii rromi se confrunt` cu o serie de dificult`]i din cauza discrimin`rii [i excluderii
sociale a popula]iei rrome în general. În paralel, de[i copiii rromi beneficiaz` de numeroase aspecte
pozitive ale tradi]iilor [i valorilor lor, exist` [i copii care se confrunt` cu aspectele negative ale acestor
tradi]ii [i valori. Este îns` dificil s` vorbim despre copiii rromi în general, deoarece exist` o mare vari-
etate de comunit`]i de rromi, fiecare cu specificul sù, precum [i un num`r mare de copii de origine
rrom`, care îns` trìesc în familii ai c`ror membri se declar` români. O mare parte a cercet`rilor la care
se face referire în cele ce urmeaz` s-au ocupat de grupurile cele mai excluse [i marginalizate de copii
rromi, ceea ce a contribuit poate la perpetuarea unei anumite imagini a rromilor ca entitate. Pe de alt`
parte îns`, este important s` ne ocup`m de grupurile cele mai excluse [i marginalizate de copii rromi
pentru a putea în]elege problemele cu care se confrunt` [i pentru a putea elabora ulterior politici [i ser-
vicii relevante.
128
Comisia European`, Raportul periodic pe anul 2004 privind progresele înregistrate de România în vederea
ader`rii, (octombrie 2004), p. 23, Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), p. 177, Metro Media
Transilvania, Barometrul de opinie privind discriminarea in România, (octombrie 2004), p. 9
82
Legisla]ia. Dup` cum s-a men]ionat mai sus, CDC con]ine prevederi foarte clare cu privire la nedis-
criminare ca principiu general. Mai mult, în ceea ce prive[te România, Comitetul pentru Drepturile
Copilului s-a referit concret la necesitatea de a se lua m`suri pentru aplicarea con]inutului Declara]iei
[i Programului de Ac]iune adoptate de Conferin]a mondial` împotriva rasismului, a discrimin`rii
129
rasiale, xenofobiei [i intoleran]ei legate de acestea din 2001 . Pentru a se încerca îmbun`t`]irea
situa]iei popula]iei rrome din România, în mai 2001 s-a adoptat o strategie oficial` pentru rromi care
acoper` perioada 2001-2010. Mai mult, Strategia anti-s`r`cie din 2002 cuprinde un capitol separat cu
privire la rromi.
Defini]ia. Se crede c` rromii au ajuns în Europa ca sclavi, venind din India în secolele IX-X. Rromi s-au
a[ezat în Peninsula Balcanic`, îns` ulterior au migrat spre Europa Central`. În România, rromii erau
folosi]i ca sclavi de mo[ieri, casa regal` [i m`n`stiri. Dup` abolirea sclaviei în România pe la mijlocul
secolului al XIX-lea, mul]i dintre rromii care fugiser` de sclavie mai ales plecând în Europa
Occidental` s-au întors [i s-au stabilit. Popula]ia rrom` practic` o serie de ocupa]ii tradi]ionale, printre
ei existând fierari, spoitori, c`ld`rari, rudari, v`tra[i [i lùtari, printre altele. În timpul regimului comu-
nist îns` mul]i rromi au început s` lucreze în aparatul de partid [i de stat, au lucrat la I.A.S.-uri sau au
fost obliga]i s` migreze spre zonele urbane pentru a lucra în marea industrie. Tranzi]ia început` dup`
1989 a avut efecte deosebit de grave asupra popula]iei rrome, identitatea lor etnic` [i cultural` fiind îns`
130
consolidat` în aceast` perioad`.
4.4.1.2. Situa]ia copiilor rromi
Popula]ia. Din cauza evolu]iei inegale a popula]iei rrome, dup` cum rezult` din datele înregistrate de
recens`mintele na]ionale organizate pe parcursul secolului XX, nu se poate stabili foarte clar dimensi-
unea exact` a popula]iei de rromi din România. O explica]ie pentru diferen]ele care apar poate fi g`sit`
în modul în care persoanele de origine rrom` î[i declar` apartenen]a etnic`. În func]ie de a[ezarea
geografic` [i de istorie, exist` persoane de origine rrom` care se consider` români, maghiari sau turci
mai degrab` decât rromi. Refuzul acestor persoane de a recunoa[te c` sunt de etnie rrom` arat` poate
131
c` ace[tia se tem de discriminarea la care ar fi expu[i dac` s-ar declara rromi .
Figura 4.25: Minorit`]ile etnice conform recens`mintelor popula]iei (% din totalul popula]iei)
10 %
8%
Maghiari
6%
Germani
4% Evrei
2% Rromi
0%
1930 1956 1966 1977 1992 2002
În cadrul recens`mântului realizat în 2002 s-a constatat c` aproximativ 2,5% sau circa 535.000 de per-
soane din popula]ia României s-au declarat de etnie rrom`, unele dintre cele mai ridicate valori absolute
129
Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), p. 177
130
UNICEF, et al., Munca copilului în România - document de discu]ie, (2004 b), p. 56, UN [i Guvernul României,
Seminar organizat de ONU [i Guvernul României cu privire la îmbun`t`]irea situa]iei rromilor din România, (noiem-
brie 2001), pp. 42-43, Cace, Sorin pentru Salva]i Copiii, Copiii rromi în România, (1999), pp. 112-114
131
Cace, Sorin pentru SCF, op. cit., (1999), pp. 110-111, Zamfir, C`t`lin [i Zamfir, Elena, }iganii între ignorare
[i îngrijorare, (1993), p. 205
83
132
[i relative fiind înregistrate în jude]ele Mure[, Dolj [i Bihor . Conform altor estim`ri îns`, num`rul
total al rromilor din România se situeaz` undeva între 1 [i 3 milioane, de[i cifra cea mai verosimil` ar
fi de aproximativ 1-1,5 milioane, ceea ce reprezint` un procent situat undeva între 4,5-7,0% din popu-
133
la]ia total` a României . Conform recens`mântului, în România existau aproximativ 230.000 de copii
rromi, adic` între vârstele de 0-18 ani, corespunzând unui procent de aproximativ 4,8% din popula]ia
total` de copii ai României din 2002. Num`rul real al popula]iei de copii rromi este probabil mai mare,
el situându-se undeva în jurul cifrei de 500.000, dac` facem o extrapolare pe baza estim`rilor mai ridi-
cate în ceea ce prive[te popula]ia de adul]i prezentate mai sus.
Figura 4.26: Fertilitatea în rândul fetelor [i tinerelor dup` etnie (n`scu]i vii la 1000 femei)
2,000
1,500 Român`
Maghiar`
1,000
Rrom`
500 Ucrainean`
German`
-
15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani
Dac` ne uit`m la num`rul mamelor tinere, recens`mântul din 2002 a confirmat c` procentul copiilor
n`scu]i de mame tinere este mult mai ridicat în rândul rromilor decât în rândul femeilor de alt` etnie
(vezi Figura 4.26 de mai sus). În acela[i timp, este important totu[i s` subliniem c` 74% din totalul
mamelor cu vârste între 15-19 ani fac parte din popula]ia majoritar`, în timp ce 20% sunt de etnie rrom`
[i aproximativ 5% de etnie maghiar`. La mamele din grupele de vârst` mai mari, procentul mamelor
de etnie rrom` este [i mai mic, ceea ce arat` c` principala diferen]` între rromi [i alte grupuri etnice
apare la începutul perioadei de via]` fertile a femeilor.
Figura 4.27: Procentul din numărul total de copii născuţi, după origine etnică şi vârsta mamei
Toate grupele de vârst` 89 % 3%
25-29 ani 87 % 6%
20-24 ani 84 % 10 %
15-19 ani 74% 20 %
0% 20 % 40 % 60 % 80 % 100 %
Români Maghiari Rromi Alte etnii
Copiii rromi [i abandonul. În studiul privind abandonul realizat în 2005 se men]ioneaz` faptul c` multe
mame care î[i abandoneaz` copiii sunt de etnie rrom`. În timp ce un procent de 51% dintre nou-n`scu]ii
abandona]i în maternit`]i erau de etnie rrom`, acest procent era [i mai ridicat, de 66%, în ceea ce
prive[te num`rul total al copiilor abandona]i în spitalele de pediatrie. Totu[i, mai ales în cazul în care
î[i las` copiii în spitalele de pediatrie, p`rin]ii nu consider` c` î[i abandoneaz` copiii, ci c` le ofer`
134
astfel posibilitatea de a cre[te în condi]ii mai bune .
132
Institutul Na]ional de Statistic`, Recens`mântul popula]iei [i al locuin]elor, 2002, (2002)
133
Cace, Sorin pentru SCF, op. cit., (1999), p. 110, Zamfir, C`t`lin [i Zamfir, Elena, op. cit., (1993), p. 206
134
UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), pp. 67-68
84
Copiii rromi [i institu]ionalizarea. Într-un studiu local privind p`rin]ii care au copii în centrele de plasa-
ment realizat în jude]ul Timi[ se men]ioneaz` c` copiii rromi sunt mai expu[i institu]ionaliz`rii decât
copiii din alte grupuri etnice. La fel st`teau lucrurile deja la începutul anilor 90, lucru confirmat de
primul studiu na]ional, realizat în 1991, care a avut ca obiect copiii institu]ionaliza]i din leag`ne [i
sec]iile de distrofici. În urma acestui studiu s-a constatat c` 46% dintre copiii din aceste institu]ii erau
rromi. De asemenea, mul]i dintre copiii institu]ionaliza]i ]in leg`tura mai mult sau mai pu]in regulat cu
135
p`rin]ii .
Copiii rromi [i munca. În unele comunit`]i de rromi, copiii sunt pu[i s` lucreze de la o vârst` mic`. Pe
lâng` treburile pe care le fac în gospod`rie, copiii rromi pot lucra [i în agricultur`, în construc]ii, în
industrie sau în me[te[ugurile tradi]ionale ale rromilor. În familiile de rromi foarte s`race, copiii se pot
ocupa [i de micul comer] stradal [i/sau în pia]`, strângerea de de[euri reciclabile sau chiar cer[it. Cea
mai mare parte a banilor câ[tiga]i astfel de copii este predat` în mod voluntar familiei. În mod obi[nuit,
136
mama este cea care ]ine bugetul familiei [i care folose[te banii în beneficiul acesteia.
Copiii rromi [i strada. Aproximativ 40-50% din copiii str`zii par s` fie rromi, cel pu]in în Bucure[ti.
Evaluarea rapid` efectuat` în 2004 a constatat c` 46% dintre copiii str`zii care muncesc se considerau
137
copii rromi, confirmând astfel în linii mari rezultatele ob]inute de alte trei studii . Evaluarea rapid`
realizat` de SCF în 2002 a constatat c` copiii str`zii rromi se ocupau în primul rând de sp`latul
ma[inilor [i strângerea de de[euri reciclabile, în timp ce al]i copiii ai str`zii se ocupau mai mult de tre-
138
burile din gospod`rie sau de cer[it .
Copiii rromi [i traficul. Exist` pu]ine informa]ii cu privire la m`sura în care copiii rromi devin victime
ale traficului. Conform unui studiu OIM cu privire la vulnerabilitatea femeilor din România în fa]a trafi-
cului, cele mai probabile victime ale traficului par s` fie fetele [i tinerele de etnie rrom`. Acest lucru se
întâmpl` probabil din cauza s`r`ciei în care trìesc multe din familiile de rromi. Este necesar`
139
desf`[urarea unor noi studii pe aceast` tem` pentru a se putea trage unele concluzii de ordin general.
Copiii rromi afla]i în conflict cu legea. Majoritatea copiilor afla]i în conflict cu legea fac parte din
popula]ia majoritar`. Pe de alt` parte îns`, copiii rromi se reg`sesc într-un procent destul de ridicat
(22%) mai ales în rândul copiilor sub 14 ani [i într-o m`sur` mai mic` (11%) [i în rândul copiilor peste
140
14 ani afla]i în conflict cu legea (11%) .
135
Alexiu, T., 2001, pp. 131-139 citat în IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 13, Ministerul S`n`t`]ii, et al., op. cit.,
(1991), p. 13
136
Funda]ia ECHOSOC, Copiii rromi care muncesc [i familiile acestora - Caracteristici socio-culturale [i
condi]ii de via]`, (2002), pp. 21-28
137
Step by Step, et al., Evaluare rapid` privind problemele de gen legate de copiii str`zii care muncesc în
Bucure[ti, (iulie 2004), p. 23, SCF România pentru ILO/IPEC, România - Evaluare rapid` privind situa]ia copii-
lor str`zii care muncesc în Bucure[ti, (2002), pp. x, 6, 26, SCF România pentru Ministerul S`n`t`]ii [i Fondul
Global, Cercetare cu privire la inciden]a HIV/SIDA [i a infec]iilor cu transmitere sexual` pe strad` [i în comu-
nit`]ile de rromi, (2004 a), p. 15, UNICEF, et al., Munca copilului în România - document de discu]ie, (2004 b),
p. 60
138
SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), pp. x, 6
139
IOM, Cine va fi urm`toarea victim`? - Vulnerabilitatea tinerelor românce fa]` de traficul cu fiin]e umane,
(2003), pp. 40-41
140
Ministerul Justi]iei [i UNICEF, Practici [i standarde în sistemul de justi]ie juvenil` din România, (2005), pp.
44, 59
85
4.4.1.3. Via]a copiilor rromi
Dreptul la identitate, consfin]it de CDC, nu a fost din p`cate asigurat pentru un mare num`r de copii
rromi. În mai multe studii s-a subliniat nivelul relativ ridicat de absen]` a actelor de identitate în rân-
dul popula]iei rrome (vezi Figura 4.28 de mai jos). În timp ce procentul rromilor f`r` certificate de
na[tere pare s` fie în sc`dere, aproape 11% din rromi care împliniser` 14 ani în 2002 nu aveau acte de
identitate. Într-un studiu de mai mic` anvergur` din 2004 care s-a ocupat de familiile vulnerabile de
rromi din Bucure[ti s-a constatat c` nu mai pu]in de 26% dintre persoanele cuprinse în studiu nu aveau
acte de identitate. Deoarece nu dispun de o identitate legal`, mii de rromi sunt exclu[i de la toate drep-
turile pe care le presupune calitatea de cet`]ean: asisten]a social`, asigur`rile sociale, angajarea oficial`
într-un loc de munc`, asigurarea venitului minim garantat etc. Este de la sine în]eles faptul c` miile de
141
copii rromi care nu au acte de identitate se g`sesc într-o situa]ie [i mai proast` .
Figura 4.28: Absenţa documentelor de identitate în rândul rromilor
12 % 10.9 %
10 %
8%
5.7 % F`r` buletin
6% (peste 14 ani)
F`r` certificat de na[tere
4% 3.1 % (to]i rromi)
2.4 %
2%
0%
1998 2002
Surs`: Cace, Sorin [i Vl`descu, Cristian, Starea de s`n`tate a popula]iei rrome [i accesul la serviciile de
s`n`tate, (2004), pp. 20-21, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Anchet` romi, (1998)
Dreptul la s`n`tate. În cadrul Studiului s`n`t`]ii reproducerii pe 1999 s-a constatat c` atât rata morta-
lit`]ii infantile, cât [i rata mortalit`]ii juvenile în rândul copiilor n`scu]i de mame care se consider` de
etnie rrom` a fost de dou` mai ridicat decât media pentru România (vezi Figura 4.29 de mai jos).
Conform unui studiu na]ional desf`[urat în 2002, doar 88% dintre copiii rromi beneficiaz` de imu-
nizarea necesar`, existând indicii c` [i prevalen]a îmboln`virilor cu TBC pare s` fie mai mare în rân-
dul rromilor. Poate c` aproximativ 10% din popula]ia rrom` se g`se[te într-o situa]ie extrem de vulne-
rabil`, fiind confruntat` atât cu o situa]ie socio-economic` precar` cât [i cu probleme grave de s`n`-
142
tate . Copii rromi din aceast` categorie sufer` de o alimenta]ie insuficient`, care poate duce la caren]`
de vitamine, malnutri]ie, anemie, distrofie [i alte probleme de s`n`tate. Copiii care nu au certificat de
na[tere, acte de identitate [i/sau carnete de s`n`tate au un acces foarte limitat la serviciile de s`n`tate.
Al]i copii rromi nu pot beneficia de servicii de s`n`tate deoarece nu se afl` pe lista unui medic de fami-
143
lie .
141
Centrul de Integrare Profesional` pentru Romi, Raport de Cercetare, (2004), Cace, Sorin [i Vl`descu,
Cristian, Starea de s`n`tate a popula]iei rrome [i accesul la serviciile de s`n`tate, (2004), pp. 20-21, CASPIS,
Planul Na]ional Anti-s`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale, (iulie 2002), pp. 83-86
142
ARSPMS, INS, CDC, USAID, UNFPA [i UNICEF, Studiul s`n`t`]ii reproducerii România 1999, (septem-
brie 2001), pp. 108-109, Cace, Sorin [i Vl`descu, Cristian, op. cit., (2004), pp. 61, 64, Zamfir, C`t`lin [i Preda,
Marian, Romii în România, (2002), pp. 90-94
143
Cace, Sorin pentru SCF, Copiii rromi în România, (1999), p. 156
86
Figura 4.29: Rata mortalităţii infantile după origine etnică în anii 1990 (la 1.000 născuţi vii)
56.0
60
50.6
50
3 5 .3 3 5 .3
40
26. 9 29.2
30
20
10
0
Rata mortalit`]ii infantile Rata mortalit`]ii juvenile
Români Maghiari Rromi
Surs`: ARSPMS, et al., Studiul s`n`t`]ii reproducerii, România 1999, (septembrie 2001), pp. 108-109
Dreptul la educa]ie. Singurul spa]iu comun în care copiii rromi pot interac]iona social cu copiii din alte
grupuri etnice este [coala. De aici rezult` importan]a deosebit` a cre`rii unei atmosfere lipsit` de dis-
criminare în [coal`. Totu[i, frecven]a sc`zut` a copiilor rromi la gr`dini]` contribuie [i ea la discri-
minarea copiilor rromi, ea punând în pericol preg`tirea acestora pentru [coal` la intrarea în clasa întâi.
Din cauza diferen]elor vizibile, cum ar fi cele referitoare la aspect, îmbr`c`minte, limb` [i comporta-
ment, care pot constitui elemente de discriminare, este dificil` g`sirea unui teren comun cu copiii de
alte etnii.
Caseta 5
„... uite, copiii mei nu s-au dus azi la [coal` pentru c` le e foame, n-au vrut s` mearg`, nici `sta,
nici `la, nu s-au dus la [coal`, au zis: Nu vreau s` merg, mam`, c` mor de foame“ (femeie rrom`,
Calvini)
Al]i copii lipsesc de la [coal` pentru c` p`rin]ii lor lucreaz` sezonier în alte regiuni. „Pentru c`
plec`m de acas` prim`vara [i ne întoarcem toamna, de Cr`ciun! Cum le-a[ mai da de mâncare
144
la copii dac` nu am pleca de acas`?“ (femeie rrom`, Calvini)
Conform datelor puse la dispozi]ie de inspectoratele [colare jude]ene, aproximativ 75.000 de copii
rromi au frecventat clasele I-IV în anul [colar 2002-2003, reprezentând aproximativ 7,6% din num`rul
total al elevilor. La clasele mai mari, propor]ia elevilor rromi este mult mai redus` (vezi Figura 4.30 de
mai jos). De[i statisticile nu prezint` vârsta real` a elevilor, ele confirm` faptul c` mul]i copii rromi
abandoneaz` [coala destul de devreme în compara]ie cu copiii români. În acela[i timp, studiul
Institutului pentru Cercetarea Calit`]ii Vie]ii din 1998 a constatat c` 18,3% din copiii rromi cu vârstele
145
între 7-16 ani nu fuseser` niciodat` încadra]i în [coal` .
144
Ibid., pp. 117-119
145
Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului [i UNICEF, Parteneriatul Strategic dintre Ministerul Educa]iei,
Cercet`rii [i Tineretului [i UNICEF în educa]ia copiilor rromi, (2003), pp. 72-74, Zamfir, C`t`lin [i Preda,
Marian, Romii în România, (2002), p. 114
87
Figura 4.30: Ponderea elevilor rromi din numărul total al elevilor (anul şcolar 2002-2003)
7.6 %
8%
6%
4.5 %
4% 3.2 %
2% 1.0%
0%
Pre[colari Clasele 1-4 Clasele 5-8 Clasele 9-13
Surs`: Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului [i UNICEF, Parteneriatul strategic dintre Ministerul
Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului [i UNICEF în educa]ia copiilor rromi, (2003), pp. 72-74
Într-un studiu realizat pe baza unor date pentru perioada 1992-1998, Mihai Surdu a identificat unele
aspecte îngrijor`toare privind copiii rromi [i educa]ia acestora:
num`rul copiilor care nu frecventau [coala era de aproape trei ori mai mare în familiile care se
auto-identificau ca familii de etnie rrom`
num`rul celor care nu frecventau [coala era de dou` ori [i jum`tate mai mare în rândul copiilor
care proveneau din familii unde se vorbea limba rromani fa]` de copiii care proveneau din familii
în care se vorbea doar limba român`
majoritatea rromilor priveau [coala cu neîncredere. Educa]ia [colar` nu reprezenta o strategie
fundamental` pentru rromi, cu excep]ia unui mic procent de 4,1%. Acest procent redus se leag`
146
probabil de experien]ele repetate de respingere .
Figura 4.31: Ponderea copiilor analfabeţi după vârstă şi originea etnică

34.9 %
35 %
30 % 27.7 %
26.7 %
25 % Români
20 % Maghiari
16 .1%
15 % Rromi
10 %
Ucraineni
5%
1.0 % 1.3 % Turci
0%
10-14 ani 15-19 ani
În cadrul recens`mântului din 2002 s-a constatat existen]a unui nivel de analfabetism în rândul copiilor
rromi la fel de ridicat ca acela identificat de studiul IRQL din 1998. Mai mult, recens`mântul din 2002
a ar`tat c` rata analfabetismului în rândul copiilor rromi este mult mai ridicat` decât în rândul altor
etnii, cu excep]ia minorit`]ii turce, care este foarte pu]in numeroas` (vezi Figura 4.31 de mai jos). În
timp ce în rândul românilor, maghiarilor [i ucrainenilor rata analfabetismului este u[or mai sc`zut` în
rândul fetelor decât în rândul bìe]ilor, în rândul rromilor [i turcilor lucrurile stau invers, [i anume rata
analfabetismului este mai ridicat` în rândul fetelor decât în rândul bìe]ilor. La analiza num`rului total
de copii analfabe]i s-a constatat c` aproximativ 50% erau români, iar aproximativ 41-42% erau
147
rromi .
146
ONU [i Guvernul României, Seminar organizat de ONU [i Guvernul României privind îmbun`t`]irea
situa]iei rromilor din România, (noiembrie 2001), p. 36
147
INS, Recens`mântul popula]iei [i al locuin]elor, 2002, (2002), Zamfir, C`t`lin [i Preda, Marian, Romii în
România, (2002), p. 314
88
Figura 4.32: Totalitatea copiilor analfabeţi români după originea etnică
15-19 ani 18,69 6 15,74 1

analfabe]i
10-14 ani 13,37 6 10,95 9

analfabe]i
0% 20 % 40 % 60 % 80 % 100 %
Români Rromi Maghiari Turci Alte etnii
4.4.1.4. Cauzele imediate ale discrimin`rii copiilor rromi

Dup` cum s-a ilustrat mai sus, exist` un nivel ridicat de marginalizare [i excluziune al copiilor rromi.
Perceperea negativ` a rromilor ca diferi]i. În rândul popula]iei majoritare, minoritatea rrom` este pri-
vit` cu sentimente amestecate, în care respingerea [i intoleran]a se al`tur` toleran]ei. Pe de o parte,
rromii sunt percepu]i ca pricepu]i la anumite treburi, iar pe de alt` parte ei provoac` sentimente de
148
team` bazate pe „stereotipuri etnice fantastice“ . Comitetul pentru Drepturile Copilului [i-a exprimat
îngrijorarea cu privire la atitudinile [i prejudec`]ile negative care exist` în rândul opiniei publice, în
149
discursul politic [i în reprezent`rile din pres` . În cadrul unui studiu bazat pe discu]ii de grup [i reali-
zat în 2004, un num`r total de 59 de copii au analizat problema discrimin`rii, definit` ca privarea de
respect, prietenie, educa]ie [i s`n`tate. Opinia dominant` în rândul acestor copii a fost c` „rromii sunt
rì, violen]i, neciviliza]i, fur` [i cer[esc“. S-a constatat totu[i c` tipurile de percep]ie pot fi împ`r]ite în
dou` grupuri. În timp ce unul dintre grupuri împ`rt`[ea stereotipul larg r`spândit c` rromii sunt „rì [i
urâ]i“, cel`lalt grup explica comportamentul diferit al rromilor prin faptul c` ace[tia au fost întotdeau-
na ]intele unui tratament nedrept. Ambele grupuri au fost de acord c` copiii rromi erau expu[i unui
tratament mai nedrept decât al]i copii, de[i primul grup considera c` acest lucru era oarecum „legitim“.
Într-un studiu de caz pu]in mai vechi, din 1999, Sorin Cace a constatat c` discursul discriminatoriu, de
segregare, era mult mai puternic în rândul genera]iilor mai în vârst` de persoane de alt` etnie decât cea
rrom`, în timp ce copiii de alte etnii decât cea rrom` par s` fie mai deschi[i la dialog [i discu]ii. În
acela[i timp, nivelul prejudec`]ilor negative în leg`tur` cu locuitul în vecin`tatea unor rromi s-a redus
treptat pe parcursul ultimului deceniu. În timp ce în 1993 un procent de 72% dintre cei întreba]i nu
vroiau s` fie vecini cu o familie de rromi, procentul a sc`zut la 60% în 1997 [i 48% în 1999. Într-un
sondaj de opinie din 2004, 34% dintre cei întreba]i au declarat c` i-ar deranja s` aib` o familie de rromi
150
ca vecini .
148
Zamfir, C`t`lin [i Zamfir, Elena, }iganii între ignorare [i îngrijorare, (1993), pp. 206-208
149
Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), pp. 186-187
150
St`nculescu, Manuela Sofia pentru UNICEF, op. cit., (martie 2004 b), pp. 5, 19-20, Cace, Sorin pentru SCF,
Copiii rromi din România, (1999), pp. 170, Surdu, Mihai, Segregarea rromilor în educa]ie - distan]` fizic` sau
social`?, (2003), p. 116, Metro Media Transilvania, Barometrul de opinie privind discriminarea în România,
(octombrie 2004), p. 62
89
Caseta 6
„Culoarea pielii e totul. Oamenii cred c` dac` ai pielea neagr` e[ti ]igan [i li se pare normal s`
se poarte urât cu tine sau chiar s` te bat`. Eu nu cred c` ]iganii sunt to]i rì, ci oamenii au fost
151
rì cu ei [i au înv`]at s` riposteze. A[a fac ei fa]` rùt`]ii oamenilor“.
„Etichetarea negativ`“. Conform unui studiu standard de referin]` privind rromii realizat în 1993,
popula]ia rrom` din România a fost etichetat` ca un corp strìn, cu un mod de via]` ciudat, care are atât
aspecte pozitive cât [i negative. De-a lungul istoriei României s-au f`cut prea pu]in pentru a se identi-
fica solu]ii pozitive pentru rromi, încercându-se mai mult ]inerea rromilor la periferia societ`]ii. Un
sondaj de opinie privind rela]iile inter-etnice realizat în 2001 a constatat c` tr`s`turile cele mai comune
utilizate pentru a-i caracteriza pe rromi de c`tre popula]ia majoritar` erau atribute cum ar fi „murdari“,
„ho]i“ [i „lene[i“. Într-un sondaj de opinie din 2004, 38% din români au declarat c`, în opinia lor, [tiri-
152
le din pres` despre rromi erau negative, un procent mai ridicat decât pentru orice alt grup discriminat .
4.4.2. Discriminarea copiilor care trìesc cu HIV/SIDA
Caseta 7
„Pân` în 2005 se va asigura ca, în ]`rile cele mai afectate, copiii, tinerii [i p`rin]ii care trìesc cu
HIV/SIDA s` aib` acces deplin la îngrijire de calitate, [i în toate ]`rile s` existe legi [i politici
care s` asigure protec]ia drepturilor omului ale persoanelor care trìesc cu HIV/SIDA, pentru ca
ace[tia s` fie feri]i de discriminare [i marginalizare“.
Adunarea General` a Na]iunilor Unite - Sesiunea Special` privind HIV/SIDA, 2001
4.4.2.1. Introducere la copiii cu HIV/SIDA

Legisla]ia. În 2002, în România s-a adoptat o lege special` privind prevenirea infec]iilor cu HIV, pre-
cum [i privind îngrijirea persoanelor care trìesc cu HIV/SIDA. Dup` strategia HIV/SIDA pentru
perioada 2000 -2003, România a elaborat o nou` strategie pentru perioada 2004 -2007. Unul dintre
principalele obiective ale acestei strategii este îmbun`t`]irea semnificativ` a calit`]ii vie]ii persoanelor
afectate de HIV/SIDA. Domeniile prioritare sunt cre[terea calit`]ii [i accesibilit`]ii tratamentului anti-
retroviral, asigurarea îngrijirii [i sprijinului social, reducerea stigmatiz`rii [i discrimin`rii, precum [i
153
prevenirea HIV/SIDA, mai ales în rândul tinerilor [i grupurilor vulnerabile .
Defini]ia. Infec]iile cu HIV, sau virusul imuno-deficien]ei umane, sunt infec]ii care se pot transmite
prin sânge, sarcin` [i contact sexual. Infec]iile cu HIV se pot transforma în SIDA, o maladie incurabil`.
Exist` mai multe boli care se utilizeaz` ca marcatoare pentru SIDA, printre ele tuberculoza [i pneumo-
nia. În acest raport, expresiile „copii care trìesc cu HIV/SIDA“ sau „copiii cu HIV/SIDA“ se refer` la
to]i copiii cu vârste între 0-18 ani care trìesc cu HIV/SIDA.
4.4.2.2. Situa]ia copiilor cu HIV/SIDA
În perioada 1986 -1991 în România au fost infecta]i cu HIV peste 10.000 de copii. Acesta este cel mai
mare grup de copii seropozitivi din întreaga Europ`. Se consider` c` principalele cauze sunt utilizarea
sângelui [i a produselor hematologice netestate, precum [i utilizarea repetat` a siringilor contaminate.
De[i pân` în anul 2003 au murit din cauza SIDA nu mai pu]in de 3100 de copii, exist` mult mai mul]i
151
St`nculescu, Manuela Sofia pentru UNICEF, op. cit., (martie 2004 b), p. 20
152
Zamfir, C`t`lin [i Zamfir, Elena, }iganii între ignorare [i îngrijorare, (1993), pp. 207-208, Metro Media
Transilvania pentru Centrul de Resurse pentru Diversitate Etno-cultural`, Barometrul rela]iilor interetnice,
(noiembrie 2001), p. 11, Metro Media Transilvania, op. cit., (octombrie 2004), p. 57
153
Guvernul României, Strategia Na]ional` HIV-SIDA 2004-2007, (2004), pp. 7-9
90
supravie]uitori de lung` durat`. La Figura 4.33 de mai jos se poate vedea c` grupul mare de copii infec-
154
ta]i cu HIV în perioada 1986 - 1991 continu` s` domine imaginea global` a HIV/SIDA în România .
Figura 4.33: Persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA pe grupe de vârstă (decembrie 2003)
2%3%
8%
27%
0-9 ani
10-12 ani
13-14 ani
15-19 ani
peste 19 ani
60%
Surs`: Ministerul S`n`t`]ii, HIV/SIDA în România, 1985-2003, (2004), p. 22
68% din num`rul total al persoanelor care trìau cu HIV/SIDA în România în decembrie 2003 erau
adolescen]i, adic` aveau între 13 [i 19 ani. Astfel, din num`rul total de 10.278 persoane înregistrate
care trìau cu HIV/SIDA la momentul respectiv, aproximativ 7.000 erau adolescen]i (Figura 4.34 de
mai jos). Totu[i, num`rul total este [i mai ridicat, deoarece se înregistreaz` continuu noi cazuri de
infectare. Aproape jum`tate dintre toate cazurile noi de infectare înregistrate în perioada 2001 -2003
apar]ineau acestei grupe de vârst`, ceea ce arat` c` [i ace[tia s-au infectat în perioada 1986 -1991. În
155
aceast` perioad` s-au înregistrat îns` foarte pu]ine cazuri de HIV/SIDA în rândul copiilor cu vârste
între 0-10 ani.
Figura 4.34: Persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA pe grupe de vârstă (31 decembrie 2003)
3,500
3,027 3,157
3,000
2,500
2,000 1,726
HIV
1,500
846 1,047 AIDS
1,000
475
500
-
0-14 ani 15-19 ani peste 19 ani
Surs`: Ministerul S`n`t`]ii, HIV/SIDA în România, 1985-2003, (2004), p. 22
Diferen]ele între sexe. Nu exist` diferen]e majore între num`rul de bìe]i [i fete seropozitive. Astfel, în
perioada 2001-2003 erau înregistrate 299 de cazuri noi de bìe]i seropozitivi în grupa de vârst` 0-19
ani, [i 283 de cazuri noi de fete din aceea[i grup` de vârst`. Totu[i, dac` avem în vedere întreaga
perioad` 1989-2003, constat`m c` exist` în mod consecvent un num`r pu]in mai mare de bìe]i diag-
156
nostica]i cu HIV/SIDA decât fete .
Diferen]ele geografice. Din num`rul total de 3711 copii cu HIV/SIDA înregistra]i la ANPDC în decem-
brie 2004, peste 60% trìau în doar 9 jude]e. Marea majoritate a acestor copii trìau în familiile lor bio-
154
Ministerul S`n`t`]ii, HIV/SIDA în România, 1985-2003, (2004), pp. 7, 19-22, Evaluarea situa]iei privind
îngrijirea [i protec]ia cu privire la copiii seropozitivi, copiii r`ma[i orfani din cauza SIDA, copiii n`scu]i de
mame seropozitive [i persoanele care le ofer` asisten]` primar` - raport de ]ar` analitic consolidat - România
- 2003, (proiect), p. 3
155
Ministerul S`n`t`]ii, HIV/SIDA în România, 1985-2003, (2004), pp. 7, 19-22
156
Ibid., pp. 26, 38
91
157
logice. 15% din num`rul total al copiilor cu HIV/SIDA înregistra]i trìau în jude]ul Constan]a .
Figura 4.35: Copiii cu HIV/SIDA înregistraţi de ANPDC pe judeţe (septembrie 2004)
7%
5% Bacù
Cara[-Severin
Constan]a
39 % 15 %
Gala]i
Giurgiu
Hunedoara
7% Neam]
Olt
7% Prahova
4% 6% Alte jude]e
5% 5%
Surs`: Date statistice ANPDC

4.4.2.3. Via]a copiilor cu HIV/SIDA
Copilul devine vulnerabil prin însu[i faptul c` trìe[te cu HIV/SIDA. Pentru a mai atenua aceast` vul-
nerabilitate [i a preg`ti grupul mare de adolescen]i români care trìesc cu HIV/SIDA pentru via]a de
adult, este necesar s` li se ofere cât mai mult sprijin. Uniunea Na]ional` a Organiza]iilor Persoanelor
Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) este o federa]ie format` din 22 organiza]ii din 14 jude]e. În semes-
trul II al anului 2004, UNOPA a realizat peste 2650 interviuri pentru a documenta cele 627 cazuri de
înc`lc`ri ale drepturilor. De[i interviurile nu s-au organizat într-un mod reprezentativ, rezultatele indic`
158
totu[i cu claritate c` drepturile persoanelor care trìesc cu HIV/SIDA sunt departe de a fi realizate .
Figura 4.36: Cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA
2%
Q3, 2004 4% 17% 36 % 12 % 8% 21 %
3%
Q2, 2004 3% 20% 30 % 16 % 11 % 17 %
0% 20 % 40 % 60 % 80 % 100 %
Discriminare/Respingere Înc`lcarea confiden]ialit`]ii
Tratament Servicii/Consiliere medical`
Aloca]ie pentru hran` Drepturile asistentului personal
Altele
Surs`: UNOPA, Rapoarte de monitorizare pentru iulie - septembrie 2004 [i octombrie - decembrie 2004
Mediul familial. La începutul anilor 1990, copiii cu HIV/SIDA întâi s-au infectat, iar apoi au fost
institu]ionaliza]i în c`mine spital. Pe vremea aceea, autorit`]ile erau de p`rere c` spitalele ar putea oferi
cea mai bun` îngrijire [i asisten]` medical` [i nutri]ional`. Astfel, în 1992, 67% din num`rul total de copii
seropozitivi trìau în institu]ii. Totu[i, aceast` solu]ie a avut efecte dezastruoase asupra dezvolt`rii aces-
tor copii, pentru c` astfel au fost lipsi]i de alte servicii sociale [i de educa]ie. Ca urmare a unei modific`ri
radicale a politicilor în acest domeniu pe parcursul anilor 1990, în decembrie 2004 nu mai pu]in de 84%
din cei 3.711 copii cu HIV/SIDA care beneficiau de servicii publice specializate prin ANPDC trìau în
familia biologic` [i extins` (vezi Figura 4.37 de mai jos). Cea mai mare parte a restului de 16%, reprezen-
tând aproximativ 550 de copii, trìau în centre de plasament, fiind astfel priva]i de îngrijirea p`rinteasc`.
Aproximativ jum`tate dintre ace[ti copii trìau în centre de plasament private, iar cealalt` jum`tate trìau
în centre publice. Unele din aceste centre nu respect` standardele minime în ceea ce prive[te asigurarea
157
Date statistice furnizate de ANPDC, Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), pp. 132-133
158
UNOPA, Raport de monitorizare octombrie - august 2004, (2004), p. 3, UNOPA, Raport de monitorizare iulie
- septembrie 2004, (2004), p. 5
92
îngrijirii, a educa]iei etc. În acela[i timp, dat fiind faptul c` mul]i dintre copiii care trìesc în centre de
plasament vor împlini în curând 18 ani, se manifest` o anumit` îngrijorare cu privire la m`sura în care
159
sunt preg`ti]i pentru a-[i duce via]a în afara acestor centre .
Figura 4.37: Unde trăiesc copiii cu HIV/SIDA înregistraţi la ANPDC (decembrie 2004)
1.5% 0.5%
14 % Familia biologic`
Familia extins`
4%
Centre de plasament
Familie substitut
C`mine de tip
familial
80 %

Se [tiu pu]ine lucruri despre mediul familial sau [colarizarea restului de aproximativ 3.300 copii care
nu au nevoie de serviciile publice specializate oferite de ANPDC. Se consider` c` ace[ti copii trìesc
cu familiile lor, beneficiind de servicii sociale [i asisten]` financiar` prin intermediul Ministerului
Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei.
Dreptul la educa]ie. To]i copiii au dreptul la educa]ie, îns` conform datelor ANPDC, 41% din copii, [i
anume 1536 din cei 3711 de copii nu frecventau nici o form` de înv`]`mânt în 2004. Dintre restul de
2.175 copii, aproximativ 20% frecventau o form` de înv`]`mânt special fie în comunitate, fie într-un cen-
tru de plasament, în timp ce 80% frecventau înv`]`mântul de mas` (Figura 4.38 de mai jos). Astfel,
mul]i dintre copiii care trìesc cu familiile lor biologice sunt cuprin[i în înv`]`mântul de mas`. În sep-
tembrie 2004, UNOPA a aplicat un chestionar cu privire la nefrecventarea [colii la un num`r de 837
de copii cu HIV/SIDA, iar rezultatele ob]inute au fost asem`n`toare cu date existente la ANPDC.
Astfel, 35% sau 294 dintre copii nu erau cuprin[i în nici o form` de înv`]`mânt. 46 de copii, mai ales
din mediul rural, s-au confruntat cu atitudini de respingere, discriminare sau stigmatizare atât de grave
încât, chiar dup` doi sau trei ani, ace[tia refuzau s` se întoarc` la [coal`. În cadrul studiului UNOPA,
s-a constatat c` cele mai frecvente erau cazurile de înc`lcare a confiden]ialit`]ii privind dezv`luirea
diagnosticului de c`tre directorii de [coal` [i asisten]ii sociali, precum [i atitudinile discriminatorii [i
ostile ale cadrelor didactice. Exist` [i cazuri în care copiii abandoneaz` [coala din cauza atitudinii
160
p`rin]ilor [i a altor elevi .
Figura 4.38: Copiii cu HIV/SIDA în evidenţa ANPDC cuprinşi într-o formă de învăţământ (2004-2005)
13 %
Înv`]`mânt special
8% în comunitate
Înv`]`mânt special
în Centre de
Plasament
Înv`]`mânt
de mas`
79 %
159
Date statistice puse la dispozi]ie de ANPDC, Raport de ]ar` analitic consolidat - România - 2003, (proiect),
pp. 2, 13, 18-19, UNICEF, et al., Situa]ia copilului [i a familiei în România, (mai 1998), p. 88
160
ANPCA, Raport de ]ar` analitic consolidat - România - 2003, (proiect), pp. 2, 6, 15, 18-19, UNOPA,
Raport de monitorizare octombrie - august 2004, (2004), pp. 13-14
93
Dreptul la s`n`tate. Pe lâng` tratamentul anti-retroviral obi[nuit, copiii cu HIV/SIDA au nevoie [i de
accesul la alte servicii de s`n`tate, cum ar fi tratamentele stomatologice [i chirurgicale. Mai mult, ace[ti
copii au o rezisten]` sc`zut` la infec]ii [i adesea sufer` de afec]iuni dermatologice. UNOPA a înregistrat
numeroase cazuri de înc`lc`ri ale drepturilor în leg`tur` cu accesul la tratamentul medical, atât în privin]a
întreruperii tratamentului anti-retroviral, cât [i în privin]a absen]ei testelor de înc`rc`tur` viral` [i a trata-
mentului gratuit al infec]iilor oportuniste. Mai mult, s-au constatat [i cazuri în care nu se asigura accesul
la serviciile stomatologice, serviciile dermatologice, consilierea psihologic` [i îngrijirea paliativ`.
Dreptul la servicii sociale. De[i copiii cu HIV/SIDA au dreptul la diferite servicii sociale, s-au înre-
gistrat o serie de cazuri în care copiilor nu li s-au asigurat astfel de servicii. Una dintre cele mai
frecvente înc`lc`ri se refer` la aloca]ia pentru hran`, unde se înregistreaz` întârzieri, pl`]i par]iale sau
chiar nu se fac pl`]i deloc. Mai mult, mul]i copii nu au beneficiat de dreptul prev`zut prin lege de a be-
neficia de transport public gratuit, iar o serie de asisten]i personali ai copiilor care trìesc cu HIV/SIDA
161
nu [i-au primit salariile sau le-au primit cu întârziere .
Via]a social`. Dup` cum s-a men]ionat mai sus, majoritatea copiilor români cu HIV/SIDA au ajuns la
vârsta adolescen]ei [i a vie]ii sexuale active. Totu[i, p`rin]ii nu le spuseser` multora dintre ei c` sunt
seropozitivi, nici m`car atunci când li se administra tratament anti-retroviral (ARV). În plus, mul]i dintre
ei nu au beneficiat de educa]ie cu privire la comportamentul sexual sigur [i nu au beneficiat de sprijin psi-
hosocial pentru dezvoltarea deprinderilor necesare în via]a adult`. În acela[i timp, în pres` continu` s` se
162
prezinte cazuri în care copii cu HIV/SIDA sunt stigmatiza]i [i izola]i de comunit`]ile [i [colile locale .
4.4.2.4. Cauzele imediate ale discrimin`rii copiilor cu HIV/SIDA
Copiii români care trìesc cu HIV/SIDA au fost discrimina]i de când s-au infectat. Ace[ti copii sunt
discrimina]i pentru c` sunt percepu]i în mod negativ ca fiind diferi]i, pentru c` sunt percepu]i ca peri-
culo[i [i pentru c` sunt eticheta]i negativ.
Perceperea negativ` a copiilor cu HIV/SIDA ca fiind diferi]i. În cadrul unui studiu de mai mic` anver-
gur` realizat de UNICEF în 2004 pe tema discrimin`rii, s-a constatat c` foarte pu]ini copii cuno[teau per-
sonal un copil care trìe[te cu HIV/SIDA, prin urmare ei nu [tiau nimic despre ace[ti copii. Majoritatea
celor care au r`spuns la întreb`rile din cadrul studiului au declarat c` ace[ti copii sunt diferi]i , sau sufer`
de o boal` mortal` . În cadrul unui sondaj de opinie desf`[urat în 2004 s-a constatat c` un procent de 26%
163
din popula]ie ar fi deranjat de faptul c` ar avea ca vecin o persoan` cu HIV/SIDA .
„Etichetarea negativ`“. Strâns legat` de faptul c` copiii cu HIV/SIDA sunt percepu]i negativ ca fiind
diferi]i este tradi]ia de etichetare existent` în România. “Astfel, studiul realizat de UNICEF în 2004 a
constatat c` copiii cu HIV/SIDA [i cei cu dizabilit`]i ar putea fi eticheta]i ca un fel de mon[tri“.
UNOPA a constatat c` o parte important` a înc`lc`rilor de drepturi înregistrate sunt rezultatul discri-
164
min`rii [i stigmatiz`rii legate de „statutul de seropozitiv“.
161
UNOPA, Raport de monitorizare - august 2004, (2004), pp. 10-11, UNOPA, Raport de monitorizare iulie -
septembrie 2004, (2004), p. 9
162
Biroul Regional pentru Europa al OMS, Politica OMS privind medicamentele de baz`, Geneva, Evaluarea
managementului pacien]ilor cu HIV/SIDA [i accesul la medicamentele pentru bolnavii de HIV/SIDA în România,
(mai - iunie 2003, versiune needitat`), rezumat de lucru, Raport de ]ar` analitic consolidat - România - 2003,
(proiect), pp. 2, 15
163
St`nculescu, Manuela Sofia pentru UNICEF, op. cit., (martie 2004 b), p. 18, Metro Media Transilvania, op.
cit., (octombrie 2004), p. 62
164
St`nculescu, Manuela Sofia pentru UNICEF, op. cit., (martie 2004 b), p. 18, UNOPA, Raport de monitorizare
octombrie - august 2004, (2004), p. 14
94
Percepu]i ca periculo[i. În cadrul unui studiu na]ional de percep]ie desf`[urat de IMAS în 2000 cu
privire la copiii afla]i în dificultate, opinia formulat` cel mai frecvent era aceea c` Copiii cu HIV/SIDA
sunt focare de infec]ie . Astfel, 56% dintre responden]i au fost de p`rere c` copii cu HIV/SIDA ar tre-
bui s` r`mân` în institu]ii specializate, în timp ce 44% au considerat c` ar trebui s` r`mân` acas`.
Percep]ia dup` care copiii bolnavi de HIV/SIDA ar trebui s` fie izola]i a fost mai frecvent` decât în
165
cazul copiilor cu dizabilit`]i.
4.4.3. Discriminarea copiilor cu dizabilit`]i
4.4.3.1. Introducere
Legisla]ia. La articolul 23 al CDC se face referire în mod concret la m`surile de protec]ie special` pe
care statele membre au obliga]ia s` le ia astfel încât copiii cu dizabilit`]i s` se poat` bucura pe deplin
de drepturile lor. În 1993, Adunarea General` a Na]iunilor Unite a adoptat Regulile Standard cu privire
la oportunit`]ile egale ale persoanelor cu handicap. În România, reforma sistemului de protec]ie a
copilului din 1997 nu i-a cuprins [i pe copiii cu dizabilit`]i, deoarece pe vremea aceea ace[tia erau în
r`spunderea Autorit`]ii Na]ionale pentru Persoanele cu Handicap, [i nu în r`spunderea institu]iei care
era predecesoarea ANPDC. Astfel, copiii cu dizabilit`]i nu au fost cuprin[i în reform` decât dup` anul
2000, în momentul în care ace[ti copii au fost transfera]i în r`spunderea Direc]iilor de Protec]ie a Co-
pilului (DPC) de la nivel de jude]. Varianta revizuit` a Constitu]iei din 2003 garanteaz` protec]ie spe-
cial` persoanelor cu dizabilit`]i, iar guvernul promoveaz` o politic` a [anselor egale care permite per-
soanelor cu dizabilit`]i s`-[i exercite drepturile fundamentale. Copiii cu dizabilit`]i sunt proteja]i de
legisla]ia privind protec]ia copilului în vigoare [i constituie o parte important` a Strategiei Guver-
namentale pentru Protec]ia Copilului.
Defini]ie. Una dintre problemele majore în în]elegerea dimensiunii [i gravit`]ii fenomenului
dizabilit`]ii în întreaga lume este varia]ia considerabil` care exist` în clasificarea [i defini]ia acestuia.
În în]elesul legisla]iei române[ti în domeniu, mai concret al Legii nr. 519/2002, persoanele cu handi-
cap sunt acele persoane c`rora mediul social, neadaptat deficien]elor lor fizice, senzoriale, psihice,
mentale, le împiedic` total sau le limiteaz` accesul cu [anse egale la via]a social`, potrivit vârstei, sexu-
lui, factorilor materiali, sociali [i culturali proprii, necesitând m`suri de protec]ie special` în sprijinul
integr`rii lor sociale [i profesionale. În acest raport, termenul de copii cu dizabilit`]i se refer` la copiii
cu deficien]e senzoriale, fizice sau intelectuale, inclusiv copiii cu probleme de s`n`tate mintal`, indife-
rent de sex, na]ionalitate sau vârst`. În func]ie de m`sura în care dizabilitatea afecteaz` capacitatea per-
soanei de a rela]iona cu mediul social, în România dizabilitatea se împarte în patru categorii: u[oar`,
moderat`, sever` [i extrem`.
4.4.3.2. Situa]ia copiilor cu dizabilit`]i
Evaluarea num`rului de copii cu dizabilit`]i este o sarcin` dificil`. ANPDC recunoa[te c` sistemul de
înregistrare a copiilor cu dizabilit`]i genereaz` o serie de probleme. Un copil este înregistrat ca având
dizabilit`]i [i i se acord` drepturi speciale de protec]ie numai dac` Comisia pentru Protec]ia Copilului
de la nivel jude]ean emite un certificat de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap. Acest cer-
tificat trebuie s` fie reînnoit, iar mul]i copii nu beneficiaz` de asisten]` în reînnoirea certificatului.
Aceasta poate explica par]ial de ce num`rul copiilor cu dizabilit`]i poate fi doar estimat. Pe de alt`
parte, majoritatea copiilor vin la Comisie numai când ajung la vârsta [colar` pentru a fi orienta]i spre
[coli speciale. Rar se întâmpl` ca un copil cu dizabilit`]i sub vârsta de 7 s` se prezinte în fa]a Comisiei,
[i prin urmare adesea ei nu sunt cuprin[i în statisticile oficiale. Comisia pentru Protec]ia Copilului nici
165
IMAS pentru Banca Mondial` [i Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului, Cercetare privind
percep]ia copiilor în dificultate, (iunie 2000), pp. 137-139
95
nu elibereaz` astfel de certificate pentru majoritatea copiilor cu dizabilit`]i minore, ceea ce complic` [i
mai mult sistemul de colectare a datelor. În unele jude]e copiii cu dizabilit`]i minore sunt inclu[i în sis-
166
temul de raportare, iar în altele ei nu sunt înregistra]i deloc . În sfâr[it, un num`r necunoscut de copii
nici m`car nu au certificate de na[tere, [i prin urmare nu se calific` pentru un certificat de încadrare
într-o categorie de persoan` cu handicap, pentru c` oficial nu exist`.
Pe lâng` sistemul de eliberare a certificatelor de încadrare într-o categorie de handicap, exist` pu]ine
servicii specializate pentru identificarea timpurie a dizabilit`]ii. Astfel, dizabilit`]ile copiilor devin
cunoscute doar la o vârst` mai mare. O alt` problem` este reprezentat` de stigmatizarea legat` de diza-
bilitate în general [i de dizabilitatea mintal` în special. Din cauza stigmatiz`rii, unii p`rin]i îi ascund pe
ace[ti copii de vecini [i de comunitate, astfel negându-le practic existen]a. În acest fel, un num`r
necunoscut de copii cu dizabilit`]i sunt „ascun[i“ acas` [i priva]i de dreptul la sprijin [i asisten]`.
Num`rul copiilor cu dizabilit`]i. Conform datelor ANPDC, la sfâr[itul anului 2004 în România existau
68.805 copii cu certificate de încadrare într-o categorie de handicap. Majoritatea acestor copii (50.788)
erau îns` de vârst` [colar` (între 7-17 ani), ca urmare a faptului c` majorit`]ii copiilor cu dizabilit`]i nu
li se elibereaz` certificate decât dup` ce ajung la vârsta [colar`. Astfel, un procent de 1,6% din popula]ia
de vârst` [colar` din România dispune de un certificat de încadrare într-o categorie de handicap. Din
num`rul total de copii cu astfel de certificate, 5082 sufereau de dizabilit`]i minore, 16.596 de dizabilit`]i
moderate, 14.857 de dizabilit`]i severe [i 32.270 de dizabilit`]i extreme (vezi Figura 4.39). Propor]ia
dintre diferitele tipuri de dizabilit`]i trebuie îns` privit` cu oarecare precau]ie, deoarece p`rin]ii care au
copii cu dizabilit`]i severe sunt mai motiva]i s` ob]in` certificate pentru respectivele dizabilit`]i decât
al]i p`rin]i, iar copiii cu dizabilit`]i minore sunt foarte rar cuprin[i în statistici.
Figura 4.39: Copiii cu dizabilităţi certificate, după categoria de dizabilitate (decembrie 2004)
7%
Dizabilit`]i
minore
24 % Dizabilit`]i
47 % moderate
Dizabilit`]i
severe
Dizabilit`]i
extreme
22 %
Tipurile de dizabilit`]i. Din p`cate exist` foarte pu]ine date cu privire la tipurile de dizabilit`]i de care
sufer` copiii. Putem afla îns` unele informa]ii interesante dintr-o evaluare realizat` de SERA România
care a cuprins 1.072 copii din cele 18 institu]ii pentru copiii cu dizabilit`]i severe. 15% dintre copii nu
sufereau de nici o dizabilitate sau au putut fi recupera]i într-o perioad` relativ scurt` de timp prin apli-
carea unui program minim. Aproximativ 27% din copii sufereau de dizabilit`]i motorii pure sau asoci-
ate, în timp ce 58% au fost diagnostica]i cu tulbur`ri comportamentale neasociate cu tulbur`rile
167
motorii .
166
ANPDC
167
SERA România, Concluziile evalu`rii institu]iilor de tip c`min spital r`mase în func]iune la data de
1 ianuarie 2000, (2003 a), p. 2
96
Figura 4.40: Tipuri de dizabilităţi în rândul copiilor
15 %
Copii f`r`
dizabilit`]i
Dizabilit`]i
motorii
58 % 27 %
Dizabilit`]i
comportamentale
Surs`: SERA România, Concluziile evalu`rii institu]iilor de „tip c`min spital“ r`mase în func]iune la data de 1
ianuarie 2000, (2003), p. 2
Conform celor afirmate în raportul Amnesty International, copiii diagnostica]i cu tulbur`ri comporta-
mentale sunt cei mai vulnerabili dintre copiii cu dizabilit`]i. Prin aplicarea unor diagnostice învechite
sau nespecifice, cum ar fi „oligofrenie“ [i „tulburare comportamental`“ se poate ajunge la înc`lcarea
drepturilor acestor copii [i la instituirea unor m`suri de protec]ie necorespunz`toare. Exemplul oferit în
raportul realizat de Amnesty International se refer` la situa]ia a 20 de tineri care au fost plasa]i în mod
gre[it într-un spital de psihiatrie pentru adul]i. Printre ei se g`sea [i o fat` în vârst` de 17 ani care fu-
sese adus` acolo de pe strad` de poli]ie pe când avea 13 ani. Fata a fost încadrat` ca suferind de
168
„oligofrenie de gradul doi“ .
4.4.3.3. Via]a copiilor cu dizabilit`]i
Mediul familial. Din num`rul total de copii cu certificate de încadrare într-o categorie de handicap,
aproape 59.000 de copii, reprezentând o majoritate de 86%, locuiau cu familia, 1114 copii locuiau cu
familia extins`, 1.660 erau proteja]i în familii substitut, în timp ce 6.933 copii cu dizabilit`]i trìau în
institu]ii în decembrie 2003 (vezi Figura 4.41). Astfel, 10% din num`rul total de copii cu dizabilit`]i
169
trìau în institu]ii.
Figura 4.41: Copii cu certificat de încadrare într-o categorie de handicap după locul
în care locuiesc (decembrie 2003)
10 %
2%
2% Locuiau cu
familia
Locuiau cu
familia extins`
Locuiau în familii
substitut
Locuiau în
institu]ii
86 %
Surs`: ANPDC
Copiii cu dizabilit`]i care trìesc cu familia. Dup` cum s-a men]ionat mai sus, aproximativ 59.000 de
copii cu dizabilit`]i trìau cu familiile la sfâr[itul anului 2003. Mai mult, dintr-un num`r total de 47.498
copii încadra]i într-o categorie de handicap sever sau extrem, 46.746 locuiau cu familiile. Se [tiu îns`
168
Amnesty International, Romania - Memorandum to the Government Concerning Inpatient Psychiatric
Treatment, (România - Memorandum adresat Guvernului cu privire la tratamentul psihiatric al pacien]ilor
interna]i) (2004), pp. 3-4
169
Documente ANPDC
97
foarte pu]ine lucruri despre via]a acestor copii, deoarece nu s-au realizat nici un fel de studii sau son-
daje pe aceast` tem`. Exist` în schimb foarte multe informa]ii cu privire la faptul c` sprijinul oferit
acestor familii este insuficient, deoarece exist` pu]ine centre de zi, iar num`rul programelor de reabi-
170
litare este limitat.
Copiii cu dizabilit`]i care trìesc în familii substitut. Faptul c`, la sfâr[itul anului 2003, 1.660 de copii
trìau în familii substitut constituie o dovad` a faptului c` protec]ia în familii substitut devine într-o tot
mai mare m`sur` o alternativ` la protec]ia în institu]iile reziden]iale. Acest lucru este adev`rat mai ales
dac` avem în vedere c` [i copiii cu dizabilit`]i sunt cuprin[i în procesul de dezinstitu]ionalizare. Astfel,
asisten]ii maternali profesioni[ti sunt stimula]i s` ia în îngrijire copii cu dizabilit`]i prin faptul c` li se
ofer` o aloca]ie dubl` fa]` de asisten]ii care iau în îngrijire copii s`n`to[i. În general, via]a într-un mediu
familial are un impact pozitiv asupra dezvolt`rii copilului, precum [i un impact pozitiv asupra integr`rii
sale în via]a comunit`]ii. Nu se [tiu îns` prea multe despre calitatea îngrijirii de care beneficiaz` copiii
cu dizabilit`]i în familiile substitut, [i nici despre locul de unde provin ace[ti copii, din familie sau din
institu]ii.
Copii cu dizabilit`]i care trìesc în institu]ii. Din cei 6.933 copii cu dizabilit`]i care trìau în institu]ii
la sfâr[itul anului 2003, 6.181 sufereau de dizabilit`]i u[oare sau moderate, în timp ce 752 sufereau de
dizabilit`]i severe sau extreme. În afar` de aceste date, nu exist` prea multe informa]ii despre ace[ti
copii, iar cele care exist` genereaz` uneori confuzii. Astfel, exist` jude]e care îi consider` pe copiii care
frecventeaz` [colile-internat speciale drept copii institu]ionaliza]i, de[i ace[tia locuiesc la respectivele
internate doar pentru c` [coala pe care o frecventeaz` se afl` departe de cas`, [i nu pentru c` ar fi fost
abandona]i de familie. Aceasta este situa]ia multor copiii nev`z`tori sau hipoacuzici care trebuie s`
171
plece de acas` [i din comunitate pe durata anului [colar pentru a putea frecventa o [coal` special` .
Mai mult, în unele institu]ii copiii cu dizabilit`]i locuiesc împreun` cu copiii s`n`to[i. Exist` [i jude]e
unde c`minele pentru copiii cu dizabilit`]i au fost trecute în subordinea Direc]iilor pentru Protec]ia
Copilului (DPC-uri), în timp ce în alte jude]e ele continu` s` se afle în subordinea Autorit`]ii Na]ionale
pentru Persoanele cu Handicap (ANPH), ceea ce complic` [i mai mult coordonarea lor global`.
La ini]iativa [i cu sprijinul financiar al UNICEF, USAID, UE [i al unor ONG-uri, a fost ini]iat proce-
sul de închidere al c`minelor de mari dimensiuni. Dintre cele 38 de institu]ii pentru copiii cu dizabilit`]i
existente în 1997, 22 au fost închise cu ajutorul SERA România, 2 au fost închise prin intermediul unui
program PHARE din 2003, iar alte 5 vor fi închise în cadrul celui de-al doilea Program de Interes
Na]ional lansat de ANPDC. Astfel, la sfâr[itul lunii august 2004, DPC-urile mai aveau în subordine 12
c`mine pentru copiii cu dizabilit`]i severe, iar ANPH mai avea în subordine 15 c`mine pentru copiii cu
dizabilit`]i. În unele dintre c`minele aflate în continuare în subordinea ANPH, copiii [i adul]ii locuiesc
împreun`. S-au înregistrat totu[i unele progrese, fiind evident` tendin]a de închidere a institu]iilor de
mari dimensiuni [i de mutare a copiilor cu dizabilit`]i în unit`]i mai mici, care le ofer` condi]ii de via]`
mai bune. Se [tiu îns` pu]ine lucruri despre calitatea vie]ii acestor copii, despre calitatea îngrijirii [i
despre modul în care sunt realizate drepturile copiilor cu dizabilit`]i care trìesc în institu]ii
reziden]iale. Într-un raport realizat de Amnesty International în 2004 cu privire la tratamentul psihiatric
de care beneficiaz` pacien]ii în spitalele de psihiatrie se spune c` multe dintre aceste spitale sunt într-o
stare proast`, nu dispun de spa]ii corespunz`toare, sunt supra-aglomerate, dot`rile sanitare sunt neco-
respunz`toare [i se confrunt` permanent cu problema înc`lzirii în timpul iernii. Mai ales în cazul
pacien]ilor interna]i pe termen lung [i al celor cu dizabilit`]i severe, situa]ia îngrijirii era destul de slab`,
170
Inclusion Europe [i Liga Na]ional` a Asocia]iilor pentru Persoanele cu Handicap Mental din România,
Drepturile omului ale persoanelor cu handicap intelectual, raport de ]ar`, România, (2002), pp. 19-20.
171
IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 50-51, European Disability Forum [i Grupul de Ini]iativ` pentru Înfiin]area
unui Consiliul Na]ional al Dizabilit`]ii în România, Raport de ]ar` privind dizabilitatea în România, (2004)
98
hrana [i îmbr`c`mintea asigurat` erau necorespunz`toare, existând posibilit`]i foarte limitate de
172
desf`[urare a unor activit`]i recreative [i de timp liber .
Reintegrarea în via]a comunit`]ii. Vor trebui depuse în continuare eforturi pentru preg`tirea copiilor
cu dizabilit`]i în vederea integr`rii în societate. Num`rul programelor implementate în acest sens este
173
foarte redus, ele fiind organizate mai ales de ONG-uri . O astfel de preg`tire este esen]ial` pentru to]i
copiii cu dizabilit`]i, inclusiv cei care trìesc cu familiile lor, de[i situa]ia s-ar putea s` fie chiar mai
grav` în privin]a copiilor institu]ionaliza]i. Dac` nu sunt integra]i în mod corespunz`tor, copiii ar putea
fi transfera]i în mod automat în institu]ii reziden]iale pentru adul]i la împlinirea vârstei de 18 ani. În
concluzie, exist` pu]ine informa]ii cu privire la integrarea copiilor cu dizabilit`]i în comunitate, indife-
rent de locul unde î[i duc existen]a.
Caseta 8
La spitalul de psihiatrie din Poroschia, reprezentantul Amnesty International a vorbit cu o
pacient` în vârst` de 24 de ani. Ea a crescut într-o institu]ie pentru copiii cu handicap mental [i,
când a împlinit vârsta de 18 ani, a fost trimis` în localitatea unde s-a n`scut. În absen]a unor ser-
vicii adecvate care s`-i permit` s` se integreze în via]a comunit`]ii, ea a fost plasat` în mod gre[it
într-un spital de psihiatrie. Când reprezentantul Amnesty International a stat de vorb` cu ea,
174
aceasta era s`n`toas`.
Dreptul la s`n`tate. Pe lâng` accesul fizic dificil la serviciile de s`n`tate, mul]i copii cu dizabilit`]i se
confrunt` [i cu atitudinile negative ale personalului sanitar. Din cauza preg`tirii necorespunz`toare a
personalului sanitar pentru lucrul cu persoanele cu dizabilit`]i, precum [i a lipsei de personal în gene-
ral, s`n`tatea acestor copii este [i mai amenin]at`. De[i persoanele care de]in un certificat de încadrare
într-o categorie de handicap ar trebui s` beneficieze de servicii medicale gratuite, precum [i de unele
medicamente gratuite [i subven]ionate, penuria de medicamente din spitale a avut consecin]e extrem
175
de grave asupra persoanelor cu dizabilit`]i.
Dreptul la educa]ie. Conform legisla]iei române[ti, copiii cu dizabilit`]i au dreptul la educa]ie în
func]ie de nevoile lor. Totu[i, Comitetul pentru Drepturile Copilului a declarat foarte succint c` în
ciuda eforturilor depuse de statul parte pentru promovarea incluziunii, în practic` accesul copiilor cu
dizabilit`]i la sistemul de înv`]`mânt este limitat . Deoarece nu exist` statistici exacte cu privire la
num`rul copiilor cu dizabilit`]i de vârst` [colar` (sau datele existente sunt contradictorii), rata de
cuprindere [i frecven]a acestor copii la [coal` sunt destul de greu de estimat. Conform datelor furnizate
de Ministerul Educa]iei, în anul [colar 2003-2004 un num`r de 22.563 de copii cu dizabilit`]i intelec-
tuale erau cuprin[i în sistemul de înv`]`mânt. Pe lâng` ace[tia, în sistem erau cuprin[i 662 de copii cu
dizabilit`]i motorii / neuro-motorii, 1.740 de copii cu deficien]e vizuale [i 3098 copii cu deficien]e de
auz. Exist` patru tipuri de structuri educa]ionale pentru copiii cu dizabilit`]i: [colile speciale, grupele
[i clasele speciale din [colile de mas`, [colile de mas` [i educa]ia special` pentru copiii cu dizabilit`]i
176
severe .
{colile speciale au fost [i într-o anumit` m`sur` continu` s` fie [coli-internat. Mul]i copii care nu sufe-
reau de nici un fel de dizabilit`]i, îns` proveneau din familii s`race, au frecventat [i ei astfel de [coli.
Acestor copii li s-a oferit posibilitatea de a înv`]a la aceste [coli-internat deoarece p`rin]ii lor nu-[i
puteau permite s`-[i trimit` copiii la [coal` în înv`]`mântul de mas`, refuzând în acela[i timp s`-i insti-
172
SERA România, op. cit., (2003 b), pp. 4-5, documente ANPDC, Amnesty International, op. cit., (2004), p. 6
173
European Disability Forum, et al., Raport de ]ar` privind dizabilitatea în România, (2004), pp. 37-38
174
Amnesty International, op. cit., (2004), pp. 3-5
175
European Disability Forum, et al., Raport de ]ar` privind dizabilitatea în România, (2004), pp. 45-46
176
Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), p. 182, European Disability Forum, et al., Raport de ]ar`
privind dizabilitatea în România, (2004), pp. 19-20
99
tu]ionalizeze. Pornind de la aceast` realitate, în anul 2000 ANPCA a ini]iat o reevaluare a celor 48.237
care frecventau [coli speciale. Astfel, începând din anul [colar 2000-2001, copiii cu dizabilit`]i au
început s` fie integra]i în [colile de mas`. Ca urmare, 18.158 copii au fost transfera]i în înv`]`mântul
de mas` în perioada 2001-2002. Dintre ace[ti copii, 5.659 erau complet integra]i, 4.836 erau pu[i în
clase speciale, iar 7.663 continuau s` frecventeze acelea[i [coli, care au fost îns` transformate în [coli
177
de mas`.
Figura 4.42: Integrarea copiilor cu dizabilităţi în şcolile de masă în perioada 2001-2002
31 %
Complet
42 % integra]i
În clase
speciale
Aceea[i [coal`
cu alt nume
27 %
Surs`: ANPDC
În anul [colar 2003-2004, conform Ministerului Educa]iei, num`rul copiilor cu dizabilit`]i integra]i în
înv`]`mântul de mas` era de 11.770, în timp ce conform ANPDC num`rul acestora era mult mai mic,
178
[i anume de 4.475 . De[i sunt diferite, aceste dou` cifre sunt mult mai mici decât num`rul total de
copii transfera]i din [colile speciale în [coli de mas`, ceea ce pare s` indice faptul c` mul]i dintre ace[ti
copii au abandonat [coala. Exist` unele informa]ii conform c`rora nu mai pu]in de 80% dintre copiii
transfera]i în înv`]`mântul de mas` au abandonat [coala, fiind îns` necesar` realizarea unor noi studii
pentru a se fundamenta aceste informa]ii.
Educa]ia special`. Conform legisla]iei în vigoare, copiii cu dizabilit`]i severe sau extreme au dreptul
la educa]ie special` la ei acas`. Conform datelor ANPDC, la sfâr[itul anului 2004 num`rul copiilor cu
dizabilit`]i severe sau extreme era de 47.127, majoritatea fiind de vârst` [colar` [i având dreptul s` be-
neficieze de educa]ie special`. Totu[i, numai 871 dintre ace[tia beneficiau de educa]ie special`, inclu-
siv de posibilitatea de a înv`]a acas`.
Lipsa accesului fizic la servicii [i la cl`dirile publice. De[i legisla]ia în vigoare impune realizarea unor
modific`ri ale cl`dirilor, trotuarelor, ascensoarelor, transportului public etc., accesul fizic al copiilor cu
dizabilit`]i este limitat. S-au înregistrat unele progrese în ora[ele mai mari, îns` în localit`]ile mici [i
în zonele rurale probleme sunt în continuare foarte mari. Chiar [i în ora[ele mari, rezultatele sunt vizi-
bile doar la cl`dirile nou construite. P`rin]ii se plâng de lipsa accesului fizic al copiilor în scaune cu
rotile în [coli [i la alte servicii. Aceast` situa]ie a fost subliniat` [i de Comitetul ONU pentru Drepturile
179
Copilului în recomand`rile formulate c`tre Guvernul României în acest sens .
Serviciile existente la nivelul comunit`]ii. Pentru to]i copiii cu dizabilit`]i, centrele de zi [i de recupe-
rare au o importan]` vital`. Num`rul, diversitatea [i disponibilitatea unor astfel de servicii este îns`
limitat`, din p`cate. Conform datelor ANPDC, la sfâr[itul anului 2004, din num`rul total al copiilor cu
dizabilit`]i certificate, doar 8.343 de copii beneficiau de serviciile oferite la nivelul comunit`]ii. Pe de
alt` parte, este de observat faptul c` num`rul centrelor de zi [i de recuperare pentru copiii cu dizabilit`]i
180
a crescut constant începând cu anul 2000.
177
Documente ANPDC
178
European Disability Forum, et al., Raport de ]ar` privind dizabilitatea în România, (2004), p. 20, Site-ul pe
Internet al ANPDC, www.copii.ro, (2 iunie 2005)
179
180
Site-ul ANPDC, www.copii.ro, (2 iunie 2005)
100
Accesul la cultur`. Legisla]ia în vigoare faciliteaz` accesul persoanelor cu dizabilit`]i la evenimentele
culturale, cum ar fi expozi]iile, vizionarea unor filme sau piese de teatru, prev`zând o reducere de 50%
pentru biletele de intrare cump`rate de persoanele cu dizabilit`]i. Aceast` prevedere nu este îns` respec-
tat` de toate institu]iile culturale, [i nu toate cl`dirile în care se desf`[oar` activit`]i culturale sunt acce-
sibile pentru copiii în scaune cu rotile. Copiii cu dizabilit`]i care trìesc în mediul rural au acces foarte
limitat la cultur`. Traducerea în limbajul semnelor se face doar pe un singur canal de televiziune [i
numai la anumite buletine de [tiri. Documentare, filmele [i alte emisiuni nu sunt prezentate [i în limba-
jul semnelor, r`mânând astfel necunoscute pentru copiii cu deficien]e de auz. Num`rul redus de c`r]i
tip`rite în Braille [i num`rul redus de biblioteci care dispun [i de o sec]ie special` pentru nev`z`tori li-
miteaz` posibilit`]ile de lectur` ale copiilor cu deficien]e de vedere. Copiii care sunt obliga]i s` stea în
181
cas` din cauza dizabilit`]ii de care sufer` nu beneficiaz` de acces la Internet, r`mânând astfel izola]i .
Activit`]ile recreative [i sportive. Copiii cu dizabilit`]i [i familiile acestora au acces gratuit la taberele
de copii, îns` agen]iile de voiaj nu asigur` servicii speciale pentru ace[ti copii. Activit`]ile recreative
182
[i sportive sunt de asemenea foarte limitate, fiind adesea organizate de ONG-uri.
Din cauza birocra]iei [i a obstacolelor în comunicare accesul la servicii se face dificil [i în condi]ii de
stres. P`rin]ii sunt nemul]umi]i, deoarece accesul lor la informa]ie este limitat [i nu beneficiaz` de prea
mult sprijin în încercarea de a-i cuprinde pe copiii lor în programe de reabilitare.
4.4.3.4. Cauzele imediate ale discrimin`rii copiilor cu dizabilit`]i
Ascun[i de ochii publicului, mul]i copii cu dizabilit`]i erau rezultatul politicii for]at pronataliste a lui
Ceau[escu, care le obliga pe femei s` fac` copii cu orice pre]. Considera]i a fi o povar` pentru societate,
ace[ti copii trìau în institu]ii de mari dimensiuni, în condi]ii extrem de proaste. De[i au trecut aproxi-
mativ 15 ani de la revolu]ie, unele dintre atitudinile fa]` de copiii cu dizabilit`]i nu s-au schimbat deloc.
Percepu]i negativ ca fiind diferi]i. Dizabilitatea continu` s` fie un motiv pentru stigmatizare [i discrimi-
nare, iar copiii cu dizabilit`]i se confrunt` în continuare cu aceast` problem` în societatea româneasc`.
Într-o anumit` perioad`, copiii cu dizabilit`]i au reprezentat un subiect favorit al presei na]ionale [i
interna]ionale. Din p`cate, în majoritatea cazurilor în care prezenta copii cu dizabilit`]i, presa se con-
centra mai mult asupra dizabilit`]ilor lor [i mai pu]in asupra poten]ialului lor sau a dreptului lor de a
trì ca orice copil. Un sondaj de opinie realizat la nivel regional a constatat c` 58% din copiii din
Europa de sud-est erau de p`rere c` copiilor cu dizabilit`]i li se aplica un tratament nedrept. Dintre toate
regiunile cuprinse în studiu, în aceast` regiune s-a înregistrat procentul cel mai ridicat, iar procentul
183
înregistrat de România era chiar mai ridicat, de 61% . În cadrul unui sondaj de opinie realizat în 2000
s-a constatat c` un procent de 40% din popula]ia adult` era de p`rere c` copiii cu dizabilit`]i trebuie s`
184
r`mân` în institu]iile specializate, iar 84% considerau c` ace[tia ar trebui s` mearg` la [coli speciale .
„Eticheta]i negativ“. Dup` cum s-a men]ionat deja în leg`tur` cu copiii cu HIV/SIDA, se pare c` exist`
o tradi]ie a etichet`rii sau poreclirii, iar copiii cu dizabilit`]i pot fi eticheta]i ca un fel de mon[tri , con-
form studiului UNICEF din 2004. Copiii cu dizabilit`]i sunt prin urmare adesea stigmatiza]i în acest
185
fel .
181
Inclusion Europe, et al., Drepturile omului ale persoanelor cu handicap intelectual, raport de ]ar`, România, (2002),
pp. 10, 21, European Disability Forum, et al., Raport de ]ar` privind dizabilitatea în România, (2004), pp. 33-34
182
Inclusion Europe, et al., op. cit., (2002), p. 22
183
UNICEF, Voci tinere - sondaj de opinie realizat în rândul copiilor [i tinerilor din Europa [i Asia Central`,
(2001), p. 67, UNICEF, Voci tinere - sondaj de opinie realizat în rândul copiilor [i tinerilor din Europa [i Asia
Central`, (2001), p. 52
184
IMAS, et al., Cercetare privind percep]ia copiilor în dificultate, (iunie 2000), pp. 138-139
185
St`nculescu, Manuela Sofia pentru UNICEF, op. cit., (martie 2004 b), p. 18
101
Capitolul 5
CAUZELE SECUNDARE
ALE EXISTEN}IE GRUPURILOR
DE COPII VULNERABILI,
EXCLU{I {I/SAU DISCRIMINA}I
5. CAUZELE SECUNDARE ALE EXISTEN}EI GRUPURILOR
DE COPII VULNERABILI, EXCLU{I {I/SAU DISCRIMINA}I
Dimensiunea [i gravitatea situa]iei grupurilor de copii vulnerabili, exclu[i [i discrimina]i au fost abor-
date pe probleme la capitolul 4. Totu[i, dup` cum s-a men]ionat la capitolul 1.1, aceast` analiz` de
situa]ie constituie [i o încercare de a în]elege într-o manier` mai coerent` cauzele comune secundare [i
profunde ale situa]iei curente. Multe din aceste grupuri de copii au leg`turi între ele, iar existen]a lor
este legat` de acelea[i cauze. Sarcinile nedorite [i practicile necorespunz`toare de stabilire a leg`turii
între mam` [i copil din cadrul maternit`]ilor, al`turi de existen]a [omajului [i a familiilor disfunc]ionale,
au dus la situa]iile de abandon [i institu]ionalizare. Serviciile de baz` necorespunz`toare [i deficitul de
capacitate în rândul p`rin]ilor [i al altor purt`tori de obliga]ii, al`turi de modific`rile normelor sociale,
ale valorilor [i mecanismelor de control, au condus la sl`birea în [i mai mare m`sur` a ]es`turii sociale
necesare pentru ca to]i copiii s` poat` cre[te într-un mediu familial sau de tip familial s`n`tos. În sub-
capitolul 5.1 vom discuta contextul familial, precum [i cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile privind
copiii din cadrul familiei [i comunit`]ii. În subcapitolul 5.2 vom face referire la serviciile publice de pre-
venire [i recuperare disponibile pentru copiii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i. Vom avea [i un
scurt subcapitol dedicat resurselor umane din cadrul serviciilor publice, care va servi într-o oarecare
m`sur` ca introducere la analiza deficitului de capacitate pe care o vom realiza la anexa B.
5.1. Copilul, familia [i comunitatea
5.1.1. Contextul familial al grupurilor vulnerabile
5.1.1.1. Contextul familial - copil`ria timpurie
Primii ani ai copil`riei, adic` perioada care se scurge din momentul sarcinii pân` la încheierea tranzi]iei
spre [coal`, sunt ani cu un deosebit rol formativ. Mediul de familie protector ar trebui s`-i asigure
copilului mic destul` dragoste [i îngrijire pentru ca acesta s` se poat` dezvolta fizic, afectiv [i cognitiv
[i a deveni un individ separat, unic, cu respect [i încredere de sine. Atât situa]ia familiei cât [i practi-
cile de îngrijire în rândul familiilor [i comunit`]ilor vulnerabile din România sunt îns` extrem de
proaste, ceea ce duce la limitarea mediului de protec]ie. În acest context, se vorbe[te despre situa]ia din
familia biologic` a copiilor abandona]i sau institu]ionaliza]i la o vârst` fraged`.
Tat`l. Rolul tat`lui, de[i adesea neglijat, are o importan]` deosebit de mare în încercarea de a în]elege
fenomenele de abandon [i institu]ionalizare a copilului în România. Din studiul privind abandonul
desf`[urat în 2005 a reie[it din p`cate c` numai la 50% dintre copiii abandona]i în maternit`]i existau
informa]ii despre tat`, [i numai 34% fuseser` recunoscu]i de ta]ii lor. Atunci când au fost informa]i despre
sarcin`, majoritatea ta]ilor au reac]ionat cu indiferen]`, respingere, refuz sau negare, iar mul]i dintre ei au
186
p`r`sit-o pe femeia gravid` . Este de la sine în]eles faptul c` o astfel de reac]ie din partea tat`lui va avea
o mare influen]` asupra deciziei mamei de a p`stra copilul sau nu. Sco]ând în eviden]` acest lucru,
187
Comitetul pentru Drepturile Copilului a subliniat importan]a consolid`rii responsabilit`]ilor tat`lui.
Mama. În rândul mamelor sub vârsta de 20 de ani exist` o mai mare probabilitate de a-[i abandona
copilului decât în rândul mamelor mai în vârst`. Deoarece în comunit`]ile tradi]ionale de rromi femeile
încep s` fac` copii de la o vârst` mai tân`r`, tinerele rrome din comunit`]ile s`race constituie un grup
deosebit de vulnerabil din punctul de vedere al sarcinilor timpurii [i al poten]ialului de abandon. Vârsta
mamelor favorizeaz` abandonul copiilor din mai multe puncte de vedere. S-ar putea ca mamele tinere
186
187
Guvernul României [i UNICEF, România [i Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului - Al doilea
103
s` nu fie suficient de mature pentru a-[i putea asuma r`spunderea cre[terii unui copil, sau s` nu dispun`
de mijloacele materiale [i financiare necesare pentru copil, aflându-se chiar ele în între]inerea altor per-
soane. Mai mult, s-ar putea ca familia imediat` sau extins` s` îndemne mama s` abandoneze copilul,
pentru a evita stigmatizarea din partea comunit`]ii sau din alte cauze de ordin social. Totu[i, dup` 1993,
procentul mamelor sub vârsta de 20 de ani s-a situat pe o pant` descendent`, excep]ie f`când doar anul
2003. Reducerea num`rului de mame tinere poate contribui [i la modificarea tendin]ei în privin]a aban-
donului. În compara]ie cu alte ]`ri din regiune, procentul mamelor sub vârsta de 20 de ani din România
188
este mai redus decât în Bulgaria, îns` mai ridicat decât în Ungaria [i Slovacia .
Figura 5.1: Procentul naşterilor în rândul mamelor sub 20 de ani din numărul total de nou-născuţi vii
25 %
20 %
15 %
10 %
5%
0%
89
91
93
95
97
99
01
03
19
19
19
19
19
19
20
20
Bulgaria România Slovacia Ungaria
s`r`cia copiilor în ECE/CSI [i ]`rile baltice, (2004), p. 62
Spre deosebire de ceea ce se crede în general, studiul privind abandonul din 2005 a constatat c` doar
mai pu]in de 2% dintre mamele nou-n`scu]ilor abandona]i în maternit`]i aveau sub 15 ani, în timp ce
27% aveau vârste între 15-19 ani. Peste 70% dintre mame aveau de fapt peste 20 de ani la momentul
în care au n`scut. Astfel, de[i probabilitatea abandonului este destul de ridicat` în rândul mamelor
foarte tinere, majoritatea copiilor sunt de fapt abandona]i de mame care au peste 20 de ani. Nou-
n`scu]ii abandona]i în maternit`]i sunt cel mai adesea fie primii n`scu]i (34%), fie copii care mai au
acas` patru sau mai mul]i fra]i (26%). Copiii abandona]i în sec]iile de pediatrie/recuperare au cel mai
adesea cel pu]in al]i 4 fra]i (37%). Prin urmare, atât mamele foarte tinere, cât [i mamele cu mul]i copii
189
prezint` un risc mai ridicat de abandon al copiilor .
Starea civil`. Poate c` mamele singure se tem de stigmatizare [i de faptul c` trebuie s` se confrunte cu
ostilitatea manifestat` de propria familie [i de comunitate, [i de aceea prefer`, sau sunt for]ate s`-[i
abandoneze copiii. Procentul mamelor nec`s`torite în rândul popula]iei rrome, conform Recens`mân-
tului popula]iei din 2002, este cu mult mai ridicat decât în rândul popula]iei majoritate sau al altor etnii.
Aceste date statistice trebuie s` fie îns` tratate cu precau]ie, deoarece majoritatea femeilor rrome se
c`s`toresc de fapt conform tradi]iilor etniei rrome, de[i nu sunt c`s`torite legal conform legilor
române[ti. Mai mult, conform datelor furnizate de recens`mânt, din num`rul total al copiilor n`scu]i de
190
mame nec`s`torite, doar 22% erau rromi, iar aproximativ 70% erau români.
188
s`r`cia copiilor în ECE/CSI [i }`rile baltice, (2004), p. 62
189
190
CASPIS, Planul Na]ional Anti-s`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale, (iulie 2002), pp. 83-84
104
Figura 5.2: Starea civilă a mamelor care şi-au abandonat copilul în maternităţi
18.2%
Mame singure
Uniune consensual`
17.6% C`s`torite
63.9%
Surs`: UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), p. 29
Conform studiului privind abandonul din 2005, 64% dintre mamele care [i-au abandonat copiii în
maternit`]i s-au declarat mame nec`s`torite, de[i în aceast` cifr` s-ar putea s` fie cuprinse [i unele
mame care trìesc în uniune consensual` (vezi Figura 5.2 de mai sus). De[i baza statistic` este mic`,
putem spune c` un procent mult mai mic dintre mamele care [i-au abandonat copiii în spitale sau sec]ii
de pediatrie erau nec`s`torite. Acest fapt ar putea veni în sus]inerea ideii c` mul]i dintre ace[ti copii
sunt abandona]i doar temporar în spitalele sau sec]iile de pediatrie. Aceste unit`]i sunt astfel percepute
191
ca locuri care asigur` ajutor [i protec]ie, mai ales de c`tre p`rin]ii s`raci care au mul]i copii.
Familia mamei consider` uneori c` abandonarea copilului n`scut în afara c`s`toriei este singura moda-
litate de a salva viitorul mamei. În multe situa]ii, tinerele mame apar]in unor „familii onorabile“ care
exercit` o presiune deosebit` asupra mamelor pentru ca acestea s`-[i abandoneze copiii. Personalul
192
medical adesea se coalizeaz` cu familiile „onorabile“ [i sf`tuie[te mamele s`-[i abandoneze copilul.
Familiile disfunc]ionale [i cercurile vicioase. În familiile disfunc]ionale, în care stabilitatea [i capaci-
tatea de a cre[te copii sunt negativ afectate, se manifest` fenomene cum ar fi violen]a în familie,
alcoolismul, lipsa de comunicare etc., care ar putea duce la abandonul [i/sau institu]ionalizarea copii-
lor. În acest context, în studiul desf`[urat în jude]ul Timi[, precum [i într-un studiu publicat de Proteja]i
Copiii se vorbe[te despre antecedentele institu]ionaliz`rii existente în familie. Observa]iile efectuate de
personal au ar`tat c` mul]i dintre p`rin]ii copiilor institu]ionaliza]i proveneau din familii disfunc]ionale.
Lipsa unui model parental îi împiedica pe ace[tia s`-[i dezvolte propriile deprinderi parentale [i îi f`cea
193
s` priveasc` institu]iile ca o solu]ie pentru copiii lor.
5.1.1.2. Contextul familial - copil`ria mijlocie [i adolescen]a
Familia trebuie s` fie mediul de baz` pentru copil pe parcursul întregii copil`rii [i al adolescen]ei. Chiar
[i copiii lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc` p`streaz` de obicei unele leg`turi cu unul sau cu ambii p`rin]i
biologici. În]elegerea structurii [i func]ion`rii familiilor este astfel extrem de important` în încercarea
de a analiza cauzele secundare ale existen]ei grupurilor de copii vulnerabili [i exclu[i. Acest lucru este
cu atât mai adev`rat cu cât majoritatea copiilor exploata]i prin cele mai grave forme de munc` a copilu-
lui, precum [i copiii afla]i în conflict cu legea provin din familii [i nu din institu]ii, cum se credea ante-
rior.
191
192
maternit`]i, (2003), pp. 19-20, 28
193
IMAS, et al., Reformarea sistemului de protec]ie a copilului în România, (2004), pp. 14-15, Proteja]i Copii,
Cauzele abandonului copiilor români - studiu calitativ, (1993), p. 17
105
Structura familiei
Copiii care provin din familii în care unul sau ambii p`rin]i sunt absen]i sunt deosebit de vulnerabili la
excluziune, de[i mul]i copii care provin din familii nucleare se confrunt` [i ei cu exploatarea [i exclu-
ziunea. Astfel, majoritatea copiilor care î[i petrec ziua pe str`zi, precum [i 82% din copiii afla]i în con-
194
flict cu legea au o familie nuclear` în care sunt prezen]i ambii p`rin]i biologici . Spre deosebire de
aceast` situa]ie, doar aproximativ 30% din copiii care trìesc permanent pe str`zi au o familie în care
sunt prezen]i ambii p`rin]i biologici, iar aproximativ 40% provin din familii monoparentale, fa]` de
195
procentul de 10% reprezentând media na]ional` (vezi Figura 5.3) . Mai multe studii confirm` c` este
mult mai probabil ca fetele care risc` s` fie sau sunt traficate s` fie fete care provin din familii mono-
196
parentale decât fete din alte tipuri de familii .
Figura 5.3: Structura familiilor din care provin copiii care trăiesc permanent pe
străzi şi copiii aflaţi în conflict cu legea
Studiul Na]ional 1992 33 % 51 % 16 %
Evaluare rapid` a
31 % 58 % 11 %
SCF HIV 2004
Studiul Ministerului
Justi]iei 2004
82 % 18 % 0%
0% 20 % 40 % 60 % 80 % 100 %
Familia nuclear` Unul/ambii p`rin]i absen]i Nu r`spunde
Surse: Ministerul Justi]iei, et al., Practici [i standarde în sistemul de justi]ie juvenil` din România, (2005), p. 46,
SCF România, et al., Cercetare cu privire la inciden]a HIV/SIDA [i a infec]iilor cu transmitere sexual` pe strad`
[i în comunit`]ile de rromi, (2004 a), p. 15, SCF România, et al., Studiu na]ional privind situa]ia copiilor str`zii
1998-1999, (1999), p. 59
Familiile numeroase. Apartenen]a la o familie cu mul]i copii înseamn` s`r`cie [i un nivel sc`zut de
educa]ie, constituind un factor de risc. Nu este surprinz`tor faptul c` în familiile cu mul]i membri exist`
mai mul]i copii care muncesc. Aproximativ 70% din copiii care muncesc provin din familii formate din
cinci sau mai mul]i membri, în timp ce doar 44% dintre to]i copiii cu vârste între 5-17 ani provin din
astfel de familii. Aceste familii au o povar` mai grea de dus, deoarece resursele de care dispun trebuie
întinse la limit` pentru a ajunge la to]i membrii familiei. În acela[i timp, studiul din 2001 coordonat de
E. Stativ` cu privire la munca copilului în mediul rural a indicat faptul c`, în situa]ia în care într-o fami-
lie sunt mai mult de doi copii, este mult mai probabil ca unul dintre copii s` fie angajat în afara fami-
liei, fiind astfel poate [i mai expus exploat`rii. Pe de alt` parte, [i în num`rul relativ redus de familii
compuse doar din 1-2 membri s-a observat un procent mai ridicat de copii care muncesc, care indic`
dificult`]ile cu care se confrunt` [i familiile monoparentale. Nu mai pu]in de 65% dintre copiii care
197
trìesc permanent de str`zi provin din familii numeroase, cu peste 4 membri . Nici unul dintre copiii
care munceau în timpul zilei pe str`zi nu era singur la p`rin]i, 75% aveau între 1 [i 4 fra]i, iar 26%
194
Ministerul Justi]iei [i UNICEF, Practici [i standarde în sistemul de justi]ie juvenil` din România, (2005), pp.
46-47, SCF România pentru ILO/IPEC, România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii care
muncesc în Bucure[ti, (2002), pp. 32-37, 40
195
SCF România [i UNICEF, Studiu na]ional privind situa]ia copiilor str`zii 1998-1999, (1999 b), pp. 56-59, SCF
România pentru Ministerul S`n`t`]ii [i Fondul Global, Cercetare cu privire la inciden]a HIV/SIDA [i a infec]iilor
cu transmitere sexual` pe strad` [i în comunit`]ile de rromi, (2004 a), p. 15
196
(2003), p. 38, Salva]i Copiii România, Raport Privind Traficul de Copii, (2004 c), p. 20
106
198
locuiau în aceea[i camer` cu peste patru persoane . Evaluarea rapid` privind traficul din 2004 a rele-
199
vat c` majoritatea victimelor proveneau din familii cu cel pu]in trei copii . Familiile cu trei sau mai
mul]i copii sunt mult mai frecvente în regiunea de nord-est decât în alte regiuni. Regiunea de nord-est
este singura regiune în care nu s-a înregistrat o sc`dere a num`rului de copii pe familie între anii 1992
200
[i 2002.
Familiile disfunc]ionale
În studiul ECHOSOC - UNICEF din 2003 sunt men]ionate patru func]ii fundamentale ale familiei: eco-
nomic`, social`, de solidaritate [i reproductiv`. Familiile grupurilor celor mai excluse de copii nu
îndeplinesc primele trei func]ii, [i de[i marea majoritate a acestor copii provin din familii s`race, aceas-
ta nu poate fi considerat` singura cauz` pentru care sunt exclu[i. Se poate spune mai degrab` c`
leg`turile complexe dintre absen]a mijloacelor financiare, absen]a integr`rii sociale [i absen]a solida-
rit`]ii între membrii familiei, la care se adaug` absen]a unor re]ele de siguran]`, sunt cele care con-
201
tribuie la excluziune . Problema s`r`ciei la nivelul familiei [i gospod`riilor va fi abordat` separat.
Familiile disfunc]ionale constituie o cauz` secundar` pentru existen]a copiilor priva]i de îngrijirea p`rin-
teasc`, a copiilor exploata]i în cele mai grave forme de munc` a copilului (inclusiv copiii str`zii [i copiii
trafica]i), precum [i a copiilor afla]i în conflict cu legea. Astfel, chiar mediul familial care ar trebui s`
constituie prima linie de ap`rare a copilului ar putea fi cea care îi împinge pe copii spre excluziune.
Violen]a [i abuzul în familie. Cel pu]in 30% dintre copiii care trìesc permanent pe str`zi s-au confrun-
tat cu violen]a [i abuzul în propria familie. Jum`tate dintre copiii cuprin[i în Studiul Na]ional privind
copiii str`zii din 1999 ajunseser` s` trìasc` pe str`zi din motive legate de familie, cum ar fi certurile
202
[i violen]a din familie, decesul unui p`rinte, sau ca urmare a destr`m`rii familiei lor naturale . 55%
203
dintre copiii afla]i în conflict cu legea au fost abuza]i fizic sau emo]ional în familie.
Figura 5.4: 701 de copii aflaţi în conflict cu legea

350 31 5
din familii neviolente
300
nu ofer` informa]ii
250
18 7 abuza]i fizic
200
150 13 0
abuza]i fizic [i
emo]ional
100 57 abuza]i emo]ional
50 10 2 abuza]i sexual
0
Copii
197
INS [i ILO, Studiu privind activit`]ile copiilor din România - Raport de ]ar`, (2003), pp. 111-112, SCF
România pentru Ministerul S`n`t`]ii [i Fondul Global, op. cit., (2004 a), p. 15, SCF România [i UNICEF,
Studiu na]ional privind situa]ia copiilor str`zii 1998-1999, (1999 b), p. 57
198
Step by Step, et al., Evaluare rapid` privind problemele de gen legate de copiii str`zii care muncesc în
Bucure[ti, (iulie 2004), p. 35
199
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii [i Salva]i copiii pentru ILO/IPEC, Evaluare rapid` privind traficul cu
copii pentru munc` [i exploatare sexual` în România, (2004), p. 21
200
Institutul Na]ional de Statistic`, Situa]ia copiilor [i tinerilor la nivel regional, (2004), p. 5
201
UNICEF [i ECHOSOC, Strada, între fascina]ie [i servitute, (2003 b), p. 37, SCF România pentru ILO/IPEC,
România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii care muncesc în Bucure[ti, (2002), pp. 69, 72
107
Studiul realizat de OIM în rândul unor tinere din România cu vârste între 15-25 ani care prezentau un
mare risc de a fi traficate a constatat c` abuzul fizic era cu mult mai obi[nuit în familiile cu fete în situa]ii
de risc, atât dup` p`rerea p`rin]ilor, cât [i dup` p`rerea fetelor în cauz`. Ponderea fetelor în situa]ii de risc
care au r`spuns afirmativ la exemplele de violen]`, abuz [i neglijare în familie oferite a fost de aproape
204
dou` ori mai mare decât procentul mediu .
Tabelul 4: Rezultatele ob]inute în urma interviurilor realizate cu 854 de tinere
care locuiau cu p`rin]ii
E[antion total: 854 de tinere între vârstele de 15-25 ani care Total e[antion Grupul vulnerabil
locuiau cu p`rin]ii. Întrebare: }i s-a întâmplat vreodat` unul
dintre urm`toarele lucruri?
A trebuit s` plec de acas` pentru c` p`rin]ii se certau foarte
tare sau se b`teau 8% 11%
A trebuit s` plec de acas` pentru c` p`rin]ii m` certau
sau m` b`teau 6% 8%
A trebuit s` lipsesc de la [coal` mai mult de o s`pt`mân`
pentru c` p`rin]ii vroiau s` muncesc acas` 2% 5%
A trebuit s` plec de acas` [i din zona din care provin singur`
pentru o perioada mai mare de timp (de exemplu 2
s`pt`mâni sau mai mult) f`r` acordul p`rin]ilor 3% 6%
A trebuit s` stau acas` la o prieten` sau la o rud` pentru c`
nu mai vroiam s` stau cu p`rin]ii 3% 6%
A trebuit s` asist la certurile / b`tìle dintre p`rin]i
19% 29%
Surs`: OIM, Cine va fi urm`toarea victim`? - Vulnerabilitatea tinerelor românce fa]` de traficul cu fiin]e umane, (2003), p. 39
Alcoolismul în familie. Alcoolismul este strâns legat de violen]` [i abuz. În studiul coordonat de E.
Stativ` în 2001 s-a f`cut asocierea între exploatarea copilului prin munc`, familiile disfunc]ionale [i
alcoolism, unul dintre directorii de [coal` declarând c` „în ziua în care se pl`tesc aloca]iile pentru copiii,
cârciumile sunt pline“. În discu]iile de grup la care au participat 30 de cadre didactice din jude]ul
Vaslui, abandonul [colar a fost asociat cu disfunc]iile din familie [i cu alcoolismul. {i în familiile din
205
care provin copiii str`zii s-au identificat cazuri în care p`rin]ii erau de]inu]i sau erau alcoolici .
Lipsa de comunicare în familie, al`turi de absen]a deprinderilor parentale de baz`, este un alt fenomen care
apare în rândul familiilor vulnerabile [i excluse. De exemplu, lipsa comunic`rii cu privire la via]a perso-
nal` [i problemele intime era de aproape dou` ori mai frecvent` în familiile cu fete care riscau s` fie trafi-
cate decât în alte familii. Absen]a afectiv` [i lipsa de comunicare indic` de asemenea existen]a unui nivel
206
redus de control parental, precum [i a unor sentimente de izolare [i lips` de afec]iune în rândul fetelor.
202
ASIS, et al., Copiii str`zii [i justi]ia juvenil` în România, (2004), pp. 28-29, SCF România pentru
ILO/IPEC, op. cit., (2002), p. 40, SCF România [i UNICEF, Studiu na]ional privind situa]ia copiilor str`zii
1998-1999, (1999 b), pp. 56-59
203
204
IOM, op. cit., (2003), pp. 38-39
205
Stativ`, et al., Studiu de referin]` privind munca copiilor din mediul rural în cinci jude]e ale României - 2001,
(2001), pp. 35, 38-39, SCF România pentru ILO/IPEC, România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor
str`zii care muncesc în Bucure[ti, (2002), pp. x, 32-33
206
IOM, op. cit., (2003), pp. 30-32, SCF România, Raport Privind Traficul de Copii, (2004 c), p. 20
108
Dimensiunile de gen în cadrul familiei. În ciuda transform`rilor care s-au produs în societatea
româneasc` modern`, inegalit`]ile dintre sexe în cadrul familiei continu` s` persiste, mai ales în rândul
grupurilor vulnerabile. Astfel, tat`l este deosebit de autoritar [i iar decizii f`r` a se consulta cu ceilal]i.
Nesupunerea poate avea ca rezultat aplicarea unor pedepse fizice. Mai ales ta]ii copiilor elibera]i de
trafic au fost descri[i ca foarte autoritari, alcoolici sau absen]i. Pe de alt` parte, multe grupuri excluse
207
de copii, cum ar fi copiii care muncesc pe str`zi, au o rela]ie mai pozitiv` cu mamele lor.
Din p`cate, în absen]a unor modele masculine pozitive, unele dintre rolurile tradi]ionale de gen risc` s`
se repete, deoarece p`rin]ii au [i ei a[tept`ri diferite în privin]a copiilor lor, a[tept`ri determinate de sex.
De la bìe]i se a[teapt` s` fie mai independen]i, puternici, chiar agresivi, iar de la fete se a[teapt` s` fie
supuse, delicate [i orientate spre activit`]ile din gospod`rie. Acest lucru poate constitui o explica]ie
pentru num`rul mai mare de bìe]i afla]i în conflict cu legea [i exploata]i prin munc` (cu excep]ia ado-
208
lescentelor care sunt victime ale traficului pentru exploatare sexual`).
În concluzie, studiile confirm` c` familiile disfunc]ionale, cu toate dimensiunile pe care le presupun,
constituie unul dintre principalii factori din cauza c`rora copiii ajung s` fie lipsi]i de îngrijirea p`rin-
teasc`, s` fie trafica]i, s` trìasc` permanent pe str`zi sau s` fie în conflict cu legea. Factori ca
alcoolismul, abuzul fizic [i sexual, absen]a afectiv` sau fizic` a tat`lui sau a mamei, sau chiar aban-
donul total, îi determin` pe copii s` taie leg`turile cu familie par]ial sau total. Pentru unii copii, a[a cum
este cazul copiilor care trìesc permanent pe str`zi [i, într-o oarecare m`sur`, al copiilor afla]i în con-
flict cu legea, din grupurile de copii se creeaz` adev`rate „familii substitut“, unde conducerea nu este
prea puternic`. Este de la sine în]eles faptul c` disfunc]ionalitatea familiilor constituie de asemenea o
209
cauz` pentru care copiii nu sunt înscri[i la [coal`, nu o frecventeaz` [i o abandoneaz` devreme.
5.1.2. Educa]ia în rândul grupurilor vulnerabile
A[a cum familia trebuie s` constituie prima linie de ap`rare a copilului fa]` de abandon, institu]iona-
lizare, exploatare [i excluziune, [colarizarea trebuie s` formeze a doua linie de ap`rare. Deoarece le ofer`
copiilor atât capacit`]i profesionale utile cât [i deprinderi de via]`, educa]ia ar trebui s` constituie un ser-
viciu de prevenire [i un factor de protec]ie. Atât p`rin]ii cât [i copiii sunt îns` din p`cate de acord c`
210
sistemul de înv`]`mânt nu a reu[it s` asigure cele necesare copiilor.
Atitudinea fa]` de educa]ie. Atitudinea general` fa]` de educa]ie s-a deteriorat treptat de la începutul
anilor 1990. Explica]ia pentru aceast` evolu]ie rezid` în slaba calitate a educa]iei, costurile tot mai mari
ale [colariz`rii [i nivelul ridicat de [omaj în rândul tinerilor, indiferent de nivelul lor de educa]ie. Ca
urmare, multe familii prefer` s`-[i trimit` copiii s` lucreze, atât ca o modalitate de a câ[tiga bani, cât
[i ca o modalitate mai bun` de a dobândi deprinderi profesionale decât le-ar oferi, în opinia lor, sis-
temul de înv`]`mânt.
Nivelul sc`zut de educa]ie în rândul p`rin]ilor contribuie la formarea unor mentalit`]i [i tipare cultu-
rale care accept` [i uneori favorizeaz` abandonul [colar. Majoritatea mamelor care î[i abandoneaz`
copiii au din p`cate prea pu]in` [coal` sau nu au deloc, în timp ce mamele care au mai mult` [coal` nu
207
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii [i Salva]i copiii pentru ILO/IPEC, op. cit., (2004), pp. 20-23, SCF
România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), pp. 32-37, 40
208
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de Sociologie - Psihologie, Resocializarea delincventului minor -
moment important în prevenirea infrac]ionalit`]ii adulte, (2004), p. 14
209
SCF România pentru Ministerul S`n`t`]ii [i Fondul Global, Cercetare cu privire la inciden]a HIV/SIDA [i a
Infec]iilor cu Transmitere Sexual` pe Strad` [i în Comunit`]ile de Rromi, (2004 a), pp. 15-16, Institutul de
Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (2004), pp. 20-23
210
IOM, op. cit., (2003), pp. 27-29
109
î[i abandoneaz` copiii decât foarte rar. Conform studiului privind abandonul din 2005, 27% dintre
mame nu terminaser` clasa a VIII-a, în timp ce 42% nu aveau [coal` deloc, procentul fiind [i mai mare
în rândul mamelor rrome (61%). Aceste mame au pu]ine cuno[tin]e despre planificarea familial` [i
211
deprinderile parentale.
Nivelul sc`zut de educa]ie în rândul copiilor. Conform declara]iilor copiilor din studiul INS/OIM, 14%
dintre copiii care muncesc din grupa de vârst` 5-9 ani nu merg la [coal`, procentul fiind de 18% la
grupa de vârst` 10-14 ani [i de 69% la grupa de vârst` 15-17 ani. De[i sunt destul de sc`zute, aceste
212
procente sunt totu[i mult mai ridicate decât media na]ional` . Aproximativ 40% dintre copiii afla]i în
213
conflict cu legea nu merg la [coal`, 25% au abandonat [coala, iar 16% nici m`car nu s-au înscris .
Procentul celor care nu frecventeaz` [coala este [i mai ridicat în rândul copiilor care lucreaz` [i/sau
trìesc pe str`zi, situându-se la peste 60%, iar aproximativ 25% dintre ace[ti copii nu au terminat nici
m`car clasa I (vezi Figura 5.5). Peste jum`tate dintre copiii trafica]i intervieva]i în cadrul Evalu`rii
214
rapide privind traficul nu mergeau la [coal` pe vremea în care au fost recruta]i . În 2004, aproxima-
tiv 40% dintre copiii cu HIV/SIDA care beneficiau de sprijin din partea ANPDC nu frecventau nici o
form` de înv`]`mânt, în timp ce în 1998 aproximativ 18% dintre copiii rromi între 7-16 ani nu fuseser`
niciodat` la [coal`. Exist` pu]ine informa]ii cu privire la procentul real al copiilor cu dizabilit`]i care
215
frecventeaz` orice form` de înv`]`mânt.
Figura 5.5: Frecvenţa şcolară în rândul copiilor străzii şi al copiilor aflaţi în conflict cu legea
Studiul Ministerului 40 % 60 % 0%
Justi]iei
Evaluare rapid` a
67 % 31 % 2%
problemelor de gen
Evaluare rapid` SCF 62 % 35 % 3%
0% 20 % 40 % 60 % 80 % 100 %
Nu frecventeaz` Frecventeaz` Nu r`spunde
Bucure[ti, (2002), p. 29, Step by Step, et al., Evaluare rapid` privind problemele de gen legate de copiii str`zii
care muncesc în Bucure[ti, (iulie 2004), p. 31, Ministerul Justi]iei [i UNICEF, Practici [i standarde în sistemul
de justi]ie juvenil` din România, (2005), p. 45
Cauzele nefrecvent`rii [i abandonului [colar. Cauza cea mai frecvent` a absen]ei elevilor de la [coal`
identificat` de studiul coordonat de E. Stativ` din 2001 a fost aceea c` p`rin]ii îi opreau pe copii acas`
ca s` lucreze. Conform unui director de [coal`, în timpul sezonului agricol nu vin la [coal` decât 30%
din copii. Copiii din familiile disfunc]ionale confruntate cu alcoolismul unui p`rinte [i din familiile
211
SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), pp. x, 29, 32-33, 42, Institutul de Cercetare a Calit`]ii
Vie]ii, et al., op. cit., (2004), p. 21, Ionescu, {erban pentru Funda]ia Interna]ional` pentru Copil [i Familie,
Copilul Maltratat - Evaluare, prevenire, interven]ie, (2001), p. 45, UNICEF, et al., Situa]ia privind abandonul
copiilor în România, (2005), pp. 70-71
212
INS [i ILO, Studiu privind activit`]ile copiilor în România - Raport de ]ar`, (2003), pp. 123-128
213
Ministerul Justi]iei [i UNICEF, op. cit., (2005), p. 45
214
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (2004), pp. 25, 47
215
Zamfir, C`t`lin [i Preda, Marian, Rromii în România, (2002), p. 114, Site-ul ANPDC, www.copii.ro, (2 iunie
2005)
110
216
monoparentale sunt [i ei candida]i la abandonul [colar [i la exploatarea prin munc` . P`rin]ii fetelor
în risc de a fi traficate au declarat c` motivul cel mai frecvent pentru care fetele lor lipseau de la [coal`
era c` trebuiau s` fac` treab` în gospod`rie. Un alt motiv frecvent men]ionat de p`rin]i este acela c`
217
educa]ia nu folose[te la nimic (vezi Figura 5.6) . Dou` treimi dintre copiii care muncesc [i/sau lucrea-
z` pe str`zi au abandonat [coala din cauza s`r`ciei din familie, în timp ce restul de o treime au aban-
donat [coala din cauza e[ecului [colar, a unor probleme de s`n`tate, de teama b`tìi, din cauza unor
probleme disciplinare etc. Ceea ce îi deranja pe copii cel mai mult la [coal` era atitudinea necores-
punz`toare a unora dintre copii, condi]iile proaste din anumite [coli [i agresivitatea unora dintre elevii
mai mari. În studiul ECHOSOC - UNICEF din 2003 se subliniaz` faptul c` adesea între copiii str`zii
[i [coal` exist` un sentiment reciproc de respingere, ceea ce indic` din nou e[ecul sistemului de
218
înv`]`mânt, care într-un fel îi împinge pe copii s` abandoneze [coala . Prin urmare, nefrecventarea
[colii [i abandonul [colar timpuriu sunt legate în primul rând de s`r`cie [i de implicarea copiilor în
activit`]i aduc`toare de venituri, îns` [i de e[ec [i de atitudinile necorespunz`toare. Este neîndoielnic
faptul c`, din cauza nefrecvent`rii [colii [i a abandonului, copiii risc` [i mai mult s` fie exploata]i prin
munc` sau s` fie trafica]i, s` ajung` pe str`zi sau s` intre în conflict cu legea.
Figura 5.6: Motivele pentru care copiii lipsesc uneori de la şcoală, conform părinţilor
24 %
13 % 15 %
8% 9%
4% 3% 2%
O trimitem Nu [i-a f`cut Credem c` e {coala nu

s` lucreze temele prea obosit` folose[te la
nimic
Total Grupul
e[antion vulnerabil
Surs`: OIM, Cine va fi urm`toarea victim`? - Vulnerabilitatea tinerelor românce fa]` de traficul cu fiin]e umane,
(2003), p. 30
Exist` o serie de cauze sociale, economice, culturale [i de sistem pentru care copiii rromi nu sunt
înscri[i la [coal`, n-o frecventeaz` [i o abandoneaz`. Conform unui studiu, cauzele nefrecvent`rii [colii
[i abandonului de c`tre copiii rromi includ:
starea de s`n`tate precar`
întârzierile în dezvoltarea psiho-intelectual` a copilului (care de obicei pot fi recuperate)
atitudinea negativ` a copiilor rromi fa]` de [coal`
slaba motiva]ie pentru înv`]`tur` a copiilor rromi
diferen]ele de gen, în sensul c` fetele se m`rit` devreme [i se consider` c` rolul lor social este
s` creasc` copii [i s` vad` de familie
imagine proast` despre sine, din cauza c`reia apare o diferen]` între poten]ialul real [i percep]ia
despre capacit`]ile proprii
rezultatele [colare slabe
abateri comportamentale, de la lipsa de disciplin` la abateri mai grave (de ex. Înc`lcarea legii)
216
Stativ`, et al., op. cit., (2001), p. 30, 35, 38-42
217
IOM, op. cit., (2003), pp. 27-32
218
Bucure[ti, (2002), pp. 30, 41, UNICEF [i ECHOSOC, Strada, între fascina]ie [i servitute, (2003 b), p. 44
111
Astfel, dintre copiii rromi care nu merg la [coal` sau o abandoneaz`, 10% au grave probleme fizice sau
mentale, în timp ce aproximativ 20% au probleme minore de s`n`tate. Conform declara]iilor cadrelor
didactice, aproape dou` treimi din copiii rromi care au abandonat [coala manifest` o lips` de interes
219
fa]` de [coal`, peste 20% au atitudini de respingere sau repulsie [i doar 10% au o atitudine pozitiv`.
5.1.3. Cuno[tin]e, atitudini [i practici în domeniul s`n`t`]ii sexuale [i a reproducerii în rândul
grupurilor vulnerabile
Atitudini fa]` de abandonul copilului în compara]ie cu planificarea familial`. În ultimele decenii ale
epocii comuniste, planificarea familial` [i contraceptivele erau ilegale [i inaccesibile. Ca urmare, în
comunit`]ile foarte excluse, familiile se obi[nuiser` s` fac` copii pe care nu aveau deloc inten]ia de a-i
p`stra. Na[terile necontrolate au fost par]ial provocate de faptul c`, în comunism, oamenii nu mai erau
220
st`pâni asupra propriului lor destin . Din studiul privind abandonul din 2005 a reie[it c` 93% dintre
mamele care [i-au abandonat copiii, afirmând c` era vorba de copii n`scu]i din sarcini nedorite de la
bun început, nu foloseau nici o form` de contracep]ie. Totu[i, peste 50% dintre ele cuno[teau cel pu]in
o metod` modern` de contracep]ie (de care au luat cuno[tin]` mai ales prin intermediul medicilor [i
asistentelor) [i 25% cuno[teau cel pu]in o metod` natural`. Cuno[tin]ele despre contraceptive erau în
general mai limitate în rândul femeilor rrome. Discrepan]a între cuno[tin]ele despre aceste metode [i
utilizarea lor poate fi explicat` par]ial prin teama acestor femei de posibilele lor efecte dùn`toare. În
221
acela[i timp, se impune explorarea în continuare a rolului tat`lui în utilizarea contraceptivelor.
Cuno[tin]ele despre HIV/SIDA. În România, nivelul cuno[tin]elor generale despre HIV/SIDA este rela-
tiv ridicat, foarte probabil din cauza num`rului mare de copii care au fost infecta]i la sfâr[itul anilor 1980
[i începutul anilor 1990. În cadrul Studiului s`n`t`]ii reproducerii pe 1999 s-a constatat c` sursa cea mai
important` de informa]ii cu privire la infec]iile cu HIV/SIDA [i alte boli cu transmitere sexual` este mass
media. Totu[i, de[i nivelul de con[tientizare al maladiei HIV/SIDA este ridicat, nu exist` înc` suficiente
cuno[tin]e corespunz`toare cu privire la modalit`]ile de transmitere [i prevenire a maladiei. 52% dintre
femeile [i 63% dintre b`rba]ii de vârst` fertil` [tiau c` utilizarea prezervativului ajut` la prevenirea
infec]iilor cu HIV, nivelul de cuno[tin]e fiind mult mai sc`zut în mediul rural [i în rândul etniei rrome.
Peste 70% dintre tinerii cu vârste între 15 [i 24 de ani [tiau c` o persoan` care pare s`n`toas` poate s`
fie infectat` cu HIV, îns` doar un procent de 23% aveau cuno[tin]e mai bogate cu privire la infec]iile cu
HIV. 19% din num`rul total de femei între 15-24 ani folosiser` prezervativul cu ocazia ultimului con-
tact sexual, procentul fiind de 32% în rândul celor care nu aveau un partener permanent. 34% dintre
b`rba]ii cu vârste între 15-24 ani folosiser` prezervativul cu ocazia ultimului contact sexual, procentul
fiind de 38% în rândul celor care nu aveau un partener permanent. În rândul grupurilor vulnerabile cele
222
mai expuse la risc, nivelul de cuno[tin]e este mult mai redus.
În cadrul sondajului de opinie „Voci tinere“ realizat de UNICEF în 2001 s-a constatat c` copii români
cu vârste între 9-17 ani aveau mai pu]ine cuno[tin]e despre HIV/SIDA decât copiii din alte ]`ri ale
Europei (vezi Figura 5.7). Motivul pentru care s-a ajuns la aceast` situa]ie este poate acela c`, în tre-
cut, în [colile române[ti copiii nu au avut posibilitatea de a înv`]a despre s`n`tatea sexual` [i a repro-
ducerii, [i nici despre HIV/SIDA, dintr-o perspectiv` bazat` pe dezvoltarea deprinderilor de via]`. Mai
mult, dependen]a de mass media ca principala surs` de informare din România pe aceast` tem`,
men]ionat` mai sus, ar putea însemna c` adul]ii tineri [i copiii mai mari beneficiaz` de un acces mai
219
Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, Institutul de {tiin]e ale Educa]iei, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii
[i UNICEF, Participarea la educa]ie a copiilor rromi - probleme, solu]ii, actori, (2002 b), p. 96-102
220
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Spre o societate centrat` pe copil, (1997), p. 91
221
UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), p. 78-79
222
ARSPMS, et al., Studiul s`n`t`]ii reproducerii România 1999, (septembrie 2001), pp. 325, 334-337, 366-370
112
223
bun la informa]ii decât al]i copii.
Figura 5.7: Cunoştinţe despre HIV/SIDA în rândul tinerilor între 9-17 ani
România 66% 24% 10%
CEE/CIS [i ]`rile baltice 53% 29% 18%
}`rile Europei Occidentale 40% 41% 19%
0% 20% 40% 60% 80% 100

%
Foarte pu]in Câteva Multe
Surs`: UNICEF, Voci tinere
Influen]a mass media. Mass media în general, [i în mod deosebit televiziunea, poate avea o influen]`
negativ` asupra comportamentului copiilor [i p`rin]ilor. Dimpotriv`, programele sociale de bun` calitate
pot influen]a într-o manier` pozitiv` deprinderile de via]` [i cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile copiilor
224
[i p`rin]ilor într-o serie de probleme . Dup` cum s-a men]ionat mai sus, cea mai important` surs` de
informa]ii cu privire la HIV/SIDA [i alte boli cu transmitere sexual` s-a dovedit a fi mass media.
5.1.4. Timpul liber al grupurilor de copii vulnerabili
Timpul liber al copiilor. Una dintre cauzele imediate pentru care copii ajung s` fie în conflict cu legea
este lipsa unor activit`]i de timp liber de calitate [i absen]a unei vie]i sociale semnificative. „Copiii nu
ar trebui s` se joace sau s` piard` timpul“- este o opinie larg r`spândit` în România. Astfel, România
are procentul cel mai mic de copii care fac parte din cluburi organizate din toate ]`rile Europei [i Asiei
Centrale. Din sondajul de opinie realizat de UNICEF în 2001 a reie[it c` doar 18% dintre copiii români
erau implica]i în activit`]i organizate în timpul lor liber, majoritatea acestora fiind bìe]i din mediul
urban care fac parte dintr-un club sportiv. Spre deosebire de aceast` situa]ie, în medie 44% dintre copiii
225
din ]`rile Europei [i Asiei Centrale fac parte din cel pu]in un grup, club sau asocia]ie organizat`.
Figura 5.8: “Fac parte dintr-un grup/club?” – răspunsurile copiilor
România 18% 82%
Caucaz 28% 72%
}`rile baltice 58% 42%
Fosta Iugoslavie 47% 53%
CEE/CIS [i }`rile baltice 41% 59%
Europa occidental` 49% 51%
Da Nu 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Surs`: UNICEF, Voci tinere - sondaj de opinie realizat în rândul copiilor [i tinerilor din Europa [i Asia Central`,
(2001), p. 77
223
Central`, (2001), pp. 100-101
224
Universitatea Spiru Haret, et al., Resocializarea delincventului minor - moment important în prevenirea
infrac]ionalit`]ii adulte, (2004), p. 20
113
Activit`]ile culturale. În cadrul studiului coordonat de E. Stativ` din 2001 s-a constatat c` mai pu]in de
jum`tate dintre copiii cuprin[i în studiu luaser` parte la vreuna din urm`toarele activit`]i: vizionarea
unui film sau a unui spectacol de teatru, o excursie la munte, o excursie cu [coala, o excursie la mare,
un concediu cu p`rin]ii, o sear` la discotec`, vizitarea unui muzeu. În jude]ele Boto[ani [i Vaslui, pro-
226
centul înregistrat a fost mult mai mic decât în celelalte jude]e cuprinse în studiu.
Grupurile nepotrivite de prieteni. Atunci când nici familia, nici [coala nu-[i îndeplinesc rolul care le
revine în via]a unui copil, grupul de prieteni al copilului le înlocuie[te pe amândou`. S-a constatat din
p`cate c`, atât în cazul copiilor care trìesc permanent pe str`zi, cât [i în cazul copiilor afla]i în conflict
cu legea, grupurile de prieteni [i liderii acestor grupuri pot avea o influen]` negativ` asupra copiilor.
De exemplu, majoritatea infrac]iunile comise de copii sunt comise în grup. Într-un ghid pentru pre-
venirea traficului elaborat cu sprijinul UNICEF se spune c` asocierea prin intermediul unor prieteni sau
cuno[tin]e cu alte grupuri sau re]ele mai distructive, cum ar fi re]elele de prostitu]ie, poate fi una din
227
cauzele pentru care fetele ajung s` devin` victime ale traficului.
În concluzie, activit`]ile de timp liber pot oferi copiilor posibilitatea de a dobândi deprinderi sociale [i
de dezvoltare a spiritului de echip`. Mai mult, prin intermediul unor astfel de activit`]i s-ar putea explo-
ra poten]ialul enorm care rezid` în utilizarea adolescen]ilor ca agen]i [i promotori ai unor schimb`ri
sociale pozitive la nivelul comunit`]ii. Din p`cate, acest domeniu nu a fost studiat aproape deloc în
România pân` în prezent.
5.1.5. Munca - o ocupa]ie fireasc` pentru copiii din grupurile vulnerabile
Dup` cum s-a men]ionat mai sus, printre cauzele comune imediate ale diferitelor forme de munc` a
copilului se num`r` factori cum ar fi cererea de pe pia]`, nevoia de a contribui la veniturile familiei,
precum [i promisiunile false [i pove[tile de succes. În anumite condi]ii, majoritatea p`rin]ilor consider`
c` bìe]ii/fetele lor trebuie s` munceasc` pentru a putea contribui la veniturile familiei. În acela[i timp,
mul]i copii din familiile afectate de s`r`cie consider` c` au r`spunderea de a contribui la veniturile
familiei. Astfel, în loc s`-[i petreac` timpul la [coal`, s`-[i fac` temele sau s` se joace, mul]i copii
lucreaz`.
Atitudinile copiilor. Din analiza atitudinilor copiilor în cadrul studiului coordonat de E. Stativ` din
2001 a reie[it c` peste 70% dintre cei 400 de copii cu vârste între 6-14 ani intervieva]i considerau c`
era firesc ca ei s` munceasc`. Peste 90% dintre ace[ti copii începuser` deja s` lucreze pân` s` împli-
neasc` vârsta de 11 ani, [i în acela[i timp cel pu]in 40% considerau c` era normal s` începi s` lucrezi
între vârstele de 11-14 ani. Evaluarea rapid` realizat` de SCF din 2002 a constatat c` 73% din copiii
care muncesc pe str`zi începuser` s` lucreze din proprie ini]iativ`, iar 55% au declarat c` d`deau to]i
228
banii câ[tiga]i familiei.
Atitudinile p`rin]ilor. Cel pu]in 66% dintre p`rin]ii intervieva]i în cadrul studiului coordonat de E.
Stativ` au afirmat c`, dup` p`rerea lor, implicarea copiilor lor cu vârste între 6-14 ani în cât mai multe
treburi în gospod`rie este fireasc`. Trimiterea copiilor la munc`, la câmp, pe strad` sau în strìn`tate,
225
Central`, (2001), p. 42
226
Stativ`, et al., op. cit., (2001), p. 35
227
Universitatea Spiru Haret, et al., op. cit., (2004), pp. 59-60, Ministerul Justi]iei [i UNICEF, op. cit., (2005), pp.
48-49, AIDRom, et al., Ghid de prevenire a traficului de fiin]e umane - România 2004, (2004), pp. 7-9
228
ASIS, et al., Copiii str`zii [i justi]ia juvenil` în România, (2004), p. 27, SCF România pentru ILO/IPEC,
România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii care muncesc în Bucure[ti, (2002), pp. 32-37
114
este perceput` de p`rin]i ca un mecanism ra]ional prin care încearc` s` fac` fa]` situa]iei, sau poate
chiar ca un mecanism de supravie]uire. Atunci când copiii sunt privi]i ca o for]` de munc` poten]ial` [i
nevoile imediate ale gospod`riei sunt satisf`cute, atunci p`rin]ii cu mul]i copii s-ar putea s` caute un
angajator din afar` care s` preia „surplusul de for]` de munc` furnizat de copii“. În cadrul unui studiu
de mai mare anvergur`, în care au fost intervievate fete în risc de a fi traficate, s-a constatat c` 5% din
aceste fete lipsiser` de la [coal` mai mult de o s`pt`mân` pentru c` p`rin]ii le opriser` acas` ca s`
lucreze. Totu[i, mai ales în cazul traficului, atitudinile p`rin]ilor se schimb` radical atunci când copiii
devin victimele trafican]ilor din afara familiei. R`pirea sau traficarea copiilor, care sunt abuza]i sexual
229
[i fizic, [i devin sclavii unor adul]i strìni, sunt percepute ca traume deosebit de grave.
Dup` cum se poate vedea în Figura 5.9 de mai jos, numai 25% din p`rin]ii copiilor str`zii care muncesc
au o p`rere proast` despre acest lucru. Dimpotriv`, nu mai pu]in de 47% consider` c` e un lucru bun.
Întreba]i despre p`rerea lor în leg`tur` cu acest fenomen, 56% dintre copiii str`zii care muncesc au
declarat c` mamele lor erau mul]umite de faptul c` ei lucreaz`, iar 40% au declarat c` ta]ii lor erau
mul]umi]i de acest lucru. Atunci când copiii str`zii care muncesc au fost întreba]i dac` ar fi de acord
ca viitorii lor copii s` lucreze, 55% au r`spuns negativ [i 37% au r`spuns pozitiv, prezentând o
230
percep]ie pu]in mai luminoas` decât a p`rin]ilor lor.
Figura 5.9: Ce părere aveţi despre faptul că copilul dvs. lucrează?
11%
27%
Foarte bun`
14%
Bun`
Nici bun`, nici rea
Rea
Foarte rea
27% 20%
Bucure[ti, (2002), p. 35
Atitudinile comunit`]ii. Din Evaluarea rapid` privind traficul cu copii a reie[it c` atitudinea comunit`]ii
fa]` de familiile sau copiii care au stat un timp în strìn`tate ca s` „munceasc`“ era adesea una de „invi-
die sau admira]ie, mai degrab` decât de indignare“. La fel, p`rin]ii copiilor care nu fuseser` victimele
traficului nu au declarat c` p`rin]ii care [i-au traficat propriii copii ar trebui s` fie învinov`]i]i sau
231
acuza]i „atâta timp cât nu le-au f`cut copiilor nici un rù“. Totu[i, acest subiect va mai trebui s` fie
studiat, pentru a se în]elege mai bine rolul [i motiva]ia atitudinilor altor p`rin]i, ale vecinilor [i ale
comunit`]ii.
Vulnerabilitatea. În concluzie, atitudinile dominante privind munca copilului m`resc vulnerabilitatea
acestora la exploatare [i trafic, cu atât mai mult cu cât mul]i p`rin]i [i copii nu în]eleg sau sunt de acord
cu ideea de exploatare. Ei nu cunosc sau ignor` riscurile [i consecin]ele negative ale exploat`rii asupra
232
s`n`t`]ii, educa]iei [i dezvolt`rii fizice, psihologice [i morale a copiilor.
229
Stativ`, et al., op. cit., (2001), pp. 24-25, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii [i Salva]i copiii pentru
ILO/IPEC, op. cit., (2004), pp. 26, 28
230
SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit. (2002), pp. x, 35, 37-38, 50
231
232
Ibid., (2004), p. 47
115
5.1.6. Oportunit`]ile locale [i migra]ia în rândul grupurilor vulnerabile
Datorit` existen]ei unei tradi]ii generale a migra]iei for]ei de munc`, atât în interiorul cât [i în afara
României, de multe ori în condi]ii acceptabile, copiii pot fi mai u[or convin[i s` accepte o ofert` care
ulterior se poate dovedi a fi exploatare. Aceast` tradi]ie a migra]iei vine în contrast cu percep]ia lipsei
de oportunit`]i [i perspective în contextul local, mai ales în zonele rurale. Astfel, copiii din familiile
vulnerabile sunt în risc de a fi utiliza]i ca for]` de munc` migratoare, mai întâi pe teritoriul României,
iar apoi în strìn`tate. Situa]ia din România, cu o pia]` slab` a for]ei de munc`, un nivel ridicat al [oma-
jului, salarii mici [i pu]ine [anse de a ob]ine un loc de munc` la încheierea studiilor, creeaz` o perspec-
tiv` foarte pesimist` cu privire la posibilitatea unei vie]i [i a unui viitor mai bun în România. De exem-
plu, femeile [i fetele sunt adesea traficate ini]ial pe plan intern pentru exploatare sexual`, înainte de a
fi traficate pe plan interna]ional. Majoritatea copiilor intervieva]i în cadrul Evalu`rii rapide privind
traficul cu copii au declarat c` f`cuser` acela[i tip de munc` în România înainte de a fi trafica]i în
233
strìn`tate. Astfel, traficul interna]ional începe adesea cu traficul local.
Percep]ia pozitiv` a posibilit`]ilor existente în strìn`tate. Mobilitatea interna]ional` [i migra]ia for]ei
de munc` au devenit mijloace pentru îmbun`t`]irea statutului social. Din studiul OIM realizat în 2003
a reie[it c` un procent de 73% din fetele în risc de a fi traficate consider` c` este mai u[or s` reu[e[ti
în via]` undeva în strìn`tate, fa]` de doar 39% în rândul fetelor în general. Motivul cel mai important
care st` la baza dorin]ei de a lucra în strìn`tate sunt banii. Dac` se porne[te de la percep]ia perspec-
tivelor sumbre existente la nivel local, concluzia la care se ajunge este c` „aproape orice alt` ]ar` ar
avea mai multe oportunit`]i de oferit decât România“. Pentru fetele vulnerabile, mirajul mersului în
strìn`tate [i mirajul altor ]`ri, percepute ca locuri „unde curge lapte [i miere“, continu` s` fie un impor-
tant factor de atrac]ie. Acest lucru se aplic` mai ales în familiile în care exist` deja membri de familie
234
sau rude care au lucrat sau lucreaz` în strìn`tate.
5.1.7. Discriminarea grupurilor vulnerabile
Percep]iile privind discriminarea în rândul copiilor. Din sondajul de opinie realizat de UNICEF în
2001 a reie[it c` mai pu]in de 60% din copiii români erau de p`rere c` „dreptul de a nu fi b`tu]i sau
235
maltrata]i“ era respectat. Copiii au fost de p`rere c` acesta era dreptul cel mai pu]in respectat. În
acela[i timp, 40% din copiii români au afirmat c` au fost ei în[i[i victimele unui tratament dur, procen-
tul fiind mai ridicat în rândul copiilor din Moldova (51%), valoarea medie a tuturor jude]elor cuprinse
în studiu fiind de 34%. În cadrul studiului de mai mic` anvergur` privind discriminarea din 2003 s-a
constatat c` copiii fac distinc]ia între dou` modele de discriminare, modelul consensului [i modelul
controversei. Modelul consensului se aplic` copiilor cu dizabilit`]i, seropozitivi [i s`raci, în timp ce
modelul controversei se aplic` copiilor rromi [i celor cu rezultate slabe la înv`]`tur`. În mod
surprinz`tor, conform percep]iei copiilor din grupurile de referin]`, alte dou` grupuri dezavantajate,
copiii institu]ionaliza]i [i copiii din familiile monoparentale, sunt tratate în mod corect. Copiii au fost
de p`rere c` [coala este mediul cel mai discriminator, de[i au identificat unele modele de discriminare
[i în sistemul sanitar, care se refereau mai ales la necesitatea de a „oferi cadouri“ personalului sanitar.
Majoritatea copiilor cuprin[i în studiu nu [tiau nimic despre copiii seropozitivi. Dintre cei care nu [tiau
nimic despre copiii infecta]i cu HIV, peste jum`tate erau de p`rere c` ace[ti copii erau expu[i unui
tratament injust [i deci erau discrimina]i. Comitetul pentru Drepturile Copilului subliniaz` importan]a
233
IOM, op. cit., (2003), pp. 53-56, UNICEF, et al., Traficul cu fiin]e umane în Sud-estul Europei, (noiembrie
2003 f), p. 6, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (2004), p. 36
234
IOM, op. cit., (2003), pp. 22, 48, 53-56
235
(2001), p. 106
116
luptei împotriva atitudinilor publice negative, mai ales în cazul copiilor cu dizabilit`]i [i al copiilor
236
rromi.
Caseta 9
Stereotipuri [i prejudec`]i
„Rromii sunt foarte periculo[i!“
„Îi înva]` pe copii s` fure!“
„Se [tie c` atunci când zici rrom, zici ho]!“
„Nu-i intereseaz` s` înve]e la [coal` sau s` fie corec]i“
„Aproape to]i sunt la fel, sunt foarte pu]ini printre ei care nu fur`!“
„Au case cu multe etaje care sfideaz` decen]a, unele dintre ele au o arhitectur` ciudat` [i urât`“
237
„Încearc` s` se retrag` în mahalale...“
Atitudinea fa]` de dizabilitate în general [i fa]` de copiii cu dizabilit`]i în special este în continuare una
de discriminare, marginalizare [i izolare. Un studiu desf`[urat în 2003 cu privire la percep]ia public` a
copiilor cu dizabilit`]i a constatat c` numai 10% dintre responden]i considerau c` educa]ia era impor-
238
tant` pentru ace[ti copii, [i numai 7% erau de p`rere c` ar trebui s` aib` prieteni. Într-un alt studiu
care a urm`rit realizarea unei analize a stadiului actual de integrare a copiilor cu dizabilit`]i în
înv`]`mântul de mas` s-a scos în eviden]` [i atitudinea societ`]ii fa]` de acest fenomen. S-a constatat
astfel c` atitudinea negativ` a societ`]ii fa]` de dizabilitate era unul dintre motivele pentru care procesul
239
de integrare era dificil de implementat.
5.2. Serviciile (sisteme [i acces)
Conform legisla]iei române[ti, to]i cet`]enii, inclusiv copiii, au dreptul în aceea[i m`sur` la servicii de
s`n`tate, educa]ie, servicii de protec]ie [i alte servicii sociale. Nu exist` îns` nici un fel de prevederi spe-
ciale prin care s` se asigure realizarea concret` a acestor drepturi pentru grupurile cele mai vulnerabile,
240
ceea ce poate deschide calea spre excluziune [i discriminare. De fapt, se poate afirma c` accesul la ser-
viciile de calitate este cel mai dificil pentru cei care au cele mai mari nevoi. În cele ce urmeaz`, vom
prezenta o serie de probleme care pot fi utile în explicarea unora dintre deficien]ele care apar în leg`tur`
cu accesibilitatea [i calitatea serviciilor existente.
Op]iunile strategice privind serviciile. Ca o consecin]` a deficien]elor din politicile elaborate [i imple-
mentare, se pare c` serviciile pentru grupurile de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i nu au reu-
[it înc` s` asigure echilibrul optim între: i) serviciile sectoriale [i inter-sectoriale, ii) serviciile de pre-
venire [i recuperare; iii) sprijinul financiar [i asisten]a social`; iv) serviciile medicale [i serviciile psi-
hosociale, mai largi; v) serviciile centrate pe familie [i serviciile care sprijin` solu]iile din afara familii-
lor biologice; [i între vi) serviciile centrale [i descentralizate printr-un sistem de trimitere echilibrat.
Cea mai evident` reflectare a acestor deficien]e este poate aceea c` num`rul total al copiilor din sistemul
de protec]ie a copilului a r`mas în linii mari acela[i pe parcursul ultimilor ani. Mai mult, num`rul copii-
236
St`nculescu, Manuela Sofia pentru UNICEF, Despre discriminare: opinii ale copiilor români, (martie 2004
b), pp. 3, 18, Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), pp. 183, 186-187
237
238
European Disability Forum, et al., Raport de ]ar` privind dizabilitatea în România, (2004), p. 8
239
Institutul Na]ional pentru Prevenirea [i Combaterea Excluderii Sociale a Persoanelor cu Handicap, Studiu
privind stadiul actual al integr`rii copiilor cu dizabilit`]i în sistemul general de înv`]`mânt, (2003), pp. 30-31
240
Inclusion Europe, et al., Drepturile omului ale persoanelor cu dizabilit`]i intelectuale - raport de ]ar`,
România, (2002), pp. 11, 15
117
241
lor abandona]i s-a manifestat pe acelea[i coordonate ca acum 10, 20, sau chiar 30 de ani.
Identificarea serviciilor. În ceea ce prive[te sistemul de îngrijire [i protec]ie a copilului, studiul realizat
de IMAS în 2004 conchide c` lan]ul logic prin care furnizorii de servicii sunt lega]i de beneficiari este
în prezent deformat. Astfel, serviciile sunt determinate în primul rând de resurse [i nu de cerere.
Alocarea resurselor determin` într-o mare m`sur` disponibilitatea serviciilor f`r` a se face o analiz`
aprofundat` a nevoilor.
Alocarea resurselor
Informa]ii care Furnizorul de servicii

Identificarea nevoilor
duc la regândirea (incomplet definite, ne-
serviciilor Furnizarea serviciilor orientate spre beneficiari)
(nu exist`)
Beneficiarii
Lan]ul logic de stabilire a serviciilor ar trebui s` cuprind` un flux continuu de informa]ii înspre [i din-
spre beneficiari [i comunit`]ile locale. Informa]iile privind eficien]a [i utilizarea serviciilor, precum [i
cu privire la nevoile în schimbare ale beneficiarilor, colectate în mod continuu, pot fi apoi utilizate pen-
tru îmbun`t`]irea [i ajustarea serviciilor.
Furnizorul de servicii
Identificarea nevoilor
Informa]ii care
Identificarea [i
duc la regândirea
alocarea resurselor
serviciilor
Alocarea resurselor
Beneficiarii
Servicii care nu ajung la grupurile ]int`. Deoarece to]i copiii au dreptul la serviciile sociale, este impor-
tant s` se asigure ca serviciile obi[nuite prev`zute de lege s` ajung` într-adev`r la to]i copiii. Se pare îns`
c`, din p`cate, familiile [i copiii vulnerabili [i exclu[i adesea nu beneficiaz` în mod egal de accesul la
astfel de servicii. Adesea situa]ia este chiar mai grav`, [i anume tocmai aceste familii [i copii sunt cei
pentru care accesul la servicii este cel mai dificil, sau care au acces numai la servicii de proast` calitate.
Mai mult, se pare c` nu exist` nici o leg`tur` între serviciile create, pe de o parte, [i cererea sau nevoia
de astfel de servicii, pe de alta. În mod inten]ionat sau neinten]ionat, grupurile vulnerabile de copii sunt
astfel discriminate. În acela[i timp, deoarece r`spunderea pentru finan]area anumitor servicii sociale a
fost transferat` de la administra]ia central` la autorit`]ile locale, localit`]ile mai s`race, care au mai mare
nevoie de astfel de servicii, s-au aflat în situa]ia de a nu le putea furniza. Uneori, aceast` situa]ie este
cauzat` de lipsa implic`rii financiare pe plan local a autorit`]ilor jude]ene. Dup` cum a reie[it din studi-
ul IMAS realizat în 2004, nu s-a identificat nici o corela]ie între serviciile de asisten]` social` înfiin]ate
[i cererea de astfel de servicii. Un alt exemplu este aloca]ia de familie complementar`, care nu asigur`
242
nici un fel de beneficiu în plus pentru familiile cu peste 4 copii.
241
IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 78, UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), p. 9
242
IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 16-18, 60-61, 82
118
Absen]a accesului la servicii de calitate în mediul rural. Un aspect deosebit de important în acest con-
text este lipsa acut` a accesului la toate tipurile de servicii pentru persoanele care trìesc în mediul
rural. Serviciile de prevenire [i recuperare sunt situate aproape exclusiv în ora[ele mari, ceea ce le face
inaccesibile pentru copiii care trìesc în localit`]i mai mici sau în zonele rurale. Accesul la îngrijire în
zonele rurale este de asemenea limitat de distan]ele foarte mari între locuin]a copilului [i locul de
furnizare a serviciilor, la care se adaug` [i costul transportului. În cazul în care exist` astfel de servicii
în mediul rural, calitatea acestora este adesea mult mai slab` decât a celor din mediul urban. Statutul
neclar al ONG-urilor ca furnizori de servicii accentueaz` [i mai mult privarea relativ` a popula]iei
rurale de serviciile esen]iale.
Absen]a serviciilor comunitare. Este important s` se aib` în vedere tr`s`turile comunit`]ilor în care
trìesc familiile vulnerabile, excluse [i/sau discriminate care au copii. De exemplu, în cazul copiilor
rromi, faptul c` trìesc în zone reziden]iale mixte sau ne-mixte, în zone urbane, peri-urbane sau rurale,
precum [i via]a social` a comunit`]ii [i eventualele conflicte dintre rromi [i popula]ia majoritar` sunt
factori care determin` discriminarea existent` în leg`tur` cu accesul la servicii de calitate. În general,
exist` foarte pu]ine servicii comunitare care vizeaz` anumite grupuri [i care au fost gândite pornindu-se
de la situa]ia dintr-o anumit` comunitate. De exemplu, p`rin]ii nu beneficiaz` deloc de instruire la
domiciliu cu privire la practicile de îngrijire a copilului din partea unor asisten]i sanitari sau sociali
comunitari, iar din cauza absen]ei serviciilor de asisten]` social` comunitar`, abandonul copiilor este
dificil de prevenit. Nu exist` nici un sistem de reabilitare la nivel comunitar pentru copiii cu dizabilit`]i.
Absen]a abord`rilor la nivelul comunit`]ii este destul de îngrijor`toare, deoarece comunitatea local` ar
243
trebui s` asigure un mediu de protec]ie [i un loc sigur pentru copiii sì.
Domeniile de servicii cele mai deficitare. Studiul IMAS din 2004 a constatat c` „principalele surse de
nemul]umire înregistrate la nivelul familiei sunt procedurile necorespunz`toare existente pentru aju-
torarea familiilor aflate în situa]ii dificile [i a comunit`]ilor extrem de s`race“, sco]ând astfel în evi-
den]` e[ecul serviciilor de prevenire. Mai mult, studiul a constatat c` serviciile de prevenire existente
nu func]ionau deloc în unele situa]ii, cum ar fi în comunit`]ile extrem de s`race (de exemplu
comunit`]ile de rromi care trìesc la marginea unor a[ez`ri sau în comunit`]i rurale izolate). Aceste
comunit`]i trebuie s` beneficieze de asisten]` în întregimea lor, prin aplicarea unor politici
244
cuprinz`toare de dezvoltare a comunit`]ii.
Calitatea serviciilor [i standardele minime. Deoarece exist` foarte pu]ine standarde de calitate, norme
[i mecanisme de control pentru servicii, aplicarea legisla]iei la grupurile de copii vulnerabili [i
m`surarea calit`]ii serviciilor sunt foarte dificil de realizat. În ceea ce prive[te protec]ia copilului,
aceast` responsabilitate i-a revenit predecesoarei ANPDC în 1997. Ca o consecin]` a întârzierilor [i
deficien]elor înregistrate în dezvoltarea acestui domeniu îns`, calitatea anumitor servicii poate diferi de
la un jude] la altul, de la un furnizor de servicii la altul, iar în cazul sistemului de protec]ie [i ocrotire
a copilului, de la un centru la altul. Astfel, se constat` diferen]e foarte mari cu privire la calitatea îngri-
jirii atât între mediul rural [i cel urban, cât [i în interiorul fiec`ruia dintre ele. De exemplu, modul în
care sunt trata]i [i ocroti]i copiii afla]i în conflict cu legea, dar care nu au ajuns înc` la vârsta la care
r`spund penal, difer` foarte mult de la un jude] la altul. Acolo unde exist` îns` standarde în acest sens,
245
sistemele de monitorizare sunt deficitare.
243
Zamfir, C`t`lin [i Preda, Marian, Romii în România, (2002), p. 279, UNICEF, et al., Situa]ia abandonului
copiilor în România, (2005), p. 114, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii [i PNUD România, Document de
politic` - S`r`cia în România: cauze, politici anti-s`r`cie, recomand`ri, (iunie 2001), p. 17
244
IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 81
245
Ibid., pp. 61-62, Raport de ]ar` analitic consolidat - România - 2003, (proiect), p. 17
119
Serviciile integrate [i/sau convergente. Serviciile de prevenire eficiente au obliga]ia de a plasa copilul
în centrul aten]iei, ceea ce presupune o colaborare între reprezentan]ii diferitelor institu]ii, cum ar fi sis-
temul de protec]ie a copilului, poli]ie, [coal`, biseric` [i societatea civil`. Împreun`, aceste institu]ii ar
trebui s` dispun` de capacitatea de a identifica copiii [i familiile aflate în situa]ii de risc [i s` asigure
m`surile de prevenire corespunz`toare la momentul potrivit. În cazul unor servicii, cum ar fi centrele
pentru mam` [i copil sau centrele de zi, ar fi de fapt necesar` o gam` de servicii inter-rela]ionate, prin
care s-ar putea identifica solu]ii individuale pentru copiii [i familiile vulnerabile. În acela[i timp, exis-
ten]a unui num`r mare de servicii furnizate de diferite ministere [i organisme guvernamentale indic`
absen]a unei politici sociale coerente promovate de la nivel central cu privire la familiile aflate în
situa]ii dificile. În încercarea de a îmbun`t`]i situa]ia existent`, mai multe institu]ii implicate în diferite
activit`]i de protec]ie social` au fost mutate în subordinea Ministerului Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i
Familiei în 2003. Chiar dac` acesta pare s` fie un pas în direc]ia bun`, problemele sunt extrem de greu
246
de rezolvat din cauza slabei capacit`]i administrative din cadrul acestui minister.
Discriminarea structural` în ceea ce prive[te serviciile sociale. În ultimii ani, în România s-a desf`[urat
o dezbatere cu privire la discriminarea structural` existent` în leg`tur` cu serviciile sociale.
Prejudec`]ile [i stereotipurile negative existente în institu]iile centrale [i locale pot uneori genera com-
portamente discriminatorii [i, în consecin]`, neasigurarea accesului la serviciile necesare pentru
grupurile de copii vulnerabili. În unele cazuri, consim]`mântul, toleran]a sau indiferen]a institu]iilor
247
sanitare [i de protec]ia copilului ar putea conduce chiar la abandon . În termeni mai practici, multe
autorit`]i locale nu au ajustat facilit`]ile de care dispun la copiii cu dizabilit`]i, copiii cu HIV/SIDA,
copiii rromi care nu vorbesc limba român`, copiii [i familiile analfabete, sau la reintegrarea copiilor
248
trafica]i, a copiilor str`zii [i a copiilor afla]i în conflict cu legea. Pe de alt` parte, discriminarea pozi-
tiv` în sensul cre`rii unor servicii specifice pentru anumite grupuri de copii s-ar putea dovedi contrapro-
ductiv` pe termen lung [i s` favorizeze discriminarea negativ`. De[i poate c` sunt necesare într-o etap`
ini]ial`, multe astfel de servicii risc` s` devin` permanente, împiedicând astfel dezvoltarea unor servicii
de mas`. De exemplu, [colile temporare pentru copiii cu HIV/SIDA au devenit în cele din urm` perma-
nente [i exclusive, ceea ce a contribuit probabil pe termen lung la stigmatizarea copiilor cu HIV/SIDA.
Sistemul asigur`rilor de s`n`tate. Se pare c` accesul la asisten]a medical` de bun` calitate în rândul
grupurilor de copii vulnerabili a sc`zut foarte mult dup` înfiin]area sistemului de asigur`ri de s`n`tate.
Pe lâng` absen]a accesului fizic, costurile complementare ridicate ale asisten]ei medicale, cum ar fi
pre]ul medicamentelor, au limitat [i mai mult accesul la serviciile de asisten]` medical`. Familiile care
beneficiaz` de programul de asigurare a Venitului Minim Garantat, despre care vom vorbi în cele ce
urmeaz`, pot beneficia [i de asigur`rile de s`n`tate, în timp ce copiii care nu au certificate de na[tere
sau acte de identitate nu pot avea acces la asisten]` medical` gratuit`. Legile [i reglement`rile care asi-
gur` accesul la serviciile de asisten]` primar` pentru grupurile vulnerabile [i excluse au fost îmbu-
n`t`]ite pe parcursul ultimilor ani. Rezultatele ob]inute pân` acum sunt îns` slabe, atât în ceea ce pri-
ve[te practicile din maternit`]i [i sec]iile de pediatrie, cât [i în ceea ce prive[te sistemul medicilor de
249
familie.
246
IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 17
247
248
Ionescu, Mariea [i Cace, Sorin, Bune practici în comunit`]ile de rromi, (2000), pp. 5-9, Cace, Sorin pentru
SCF, Copiii rromi în România, (1999), pp. 176-177, 182
249
CASPIS, Planul Na]ional Anti-s`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale, (iulie 2002), p. 85, Banca
Mondial`, România - Evaluarea s`r`ciei, (septembrie 2003), p. 48, UNICEF et al., op. cit., (2005), p. 114
120
Serviciile educa]ionale de slab` calitate. Poate c` serviciul cel mai important prin intermediul c`ruia se
poate ac]iona preventiv [i durabil în problema excluderii sociale, ajungându-se la copiii [i familiile mar-
ginalizate, este sistemul de înv`]`mânt primar. {coala reprezint` o modalitate unic` prin care se poate
ajunge la to]i copiii vulnerabili pe parcursul mai multor ani, care le poate asigura sprijinul [i deprinde-
rile de via]` necesare, pentru ca ace[tia s` nu mai repete gre[elile p`rin]ilor lor. Statisticile indic` îns`
c` sistemul de înv`]`mânt românesc nu a reu[it s`-[i îndeplineasc` aceast` sarcin`, în înv`]`mântul pri-
mar înregistrându-se rate sc`zute de cuprindere [i rate ridicate de abandon în rândul grupurilor de copii
vulnerabili, cum ar fi copiii din mediul rural [i copiii rromi. Ratele brute de cuprindere în înv`]`mântul
secundar pentru aceste grupuri de copii este de 15% sau chiar mai pu]in. Mai mult, mai ales când se are
în vedere abordarea grupurilor de copii vulnerabili, se impune îmbun`t`]irea sistemului de înv`]`mânt
românesc dintr-o serie de puncte de vedere, cum ar fi finan]area, infrastructura [colar`, asigurarea unei
atmosfere prietenoase pentru copii, metodica pred`rii, pedagogia, programele [colare, materialele
didactice [i manualele. E adev`rat c` se depun unele eforturi de îmbun`t`]ire a sistemului de înv`]`mânt
în spiritul procesului de aderare a României la UE. Pe termen lung, va trebui s` se acorde o importan]`
deosebit` rezolv`rii unor probleme cum ar fi slaba preg`tire a cadrelor didactice, lipsa unor cadre didac-
tice calificate [i statutul modest al cadrelor didactice, care pot afecta posibilitatea de a se asigura copi-
250
ilor o educa]ie de înalt` calitate, bazat` pe deprinderile de via]`.
5.2.1. Serviciile de ajutor financiar
Caseta 10
Întrebare: Ce tipuri de servicii de prevenire (în domeniul protec]iei copilului) exist` [i cât de
eficiente sunt acestea?
R`spuns: Exist` servicii de ajutor financiar [i un num`r redus de noi servicii. Sistemul a fost
251
complet ineficient pân` în prezent.
În România, serviciile de prevenire pentru familiile vulnerabile au fost [i continu` s` fie dominate de
ajutoarele financiare. De[i la aceste servicii este necesar s` se adauge unele scheme de generare a veni-
turilor [i alte servicii de asisten]` social`, ele pot juca în continuare un rol important dac` sunt vizate
persoanele care au cu adev`rat nevoie de ele. Programele de asisten]` social` cuprind asigurarea veni-
tului minim garantat, m`sur` introdus` începând din 2002, ajutoarele pentru înc`lzire, aloca]ia pentru
copii, aloca]ia pentru familiile monoparentale, [i aloca]ia complementar` pentru familie, introdus` în
2004. De[i venitul minim garantat poate constitui o poten]ial` plas` de protec]ie social` care ofer` o
m`sur` de ultim` instan]` în lupta împotriva s`r`ciei, în anul 2002 el nu a fost asigurat decât unui pro-
cent de 12% din segmentul de 20% cel mai s`rac al popula]iei, nereu[ind astfel s`-[i îndeplineasc`
scopul. În acela[i timp, transferurile publice reprezint` 80% din consumul total al celor mai s`raci 20%
din popula]ie, ceea ce scoate în eviden]` importan]a unor astfel de transferuri financiare de la cei mai
s`raci la s`raci. Veniturile din astfel de transferuri sunt mai ridicate în Bucure[ti decât în orice alt`
regiune, un alt semn al faptului c` serviciile sunt prost orientate, având în vedere c` municipiul
252
Bucure[ti este regiunea cea mai bogat`.
250
Guvernul României [i UNICEF, Programul de cooperare 2005-2009 - Document Strategic, (februarie
2004), pp. 5-6, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii [i Institutul de {tiin]e ale Educa]iei, Educa]ia rural` în
România - condi]ii, probleme [i strategii de dezvoltare, (2002 a), pp. 173-184, Sistemul ONU în România,
România Evaluare comun` de ]ar`, (octombrie 2003), pp. 43-45, Guvernul României [i UNICEF, op. cit.,
(2003 b), pp. 183-184
251
IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 60
252
Banca Mondial`, op. cit., (septembrie 2003), pp. 47-49, 51-52, IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 16-19, 60,
Institutul Na]ional de Statistic`, Situa]ia copiilor [i tinerilor la nivel regional, (2004), p. 8
121
Aloca]ia de stat pentru copii este universal` [i nu este condi]ionat` decât de frecventarea [colii de c`tre
copiii mai mari de 7 ani. Este de departe cel mai vast program de acest fel, iar în 2003 au beneficiat de
el un num`r de 4,6 milioane copii, în timp ce aloca]ia complementar` pentru familie a ajuns la 0,9 mili-
oane familii. Aloca]ia de stat pentru copii este indexat` [i a fost actualizat` periodic de-a lungul anilor,
în timp ce forma de ajutor care a precedat aloca]ia complementar` pentru familie, introdus` în 1997,
era de valoare mic` [i nu se actualiza, pân` la înlocuirea sa în 2004. De[i în prezent aceast` aloca]ie
este mai substan]ial` în prezent [i mai bine ]intit`, ea ofer` în continuare un beneficiu marginal redus
pentru familiile cu 2 -4 copii [i nu asigur` nici un fel de beneficii suplimentare pentru familiile cu peste
4 copii. Este poate prea devreme s` analiz`m efectele acestei aloca]ii complementare pentru familie. Pe
lâng` deficien]ele înregistrate de acest program în vizarea familiilor celor mai vulnerabile, trebuie spus
[i faptul c` nici unul dintre programele de ajutorare financiar` nu ajunge la cei f`r` ad`post (cum ar fi
copiii str`zii), sau la familiile [i/sau copiii care nu au acte de identitate.
Copiii cu dizabilit`]i [i copiii cu HIV/SIDA beneficiaz` de o aloca]ie pentru copii dubl`, care nu este
condi]ionat` de frecventarea [colii de c`tre copiii în cauz`. Copiii cu dizabilit`]i severe pot beneficia
de un asistent personal, îns` p`rin]ii sau reprezentan]ii legali ai copilului pot [i ei solicita o compensa]ie
253
echivalent` cu salariul net al unui asistent social de stat.
Tabelul 5: Principalele tipuri de ajutoare financiare pentru familiile [i copiii vulnerabili
Tipul de ajutor financiar Introdus în: Valoarea ajutorului (2004) Num`rul de

(dup` 1989) (1 USD=32.500 lei în 2004) beneficiari
Aloca]ia pentru copii (universal`) 1989 210.000 lei/lun` 4,6 milioane (2003)
Aloca]ia complementar` 1997 1 copil: 300.000 lei/lun` 0.9 milioane (2003)
pentru familie (din grupul-]int`) 2 copii: 350.000 lei/lun`
3 copii: 400.000 lei/lun`
>3 copii: 450.000 lei/lun`
Aloca]ia pentru familiile mono- 1 copil: 450.000 lei/lun`
parentale (acordat` în acelea[i 2 copii: 525.000 lei/lun`
condi]ii ca [i aloca]ia 3 copii: 600.000 lei/lun`
complementar` pentru familie >3 copii: 675.000 lei/lun`
de mai sus)
Venitul minim garantat 1995 1,1 milioane (2002)
Surs`: Banca Mondial`, România - Evaluarea s`r`ciei, (septembrie 2003), p. 49, IMAS, et al., Reformarea sis-
temului de protec]ie a copilului în România, (2004), pp. 16-19, Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei
5.2.2. Serviciile sociale de prevenire

Mai important decât ajutorul financiar pentru familiile [i copiii vulnerabili este dreptul de a beneficia de
servicii care îi pot ajuta s` dep`[easc` greut`]ile cu care se confrunt` temporar. Pe lâng` serviciile de
educa]ie [i s`n`tate, familiile vulnerabile au nevoie de o re]ea de servicii de asisten]` social`, cum ar fi
consilierea, asisten]a [i sprijinul în situa]ii de criz`, dezvoltarea deprinderilor de via]`, dezvoltarea
deprinderilor de cùtare a unui loc de munc`, asisten]` în g`sirea unei locuin]e, consiliere în domeniul
planific`rii familiale [i alte servicii de acest fel. Importan]a serviciilor de prevenire a fost scoas` în evi-
den]` [i de Comitetul pentru Drepturile Copilului. Totu[i, aceste servicii sunt înc` foarte limitate, chiar
254
dac` num`rul lor este în cre[tere.
253
Banca Mondial`, op. cit., (septembrie 2003), pp. 47-49, 51-52, IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 16-19
254
IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 15, 17, Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), p. 179
122
Caseta 11
„Ceea ce este important de ]inut minte este c`, atâta timp cât abandonul copilului nu este gene-
rat de cauze strict economice, m`surile de prevenire strict materiale nu pot fi pe deplin efi-
255
ciente“.
Obiectivul tuturor serviciilor de prevenire trebuie s` fie crearea unui mediu de protec]ie în care familii-
le [i copiii se pot bucura de toate drepturile [i de o via]` normal`. Datorit` acestor servicii, copiii nu ar
trebui s` ajung` niciodat` s` fie abandona]i, institu]ionaliza]i, exploata]i prin munc` [i trafica]i, nu ar
trebui s` ajung` pe str`zi sau în conflict cu legea sau s` fie discrimina]i în vreun alt fel. Prin urmare,
este absolut necesar s` se evite situa]ia în care serviciile de prevenire, de[i sunt disponibile pentru to]ii
copiii, s` nu ajung` tocmai la familiile [i copiii cei mai vulnerabili. Printre familiile vulnerabile din
România se g`sesc cei mai s`raci dintre s`raci, familiile cu mul]i copii, familiile disfunc]ionale, familii-
le monoparentale, familiile din zonele rurale [i peri-urbane, familiile de rromi, familiile cu copii cu di-
zabilit`]i sau copii cu HIV/SIDA. Adesea vulnerabilitatea este accentuat` prin combinarea acestor
atribute. Este prin urmare extrem de important ca aceste servicii de prevenire s` se adreseze în mod
concret unor astfel de familii.
5.2.2.1. Serviciile dedicate copil`riei timpurii
Ratele ridicate de abandon [i institu]ionalizare care se înregistreaz` [i acum, la peste 15 ani de la
c`derea comunismului, constituie o dovad` a faptului c` serviciile existente nu au reu[it pân` în prezent
s` rezolve cauzele secundare [i profunde ale acestor fenomene. Multe studii [i sondaje care au abordat
problemele abandonului [i institu]ionaliz`rii au ar`tat care sunt cauzele acestor fenomene [i au definit
profilul mamelor care risc` s`-[i abandoneze copilul. Din p`cate, informa]iile astfel ob]inute nu au fost
folosite pentru a se asigura acestor mame servicii de prevenire relevante. Mamele [i familiile au nevoie
de o gam` de servicii de asisten]` convergente pentru a putea evita sarcinile nedorite [i abandonul.
Deoarece aten]ia guvernului s-a concentrat asupra asigur`rii ajutorului financiar, pu]inele servicii de
asisten]` social` existente au fost dezvoltate de ONG-uri. De pe la sfâr[itul anilor 1990 [i statul a
început s` dezvolte astfel de servicii (vezi Figura 5.10), de[i num`rul lor este în continuare redus, sunt
localizate mai ales în mediul urban, nu vizeaz` întotdeauna grupurile relevante [i sunt de o calitate vari-
abil`. Mai mult, scopul urm`rit [i standardele multora dintre aceste servicii nu sunt clar definite [i în
256
multe cazuri sunt interpretate diferit.
Figura 5.10: Servicii de prevenire furnizate beneficiarilor ANPDC
(servicii specializate)
140 Centre de zi
120 125
110 Centre de
100 consiliere
80 85 pentru p`rin]i
64 70 Centre pentru
60 49 57 mam` [i copil
50 54
40 41 40
24 Servicii de
16 23 consiliere [i
20
13 planificare familial`
0 Sprijin pentru
femeile gravide
2000 2001 2002 2003 2004 la risc
255
IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 15
256
Ibid., pp. 60-61, Anexa 6
123
Absen]a accesului la serviciile de planificare familial`. De[i contraceptivele sunt accesibile [i exist`
unele servicii de planificare familial`, num`rul în continuare ridicat de sarcini nedorite, care conduc la
abandon [i institu]ionalizare, dovede[te faptul c` aceste servicii sunt insuficiente. Lipsa informa]iilor [i
cuno[tin]elor pe aceast` tem`, al`turi de accesul limitat la astfel de servicii, sunt câteva dintre cauzele
pentru care serviciile nu sunt utilizate. O alt` cauz` se refer` la calitatea serviciilor de planificare fami-
lial` furnizate. Abordarea serviciilor de planificare familial` [i a metodelor contraceptive este adesea
prea medical` [i nu ]ine seama de aspectele culturale [i sociale. Astfel, s-ar putea ca aceste servicii s`
nu fie îndreptate c`tre cei care au cea mai mare nevoie de ele, ci mai degrab` c`tre segmente ale soci-
et`]ii ale c`ror nevoie nu este atât de acut`.
La sfâr[itul anului 2004, în toat` România existau doar 23 de servicii sociale care ofereau monito-
rizare, asisten]` [i sprijin femeilor gravide la risc de a-[i abandona copilul. Aceste servicii au fost îns`
create foarte recent, devreme ce în anul 2000 nu existau decât dou` astfel de servicii. În acela[i timp,
în 2004 existau 70 de centre de consiliere [i sprijin pentru p`rin]i. De[i insuficient, num`rul acestor
centre a crescut considerabil pe parcursul ultimilor câ]iva ani. Se impune îns` realizarea unor noi studii
257
[i cercet`ri pentru a se în]elege accesibilitatea, modul de orientare [i calitatea acestor servicii.
Centrele pentru mam` [i copil. Num`rul centrelor pentru mam` [i copil a crescut încet, dar constant pe
parcursul ultimilor ani, ajungând la 57 în 2004. Acest num`r este îns` departe de a fi suficient, mai ales
c` aceste centre sunt localizate doar în ora[ele mari. Conform datelor prezentate în studiul IMAS din
2004, unele centre pentru mam` [i copil asigur` ad`post temporar [i hran`, în timp ce altele
func]ioneaz` ca mijloace de prevenire a abandonului, ajutând-o pe mam` s`-[i p`streze copilul pân`
când g`se[te o modalitate pentru a se între]ine pe sine [i copilul.
Centrele de zi. Num`rul centrelor de zi pentru copiii vulnerabili a crescut rapid [i a ajuns la 125 în
2004, toate centrele fiind îns` amplasate în mediul urban. Studiul IMAS realizat în 2004 a ajuns la con-
cluzia c` unele centre de zi nu asigurau decât ad`post temporar [i hran`, în timp ce altele reu[eau s`
contribuie la îmbun`t`]irea rezultatelor [colare a copiilor, ofereau posibilit`]i de preg`tire profesional`
[i alte forme de sprijin pentru reintegrarea social`. În acela[i timp, unit`]ile din fosta re]ea de cre[e [i
gr`dini]e, care puteau fi utilizate pentru furnizarea unor servicii similare, s-au redus la num`r, fiind
258
prea costisitoare pentru p`rin]ii care ar avea cea mai mare nevoie de ele.
Serviciile de înregistrare a na[terilor. Pentru ca un copil s` poat` evita riscul discrimin`rii de-a lungul
întregii vie]ii, este extrem de important` înregistrarea sa la na[tere. Sistemul existent în maternit`]i, prin
care ar trebui s` se asigure înregistrarea tuturor nou-n`scu]ilor imediat dup` na[tere, precum [i elibe-
rarea unui certificat de na[tere cu un cod numeric personal, nu func]ioneaz` prea bine. Conform studi-
ului privind abandonul realizat în 2005, Birourile de înregistrare a na[terilor din maternit`]i nu au putut
confirma existen]a certificatului de na[tere decât pentru 36% din copiii abandona]i. Departamentelor
pentru Protec]ia Copilului (DPC) le-a revenit astfel sarcina mai dificil` de a ob]ine mai târziu acte de
identitate pentru restul de 64%. Comitetul pentru Drepturile Copilului a subliniat absen]a unor m`suri
259
de prevenire a ne-înregistr`rii copiilor în România.
Serviciile asigurate în spital
Consulta]ia prenatal`. În cadrul studiului privind abandonul din 2005 s-a constatat c` peste 60% din-
tre mamele care [i-au abandonat copiii nu au fost niciodat` la consulta]ia prenatal`, ceea ce indic` fap-
tul c` respectivii copii au fost nedori]i înc` de la bun început.
257
Site-ul pe Internet al ANPDC, www.copii.ro, (2 iunie 2005)
258
IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 61-63, UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), p. 114
259
UNICEF, et al., op. cit., (2005), pp. 9, 27-28, 48, Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), p. 178
124
Prin Ordin Comun al Ministrului S`n`t`]ii [i al Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie
din 2003, s-a prev`zut obligativitatea maternit`]ilor [i spitalelor de pediatrie de a angaja un asistent social,
precum [i obliga]ia acestora ca, în termen de 48 h de la na[terea copilului, s` sesizeze în scris un medic
de familie în vederea înscrierii nou-n`scutului pe lista acestuia. De asemenea, maternit`]ile [i spitalele de
pediatrie au obliga]ia de a sesiza serviciile de protec]ie a copilului în termen de 24 de ore de la constatarea
abandonului unui copil. Studiul privind abandonul din 2005 a constatat îns` c` mai mult de jum`tate din
aceste unit`]i nu respectau obliga]iile consecutive acestui ordin. Doar 46% din maternit`]i aveau angaja]i
260
asisten]` sociali [i doar 10% din copii aveau sesiz`rile c`tre DPC înscrise în foile de observa]ie.
Caseta 12
„Eu am n`scut în aceast` maternitate acum 26 de ani. Nu pot s` cred c` într-un ora[ atât de
important, unde au fost atâtea evenimente cu copii deceda]i în maternitate/sec]ia de nou-n`scu]i,
s` nu existe rooming-in. Aici copilul înf`[at [i bine strâns fedele[ este dat mamei care este inter-
nat` pe o sec]ie cu 3 etaje mai jos fa]` de sec]ia unde se afl` copilul, strict ca s`-l al`pteze dup`
un program afi[at, ca acum 50 de ani“.
261
Relatarea unui investigator de teren în studiul privind abandonul din 2005.
Maternit`]ile. Mediul din maternit`]i poate fi util pentru prevenirea abandonului [i a institu]ionaliz`rii
ulterioare a copilului. Contactul permanent între mam` [i copil [i al`ptatul continuu duc la crearea unui
puternic ata[ament între ace[tia. Personalul medical nu recunoa[te suficient importan]a asigur`rii aces-
tei apropieri între mam` [i copil [i nu accept` ideea c` sistemul rooming-in poate contribui semnifica-
tiv la descurajarea inten]iilor de abandon.
În cadrul studiului privind abandonul din 2005 s-a constatat c` majoritatea maternit`]ilor/ sec]iilor de nou-
n`scu]i nu dispuneau de saloane rooming-in pentru mam` [i copil, situa]ie care încurajeaz` de fapt sepa-
rarea mamei de copil (vezi Figura 5.11). Doar 14% dintre copiii abandona]i au beneficiat de îngrijiri în sis-
tem rooming-in cu mamele lor [i doar 30% au fost alimenta]i la sân. În sec]iile de nou-n`scu]i tradi]ionale,
copilul este dat mamei pentru o perioad` scurt` de timp pentru ca s`-l al`pteze. Multe femei gravide vin la
spital cu inten]ia de a-[i abandona copilul, îns` aproape o treime dintre ele spun c` s-au r`zgândit dup` ce
262
au n`scut copilul. Din p`cate, ele nu au beneficiat de sus]inerea necesar` pentru a-[i putea p`stra copiii.
Figura 5.11: Existenţa facilităţilor rooming-in în maternităţi (2004)
27%
30%
Rooming-in
F`r` rooming-in
Mixt
43%
Surs`: UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor din România, (2005), p. 36
Serviciile pediatrice - îngrijirea post-natal`. Nou-n`scu]ii cu un mare risc de a suferi de dizabilit`]i nu

sunt suficient monitoriza]i. Copiii pot avea unele afec]iuni care, dac` nu sunt tratate în mod
260
UNICEF, et al., op. cit., (2005), pp. 9-10, 38, 81, 107, 111
261
Ibid., p. 37
262
Ibid., pp. 26-27, 36-37, 82
125
corespunz`tor, sau nu sunt tratate deloc, pot evolua [i genera dizabilit`]i. Num`rul serviciilor disponi-
bile pentru detectarea timpurie [i prevenirea dizabilit`]ii este limitat, acestea existând doar în câteva
ora[e mai mari. În acest fel, se rateaz` ocazia de a se preveni o serie de dizabilit`]i [i chiar eventuala
263
spitalizare, institu]ionalizare [i/sau abandonare a copilului.
Sec]iile de pediatrie. În ultimii câ]iva ani, majoritatea spitalelor/sec]iilor de pediatrie au permis
mamelor s` stea în spital împreun` cu copiii lor sub vârsta de 5 ani. Totu[i, exist` înc` numeroase spi-
tale în care mamele trebuie s` pl`teasc` dac` vor s` stea cu copilul, pentru c` num`rul paturilor disponi-
bile pentru mame este limitat. Mai mult, conform studiului privind abandonul din 2005, un procent de
37% din spitalele/sec]iile de pediatrie nu permit mamelor (care nu au fost internate cu copilul) s`-[i
viziteze copilul. În acest fel, copiii ajung s` fie separa]i de mamele lor perioade mai lungi de timp, ceea
264
ce poate duce în cele din urm` la abandon.
Caseta 13
„De ce sunt [copiii] l`sa]i în spital [i nu beneficiaz` de o m`sur` de protec]ie?
Domnul director de la protec]ia copilului ne-a explicat c` nu are unde s`-i duc`. Leag`n nu mai
exist`, iar asisten]ii maternali nu vor s` ia ni[te copii atât de distrofici. Uita]i-v` la el, la 6 luni
are 3 kg.
Dac` cineva i-ar ]ine în bra]e [i i-ar iubi crede]i c` s-ar dezvolta mai bine?
Bineîn]eles. Ei s`racii plâng toat` ziua, chiar [i noaptea. Noi deja ne-am obi[nuit [i nici nu-i
auzim.
Au venit vreodat` p`rin]ii?
Da, la unii, sunt ]igani, dar nu-i vor acas`, c` nu le place cum arat`“.
265
Discu]ie între un investigator de teren [i un medic pediatru
Reintegrarea în familia biologic`. Studiul privind abandonul din 2005 a constatat c` 40-45% din nou-
n`scu]ii abandona]i în maternit`]i au fost „reintegra]i“ temporar în familia biologic`. Mul]i copii sunt
pur [i simplu du[i cu Salvarea direct la poarta casei unde domiciliaz` mama la câteva zile dup` na[tere,
f`r` nici o preg`tire, f`r` a se sesiza Direc]ia pentru Protec]ia Copilului, f`r` s` se fi întocmit docu-
mentele de stare civil` pentru ei. Majoritatea acestor copii ajung pân` la urm` în sistemul de protec]ie
a copilului dup` ce sunt „abandona]i din nou“ într-o sec]ie de pediatrie. În mod asem`n`tor, aproxima-
tiv 50% din copiii abandona]i în spitalele de pediatrie sunt „reintegra]i“ în familia biologic`, folosin-
du-se aceea[i metod`, adic` livrarea copilului acas` la p`rin]i. În nici unul dintre cazuri, ace[ti copii nu
beneficiaz` de sprijin [i nu sunt urm`ri]i ulterior, [i astfel în multe situa]ii s`n`tatea [i integritatea lor
sunt puse în pericol, înc`lcându-se principiul respect`rii intereselor superioare ale copilului. Mul]i din-
tre ace[ti copii sunt adu[i înapoi în spitalele de pediatrie, starea lor de s`n`tate fiind adesea foarte
proast`. Sec]iile de pediatrie sunt frecvent utilizate ca „institu]ii de protec]ie social`“, iar studiul privind
abandonul din 2005 a constatat c` la 10% din copiii spitaliza]i nu se stabilise un diagnostic medical.
Sec]iile de pediatrie/recuperare au înlocuit într-un fel fostele leag`ne pentru copiii între 0-3 ani.
Centrele de recep]ie de urgen]` au fost gândite pentru plasarea copiilor abandona]i în institu]ii sanitare,
pân` în momentul în care li se stabile[te identitatea. Mul]i dintre copiii din aceste centre vin îns` direct
de pe „strad`“. În acela[i timp s-a constatat c` dou` treimi dintre copiii care stau în astfel de centre de
recep]ie petrec aici mai mult timp decât limita permis` de 30 de zile.
263
Inclusion Europe, et al., Drepturile omului ale persoanelor cu handicapuri intelectuale, raport de ]ar`,
România, (2002), pp. 11, 15
264
UNICEF, et. al., op. cit., (2005), pp.9-10, 38, 81, 107, 111
265
Ibid., p. 33
126
Se pare c` sec]iile de pediatrie/recuperare sunt uneori considerate cel mai la îndemân` substitut de ser-
viciu social accesibil atât pentru p`rin]i, cât [i, în mod paradoxal, pentru serviciile de protec]ie a copilu-
lui. De multe ori p`rin]ii au convingerea c` în spital copilul lor este mai bine îngrijit [i astfel „aleg“ spi-
talul ca alternativ` mai bun` pentru cre[terea copilului, pe care îl abandoneaz` astfel temporar sau
definitiv. În acela[i timp, serviciile de protec]ie a copilului utilizeaz` spitalul de pediatrie pentru
g`zduirea copiilor pân` la cùtarea sau g`sirea unei m`suri de protec]ie. Pentru unele sec]ii de pediatrie
mai mici, acceptarea acestor copii abandona]i poate însemna îns`[i supravie]uirea proprie, deoarece alt-
fel ar fi închise. Din punct de vedere financiar, aceasta este o solu]ie bun` [i pentru p`rin]i, care vor
continua s` primeasc` aloca]ia pentru copil. Dac` se g`se[te un asistent maternal pentru copil, p`rin]ii
266
vor pierde avantajele materiale. În orice caz, copilul este evident cel care are cel mai mult de pierdut.
În concluzie, de[i s-au înfiin]at un num`r tot mai mare de servicii de asisten]` social`, abandonul
copilului va continua la aceea[i scar` atâta timp cât maternit`]ile [i spitalele de pediatrie continu` s` fie
267
percepute ca prima solu]ie pentru plasarea copiilor afla]i în situa]ii de risc.
5.2.2.2. Copil`ria medie [i adolescen]a - serviciile educative
În Strategia de dezvoltare a înv`]`mântului pre-universitar de stat pentru perioada 2001-2002, actuali-
zat` în 2002 cu un plan de perspectiv` pân` în anul 2010, se stabile[te politica din domeniul educa]iei
pentru aceste categorii de copii. Printre priorit`]ile strategice se num`r` asigurarea echilibrului între
echitate [i calitate, asigurarea unor facilit`]i sociale pentru elevii din mediile defavorizate, adaptarea
procesului de predare-înv`]are la nevoile individuale ale copilului, garantându-se astfel [anse egale
tuturor copiilor în privin]a accesului la înv`]`mântul pre-universitar. Toate aceste m`suri se adreseaz`
problemelor sesizate de Comitetul pentru Drepturile Copilului, care subliniaz` faptul c` copiii din
familiile defavorizate, copiii cu dizabilit`]i, copiii cu HIV/SIDA, copiii rromi, copiii str`zii etc. „nu
268
beneficiaz` de [anse egale în ceea ce prive[te educa]ia.“ S-au ini]iat o serie de programe pentru a se
asigura realizarea unor priorit`]i strategice, cum ar fi educa]ia pentru copiii cu nevoi speciale, pentru
copiii rromi, pentru prevenirea abandonului [i pentru recuperarea celor care au abandonat deja
269
[coala. Dup` cum s-a discutat la sub-capitolul 5.1.2., nivelul frecven]ei în rândul grupurilor de copii
vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i r`mâne totu[i destul de redus.
Se pare îns` c` nu exist` o viziune pe termen lung în domeniul educa]iei, sau poate nu exist` voin]a
politic` [i resursele necesare pentru a se implementa o astfel de viziune. Sistemul de înv`]`mânt nu a
reu[it s` r`spund` la cererea [i cerin]ele în permanent` schimbare de pe pia]a muncii, nu a reu[it s`
introduc` pe scar` larg` educa]ia bazat` pe deprinderile de via]`, nu a reu[it s` lupte eficient împotriva
discrimin`rii [i nu a reu[it s` asigure accesul la educa]ie al grupurilor de copii celor mai vulnerabile.
Mai mult, sistemul de înv`]`mânt nu a reu[it s` ac]ioneze în mod preventiv pentru a evita abandonul
[colar, ceea ce a dus la apari]ia copiilor exploata]i prin munc`, a copiilor str`zii, a copiilor trafica]i sau
afla]i în conflict cu legea etc., nereu[ind nici s` ia m`suri recuperatorii în vederea reintegr`rii acestor
copii în sistemul [colar. În sfâr[it, [coala nu a reu[it s` asigure o educa]ie bazat` pe nevoile copiilor
rromi, copiilor cu dizabilit`]i, copiilor cu HIV/SIDA, copiilor institu]ionaliza]i [i celor afla]i în deten]ie.
În România, con]inutul educa]iei este în mod tradi]ional foarte competitiv [i teoretic. Acest sistem eli-
tist se concentreaz` asupra elevilor dota]i, care manifest` interes [i aptitudini pentru materiile teoretice,
266
Ibid., pp. 32, 48, 106-107, 110
267
Ibid., p. 105
268
privind stadiul actual al integr`rii copiilor cu dizabilit`]i în sistemul general de înv`]`mânt, (2003), pp. 30-31,
269
Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, et al., Participarea la educa]iei a copiilor rromi - probleme, solu]ii, actori,
(2002 b), pp. 33-36
127
în timp ce elevii mai pu]in dota]i, sau elevii care manifest` un interes mai mare fa]` de preg`tirea pro-
fesional`, nu constituie o prioritate. Aceast` concentrare asupra elitelor este de asemenea reflectat` în
programele de înv`]`mânt [i ar putea constitui o explica]ie pentru dificult`]ile întâmpinate în încercarea
de a adapta sistemul [colar la nevoile [i poten]ialul anumitor grupuri de copii vulnerabili sau chiar al
anumitor copii. Aceast` adaptare presupune existen]a unei perspective pe termen lung [i a unei viziuni
clare.
Serviciile pentru prevenirea abandonului [colar
Aloca]iile pentru copii. Aloca]ia universal` pentru copii este condi]ionat` de frecven]a [colar` a copii-
lor, fiind perceput` ca un puternic stimulent pentru trimiterea copiilor la [coal`. Acest lucru este vala-
bil mai ales în comunit`]ile rurale s`race [i în comunit`]ile s`race de rromi, unde exist` mul]i copii care
risc` s` abandoneze [coala pentru a merge la munc`. Pentru a putea beneficia de aloca]ie nu este nece-
sar` decât o anumit` prezen]` la [coal`, nu [i rezultate bune la înv`]`tur`. {i directorii de [coli recunosc
c`, din p`cate, aloca]iile pentru copii nu sunt întotdeauna folosite în interesul copilului, uneori putând
contribui la alcoolismul p`rin]ilor [i la violen]a din familie. Pe de alt` parte, cheltuielile tot mai mari
pe care le presupune trimiterea copiilor la [coal`, al`turi de ajutoarele mici pentru [coal`, continu` s`
contribuie la abandonul [colar [i la slaba frecven]` [colar` a grupurilor vulnerabile de copii. Legea
privind asigurarea venitului minim garantat din 2002 prevede ca neplata aloca]iei pentru copii din
cauza absen]ei de la [coal` a copilului s` fie compensat` de acordarea unui venit minim garantat mai
ridicat. Astfel, pentru cei mai s`raci dintre s`raci, care pot beneficia de venitul minim garantat, aloca]ia
270
pentru copii nu mai constituie un stimulent pentru frecven]a [colar` a copiilor.
În anul [colar 2001-2002, pentru a se încuraja mersul la [coal` al copiilor din familiile s`race, acesto-
ra li s-au acordat gratuit rechizite [colare. De exemplu, 85-100% din totalitatea copiilor cuprin[i în
studiul privind exploatarea copilului prin munc` în mediul rural, realizat de E. Stativ` în 2001, aveau
dreptul s` beneficieze de rechizite gratuite de la stat. De asemenea, copiii care frecventau înv`]`mân-
tul de stat, de la gr`dini]` pân` la clasa a IV-a, au beneficiat gratuit de programul cornul [i laptele.
271
Efectele acestor subven]ii nu au fost înc` evaluate în mod corespunz`tor.
Înv`]`mântul de slab` calitate. În ciuda facilit`]ilor oferite pentru a-i aduce pe copii la [coal`, [colile
nu reu[esc s` previn` fenomenul abandonului [colar. Acest e[ec pare s`-[i aib` r`d`cinile în abordarea
elitist` [i în educa]ia de slab` calitate oferit` de [coal`, care este ilustrat` de deficien]ele din programele
de înv`]`mânt, de modul de preg`tire al cadrelor didactice, inclusiv din punct de vedere pedagogic [i
metodic, de manuale, de mediul [colar [i de posibilit`]ile de a ob]ine un loc de munc` ca rezultat al
studiilor urmate. Din cauza absen]ei unui înv`]`mânt profesional care s` r`spund` nevoilor de pe pia]a
muncii, elevii cu înclina]ii mai practice nu prea aleg [coala. S-a constatat c` printre cauzele abandonu-
lui [colar de c`tre copiii str`zii care muncesc [i copiii victime ale traficului se num`r` slaba calitate a
înv`]`mântului, precum [i cheltuielile [i slabele posibilit`]i de angajare cu care s-au confruntat cei care
272
au trecut prin sistemul de înv`]`mânt.
Absen]a educa]iei bazate pe deprinderile de via]`. Sistemul de înv`]`mânt românesc este puternic axat
pe transmiterea cuno[tin]elor teoretice, neglijându-se în acela[i timp formarea unor deprinderi de via]`,
270
Funda]ia ECHOSOC, Copiii rromi care muncesc [i familiile acestora - Caracteristici socio-culturale [i
condi]ii de via]`, (2002), pp. 33-35, Stativ`, et al., Studiu de referin]` privind munca copiilor din mediul rural
în cinci jude]e ale României - 2001, (2001), pp. 8, 18, 41, 49-50, CASPIS, op. cit., (iulie 2002), pp. 58-59
271
Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, et al., Participarea la educa]ie a copiilor rromi - probleme, solu]ii, actori,
(2002 b), p. 34, Stativ`, et al., op. cit., (2001), p. 49, IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 18
272
Bucure[ti, (2002), pp. 29, 42
128
cum ar fi capacitatea de a rezolva conflicte [i de a lua decizii, gândirea critic`, stabilirea unor rela]ii
inter-culturale [i democratice, ne-discriminarea, deprinderile parentale, deprinderile privind s`n`tatea
273
sexual` [i a reproducerii . Sistemul [colar poate fi un important instrument atât pentru asigurarea
alternativelor la exploatarea prin munc`, la fenomenul copiilor str`zii [i la infrac]ionalitate, dar [i un
mijloc de formare a deprinderilor de via]` în leg`tur` cu aspecte cum ar fi traficul, discriminarea, aban-
donul [i HIV/SIDA. În 1999, de exemplu, doar aproximativ 42% din persoanele între 15-24 ani au be-
neficiat de cursuri despre HIV/SIDA în [coal` înainte de împlinirea vârstei de 18 ani. Procentul echiva-
274
lent înregistrat în rândul rromilor era de numai 16% la fete [i 23% la bìe]i . Ca prim pas îns`,
educa]ia sanitar` a fost introdus` în programele [colare în 2002, fiind op]ional` pentru elevii din 10.000
[coli pilot, care reprezint` aproximativ o treime din num`rul total de [coli.
{coala ca aren` social` pentru to]i elevii. Pe lâng` cuno[tin]ele [i deprinderile de via]` pe care le
formeaz`, [coala ofer` [i un important mijloc pentru socializarea copilului [i primul mediu social în via]a
unui copil în care acesta poate stabili rela]ii complexe. Copilul începe s` aib` noi responsabilit`]i, iar
rezultatele activit`]ii sale sunt judecate de familie, de cadrele didactice [i de colegii de [coal`. În
România, din p`cate, copiii sunt neglija]i atât acas`, cât [i la [coal`. Cadrele didactice au tendin]a de a
lucra cu copiii care provin din familiile „normale“, marginalizându-i pe cei care provin din familii cu
275
probleme, încurajând astfel implicit abandonul [colar.
Absen]a unor [coli neadaptate cerin]elor copiilor. Conform statisticilor de pe la mijlocul anilor 1990,
rata dizabilit`]ilor contractate de copiii de vârst` [colar` din România (15-22%) era mai ridicat` decât
media din Europa (8-12%). Principalele dizabilit`]i întâlnite erau problemele de vedere, malforma]iile
coloanei [i modific`rile structurale ale sistemului locomotor. Se consider` c` acestea erau provocate de
condi]iile din [coli, cum ar fi absen]a unui mobilier adecvat pentru copii, spa]iul necorespunz`tor pen-
tru s`lile de clase, supra-aglomerarea, precum [i iluminatul prost [i igiena precar`. Starea de s`n`tate
actual` a elevilor [i m`sura în care [colile asigur` o atmosfer` prietenoas` fa]` de copii trebuie s` con-
276
stituie subiectul unor noi studii.
Serviciile de educa]ie pentru copiii rromi. Cl`dirile [colilor pentru „rromi“ sunt mai vechi [i mai
aglomerate decât alte [coli, [i adesea nu sunt dotate cu biblioteci. În [colile cu elevi rromi, rata de trans-
fer în rândul cadrelor didactice este mult mai mare, existând un deficit mult mai mare de cadre didac-
tice calificate, mai ales în [colile cu clasele I-IV (vezi Figura 5.12). Astfel, în timp ce din num`rul total
al [colilor rurale cu clasele I-IV, 44% se confrunt` cu o lips` de profesori califica]i, în cazul [colilor
frecventate de „rromi“ procentul ajunge la 67%. În cazul [colilor unde elevii rromi reprezentau peste
277
50% dintre elevi, deficitul dep`[ea chiar 80% . Dup` cum se spune într-un alt studiu, „[colile segre-
278
gate par s` fie formulele institu]ionale în care schimbarea este cel mai pu]in probabil s` se produc`“.
273
274
ARSPMS, et al., Studiul s`n`t`]ii reproducerii România 1999, (septembrie 2001), pp. 288-290
275
Universitatea Spiru Haret, et al., Resocializarea delincventului minor - moment important în prevenirea
infrac]ionalit`]ii adulte (2004), p.32
276
UNICEF, et al., Situa]ia copilului [i a familiei în România, (mai 1998)
277
Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, et al., Participarea la educa]ie a copiilor rromi - probleme, solu]ii, actori,
(2002 b), pp. 51-95
278
129
Figura 5.12: Lipsa personalului didactic calificat după etnie (anul şcolar 1999/2000)
100 .0%
83.5% {coli mixte
80.0%
65.0% 66.3% 67.1% {coli unde majoritatea
elevilor sunt rromi
60.0%
43.5% {coli unde predomin`
40.0% elevii rromi
{coli exclusive cu
20.0% elevi rromi
Total [coli rurale
0.0%
{coli cu clasele 1-4
Surs`: Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, Institutul de [tiin]e ale Educa]iei, Institutul pentru Cercetarea Calit`]ii
Vie]ii [i UNICEF, Participarea la educa]ie a copiilor rromi - probleme, solu]ii, actori, (2002), p. 60
Serviciile de educa]ie pentru copiii cu dizabilit`]i. Copiii cu deficien]e mentale, fizice, senzoriale, de
vorbire, afective, comportamentale sau asociate cu acestea au dreptul la o educa]ie adaptat` nevoilor [i
poten]ialului lor. Acest tip de educa]ie se poate asigura în [coli speciale, în grupuri [i clase speciale din
[colile de mas`, în [coli de mas`, precum [i sub forma educa]iei speciale (inclusiv la domiciliu) a copii-
lor cu dizabilit`]i severe. Totu[i, exist` un num`r redus de [coli speciale, [i acestea amplasate în ora[ele
mari, nefiind astfel accesibile copiilor din mediul rural. Pe de alt` parte, nu exist` nici un sistem prin
279
care s` se poat` ajunge la copiii cu dizabilit`]i „ascun[i“, care astfel r`mân necunoscu]i.
Integrarea copiilor cu dizabilit`]i din [colile speciale în înv`]`mântul de mas` a început în anul [colar
2000-2001, îns` nu a fost încununat de succes pân` în prezent. Preg`tirea cadrelor didactice [i a direc-
torilor de [coli, mai buna con[tientizare a membrilor comunit`]ii, asigurarea unor programe flexibile [i
preg`tirea p`rin]ilor în acest sens constituie doar câteva dintre ac]iunile care nu au reu[it s` înso]easc`
procesul de integrare. În acela[i timp, multe cadre didactice nu dispun nici de calificarea, nici de infor-
ma]iile necesare pentru a putea lucra cu copiii cu dizabilit`]i. Pe de alt` parte, unele cadre didactice se
280
opun schimb`rii, îngreunând [i mai mult acest proces.
5.2.3. Serviciile sociale de recuperare
5.2.3.1. Serviciile de recuperare pentru copiii lipsi]i de îngrijirea p`rinteasc`
Dup` cum am men]ionat mai sus, un numitor comun pentru to]i copiii abandona]i este sta]ionarea
îndelungat` a acestora în institu]iile medicale pân` la instituirea unei m`suri permanente de protec]ie,
281
ceea ce le putea pune în pericol s`n`tatea [i dezvoltarea . Din cauza închiderii leag`nelor pentru
copiii sub vârsta de 3 ani, precum [i din cauza absen]ei unui num`r suficient de servicii adecvate pen-
tru înlocuirea acestora, copiii abandona]i r`mâneau mult timp în maternit`]i [i sec]iile de pediatrie/recu-
perare pentru c` nu aveau unde s` plece. Aceast` situa]ie poate duce la cre[terea num`rului de copii
care ajung în institu]iile reziden]iale, de[i acest lucru nu serve[te interesele superioare ale copilului.
De[i adesea se încearc` alternativa integr`rii copilului în familia sa biologic`, se în]elege într-o m`sur`
tot mai mare importan]a sus]inerii unor solu]ii în cadrul familiei imediate sau extinse. Totu[i, meca-
nismele de sus]inere în acest sens nu sunt înc` suficient de solide.
279
280
privind stadiul actual al integr`rii copiilor cu dizabilit`]i în sistemul general de înv`]`mânt, (2003), pp. 30-31
281
UNICEF, et al., Situa]ia privind abandonul copiilor în România, (2005), pp. 30-31
130
Caseta 14
Practica livr`rii copiilor abandona]i. În absen]a unor servicii de recuperare func]ionale, se
întâmpl` înc` destul de des ca copiii abandona]i în maternit`]i [i sec]ii de pediatrie s` fie livra]i
acas` la p`rin]ii lor biologici sau la o rud`. În mod asem`n`tor, în cadrul unui program desf`[urat
în 2001 [i denumit „Din nou acas`“, copiii str`zii erau aduna]i [i livra]i acas` la p`rin]ii lor bio-
logici. Se întâmpl` destul de des ca adolescentele [i tinerele traficate în strìn`tate pentru
exploatare sexual` s` fie duse acas` la p`rin]ii lor biologici la întoarcerea în România. La fel,
începând cu anul [colar 2000-2001, copiii cu dizabilit`]i au fost, într-un fel, livra]i la [colile de
mas`. Aceste ac]iuni au în comun mai multe tr`s`turi cum ar fi: i) lipsa de în]elegere a cauzelor
profunde [i a complexit`]ii fenomenelor; ii) lipsa de capacitate în rândul furnizorilor de servicii
de la nivel local; iii) programele comandate politic, promovate din motive politice; iv) preferin]a
pentru m`surile rapide, de tipul interven]iilor recuperatorii, în detrimentul unor programe de pre-
282
venire pe termen lung, adic` recurgerea la m`suri reactive în locul celor proactive. Este de la
sine în]eles faptul c`, în absen]a rezolv`rii cauzelor secundare [i profunde ale abandonului, ale
exploat`rii [i discrimin`rii în familie [i în comunitate, mul]i dintre ace[ti nou-n`scu]i, copii [i
adolescen]i sunt abandona]i, exploata]i [i discrimina]i din nou. Astfel, drepturile lor fundamen-
tale sunt înc`lcate în mod sistematic.
5.2.3.2. Serviciile de recuperare pentru copiii expu[i la cele mai grave forme de munc` a copilului [i
pentru copiii afla]i în conflict cu legea
Absen]a unor programe publice de reintegrare eficiente. Comitetul pentru Drepturile Copilului a su-
283
bliniat necesitatea realiz`rii unor programe adecvate de recuperare [i reintegrare. Din cauza absen]ei
unor astfel de programe [i servicii se perpetueaz` un cerc vicios, copiii se întorc pe str`zi, unde sunt din
nou trafica]i, sau ajung din nou în conflict cu legea. Se pare c` au fost subestimate resursele [i
capacit`]ile necesare pentru a se furniza servicii corespunz`toare de recuperare fizic` [i psihologic`, pre-
cum [i servicii de reintegrare social`. Ineficien]a sistemului de protec]ie social` poate totu[i s` fie o
cauz` a num`rului inacceptabil de mare de copii exclu[i.
În cazul traficului, exist` o prevedere legal` cu privire la asisten]a acordat` victimelor traficului în care
se prev`d unele fonduri speciale pentru consiliile jude]ene din care s` se finan]eze realizarea unor cen-
tre pentru astfel de victime. În aceast` lege nu exist` îns` prevederi speciale cu privire la copii [i nu
exist` nici un fel de programe func]ionale de reintegrare special` a copiilor într-un mediu sigur. Pân`
la începutul anului 2005, se înfiin]aser` 6 ad`posturi administrate de stat pentru victimele traficului, iar
alte 3 ad`posturi urmau s` fie finalizate pe parcursul anului 2005. Mai mult, în 2004 ANPDC a înfiin]at
10 centre de tranzit pentru copiii victime ale traficului. Este prea devreme s` evalu`m eficien]a acestor
ad`posturi [i centre, îns` sper`m c` ace[ti copii nu vor mai fi trimi[i acas` f`r` o evaluare clar` în pre-
alabil a nevoilor [i a intereselor lor superioare. Totu[i, eforturile guvernului de a proteja victimele trafi-
cului r`mân în continuare modeste, lucru care se reflect` [i în aloc`rile bugetare. În consecin]`, exist`
riscul evident ca ace[ti copii s` fie trafica]i din nou. În absen]a unui sistem de stat func]ional pentru
sprijinirea victimelor, asisten]a în cazurile de trafic din România este asigurat` în primul rând de pro-
284
gramul OIM, [i prin ONG-uri.
282
Ibid., p. 106, SCF România pentru ILO/IPEC, România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii
care muncesc în Bucure[ti (2002), p. 58, UNICEF, et al., Traficul cu fiin]e umane în Sud-estul Europei,
(noiembrie 2003 f), pp. 96-97, 100-101
283
131
A doua [ans` la educa]ie. Sistemul de înv`]`mânt nu a f`cut mare lucru pentru a le acorda elevilor care
au abandonat [coala o a doua [ans` real` de a se înscrie din nou la [coal`, oferindu-le un înv`]`mânt
primar adecvat nevoilor lor. Conform mai multor studii realizate, este foarte dificil` aducerea unui
copil înapoi la [coal`, mai ales când a trecut destul de mult timp de când n-a mai fost la [coal`. În
acela[i timp, atunci când vine vorba despre reintegrarea unor astfel de copii, [coala nu pare s`-[i asume
r`spunderea în acest sens, iar posibilit`]ile de educa]ie oferite în afara sistemului [colar sunt [i ele foarte
285
restrânse. Situa]ia copiilor afla]i în conflict cu legea [i condamna]i la închisoare este cumplit`. Numai
copiii care ajung la penitenciarul pentru copii de la Craiova au acces la cursuri obi[nuite. Celor care nu
au acces la [coal` în timpul execut`rii pedepsei le este [i mai greu s` revin` la [coal` dup` eliberare.
Asisten]a post-penal` are o importan]` foarte mare pentru copiii afla]i în conflict cu legea, fie c` au fost
condamna]i la o m`sur` educativ` sau la închisoare. Încheierea perioadei de deten]ie nu trebuie s`
însemne [i încheierea asisten]ei acordate. Deoarece copilul s-ar putea s` fi fost separat de familie [i
comunitate pentru o perioad` lung` de timp, este necesar` o perioad` de asisten]` care s`-i permit`
tân`rului delicvent s` se reintegreze în familie [i în via]a comunit`]ii. Serviciile de Reintegrare Social`
[i Supraveghere, recent înfiin]ate, reprezint` o încercare de a asigura servicii de recuperare mai bune
pentru astfel de copii. Este prea devreme ca s` ne putem da seama cât de bine func]ioneaz` aceste ser-
vicii, îns` accesul la aceste servicii este oricum prea limitat, iar calitatea serviciilor trebuie s` fie eva-
286
luat` permanent.
5.2.3.3. Serviciile de recuperare pentru copiii cu dizabilit`]i [i copiii cu HIV/SIDA
În cazul copiilor cu dizabilit`]i [i al copiilor cu HIV/SIDA, accesul la serviciile sociale nu poate fi
ob]inut decât de cei care de]in un certificat de încadrare într-o categorie de handicap. Serviciile sociale
puse la dispozi]ia acestor copii cuprind o important` component` financiar` pentru persoanele care
asigur` asisten]a primar`, fie c` este vorba de familia biologic`, de familia extins` sau de o familie sub-
287
stitut. Totu[i, pentru copiii cu HIV/SIDA nu exist` programe speciale u[or accesibile sau consiliere
privind dezv`luirea diagnosticului sau comportamentul sexual sigur. Astfel, nu se asigur` decât foarte
pu]in` educa]ie sexual` copiilor seropozitivi, nici celor care trìesc cu familiile lor biologice, nici celor
care trìesc în centre de plasament.
Asisten]a psihosocial`. Exist` pu]ine mecanisme de asisten]` psihosocial` disponibile pentru copiii cu
dizabilit`]i [i copiii cu HIV/SIDA. În plus, exist` pu]ine standarde pentru serviciile sociale sau coduri
de conduit` în rândul diferitelor categorii de speciali[ti care intr` în contact cu copiii exclu[i sau dis-
crimina]i. Totu[i, pentru a veni în întâmpinarea nevoii de a se asigura asisten]` psihosocial` pentru
288
copiii seropozitivi [i familiile acestora, au început s` se deschid` clinici de zi . Cu sprijin de la Fondul
Global, pân` la sfâr[itul anului 2005 urmeaz` s` se mai deschid` alte 16 clinici de zi, îns` activitatea
acestora trebuie s` fie completat` de programe de îngrijire la domiciliu. În acela[i timp, dat fiind fap-
tul c` mul]i copii cu HIV/SIDA vor ajunge la vârsta adult` în câ]iva ani, este important s` se atrag`
284
Al patrulea Raport anual privind traficul cu persoane, (iunie 2004), UNICEF, et al. op. cit., (noiembrie 2003
f), pp. 96, 101
285
SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), p. 57, Step by Step, et al., Evaluare rapid` privind problemele
de gen legate de copiii str`zii care muncesc în Bucure[ti, (iulie 2004), p. 49
286
Ministerul Justi]iei, Raport de cercetare - Proba]iune [i reintegrare social`, (2004), pp. 109-115
287
Statistici oferite de ANPDC, Raport de ]ar` analitic consolidat - România - 2003, (proiect), p. 12
288
Biroul Regional pentru Europa al OMS, Evaluarea managementului pacien]ilor cu HIV/SIDA [i accesul la
medicamentele pentru bolnavii de HIV/SIDA în România, (mai - iunie 2003, versiune needitat`), capitolul 5.4.3,
Statistici oferite de ANPDC, Raport de ]ar` analitic consolidat - România - 2003, (proiect), pp. 2, 12-13, 19
132
aten]ia asupra absen]ei unor servicii care s`-i preg`teasc` pe copii s` intre pe pia]a muncii [i s`
preg`teasc` societ`]ile comerciale pentru angajarea unor persoane cu HIV/SIDA.
Diagnosticul [i îngrijirea paliativ`. În Raportul de ]ar` privind copiii cu HIV/SIDA pe 2003 se
men]ioneaz` c` 74% din decesele provocate de HIV/SIDA se înregistreaz` în termen de 5 luni de la
data diagnostic`rii bolii. Aceast` situa]ie relev` ineficien]a sistemului de supraveghere [i identificare,
lipsa aptitudinilor clinice pentru diagnosticare, precum [i lipsa accesului persoanelor seropozitive la
serviciile medicale. De asemenea, ea subliniaz` slaba implicare [i motiva]ie a medicilor de familie în
asigurarea unor servicii generale de s`n`tate [i în supravegherea [i monitorizarea persoanelor seropo-
zitive. În acela[i timp, dac` avem în vedere faptul c` SIDA este o boal` cronic` a c`rei evolu]ie este
fatal` în majoritatea cazurilor, putem afirma c` num`rul serviciilor specializate pentru copiii seropo-
289
zitivi afla]i în faza final`, prin care se ofer` îngrijire paliativ`, este insuficient.
Îngrijirea [i tratamentul la domiciliu. Familiile care au copii cu dizabilit`]i severe au dreptul la un asis-
tent personal pentru copil, pl`tit de stat. Asistentul personal poate fi unul dintre membrii familiei. În
acest moment, exist` 26.966 asisten]i personali pentru copiii cu dizabilit`]i severe. Asisten]ii personali
se confrunt` cu dou` probleme majore. Una dintre ele este legat` de plata salariilor. Conform noii le-
gisla]ii, plata salariilor pentru asisten]ii personali ai persoanelor cu dizabilit`]i cade în r`spunderea con-
siliilor locale. Exist` îns` situa]ii în care asisten]ii personali întâmpin` dificult`]i în primirea salariilor,
deoarece unele dintre consiliile locale nu dispun de capacitatea financiar` necesar`. Cealalt` problem`
este legat` de lipsa sprijinului de care au nevoie pentru a putea asigura îngrijirea corespunz`toare copi-
ilor cu dizabilit`]i de care r`spund. În prezent, nu exist` nici un program de preg`tire pentru asisten]ii
personali, prin urmare exist` unele semne de întrebare cu privire la calitatea îngrijirii pe care o primesc
la domiciliu copiii cu dizabilit`]i severe.
5.2.4. Resursele umane
Atunci când discut`m despre grupurile de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i din România, se
pun poate trei probleme principale legate de resursele umane. Prima se refer` la num`rul insuficient de
personal calificat (mai ales cel care lucreaz` la nivel local în zonele rurale), a doua la preg`tirea profe-
sional` (inclusiv dezvoltarea profesional` continu` [i specializarea), iar a treia la lipsa de coordonare
[i colaborare între speciali[tii din diferite domenii. Toate aceste trei probleme sunt legate [i de pro-
gramele de înv`]`mânt oarecum învechite folosite în educa]ia universitar` a speciali[tilor care lucreaz`
cu copiii, fie c` este vorba de medici [i de personalul sanitar, de psihologi, asisten]i sociali, cadre didac-
tice sau de speciali[ti din poli]ie sau sistemul judiciar. Unele specialit`]i, cum ar fi ergoterapia, nu sunt
înc` incluse în programele universit`]ilor. To]i speciali[tii care lucreaz` cu copiii vulnerabili, exclu[i
[i/sau discrimina]i ar trebui de asemenea s` beneficieze de preg`tire sistematic` cu privire la drepturile
290
copilului, dup` cum se arat` în recomand`rile Comitetului pentru Drepturile Copilului . Din cauza lip-
sei de speciali[ti în domeniu, se întâmpl` destul de des ca func]iile importante din institu]iile care
lucreaz` cu copiii s` fie ocupate de persoane de alte profesii. De exemplu, în 1999, 30% din c`minele
291
spital pentru copiii cu dizabilit`]i erau administrate de medici veterinari sau tehnicieni. În general,
România aplic` în continuare un model medical foarte strict, care se concentreaz` în primul rând asupra
urm`ririi st`rii de s`n`tate a copilului. Astfel, copiii cu dizabilit`]i nu beneficiaz` decât de îngrijire
medical` [i de nimic altceva. Factorii determina]i lega]i de motiva]ia personalului, salarii, dezvoltarea
carierei etc. sunt discuta]i în subcapitolul 6.4.1 [i în capitolul 7.
289
Statistici oferite de ANPDC, Raport de ]ar` analitic consolidat - România - 2003, (proiect), pp. 1, 9, 17-18
290
291
European Disability Forum, et al., Raport de ]ar` privind dizabilitatea în România, (2004), p. 9
133
Personalul din sistemul de îngrijire [i protec]ie a copilului. Exist` în continuare o mare lips` de asis-
ten]i sociali [i psihologi, deoarece în perioada 1979-1989 nu a fost format nici m`car un specialist în
acest domeniu. Mai mult, calitatea preg`tirii acestora este destul de variabil`, deoarece programele de
înv`]`mânt utilizate în momentul reînfiin]`rii acestor specialit`]i la diferite universit`]i erau foarte înve-
chite. Încerc`ri de a se actualiza aceste programe s-au f`cut abia de pe la sfâr[itul anilor 1990, de[i ele
r`mân în continuare destul de diferite de la o universitate la alta, depinzând în foarte mare m`sur` de
vederile profesorilor de la universitatea local`. Asisten]ii sociali care lucreaz` cu mamele în risc de a-[i
abandona copiii adesea nu dispun de preg`tirea [i cuno[tin]ele necesare pentru a în]elege psihologia
femeilor gravide sau a mamelor care au n`scut recent. Exist` un num`r insuficient de speciali[ti
preg`ti]i pentru a oferi copiilor asisten]` psihosocial` [i pentru a asigura p`rin]ilor sprijinul necesar în
sus]inerea interesului pe termen lung al acestora fa]` de dezvoltarea copiilor lor. Comisiile pentru
Protec]ia Copilului dispun de poten]ialul necesar pentru a constitui o func]ie integrat` la care pot par-
ticipa exper]i din diferite domenii. Capacit`]ile acestor Comisii în domeniul drepturilor copilului sunt
292
îns` în continuare foarte limitate. Copiii care trìesc în institu]ii sunt adesea îngriji]i de persoane cu
diferite preg`tiri care adesea au prea pu]in de a face cu munca pe care o desf`[oar`. Absen]a asisten]ei
psihosociale este vizibil` atât în sistemul sanitar cât [i în sistemul [colar, ceea ce reduce posibilitatea
identific`rii [i sprijinirii copiilor vulnerabili.
Personalul din sistemul sanitar. Personalul sanitar preg`tit conform modelului medical tradi]ional ade-
sea nu î[i d` seama c` mai sunt necesare [i alte categorii de speciali[ti în procesul de îngrijire a copilu-
lui. De asemenea, personalul sanitar nu î[i d` întotdeauna seama c` exist` unele institu]ii separate care
r`spund de problemele de protec]ia copilului. Acest lucru este deosebit de important în maternit`]i [i în
sec]iile de pediatrie, unde este necesar s` se în]eleag` c` spitalul nu este locul cel mai potrivit pentru
cre[terea unui copil. De asemenea, pentru a se putea preveni cu succes abandonul copiilor, este impor-
293
tant ca membrii personalului din institu]iile relevante s` colaboreze [i s` nu concureze între ei. Dup`
cum s-a men]ionat mai sus, majoritatea maternit`]ilor [i spitalelor de pediatrie nu au îndeplinit înc`
obliga]ia legal` de a angaja un asistent social. Peste 80% din mamele care [i-au abandonat copilul la
maternitate au discutat despre abandon cu cineva din personalul medical sau, în mai mic` m`sur`, cu
un asistent social. Jum`tate dintre cei care le-au consiliat au propus o solu]ie prin care s` se previn`
abandonul. Dintre cei care au încurajat abandonul, 80% erau membri ai personalului medical [i 12%
294
erau asisten]i sociali. Slaba implicare a medicilor de familie în asigurarea asisten]ei medicale nece-
sare pentru copiii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i este poate una dintre „verigile slabe“ în dome-
niul asigur`rii serviciilor de asisten]` medical` pentru ace[ti copii. Alte categorii de personal sanitar,
cum ar fi asistentele la na[tere, moa[ele, obstetricienii, ginecologii, pediatrii [i asistentele medicale,
adesea nu au o în]elegere corespunz`toare a drepturilor copilului [i a intereselor superioare ale acestu-
ia. Un exemplu de obiceiuri medicale învechite care domin` înc` practica este tradi]ia de a-i înf`[ura
strâns pe nou-n`scu]i într-o p`tur` la ie[irea din maternitate, ceea ce îi împiedic` pe ace[tia s` se mi[te
liber.
Personalul din sistemul de înv`]`mânt. Cadrele didactice au poten]ialul de a deveni modele pozitive
pentru copii, de a transmite nu doar cuno[tin]e teoretice, ci [i deprinderi de via]`, [i de a contribui la
crearea unui mediu prietenos fa]` de copii în [coli. Totu[i, capacitatea multor cadre didactice de a face
astfel de lucruri este limitat`, deoarece preg`tirea [i sistemul de valori au fost în mod tradi]ional eli-
tiste, punându-se accentul pe elevii foarte buni la înv`]`tur`. Cadrele didactice dispun de prea pu]in`
292
293
maternit`]i, (2003), pp. 27, 53
294
UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), pp. 85-86
134
preg`tire cu privire la modalitatea de abordare a elevilor slabi la înv`]`tur`, a elevilor cu dizabilit`]i, a
elevilor cu HIV/SIDA sau a elevilor de alt` etnie sau cu alte tradi]ii, cum ar fi elevii rromi. {i directorii
de [coli sau inspectorii [colari sunt caracteriza]i de acela[i deficit de capacitate. Dup` cum s-a
men]ionat mai sus, din cauza deficien]elor în asigurarea asisten]ei psihosociale pentru elevii din sis-
temul de înv`]`mânt, este dificil` asigurarea sprijinului necesar [i prevenirea abandonului [colar.
Personalul din sistemul de justi]ie. Exist` pu]ini poli]i[ti, procurori, judec`tori, avoca]i [i al]i speciali[ti
implica]i în procesul de justi]ie juvenil` care s` dispun` de o preg`tire special` cu privire la modul
corespunz`tor de abordare a copiilor afla]i în conflict cu legea. În ora[ele mai mari, se organizeaz` cur-
suri pe tema justi]iei juvenile pentru cei care lucreaz` în domeniu, îns` majoritatea celor din ora[ele
mai mici [i din zonele rurale nu au deloc acces la o astfel de preg`tire. Comitetul pentru Drepturile
Copilului [i-a exprimat îngrijorarea cu privire la absen]a unor judec`tori cu preg`tire special` care s`
fie numi]i pentru judecarea cazurilor în care sunt implica]i copii, precum [i a unor procurori care s` fie
295
specializa]i în anchetarea infrac]iunilor comise de copii.
295
Ministerul Justi]iei [i UNICEF, op. cit., (2005), pp. 84-88, Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003
b), p. 186
135
Capitolul 6
CAUZELE PROFUNDE
ALE EXISTEN}EI GRUPURILOR
DE COPII VULNERABILI,
EXCLU{I {I/SAU DISCRIMINA}I
6. CAUZELE PROFUNDE ALE EXISTEN}EI GRUPURILOR
DE COPII VULNERABILI, EXCLU{I {I/SAU DISCRIMINA}I
Dup` cum am constatat în subcapitolele anterioare, pentru un mare num`r de copii români nu se asi-
gur` realizarea drepturilor fundamentale ale copilului, a[a cum sunt exprimate în Conven]ia cu privire
la drepturile copilului. La un nivel de baz`, valorile [i normele negative, iner]ia social`, s`r`cia eco-
nomic` [i slaba guvernare care coexist` în societatea româneasc` sus]in existen]a unui mediu care
duce la vulnerabilitatea, excluziunea social` [i discriminarea multor copii. Aceste patru cauze sunt prin
urmare elemente determinante fundamentale în în]elegerea drepturilor nerealizate ale multor copii [i a
lacunelor din mediul de protec]ie al copiilor din România.
6.1 Valorile [i normele negative
Modul în care copiii sunt privi]i [i trata]i în România este determinat de o serie de factori. În primul
rând, factorii istorici, culturali [i religio[i, transmi[i din genera]ie în genera]ie, formeaz` un important
fundament al mediului în care cresc copiii, care în mod firesc cuprinde atât aspecte pozitive, cât [i
aspecte negative. În al doilea rând, epoca comunist`, cu forma sa de conducere represiv` [i autoritar`,
a influen]at în m`sur` foarte mare formarea valorilor pe parcursul unei perioade de peste 40 de ani. În
al treilea rând, în perioada de dup` 1989, România a ajuns sub influen]a unei game largi de valori [i
norme „occidentale“, dar în acela[i timp s-au adoptat [i o serie de conven]ii interna]ionale, printre care
[i Conven]ia cu privire la drepturile copilului.
Actualele practici utilizate în cre[terea copiilor, precum [i manifest`rile negative ilustrate în acest
raport, sunt produsele tuturor acestor factori, care au dus la formarea unei ]es`turi complexe de valori
[i norme. De[i în acest domeniu nu s-au realizat pân` în prezent prea multe studii [i cercet`ri, acest sub-
capitol constituie o încercare de a scoate în eviden]` unele din valorile [i normele care se pot num`ra
printre cauzele care duc la înc`lcarea drepturilor copiilor. Dup` cum s-a discutat în acest raport, aces-
te înc`lc`ri au dus la rândul lor la excluziunea, marginalizarea [i discriminarea multor copii români.
Înainte de a trece la urm`rirea [i identificarea evolu]iei unora dintre valorile [i normele negative care
se manifest` în zilele noastre, este important s` subliniem faptul c` aceste valori [i norme nu sunt tipice
pentru to]i românii. Ele se manifest` doar în anumite condi]ii, iar apari]ia lor poate fi rezultatul combi-
na]iei dintre s`r`cie, iner]ia social` [i sentimentul de a fi abandonat de stat, de familia extins` [i de soci-
etate în general. De[i poate c` multe familii se afl` în situa]ii identice, doar unele dintre ele cedeaz` sub
presiune [i adopt` atitudini [i practici negative în leg`tur` cu copiii lor, în timp ce altele continu` s` le
asigure acestora un mediu de protec]ie în cadrul familiei, chiar [i în împrejur`rile cele mai potrivnice.
Astfel, încercarea noastr` de a descrie evolu]ia anumitor valori [i norme negative trebuie s` fie privit`
ca descrierea „scenariului cel mai pesimist“ care poate amenin]a familiile [i copiii, îns` ca o realitate
pentru copiii care sunt deja victimele excluderii [i marginaliz`rii.
6.1.1. Valorile tradi]ionale n`scute în mediul rural
Tradi]iile din zonele rurale. Ca în majoritatea ]`rilor, [i în zonele rurale din România întâlnim în primul
rând un mod de via]` tradi]ional, în care se p`streaz` vechile obiceiuri. Pân` la începutul celui de-al
doilea r`zboi mondial, România a fost o societate rural` tradi]ional`; majoritatea popula]iei era s`rac`
[i trìa la sat, în timp ce o minoritate a popula]iei trìa în zonele urbane, mai pu]in s`race, care g`zduiau
[i o elit` urban` relativ bogat`. În zonele rurale, copiii erau înv`]a]i cum s` lucreze p`mântul, în timp
ce la ora[ copiii înv`]au o meserie. Stilul de via]` tradi]ional presupunea o serie de norme [i valori fun-
damentale în ceea ce prive[te copiii:
137
familiile trebuiau s` aib` mul]i copii (ca parte a re]elei de siguran]`)
copiii reprezentau [i ei for]` de munc`
valoarea educa]iei era de a-i înv`]a pe copii s` citeasc` [i s` scrie, nu s` dobândeasc` o
deprindere sau o profesie
modelul de familie era unul autoritar [i patriarhal, tat`l luând toate deciziile
existau rela]ii strânse între genera]ii [i în cadrul familiei extinse
În timpul regimului comunist, popula]ia rural` a fost l`sat` f`r` p`mânt prin colectivizare, devenind
obiectul unui puternic proces de urbanizare [i industrializare prin migra]ia for]ei de munc`. Migra]ia
masiv` din zonele rurale nu a avut îns` o influen]` semnificativ` asupra valorilor, mentalit`]ilor sau
stilului de via]` rural tradi]ional, deoarece popula]ia r`mas` a dus mai departe stilul de via]` mo[tenit
de la p`rin]i. Mai mult, unele jude]e, cum ar fi cele din nord-estul ]`rii, au fost par]ial ignorate de regim,
nefiind industrializate decât într-o foarte mic` m`sur` pe parcursul ultimilor 50 de ani. Din cauza infra-
structurii necorespunz`toare, multe din comunit`]ile rurale au r`mas într-o stare de relativ` izolare
296
geografic` [i cultural`.
Relativa izolare continu` s` existe. Dintr-un studiu realizat de INS în 2004 cu privire la condi]iile de
trai din regiunea de nord-est a reie[it c` izolarea relativ` continu` s` existe [i în zilele noastre. S-a con-
statat c` din popula]ia de peste 15 ani, un procent de 13% nu se vedea cu rudele apropiate (p`rin]ii sau
copiii) decât foarte rar sau niciodat`, 16% nu aveau prieteni apropia]i, iar 34% nu aveau decât o rela]ie
de polite]e, distant`, cu vecinii. Aceast` izolare social` constituie un teren propice pentru perpetuarea
unor norme [i tradi]ii negative, dac` nu chiar cauza apari]iei acestora. În studiul de mai mic` anvergur`
organizat sub coordonarea Ecaterinei Stativ` în 2001 cu privire la munca copiilor din mediul rural se
afirma c` „izolarea satelor de o lume care are alte valori este una dintre cele mai importante cauze ale
perpetu`rii unui mod de via]` specific unei economii de supravie]uire“, de[i problema nu este întot-
deauna supravie]uirea. Concluzia care se poate trage de aici este c` fenomenele cum ar fi exploatarea
297
copiilor prin munc` s-ar putea s` aib` „mai degrab` o justificare cultural` decât una economic`“.
Caseta 15
Câteva vorbe române[ti
„B`taia este rupt` din rai !“
„Eu te-am f`cut, eu te omor!“
„Dac` nu te por]i frumos, te iau ]iganii!“
6.1.2. Valorile [i normele promovate în perioada comunist`

Statul juca rolul familiei. Mul]i dintre cei care au crescut sub regimul comunist, mai ales grupurile vul-
nerabile [i marginalizate, s-au obi[nuit cu situa]ia în care statul î[i asuma r`spunderea aproape în totali-
tate [i avea grij` de toate. Astfel, familia [i individul nu mai trebuiau s`-[i asume r`spunderi într-o serie
de probleme, cum ar fi:
g`sirea unui loc de munc`
g`sirea [i amenajarea unei locuin]e
par]ial, cre[terea copiilor
296
UNICEF, et al., Situa]ia copilului [i a familiei în România, (mai 1998), p. 62, Stativ`, et al., Studiu de
referin]` privind munca copiilor din mediul rural în cinci jude]e ale României - 2001, (2001), p. 33
297
INS [i PHARE, Condi]iile de trai ale popula]iei din regiunea de nord-est, (2004), pp. 96-97, Stativ`, et al., op.
cit., (2001), pp. 49-51
138
Caseta 16
„Ne-au adus la Bucure[ti, ne-au dat cas`, locuri de munc`, a[a c` de ce-am pleca acum? Statul
298
trebuie s` ne dea locuri de munc` [i s` ne asigure totul“.
Mul]i dintre p`rin]ii copiilor str`zii s-au mutat la Bucure[ti în timpul regimului comunist, ca
urmare a politicii de urbanizare [i industrializare. Era vorba în principal de muncitori necali-
fica]i, f`r` prea multe studii, care au primit locuin]e în blocurile ieftine care se construiau pe
scar` larg` în Bucure[ti. Dup` pr`bu[irea comunismului [i demararea procesului de restructurare
a economiei, mul]i [i-au pierdut locul de munc` [i apoi au fost obliga]i s` vând` locuin]ele primi-
te de la stat, într-un gest de disperare. În plus, în cadrul Evalu`rii rapide realizate de SCF în 2002
s-a constatat c` multe dintre aceste familii refuzau orice asisten]` social` care li se oferea pen-
tru a se întoarce în satele de unde proveneau, chiar dac` li se ofereau locuin]e [i p`mânt. Din
declara]iile p`rin]ilor reie[ea mai degrab` c` ace[tia se a[teptau în continuare ca statul s` le asi-
gure locuin]e [i locuri de munc` în Bucure[ti. Acesta nu constituie un semn al s`r`ciei cu care
se confrunt` aceste familii, ci mai degrab` un semn al unei atitudini de iner]ie social`, dominat`
în continuare de percep]ia cu privire la rolul [i responsabilit`]ile statului formate în timpul
299
regimului comunist.
Statul a promovat o serie de valori [i norme [i în ceea ce prive[te îngrijirea [i protec]ia copilului, cum ar fi:
avortul era considerat ilegal
anticoncep]ionalele erau ilegale sau nu se g`seau
num`rul de 5 copii pe familie era o norm` lùdabil`
renun]area la copil [i trimiterea lui la o institu]ie de protec]ie public` era considerat` acceptabil`
institu]ionalizarea copiilor era o norm` [i se considera c` serve[te interesele copilului
personalul sanitar era îndemnat s` promoveze institu]ionalizarea ca un lucru pozitiv
solu]iile de protec]ie din afara familiei erau considerate alternativele optime
în mod oficial, problemele sociale nu existau
familiile nu puteau beneficia de asisten]` la nevoie (nu se asigura consiliere sau sprijin în situa]ii
de criz` etc.)
problemele sociale erau rezolvate cu solu]ii medicale
Scoaterea avorturilor în afara legii [i promovarea unei politici pronataliste în anii comunismului au avut
un impact uria[ asupra valorilor [i normelor adoptate de familii [i comunit`]i din punctul de vedere al
îngrijirii [i protec]iei copilului. Accentul pus pe cre[terea cu orice pre] a num`rului popula]iei, în
acela[i timp cu institu]ionalizarea unui num`r tot mai mare de copii, a generat în mod aproape automat
o nou` atitudine. Astfel, „dac` statul vrea copii, atunci s`-i creasc` statul“ a devenit o vorb` popular`
pe vremea aceea, care indic` transferul mental [i fizic al responsabilit`]ilor fa]` de copii de la familie
c`tre stat. Familiei i s-a luat principalul rol, acela de a cre[te copii, ceea ce a avut consecin]e foarte
grave, concretizate în abandonul [i institu]ionalizarea copiilor. Se descuraja formarea unui ata[ament
între p`rin]ii „nepotrivi]i“ [i copii, iar mamele erau îndemnate s` plece din maternit`]i [i s` uite de nou-
n`scu]ii pe care i-au adus pe lume. În acela[i timp îns`, condi]iile precare de trai constituiau un motiv
suficient pentru ca o mam` s`-[i abandoneze copilul într-o institu]ie medical`.
De asemenea, medicii insistau ca pân` [i copiii cu probleme minore de s`n`tate s` r`mân` în spital cât
298
Bucure[ti, (2002), p. 40
299
Ibid., pp. 39-40
139
mai mult, pentru a se preveni posibilul deces al unor astfel de copii. În astfel de cazuri, medicii [i insti-
tu]iile medicale puteau fi tra[i la r`spundere [i sanc]iona]i de autorit`]ile ierarhic superioare pentru
decesele copiilor întâmplate acas`. {i personalul sanitar care asigura asisten]a primar` îi trimitea pe
copii la spital, chiar dac` nu sufereau decât de probleme minore de s`n`tate, deoarece nu dispuneau
decât de pu]ine medicamente [i de materiale medicale. Absen]a unor servicii de asisten]` social` a dus
la na[terea [i acceptarea unor valori [i norme negative, atât în familie cât [i la spitale. Politicienii [i
comunitatea medical` promovau o propagand` bazat` pe argumente „[tiin]ifice“, oprind în acela[i timp
r`spândirea informa]iilor cu privire la adev`ratele progrese înregistrate în domeniul dezvolt`rii copilu-
300
lui pe plan interna]ional.
6.1.3. Familiile marginalizate [i excluse care pun în pericol urm`toarea genera]ie
Dup` cum vom discuta la sub-capitolul privind s`r`cia, pe parcursul ultimului deceniu au ap`rut o serie
de comunit`]i defavorizate, care constituie enclave de s`r`cie sever` [i de excluziune social`.
Confruntate cu împrejur`ri potrivnice, astfel de comunit`]i se formeaz` în primul rând în micile ora[e
(care depind în întregime de o industrie falimentar`), în comunit`]ile rurale s`race (care depind în tota-
litate de agricultura de subzisten]`), în unele comunit`]i de rromi [i în unele zone ale marilor ora[e (care
nu ofer` prea multe locuri de munc` [i nici locuin]e corespunz`toare). Aceste popula]ii greu încercate
par a fi în totalitate de origine rural`, deoarece chiar popula]ia din cartierele s`race ale marilor ora[e
provine din mediul rural. În astfel de comunit`]i poate ap`rea un cerc vicios al s`r`ciei, care genereaz`
301
descurajare, apatie [i demoralizare, ducând la încet`]enirea unor norme [i valori negative.
6.1.4. Evolu]ia valorilor [i normelor
6.1.4.1. Despre familie
Rolul [i valoarea familiei
Rolul în schimbare al familiei. Înainte de perioada comunist`, institu]ia familiei era sacr`, familiile
aveau mul]i copii [i to]i membrii acestora locuiau împreun`. Rolul fiec`rui membru al familiei era clar
stabilit, iar solidaritatea cu membrii familiei extinse asigura o re]ea de siguran]` [i protec]ie pentru
copii, pentru cei cu dizabilit`]i, cei bolnavi [i în vârst`. În timpul regimului comunist, rolul statului a
devenit tot mai puternic, în timp ce rolul familiei a devenit tot mai slab. În aceast` perioad`, modelul
„tipic“ de familie s-a modificat, mai întâi în sensul familiilor cu mai pu]ini copii, iar mai târziu, ca
urmare a aplic`rii politicii pronataliste începând din 1966, a revenit din nou la familia numeroas`. În
acest context, societatea s-a împ`r]it în dou`: politica for]at pronatalist` i-a afectat mai ales pe cei mai
s`raci [i vulnerabili, în timp ce restul popula]iei a reu[it s` fac` fa]` cu succes acestei politici, conti-
302
nuând s` dea na[tere doar la 1-2 copii pe familie.
Nivelul sc`zut de încredere în familie. În rândul segmentelor mai s`race [i mai vulnerabile ale
societ`]ii, motiva]ia legat` de modificarea mentalit`]ii privind num`rul copiilor din familie a disp`rut
în perioada pronatalist`. De fapt, s-a consolidat [i mai mult stilul de via]` tradi]ional, care încuraja
familiile cu mul]i copii. În plus, multe comunit`]i [i familii s`race [i vulnerabile considerau c` nu dis-
puneau de capacitatea de a-[i schimba obiceiurile [i nici nu erau st`pâne asupra propriului destin. Pe
lâng` pierderea sim]ului de r`spundere fa]` de familie, p`rin]ii din categoriile vulnerabile [i margina-
300
UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), p. 14, Ministerul S`n`t`]ii, et al., Cauzele
institu]ionaliz`rii copiilor români în leag`ne [i sec]iile de distrofici, (1991), pp. 5-6
301
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii [i PNUD România, Document de politic` - S`r`cia în România: cauze,
politici anti-s`r`cie, recomand`ri, (iunie 2001), pp. 29-31
302
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Spre o societate centrat` pe copil, (1997), pp. 33-35, UNICEF, et al.,
Situa]ia copilului [i a familiei în România, (mai 1998), p. 58
140
lizate [i-au pierdut [i competen]ele [i deprinderile parentale, sau încrederea în propriile capacit`]i.
Astfel, din cauza nivelului sc`zut de încredere în familie [i a posibilit`]ilor limitate de afirmare a aces-
teia, oamenii au ajuns la concluzia c` familiile nu dispun de capacitatea de a cre[te copii cu probleme
de s`n`tate, sau nu pot asigura îngrijirea necesar` unui copil cu greutate mic` la na[tere sau cu di-
zabilit`]i. În timp ce înainte de 1989 copiii constituiau într-o oarecare m`sur` o [ans` pentru promovare
[i pentru o situa]ie economic` mai bun`, dup` 1989, din cauza [ocului dublu provocat de sc`derea aju-
toarelor pentru cre[terea copilului [i declinul economic general, copiii au devenit victimele unei forme
303
[i mai grave de s`r`cie [i excluziune social`.
Divizarea societ`]ii [i discriminarea. Divizarea societ`]ii în modul descris mai sus a dus [i la apari]ia
discrimin`rii, deoarece familiile care nu aveau decât 1-2 copii dispre]uiau într-o oarecare m`sur` [i
manifestau o atitudine discriminatoare fa]` de familiile cu mul]i copii. Politica pronatalist` agresiv` a
dus ulterior la formarea unei „puternice aversiuni colective“ fa]` de ratele ridicate de natalitate, opinia
public` având o atitudine nefavorabil` fa]` de familiile cu mul]i copii. {i aceast` atitudine a contribuit
poate la faptul c`, dup` 1989, statul a încetat s` mai asigure sprijinul financiar necesar familiilor
numeroase.
Sl`birea familiei [i a ]es`turii sociale. În leg`tur` cu cele descrise mai sus se afl` [i polarizarea la
nivelul con[tiin]ei colective, unde se manifest` în acela[i timp o grij` tot mai mare fa]` de cre[terea pro-
priilor copii, în contrast cu indiferen]a fa]` de problemele altor copii. Astfel, într-un anumit sens
]es`tura social` s-a modificat, devenind mai orientat` spre individ [i familia nuclear`, pe de o parte, [i
mai pu]in orientat` spre familia extins` [i spre comunitate, pe de alta, neputând asigura decât un nivel
304
mai redus de protec]ie. În acela[i timp, imaginea [i valoarea familiei ca institu]ie au suferit [i ele
printr-o serie de modific`ri, lucru dovedit [i de cre[terea ratei divor]urilor [i a num`rului familiilor
monoparentale, ceea ce constituie un semn al trecerii de la familia nuclear` la individ.
Rolul [i valoarea tat`lui
Tat`l autoritar. În familia tradi]ional`, b`rbatul lua toate deciziile, iar rolul sù ca tat` era acela de a
nu ar`ta semne de sl`biciune, de a nu se implica atunci când femeia era gravid`, [i nu de a comunica,
ci mai degrab` de a emite ordine pe care femeia trebuie s` le respecte (de exemplu, dac` s` avorteze
sau nu). De[i în timpul regimului comunist s-a ajuns la un anumit echilibru între sexe în domeniul
muncii, structura de familie patriarhal`, cu ta]i autoritari, pare s` existe în continuare, mai ales în medi-
ul rural. De exemplu, în cadrul unei discu]ii de grup la care au participat 30 de cadre didactice din
jude]ul Vaslui, s-a spus c` în rela]ia dintre p`rin]i [i copii, copiii trebuie s` fie ascult`tori, ta]ii benefici-
305
ind de autoritate absolut` în familie.
Pierderea identit`]ii. Se poate considera c` autoritatea tat`lui se bazeaz` pe rolul sù de cap [i
sus]in`tor al familiei. Astfel, identitatea [i valoarea tat`lui este legat` de faptul c` munce[te în agricul-
tur` sau are un loc de munc`. Faptul c` tat`l este lipsit de aceast` baz` prin pierderea p`mântului sau a
locului de munc` este considerat ca o manifestare de sl`biciune [i o pierdere a valorii, identit`]ii [i ulte-
rior [i a autorit`]ii. Aceast` situa]ie poate deschide calea spre alcoolism, comiterea unor infrac]iuni,
abuz [i neglijare, ducând pân` la urm` la apari]ia disfunc]iilor în familie. În cadrul unui sondaj de
303
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, op. cit., (1997), pp. 33-35, 91, UNICEF, et al., Situa]ia abandonului
copiilor în România, (2005), p. 14
304
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, op. cit., (1997), pp. 33-35, 91, UNICEF, et al., Situa]ia copilului [i a
familiei în România, (mai 1998), p. 58
305
UNICEF, et al., Situa]ia copilului [i a familiei în România, (mai 1998), p. 58, Interviu cu Prof. Maria Voina,
Universitatea Bucure[ti, (11 noiembrie 2004), Stativ`, et al., op. cit., (2001), pp. 34-35
141
opinie pe probleme de gen realizat în anul 2000 s-a constatat c` 25% dintre cei intervieva]i cuno[teau
306
pe cineva care a început s` bea dup` ce [i-a pierdut locul de munc`. În România nu s-au realizat îns`
prea multe cercet`ri pe aceast` tem`, ceea ce înseamn` c` aceste concluzii vor trebui s` fie validate în
cadrul unor noi studii.
Rolul [i valoarea mamei
Înainte de cel de-al doilea r`zboi mondial, România era o societate patriarhal` tradi]ional`, în care
femeia avea un rol pasiv [i subordonat care se limita la cre[terea copiilor, efectuarea treburilor din gos-
307
pod`rie [i participarea la munca câmpului. În anii comunismului, atât b`rba]ii cât [i femeile aveau
obliga]ia de a munci, femeile ajungând în acest fel s`-[i câ[tige independen]a economic` [i s` dobân-
deasc` un statut independent fa]` de b`rba]i. În acela[i timp îns`, drepturile politice [i civile ale popu-
la]iei, precum [i dreptul de exprimare liber` a opiniei au fost puternic limitate. Într-un fel, societatea
patriarhal` tradi]ional` a fost înlocuit` de o „societate patriarhal` f`r` tat`“, în care statul a preluat
par]ial r`spunderea pentru reproducere, îngrijirea copilului (prin cre[e [i gr`dini]e) [i educarea copilu-
lui. În perioada comunist`, structura patriarhal` tradi]ional` s-a p`strat îns` la nivelul familiei, mamele
trebuind s` fac` fa]` la dou` schimburi, la serviciu [i acas`, iar tat`l r`mânând în continuare capul fami-
liei. În perioada post-comunist`, femeile [i mamele din România au dobândit un nivel de educa]ie mai
ridicat decât b`rba]ii [i ta]ii, îns` multe dintre ele desf`[oar` munci necalificate, devenind din nou
dependente economic de un b`rbat (tat`l, so]ul sau prietenul). Astfel, se men]ine rolul pasiv [i subor-
308
donat al mamei, iar norma social` a dependen]ei femeii de b`rbat a c`p`tat din nou vigoare.
Rolul [i valoarea copiilor
Valoarea unui copil. În tradi]ia agricol` rural` din România interbelic`, copiii erau privi]i ca o parte
valoroas` a for]ei de munc` în familiile care se ocupau de cultivarea p`mântului. Dup` ce acestor
familii li s-a luat p`mântul, valoarea copilului ca for]` de munc` în agricultur` s-a pierdut, [i astfel
p`rin]ii au putut poate accepta mai u[or s`-[i abandoneze copiii [i s` lase cre[terea lor în grija statului.
În perioada comunist`, copiii au devenit valoro[i prin faptul c` puteau s` se angajeze într-un loc de
munc`. Modalitatea a se asigura c` vor putea s` ob]in` un loc de munc`, copiii erau trimi[i la [coal`,
care le putea asigura anumite posibilit`]i pentru viitor, care ajungea în cele din urm` sus]in`torul fami-
liei. Dup` 1989, [coala nu mai constituie o garan]ie pentru ob]inerea unui loc de munc`, [i astfel [i-a
pierdut treptat importan]a. Din nou, valoarea copilului este legat` de participarea sa la munca în agri-
309
cultur`, sau de capacitatea sa de a câ[tiga bani prin orice cale posibil` (mai ales în zonele urbane).
La întrebarea ce reprezint` un copil pentru p`rin]ii sì, cadrele didactice din jude]ul Vaslui participante
la discu]iile de grup au r`spuns dup` cum urmeaz`: o mân` de lucru, o surs` de bani (aloca]ia), un aju-
tor în cre[terea fra]ilor mai mici, un ajutor în gospod`rie [i la munca câmpului, o povar` pentru cei mai
mul]i, dar [i o surs` de fericire [i centrul universului pentru foarte pu]ini. Conform persoanelor din
jude]ele Ialomi]a [i C`l`ra[i care au furnizat informa]ii pentru studiu, opiniile p`rin]ilor din aceast`
regiune a ]`rii erau foarte asem`n`toare cu cele exprimate de p`rin]ii din jude]ele Suceava, Boto[ani [i
310
Vaslui, din nord-estul ]`rii. Alte studii au constatat c` copiii str`zii care muncesc sunt pre]ui]i în
306
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., Document de politic` - S`r`cia în România: cauze, politici
anti-s`r`cie, recomand`ri, (iunie 2001), p. 29
307
UNICEF, et al., Situa]ia copilului [i a familiei în România, (mai 1998), p. 58
308
Centrul pentru Educa]ie [i Dezvoltare Profesional` - Step by Step, et al., Evaluare rapid` privind problemele
de gen legate de copiii str`zii care muncesc în Bucure[ti, (iulie 2004), pp. 3-6
309
Interviu cu Prof. Maria Voina, Universitatea Bucure[ti, (11 noiembrie 2004)
310
Stativ`, et al., op. cit., (2001), pp. 34-37
142
311
func]ie de suma de bani pe care o aduc acas` seara. Este important îns` s` subliniem faptul c` majori-
tatea studiilor care abordeaz` tema valorii copiilor s-au ocupat de copiii din mediul rural. Dup` cum
am mai spus, chiar [i despre copiii str`zii se poate afirma c` provin din mediul rural, fie în mod direct,
fie prin p`rin]ii lor. Astfel, pentru a în]elege mai bine valoarea copiilor în mediul urban este necesar`
promovarea unor noi studii.
Adolescen]a. De[i nu s-au realizat prea multe cercet`ri pe aceast` tem`, se pare c` no]iunea de ado-
lescen]` nu este în]eleas` cu adev`rat, mai ales în rândul familiilor din mediul rural din România.
No]iunea pare s` fie [i mai pu]in utilizat` în tradi]ia rrom`. Prin urmare, no]iunea de adolescen]`,
definit` ca perioada de preg`tire pentru via]a de adult, cu responsabilit`]ile [i cerin]ele sale, nu a reu[it
înc` s` se încet`]eneasc` în România. Acesta poate fi unul dintre factorii care au contribuit la apari]ia
unor fenomene cum ar fi munca copilului, copiii str`zii care muncesc [i traficul cu copii. Absen]a unei
culturi a adolescen]ei poate constitui [i o explica]ie a percep]iei negative pe care o au cei mari cu privire
la timpul liber sau timpul pentru joac` al copiilor. Astfel, adolescen]ii nu dispun de posibilit`]i de par-
ticipare la via]a social`, dup` cum rezult` [i din num`rul foarte redus de copii români care fac parte din
diferite cluburi sau organiza]ii. În studiul coordonat de E. Stativ` se afirm` c` nivelul redus de parti-
cipare al adolescen]ilor la diferite activit`]i culturale nu este decât o confirmare a caracterului limitat al
312
mediului social, în care „valorile copil`riei lipsesc aproape în totalitate“. De asemenea, absen]a opor-
tunit`]ilor de participare îi împiedic` pe adolescen]i s` exploreze puternicul poten]ial de care dispun
adolescen]ii ca promotori [i agen]i ai schimb`rilor pozitive din comunitate [i societate în general.
Comitetul pentru Drepturile Copilului [i-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul c` „din cauza ati-
tudinilor tradi]ionale manifestate fa]` de copii în societate, respectul fa]` de opiniile lor în familie, la
313
[coal`, la nivelul institu]iilor [i al autorit`]ilor locale este în continuare limitat“.
6.1.4.2. Despre educa]ie
Valoarea educa]iei
Înv`]`mântul primar obligatoriu [i gratuit pentru fete [i bìe]i a fost instituit în România înc` din 1864.
Datorit` aten]iei deosebite acordate [colilor de la sate, ratele de cuprindere au atins nivele ridicate, ceea
ce a dus la reducerea semnificativ` a analfabetismului pân` la începutul secolului XX. În perioada respec-
tiv`, educa]ia a ajuns s` fie pre]uit` ca o posibilitate deosebit` pentru copiii dota]i provenind din familiile
[i comunit`]ile dezavantajate. Începând cu 1948 s-a impus o reform` foarte diferit` a sistemului de
înv`]`mânt, bazat` pe o ideologie de tip sovietic, care a fost îns` adaptat` la contextul românesc începând
din 1956. Pe parcursul urm`toarelor decenii, elaborarea politicii educa]ionale s-a f`cut la un nivel tot mai
centralizat, nel`sându-se prea mult loc ini]iativelor locale. În anii 1980, din cauza cre[terii substan]iale a
popula]iei de vârst` [colar` (ca urmare a exploziei demografice), precum [i a reducerii nivelului
investi]iilor în sistemul de înv`]`mânt, [colile române[ti au ajuns s` fie printre cele mai prost finan]ate din
lume. Ca urmare, infrastructura [colar` s-a deteriorat, iar p`rin]ii au fost nevoi]i s` „pl`teasc`“ pentru
înv`]`mântul „gratuit“ de care beneficiau copiii lor, în timp ce elevii erau folosi]i la alte activit`]i, cum ar
314
fi diferite munci în agricultur` sau alte tipuri de activit`]i în unit`]ile de produc]ie.
311
UNICEF [i ECHOSOC, Strada, între fascina]ie [i servitute, (2003 b), pp. 184-186, ASIS, et al., Copiii
str`zii [i justi]ia juvenil` în România, (2004), pp. 27-28
312
(2001), p. 42, Stativ`, et al., op. cit., (2001), p. 35
313
314
UNICEF România [i Direc]ia pentru Protec]ia Copilului, Situa]ia copilului [i a familiei din România, (mai
1998), pp. 91-94
143
În anii comunismului, pe lâng` îndoctrinarea ideologic`, înv`]`mântul s-a axat pe transmiterea unor
cuno[tin]e teoretice, pe acumularea de informa]ii [i pe preg`tirea elevilor pentru angajarea într-un loc de
munc`, mai ales în marile întreprinderi industriale de stat. Poate ca urmare a slabei finan]`ri a înv`]`mân-
tului, a accentului pus pe cuno[tin]ele teoretice, sistemul [colar a devenit destul de elitist, acordând toat`
aten]ia elevilor dota]i pentru materiile teoretice [i ignorându-i pe cei cu înclina]ii practice. {coala nu se
ocupa deloc de formarea deprinderilor de via]`, cum ar fi gândirea critic`, capacitatea de luare a decizii-
lor sau deprinderile parentale, care reprezint` competen]e necesare pentru o bun` integrare social` [i
economic` a viitorilor adul]i. Efectele mo[tenirii l`sate de acest tip de înv`]`mânt se resimt pân` în zilele
noastre. Dup` 1989, multe întreprinderi au fost închise, iar p`mântul a fost restituit treptat proprietarilor.
Pentru popula]ie, aceasta a însemnat întoarcerea la o agricultur` de tipul celei practicate anterior perioa-
dei comuniste. Copiii au fost astfel nevoi]i s` lucreze în aceast` agricultur` subzisten]`, în loc s` fie l`sa]i
s` se ocupe în continuare de [coal`. Situa]ia a devenit [i mai grav` probabil din cauz` c` sistemul de
înv`]`mânt nu s-a transformat, ci a continuat s` pun` accentul pe acumularea de informa]ii [i preg`tirea
elevilor pentru a munci în întreprinderi care nu mai existau.
Valoarea sc`zut` a educa]iei formale. Dup` cum am discutat la capitolul 5.1.2., se pare c` toate studii-
le care s-au ocupat de copiii afla]i în conflict cu legea, de copiii care muncesc, copiii str`zii [i copiii
trafica]i, precum [i de copiii rromi, copiii cu HIV/SIDA [i copiii cu dizabilit`]i au constatat existen]a
unei atitudini generale negative cu privire la educa]ia formal` în rândul acestor categorii. Percep]ia ge-
neral` este c` educa]ia nu are prea mare valoare, [coala ofer` o educa]ie de mod` veche [i de slab` cali-
tate, în cl`diri s`r`c`cioase [i neprietenoase, iar p`rin]ii sunt nevoi]i s` contribuie substan]ial din punct
de vedere financiar. Programele [colare, pedagogia [i metodologia utilizate nu s-au schimbat prea mult,
prin urmare ele nu reu[esc s` asigure nici formarea calific`rii profesionale necesare pentru ob]inerea
unui loc de munc`, nici formarea deprinderilor de via]` necesare în via]a adult`. Deoarece [coala nu
asigur` accesul la o ocupa]ie util` sau la un loc de munc`, [coala a ajuns din nou s` fie institu]ia
tradi]ional` unde cei mai mul]i copii nu înva]` decât s` scrie [i s` citeasc`. Mai ales în mediul rural, se
pare c`, din nou, p`rin]ii nu mai investesc decât în copiii dota]i, cu rezultate bune la înv`]`tur`, revenind
astfel la un mod de gândire care a existat înainte de epoca comunist`. Poate c`, din cauza orient`rii eli-
tiste a [colii în perioada comunist` [i a mai vechii tradi]ii din rândul familiilor defavorizate, de a nu
investi decât în copiii dota]i, înv`]`mântul obligatoriu a ajuns s` fie considerat „op]ional“ pentru mul]i
315
copii din grupurile vulnerabile [i excluse.
Lipsa de perspective dup` absolvirea [colii. Importan]a sistemului de înv`]`mânt ca mijloc de preg`tire
pentru ob]inerea unui loc de munc` s-a redus fa]` de începutul anilor 1990. Familiile sunt nedumerite,
316
deoarece observ` c`, de[i copiii lor studiaz` [i ob]in calific`ri, pân` la urm` ajung [omeri. În cadrul
evalu`rii rapide privind traficul cu copii s-a constatat c` nici p`rin]ii, nici copiii nu puneau mare pre]
pe educa]ie, mai ales deoarece considerau c` între nivelul de educa]ie [i nivelul de trai nu exista nici o
leg`tur`. Într-un alt studiu pe tema traficului cu copii s-a constatat c` „p`rin]ii î[i justific` lipsa de
interes fa]` de educa]ie prin faptul c`, de[i au urmat înv`]`mântul obligatoriu [i apoi o [coal` profe-
sional`, nu au reu[it s`-[i g`seasc` un loc de munc` sigur cu un salariu decent care s` le permit` s`
trìasc` f`r` s` se confrunte cu probleme financiare prea mari“. În cadrul studiului realizat de OIM în
2003 s-a constatat c` multe fete în risc de a fi traficate considerau educa]ia ca o „strategie inutil` [i lip-
sit` de valoare pentru a reu[i în via]`“. Din discu]iile de grup la care au participat aceste fete [i tinere
femei a reie[it de asemenea c` înv`]`tura nu era considerat` o cale adecvat` pentru dobândirea unui
statut ridicat în România. Studiul OIM a constatat de asemenea c` mul]i p`rin]i percepeau educa]ia ca
315
Stativ`, et al., op. cit., (2001), pp. 34, 38, 40
316
Ibid., pp. 34, 38, SCF România pentru ILO/IPEC, România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii
care muncesc în Bucure[ti, (2002), pp. 29, 42
144
un „instrument inutil pentru reu[ita în via]`, [i la fel de inutil ca strategie de g`sire a unui loc de munc`.
Investi]iile f`cute în dobândirea unui nivel mai ridicat de educa]ie sunt considerate o pierdere de timp
317
[i bani“.
Caseta 17
„... Am auzit c` oricare ar fi profesia pentru care te preg`te[ti, fie c` vrei s` te faci avocat sau
notar, ai nevoie de foarte mul]i bani sau de rela]ii la persoanele potrivite dac` vrei s` ob]ii un loc
de munc`...“
318
(fat`, R. Bucure[ti)
P`rin]ii care î[i trimit copiii s` cer[easc` reprezint` o alt` categorie de persoane care consider` c` [coala
[i preg`tirea profesional` nu sunt importante. Pentru ace[tia, principala prioritate nu este viitorul copii-
lor lor, ci mai degrab` contribu]ia pe care o pot avea la bugetul familiei. P`rin]ii spun c` copiii lor aban-
doneaz` [coala din cauza resurselor financiare limitate de care dispune familia, care astfel se confrunt`
cu dificult`]i în acoperirea cheltuielilor legate de [coal`. Printre celelalte cauze invocate pentru moti-
varea abandonului [colar se num`r` concep]ia tradi]ional` cu privire la locul femeii în societate, con-
form c`reia fetele trebuie în primul rând s` se m`rite, nu s` urmeze [coala. Majoritatea p`rin]ilor de
copii ai str`zii care muncesc provin din mediul rural, unde tradi]ia favorizeaz` angajarea prematur` a
319
copiilor în munc`.
6.1.4.3. Despre copiii care muncesc
Valoarea muncii
Contribu]ia la veniturile familiei. Dup` cum am men]ionat mai sus, în mod tradi]ional copiii au fost
considera]i ca o parte valoroas` a for]ei de munc` din România. Datele din mai multe studii par s`
indice aceea[i atitudine în rândul p`rin]ilor, care cred despre copiii lor c` este bine s` munceasc` [i s`
contribuie la veniturile familiei. Participarea copiilor la activit`]ile generatoare de venituri, acas` sau
în strìn`tate, este privit` prin urmare ca un lucru benefic, mai ales în zonele rurale. Mai mult, copiii
în[i[i î[i exprim` adesea dorin]a de a munci pentru a putea contribui la sus]inerea familiei. În studiul
realizat de INS/OIM se stabile[te leg`tura dintre modelul tradi]ional al for]ei de munc` din agricultur`
[i modelul tradi]ional de economie a gospod`riei. {i în multe comunit`]i tradi]ionale de rromi, munca
este privit` ca o capacitate care trebuie s` fie dezvoltat` din copil`rie [i ca o modalitate pentru copii de
a se preg`ti pentru via]a adult`, sau chiar ca o dovad` de maturitate. P`rin]ii copiilor rromi care muncesc
cred despre copiii lor c` ajung la maturitate deplin` pân` la împlinirea vârstei de 14 ani, prin urmare din
320
acest moment ei se pot angaja f`r` nici o problem` într-un loc de munc`.
Bineîn]eles, atâta timp cât munca nu afecteaz` frecven]a la [coal` [i rezultatele la înv`]`tur` ale copilu-
lui, ea poate constitui în mod real o experien]` pozitiv` pentru copii. Munca poate fi privit` ca o form`
de educa]ie informal`, de dezvoltare atât a deprinderilor de via]`, cum ar fi sim]ul r`spunderii, cât [i a
deprinderilor utile de munc`. Mai mult, ea îi poate preg`ti pe copii s` interac]ioneze [i s` colaboreze
317
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii [i Salva]i copiii pentru ILO/IPEC, Evaluare rapid` privind traficul
cu copii pentru munc` [i exploatare sexual` în România, (2004), pp. 24, 47, IOM, Cine va fi urm`toarea vic-
tim`? - Vulnerabilitatea tinerelor românce fa]` de traficul cu fiin]e umane, (2003), pp. 27-32
318
IOM, op. cit., (2003), pp. 28
319
SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), pp. x, 34-35, 39
320
Ibid., p. 35, INS [i ILO, Studiu privind activit`]ile copiilor din România - Raport de ]ar`, (2003), p. 129,
Funda]ia ECHOSOC, Copiii rromi care muncesc [i familiile acestora - Caracteristici socio-culturale [i condi]ii
de via]`, (2002), pp. 20, 31-33, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (2004), pp. 40, 47
145
cu alte persoane pentru a ob]ine un anumit rezultat. Dac` atitudinea pozitiv` fa]` de munca copilului
apare în combina]ie cu p`rerea proast` despre rolul educa]iei formale, aceast` situa]ie poate duce la
sc`derea frecven]ei [colare [i a rezultatelor la înv`]`tur`, sau chiar la abandon [colar. Pe de alt` parte,
copiii pot ajunge s` fie exploata]i, ceea ce le va afecta [i mai mult dezvoltarea.
În cadrul unei discu]ii de grup la care au participat cadre didactice din jude]ul Vaslui s-au identificat
mai multe cauze profunde ale exploat`rii copilului prin munc`, cum ar fi obiceiurile [i tradi]iile, men-
talit`]ile [i s`r`cia din zonele rurale avute în vedere. Rolul tradi]iilor familiale poate fi ilustrat de fap-
tul c` un procent de 75-85% dintre p`rin]ii intervieva]i într-un num`r de cinci jude]e, Suceava,
Boto[ani, Vaslui, Ialomi]a [i C`l`ra[i, au confirmat c` ei în[i[i lucraser` pe vremea când erau de vârs-
ta propriilor copii. Participarea copiilor la agricultura de subzisten]` [i la efectuarea treburilor din gos-
pod`rie este deci rezultatul aplic`rii modelului tradi]ional de utilizare a for]ei de munc` în agricultur`
în activit`]i care presupun un volum mare de munc` [i al aplic`rii modelului tradi]ional de economie a
gospod`riei. Prin urmare, inciden]a muncii copilului pare s` fie mai ridicat` în zonele în care agricul-
tura a revenit la tipul de agricultur` de subzisten]` din gospod`rie practicat` în perioada interbelic`.
Studiul coordonat de E. Stativ` în 2001 a constatat c` inciden]a muncii copilului era mai ridicat` în
regiunea de nord-est, unde se practica o agricultur` tradi]ional`, bazat` exclusiv pe munca manual`,
decât în regiunea de sud. În sud, p`mântul este cultivat mai degrab` de asocia]ii, încurajându-se astfel
practicarea unei agriculturi mecanizate, care evident necesit` mai pu]in` munc` fizic`. În consecin]`,
copiii din jude]ele din sud sunt implica]i în mai mic` m`sur` în muncile câmpului, care se limiteaz`
321
mai ales la legarea porumbului.
Poate în parte din cauza tradi]iei dup` care copiii trebuie s` munceasc`, s-a format [i mentalitatea con-
form c`reia mul]i p`rin]i ignor` sau nu sunt con[tien]i de riscurile [i consecin]ele negative ale
diferitelor forme de munc` a copilului asupra s`n`t`]ii copiilor [i a dezvolt`rii lor fizice, psihologice,
cognitive [i morale. Tradi]iile familiale, al`turi de aceste mentalit`]i, pot constitui o explica]ie pentru
faptul c` mul]i copii din familiile s`race nu muncesc, în timp ce mul]i copii din familiile care nu sunt
s`race totu[i muncesc. Un exemplu concret în acest sens este existen]a unei culturi a mobilit`]ii for]ei
de munc` în rândul familiilor care au fete vulnerabile la traficul pentru exploatare sexual`. Fetele aflate
în aceast` situa]ie sunt chiar îndemnate de p`rin]i s` plece în strìn`tate în loc s` stea acas` în comuni-
tatea local`. În general, din cauza existen]ei unei tradi]ii a muncii în strìn`tate, adesea în condi]ii
acceptabile, copiii pot fi convin[i mai u[or s` accepte oferte care ulterior s` se dovedeasc` a fi forme
322
de trafic. Munca în strìn`tate pare s` fie o aspira]ie comun` în rândul majorit`]ii copiilor români.
De[i s`r`cia real` reprezint` o important` cauz` profund` a excluderii [i marginaliz`rii [i ulterior a
exploat`rii copiilor, s`r`cia perceput` poate constitui o cauz` la fel de important`. Dup` cum vom dis-
cuta la sub-capitolul privind s`r`cia, percep]ia copiilor [i p`rin]ilor cu privire la faptul c` trìesc într-o
s`r`cie profund` poate fi cauza din care ace[tia încep s` caute „scurt`turi“ spre prosperitate. Poate c`
percep]ia s`r`ciei este legat` de faptul c` aceste persoane asist` la succesele altora din comunitate, pre-
cum [i la cele prezentate în mass media. În capitolul privind traficul cu copii afirmam c`, din cauza
diferitelor mentalit`]i sociale existente, unii consider` c` posesiunile materiale sunt mai valoroase decât
fiin]ele umane, iar femeile sunt mai pu]in valoroase ca b`rba]ii. Poate c` decalajul de aspira]ii între per-
cep]ia propriei s`r`cii materiale [i bog`]iile materiale v`zute la televizor sau la vecinii mai înst`ri]i con-
tribuie la încercarea acestor persoane de a folosi diferite „scurt`turi“ pentru ob]inerea unor câ[tiguri
323
materiale . Copiii exploata]i prin munc` nu prea cad victim` acestei tenta]ii, îns` copiii afla]i în con-
321
Stativ`, et al., op. cit., (2001), pp. 34-37, INS [i ILO, Studiu privind activit`]ile copiilor din România -
Raport de ]ar`, (2003), p. 129
322
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (2004), pp. 21-26, 47, IOM, op. cit., (2003), pp. 53-56
146
flict cu legea aleg [i calea acestor „scurt`turi“ pentru a ajunge la câ[tiguri materiale. În unele regiuni [i
jude]e, cum ar fi jude]ul Satu Mare, întrecerea între rude [i vecini cu privire la posesiunile materiale ar
putea duce la favorizarea exploat`rii muncii copilului în detrimentului drepturilor copiilor.
Într-un sens mai larg, consecin]ele tranzi]iei au avut un efect negativ asupra eticii muncii. Succesul în
câ[tigarea banilor este adesea asociat cu specula]iile f`cute la marginea legalit`]ii sau cu înc`lcarea
legii. Prin urmare, se consider` c` individul poate ob]ine câ[tiguri prin înc`lcarea legii, prin corup]ie [i
prin rela]ii, mai degrab` decât prin inteligen]`, h`rnicie [i competen]`. În cadrul unui sondaj de opinie
realizat în 1999 s-a constatat c`, în opinia celor intervieva]i, majoritatea celor care f`cuser` avere în
România au reu[it s` fac` acest lucru prin înc`lcarea legii (54%) sau prin rela]ii (21%), în timp ce doar
9% dintre cei intervieva]i considerau c` cei care au f`cut avere au reu[it s` fac` acest lucru prin munc`
324
[i datorit` meritelor personale.
6.1.4.4. Despre îngrijirea [i protec]ia copilului
Sistemul de valori privind îngrijirea [i protec]ia copilului constituie o reflectare a valorii copilului
însu[i precum [i a valorii familiei, acest sistem de valori fiind reflectat de deficien]ele existente în
politicile [i serviciile actuale. Astfel, atunci când copilul nu este pre]uit în sine, ci este privit doar ca o
surs` de bani (de exemplu datorit` aloca]iei pentru copii) sau ca mân` de lucru, s-ar putea ca p`rin]ii
s` nu dea prea mare importan]` îngrijirii [i dezvolt`rii copiilor lor. Mai mult, dac` valoarea familiei ca
mediu unic pentru cre[terea copilului nu este suficient de solid`, se ajunge la cùtarea unor solu]ii de
protec]ie în afara familiei. Deoarece atât familia cât [i copiii sunt privi]i în continuare mai ales dintr-o
perspectiv` medical`, [i nu [i dintr-o perspectiv` psihosocial`, poate p`rea normal ca solu]iile s` fie
cùtate în cadrul unei institu]ii medicale. În consecin]`, la multe din problemele de protec]ie a copilu-
lui solu]iile se caut` în continuare în afara familiei imediate sau extinse.
De[i se produc în continuare schimb`ri, multe dintre valorile [i normele promovate în perioada comu-
nist` continu` s` prevaleze în sistemul de îngrijire [i protec]ie a copilului. Sistemul de valori format pe
parcursul celor 25 de ani de îndoctrinare pronatalist` submineaz` leg`turile de familie, încurajeaz`
dependen]a de institu]ii, sl`be[te capacitatea familiei de a-[i îngriji copiii [i promoveaz` neglijarea
responsabilit`]ilor p`rinte[ti. La aceast` situa]ie s-a ajuns par]ial din cauza faptului c` sistemul de
înv`]`mânt continu` s` formeze personal medical, asisten]i sociale, psihologi [i alte categorii de spe-
ciali[ti folosind în mare parte programe de înv`]`mânt [i metodologii bazate pe valori din anii ‘70.
Astfel, chiar [i dup` 15 ani de tranzi]ie, persist` o atitudine conform c`reia este normal ca familiile
foarte s`race sau numeroase s`-[i abandoneze temporar sau permanent copiii [i s` considere c` acesto-
325
ra le va fi mai bine în institu]ii . Astfel, unele familii sau mame singure nu se consider` înc` suficient
de capabile sau responsabile pentru a-[i asuma r`spunderea necesar` pentru copiii lor [i sunt de p`rere
c` institu]ionalizarea reprezint` solu]ia optim` pentru ace[tia. În acela[i timp, mai exist` în rândul per-
sonalului medical persoane care promoveaz` un sistem de valori pur medical în domeniul pediatriei
sociale, considerând c` institu]ionalizarea este solu]ia cea mai bun` pentru copil în cazurile în care
interesul superior al acestuia ar fi mai bine servit dac` ar r`mâne în familie. Deoarece formarea unui
ata[ament între mam` [i copil nu se bucur` de pre]uire [i în]elegere universal` în rândul personalului
medical, continu` s` existe situa]ii în care solu]iile la cazurile de protec]ie a copilului sunt cùtate în
afara familiei biologice.
323
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (2004), p. 47, AIDRom, et al., Ghid de prevenire a
traficului de fiin]e umane - România 2004, (2004), pp. 7-9
324
Centrul de Cercet`ri Innocenti al UNICEF, op. cit., (2001), p. 18, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et
al., Document de politic` - S`r`cia în România: cauze, politici anti-s`r`cie, recomand`ri, (iunie 2001), p. 30
325
UNICEF, et al., Cauzele institu]ionaliz`rii copiilor din România, (ianuarie 1997), p. 25
147
De[i s-a realizat o trecere important` de la institu]iile reziden]iale mari la centrele de plasament mai
mici, de tip familial, la protec]ia copiilor la asisten]i maternali profesioni[ti sau în cadrul familiei
extinse, valoarea de baz` pare s` fie în continuare asigurarea protej`rii copilului de propria sa familie.
Bineîn]eles, dac` se au în vedere interesele superioare ale copilului, s-ar putea ca un centru de plasa-
ment s` constituie cea mai bun` alternativ` pentru copil, îns` aceast` m`sur` nu trebuie luat` decât dup`
o analiz` minu]ioas` a situa]iei. În sfâr[it, sistemul de îngrijire [i protec]ie a copilului este [i victima sis-
temului de valori financiare, conform c`ruia, atât p`rin]ii, spitalele, cât [i sistemul de protec]ie în gene-
ral au de câ[tigat financiar de pe urma ]inerii copilului în spital pentru perioade mai lungi de timp.
6.1.4.5. Despre alte aspecte
Discriminarea. În cadrul unui sondaj de opinie realizat de UNICEF în 2001 în rândul copiilor între 9-
17 ani, 61% dintre copiii români intervieva]i au declarat c`, în opinia lor, copiii cu dizabilit`]i erau
trata]i în mod incorect, în timp ce 59% au fost de p`rere c` [i copiii s`raci erau trata]i în mod nedrept
în România. Aceste procente se situau printre cele mai ridicate dintre toate ]`rile participante din
Europa [i Asia Central`, mediile înregistrate fiind de 46% [i respectiv 52%. În privin]a discrimin`rii
copiilor de diferite religii [i origini etnice, opiniile copiilor români au fost destul de asem`n`toare cu
media regional`, doar o treime dintre ei considerând c` aceste grupuri sunt victimele unor nedrept`]i.
Un procent de 40% dintre copiii români au declarat c` au fost ei în[i[i victimele unor nedrept`]i, mai
ales cei care proveneau din regiunea Moldovei (51%), în timp ce media tuturor ]`rilor s-a ridicat la
34%.
Încrederea. În cadrul aceluia[i sondaj de opinie s-a constatat c` în România, copiii au mai pu]in`
încredere în guvern [i în pre[edinte decât copiii din alte ]`ri din regiunile ECE/CSI [i ]`rile baltice. În
schimb, copiii români au mai mult` încredere decât copiii din alte ]`ri în biseric`/autorit`]ile religioase,
326
în poli]ie [i armat`.
Abuzul împotriva copiilor. Se consider` c` abuzul [i neglijarea copiilor este în parte rezultatul menta-
lit`]ii tradi]ionale care tolereaz` [i chiar sus]ine ideea necesit`]ii aplic`rii unor pedepse corporale ca
327
m`sur` educativ`. De[i în cele mai multe cazuri pedepsele corporale nu las` decât urme fizice [i psi-
hice minore, aceast` mentalitate a toleran]ei poate deschide calea spre forme mult mai grave de abuz
împotriva copiilor. Se pare îns` c` s-a f`cut prea pu]in pentru introducerea unor modalit`]i non-violente
pentru a-i disciplina [i înv`]a pe copii. Tradi]ia patriarhal` din via]a social` româneasc` perpetueaz` [i
chiar tolereaz` violen]a în familie. Astfel, în ideea c` femeile [i copiii sunt considera]i în mod
tradi]ional „proprietatea“ capului familiei, în familie se creeaz` o atmosfer` care favorizeaz` abuzul [i
328
neglijarea copiilor.
6.2. Iner]ia social`
Perioada de tranzi]ie care a început în 1989 a avut un impact uria[ asupra vie]ii unei întregi genera]ii
de copii români. Copiii care s-au n`scut pe la începutul anilor 1990 vor ajunge în curând la vârsta
adult`, purtând cu sine întreaga experien]` a acestei perioade. În acest sub-capitol ne vom îndrepta
aten]ia spre deficien]ele înregistrate în procesul de tranzi]ie, în încercarea de a asigura progresul social,
[i în acest context [i îngrijirea [i protec]ia copiilor vulnerabili [i exclu[i. Iner]ia social` este legat` de
326
(2001), pp. 65, 67-75, UNICEF, Voci tinere - sondaj de opinie realizat în rândul copiilor [i tinerilor din
Europa [i Asia Central`, (2001), pp. 47, 52-53
327
ASIS, et al., Copiii str`zii [i justi]ia juvenil` în România, (2004), p. 28
328
ANPCA, et al., Abuzul [i neglijarea copiilor în familiile din România: studiu na]ional de prevalen]` 2000,
(2002), pp. 17, 54
148
dificult`]ile [i e[ecurile înregistrate în desf`[urarea procesului de tranzi]ie din România. Dificult`]ile
înregistrate în procesul de tranzi]ie sunt legate atât de mo[tenirea preluat` de la fostul regim comunist
la începutul perioadei de tranzi]ie, în 1990, cât [i de deciziile strategice luate ulterior. Atunci când
încerc`m s` interpret`m tendin]ele sociale manifestate pe parcursul celor 15 ani de tranzi]ie, este poate
util s` analiz`m dac` schimb`rile pozitive s-ar fi putut realiza mai rapid [i schimb`rile negative ar fi
putut fi evitate.
Tranzi]ia la nivel global. Pentru a putea interpreta în mod corect situa]ia României din 1989 [i proce-
sul care a urmat dup` acest moment, este necesar s` privim schimb`rile produse din perspectiva
în]elegerii globale a no]iunilor de progres social, dezvoltare uman` [i drepturi ale omului din perioada
respectiv`, precum [i din perspectiva tranzi]iilor care au avut loc în toate ]`rile Europei Centrale [i de
Est începând cu 1989. În paralel cu aceste procese de tranzi]ie, în anii 1990 am asistat la o transformare
la nivel global a modului în care este în]eleas` no]iunea de progres social. No]iunea de dezvoltare
uman` presupune ob]inerea unor rezultate sociale în domeniul s`n`t`]ii, educa]iei [i al protec]iei
sociale al`turi de rezultatele macroeconomice. În acela[i timp, drepturile omului pentru copii au
329
devenit mai larg acceptate, a[a cum erau consfin]ite în Conven]ia cu privire la drepturile copilului.
Pe parcursul anilor 1990 a început s` se contureze o în]elegere mai larg` a diferi]ilor actori care pot [i
trebuie s` contribuie la progresul social. La acest proces trebuie s` participe, pe lâng` guvern, organi-
za]iile non-guvernamentale [i ale societ`]ii civile, presa, institu]iile democratice, Organiza]ia
Na]iunilor Unite [i agen]iile sale, [i societ`]ile comerciale [i companiile na]ionale [i interna]ionale. În
cazul Europei Centrale [i de Est, în ultimii ani Uniunea European` [i Comisia European` au devenit
de asemenea puternici parteneri de dezvoltare, al`turi de o serie de grupuri de presiune.
Tranzi]ia în Europa Central` [i de Est. Dup` pr`bu[irea regimurilor comuniste, pân` pe la mijlocul
anilor 1990, cele opt ]`ri din fostul bloc sovietic s-au transformat în 27 de noi ]`ri. Reformele econo-
mice ulterioare au adus cu sine atât avantaje cât [i incertitudini. Copiii din regiune duc în prezent o
via]` foarte diferit` de cea pe care au avut-o p`rin]ii lor, cu mai multe oportunit`]i, mai mult` libertate
[i mai multe op]iuni, îns` [i cu mai mult` s`r`cie, mai multe discrepan]e [i mai multe riscuri.
Consecin]ele negative ale acestei tranzi]ii au afectat copiii în mod dispropor]ionat de mare, atât din
punctul de vedere al erod`rii accesului la serviciile de s`n`tate [i educa]ie, cât [i al e[ecului statului în
asigurarea protec]iei necesare copiilor împotriva s`r`ciei [i exploat`rii. Înainte de 1989, cet`]enii din
]`rile fostului bloc sovietic, printre care [i România, s-au confruntat cu o serie de restric]ii destul de
grave în domeniul drepturilor omului, îns` s-au bucurat de un oarecare progres în domeniul dezvolt`rii
umane, ca de exemplu în domeniul s`n`t`]ii [i al educa]iei. Putem afirma c` perioada de dup` 1989 a
330
oferit cet`]enilor din aceste ]`ri mai multe drepturi ale omului, îns` mai pu]in` dezvoltare uman`.
Celelalte ]`ri din fostul bloc sovietic se confrunt` [i ele cu dificult`]i asem`n`toare în procesul de
tranzi]ie. În toate aceste ]`ri s-a trecut de la filozofia fundamental` a comunismului [i economia plani-
ficat` la o filozofie a democra]iei [i economia de pia]`. Accentul principal s-a pus îns` mai ales pe tre-
cerea de la un sistem politic [i economic la altul, mai degrab` decât pe trecerea de la un sistem social
la altul.
329
Centrul de Cercet`ri Innocenti al UNICEF, op. cit., (2001), p. 1
330
s`r`cia copiilor în ECE/CSI [i }`rile baltice, (2004), p. ix, Centrul de Cercet`ri Innocenti al UNICEF, op. cit.,
(2001), p. 1
149
Caseta 18
În Raportul na]ional al dezvolt`rii umane pentru România 2001-2002 se face referire la câteva
dintre elementele necesare ale unui proces de tranzi]ie:
„Tranzi]ia este un proces dezordonat care nu poate niciodat` avea loc într-o succesiune u[or de
descris. În ciuda acestei situa]ii, oamenii care vor s`-[i construiasc` propriile tranzi]ii vor trebui
s` dispun` o schem` comun` [i de componentele necesare pentru promovarea schimb`rii, pre-
cum [i de o gam` larg` de deprinderi [i cuno[tin]e într-o serie de domenii. Printre posibilii pa[i
pe care îi poate face societatea care traverseaz` un proces de tranzi]ie se pot num`ra:
Decodificarea strategiei actuale de dezvoltare
Crearea unui sentiment al urgen]ei
În]elegerea gamei de op]iuni strategice [i informarea cu privire la acestea, înso]it` de analize
Elaborarea unei viziuni solide pentru perioada post-tranzi]ie
Crearea unor noi re]ele de rela]ii
Construirea unor coali]ii productive
Elaborarea [i comunicarea avantajelor pe termen scurt
Institu]ionalizarea schimb`rilor
331
Evaluarea [i afirmarea schimb`rilor“
Tranzi]ia în România. Putem detecta o serie de puncte slabe atât cu privire la realiz`rile cât [i cu privire
la nerealiz`rile din domeniul progresului social din România de dup` 1989. Începând din 1997, Comisia
European` a exercitat presiuni substan]iale în direc]ia reformelor în cadrul procesului de aderare la UE.
Astfel, Comisia European` a monitorizat anual progresele înregistrate în toate domeniile, inclusiv în
sectoarele sociale. Pân` la sfâr[itul anului 2004 s-au închis toate cele 31 de capitole din cadrul negocie-
rilor de aderare la UE, iar ulterior s-a semnat [i tratatul de aderare. În acela[i timp, în domenii cum ar
fi drepturile omului, situa]ia este monitorizat` sistematic din punctul de vedere al aplic`rii prevederilor
CDC, subliniindu-se deficien]ele identificate. Pentru a se putea analiza aceste deficien]e [i a se studia
cauzele profunde care au dus la situa]ia actual`, este necesar s` abord`m mai ales urm`toarele trei
aspecte: mo[tenirea perioadei dinainte de 1989, obiectivele tranzi]iei [i procesul de tranzi]ie.
6.2.1. O mo[tenire negativ` (punctul de pornire)
Nici absen]a unei viziuni clare privind tranzi]ia, nici deficien]ele manifestate pe parcursul procesului
de tranzi]ie nu pot fi considerate ca fiind singurele cauze ale crizelor economice produse pe parcursul
ultimilor 15 ani. Din cauza mo[tenirii celor 40 de ani de comunism, mai ales a ultimilor 15 ani, distan]a
dintre punctul de pornire al tranzi]iei [i obiectivele sale (neclare) a devenit foarte mare. Prin urmare,
este necesar` realizarea tranzi]iei în urm`toarele domenii:
trecerea de la un sistem totalitar la un sistem democratic
trecerea de la un sistem centralizat dominant la un sistem descentralizat
trecerea de la o economie planificat` la o economie de pia]`
trecerea de la un sistem de control represiv la un sistem liber, cu riscul de a se ajunge la un
sistem f`r` reguli, mai degrab` decât la un sistem cu mecanisme de control func]ionale prin
construirea unor institu]ii relevante [i preg`tirea resurselor umane necesare (economi[ti, juri[ti,
asisten]i sociali/psihologi)
331
PNUD, Raportul na]ional privind dezvoltarea uman` pentru România 2001-2002, (2003), p. 37 cu referire la
Fairbanks Michael, Changing the Mind of a Nation: Elements in a Process for Creating Prosperity
(Schimbarea mentalit`]ii unei na]iuni: elemente în procesul de creare a prosperit`]ii) in Lawrence Harrison [i
Samuel P. Huntington, Culture Matters, How Values Shape Human Progress, (Cultura conteaz`. Cum deter-
min` valorile progresul omenirii) (2000)
150
trecerea de la un sistem social centralizat la unul descentralizat
trecerea de la un sistem unde oficial nu era nevoie de asisten]i sociali [i psihologi, [i prin urmare
nici nu se formau astfel de speciali[ti la nivel universitar, la o situa]ie în care este nevoie urgent`
de ace[ti speciali[ti pentru a se ocupa de fenomenele nou ap`rute, cum ar fi copiii str`zii,
traficul, consumul de droguri, copiii afla]i în conflict cu legea etc.
Din cauza regimului comunist din România, acest decalaj a devenit [i mai mare decât în multe alte ]`ri
din fostul bloc sovietic, mai ales în sectorul social [i în ceea ce prive[te îngrijirea [i protec]ia copilului:
preluarea de c`tre stat a responsabilit`]ilor familiei
politica pronatalist`
nivelul ridicat al abandonului copiilor
institu]ionalizarea ca norm`
multe institu]ii reziden]iale de mari dimensiuni, oferind condi]ii necorespunz`toare
un sistem de protec]ie a copilului inadecvat pentru dezvoltarea copilului
lipsa de experien]` în furnizarea de alte servicii în afara institu]ionaliz`rii
lipsa de resurse umane în sectorul social
În sfera social`, 1966 a reprezentat un an crucial, deoarece acesta a fost anul în care statul român a
interzis avorturile [i utilizarea anticoncep]ionalelor. Se considera c` femeile trebuie s` fac` cel pu]in
cinci copii, chiar dac` ele erau dependente de ajutorul din partea statului pentru a-i putea cre[te.
Aceast` m`sur` a dus la dublarea ratelor fertilit`]ii, cre[terea ratelor mortalit`]ii materne, cre[terea mor-
talit`]ii infantile [i deteriorarea general` a s`n`t`]ii mamei [i copilului, ca urmare a tentativelor
nereu[ite de întrerupere a sarcinilor nedorite. Ca urmare a cre[terii ratelor de fertilitate, a crescut [i
num`rul copiilor abandona]i. Prin Legea nr. 3/1970 s-a încercat g`sirea unei solu]ii la aceast` problem`,
nu prin prevenirea abandonului copiilor [i încurajarea p`rin]ilor în sensul asum`rii responsabilit`]ilor
lor fire[ti, ci prin promovarea institu]ionaliz`rii. Astfel, statul a preluat r`spunderea pentru cre[terea
acestor copii, situa]ie care poate fi redat` printr-o vorb` foarte r`spândit` pe vremea aceea: „Statul a
332
vrut copii, statul s` aib` grij` de ei“. În concluzie, perioada cuprins` între 1966 [i 1989 a privat un
num`r necunoscut de copii de dreptul la o familie.
Dup` 1989, adul]ii s-au str`duit s` fac` fa]` schimb`rilor masive produse cu privire la responsabilit`]ile
[i modul lor de via]`. În timpul comunismului, via]a majorit`]ii popula]iei era atent planificat`, iar
oamenii [tiau, de exemplu, la vârsta de 20 de ani ce pensie vor avea când se vor pensiona cu 45 de ani
mai târziu. În zilele noastre, oamenii nu se mai pot baza pe vechile certitudini, iar mul]i dintre ei nu [tiu
ce s` fac` cu libertatea pe care o au de a lua decizii cu privire la propria via]` [i propriul viitor.
Diferitele genera]ii, crescute cu diferite filozofii de via]`, au ajuns s` se înstrìneze tot mai mult unele
de altele.
6.2.2. Obiectivele tranzi]iei (viziunea)
Obiectivele ini]iale ale tranzi]iei au fost formulate dup` cum urmeaz`: „ridicarea nivelului de trai al
întregii popula]ii [i crearea unei societ`]i mai umane [i mai democratice“ sau, în termeni mai simpli,
„asigurarea dezvolt`rii umane“. S-ar putea spune c` în România popula]ia a tradus viziunea despre
democra]ie [i economia de pia]` pe care a avut-o în decembrie 1989 în dou` obiective: libertate [i pros-
333
peritate. Dac` obiectivul vizat de tranzi]ie a fost dezvoltarea uman` [i construirea unei societ`]i mai
umane, atunci acest obiectiv nu a fost înc` atins. Statul nu a reu[it s` elaboreze o viziune solid` [i clar`
cu privire la dezvoltare, ceea ce a f`cut imposibil` elaborarea unor strategii integrate (a unei foi de par-
332
IMAS, et al., Reformarea sistemului de protec]ie a copilului în România, (2004), p. 11
333
Centrul de Cercet`ri Innocenti al UNICEF, op. cit., (2001), Prefa]`, PNUD, op. cit., (2003), pp. 4, 36
151
curs) prin care s` se asigure realizarea respectivei viziuni. S-au întreprins diferite reforme în diferite
sectoare, pornindu-se de la diferite ipoteze, care în multe cazuri erau contradictorii. În domeniul îngri-
jirii [i protec]iei copilului, absen]a unui Plan Na]ional de Ac]iune pentru copii a reprezentat un impor-
tant obstacol în calea realiz`rii unor reforme coordonate [i durabile, a[a cum a subliniat [i Comitetul
334
pentru Drepturile Copilului. Astfel, rezultatul reformelor a fost în mare parte nemul]umitor.
În acela[i timp, dup` 1989 în România s-a produs un num`r foarte mare de schimb`ri, induse atât din
afara cât [i din interiorul României. Dat` fiind absen]a unei viziuni clare privind dezvoltarea, la multe
din aceste schimb`ri s-a reac]ionat cu m`suri reactive, mai degrab` decât cu m`suri pro-active. Pe teren
335
nu s-au observat prea multe schimb`ri pozitive în favoarea celor vulnerabili [i marginaliza]i.
6.2.3. Reformele: cauzele slabelor progrese înregistrate în procesul de tranzi]ie (foaia de parcurs)
Printre cauzele care au determinat nivelul redus al progreselor înregistrate în procesul de tranzi]ie se
num`r` lipsa unei perspective pe termen lung, lipsa unei baze pentru identificarea unor solu]ii dura-
bile; lipsa angajamentului politic, reformele f`r` un obiectiv clar [i lipsite de continuitate, absen]a
unui proces repetitiv [i lipsa unor parteneriate solide [i a unor coali]ii productive. Pe de alt` parte,
consider`m c` este util s` prezent`m diferitele etape pe care le-a parcurs procesul de tranzi]ie din
România (în caseta de mai jos).
Caseta 19
Despre procesul de tranzi]ie în domeniul îngrijirii [i protec]iei copilului

Sistemul de îngrijire [i protec]ie a copilului reprezint` o parte important` a dezvolt`rii umane
[i a drepturilor copilului, preg`tind terenul pentru urm`toarele genera]ii.
Perioada dinainte de 1989: Sprijinul acordat familiilor aflate în dificultate nu presupunea asigu-
rarea serviciilor de asisten]` social` (consiliere, sprijin în situa]ii de criz` etc.) ci asigurarea aju-
toarelor financiare pentru anumite categorii de familii, în vederea stimul`rii natalit`]ii. În acela[i
timp, singura m`sur` luat` în privin]a tuturor copiilor care aveau nevoie de protec]ie era
institu]ionalizarea pe scar` larg`, prin care statul prelua r`spunderea pentru cre[terea copiilor de
la familie [i comunitatea local`. Este interesant faptul c` legea din 1970 care reglementa sistemul
de protec]ie a copilului a fost de fapt abrogat` doar în 1997.
Prima etap` a tranzi]iei, 1990-1991: Sprijinul acordat familiilor în dificultate era reprezentat în
continuare în primul rând de ajutoarele financiare (aflate într-o sc`dere rapid`) mai degrab`
decât de serviciile de asisten]` social`. În aceast` perioad` s-au aplicat o serie de m`suri [i solu]ii
rapide, mai ales privind adop]iile, ceea ce a dus la o explozie a num`rului adop]iilor
interna]ionale. S-au f`cut de asemenea unele încerc`ri de îmbun`t`]ire a sistemului institu]ional
existent, f`r` a se face nimic pentru modificarea acestuia.
A doua etap` a tranzi]iei, 1992-1996: Sprijinul acordat familiilor în dificultate era reprezentat în
continuare de ajutoarele financiare (extrem de reduse în aceast` perioad`) mai degrab` decât de
serviciile de asisten]` social`. În aceast` perioad` s-au luat o serie de m`suri de reform` a sistemu-
lui de protec]ie a copilului lipsite de coordonare, contradictorii [i f`r` un obiectiv clar. S-au luat
în acela[i timp m`suri de limitare a adop]iilor interna]ionale, dar [i m`suri care promovau astfel
de adop]ii; prin urmare, nivelul adop]iilor interna]ionale a r`mas în continuare ridicat. În acela[i
timp, au început s` apar` pe scar` larg` copiii str`zii, f`r` a se lua m`suri pentru limitarea aces-
tui nou fenomen.
334
PNUD, op. cit., (2003), pp. 7-8, Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), p. 174
335
PNUD, Raportul na]ional privind dezvoltarea uman` pentru România 2003-2004, (proiect, noiembrie 2004), p. 88
152
A treia etap` a tranzi]iei, 1997-2000: Sprijinul acordat familiilor în dificultate era reprezentat în
continuare de ajutoarele financiare, îns` s-au f`cut unele încerc`ri de a se orienta aceste ajutoare
c`tre categoriile cele mai vulnerabile. În continuare existau foarte pu]ine servicii de asisten]`
social`, cum ar fi consilierea, sprijinul în situa]ii de criz` etc. Totu[i, în aceast` etap` a început
o perioad` de reforme pozitive, inclusiv un proces de modernizare a sistemului institu]ional, prin
promovarea unor alternative la institu]ionalizare. S-au introdus proceduri pentru reglementarea
adop]iilor [i s-a demarat un proces de descentralizare a anumitor servicii sociale, cum ar fi insti-
tu]iile de protec]ie a copilului. Copiii români au început s` fie trafica]i pe teritoriul României [i
în strìn`tate în vederea exploat`rii sexuale [i prin munc`, îns` s-au luat foarte pu]ine m`suri în
leg`tur` cu acest fenomen nou ap`rut.
A patra etap` a tranzi]iei, 2000-2005: Integrarea european` a început s` influen]eze sistemul de
îngrijire [i protec]ia a copilului, deoarece realizarea acestuia a devenit un criteriu politic pentru
aderarea la UE. La 1 ianuarie 2005 a intrat în vigoare o nou` lege privind protec]ia [i promovarea
336
drepturilor copilului bazat` pe prevederile CDC.
6.2.3.1. Reac]ia la presiunile externe

De când imaginile copiilor institu]ionaliza]i din România au fost difuzate în întreaga lume, România a
fost supus` unor puternice presiuni externe în domeniile sociale. Aceast` presiune a generat un puter-
nic avânt [i a venit în ajutorul diferitelor guverne ale României în stabilirea priorit`]ilor în rândul pro-
blemelor importante [i relevante. România nu a reac]ionat îns` întotdeauna la aceste probleme ]inând
seama de interesele superioare ale copilului, ci uneori a luat m`suri care f`ceau parte din jocul politic
mai larg. Începând din 1997, Comisia European` a început s` exercite presiuni [i mai mari în contex-
tul preg`tirii României pentru aderarea la UE. Ca urmare, România a depus un uria[ efort în vedere
alinierii la Uniunea European`, mai ales din punctul de vedere al sistemului juridic. Pentru a se putea
r`spunde la presiunile tot mai mari exercitate, s-ar p`rea îns` c` autorit`]ile s-au mul]umit uneori s` ia
m`suri de fa]ad`. Astfel a fost compromis procesul dificil [i îndelungat de asigurare a func]ion`rii
capacit`]ilor institu]ionale, administrative [i financiare la nivel local în vederea asigur`rii aplic`rii cu
succes a reformelor.
6.2.3.2. Lipsa unei perspective pe termen lung [i a unei baze pentru solu]iile durabile
Una dintre concluziile care se pot formula dup` 15 ani de tranzi]ie ar putea fi c` este nevoie de timp
pentru realizarea progresului social, iar dac` procesul este gr`bit, el poate dura chiar mai mult în cele
din urm`; experien]ele înregistrate în toate ]`rile din fostul bloc sovietic sus]in acela[i lucru. În loc s`
combine perspectiva pe termen lung cu flexibilitatea în abordarea problemelor nou ap`rute, guvernele
succesive ale României s-au concentrat asupra aplic`rii unor m`suri punctuale pe termen scurt, inclu-
siv prin utilizarea excesiv` a ordonan]elor de urgen]`. Astfel, perspectivele pe termen lung au devenit
mai neclare, la fel ca [i bazele pentru identificarea unor solu]ii durabile [i posibilitatea de a se reac]iona
la problemele prioritare care apar. Absen]a unei perspective pe termen lung se poate constata în multe
domenii, fiind ilustrat` mai sus în leg`tur` cu reformele sistemului de îngrijire [i protec]ie a copilului.
În acela[i timp, România nu a reu[it s`-[i creeze propriul model de dezvoltare, ci mai degrab` a accep-
tat o abordare pe componente a modelelor impuse de al]ii.
6.2.3.3. Absen]a priorit`]ilor politice [i a angajamentului în probleme sociale
Angajamentul politic manifestat pe termen lung fa]` de politicile publice extrem de necesare pentru
progresul social, precum [i pentru realizarea drepturilor copilului nu s-a dovedit a fi suficient de puter-
336
IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 16, 20-27
153
nic. Dimpotriv`, s-ar putea spune, progresul social [i realizarea drepturilor copilului au fost adesea
privite ca „suplimente op]ionale“ care vor putea fi implementate atunci când condi]iile economice o vor
permite. Astfel, dac` se acord` prea mult` aten]ie aspectelor economice [i liberaliz`rii for]elor de pe
pia]`, nu se mai abordeaz` cu aten]ia necesar` impactul social negativ al unor astfel de schimb`ri [i nici
reformele reale necesare pentru progresul social. Se poate spune îns` c` astfel de îmbun`t`]iri sunt
esen]iale în trecerea de la un sistem economic [i de organizare social` la altul. Se impune redefinirea
func]iilor statului, pentru a se asigura c` pia]a este limitat` de normele, reglement`rile [i legile rele-
vante, precum [i de institu]ii care func]ioneaz` în mod corespunz`tor, în timp ce cet`]enii beneficiaz`
337
de un nivel minim de servicii sociale.
6.2.3.5. Agendele ascunse
Dup` 1989, România a fost m`cinat` de o serie de lupte politice prin intermediul c`rora guvernele care
s-au succedat de-a lungul anilor au încercat s` câ[tige [i s` p`streze puterea [i s`-[i îmbun`t`]easc`
imaginea pe plan intern [i interna]ional. M`surile economice, [i uneori chiar cele politice, au fost ade-
sea stabilite ca r`spuns la presiunile exercitate de anumite grupuri sociale în detrimentul celor vulne-
rabili sau deja marginaliza]i. În acest fel, conducerea politic` a ales s` ignore în mod repetat efectele
pe care tranzi]ia le are asupra grupurilor vulnerabile [i marginalizate. Un astfel de exemplu se poate
reg`si în cadrul procesului de tranzi]ie din sectorul agricol, domeniu în care politica agricol` dus` pe
la mijlocul anilor 1990, e[uat` ulterior, nu a fost elaborat` se pare pentru a r`spunde la criza din agri-
cultur`. Ar p`rea mai degrab` c` a fost elaborat` pentru a dovedi c` proprietatea privat` nu va putea
asigura proviziile necesare de hran`, [i prin urmare nu poate fi compatibil` cu situa]ia din România. Nu
credem c` mai e nevoie s` amintim c` aceast` politic` a generat consecin]e foarte grave, cum ar fi
apari]ia penuriei la anumite produse precum [i costurile ridicate pe care le-au avut de suportat grupurile
338
vulnerabile [i marginalizate, adic` [i copiii.
În contextul economiei politice, anumite grupuri de presiune au de fapt de câ[tigat de pe urma p`str`rii
status quo-ului în diferite domenii. De exemplu, este necesar` desf`[urarea unor cercet`ri pentru a se
în]elege mai bine cine are de câ[tigat [i cine are de pierdut cu ocazia reform`rii sistemului de institu]ii
reziden]iale, a sistemului de protec]ie la asisten]ii maternali profesioni[ti sau prin adop]ie etc.
6.2.3.5. Reforme insuficient coordonate, contradictorii [i lipsite de continuitate
Procesele de tranzi]ie sunt procese complexe, caracterizate de un nivel ridicat de incertitudine.
Interac]iunile dintre politicile privind tranzi]ia [i dezvoltarea uman` (inclusiv investi]iile în re]elele de
siguran]` social`, în s`n`tate, educa]ie [i dezvoltarea deprinderilor) pot duce în egal` m`sur` la
schimb`ri pozitive [i schimb`ri negative. Leg`turile puternice [i coordonate pot avea o contribu]ie po-
zitiv`, în timp ce leg`turile slabe, insuficient coordonate sau lipsite de continuitate pot avea consecin]e
negative. Din p`cate, procesul de tranzi]ie din România a cuprins o serie de reforme slabe [i lipsite de
339
continuitate care au condus la consecin]e negative. Procesul de reform` din sistemul de îngrijire [i
protec]ie a copilului ofer` un exemplu foarte elocvent al unui proces insuficient coordonat, contradic-
toriu, lipsit de un obiectiv clar [i de continuitate [i desf`[urat în salturi.
337
Centrul de Cercet`ri Innocenti al UNICEF, After the Fall - the human impact of ten years of transition,
(Dup` c`dere - impactul uman al celor zece ani de tranzi]ie) (1999), p. 1, PNUD, Raportul na]ional privind
dezvoltarea uman` pentru România 2001-2002, (2003), pp. 7-8
338
ASIS, et al., Copiii str`zii [i justi]ia juvenil` în România, (2004), p. 10, PNUD, Raportul na]ional privind dez-
voltarea uman` pentru România 2003-2004, (noiembrie 2004, proiect), pp. 80-87
339
PNUD, Raportul na]ional privind dezvoltarea uman` pentru România 2001-2002, (2003), pp. 81-82
154
În Planul Na]ional Anti-S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale din 2002 se afirm` c` problema care
trebuie s` fie rezolvat` în cadrul actualului proces de tranzi]ie din România este de a „absorbi efectele
sociale dezastruoase ale unui regim socialist ira]ional, urmat de o tranzi]ie confuz`, în care nu o dat`
importante decizii strategice s-au dovedit a fi fost eronate“. Deciziile strategice eronate au dus la sl`-
birea tiparelor de via]` social` [i cultural` [i au deteriorat capacit`]ile grupurilor vulnerabile [i margina-
lizate, [i astfel au contribuit la adâncirea [i mai mult a s`r`ciei pe termen lung în rândul acestor grupuri.
Din datele existente cu privire la mai multe ]`ri din regiune reiese faptul c` abordarea „în salturi“ a
proceselor de reform` nu face decât s` agraveze efectele negative [i poate duce la prinderea într-o „cap-
340
can` a tranzi]iei“ .
6.2.3.6. Lipsa preg`tirii necesare pentru rezolvarea problemelor prioritare nou ap`rute
Este evident c` în cadrul sistemului de îngrijire [i protec]ia a copilului nu exista deloc sau exista prea
pu]in` preg`tire sau capacitate pentru aplicarea unor mecanisme de avertizare timpurie. Astfel, sistemul
nu a putut reac]iona decât întârziat, sau nu a reac]ionat chiar deloc, la apari]ia unor probleme cum ar fi
copiii str`zii, traficul de copii, consumul de droguri în rândul copiilor, excluziunea popula]iei rrome,
nivelul redus al sprijinului pentru familiile cu mul]i copii [i pentru copiii institu]ionaliza]i, mai ales pen-
tru cei care p`r`seau institu]iile la împlinirea vârstei de 18 ani etc.
Atât absen]a unui mecanism de monitorizare func]ional, cât [i a sistemului de avertizare timpurie erau
probabil cauzate de lipsa de resurse umane, care era la rândul sù rezultatul faptului c` în perioada
1979-1989 în înv`]`mântul românesc nu au fost forma]i asisten]i sociali sau psihologi. Este foarte pro-
babil de asemenea c` cei mai buni dintre pu]inii asisten]i sociali [i psihologi existen]i au început s`
lucreze pentru organiza]iile interna]ionale, care le ofereau atât salarii mai bune, cât [i [anse de evolu]ie
în carier`. Mai mult, neglijarea din partea politicului poate constitui una dintre cauzele care au dus la
apari]ia exploziv` a unor fenomene cum ar fi copiii str`zii în anumite jude]e ale ]`rii dup` anul 1993.
Punerea accentului pe reforme economice în locul reformelor sociale, sau pe privatizare în locul
rezolv`rii cazurilor de înc`lcare a drepturilor au dus în cele din urm` la întârzierea lu`rii unor hot`râri
341
cu privire la numeroase probleme sociale, multe dintre ele fiind astfel exacerbate.
6.2.3.7. Subestimarea problemelor de rezolvat
Ideea c` procesele de tranzi]ie ca acela aflat în curs de desf`[urare în România sunt procese lineare,
desf`[urate pe termen scurt, care duc în mod automat la o reducere a nivelului de control al statului, la
mai mult` democra]ie, pie]e mai libere cu reglement`ri func]ionale, precum [i servicii sociale relevante
[i re]ele de siguran]` este pur [i simplu neadev`rat`. Procesul de tranzi]ie este complicat [i mai mult de
faptul c`, deoarece lumea se afl` în continu` schimbare, factorii de decizie sunt obliga]i s` ia tot tim-
342
pul noi m`suri pentru a atinge o ]int` în mi[care . În domeniul protec]iei copilului, un exemplu con-
cret al modului în care subestimarea problemelor [i lipsa de în]elegere a cauzelor profunde care le-au
generat poate duce la e[ecul unor programe este reprezentat de campania pentru copiii str`zii
desf`[urat` în 2001 [i intitulat` „Din nou acas`“. În urma aplic`rii acestui program, copiii du[i acas`
s-au întors aproape imediat pe strad`. Un alt exemplu în acest sens este modul în care unii copii „aban-
dona]i“ au fost „reintegra]i“ în familia biologic` prin simpla „livrare“ la locuin]a mamei biologice de
c`tre membri ai personalului medical, f`r` nici o preg`tire [i f`r` sesizarea DPC. Avem de a face cu o
abordare la fel de simplist` în cazul programelor necorespunz`toare de integrare pentru copiii trafica]i
[i de integrare a copiilor cu dizabilit`]i în [colile de mas`.
340
CASPIS, Planul Na]ional Anti-s`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale, (iulie 2002), p. 94, UNICEF, et
al., Munca copilului în România - document de discu]ie, (2004), p. 15
341
ASIS, et al., Copiii str`zii [i justi]ia juvenil` în România, (2004), p. 10
155
6.2.3.8. Absen]a unui proces repetitiv (evaluarea [i aplicarea schimb`rilor)
Dup` cum s-a v`zut în sub-capitolele de mai sus, multe dintre priorit`]ile care apar în leg`tur` cu
grupurile de copii exclu[i [i marginaliza]i (copii exploata]i prin munc`, copii ai str`zii, copii victime
ale traficului) sunt în foarte mare m`sur` acelea[i care existau [i cu 10 ani în urm`, când au început s`
apar`. Nici alte probleme nu s-au schimbat deloc fa]` de situa]ia de acum 15 ani, când aceste probleme
342
existau deja (cum ar fi abandonul, institu]ionalizarea etc.) . Se poate deduce de aici c` procesul con-
tinuu de înv`]are necesar pentru elaborarea [i aplicarea cu succes a unor programe nu a func]ionat cum
trebuie. Un astfel de proces repetitiv presupune colectarea informa]iilor, realizarea unei analize a
faptelor, identificarea priorit`]ilor [i elaborarea politicilor, implementarea politicilor [i serviciilor, con-
tinua monitorizare [i evaluare a implement`rii, formularea unor propuneri de îmbun`t`]ire [i imple-
mentarea acestor îmbun`t`]iri. Studiul realizat de IMAS în 2004 a scos în eviden]` existen]a unor defi-
cien]e pe traseul logic care îi leag` pe furnizorii de servicii de beneficiari în cazul serviciilor de
343
protec]ie a copilului.
6.2.3.9. Absen]a unor parteneriate solide [i a unor coali]ii productive
Dimensiunea [i tipul rezultatului unui proces de tranzi]ie, din punctul de vedere al progresului social,
se poate reg`si în echilibrul dintre rolul autorit`]ilor [i popula]ie, între rolul liderilor politici [i cel al
electoratelor lor, între rolul institu]iilor publice [i cel al societ`]ii civile, precum [i între agenda politi-
cienilor [i agenda popula]iei. Pe scurt, statul [i societatea trebuie s` ajung` la un mod de coexisten]`
344
func]ional, bazat pe încredere politic`, construit` pe o bun` guvernare.
Caseta 20
„Experien]a româneasc` a confirmat de asemenea c` nivelul de preg`tire al popula]iei pentru

acceptarea reformelor [i schimb`rilor din cadrul procesului de tranzi]ie va fi propor]ional cu
nivelul de capital politic al guvernan]ilor. Dac` în schimb implementeaz` importante schimb`ri
economice [i social politice în contextul unor politici mai lume[ti, în care se confrunt` partide [i
grupuri de interese, guvernele î[i vor pierde rapid sus]inerea, e[ecul general poate fi iminent, [i
345
consecin]ele distrug`toare.“
Agenda. Se pare c` anali[tii au ajuns la un consens cu privire la faptul c` agenda politicienilor [i

autorit`]ilor a fost foarte diferit` de agenda popula]iei pe parcursul celor 15 ani de tranzi]ie. Popula]ia
a avut a[tept`ri mai mari sau s-a a[teptat la alte m`suri, anumite probleme fundamentale fiind înc` nere-
zolvate, iar altele aflându-se abia acum în curs de rezolvare. O tranzi]ie politic` este în sine un proces
lent de înv`]are, îns` când distan]a dintre politicieni [i popula]ie devine prea mare, schimb`rile devin
[i mai lente, ceea ce duce la nemul]umire [i cinism. La apropierea unui an electoral, încrederea în clasa
politic` în societatea româneasc` scade de obicei sub 10%. Aceast` situa]ie se poate explica pe de o
parte prin faptul c` mul]i politicieni neglijeaz` electoratul, concentrându-se în primul rând asupra vie]ii
parlamentare sau asupra listelor de candida]i. Pe de alt` parte, neîncrederea se poate explica prin fap-
tul c` politicienii sunt considera]i de popula]ie ca ni[te „specii migratoare“, care trec de la un partid la
altul în func]ie de alte criterii decât propriile convingeri politice. Este interesant de observat faptul c`
primele trei teme relevante pentru popula]ie, conform unui sondaj CURS realizat în 2004 erau (în
342
PNUD, Raportul na]ional privind dezvoltarea uman` pentru România 2001-2002, (2003), pp. 81-82
343
344
PNUD, op. cit., (2003), pp. 7-8
345
Ibid., pp. 81-82
156
ordinea general` de prioritate): i) s`r`cia/nivelul de trai, ii) corup]ia [i iii) [omajul, corup]ia constituind
prioritatea cea mai important` în rândul tinerilor, al popula]iei urbane, al persoanelor cu un nivel ridi-
346
cat de educa]ie [i al celor boga]i.
Procesele democratice [i participative. Este larg recunoscut faptul c` una dintre condi]iile esen]iale
pentru asigurarea succesului dezvolt`rii la nivel local este existen]a unor procese inclusive [i participa-
torii de elaborare a politicilor, rezultate prin formarea unor parteneriate [i alian]e puternice între
autorit`]ile locale [i societatea civil`. Organiza]iile non-guvernamentale [i comunitare pot nu numai s`
faciliteze interac]iunile dintre popula]ie [i autorit`]i [i s` promoveze transparen]a [i responsabilitatea,
ci ele pot constitui de asemenea mecanisme eficiente prin care s` se poat` ajunge la grupurile dezavan-
tajate [i marginalizate. Mobilizarea social`, în adev`ratul sens al cuvântului, este astfel esen]ial` pen-
tru asigurarea succesului [i durabilit`]ii în dezvoltarea social`. În cadrul unui sondaj CURS realizat în
2004 s-a constatat îns` c` doar 9% din popula]ia adult` a participat vreodat` la o [edin]` a Consiliului
Local, în timp ce doar pu]in peste jum`tate din cet`]enii români [tiau faptul c` [i cet`]enii obi[nui]i
aveau dreptul de a participa la astfel de [edin]e. Mai mult, într-un alt sondaj s-a ajuns la concluzia c`
gospod`riile s`race din mediul rural au o voce mai pu]in eficient` decât alte grupuri în ceea ce prive[te
serviciile asigurate de autorit`]ile statului. Nu este prin urmare surprinz`tor faptul c`, în ultimul sù
347
Raport de ]ar`, Comisia European` a subliniat necesitatea promov`rii dialogului social.
O societate democratic` [i deschis`. Prin adoptarea Legii cu privire la libertatea informa]iei s-a urm`rit
îmbun`t`]irea transparen]ei administra]iei [i cre[terea nivelul de con[tientizare a opiniei publice cu
privire la modul în care sunt cheltui]i banii publici. Se pare îns` c` aceast` lege nu a reu[it pân` în
prezent s` schimbe vechile mentalit`]i [i practici. Astfel, în rândul celor din birocra]ie exist` o anumit`
frustrare legat` de faptul c` ar putea pierde „puterea informa]iei“ , iar cet`]enii sunt în continuare prin[i
în experien]a trecutului, a unei birocra]ii care îi priveaz` de informa]ii [i le ]ine via]a sub control. 41%
din cet`]enii României nu cred c` au posibilitatea de a ob]ine informa]iile la care au dreptul de acces
348
în mod legal.
Societatea civil`. Procesul de apari]ie a unei societ`]i civile mature a fost destul de lent în România în
compara]ie cu alte ]`ri din regiune, prin urmare societatea civil` nu a jucat rolul strategic dorit în pro-
cesul de tranzi]ie. Cauza poate fi reprezentat` de elementele culturale [i istorice negative mo[tenite din
perioada comunismului. De[i num`rul de ONG-uri [i organiza]ii comunitare a crescut spectaculos,
num`rul ONG-urilor [i organiza]iilor comunitare care sunt cu adev`rat eficiente [i care merg bine este
destul de redus. Participan]ii la unele discu]ii de grup în care se discuta despre fenomenul copiilor str`zii
au afirmat c` poate doar 20 din cele 120 de ONG-uri care lucreaz` cu copiii str`zii efectuau activit`]i
demne de remarcat. Conform estim`rilor, cam una din patru organiza]ii non-guvernamentale sau comu-
nitare furnizeaz` servicii sociale pentru copii, tineri, s`raci [i persoanele în vârst`, mai ales folosind surse
de finan]are din strìn`tate. Majoritatea acestor organiza]ii se g`sesc în zonele urbane, cum ar fi munici-
349
piul Bucure[ti, de[i în ultimii ani s-a observat [i o extindere a acestora în zonele rurale.
346
PNUD, Raportul na]ional privind dezvoltarea uman` pentru România 2003-2004, (noiembrie 2004, proiect),
pp. 63-64, 71
347
Ibid., pp. 57-60, Banca Mondial`, România - Evaluarea s`r`ciei, (septembrie 2003), p. 19, Comisia
European`, op. cit., (octombrie 2004), p. 149
348
PNUD, op. cit., (noiembrie 2004, proiect), pp. 51-62
349
SCF România pentru ILO/IPEC,, et al., România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii care
muncesc în Bucure[ti, (2002), p. 58, PNUD, Raportul na]ional privind dezvoltarea uman` pentru România 2001-
2002, (2003), pp. 51-52
157
6.2.3.10. Schimb`rile demografice [i sociale care afecteaz` gospod`riile
Modelul ‘tipic’ al familiei s-a modificat substan]ial dup` 1989, dup` cum se vede din tendin]ele sociale
ap`rute, cum ar fi familiile mai mici, rata sc`zut` a c`s`toriilor, num`rul mai mare de copii n`scu]i în
afara c`s`toriei, care a dus la cre[terea num`rului de familii monoparentale [i ponderea mai mare a
copiilor n`scu]i de mame nec`s`torite sub vârsta de 20 de ani din totalitatea mamelor sub vârsta de 20
de ani. Din cauza modific`rii no]iunilor de familie [i model familial, se impune ajustarea strategiilor de
350
asigurare a sprijinului la nivelul comunit`]ii [i de îngrijire [i protec]ie a copilului.
Structura ocupa]ional`. Pe m`sur` ce ponderea muncitorilor a sc`zut de la aproximativ 50% în 1989
la 30% în 2003 a ap`rut treptat [i o nou` structur` a popula]iei economic active. În acela[i timp a cres-
cut dimensiunea altor grupuri ocupa]ionale, cum ar fi în primul rând agricultorii, persoanele casnice,
patronii, persoanele care desf`[oar` activit`]i pe cont propriu [i persoanele care lucreaz` în afacerea
familiei, crescând în acela[i timp [i num`rul [omerilor.
Mobilitatea ocupa]ional`. În cadrul unui sondaj CURS reprezentativ la nivel na]ional realizat în 2003
s-a constatat c` aproximativ 14% din popula]ia economic activ` în 1989 a beneficiat de posibilit`]i mai
bune de angajare pe parcursul urm`torilor 14 ani. Pe de alt` parte, în aceea[i perioad`, un procent de
42% din popula]ia economic activ` a participat la fenomenul mobilit`]ii sociale, prin schimbarea
ocupa]iei. Mai mult, aproximativ 43% din popula]ia economic activ` în 1989 s-a confruntat cu [oma-
jul, disponibilizarea sau pensionarea înainte de termen. Mai pu]in de jum`tate dintre ace[tia s-au rein-
tegrat pe pia]a muncii, ceea ce înseamn` c` 24% din popula]ia care era economic activ` în 1989 a tre-
buit s` fac` fa]` excluziunii sociale [i marginaliz`rii. Persoanele care sunt în [omaj pe termen lung
ajung în cele din urm` s` sufere din cauza efectelor cumulate negative mult mai grave ale tranzi]iei,
ceea ce duce la o deteriorare / dezvoltare insuficient` a capacit`]ilor lor. Astfel, aceste persoane risc`
s` devin` permanent marginalizate [i excluse, deoarece sensul procesului de marginalizare [i excluzi-
351
une este dificil de inversat.
6.3. S`r`cia economic`
6.3.1. S`r`cia economic` în România
Caseta 21
Despre s`r`cie
În anul 2003, 5,5 milioane de persoane, reprezentând aproximativ un sfert din popula]ia
României, trìau în s`r`cie. Aceasta însemna c` 1,6 milioane de locuitori din mediul urban [i 3,9
milioane de locuitori din mediul rural trìau în s`r`cie. 25% din totalitatea popula]iei României
352
se g`se[te în regiunea de nord-est.
Conform unei binecunoscute paradigme, cre[terea economic` este o condi]ie necesar`, îns` nu sufi-
cient` pentru reducerea s`r`ciei [i dezvoltare. Cercet`rile efectuate pe parcursul ultimelor decenii au
ajuns la concluzia c` decalajul dintre venituri, adic` polarizarea social`, adesea devine [i mai mare în
perioadele de cre[tere economic`, f`cându-i pe cei s`raci [i mai s`raci [i pe cei boga]i [i mai boga]i,
dup` cum indic` coeficientul GINI. În paralel, putem afirma poate c` excluziunea social` [i margi-
350
IMAS, et al., op. cit., p. 14, Centrul de Cercet`ri Innocenti al UNICEF, op. cit., (2001), pp. 18-23, INS,
Situa]ia copiilor [i tinerilor la nivel regional, (2004), p. 5
351
PNUD, Raportul na]ional privind dezvoltarea uman` pentru România 2003-2004, (noiembrie 2004, proiect),
pp. 91-94, CASPIS, Planul Na]ional Anti-s`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale, (iulie 2002), p. 91,
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., Document de politic` - S`r`cia în România: cauze, politici anti-
s`r`cie, recomand`ri, (iunie 2001), p. 29
158
nalizarea nu reprezint` în mod necesar doar o consecin]` a s`r`ciei. Excluziunea social` [i margi-
nalizarea se pot manifesta [i în absen]a s`r`ciei, în acela[i timp putând exista comunit`]i [i gospod`rii
s`race care nu sunt excluse social sau marginalizate. În cazul României îns`, din cauza e[ecului politi-
cilor social-economice, leg`tura dintre s`r`cie [i excluziunea social` este foarte puternic`. În Planul
Na]ional Anti-s`r`cie din 2002 se afirm` clar [i succint urm`toarele:
Caseta 22
„S`r`cia [i excluziunea social` în România nu sunt un produs marginal al unui sistem care
func]ioneaz` rezonabil de eficient, ci rezultatul e[ecului sistemului: mai întâi criza profund` a
proiectului socialist [i mai apoi erorile de strategie ale tranzi]iei, responsabile de c`derea dezas-
truoas` a economiei [i de deficitul de politic` social` de compensare. O industrie dezvoltat`
megalomanic [i ira]ional supus` unui proces de restructurare [i privatizare care nu a reu[it s`
produc` relansarea, ci mai degrab` definitivarea dezagreg`rii; [i care con]ine largi zone intrate
353
într-o lung` agonie, cu [anse mici de privatizare reconstructiv`“.
Situa]ia din 1989 a preg`tit din p`cate terenul pentru cre[terea nivelului de s`r`cie, prin existen]a unei
industrii care producea bunuri de slab` calitate, cu costuri ridicate, folosind tehnologii învechite. În
momentul în care a trebuit s` fac` fa]` concuren]ei de pe pia]a liber`, produc]ia a sc`zut [i s-au vândut
mai pu]ine produse. S-au realizat pu]ine investi]ii [i nu s-a introdus prea mult` tehnologie modern`,
ceea ce a dus la închiderea multor întreprinderi [i întoarcerea unui num`r mare de persoane la agricul-
tura de subzisten]`, ca mecanism de supravie]uire. Dup` pr`bu[irea economiei, au ap`rut o serie de
mecanisme [i factori care au contribuit la explozia s`r`ciei [i a excluziunii sociale pe parcursul anilor
1990. Aceste mecanisme [i factori sunt prezenta]i dup` cum urmeaz` în Planul Na]ional Anti-s`r`cie
[i Promovare a Incluziunii Sociale elaborat de Comisia Anti-s`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale
(CASPIS):
erodarea rapid` a veniturilor salariale
accentuarea polariz`rii salariale
reducerea num`rului de locuri salariale de munc`
incertitudinea veniturilor celor care au recurs la activit`]i economice pe cont propriu
erodarea mai rapid` a beneficiilor sociale
dezorganizarea controlului social (inclusiv corup]ia)
sc`derea gradului de acoperire a popula]iei cu servicii sociale fundamentale
politica de repara]ii [i, în mod special, de restituire a propriet`]ilor
352
CASPIS, Dinamica s`r`ciei [i a s`r`ciei severe în perioada 1995-2003, (2004), pp. 1, 4
353
CASPIS, op. cit., (iulie 2002), p. 90, Banca Mondial`, op. cit., (septembrie 2003), p. 13, www.insse.ro
159
Caseta 23
Defini]iile s`r`ciei
Exist` o serie de moduri în care putem defini s`r`cia. Defini]ia pragului de s`r`cie la nivel
na]ional pe care am utilizat-o aici este preluat` din metodologia utilizat` în studiul CASPIS/
Banca Mondial` din 2003:
S`r`cia sever`: Persoanele care nu dispun de mijloace suficiente pentru a cump`ra co[ul zilnic
minim de alimente în fiecare zi trìesc în s`r`cie sever`. Pragul de s`r`cie sever`, exprimat în
pre]urile din decembrie 2002, este de 1.060.658 lei.
S`r`cia total`: Persoanele care nu dispun de mijloace suficiente pentru a cump`ra co[ul zilnic
minim de alimente în fiecare zi [i o cantitate minim` de produse nealimentare [i servicii folosite
în mod obi[nuit sunt considerate s`race. Pragul de s`r`cie, exprimat în pre]urile din decembrie
354
2002, se situeaz` la 1.535.570 lei. Rata de schimb în 2002 era 1 USD = 33.055 lei
Astfel, s`r`cia a crescut drastic în România dup` decembrie 1989. Cre[terea economic` negativ` din
perioada 1997-1999, al`turi de adâncirea discrepan]elor sociale dintre cei boga]i [i cei s`raci, a dus la
dublarea aproape a num`rului popula]iei care trìa sub pragul de s`r`cie în a doua jum`tate a anilor
1990. Dup` 2000, îns`, s-a înregistrat o reducere a popula]iei care trìa sub pragul de s`r`cie, pân` în
2003 revenindu-se la o rat` a s`r`ciei de 25% (vezi Figura 6.1). Ponderea persoanelor afectate de
s`r`cia sever`, adic` persoanele care nu dispun de mijloace suficiente pentru a-[i asigura un aport
caloric minim în fiecare zi, s-a situat în mod constant peste nivelul de 10% dup` 1997, îns` a sc`zut la
8,6% în 2003. Chiar dac` a pornit de la un nivel foarte ridicat, acest indicator a înregistrat o reducere
de 38% fa]` de nivelul înregistrat în 2000. În acela[i timp, aproximativ 1% din popula]ie trìe[te în
s`r`cie extrem`, fiind vorba de persoane care trìesc cu mai pu]in de 1 USD pe zi la paritatea puterii
355
de cump`rare.
Figura 6.1: Ratele sărăciei şi a sărăciei severe în România
40%
33.2% 35.9%
30.3%
28.9%
30%
30.8% 30.6%
25.4% 25.1%
20% 20.1%
12.5% 18.8%
9.4% 11.2% 11.4%
13.8% 8.6%
10%
11.3% 10.9%
6.3% 5.9%
0%
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Rata s`r`ciei Rata s`r`ciei severe
Surs`: Studiul CASPIS/Banca Mondial` citat în: Sistemul ONU în România, Evaluarea comun` de ]ar`,
România, (octombrie 2003), p. 12
Inegalitatea economic` între cei mai boga]i [i cei mai s`raci, conform m`sur`rii cu ajutorul coeficien-
tului GINI, a crescut dramatic în prima jum`tate a anilor 1990, ajungând la 31,6 în 1995 [i sc`zând apoi
din nou pân` la 28,1 în 2003. Varia]ia inegalit`]ii în timp este relativ minor` în compara]ie cu inegali-
356
tatea mai mare cu care se confrunt` multe alte ]`ri din regiune. Conform unui document de politic`
privind s`r`cia din 2001, inegalitatea economic` din România a fost provocat` de urm`toarele cauze:
354
Banca Mondial`, România - Evaluarea s`r`ciei, (septembrie 2003), pp. i, 7
355
Sistemul ONU în România, Evaluarea comun` de ]ar`, (octombrie 2003), p. 12
160
procesul de creare a economiei de pia]` nu a fost dus la bun sfâr[it, ceea ce a dus la na[terea
anumitor distorsiuni
adâncirea diferen]elor dintre salarii
dezvoltarea economiei informale
impozitarea dispropor]ionat` a grupurilor de persoane cu venituri mai reduse
adâncirea inegalit`]ilor între regiuni
corup]ia, birocra]ia [i ineficien]a din administra]ia public`
infrac]ionalitatea [i fraudele
357
politica de corectare a nedrept`]ilor trecutului prin comiterea unor noi nedrept`]i
S`r`cia urban` [i rural`. În perioada 1995-2002, rata s`r`ciei rurale în România a fost în medie de
dou` ori mai mare decât rata s`r`ciei urbane, în timp ce în 2003 a ajuns de aproape trei ori mai mare
(vezi Figura 6.2). Astfel, 27,3% din popula]ia rural` trìa sub pragul de s`r`cie în 2004, fa]` de apro-
ximativ 11,6% din popula]ia urban`. Dat fiind faptul c` 45,1% din popula]ie trìe[te în mediul rural,
putem spune c` 2,7 milioane de români din mediul rural trìau sub pragul de s`r`cie în 2004, în timp
ce 1,4 milioane de români trìau sub pragul de s`r`cie în mediul urban. Dac` însum`m aceste cifre,
rezult` c` în 2004 s`r`cia afecta un num`r total de 4,1 milioane de români. Astfel, 66% din totalitatea
s`racilor României trìesc în mediul rural, în compara]ia cu 71% în 2003. Analizând exclusiv regiunea
de nord-est, s-a constatat c` nivelul s`r`ciei din mediul rural era mai ridicat la toate categoriile [i
358
dimensiunile de gospod`rii în compara]ie cu mediul urban.
Figura 6.2: Sărăcia urbană şi rurală în România
60%
50% 46.3% 44.7%

42.3%
37.6% 47.8%
40% 42.4% 38.0%
29.2% 43.0%
30% 25.9%
20.2% 22.2% 27.3%
20% 15.2%
20.6% 18.8% 11.6%
17.6%
10% 12.5% 13.8%
0%
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
S`r`cia rural` S`r`cia urban`
Surs`: CASPIS, Dinamica s`r`ciei [i a s`r`ciei severe în perioada 1995-2003, (2004), p. 4
Procentul de aproximativ 1% din totalitatea popula]iei rurale care trìa în s`r`cie extrem` în 2001 este
egal cu procentul popula]iei urbane care trìa în acelea[i condi]ii, ceea ce reflect` probabil posibilitatea
zonelor rurale de a-[i asigura hrana prin practicarea agriculturii de subzisten]`. S`r`cia rural` extrem`
este limitat` astfel în mic` m`sur` de agricultura de subzisten]`, îns` s`r`cia în general este prin com-
para]ie mult mai grav` în zonele rurale, din cauza veniturilor mici [i a posibilit`]ilor mai limitate de
angajare din aceste zone. Grupul ocupa]ional în care se reg`se[te cel mai mare num`r de s`raci este
reprezentat de cei care lucreaz` pe cont propriu în sectorul agricol, atât la nivel na]ional, cât [i la nivelul
regiunii s`race din nord-est. Membrii familiilor s`race de agricultori reprezint` aproape dou` treimi
356
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii [i PNUD România, Document de politic` - S`r`cia în România:
cauze, politici anti-s`r`cie, recomand`ri, (iunie 2001), p. 23, Banca Mondial`, op. cit., (septembrie 2003), pp.
6-7, CASPIS, Dinamica s`r`ciei [i a s`r`ciei severe în perioada 1995-2003, (2004), p. 3
357
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., Document de politic` - S`r`cia în România: cauze, politici anti-
s`r`cie, recomand`ri, (iunie 2001), pp. 24-28
358
CASPIS, Dinamica s`r`ciei [i a s`r`ciei severe în perioada 1995-2003, (2004), pp. 1-4
161
(63,1%) din totalitatea persoanelor s`race din regiunea de nord-est. În acela[i timp, popula]ia rural` are
mai pu]ine [anse s` scape de s`r`cie din cauze cum ar fi faptul c` [i agricultura de subzisten]` este limi-
tat` la loturi de p`mânt mici [i fragmentate, c` accesul la mijloace de produc]ie este limitat, c` exist`
obstacole în calea particip`rii la pia]`, iar accesul la servicii de s`n`tate, surse de ap` [i posibilit`]i de
educa]ie este necorespunz`tor.
S`r`cia la nivel regional. Cele patru regiuni prezentate la Figura 6.3 au fost expuse celor mai ridicate
nivele de s`r`cie pe parcursul ultimului deceniu, ratele cele mai ridicate înregistrându-se în mod con-
stant în regiunea de nord-est. Nivelele de s`r`cie înregistrate în regiunile central`, de vest [i nord-vest,
359
precum [i în municipiul Bucure[ti, sunt substan]ial mai reduse.
Figura 6.3: Rata sărăciei pe regiuni în România
60.0%
50.0%
40.0% Nord-est
30.0% Sud-vest
Sud
20.0%
Sud-est
10.0%
0.0%
1995 2000 2002 2003
Surs`: Studiul CASPIS/Banca Mondial` citat în: Sistemul ONU în România, Evaluarea comun` de ]ar`,
România, (octombrie 2003), p. 14
S`r`cia în regiunea de nord-est. Cu o rat` a s`r`ciei de 35,4% în regiunea de nord-est în 2003, popula]ia
din aceast` regiune era expus` unui risc cu 41% de a fi s`rac` decât media na]ional`. Concluzia B`ncii
Mondiale este c` în anul 2002 în regiunea de nord-est trìau 25% din totalitatea persoanelor afectate de
s`r`cie din România [i 30% din cele afectate de s`r`cia sever`. Situa]ia jude]elor din nord-estul ]`rii este
prezentat` în detaliu [i într-un studiu al INS din 2004, care a utilizat defini]ia strict monetar` a s`r`ciei.
De[i datele din acest studiu nu sunt comparabile cu cele din studiul CASPIS în termeni reali, studiul INS
permite compararea diferitelor jude]e din cadrul acestei regiuni. Cele mai ridicate nivele de s`r`cie au
fost înregistrate în jude]ele Vaslui [i Boto[ani, în timp ce jude]ele Suceava [i Bacù erau caracterizate
de nivele mai sc`zute de s`r`cie. S-a constatat c` nivelul s`r`ciei rurale este de aproape patru ori mai
ridicat decât nivelul s`r`ciei urbane, prin urmare datele din studiul INS corespund destul de bine cu
datele din studiul CASPIS men]ionate mai sus. Din nou, diferen]a foarte mare dintre mediile urban [i
rural nu este poate atât de surprinz`toare, deoarece dimensiunea monetar` a s`r`ciei este legat` de veni-
turile disponibile în gospod`rie, care sunt de obicei reduse la ]`ranii care practic` agricultura de subzis-
ten]`. În acela[i timp, diferen]ele dintre jude]e privind s`r`cia nu pot fi explicate prin varia]ia propor]iei
360
dintre popula]ia rural` [i urban` de la un jude] la altul.
359
Sistemul ONU în România, Evaluarea comun` de ]ar`, (octombrie 2003), pp. 12, 14, INS [i PHARE,
Condi]ii de trai ale popula]iei din regiunea de nord-est, (2004), p. 84
360
Banca Mondial`, op. cit., (septembrie 2003), p. 13, INS [i PHARE, op. cit., (2004), p. 81, Studiul realizat de
INS identific` pragul de s`r`cie ca 60% din mediana venitului total disponibil al gospod`riilor din regiune.
162
Caseta 24
Conform studiului realizat de INS, un procent de 60% din popula]ia din regiunea de nord-est ]`rii
nu avea o locuin]` cu baie sau du[ în 2003, iar în zonele rurale procentul celor care nu dispuneau
de aceast` dotare de baz` se ridica la incredibila valoare de 92%, mai ales din cauza absen]ei
infrastructurii necesare pentru alimentarea cu ap` [i canalizare. Faptul c` 51% din popula]ia care
nu este s`rac` nu are baie sau du[ nu înseamn` în mod necesar c` aceast` situa]ie este în mod
necesar rezultatul s`r`ciei economice, de[i procentul în rândul popula]iei s`race este mult mai
mare, ridicându-se la 87%. La fel, 40% din popula]ia din partea de nord-est a ]`rii nu are telefon
acas`, 41% nu are ma[in` de sp`lat, iar 32% nu are frigider, procentele fiind substan]ial mai ridi-
361
cate în rândul popula]iei rurale.
S`r`cia la nivelul comunit`]ii. Faptul c` întreaga comunitate este s`rac` exacerbeaz` efectele cumulate
ale s`r`ciei [i reduce posibilit`]ile de a sc`pa de aceast` situa]ie, ceea ce conduce la o subdezvoltare
cronic` [i la formarea unor enclave de s`r`cie. În astfel de comunit`]i, accesul la infrastructur` [i ser-
vicii este foarte limitat, mai ales în mediul rural. În cadrul studiului realizat în 2004 de IMAS s-a con-
stat c` m`surile preventive de protec]ie a copilului nu pot func]iona în comunit`]ile foarte s`race, cum
ar fi multe comunit`]i de rromi, [i nici în comunit`]ile rurale mici, izolate. Cu situa]ii asem`n`toare se
confrunt` [i alte comunit`]i s`race, cum ar fi micile ora[e care depind în întregime de o industrie fali-
362
mentar`, precum [i micile comunit`]i care trìesc la marginea marilor ora[e în locuin]e insalubre.
În cadrul unui studiu realizat la solicitarea CASPIS s-a încercat realizarea unei h`r]i a s`r`ciei pentru
fiecare jude] [i comun` a României. Dac` ne concentr`m aten]ia asupra zonelor rurale, constat`m exis-
ten]a unor nivele la fel de ridicate ca în jude]ele din nord-estul ]`rii [i în jude]ele Brìla, Gala]i,
Vrancea, Mehedin]i [i Vâlcea. Zone caracterizate de nivele foarte ridicate de s`r`cie s-au identificat [i
în comunele Lungani (Ia[i), Dobromir (Constan]a), Poiana Cristei [i Slobozia Bradului (Vrancea),
Balta, B`lv`ne[ti, Godoneanu [i Podeni (Mehedin]i) [i Boi[oara (Vâlcea). S-au identificat [i o serie de
363
alte comune care erau aproape la fel de s`race.
S`r`cia dup` originea etnic`. Dup` cum se vede în Figura 6.4 de mai jos, rata s`r`ciei în rândul po-
pula]iei rrome este extrem de ridicat`, fiind de aproape 3 ori mai mare decât cea înregistrat` în 2003 în
rândul popula]iei majoritare. Mai mult, dac` studiem mai atent evolu]ia acestei rate dup` 1995, con-
stat`m c` rata s`r`ciei în rândul rromilor este mai static`, ceea ce înseamn` c` s`r`cia este poate mai
profund` [i mai dificil de eliminat decât în rândul altor grupuri etnice. Astfel, diferen]a dintre procen-
tul de rromi s`raci [i procentul total al popula]iei s`race a crescut dup` anul 2000. În 2002, rromii
reprezentau 7% din totalul s`racilor [i 12,5% din totalul celor foarte s`raci. Printre cauzele s`r`ciei în
rândul popula]iei rrome se num`r` un set complex de factori inter-rela]iona]i, cum ar fi: nivelul mai
sc`zut de educa]ie [i calificare profesional`, pozi]ia marginal` pe pia]a muncii, lipsa unor bunuri mate-
riale, faptul c` sunt prin[i în capcana economiei subterane, familiile numeroase, aplicarea unor
364
stereotipuri negative [i discriminarea.
361
INS [i Phare, op. cit., (2004), p. 89, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (iunie 2001), p.
31, Banca Mondial`, op. cit., (septembrie 2003), p. 19
362
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (iunie 2001), p. 31
363
Universitatea Bucure[ti [i INS pentru CASPIS, Harta S`r`ciei în România, (2004), pp. 18-26
364
Banca Mondial`, op. cit., (septembrie 2003), p. 12, Sistemul ONU în România, Evaluarea comun` de ]ar` -
România, (octombrie 2003), p. 15, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (iunie 2001), p. 15
163
Figura 6.4: Ratele sărăciei după originea etnică
90% 83%
74% 77%
80%
70%
60% Români
50% Maghiari
40% 35% 37%
25% 31% 31% 24% Rromi
30%
22% 15% 19% Alte etnii
20%
10%
0%
1995 2000 2003
Surs`: Sistemul ONU din România, Evaluarea comun` de ]ar` pentru România (octombrie 2003), p. 15
6.3.2. S`r`cia economic` în rândul copiilor
Dup` cum am v`zut mai sus, s`r`cia este o cauz` de baz` important` pentru existen]a tuturor grupurilor
de copii exclu[i [i marginaliza]i care constituie subiectul acestui raport, constituind în acela[i timp o
deosebit` amenin]are pentru copiii vulnerabili care risc` s` ajung` s` fac` parte din aceste grupuri.
S`r`cia îi afecteaz` în mod brutal pe copii. Printr-un efect de propagare invers, copiii pot deveni vic-
time ale unor fenomene cum ar fi neglijarea, violen]a [i abuzul în familie, alcoolismul, r`mânerea f`r`
ad`post, dezintegrarea familiei, abandonul, via]a pe strad` [i cele mai grave forme de munc` a copilu-
lui, inclusiv traficul. {i mai îngrijor`tor este faptul c` aceste grupuri de copii exclu[i nici m`car nu sunt
365
cuprinse în rapoartele privind s`r`cia, prin urmare vocile lor se fac rar auzite.
Cel mai ridicat risc de s`r`cie se g`se[te în rândul copiilor [i al tinerilor adul]i, mai ales cei între 15-24
ani. Aceast` afirma]ie r`mâne adev`rat` [i dac` lu`m ca termen de compara]ie alte grupuri vulnerabile,
cum ar fi persoanele peste 65 ani (vezi Figura 6.5). La aceast` situa]ie s-a ajuns par]ial din cauza ratei
ridicate de dependen]` în rândul copiilor, par]ial din cauz` c` oamenii s`raci fac mai mul]i copii, [i par]ial
din cauza e[ecului m`surilor de asisten]` social` adresate acestor categorii. Prin urmare, copiii sunt grav
afecta]i de s`r`cie, dup` cum a reie[it [i din studiul realizat de INS cu privire la regiunea de nord-est,
unde s-au înregistrat cele mai ridicate rate de s`r`cie în rândul copiilor, atât în mediul rural, cât [i în medi-
ul urban. S-a constatat c` în aceste jude]e rata s`r`ciei a fost [i mai ridicat` în cazul copiilor între 0-6 ani,
ceea ce indic` faptul c` riscul de s`r`cie este [i mai ridicat pentru familiile tinere cu copii mici. Cele mai
366
ridicate rate de s`r`cie se înregistreaz` în cazul familiilor rurale cu mul]i copii.
365
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (iunie 2001), p. 31, Banca Mondial`, op. cit., (septem-
brie 2003), p. 15
366
Banca Mondial`, op. cit., (septembrie 2003), p. 11, CASPIS, op. cit., (2004), p. 6, INS [i PHARE, Condi]iile
de trai ale popula]iei din regiunea de nord-est, (2004), pp. 83-85
164
Figura 6.5: Riscul sărăciei pe grupe de vârstă
50%
0-6 ani
45%
40% 7-14 ani
35%
15-24 ani
30%
25% 65 ani
[i peste
20%
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
Surs`: Banca Mondial`, România - Evaluarea s`r`ciei (septembrie), p. 11 [i CASPIS, Dinamica s`r`ciei [i a
s`r`ciei severe în perioada 1995-2003, (2004), p. 6
Familiile cu trei sau mai mul]i copii. Dintre toate familiile din România care au copii, 14% au trei sau
mai mul]i copii. Riscul s`r`ciei în aceste gospod`rii se ridic` la 57%, fa]` de „numai“ 29% în cazul gos-
pod`riilor cu un singur copil. De[i nu reprezint` o frac]iune important` a num`rului total de s`raci,
aceste familii constituie enclave de s`r`cie profund`. {i mai îngrijor`toare este manifestarea unei
tendin]e de adâncire a discrepan]elor dintre familiile cu un num`r mic [i familiile cu un num`r mare de
367
copii.
Educa]ia [i s`n`tatea. În Studiul privind evaluarea s`r`ciei realizat în 2003 de Banca Mondial` s-a su-
bliniat c` riscul de s`r`cie scade substan]ial odat` cu cre[terea nivelului de educa]ie. Pe de alt` parte,
riscul s`r`ciei în rândul familiilor în care capul familiei nu f`cuse [coal` se ridica la 56% în 2003. Mai
mult, familiile în care capul familiei era o persoan` care urmase o [coal` profesional` o duc tot mai rù
pe an ce trece, deoarece calificarea dobândit` nu se potrive[te cu noile cerin]e de pe pia]a muncii, ap`rute
în urma restructur`rii sectorului industrial. Pe lâng` faptul c` nivelul redus de educa]ie al membrilor unei
familii m`re[te riscul de s`r`cie, [i copiii care trìesc în astfel de familii s`race se g`sesc într-o situa]ie
mult mai proast` decât copiii din familiile care nu sunt s`race atunci când este vorba de cuprinderea în
[coal`. Dac` analiz`m aspectele privind s`n`tatea în rândul celor s`raci, constat`m c` 35% dintre ace[tia
nu beneficiaz` de un aport alimentar corespunz`tor, acest procent fiind format din 50% din s`racii din
mediul urban [i 28% din s`racii din mediul rural. În Evaluarea realizat` de Banca Mondial` se afirm`
c`, în cazul în care nivelul de educa]ie [i starea de s`n`tate a celor s`raci nu se îmbun`t`]e[te, marea
majoritate a copiilor din familiile s`race vor fi prin[i în capcana s`r`ciei [i vor deveni s`racii viitorului.
368
Astfel se va crea un cerc vicios al s`r`ciei care va continua s` se auto-perpetueze.
Excluziunea [i s`r`cia la nivelul gospod`riei. Din studiul privind abandonul din 2005 a reie[it c` sub
15% din mamele care [i-au abandonat copiii dispuneau de un venit relativ sigur. De[i 62% au
men]ionat aloca]ia pentru copii ca surs` de venituri, doar o treime dintre ele au men]ionat venitul minim
garantat. Aproape 80% dintre mamele copiilor abandona]i trìau fie într-o locuin]` la curte (în con-
struc]ii mici, în condi]ii precare) sau într-o cocioab` (de regul` o singur` înc`pere f`cut` din chirpici).
Un procent de 10% dintre aceste femei nu aveau un ad`post sau trìau într-un ad`post improvizat f`cut
369
din cartoane sau alte materiale.
367
Sistemul ONU în România, op. cit., (octombrie 2003), p. 15, Banca Mondial`, op. cit., (septembrie 2003),
pp. 10-11, INS [i PHARE, op. cit., (2004), pp. 90-92
368
Banca Mondial`, op. cit., (septembrie 2003), pp. 12-15, CASPIS, op. cit., (2004), p. 9
369
UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), pp. 71-72, 74-75
165
Figura 6.6: Unde locuiesc mamele copiilor abandonaţi
1% 11%
Apartament
Locuin]` la
36% curte
Cas`
improvizat`
Apartament
43% Cocioab`
F`r` ad`post
9%
1%
Surs`: UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), p. 72
Caseta 25
Locuin]ele
Conform studiilor care analizeaz` situa]ia copiilor [i familiilor vulnerabile sau studiilor privind
s`r`cia, penuria de locuin]e sau slaba calitate a acestora constituie una dintre principalele pro-
bleme cu care s-a confruntat România dup` c`derea comunismului. Condi]iile proaste de locuit
afecteaz` în egal` m`sur` popula]ia urban` [i rural` [i pun în pericol s`n`tatea [i dezvoltarea co-
piilor. Lipsa accesului la locuin]e adecvate constituie un semn al s`r`ciei severe [i al excluderii
sociale. În unele situa]ii, p`rin]ii prefer` chiar s`-[i lase copiii în institu]ii, considerând c` le va fi
mai bine decât locurile unde î[i duc ei existen]a, care adesea nici m`car nu pot fi numite locuin]e.
Din studiul RIQL din 1998 a reie[it c` 21% din casele în care trìa popula]ia rrom` erau con-
struite ilegal sau pe terenuri pentru care familiile respective nu aveau titluri de proprietate. Alte
16,5% locuiau cu chirie la cas` sau în apartamente, ceea ce în contextul românesc presupune o
situa]ie de incertitudine, atât din punctul de vedere al nivelului chiriei, cât [i din punctul de
vedere al angajamentelor pe termen mediu [i lung. Astfel, exist` sute de mii de rromi care ar
risca s` r`mân` f`r` un acoperi[ deasupra capului dac` legisla]ia ar fi aplicat` f`r` nici un rabat.
În plus, multe din aceste locuin]e se afl` în stare foarte proast`, [i ele sunt ocupate de obicei de
370
un num`r mare de locatari.
Este îns` important s` subliniem faptul c`, de[i s`r`cia reprezint` o important` cauz` profund`, ea nu
constituie singura cauz` profund` a excluderii [i marginaliz`rii. De exemplu, în studiul realizat de
IMAS în 2004 se afirm` urm`toarele: „S`r`cia nu este nici necesar`, nici suficient` pentru a duce la
institu]ionalizare. Totu[i, s`r`cia duce la crearea condi]iilor prin care alte elemente, mai ales cele legate
371
de destr`marea familiei, pot duce la institu]ionalizare“. Se constat` de asemenea c` majoritatea copii-
lor care lucreaz` provin din familii numeroase [i familii s`race din regiunile cele mai s`race ale ]`rii.
Ca o observa]ie de ordin general putem spune totu[i c` procentul copiilor care muncesc [i care provin
din familii s`race dep`[e[te pu]in procentul total al copiilor care provin din familii s`race, ceea ce con-
stituie o indica]ie a existen]ei [i altor cauze care contribuie la situa]ia în care copiii sunt nevoi]i s`
munceasc`. Corela]ia dintre copiii care muncesc [i s`r`cie este mai pronun]at` în mediul urban decât
în mediul rural, iar în mediul rural nu se poate identifica o corela]ie similar` decât printre cei mai s`raci
dintre s`raci. La sub-capitolul privind copiii str`zii s-a constatat c`, în timp ce copiii care muncesc pe
370
Institutul Na]ional de Statistic`, ANPCA [i UNICEF, Familia [i copilul în România, (2001), pp. 16-17,
UNICEF, et al., Cauzele institu]ionaliz`rii copiilor din România, (ianuarie 1997), p. 26, CASPIS, Planul
Na]ional Anti-s`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale, (iulie 2002), pp. 84-85
371
IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 13
166
str`zi în timpul zilei recurg la munc` mai ales ca mecanism prin care încearc` s` lupte împotriva
s`r`ciei familiei, copiii care trìesc permanent pe str`zi ajung în aceast` situa]ie ca urmare a unei serii
de cauze profunde diferite.
6.3.3. S`r`cia subiectiv`
În 1998, aproximativ jum`tate din popula]ia României se considera s`rac`, fa]` de procentul de 31%
din popula]ie care trìa sub pragul de s`r`cie în anul respectiv, conform datelor CASPIS. Din alte date
existente în acest sens reiese c` în perioada 1991-2000 în medie aproximativ 70% dintre români con-
siderau c` veniturile lor abia dac` ajungeau sau erau insuficiente pentru a-[i acoperi nevoile de baz`.
În cadrul studiului privind s`r`cia realizat de INS în 2004 în regiunea de nord-est a României s-a con-
statat c` 41% din popula]ia acestei regiuni se considera s`rac`, procent la care s-a ajuns pe baza rezul-
tatelor auto-evalu`rii persoanelor cuprinse în studiu, care au trebuit s` declare dac` considerau c` se
confrunt` cu mari dificult`]i financiare în satisfacerea nevoilor curente. Pe de alt` parte, rata s`r`ciei
calculat` pe baza nivelului disponibil a fost estimat` la aproximativ 26%, ceea ce indic` din nou exis-
ten]a unei diferen]e între percep]ie [i realitate. S`r`cia subiectiv` din nord-estul ]`rii era mai ridicat` în
familiile cu trei sau mai mul]i copii, ajungând la 59%. De[i e greu de spus care dintre realit`]i e mai
valabil`, discrepan]a dintre cele dou` rânduri de date demonstreaz` totu[i existen]a clar` a unei dife-
372
ren]e între s`r`cia perceput` [i s`r`cia calculat` în func]ie de pragul de s`r`cie.
Mai mult, percep]ia de s`r`cie poate fi în unele cazuri suficient` pentru a-i constrânge pe copii s`
ajung` în situa]ii [i mai grave. De exemplu, din punctul de vedere al m`surii obiective a veniturilor, nu
s-a constatat nici o diferen]` între familiile ale c`ror fete sunt în risc de a deveni victime ale traficului
[i familia medie. Astfel, studiul realizat de OIM în 2003 a mers chiar mai departe [i a respins ipoteza
dup` care traiul într-un mediu s`rac în termeni obiectivi constituie o caracteristic` a vulnerabilit`]ii. Pe
de alt` parte îns`, nivelul m`surii subiective a bog`]iei era diferit la cele dou` categorii de familii,
deoarece percep]ia p`rin]ilor cu fete în situa]ii de risc era adesea aceea c` se aflau într-o situa]ie finan-
ciar` nesatisf`c`toare. Astfel, în rândul familiilor cu fete care risc` s` fie traficate s-a constatat existen]a
unei percep]ii mai acute a s`r`ciei, înso]it` de aspira]ii spre un nivel de trai mai ridicat. Este important
s` subliniem în acela[i timp faptul c` informa]iile existente reiese faptul c` o mare propor]ie din femeile
traficate provin din regiunea de nord-est a României. Totu[i, deoarece nu toate femeile s`race din
regiunea de nord-est ajung s` devin` victime ale traficului, este foarte probabil c` exist` [i alte cauze
373
care contribuie la acest fenomen.
În concluzie, s`r`cia, atât cea real` cât [i cea perceput`, contribuie la împingerea copiilor spre exclu-
ziune [i marginalizare. Ace[ti copii sunt fie abandona]i [i institu]ionaliza]i, fie ajung pe str`zi sau sunt
trafica]i. S`r`cia real` duce la apari]ia familiilor disfunc]ionale, a violen]ei [i alcoolismului [i ea poate
obliga familiile din mediul urban cu mul]i copii s`-[i p`r`seasc` locuin]ele în momentul în care nu mai
pot pl`ti cheltuielile de între]inere, lumina [i apa. S`r`cia perceput` poate tenta familiile [i adolescen-
tele s`-[i caute un viitor mai prosper în ora[ele mai mari ale României sau în strìn`tate, când de fapt
ceea ce se întâmpl` este c` copiii ajung s` fie exploata]i sau trafica]i.
372
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (iunie 2001), p. 10, INS [i PHARE, Condi]iile de trai
ale popula]iei din regiunea de nord-est, (2004), pp. 80, 98-100
373
(2003), pp. 6, 34-37, IOM, Comunicat de pres`, (27 februarie 2001), Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et
al., Evaluare rapid` privind traficul cu copii pentru munc` [i exploatare sexual` în România, (2004), p. 12
167
6.4. Slaba guvernare
România a ajuns la un nivel de guvernare democratic` suficient de bun pentru a îndeplini criteriile pen-
tru aderarea la UE. Toate capitolele din cadrul negocierilor de aderare au fost închise pân` la sfâr[itul
anului 2004. }ara se confrunt` îns` în continuare cu o serie de deficien]e tipice tuturor ]`rilor care tra-
verseaz` procesul de tranzi]ie spre crearea unor institu]ii democratice, [i care trebuie s` fac` fa]` în
acela[i timp sarcinii de a gestiona costurile sociale ridicate care apar ca urmare a aplic`rii programelor
de reform` la nivel macroeconomic. Eliminarea acestor deficien]e devine [i mai dificil` din cauza
iner]iei institu]ionale [i birocratice care face parte din mo[tenirea politic` [i istoric` comun`. România
se confrunt` cu deficien]e în primul rând în domeniul capacit`]ii administrative, al sistemului judiciar,
dar [i cu o anumit` instabilitate politic` [i un nivel ridicat al corup]iei. Aceste deficien]e au un impact
direct asupra realiz`rii drepturilor copiilor români la supravie]uire, dezvoltare, protec]ie [i participare.
6.4.1. Legi, institu]ii [i politici
Cadrul legislativ din România s-a îmbun`t`]it substan]ial pe parcursul ultimilor ani, par]ial ca urmare
a necesit`]ii de a se îndeplini anumite condi]ii pentru aderarea la UE. Începând din ianuarie 2005, odat`
cu intrarea în vigoare a noului cadru legislativ privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului,
copiii României dispun de toat` legisla]ia necesar`. Noul Cod Penal (care va con]ine [i articole referi-
toare la copii) urmeaz` s` intre probabil în vigoare în septembrie 2006. Problema care se pune este îns`
discrepan]a foarte mare dintre cadrul legislativ existent [i capacitatea administrativ` [i bugetar`
disponibil` pentru implementarea, monitorizarea [i asigurarea respect`rii cadrului [i a politicilor care
decurg din acesta. Iner]ia constat` în implementarea cadrului legislativ pentru copii a constituit o per-
374
manent` dilem`.
Statul de drept. De asemenea, nivelul de încredere în sistemul judiciar este foarte sc`zut, ceea ce nu vine
decât s` sus]in` opinia dup` care statul de drept [i sistemul judec`toresc sunt ineficiente [i nu dispun de
suficient` credibilitate. Deficien]ele [i lipsa de încredere din sistemul judiciar afecteaz` în primul rând
grupurile cele mai vulnerabile [i marginalizate, [i mai ales copiii. Printre cauzele acestei neîncrederi în
sistemul judiciar se num`r` supraînc`rcarea instan]elor, gestionarea ineficient` a cauzelor, precum [i
slaba urm`rire [i gestionare a cazurilor de corup]ie, dup` cum se subliniaz` [i în Raportul de ]ar` pe 2004
al Comisiei Europene. În cazul copiilor, aceste deficien]e sunt agravate de absen]a unui sistem de justi]ie
juvenil` [i lipsa unei specializ`ri sau sensibiliz`ri a judec`torilor cu privire la problemele copiilor.
Administra]ia public`. Dup` cum am men]ionat mai sus, capacitatea administrativ` de a elabora, imple-
menta, monitoriza [i evalua politici centrate pe copil este în continuare slab` [i ineficient`. Procesul de
reformare a administra]iei publice a fost lansat în mai 2004, acoperind domenii cum ar fi reforma insti-
tu]iei func]ionarului public, descentralizarea [i de-concentrarea [i coordonarea politicilor. De[i s-au
luat m`suri legislative [i institu]ionale în vederea reform`rii administra]iei publice, nu s-au înregistrat
prea multe progrese în implementarea acestui pachet de reform` administrativ`. Exist` astfel o dis-
crepan]` recunoscut` între capacitatea existent` în administra]ia public` [i eforturile necesare pentru
375
implementarea cerin]elor în vederea ader`rii la UE.
Guvernul României este perceput ca fiind destul de ineficient în administra]ie, mai ales în compara]ie
cu noile ]`ri membre ale UE [i alte ]`ri candidate la UE. Dac` lu`m în considerare Indicatorul de
Eficien]` a Administra]iei Centrale al B`ncii Mondiale, constat`m c`, între ]`rile vecine, doar Moldova,
Ucraina [i Rusia sunt percepute ca având guverne mai pu]in eficiente decât România. Dintre cauzele
374
375
Sistemul ONU în România, op. cit., (octombrie 2003), pp. xi, 3, 19-20 Comisia European`, op. cit.,
(octombrie 2004), p. 147
168
secundare ale ineficien]ei administra]iei publice din România putem men]iona urm`toarele:
insuficienta motivare [i recompensare a personalului,
num`rul insuficient de personal cu preg`tire corespunz`toare,
lipsa unei infrastructuri adecvate,
competen]e limitate în domeniul managementului strategic,
gestionarea ineficient` a fluxurilor de informa]ii între [i în interiorul institu]iilor publice,
centralizarea excesiv`,
insuficienta delegare a autorit`]ii [i domina]ia unei culturi ierarhice, a aversiunii fa]` de risc, în
sectorul public.
Dintre cauzele profunde enumer`m urm`toarele:
absen]a unui program de preg`tire sistematic [i corespunz`tor pentru func]ionarii publici,
lipsa de transparen]` în practicile de selec]ie [i recrutare, care nu se bazeaz` întotdeauna pe merite,
salariile necorespunz`toare [i absen]a unor sisteme de gestionare a carierei, care îi fac pe mul]i
376
func]ionari publici califica]i s` p`r`seasc` sectorul public.
corup]ia
Resursele umane. Mai multe dintre cauzele men]ionate mai sus se afl` în leg`tur` cu resursele umane.
Problema abord`rii resurselor umane este eviden]iat` [i în studiul realizat de IMAS în 2004 ca „o pro-
blem` extrem de important`“ care st` în fa]a sistemului de îngrijire [i protec]ie a copilului. Dup` cum
am discutat la capitolul 5.2.4, num`rul, preg`tirea [i coordonarea inter-sectorial` a speciali[tilor care
lucreaz` cu copiii este insuficient. Aceast` situa]ie nu este deloc surprinz`toare, dac` ne gândim la fap-
tul c` sistemul de înv`]`mânt românesc nu a preg`tit deloc asisten]i sociali, psihologi sau psihopeda-
gogi în perioada 1979-1989.
Cadrul institu]ional. În ceea ce prive[te protec]ia copilului, exist` în prezent prea multe institu]ii care
ofer` diferite forme de sprijin, printre care se num`r` Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i
Familiei, Ministerul S`n`t`]ii Publice, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, Ministerul Justi]iei,
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului, Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele
cu Handicap, prim`riile etc. În 2003 multe servicii de protec]ie au fost trecute în subordinea
Ministerului Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, de[i capacitatea ministerului de a administra o
sarcin` de o asemenea anvergur` poate fi pus` sub semnul întreb`rii.
În ceea ce prive[te sistemul de îngrijire [i protec]ie a copilului, în studiul realizat de IMAS în 2004 s-a
subliniat lipsa de claritate care se manifest` în definirea rolurilor [i responsabilit`]ilor fiec`reia dintre
aceste institu]ii. Aceast` constatare s-a dovedit a fi cât se poate de adev`rat` la nivel descentralizat, în
unele jude]e observându-se existen]a unor suprapuneri [i conflicte de interese, precum [i absen]a capa-
cit`]ilor adecvate. Mai mult, din cauza slabei func]ii de control, problema repartiz`rii corespunz`toare
a rolurilor [i responsabilit`]ilor a ajuns s` se pun` cu [i mai mult` acuitate. În strâns` leg`tur` cu aceas-
ta, la analiza diferitelor grupuri de copii exclu[i, s-a constatat absen]a coordon`rii [i cooper`rii între
diferitele institu]ii implicate. Pe de alt` parte, majoritatea institu]iilor care lucreaz` cu copiii au fost înfi-
in]ate de prea pu]in timp ca s` fi avut ocazia de a se consolida institu]ional. Birocra]ia excesiv` din
institu]iile de stat, precum [i personalul prea numeros [i ineficient din aceste institu]ii au constituit al]i
377
factori care au împiedicat evolu]ia lucrurilor în bine.
376
Sistemul ONU în România, op. cit., (octombrie 2003), pp. 21-22
377
IMAS pentru ANPCA [i UNICEF, Reformarea sistemului de protec]ie a copilului în România, (2004), pp.
17, 22, 77, SCF România pentru ILO/IPEC, România - Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii care
muncesc în Bucure[ti, (2002), p. 60
169
În sfâr[it, absen]a unui sistem de colectare, monitorizare [i analiz` a datelor în rândul multor institu]ii limi-
teaz` [i mai mult posibilitatea realiz`rii unor interven]ii eficiente. Mai mult, ea face practic imposibil`
378
crearea unui sistem de urm`rire a traseului copilului prin sistemul de îngrijire [i protec]ie a copilului.
Politicile legate de grupurile excluse de copii
Cauze istorice. Eficacitatea politicilor actuale trebuie s` fie v`zut` în lumina politicilor anterioare [i a
adaptabilit`]ii beneficiarilor, adic` a familiilor [i copiilor, la ni[te împrejur`ri aflate în permanent`
schimbare. Politicile de sprijinire a familiilor aflate în situa]ii dificile dinainte de 1989 nu s-a bazat pe
furnizarea unor servicii de asisten]`, ci pe asigurarea sprijinului financiar anumitor categorii de persoane,
cum ar fi copiii [i mamele cu mul]i copii. Ideea în care se acorda acest sprijin financiar era aceea de a
se încuraja cre[terea natalit`]ii, adic` na[terea unui num`r cât mai mare de copii. Dup` cum se
men]ioneaz` în studiul IMAS din 2004, înainte de 1989 familia nu era privit` neap`rat ca mediul cel mai
bun în care poate cre[te un copil, [i de aceea institu]ionalizarea a devenit solu]ia standard pentru familii-
379
le care î[i abandonau copiii sau pentru familiile care se confruntau cu dificult`]i în cre[terea copiilor.
Astfel, atât politicile [i serviciile, cât [i modul de gândire al familiilor [i furnizorilor de servicii au fost
astfel orientate încât nivelul ridicat de natalitate [i solu]iile de protec]ie din afara familiei biologice s`
fie considerate normale. În timp ce politicile se pot modifica destul de rapid, cel pu]in teoretic, de
exemplu prin emiterea unor Ordonan]e de Urgen]` ale Guvernului, pentru modificarea serviciilor [i a
modului de gândire într-un mod durabil este necesar` o perioad` mult mai mare de timp. De[i politi-
cile s-au modificat substan]ial dup` 1989, ele continu` s` se concentreze asupra asigur`rii sprijinului
financiar [i nu a serviciilor (cum ar fi consilierea, sprijinul în situa]ii de criz` etc.) care ar veni în aju-
torul familiilor în încercarea de a dep`[i dificult`]ile fundamentale de alt` natur` cu care se confrunt`.
În acela[i timp, putem afirma c` multe politici încearc` s` ofere în continuare solu]ii de protec]ie a
copilului în afara familiei biologice, prin intermediul centrelor de plasament, al asisten]ilor maternali
profesioni[ti sau al adop]iilor.
Op]iunile strategice. A[a cum s-a discutat în leg`tur` cu serviciile la capitolul 5.2, se pare c` politicile
române[ti pentru grupurile excluse de copii nu au reu[it înc` s` institu]ionalizeze o abordare bazat` pe
drepturi [i nu au g`sit un echilibru corespunz`tor între: i) politicile sectoriale [i inter-sectoriale; ii)
politicile de prevenire [i recuperare; iii) sprijinul financiar [i asisten]a social`; iv) o abordare medi-
cal` [i o abordare mai larg`, psihosocial`; [i între v) politicile centrate pe familie [i politicile care
sus]in solu]iile în afara familiei biologice. Ori de câte ori acest lucru este posibil, se va încerca identi-
ficarea unor solu]ii care sprijin` familia, în locul unor solu]ii în afara familiei. Poate pornind de la
aceast` idee, Comitetul pentru Drepturile Copilului a recomandat Guvernului României „s` elaboreze
o politic` cuprinz`toare privind familia, centrat` pe copil“ [i s` sus]in` drepturile familiilor [i copiilor
la un mediu familial sigur. {i studiul IMAS din 2004 a subliniat lipsa de coeren]` a politicii sociale pen-
tru familiile aflate în situa]ii dificile.
Mai mult, conform Evalu`rii comune de ]ar` a ONU, coordonarea politicilor în general se face în mod
limitat, nesistematic, din cauza favoriz`rii abord`rilor sectoriale [i a utiliz`rii frecvente a m`surilor de
urgen]`, care ofer` solu]ii rapide, cum ar fi emiterea unor ordonan]e de urgen]`. {i o serie de evalu`ri
externe au subliniat importan]a unei mai bune coordon`ri a politicilor, precum [i necesitatea de a se
cuprinde în acestea, într-un mod mai sistematic, ideile [i sugestiile venite din partea societ`]ii civile [i
380
a unor exper]i independen]i.
378
IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 78
379
Ibid., p. 16
380
Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), p. 179, Sistemul ONU în România, Evaluare comun` de
]ar` - România, (octombrie 2003), pp. 21-23
170
R`spunsurile reactive. Exist` mai multe situa]ii, cum ar fi cele legate de copiii str`zii [i copiii trafica]i,
în care con[tientizarea problemelor [i reac]iile la acestea au întârziat foarte mult, fiind astfel mai mult
reactive decât pro-active. Astfel de r`spunsuri reactive tind s` favorizeze alternativele curative, cum ar
fi diferitele m`suri alternative pentru copiii abandona]i [i institu]ionaliza]i, în locul implement`rii unor
politici pro-active [i preventive care s` se concentreze asupra deprinderilor de via]` ale adolescen]ilor,
asupra planific`rii familiale etc. Din cauza absen]ei unor informa]ii credibile [i a unui sistem de „aver-
tizare timpurie“ func]ional pentru problemele copiilor, este dificil s` se r`spund` rapid [i decisiv cu
381
politici relevante la probleme ap`rute.
Politicile de prevenire [i re]elele de protec]ie social`. Adesea nu s-a ajuns la grupurile ]int` sau aces-
tea nu au fost lipsite de posibilitatea de a beneficia de re]elele de protec]ie social`, dintr-o serie de
motive. Printre acestea se num`r` lipsa unor mecanisme financiare clare pentru distribu]ia beneficiilor
financiare, confuzia existent` cu privire la repartizarea sarcinilor între autorit`]ile centrale [i locale,
lipsa de previzibilitate [i uneori imposibilitatea de a asigura durabilitatea resurselor, precum [i absen]a
382
unor criterii clare de eligibilitate.
Politicile recuperatorii. G`sim exemple ale existen]ei unui anumit grad de iner]ie [i când abord`m
problema implement`rii politicilor de reintegrare social`. Din nou, în cazul copiilor str`zii, constat`m
c` num`rul lor a crescut dup` 1990 ca urmare a e[ecului politicilor de reintegrare social`. Deoarece nu
s-au în]eles cauzele profunde ale acestor st`ri de fapt, mai multe încerc`ri de implementare a politicilor
recuperatorii au fost sortite e[ecului, cum ar fi a[a-numitul program „Din nou acas` „din 2001, care a
vizat copiii str`zii. Copiii „abandona]i“ au fost „reintegra]i“ în familia biologic` prin simpla „livrare“
la locuin]a mamei biologice de c`tre reprezentan]ii personalului medical, f`r` nici o preg`tire [i f`r`
sesizarea DPC. Reintegrarea copiilor institu]ionaliza]i mai mari se love[te de dificult`]i asem`n`toare
din cauza absen]ei unor proceduri corespunz`toare [i a personalului calificat necesar pentru imple-
mentarea politicilor de protec]ie a copilului. Aceste deficien]e au efecte deosebit de grave dac` avem
în vedere num`rul foarte mari de copii care au trecut prin sistem, în timp ce num`rul total al copiilor
383
din sistem a r`mas mai mult sau mai pu]in acela[i.
6.4.2. Descentralizarea
În România este în prezent în curs de desf`[urare un proces general de descentralizare care cuprinde [i
descentralizarea sistemului de îngrijire [i protec]ie a copilului, demarat` în 1997. Din p`cate, realizarea
obiectivului de a se transfera mai multe responsabilit`]i [i resurse de la autorit`]ile centrale la
autorit`]ile locale a fost îngreunat` de discrepan]a dintre mandatul acordat jude]elor [i capacitatea aces-
tora. De[i nevoia de consolidare a capacit`]ilor se manifest` [i la nivel central, lipsa de capacitate
administrativ` devine chiar acut` la nivel local. Mai mult, la nivel local lipse[te [i capacitatea de plani-
ficare, a c`rei existen]` este o premis` obligatorie a cre`rii unor servicii relevante. În acela[i timp, în
vederea implement`rii cu succes a procesului de descentralizare, se impune larga participare a comu-
nit`]ilor locale [i a societ`]ii civile, precum [i realizarea unui consens larg între p`r]i [i asigurarea coor-
384
don`rii inter-institu]ionale.
Descentralizarea incomplet` a politicilor [i institu]iilor. Tripla problem` reprezentat` de înfiin]area
unor noi institu]ii [i a unei structuri descentralizate, precum [i de stabilirea leg`turilor dintre acestea [i
381
SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), p. 59
382
Banca Mondial`, România - Evaluarea s`r`ciei, (septembrie 2003), p. 51
383
SCF România pentru ILO/IPEC, op. cit., (2002), pp. 57-58, 69, 72, UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copi-
ilor în România, (2005), pp. 32, 48-49, 107, IMAS, et al., op. cit., (2004), p. 78
384
Sistemul ONU în România, op. cit., (octombrie 2003), pp. 3, 23, IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 25-26
171
structurile administrative locale a dus în acela[i timp la o serie de dificult`]i, printre care [i stabilirea
clar` a rolurilor [i responsabilit`]ilor. Departamentele pentru Protec]ia Copilului (DPC-urile) înfiin]ate
în toate jude]ele în 1997, a c`ror sarcin` este furnizarea serviciilor de protec]ie a copilului, s-au con-
fruntat ulterior cu uria[e probleme, în momentul în care au trecut la realizarea noilor obliga]ii [i sarcini
ce le reveneau. Ca urmare, unele dintre servicii au fost descentralizate, iar altele nu, ceea ce a dus la o
slab` coordonare inter-sectorial` în domeniile s`n`t`]ii, educa]iei, serviciilor sociale, protec]iei copilu-
lui etc. Un astfel de exemplu de descentralizare incomplet` îl constituie discrepan]ele existente între
jude]e în administrarea situa]iei copiilor cu dizabilit`]i. Exist` jude]e în care copiii cu dizabilit`]i severe
care trìesc în institu]ii reziden]iale se afl` în continuare în subordinea Autorit`]ii Na]ionale pentru
Persoanele cu Handicap [i nu a DPC-urilor.
În acela[i timp, mandatul organismului central pentru protec]ia copilului, [i anume ANPDC, este i) de
a elabora [i implementa strategii de protec]ie a copilului, [i ii) de a elabora, coordona [i monitoriza
implementarea standardelor [i metodologiilor din domeniu. Una dintre principalele probleme care
exist` la nivelul ANPDC în leg`tur` cu procesul de descentralizare a fost întârzierea înregistrat` în
elaborarea unor standarde de calitate pentru serviciile nou create, precum [i în monitorizarea acestor
385
standarde.
Descentralizarea incomplet` a furnizorilor de servicii [i rolul ONG-urilor. O alt` problem` important`
la nivel jude]ean este aceea a ONG-urilor [i a rela]iei dintre acestea [i DPC-uri. Pe de o parte, DPC-
urile au dubla func]ie de a r`spunde atât de furnizarea serviciilor, cât [i de monitorizarea [i verificarea
proceselor. Aceast` situa]ie nu numai c` duce la un conflict de interese, ci submineaz` în acela[i timp
posibilitatea de a asigura durabilitatea întregului proces de descentralizare. Pe de alt` parte, deoarece
un num`r tot mai mare de donatori strìni s-au retras, ONG-urile, care erau finan]ate din surse strìne
sunt acum obligate s` caute surse de finan]are locale. Multe consilii jude]ene nu sunt îns` preg`tite din
p`cate s` subcontracteze servicii acestor ONG-uri, chiar dac` acestea au reu[it s` dovedeasc` în timp
c` furnizeaz` servicii de înalt` calitate. Astfel, în numeroase situa]ii DPC-urile au preluat serviciile
ONG-urilor, ceea ce a dus în multe cazuri la sc`derea calit`]ii acestora, deoarece DPC-urile nu dispun
de acela[i nivel de cuno[tin]e [i experien]`. Comitetul pentru Drepturile Copilului a subliniat impor-
tan]a simplific`rii procedurilor administrative pe care ONG-urile trebuie s` le îndeplineasc` pentru a
386
putea func]iona [i a putea fi acreditate.
6.4.3. Corup]ia
În Raportul de ]ar` pe 2004, Comisia European` afirm` c` „în România corup]ia continu` s` fie grav`
[i larg r`spândit`“. În Raportul global privind percep]ia corup]iei din octombrie 2004, România a ocu-
pat locul 87, al`turi de Iran [i Republica Dominican`, dintr-un num`r total de 146 de ]`ri. Indicele de
Percep]ie a Corup]iei al României nu s-a îmbun`t`]it în ultimii cinci ani [i continu` s` fie unul dintre
cele mai proaste din Europa. Prin urmare, va trebui s` a[tept`m s` vedem care vor fi efectele Strategiei
Na]ionale Anti-corup]ie, aprobat` în decembrie 2002 [i ale pachetului legislativ privind transparen]a,
387
aprobat în martie 2003.
În România, corup]ia din sectorul public se manifest` în dou` moduri: „mica corup]ie“ [i „marea
corup]ie“. Majoritatea românilor se confrunt` cu mica corup]ie în via]a de zi cu zi, atunci când trebuie
s` dea mit` personalului sanitar, cadrelor didactice sau altor func]ionari publici. Marea corup]ie se
refer` la crima organizat` [i la re]elele corupte care influen]eaz` cadrele de reglementare [i tranzac]iile
385
IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 25, 29
386
Ibid., pp. 35, 83-85, Guvernul României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), p. 176
387
Comisia European`, op. cit., (octombrie 2004), p. 147, www.transparency.org, Sistemul ONU în România,
Evaluare comun` de ]ar` - România, (octombrie 2003), pp. x, 25
172
economice la scar` mare, cum ar fi mi[c`rile substan]iale de fonduri ilegale, care genereaz` pierderi
substan]iale pentru bugetul de stat.
De[i marea corup]ie nu afecteaz` lupta zilnic` pe care o duc oamenii pentru a beneficia de servicii pu-
blice, efectele sale pe termen lung afecteaz` grav toate eforturile de dezvoltare. În Planul Na]ional Anti-
S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale pe 2002 se spune c` utilizarea fondurilor publice pentru
sus]inerea cre[terii economice a devenit un „instrument de transfer prin mecanisme speculative
abuzive, adesea chiar criminale, spre grupurile bogate“. Marea corup]ie a devenit astfel un important
mecanism regresiv de redistribuire a bog`]iei, care îi priveaz` pe cei vulnerabili [i marginaliza]i de
dreptul de a beneficia de serviciile publice relevante. Mai mult, marea corup]ie, sub forma re]elelor
organizate, poate avea leg`tur` [i cu crima organizat`, [i astfel [i cu o serie de grupuri excluse de copii,
388
cum ar fi copiii trafica]i, copiii exploata]i sexual, precum [i cu vânzarea de droguri copiilor.
Printre cauzele secundare ale marii corup]ii din sectorul public se num`r` faptul c` unele active eco-
nomice de mare valoare continu` s` fie înc` în proprietatea statului, c` legisla]ia este instabil`, iar slaba
supraveghere a modului în care este respectat` aceast` legisla]ie las` loc pentru acte de corup]ie. Cauza
profund` este reprezentat` de interdependen]ele dintre politic` [i economie, al`turi de rolul exagerat de
mare care i se acord` statului ca actor [i factor de reglementare. A[a cum se întâmpl` în multe alte ]`ri
aflate în tranzi]ie, cadrul institu]ional, în care responsabilit`]ile s` fie clar împ`r]ite, este înc` departe
de a fi solid [i nu exist` o cultur` a transparen]ei în domeniul finan]elor publice. Lipsa de transparen]`
a practicilor din administra]ia public` româneasc` are efecte deosebit de grave. Aceast` cultur` a prac-
ticilor ascunse [i lipsa unui ethos al institu]iei func]ionarului public reprezint` o mo[tenire a trecutului
adânc înr`d`cinat`.
Mica corup]ie afecteaz` negativ posibilitatea grupurilor vulnerabile [i marginalizate de copii de a bene-
ficia de serviciile necesare, fie c` este vorba de poli]ie, s`n`tate, educa]ie sau alte servicii sociale.
Printre cauzele secundare se num`r` insuficienta motivare a personalului, atât din punct de vedere al
remunera]iei [i al perspectivelor în carier`, capacitatea insuficient` a institu]iilor publice, sistemele [i
procedurile învechite, precum [i lipsa unei monitoriz`ri sistematice a performan]ei. Totu[i, pentru a se
putea lupta cu mica corup]ie este necesar` abordarea cauzelor profunde, prin reformarea institu]iei
func]ionarului public din România. Într-un studiu al B`ncii Mondiale din 2000, s-a constatat c` 42%
dintre cei intervieva]i au considerat c` este necesar s` dea mit` în anul precedent sau d`duser` mit` sau
o aten]ie în cadrul rela]iilor pe care le-au avut cu oficialit`]ile. Într-un alt studiu din 2000 s-a constatat
c` 51% dintre cei cu probleme de s`n`tate care au trebuit s` se interneze în spital au fost nevoi]i „s`
ofere cadouri“ pentru a beneficia de îngrijire medical`. Procentele corespunz`toare pentru ob]inerea
389
unor servicii la [coal` a fost de 17%, în sistemul judiciar de 23%, iar la Poli]ie de 16%.
Corup]ia în rândul organelor de poli]ie. Se fac eforturi pentru reducerea corup]iei în poli]ie. Totu[i,
„corup]ia în rândul organelor de poli]ie r`mâne în continuare o grav` problem`“, de[i autorit`]ile cen-
390
trale se str`duiesc în prezent s` g`seasc` o rezolvare pentru aceast` problem` . Exist` unele b`nuieli
cu privire la practicarea corup]iei la nivelul poli]iei de frontier` [i al altor segmente ale poli]iei, ceea ce
poate face aceste organe s` închid` ochii la actele de exploatare sexual` [i la munca for]at` a copilului
pe teritoriul [i în afara României.
388
Sistemul ONU în România, op. cit., (octombrie 2003), p. 20, CASPIS, op. cit., (iulie 2002), pp. 93, 95-96
389
Sistemul ONU în România, op. cit., (octombrie 2003), pp. 20, 23, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii [i
PNUD România, Document de politic` - S`r`cia în România: cauze, politici anti-s`r`cie, recomand`ri, (iunie
2001), pp. 26-27
390
Al patrulea Raport anual privind traficul cu persoane, (iunie 2004)
173
În Raportul sù de monitorizare din mai 2006 Comisia European` a declarat c`: „Pe ansamblu, au fost
înregistrate progrese în lupta împotriva corup]iei. Reforma condus` de Ministerul Justi]iei [i DNA tre-
buie urmat` îns` de eforturi sus]inute ale tuturor celorlalte institu]ii ale executivului, ale legislativului
[i ale întregului sistem judiciar pentru a face procesul ireversibil. România trebuie s`-[i continue efor-
turile pentru a consolida progresul înregistrat [i a construi mai departe pornind de la aceast` baz`“.
6.4.4. Aloc`rile [i execu]iile bugetare în sectoarele sociale
Cheltuielile publice în sectoarele sociale. România a mo[tenit situa]ia de sub-finan]are cronic` a sec-
toarelor sociale din perioada comunist`, care era chiar mai proast` decât ar fi permis-o capacitatea limi-
tat` a economiei române[ti. Deja în ultimii ani ai epocii comuniste, finan]area sectorului social din
România se situa la cel mai sc`zut nivel între toate ]`rile fostului bloc sovietic. Cheltuielile publice din
domeniu au început s` creasc` fa]` de nivelul extrem de sc`zut din 1989, chiar dac` într-un ritm foarte
redus. Astfel, cu excep]ia ]`rilor care se confrunt` cu situa]ii deosebite, cum ar fi Albania [i ]`rile din
fosta Iugoslavie, România este ]ara în care cheltuielile din sectoarele sociale ca procent din PIB con-
tinu` s` se situeze la nivelul cel mai sc`zut din Europa (vezi Figura 6.7). În acela[i timp, major`rile
care au avut totu[i loc în acest domeniu se pare c` au fost rezultatul presiunilor sociale tot mai mari [i
nu al manifest`rii unei voin]e politice. În Raportul de ]ar` pe 2004, Comisia European` a subliniat nece-
sitatea aloc`rii unui nivel mai ridicat de resurse financiare sectorului de s`n`tate, iar Comitetul pentru
Drepturile Copilului [i-a exprimat îngrijorarea cu privire la nivelul sc`zut al aloc`rilor bugetare pentru
s`n`tate [i educa]ie. Din p`cate, din cauza declinului economic înregistrat mai ales în primii ani ai
deceniului 1990, cheltuielile pentru sectoarele sociale în termeni reali au fost substan]ial mai mici în
anul 2000 decât cu 10 ani înainte. Nu exist` un „buget al copiilor“ în care s` se analizeze ce propor]ie
din cheltuielile pentru sectorul social vizeaz` copiii [i nevoile lor specifice. Prin urmare, se impune cu
acuitate realizarea unei astfel de analize, care s` se concentreze asupra m`surii în care cheltuielile
391
sociale reu[esc s` ajung` în mod real la copii.
Figura 6.7: Cheltuielile publice în sectoarele sociale ca procent din PIB
România
35.0%
30.0%
}`rile
25.0% Uniunii
Europene
20.0% Bulgaria
15.0%
10.0% Ungaria
5.0%
0.0% Republica
Ceh`
91
99
01
89
93
95
97
19
19
19
19
19
19
20
Surs`: CASPIS, Planul Na]ional Anti-S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale, (iulie 2002), pp. 94-95
Sectoarele sociale cuprind s`n`tatea, înv`]`mântul, m`surile de protec]ie social` [i asigur`rile sociale
(vezi Figura 6.8 de mai jos). Pl`]ile directe în numerar pentru asigur`rile sociale reprezint` aproxima-
tiv 60% din totalul cheltuielilor din sectoarele sociale [i cuprind asigur`rile sociale, aloca]iile (cum ar
fi aloca]iile pentru copii), pensiile, ajutoarele sociale, compensa]iile [i alte cheltuieli sociale, cu
excep]ia celor pentru locuin]e. Bineîn]eles, putem considera c` plata acestor tipuri de ajutoare este efi-
cient`, în sensul c` adesea ele constituie mecanisme de redresare mai degrab` decât mecanisme de pre-
391
CASPIS, op. cit., (iulie 2002), pp. 94-95, Comisia European`, op. cit., (octombrie 2004), p. 96, Guvernul
României [i UNICEF, op. cit., (2003 b), p. 175
174
venire, care s-ar putea oferi ca servicii [i asisten]` social` sub forma planific`rii familiei, consilierii,
asisten]ei în situa]ii de criz` etc.
Figura 6.8: Cheltuielile publice în sectoarele sociale din România ca procent din PIB
14.0%
12.0%
10.0% S`n`tate
8.0%
6.0% Educa]ie
4.0%
Asigur`ri
2.0%
sociale
0.0%
89
91
93
95
97
99
01
19
19
19
19
19
19
20
Surs`: PNUD, Raportul na]ional privind dezvoltarea uman` pentru România 2003-2004, (proiect, noiembrie
2004), tabelele 6, 7, 17, PNUD, Raportul na]ional privind dezvoltarea uman` pentru România 2001-2002,
(2003), tabelele 6, 7, 17
Dup` 1989, nivelul acestor cheltuieli a fluctuat în jurul procentului de 10% din PIB [i nu s-au f`cut
prea multe eforturi de a completa nivelul sumelor, nici m`car în perioadele în care nivelul de s`r`cie a
crescut rapid. Din cauza reducerii în timp a acestor cheltuieli în termeni reali [i a cre[terii rapide a
num`rului persoanelor care aveau nevoie de asisten]` social`, sprijinul acordat grupurilor excluse [i
marginalizate, inclusiv copiilor, a devenit tot mai limitat odat` cu trecerea anilor. Mai mult, deoarece
prin mecanismele existente nu se putea ajunge la grupurile ]int` care aveau nevoie de acest sprijin, doar
unui procent de 12% din segmentul de 20% care reprezint` popula]ia cea mai s`rac` i s-a asigurat de
fapt venitul minim garantat. Nu s-a asigurat asisten]` decât într-o foarte mic` m`sur` familiilor cu mul]i
copii, iar familiile [i copiii f`r` certificate de na[tere [i/sau acte de identitate nici m`car nu au intrat în
discu]ie. În acela[i timp, sectoarelor de s`n`tate [i înv`]`mânt li s-au alocat sistematic mai pu]in de 4%
392
din PIB pe sector, nivel destul de redus în compara]ie cu cel înregistrat în alte ]`ri.
Procesul de elaborare a bugetelor este în continuare necorespunz`tor, mai ales în ceea ce prive[te
monitorizarea bazat` pe rezultate [i evaluarea cheltuielilor publice. Mai mult, dup` cum se vede în
cadrul Sistemului de îngrijire [i Protec]ie a Copilului, bugetele alocate sunt determinate mai mult de
resursele disponibile decât de necesar, ceea ce înseamn` c` bugetele asigurate sunt necorespunz`toare.
Aceast` situa]ie duce la utilizarea ineficient` a resurselor. Proasta coordonare între partenerii de dez-
voltare, al`turi de existen]a mai multor standarde diferite, formulate de donatori, pentru implementarea
unor programe cu finan]are extern`, au complicat [i mai mult gestionarea fondurilor externe [i publice
disponibile. Mai mult, în administra]ia public` din România se mai simt efectele mo[tenirii l`sate de
utilizarea practicilor ne-transparente.
Descentralizarea târzie [i incomplet` a resurselor bugetare. Dup` cum s-a discutat mai sus, reforma
administrativ` [i descentralizarea serviciilor nu au fost implementate în armonie cu reformele financia-
re [i bugetare corespunz`toare. În combina]ie cu lipsa de previzibilitate a finan]`rii interna]ionale, pre-
cum [i cu lipsa de transparen]` din administra]ia public`, aceast` situa]ie a dus la lipsa de soliditate [i
lipsa de previzibilitate a aloc`rilor bugetare de la nivel local. Toate acestea au dus la o atmosfer` de
incertitudine în leg`tur` cu durabilitatea anumitor servicii. Totu[i, bugetele autorit`]ilor locale ca pro-
cent din cheltuielile publice totale consolidate au crescut în mod constant de-a lungul anilor, ajungând
392
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, et al., op. cit., (iunie 2001), pp. 34-35, Banca Mondial`, România -
Evaluarea s`r`ciei, (septembrie 2003), p. 51
175
la aproximativ 20% în 2003. În acela[i timp, autorit`]ile locale continu` s` aib` o slab` capacitate de
393
gestionare eficient` a acestor bugete.
Figura 6.9: Bugetele autorităţilor locale ca procent din cheltuielile publice consolidate
80.0%
69.2%
70.0%
59.9%
60.0%
57.1% 48.2%
50.0%
49.6% 47.5% Bugetul
40.0% de stat
30.0%
18.1% 20.1% Bugetele
20.0% locale
10.4% 18.8%
10.0%
11.4% 11.7%
0.0%
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Surs`: Sistemul ONU în România, Evaluarea comun` de ]ar` pentru România, (octombrie 2003), p. 23
Lipsa de coeren]`, previzibilitate [i transparen]` a bugetelor locale pentru protec]ia copilului. În con-
textul descentraliz`rii sistemului de protec]ie a copilului, normele metodologice care cuprind preve-
derile cu privire la nivelul contribu]iei comunit`]ii locale la finan]area activit`]ilor de protec]ie a copilu-
lui au fost publicate doar în iunie 2000, la doi ani dup` înfiin]area institu]iilor de la nivel local.
Incoeren]a în preluarea responsabilit`]ilor privind finan]area la diferite nivele administrative, care a
generat diferen]e de la un jude] la altul [i de la un an la altul, a provocat mari dificult`]i. Fondurile pen-
tru DPC-uri provin dintr-o mare varietate de surse, cum ar fi consiliile jude]ene, bugetul de stat, con-
siliile locale, taxele de autorizare [i fondurile de program; din aceast` cauz`, este dificil s` se asigure
o alocare bugetar` robust`, previzibil` [i durabil` de-a lungul anilor. Mai mult, descentralizarea fiscal`
a dus în unele cazuri la cre[terea diferen]ei dintre jude]ele prospere [i cele s`race, un fapt accentuat de
absen]a unui sistem transparent de monitorizare a bugetelor de venituri [i cheltuieli ale DPC-urilor.
Astfel, jude]ele s`race se confrunt` adesea cu cele mai complexe probleme care îi afecteaz` pe copii,
cum ar fi faptul c` au un num`r mare de copii institu]ionaliza]i, în timp ce capacitatea lor de a r`spunde
394
la aceste nevoi este mai redus` decât în cazul jude]elor mai bogate.
393
Sistemul ONU în România, op. cit., (octombrie 2003), pp. 22-23, IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 78, 81-82
394
IMAS, et al., op. cit., (2004), pp. 31-35.
176
177
Capitolul 7
PERSPECTIVELE
DE VIITOR ALE COPIILOR
VULNERABILI, EXCLU{I
{I/SAU DISCRIMINA}I
7. PERSPECTIVELE DE VIITOR ALE COPIILOR VULNERA-
BILI, EXCLU{I {I/SAU DISCRIMINA}I
Perspectivele de viitor ale familiilor [i copiilor vulnerabili [i exclu[i din România sunt determinate de
eforturile anterioare, planurile curente [i ac]iunile viitoare. Elaborarea unui Plan Na]ional de Ac]iune
cuprinz`tor pentru copii, bazat pe principiile drepturilor omului, precum [i pe principiile [i prevederile
specifice ale CDC ar putea constitui un important instrument de planificare pentru asigurarea unui
viitor mai luminos pentru copiii cei mai vulnerabili din România. Totu[i, dup` cum a ar`tat Comitetul
pentru Drepturile Copilului, un astfel de Plan necesit` alocarea unor resurse umane [i financiare adec-
vate pentru a fi implementat cu succes. Mai mult, ar trebui instituit` o structur` de monitorizare inde-
pendent` relevant` deservit` de un sistem eficient de monitorizare pentru a se putea monitoriza drep-
395
turile copiilor.
7.1. Factorii externi
Procesul de aderare la UE a dominat agenda politic` a României pân` la sfâr[itul lui 2006. Pân` la
momentul respectiv, s-a pus un accent deosebit pe cele trei capitole r`mase în procesul de negociere în
vederea ader`rii: i) politica privind concuren]a [i necesitatea de a se împiedica gravele distorsion`ri ale
mediului concuren]ial existente în prezent, ii) mediul [i iii) cooperarea în domeniul justi]iei [i aface-
rilor interne, mai ales din punctul de vedere al dezvolt`rii capacit`]ii de implementare a cadrului le-
gislativ revizuit, cu accent deosebit asupra luptei împotriva corup]iei [i criminalit`]ii organizate [i
asupra îmbun`t`]irii controlului de frontier`. Presiunea exercitat` de UE în aceste domenii ofer`
României [ansa de a-[i concentra aten]ia [i eforturile îndeosebi asupra problemei traficului, precum [i
asupra dezvolt`rii capacit`]ii de implementare a noului Cod Penal, care urmeaz` s` intre în vigoare în
septembrie 2006. Consolidarea capacit`]ii administrative, precum [i m`rirea num`rului personalului [i
îmbun`t`]irea capacit`]ii profesionale a personalului care se ocup` de implementarea legilor [i politi-
cilor care privesc copiii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i ar trebui s` devin` o mo[tenire a proce-
sului de aderare la UE cu mult dup` data concret` a ader`rii.
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Angajamentele fa]` de conven]iile interna]ionale sunt rezu-
mate în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului care trebuie s` fie atinse pân` în 2015. Aceast` pers-
pectiv` pe termen lung, dac` este utilizat` în mod corespunz`tor, permite o abordare serioas`, prin care
se urm`re[te ob]inerea unor rezultate durabile, pe baza unui angajament real [i a asum`rii acestor obiec-
tive în numele Guvernului României. }intele cantitative clare în domeniile esen]iale enumerate mai jos
vor avea o influen]` direct` asupra situa]iei copiilor vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i.
Caseta 26
14 ]inte (dintr-un num`r total de 21) care au o deosebit` semnifica]ie pentru copiii vul-
nerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i în contextul eforturilor României de îndeplinire a
Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.
1. Reducerea la jum`tate a ratei de s`r`cie sever` pân` în 2009, în compara]ie cu anul 2002
2. Reducerea la jum`tate a deficitului de consum al popula]iei foarte s`race pân` în 2009, în
compara]ie cu anul 2002 [i reducerea polariz`rii sociale
3. Cre[terea nivelului de angajare a persoanelor între vârstele de 15 [i 24 de ani
4. Reducerea semnificativ` a prevalen]ei în`l]imii mici pentru vârst` la copii între 2001 [i
2015, mai ales în zonele rurale
395
Raport Periodic, (2003 b), pp. 174-175
179
5. Asigurarea absolvirii [colii primare [i gimnaziale de c`tre cel pu]in 95% din copiii din
mediul rural pân` în 2012
6. Cre[terea ratei de alfabetizare în rândul popula]iei rrome
7. Cre[terea nivelului de angajare în rândul femeilor
8. Reducerea la jum`tate a ratei mortalit`]ii la copiii între 1-4 ani între 2002 [i 2015
9. Reducerea mortalit`]ii infantile cu 40% între 2002 [i 2015
10. Eliminarea pojarului pân` în 2007
11. Reducerea la jum`tate a ratei mortalit`]ii materne între 2001 [i 2009
12. Men]inerea pân` în 2007 a inciden]ei HIV/SIDA la nivelul anului 2002
13. Oprirea pân` în 2005 [i inversarea inciden]ei îmboln`virilor de tuberculoz`
14. Asigurarea accesului la medicamente de baz` accesibile
O serie de alte angajamente interna]ionale vor contribui la îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale
Mileniului din punctul de vedere al copiilor. De exemplu, în octombrie 2007 România va trebui s`
prezinte Comitetului pentru Drepturile Copilului rapoartele 3 [i 4, combinate, cu privire la progresele
înregistrate în implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului. Venind în completarea
Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, ini]iativa O lume demn` pentru copii cuprinde o serie de
]inte [i etaloane intermediare care trebuie s` fie realizate pân` în 2010. Documentul O lume demn` pen-
tru copii se bazeaz` pe urm`toarele idei de baz`: i) promovarea unei vie]i s`n`toase; ii) asigurarea unui
înv`]`mânt de calitate; iii) asigurarea protec]iei împotriva abuzului, exploat`rii [i violen]ei; [i iv) com-
baterea HIV/SIDA.
7.2. Abordarea cauzelor profunde
Pân` în 2007, România va dispune de un bun cadru legislativ în sectoarele sociale, cum ar fi s`n`tatea,
înv`]`mântul [i protec]ia [i îngrijirea copilului. Problema real` va fi asigurarea aplic`rii în practic` a
acestui cadru legislativ, astfel încât copiii s` poat` duce o via]` mai bun`. Aceasta este o provocare pe
termen lung, care necesit` o perspectiv` pe termen lung [i trebuie s` cuprind` [i o modificare compor-
tamental` la nivelul familiei, comunit`]ii [i societ`]ii. Pe termen lung, se va impune [i realizarea unor
servicii sociale de calitate, accesibile pentru întreaga popula]ie, acordându-se o aten]ie deosebit`
grupurilor celor mai vulnerabile [i excluse. Lec]iile înv`]ate în ultimii 15 ani trebuie s` fie elemente de
orientare pe parcursul urm`torului deceniu, astfel încât s` nu ne confrunt`m, de exemplu, cu aceea[i
situa]ie în privin]a abandonului copiilor în anul 2015 ca în anii 1991 [i 2005. Astfel, pe termen lung se
impune abordarea cauzelor profunde ale situa]iei în care se afl` în prezent grupurile de copii vulnera-
bili, exclu[i [i/sau discrimina]i.
180
Tabelul 6: Compara]ii: Studii privind institu]ionalizarea/abandonul copiilor
Studiul privind cauzele institu]ionaliz`rii din 1991 Studiul privind situa]ia abandonului copiilor în
România din 2005
„Ace[tia sunt copiii grupurilor de popula]ie care „Analiza caracteristicilor mamelor ce [i-au
sunt cele mai vulnerabile economic: mamele tinere, abandonat copiii a ar`tat c` 42,2% erau
nec`s`torite; persoanele bolnave fizic sau mintal; analfabete, [ .....]; 85% dintre mame aveau venituri
]iganii; [i cei care nu au prea multe studii ...“ p. 1 nesigure, 28% erau sub 20 de ani la na[terea
copilului“ p. 5
„Mamele care [i-au abandonat copiii în spitalele de
pediatrie sunt mai s`race, mai pu]in educate, fac
parte dintr-un cuplu instabil [i sunt în principal de
etnie rrom`“ p. 5
„Prin urmare, prevenirea institu]ionaliz`rii pe „comparând situa]ia din anii 2003 [i 2004 cu cea
termen lung [ .....] trebuie s` înceap` cu prevenirea existent` la sfâr[itul anului 1989, apare cel pu]in o
institu]ionaliz`rii copiilor foarte mici“ p. 1 dublare a cazurilor de abandon în maternit`]i“ p. 108
„Pu]ini copii sunt cu adev`rat abandona]i, de[i un „Ele aleg spitalul ca o alternativ` pentru cre[terea
num`r mult mai mare sunt clasifica]i ca atare“ p. 1 copilului [i nu neap`rat pentru abandonul lui“ p. 5
„UNICEF, OMS [i Parlamentul European recomand` „...doar 13,6% dintre copii au beneficiat de
insistent introducerea sistemului de rooming-in, îngrijiri în sistem rooming-in“ p. 23
încurajarea al`ptatului, [i permiterea vizit`rii copilului „Procentul copiilor care au fost alimenta]i la sân
de c`tre p`rin]i 24 ore din 24 în timpul spitaliz`rii de mamele lor atinge o valoare de doar 38,4%“ p. 24
acestuia“ p. 3 „37,1% dintre spitalele/sec]iile de pediatrie nu permit
niciodat` vizitarea copiilor de c`tre p`rin]i“ p. 110
„Un program cuprinz`tor pentru prevenirea greut`]ii „Ponderea copiilor abandona]i cu greutate mic` la
mici la na[tere ar contribui la reducerea necesit`]ii na[tere a fost de patru ori mai mare decât în
spitaliz`rii pe termen lung [i a plasamentului popula]ia normal` (34% fa]` de 8,5%)“ p. 4
institu]ional al copiilor“ p. 3
„este de asemenea necesar` restructurarea [i „Se impune astfel recomandarea în ceea ce prive[te
modernizarea serviciilor de sprijin comunitare sus]inerea serviciilor comunitare care î[i pot
disponibile pentru familiile cu copii“ p. 3 concentra eforturile c`tre sprijinirea men]inerii
copilului în mediul sù familial“ p. 7
„Realizarea unui sistem informatizat de gestiune va „ ...se sus]ine nevoia de elaborare a unui sistem
deveni tot mai important` pe m`sur` ce planurile de informatizat func]ional de gestionare a
dezinstitu]ionalizare a copiilor devin o realitate“ p. 3 cazurilor care fac obiectul serviciilor sociale de
protec]ie a copilului ...“ p. 6
7.2.1. Valori [i norme pozitive

Una dintre problemele de baz` va fi eliminarea valorilor [i normelor negative existente în leg`tur` cu
copiii. La nivel academic, teoriile învechite privind dezvoltarea copilului trebuie s` fie permanent
înlocuite cu teorii moderne, sus]inute [tiin]ific, care s` fie explorate în continuare prin programe de cer-
cetare pe teme bine definite. Viitorii medici, profesori, asisten]i sociali, psihologi etc. vor trebui s` fie
preg`ti]i într-un sistem de valori bazat pe drepturile copilului, care trebuie s` fie institu]ionalizat prin
programe de înv`]`mânt universitar corespunz`toare. Vor trebui s` fie promovate schimb`rile compor-
181
tamentale la nivel de familie, comunitate [i societate, prin desf`[urarea unor campanii de con[tientizare
pe termen lung, campanii de advocacy [i prin monitorizarea continu` a drepturilor copilului.
Cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile copiilor (precum [i ale viitorilor p`rin]i) trebuie s` fie influen]ate
printr-un adev`rat sistem de educa]ie bazat pe dezvoltarea deprinderilor de via]`, care se sprijin` pe patru
jaloane: i) nediscriminarea; ii) interesele superioare ale copilului; iii) dreptul la via]`, supravie]uire [i
dezvoltare; [i iv) respectul pentru opiniile copilului. Copiilor trebuie s` li se asigure oportunit`]ile nece-
sare pentru a-[i forma propriul viitor [i pentru a participa ca promotori activi ai schimb`rilor sociale.
Dac` nu se face nimic pentru a se elimina unele valori negative care continu` s` existe, [i care s-au for-
mat din cauza unor factori istorici, culturali [i religio[i, precum [i în contextul regimului comunist
represiv, progresul social, cre[terea economic` [i accesul la servicii de calitate s-ar putea dovedi insu-
ficiente pentru a se asigura respectarea drepturilor tuturor copiilor din România.
7.2.2. Progresul social
Perioada de tranzi]ie început` în anul 1989 va trebui s` fie dus` la bun sfâr[it pentru a se asigura progre-
sul social durabil, precum [i îngrijirea [i protec]ia social` a copiilor vulnerabili, exclu[i [i/sau discri-
mina]i. Planul Na]ional de Ac]iune pentru copii, împreun` cu angajamentele pentru realizarea Obiecti-
velor de Dezvoltare ale Mileniului, reprezint` un important „Obiectiv al tranzi]iei“. Drumul spre acest
obiectiv va trebui s` fie îns` marcat de o serie de jaloane:
Instituirea unui model na]ional de dezvoltare a copilului care s` poat` r`spunde la presiunile
externe
Abordarea unei perspective pe termen lung care promoveaz` solu]ii durabile pentru copii
Abordarea problemelor sociale [i a drepturilor copilului ca priorit`]i [i angajamente politice
Eliminarea agendelor ascunse
Realizarea unor reforme bazate pe drepturile copilului bine coordonate, coerente, convergente [i
]intite
Asigurarea preg`tirii necesare pentru a se putea rezolva priorit`]ile nou ap`rute, inclusiv prin
instituirea unor sisteme de monitorizare [i de avertizare timpurie
Evaluarea serioas` a complexit`]ii problemelor sociale, cu accent pe cauzele secundare [i
profunde
Aplicarea unui proces iterativ de elaborare a legilor, politicilor [i serviciilor pentru copii, care s`
fie orientat de înv`]`mintele trase din etapele anterioare
Promovarea unor parteneriate solide [i a unor coali]ii productive în jurul aspectelor care privesc
drepturile copilului
Recunoa[terea schimb`rilor demografice [i sociale care afecteaz` familiile [i copiii.
7.2.3. Cre[terea economic` [i reducerea s`r`ciei
Cre[terea economic`. Tendin]ele macroeconomice din România au fost pozitive începând de la
mijlocul anului 2000, în ciuda st`rii proaste a economiei globale în perioada 2000-2003. Provocarea
pentru urm`torii ani este de a se asigura: i) o cre[tere economic` continu` prin realizarea unor reforme
structurale corespunz`toare [i aplicarea unor politici macroeconomice responsabile; [i ii) reducerea
s`r`ciei, acordându-se o aten]ie deosebit` jude]elor s`race, comunit`]ilor care constituie enclave de
s`r`cie, precum [i celor mai s`raci dintre s`raci. Cre[terea economic` continu` este realizabil`,
deoarece toate partidele politice [i-au manifestat angajamentul fa]` de îndeplinirea cerin]elor econo-
mice impuse de aderarea la UE, precum [i fa]` de onorarea aranjamentelor cu FMI. Problema în acest
sens va fi asigurarea transparen]ei, precum [i lupta împotriva corup]iei la toate nivelele.
182
Reducerea s`r`ciei va fi o problem` [i mai greu de rezolvat, mai ales atunci când e vorba de a se ajunge
la cei mai s`raci dintre s`raci, inclusiv la copii. În majoritatea cazurilor, s`r`cia din România nu este
foarte profund`, iar procesul de cre[tere economic` va fi urmat foarte probabil de o tendin]` pozitiv`
de reducere a s`r`ciei, ilustrat` la Figura 6.1 din capitolul 6.3.1.. Astfel, dac` România ar putea men]ine
în continuare o rat` anual` de cre[tere de 5% din PIB pe cap de locuitor, s`r`cia s-ar putea reduce cu
aproape jum`tate pân` în 2007, fa]` de nivelul din 2003, asigurându-se astfel realizarea Obiectivului de
Dezvoltare al Mileniului. Totu[i, pentru a se putea ob]ine rezultate pozitive în atenuarea s`r`ciei mai
profunde a comunit`]ilor s`race de rromi, a comunit`]ilor rurale izolate, a comunit`]ilor peri-urbane,
precum [i a altor enclave de s`r`cie, sunt necesare politici hot`râte [i bine ]intite. Este de la sine în]eles
c` în astfel de comunit`]i se reg`sesc [i grupurile cele mai vulnerabile [i excluse de copii. Pentru a se
revitaliza economia [i a se crea locuri de munc` în aceste comunit`]i, este necesar` elaborarea unor pla-
nuri de dezvoltare a comunit`]ii pe termen lung cuprinz`toare [i substan]iale. Se impune de asemenea
asigurarea unei preg`tiri profesionale orientate spre nevoile comunit`]ii de afaceri locale. Vor trebui
utilizate [i mai eficient transferurile sociale disponibile în prezent, cum ar fi aloca]iile complementare
pentru copii, aloca]iile pentru familiile monoparentale [i venitul minim garantat pentru a se putea
ajunge la cei mai s`raci dintre s`raci. Mai mult, un aspect important al reducerii s`r`ciei este asigurarea
accesului la s`n`tate [i educa]ie al celor mai s`race dintre familiile s`race, pentru a se evita situa]ia în
396
care copiii lor devin cei mai s`raci dintre s`racii viitorului.
7.2.4. Buna guvernare
Buna guvernare se refer` la un complex de factori, cum ar fi existen]a unei administra]ii func]ionale, a
unor legi [i politici corespunz`toare, precum [i a unor servicii relevante, de calitate, accesibile pentru
grupurile cele mai vulnerabile [i excluse. Buna guvernare poate fi m`surat` dup` îmbun`t`]irile care se
produc în via]a grupurilor celor mai vulnerabile [i excluse, [i nu poate fi asigurat` decât prin restruc-
turarea cheltuielilor de la bugetul de stat în favoarea serviciilor sociale de baz`, cum ar fi asisten]a pri-
mar`, înv`]`mântul, protec]ia [i îngrijirea copilului. Larga participare, transparen]a [i lupta eficient`
împotriva corup]iei constituie teme care str`bat ca un fir ro[u toate eforturile îndreptate spre asigurarea
bunei guvern`ri.
Reforma [i descentralizarea administrativ`. Reforma general` a sistemului de administra]ie public`
lansat` în mai 2004 cuprinde reformarea sistemului de func]ionari publici, descentralizarea [i coor-
donarea politicilor. Aceast` reforma va cuprinde în acela[i timp institu]iile responsabile pentru pro-
blemele legate de drepturile copilului, cum ar fi Ministerul S`n`t`]ii Publice, Ministerul Educa]iei [i
Cercet`rii [i Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului. În acela[i timp, finalizarea
cu succes a procesului de descentralizare în aspectele care privesc protec]ia [i îngrijirea copilului
depinde de urm`toarele aspecte: i) identificarea nivelului adecvat de descentralizare; ii) clarificarea
rolurilor [i responsabilit`]ilor; iii) asigurarea unui proces transparent de bugetare care s` duc` la asi-
gurarea unor bugete suficiente, atât la nivel local cât [i la nivel na]ional; iv) asigurarea unui personal
bine preg`tit, mai ales în mediul rural; [i v) rolul ONG-urilor.
Legi, politici [i servicii. În ultimii ani, au fost modificate sau adoptate o serie de legi legate de copii: i)
legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului, care a intrat în vigoare în ianuarie 2005; ii)
Codul Penal, care ar fi trebuit s` intre în vigoare în iulie 2005, îns` a fost amânat pentru septembrie
2006; iii) legea privind prevenirea [i combaterea violen]ei în familie, care a fost modificat` la sfâr[itul
anului 2003; [i iv) noile prevederi privind lupta împotriva discrimin`rii, care au fost adoptate în febru-
arie 2004. Problema cea mai important` care se va pune în anii care vin va fi asigurarea aplic`rii cu
succes a acestor legi, dup` cum s-a subliniat [i în Raportul de ]ar` al UE pe 2004. Astfel, va trebui s`
396
Banca Mondial`, România - Evaluarea s`r`ciei, (septembrie 2003), p. ii-v
183
se acorde o aten]ie deosebit` transpunerii cadrului legislativ în politici, planuri de ac]iune [i servicii.
Vor trebui validate sau instituite standarde na]ionale pentru a se asigura o calitate minim` a serviciilor.
Va fi necesar` realizarea unui mecanism de monitorizare cuprinz`tor pentru aceste standarde na]ionale,
precum [i pentru aplicarea în practic` a cadrului legislativ pentru copii, precum [i realizarea unui
organism independent pentru monitorizarea drepturilor copilului. Se va impune de asemenea realizarea
unor bugete determinate de cerere, pentru a se putea asigura fondurile corespunz`toare pentru aceste
reforme. Întreg personalul implicat în implementarea acestor legi, politici [i servicii va trebui s` bene-
ficieze de o preg`tire [i dezvoltare a capacit`]ilor adecvate [i continue, precum [i de salarii competi-
tive [i posibilit`]i de evolu]ie în carier`.
Se impune de asemenea evaluarea continu` a acestor legi [i a implement`rii politicilor [i serviciilor,
pentru ca situa]ia s` poat` fi ajustat` [i îmbun`t`]it` prin intermediul unor reforme secundare.
Strategiile [i politicile pentru care se va opta vor trebui s` fie validate în lumina asigur`rii echilibrului
între: i) politicile sectoriale [i inter-sectoriale; ii) politicile de preventive [i de recuperare; iii) sprijinul
financiar [i asisten]a social`; iv) abordarea medical` [i abordarea mai larg`, psihosocial`; v) politicile
centrate pe familie [i politicile care sprijin` solu]iile din afara familiilor biologice. De asemenea, este
necesar s` se ajung` la grupurile cele mai vulnerabile din zonele cel mai slab deservite prin abordarea
integrat` a serviciilor de la nivelul comunit`]ii, [i realizarea acestora cu participarea activ` a
comunit`]ilor în sine.
Aloc`rile [i execu]iile bugetare pentru copii. Va fi necesar` îmbun`t`]irea procesului de elaborare a
bugetelor, la nivel local, jude]ean [i na]ional, pentru a se asigura caracterul transparent, durabil, solid,
echitabil [i adecvat al bugetelor asigurate. Un astfel de proces ar putea duce la elaborarea unor bugete
care s` acopere nevoile copiilor români în general, vizându-i în mod deosebit pe copiii vulnerabili,
exclu[i [i/sau discrimina]i.
184
Anexa A. Referin]e
Academia Român` - Centrul de Cercet`ri Antropologice Bucure[ti [i UNICEF, Studiu privind
cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile la cadrele didactice pre-universitare, (1998)
Academia Român`, Institutul Na]ional de Cercet`ri Economice, Institutul de Cercetare a Calit`]ii
Vie]ii, Condi]ii sociale ale excluziunii Copilului, (2004)
Ad Hoc Committee on Action against Trafficking in Human Beings (CAHTEH), Council of Europe
Convention on Action against Trafficking in Human Beings - Revised Draft, (iulie 2004)
AIDRom, Institutul pentru Cercetarea [i prevenirea criminalit`]ii, Parteneri pentru Schimbare,
UNICEF, Ghid de prevenire a traficului de fiin]e umane - România 2004, (2004)
Ambrose, Michael W [i Coburn, Anna Mary pentru USAID, Report on Inter-country Adoption in
Romania, (ianuarie 2001)
Amnesty International, Romania - Memorandum to the Government Concerning Inpatient Psychiatric
Treatment, (mai 2004)
ARSPMS, INS, CDC, USAID, UNFPA [i UNICEF, Studiul S`n`t`]ii Reproducerii România 1999,
(septembrie 2001)
ASIS - Asocia]ia Sprijinirea Integr`rii Sociale în parteneriat cu Consor]iul pentru Copiii Str`zii, Copiii
str`zii [i justi]ia juvenil` în România, (2004)
Cace, Sorin [i Vl`descu, Cristian, Starea de s`n`tate a popula]iei de rromi [i accesul la serviciile de
s`n`tate, (2004)
Cace, Sorin pentru Salva]i Copiii, Copiii rromi din România, (1999)
CASPIS - Comisia Anti-s`r`cie [i Includere Social`, Planul Na]ional Anti-S`r`cie [i Promovare a
Incluziunii Sociale, (iulie 2002)
CASPIS, Dinamica s`r`ciei [i a s`r`ciei severe în perioada 1995-2003, (2004)
CASPIS, Raport de Monitorizare CASPIS - Volumul I: Monitorizarea la nivel na]ional, (decembrie 2004)
CDC [i Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului, Studiul s`n`t`]ii reproducerii România 1993, (martie 1995)
CDC [i Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului, Studiul s`n`t`]ii reproducerii la tinerii adul]i
România 1996, (februarie 1998)
Comisia European`, Raportul periodic pe anul 2004 privind progresele înregistrate de România în
vederea ader`rii, (octombrie 2004)
Crai, Eugen, De la mitul me[terului Manole la mitul lui Dracula, (2004)
Crai, Eugen, Vampirii din Transilvania, (1996)
Dobric`, Petronel, [i Jderu, Gabriel, Educa]ia [colar` a copiilor rromi - Determin`ri socio-culturale, (2005)
DPC - UE/PHARE - Programul de Protec]ie a Copilului, Recens`mântul copiilor/tinerilor plasa]i în
institu]iile de ocrotire din România, (mai 1997)
Du]u, Mircea pentru Ministerul Muncii [i Solidarit`]ii Sociale [i ILO/IPEC, Studiu despre legisla]ia
româneasc` în vigoare privind munca copilului [i recomand`ri privind modific`rile necesare pentru
armonizarea cu reglement`rile interna]ionale, (2002)
185
Funda]ia ECHOSOC, Copiii rromi care muncesc [i familiile acestora - Caracteristici socio-culturale
[i condi]ii de via]`, (2002)
Forumul European pentru Dizabilit`]i [i Grupul de Ini]iativ` pentru Constituirea Consiliului Na]ional
al Dizabilit`]ii (Handicapului) din România, Raportul de ]ar` privind dizabilitatea (handicapul) în
România, (2004)
Uniunea European` - PHARE, Integrarea social` [i profesional` a tinerilor în dificultate - repere pen-
tru profesioni[ti [i autorit`]ile locale, (2003)
Funda]ia interna]ional` pentru copil [i familie [i UNICEF, Abuzul [i neglijarea copilului - studii de caz, (2000)
Guvernul României [i Sistemul Na]iunilor Unite din România, Obiectivele de Dezvoltare ale
Mileniului, Raport pe anul 2003, (2003 a)
Guvernul României [i UNICEF, România [i Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului - Cel
de-al doilea Raport Periodic, (2003 b)
Guvernul României [i UNICEF, Programul de cooperare 2005 - 2009 - Document strategic, (februarie 2004)
Guvernul României, Monitorul Oficial al României, (16 mai 2001)
Guvernul României, Strategia Na]ional` HIV-SIDA 2004-2007, (2004)
ILO/IPEC, Every Child Counts - New Global Estimates on Child Labour, (aprilie 2002)
ILO, Forced Labour, Child Labour and Human Trafficking in Europe: an ILO Perspective, (septem-
brie 2002)
IMAS pentru ANPCA [i UNICEF, Reformarea sistemului de protec]ie a copilului din România, (2004)
IMAS pentru Banca Mondial` [i ANPCA, Cercetarea privind percep]ia copiilor în dificultate, (iunie 2000)
Inclusion Europe - Asocia]ia European` a Societ`]ilor de sprijin pentru Persoanele cu Handicap Mintal
[i Familiile acestora [i Liga Na]ional` a Asocia]iilor de Sprijin pentru Persoanele cu Handicap Mintal
din România, Drepturile omului la persoanele cu handicap mintal - Raport de ]ar` pentru România
(ianuarie 2002)
Institutul de {tiin]e ale Educa]iei [i UNICEF, Perspective asupra dimensiunii de gen în educa]ie, (2004)
Institutul de {tiin]e ale Educa]iei [i UNICEF, Situa]ia actual` a înv`]`mântului pre[colar din România, (2003)
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Ancheta rromi, (1998)
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Spre o societate centrat` pe copil, (iunie 1997)
Institutul de Management al Serviciilor de S`n`tate [i UNICEF, Cuno[tin]e, atitudini [i practici ale
personalului din casele de copii referitoare la drepturile copiilor institu]ionaliza]i, (1998)
IOM, Cine va fi urm`toarea victim`? - Vulnerabilitatea tinerelor românce fa]` de traficul cu fiin]e
umane, (2003)
IOMC [i UNICEF, Evolu]ia statutului nutri]ional [i a practicilor de alimentare a copiilor de la na[tere
la vârsta de 5 ani, (2002)
IOMC [i UNICEF, Statutul nutri]ional al copiilor sub vârsta de 5 ani, al elevilor de 6-7 ani [i al
femeilor gravide, (mai 2005)
Ionescu, Mariea [i Cace, Sorin, Bune practici în comunit`]ile de rromi, (2000)
186
Ionescu, {erban pentru Funda]ia Interna]ional` pentru Copil [i Familie, Copilul Maltratat - Evaluare,
prevenire, interven]ie, (2001)
Lansdown, Gerison, Disabled Children in Romania - Progress in Implementing the Convention on the
Rights of the Child, (2002)
Metro Media Transilvania pentru Centrul de Resurse pentru Diversitate Etno-cultural`, Barometrul
rela]iilor inter-etnice, (noiembrie 2001)
Metro Media Transilvania, Barometrul de opinie privind discriminarea în România, (octombrie 2004)
Ministerul Justi]iei - Direc]ia de Reintegrare Social` [i Supraveghere, Raport de cercetare - proba]iune
[i reintegrare social`, (2004)
Ministerul Justi]iei - Direc]ia Judiciar` - Institutul Na]ional de Criminologie, Fenomenul delincven]ei
juvenile - m`surile educative, (2004)
Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii [i Institutul de [tiin]e ale Educa]iei, Educa]ia rural` din România -
condi]ii, provoc`ri [i strategii de dezvoltare, (2002 a)
Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, Institutul de [tiin]e ale Educa]iei, Institutul de Cercetare a Calit`]ii
Vie]ii [i UNICEF, Participarea la educa]ie a copiilor rromi - probleme, solu]ii, actori, (2002 b)
Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului [i UNICEF, Parteneriatul Strategic dintre Ministerul
Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului [i UNICEF în educa]ia copiilor rromi, (2003)
Ministerul S`n`t`]ii, CSSMD, Mortalitatea matern` prin complica]iile sarcinii, na[terii [i lùzirii în
România, anul 2003, (2004)
Ministerul S`n`t`]ii, CSSMD, Evolu]ia principalilor indicatori demografici în România în perioada
1990-2004, (2005)
Ministerul S`n`t`]ii, HIV/SIDA în România, 1985-2003, (2004)
Ministerul S`n`t`]ii, Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului [i UNICEF, Cauzele institu]iona-
liz`rii copiilor români în leag`ne [i sec]ii de distrofici - Raport privind studiul de popula]ie cu reco-
mand`ri, (decembrie 1991)
Ministerul S`n`t`]ii, UNICEF [i UNAIDS, Evaluarea rapid` a situa]iei utilizatorilor de droguri
injectabile în principalele zone urbane din România, (2002)
Ministerul Justi]iei [i UNICEF, Practici [i standarde în sistemul de justi]ie juvenil` din România,
(2005)
Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei - Autoritatea Na]ional` pentru Persoanele cu
Handicap, Situa]ie statistic` a copiilor cu handicap care trìesc în acelea[i institu]ii cu adul]ii (3
noiembrie 2003)
Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei [i ANPCA, Protec]ia copilului împotriva neglij`rii,
abuzului [i a exploat`rii, a migra]iei în situa]ii de risc [i a traficului de fiin]e umane, (septembrie 2004)
MSF, Asistarea persoanelor adulte f`r` ad`post, (2003)
MSF, Via]a în strad`, (2003)
Muntean, Ana; Popescu, Marciana [i Popa, Smaranda, Victimele violen]ei domestice: copiii [i femeile, (1998)
ANPCA, Protec]ia copilului între rezultate [i priorit`]ile pentru viitor, (2001)
187
ANPCA, Raport de ]ar` România - Conferin]a de la Stockholm privind copiii [i institu]iile reziden]iale, (2003)
ANPCA, ILO, [i Funda]ia Interna]ional` pentru Copil [i Familie, Eliminarea celor mai grave forme de
munc` a copilului - Program` pentru preg`tirea personalul din SPSCP-uri, ( ...)
ANPCA, Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului Bucure[ti, Funda]ia Interna]ional` pentru Copil
[i Familie [i UNICEF, Abuzul împotriva copiilor în institu]iile reziden]iale din România, (2002 a)
ANPCA, OMS [i Banca Mondial`, Abuzul [i neglijarea copiilor în familiile din România: studiu
na]ional de prevalen]` 2000, (2002 b)
Institutul Na]ional pentru Prevenirea [i Combaterea Excluderii Sociale a Persoanelor cu Handicap,
Studiu privind stadiul actual al integr`rii copiilor cu dizabilit`]i în înv`]`mântul de mas`, (2003)
Institutul Na]ional de Cercetare [i Dezvoltare în domeniul S`n`t`]ii - Centrul Na]ional pentru Programe
de S`n`tate, Cuno[tin]e, atitudini [i practici în rândul adolescen]ilor cu vârste între 15-24 ani cu
privire la infec]iile [i transmiterea ITS/HIV/SIDA [i consecin]ele rela]iilor sexuale neprotejate - Raport
Final, (2004)
Institutul Na]ional de Statistic` [i OIM, Studiu privind activit`]ile copiilor din România - Raport de
]ar`, (2003)
Institutul Na]ional de Statistic` [i PHARE, Condi]iile de trai ale popula]iei din regiunea de nord-est, (2004)
Institutul Na]ional de Statistic` [i UNICEF, Tendin]e sociale, (2001)
Institutul Na]ional de Statistic`, For]a de munc` din România - ocuparea for]ei de munc` [i [omajul în
trimestrul I al anului 2004, (2004)
Institutul Na]ional de Statistic`, Buletin statistic lunar, (iulie 2004)
Institutul Na]ional de Statistic`, ANPCA [i UNICEF, Familia [i copilul în România, (2001)
Institutul Na]ional de Statistic`, Anuarul Statistic al României, Seriile de timp1990-2002, (2003)
Institutul Na]ional de Statistic`, Situa]ia copiilor [i tinerilor la nivel regional, (2004)
Institutul Na]ional de Statistic`, Recens`mântul popula]iei [i al locuin]elor, 2002 (2002)
Proteja]i Copiii cu sprijin din partea Comunit`]ii Europene, Cauzele abandonului copiilor români -
studiu calitativ, (ianuarie 1993)
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii [i Salva]i Copiii pentru ILO/IPEC, Evaluare rapid` privind
traficul cu copii pentru munc` [i exploatare sexual` în România, (2004)
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii [i PNUD România, Sectorul informal din România, (2001)
Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii [i PNUD România, Document de politic` - S`r`cia în România:
cauze, politici anti-s`r`cie, recomand`ri, (June 2001)
Revista de Asisten]` Social`, 3, Planul Na]ional Anti-S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale 2002, (2002)
Revista de Asisten]` Social`, 3 - 4 2003, (2003)
Avocatul Poporului din România, Protec]ia drepturilor copilului - Raport special (octombrie 1998 -
august 2000), (2001)
Salva]i Copiii România [i UNICEF, Copiii [i munca, (1997)
Salva]i Copiii România [i UNICEF, Cunoa[terea [i respectarea drepturilor copilului în România,
(1999 a)
188
Salva]i Copiii România [i UNICEF, Ghid Juridic privind protec]ia copilului [i a familiei, (2002)
Salva]i Copiii România [i UNICEF, Studiu na]ional privind situa]ia copiilor str`zii 1998-1999, (1999 b)
Salva]i Copiii România pentru ILO/IPEC, România - Copiii str`zii care muncesc din Bucure[ti: o eva-
luare rapid`, (2002)
Salva]i Copiii România pentru ILO/IPEC, Studii de baz` privind copiii str`zii care muncesc -
Bucure[ti, Ia[i [i Craiova, (2003)
Salva]i Copiii România pentru Ministerul S`n`t`]ii [i Fondul Global, Cercetare cu privire la inciden]a
HIV/SIDA [i a infec]iilor cu transmitere sexual` pe strad` [i în comunit`]ile de rromi, (2004 a)
Salva]i Copiii România, Abuzul si neglijarea copilului, (2000)
Salva]i Copiii România, Abuzul copilului [i justi]ia adul]ilor - Raport Na]ional, (2001)
Salva]i Copiii România, Copiii str`zii [i drogurile, (2002)
Salva]i Copiii România, Ghid de bune practici pentru asistarea copiilor victime ale traficului in
scopul exploat`rii sexuale, (martie 2004 b)
Salva]i Copiii România, Raport Privind Traficul de Copii, (2004 c)
Salva]i Copiii, O ultim` solu]ie - Pozi]ia organiza]iei Salva]i Copiii cu privire la protec]ia în institu]iile
reziden]iale, (....)
SERA România, Concluziile evalu`rii institu]iilor de tip „c`min spital“ r`mase în func]iune la data de
1 ianuarie 2000, (2003 a)
SERA, L’abandon des enfants en Roumanie - Compte-rendu de Voyage du 31mai au 3 juin 2002 No
44, (July 2002)
SERA, L’abandon des enfants en Roumanie - Compte-rendu de Voyage du 22 au 26 aout 2003 No 47,
(September 2003 b)
St`nculescu, Manuela Sofia [i Berevoescu, Ionica, S`rac lipit, caut alt` via]`, (2004 a)
St`nculescu, Manuela Sofia pentru UNICEF, Despre discriminare: opinii ale copiilor români, (martie 2004 b)
Stativ`, Ecaterina pentru ILO [i Guvernul României - IPEC, Studiu de referin]` privind munca copii-
lor din mediul rural în cinci jude]e ale României - 2001, (2001)
Stativ`, Ecaterina pentru UNICEF, Evaluare a proiectelor care urm`resc prevenirea abandonului
copiilor în maternit`]i, (2003)
Centrul pentru Educa]ie [i Dezvoltare Profesional` Step by Step, ILO/IPEC [i Guvernul României,
Evaluare rapid` privind problemele de gen legate de copiii str`zii care muncesc în Bucure[ti, (iulie 2004)
Surdu, Mihai, Segregarea Romilor în educa]ie - distan]` fizic` sau social`?, (2003)
Terres des Hommes Roumanie, Projet prevention de l abandon maternal, (...)
The Protection Project of Hopkin’s University, A Human Rights Report on Trafficking of Persons,
Especially Women and Children, (martie 2002)
ONU [i Guvernul României, Seminar organizat de ONU [i Guvernul României privind îmbun`t`]irea
situa]iei rromilor din România, (noiembrie 2001)
Sistemul ONU din România, Evaluare comun` de ]ar` pentru România, (octombrie 2003)
189
PNUD România, Cercetare privind comportamentul sexual, cuno[tin]ele [i atitudinile legate de
HIV/SIDA în rândul etnicilor rromi din dou` comunit`]i din Bucure[ti, România, (iulie 1999)
PNUD România, UNAIDS [i ACCEPT, Atitudini, convingeri, experien]e [i comportamente legate de
SIDA în rândul b`rba]ilor homosexuali din Bucure[ti, România, (august 2000)
PNUD România, UNAIDS [i ARAS, Cercetare privind comportamentul sexual, cuno[tin]ele [i atitudinile
legate de HIV/SIDA în rândul lucr`torilor sexuali de pe strad` din Bucure[ti, România, (septembrie 1999)
PNUD, Raportul na]ional privind dezvoltarea uman` pentru România 2001-2002, (2003)
PNUD, Raportul na]ional privind dezvoltarea uman` pentru România 2003-2004, (noiembrie 2004, proiect)
UNICEF [i Asocia]ia RENINCO, Studiu asupra proiectelor [i instrumentelor de identificare [i inter-
ven]ie timpurie în cazul copiilor cu dizabilit`]i, (2003 a)
UNICEF [i ECHOSOC, Strada, între fascina]ie [i servitute, (2003 b)
UNICEF [i Funda]ia Interna]ional` pentru Copil [i Familie, Cauzele institu]ionaliz`rii copiilor din
România, (ianuarie 1997)
UNICEF [i Holt International Children’s Services România, Instruire [i proceduri pentru asisten]ii
maternali - Manual, (1999)
UNICEF [i Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului Bucure[ti, Cauzele medico-sociale ale mor-
talit`]ii copiilor sub 5 ani la domiciliu [i în primele 24 de ore de la internare, (martie 2005)
UNICEF pentru Pactul de Stabilitate pentru Sud-estul Europei - Task Force on Trafficking of Human
Beings, Trafficking and Sale of Children in South Eastern Europe: Situation Overview, (noiembrie 2002)
UNICEF Innocenti Research Centre, After the Fall - The Human Impact of Ten Years of Transition,
(November 1999)
UNICEF Innocenti Research Centre, Innocenti Regional Monitoring Report No. 7 - 2000 - Young
People in Changing Societies, (2000)
UNICEF Innocenti Research Centre, A Decade of Transition - Regional Monitoring Report No. 8 -
2001, (2001)
UNICEF Innocenti Research Centre, Innocenti Social Monitor 2003 - Economic Growth and Poverty
- External Public Debt - Refugees and Dispaced Persons - Intercountry Adoption - HIV/SIDA in the
CEE/CIS and the Baltic States, (2003)
UNICEF Innocenti Research Centre, Innocenti Social Monitor 2004 - Economic Growth and Child
Poverty in the CEE/CIS and the Baltic States, (2004)
UNICEF România [i Departamentul pentru Protec]ia Copilului, Situa]ia copilului [i a familiei în
România, (mai 1998)
UNICEF România, Raport Anual 2003, (2004 a)
UNICEF România, Termenii de referin]` pentru evaluarea proiectelor care urm`resc prevenirea
abandonului copiilor în maternit`]i, (2003 c)
UNICEF România, Un Deceniu de tranzi]ie - situa]ia copilului [i a familiei în România, (2000)
UNICEF România, Secretarul General ONU - Studiu privind violen]a îndreptat` împotriva copiilor,
(ianuarie 2005)
190
UNICEF, Guidelines for Protection of the Rights of Children Victims of Trafficking in Southeastern
Europe, (mai 2003 d)
UNICEF, IOMC, ANPDC, Step by Step, Funda]ia Interna]ional` pentru Copil [i Familie, Adolescentul
[i Asocia]ia Comunitatea în Sprijinul Copilului, Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005)
UNICEF, Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei [i ILO/IPEC, Munca copilului în
România - document de discu]ie, (2004 b)
UNICEF, Programme Policy and Procedure Manual, (June 2004 c)
UNICEF, Termenii de referin]` [i criteriile de selec]ie pentru studiul privind prevenirea abandonului,
(2004 d)
UNICEF, The State of the World’s Children 2004, (2003 e)
UNICEF, The State of the World’s Children 2005, (2004 e)
UNICEF, UNOHCHR [i OSCE/ODIHR, Trafficking in Human Beings in South Eastern Europe,
(noiembrie 2003 f)
UNICEF, UNOHCHR [i OSCE/ODIHR, Trafficking in Human Beings in South Eastern Europe, (martie 2005)
UNICEF, Voci tinere - sondaj de opinie realizat în rândul copiilor [i tinerilor din Europa [i Asia
Central`, (2001)
UNICEF, Voci tinere - sondaj de opinie realizat în rândul copiilor [i tinerilor din România, (mai 2001)
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de Sociologie - Psihologie, Resocializarea delincventului minor
- moment important în prevenirea infrac]ionalit`]ii adulte, (2004)
Universitatea Bucure[ti [i Institutul Na]ional de Statistic` pentru CASPIS, Harta s`r`ciei în România, (2004)
UNOPA, Raport de monitorizare iulie - septembrie 2004, (2004)
UNOPA, Raport de monitorizare octombrie - decembrie 2004, (2004)
US State Department (the Office to Monitor and Combat Trafficking in Persons), The Fourth Annual
Trafficking in Persons Report, (iunie 2004)
Vaida-Meziere, Gabriela Cristina - Université Lumière Lyon 2, Les enfants de Ceausescu: La relation
mère-enfant en Roumanie, (....)
Biroul Regional pentru Europa al OMS, Politica OMS privind medicamentele de baz`, Geneva,
Evaluarea managementului pacien]ilor cu HIV/SIDA [i accesul la medicamentele pentru bolnavii de
HIV/SIDA în România, (mai - iunie 2003)
Wong, Elsie pentru UNICEF [i CIDA, Rapid Assessment and Response on HIV/SIDA among
Especially Vulnerable Young People in South Eastern Europe, (2002)
Banca Mondial`, România - Evaluarea s`r`ciei, (septembrie 2003)
Banca Mondial`, Romania - Restructuring for EU Integration - The Policy Agenda, Country Economic
Memorandum, (14 iunie 2004)
Zamfir, C`t`lin [i Preda, Marian, Rromii în România, (2002)
Zamfir, C`t`lin [i Zamfir Elena, }iganii, între ignorare [i îngrijorare (1993)
191
Anexa B. Analiza Capacit`]ii
Elementul principal asupra c`ruia s-a concentrat întreaga analiz` a situa]iei a fost analiza cauzelor comune
secundare [i profunde, ale existen]ei grupurilor de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i. Capitolul
4, în care aceste grupuri de copii au fost descrise în mod defalcat pe probleme, constituie un important
punct de pornire pentru analiza cauzelor comune. Atât analizele privind modelele de obliga]ii, cât [i anali-
zele deficitului de capacitate pot ([i trebuie) s` fie f`cute pe probleme, oferindu-se detalii importante cu
privire la deficien]ele specifice anumitor purt`tori de obliga]ii cu privire la diferite grupuri de copii. Astfel,
în concordan]` cu tema principal` a acestui raport, analiza deficitului de capacitate de mai jos pune [i ea
accentul pe cauzele comune secundare [i profunde ale situa]iei actuale. Accentul pus pe aceste aspecte se
va dovedi util [i în identificarea deficien]elor care exist` în mediul de protec]ie al copiilor. Prin urmare,
analiza schematic` a modelelor de obliga]ii se refer` la o gam` larg` de purt`tori de obliga]ii la toate
nivelele (familie, comunitate, autorit`]i locale [i na]ionale, precum [i nivelul interna]ional).
For]a acestei abord`ri mai largi a analizei deficitului de capacitate o constituie viziunea holist` adoptat`,
care pune în centrul aten]iei drepturile tuturor copiilor vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i. Astfel, la
nivel de familie [i comunitate, accentul se va pune pe responsabilitatea suprem` a familiei, oricât de vul-
nerabil` ar fi aceasta, explorându-se deficitul de capacitate privind normele [i valorile, dar [i privind
cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile. În ceea ce prive[te autorit`]ile locale, accentul se va pune pe capaci-
tatea de a se furniza servicii integrate [i convergente la nivel local [i comunitar, ceea ce presupune existen]a
capacit`]ii precum [i a complementarit`]ii între speciali[tii din diferite discipline [i institu]iile care lucreaz`
cu copiii. La nivel na]ional, accentul se va pune pe capacit`]ile: i) de a se elabora legi [i politici inter-sec-
toriale care asigur` protec]ia drepturilor copiilor (vulnerabili); ii) de a asigura resursele necesare pentru
implementare; [i iii) de a se monitoriza implementarea unor astfel de legi [i politici. Pe scurt, identificarea
deficitului de capacitate în leg`tur` cu cauzele secundare [i profunde poate contribui la eforturile care se
depun în vederea asigur`rii unui mediu protector pentru copiii de la toate nivelurile.
Analiza rolurilor, a modelelor de obliga]ii [i a deficitelor de capacitate ale purt`torilor de obliga]ii este
un proces continuu care trebuie s` fie validat prin intermediul unor dezbateri continue cu partenerii.
Este necesar` detalierea în continuare a rela]iei dintre de]in`torii de drepturi [i purt`torii de obliga]ii,
pe m`sur` ce se studiaz` [i valideaz` cererile de]in`torilor de drepturi secundari. Se va impune sta-
bilirea ordinii de prioritate a deficien]elor identificate, iar ac]iunile în curs de desf`[urare [i planurile
de viitor vor trebui revalidate în mod continuu, pentru a se asigura eliminarea eficient` a deficien]elor.
Succesul va fi dovedit atunci când drepturile copiilor vulnerabili, exclu[i [i/sau discrimina]i vor fi
respectate, protejate [i îndeplinite. De[i acest capitol este dedicat deficien]elor unora dintre cele mai
importante grupuri de purt`tori de obliga]ii, este la fel de important s` se dezvolte capacitatea copiilor
ca de]in`tori de drepturi, pentru ca ei s`-[i poat` cere în mod eficient drepturile. Experien]a a demon-
strat c` acest lucru este deosebit de important pentru grupurile de copii vulnerabili, exclu[i [i/sau dis-
crimina]i. Un astfel de exemplu, men]ionat de Comitetul pentru Drepturile Copilului, este necesitatea
397
de a li se permite copiilor institu]ionaliza]i s`-[i influen]eze propria situa]ie [i propriul viitor. Dup`
cum s-a men]ionat anterior, poten]ialul copiilor ca promotori [i actori ai schimb`rii sociale este în mare
parte neexplorat în România.
397
Guvernul din România [i UNICEF, Romania and the UN Convention on the Rights of the Child - Second
Periodic Report, (2003 b), pp. 177-179
192
Tabelul 7: Analiza deficitului de capacitate
Enun]ul problemei: Prea mul]i copii sunt în continuare vulnerabili, exclu[i [i discrimina]i
Cauze secundare:
1. Deficien]ele existente în cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile privind drepturile copilului
2. S`r`cia gospod`riei în cazul grupurilor vulnerabile
3. Deficien]ele din serviciile de prevenire [i recuperare
Cauze profunde:
1. Valorile [i normele negative
2. Iner]ia social`
3. S`r`cia economic`
4. Slaba guvernare
Nivelul Analiza rolurilor Analiza deficitului de capacitate
obliga]iilor Motiva]ie Autoritate Resurse
Definite în Cine [i ce trebuie s` Purt`torul de obliga]ii Purt`torul de obliga]ii Purt`torul de obliga]ii posed`
rela]ie cu fac` pentru a contribui î[i asum` responsa- dispune de autoritatea ne- cuno[tin]ele, aptitudinile, resursele
problema în la rezolvarea bilitatea pentru cesar` pentru a-[i înde- organiza]ionale, umane [i materiale
cauz` [i problemei? obliga]ii? Dac` nu, plini rolul? Dac` nu, cine necesare? Dac` nu, ce lipse[te?
situa]ia local` de ce nu? are aceast` autoritate?
Familiile R`spund de: Nu întotdeauna, din Da, îns` mai exist` Nu, din urm`toarele cauze:
vulnerabile - cre[terea, inclusiv cauza valorilor [i tradi]ia ca statul s`-[i
supravie]uirea, dez- normelor negative impun` autoritatea 1. Existen]a unor valori [i norme
voltarea, participarea existente, a s`r`ciei prea devreme sau ca negative:
[i protec]ia copiilor lor gospod`riilor, a familiile s`-[i cedeze - lipsa de cuno[tin]e, atitudini [i
- asigurarea îngrijirii lipsei serviciilor autoritatea statului. practici în ceea ce prive[te:
[i protec]iei pentru de asisten]` Rolul femeilor [i valoarea unui copil, cre[terea
copiii cu nevoi mamelor este adesea copilului (MIBC, mai ales în
speciale limitat de b`rba]i cazul copiilor cu nevoi speciale),
autoritari dezvoltarea copilului (inclusiv
valoarea educa]iei [i a activit`]ilor
de timp liber)
R`spund de: Nu întotdeauna, Da, îns` este o sarcin`
- asigurarea unui mai ales nu în ceea dificil` în cazul multor 2. S`r`cia economic`:
mediu prietenos fa]` ce prive[te familiile familii vulnerabile. Mai - s`r`cia gospod`riei, inclusiv
de copii, care s` s`race, familiile exist` tradi]ia ca statul absen]a unei locuin]e adecvate [i
ofere iubire, monoparentale, s`-[i impun` autoritatea a neasigur`rii asisten]ei financiare
protec]ie, ocrotire familiile numeroase prea devreme sau ca celor care au cea mai mare nevoie
[i familiile familiile s`-[i cedeze
disfunc]ionale autoritatea statului. 3. Slaba guvernare:
Rolul femeilor [i ma- - accesul necorespunz`tor la
melor este adesea servicii de calitate (atât de
limitat de b`rba]i prevenire, cât [i de recuperare)
autoritari
R`spund de: Nu întotdeauna, mai Da
- asigurarea asisten]ei ales nu în ceea ce
la nevoie prive[te serviciile de
asisten]` preventive
Comunit`]ile R`spund de: Nu întotdeauna, din Da Nu, din urm`toarele cauze:
cu familii - sprijinirea familiilor urm`toarele cauze: 1. Existen]a unor valori [i norme
vulnerabile vulnerabile - unele comunit`]i negative:
(familia extins`, - sesizarea trìesc în s`r`cie - lipsa de cuno[tin]e, atitudini [i
vecini, colegi, autorit`]ilor extrem` [i excluziune, practici în ceea ce prive[te: valoarea
prieteni de competente cu fiind astfel cople[i]i unui copil, cre[terea copilului
familie etc.) privire la familiile de propria situa]ie (MIBC, mai ales în cazul copiilor cu
care nu î[i îndeplinesc - izolarea [i nivelul nevoi speciale), dezvoltarea copilului
(inclusiv valoarea educa]iei [i a
îndatoririle fa]` de limitat al contactelor /
activit`]ilor de timp liber)
copii în mod implic`rii în cadrul
2. Iner]ia social`:
corespunz`tor comunit`]ii - societatea civil` [i organiza]iile
- evolu]ia spre o de la nivelul comunit`]ii nu sunt
societate mai suficient de solide, nefiind nici
individualist` acreditate sau recunoscute
(indiferen]`) 3. S`r`cia economic`:
- s`r`cia la nivelul comunit`]ilor
193
Definite în Cine [i ce trebuie s` Purt`torul de obliga]ii Purt`torul de obliga]ii Purt`torul de obliga]ii posed`
rela]ie cu fac` pentru a contribui î[i asum` responsa- dispune de autoritatea ne- cuno[tin]ele, aptitudinile, resursele
problema în la rezolvarea bilitatea pentru cesar` pentru a-[i înde- organiza]ionale, umane [i materiale
cauz` [i problemei? obliga]ii? Dac` nu, plini rolul? Dac` nu, cine necesare? Dac` nu, ce lipse[te?
situa]ia local` de ce nu? are aceast` autoritate?
R`spund de: Într-o oarecare Da, actualul cadru Nu, din urm`toarele cauze:
- asigurarea protec]iei m`sur`, îns`: legislativ privind Lipsa unor servicii de: sprijin
copilului într-o familie - exist` pu]ine familiile substitut [i pentru asisten]ii maternali profe-
substitut informa]ii cu privire adop]ie respect` sioni[ti / p`rin]ii adoptivi [i absen]a
- adoptarea copiilor la cei care protejeaz` prevederile CDC. monitoriz`rii copiilor care benefi-
copilul într-o familie ciaz` de aceste m`suri de protec]ie.
substitut/adopt` copiii Se [tiu îns` pu]ine lucruri despre
- exist` nemul]umiri cuno[tin]ele, aptitudinile [i resur-
cu privire la facilit`]ile sele acestui tip de p`rin]i
[i sprijinul necores-
punz`toare
Institu]iile R`spund de: Institu]iile: Da, îns` Da, îns` din cauza Institu]iile: Nu, din urm`toarele
administra]iei - Implementarea poli- unele institu]ii pot unei triple probleme, cauze:
publice locale ticilor de stat [i aloca- trage foloase de pe constituite de institu]iile 1. Slaba guvernare:
(DPC, institu]iile rea unei p`r]i din urma sistemului exis- de protec]ie a copilului slaba capacitate administrativ`,
sanitare, [coala, finan]are la bugetele tent. Astfel, economia recent înfiin]ate, struc- institu]iile slabe, capacitatea redu-
poli]ia) [i perso- locale politic` a factorilor tura descentralizat` [i s` de implementare a legilor [i
nalul acestora - asigurarea unor ser- interesa]i de existen]a dificult`]ile care apar politicilor; num`rul redus de stan-
(asisten]i sociali, vicii prietenoase fa]` vechiului sistem poate în încercarea de a le darde minime, lipsa de coordonare;
psihologi, me- de copii [i a unui influen]a luarea unor lega pe acestea de absen]a serviciilor din mediul rural;
dici de familie, mediu de protec]ie decizii contrare intere- structurile administra- absen]a unor servicii comunitare;
cadre didactice, pentru copiii vulnera- selor superioare ale tive existente, nu exist` neacreditarea ONG-urilor ca fur-
mediatori sani- bili, exclu[i [i/sau copilului o bun` în]elegere a nizori de servicii, absen]a unor ser-
tari, mediatori discrimina]i [i fami- rolurilor [i responsabi- vicii integrate/convergente; des-
[colari, poli]i[ti, liile acestora Personalul: Nu, din lit`]ilor care revin centralizarea incomplet`; absen]a
judec`tori etc.) - solicitarea sprijinului cauza proastei salari- institu]iilor de la resurselor bugetare necesare; co-
necesar din partea z`ri (care duce la mica nivel local. rup]ia, inclusiv lipsa de transpa-
ministerelor centrale corup]ie [i excluziu- ren]` [i responsabilitate
nea în [i mai mare 2. S`r`cia economic`, mai ales în
m`sur` a unor copii), jude]ele s`race, cu cele mai mari
slabele posibilit`]i de nevoi
evolu]ie în carier`, Personalul: Nu, din urm`toarele
slaba preg`tire teore- cauze:
tic` [i practic`, num`- - Lipsa de personal
rul insuficient al per- - Folosirea unor programe proaste/
sonalului, faptul c` învechite în preg`tirea personalului
selec]ia [i recrutarea care lucreaz` cu copiii (lipsa unor
nu se fac întotdeauna programe de preg`tire sistematice
în mod transparent [i [i adecvate, cum ar fi lipsa preg`-
în func]ie de merite, tirii profesionale continue pentru
teama de programe persoanele care lucreaz` cu copiii)
necunoscute sau de - Absen]a colabor`rii dintre perso-
pierderea locului de nalul din diferite domenii care lu-
munc` creaz` cu copiii
- Lipsa de capacitate a personalului
administrativ care lucreaz` cu
copiii (planificare, conducere, bu-
getare, etc)
- Infrastructura necorespunz`toare
(absen]a [colilor [i a spitalelor prie-
tenoase fa]` de copii etc., etc.)
194
Cine [i ce trebuie s` Purt`torul de obliga]ii Purt`torul de obliga]ii Purt`torul de obliga]ii posed`
fac` pentru a contribui î[i asum` responsa- dispune de autoritatea ne- cuno[tin]ele, aptitudinile, resursele
la rezolvarea bilitatea pentru cesar` pentru a-[i înde- organiza]ionale, umane [i materiale
problemei? obliga]ii? Dac` nu, plini rolul? Dac` nu, cine necesare? Dac` nu, ce lipse[te?
de ce nu? are aceast` autoritate?
Autorit`]ile R`spund de: Da, în privin]a elabo- Da Nu, din urm`toarele cauze:
centrale ale - Elaborarea legilor, r`rii legilor [i politici- 1. Slaba guvernare:
statului, politicilor, precum [i lor. Îns` fac acest lu- slaba capacitate administrativ`; (deprin-
legislativul [i a standardelor [i nor- cru mai ales în con- derile limitate de management strategic,
melor pentru monito- textul ader`rii la UE insuficienta delegare a autorit`]ii, ab-
executivul (Gu-
sen]a unei infrastructuri adecvate); slaba
vernul, Parla- rizarea implement`rii [i nu neap`rat pentru
capacitate de elaborare [i aplicare a po-
mentul, Minis- legilor [i politicilor c` acord` o aten]ie liticilor prin formularea unor standarde
terul Finan]elor, care îi vizeaz` pe deosebit` copiilor minime [i instituirea unor mecanisme
Ministerul copii (mai ales cei vulnerabili. În acela[i de monitorizare centrale, slaba capaci-
Muncii, Solida- vulnerabili) timp, nu exist` un tate de elaborare a unor politici inter-
rit`]ii Sociale proces participativ sectoriale care s` promoveze serviciile
[i Familiei, real pentru elaborarea integrate/convergente; slaba coordonare
politicilor sociale care între ministere; descentralizarea incom-
ANPDC, Minis-
plet`; absen]a unui proces transparent,
terul S`n`t`]ii îi privesc pe copii
bazat pe cerere, de elaborare a bugete-
Publice, Minis- lor; corup]ia, inclusiv lipsa de transpa-
terul Educa]iei - Planificarea [i aloca- Da, îns` aloc`rile bu- Da ren]` [i responsabilitate
[i Cercet`rii, rea fondurilor (elabo- getare pentru copii 2. S`r`cia economic`:
Ministerul rarea [i execu]ia bu- sunt în continuare S`r`cia economic` limiteaz` poten]ialul
Justi]iei, Auto- getului) dedicate reduse (nu reprezint` de impozitare [i astfel resursele de la
ritatea Na]iona- copiilor (vulnerabili) o prioritate) [i nu bugetul de stat. Aceasta nu trebuie s`
ajung tocmai acolo aduc` la stabilirea unor priorit`]i ina-
l` pentru Per-
decvate în alocarea resurselor pentru
soanele cu unde sunt necesare,
grupurile de copii vulnerabili.
Handicap etc.) [i anume la copiii [i 3. Resursele umane:
familiile vulnerabile Lipsa de personal; utilizarea unor pro-
grame proaste/învechite pentru preg`ti-
- Monitorizarea imple- Da, îns` actualul sis- Da rea personalului administrativ care se
ment`rii legilor [i po- tem de monitorizare ocup` de problemele legate de copii
liticilor la nivel na]io- este necorespunz`tor. (lipsa unui program de preg`tire siste-
matic [i corespunz`tor pentru func]io-
nal [i jude]ean
narii publici); lipsa de capacitate de
monitorizare a rezultatelor în activitate
ale personalului; lipsa colabor`rii între
- Proiectarea [i imple- Da Da personalul diferitelor ministere care se
mentarea reformelor ocup` de problemele copiilor; lipsa
administrative necesare de capacitate în domeniul gestion`rii,
planific`rii, monitoriz`rii [i evalu`rii
- Ob]inerea de asisten- Da Da la nivel central
]` din partea comuni-
t`]ii interna]ionale
Comunitatea R`spund de: Da Da Da, îns`:

interna]ional` - Activit`]ile de advocacy, - din cauza proastei coordon`ri a
(UE, ONU, finan]are, asigurare a spri- sprijinul acordat de comunitatea
SUA, BM, jinului tehnic [i dezvolta- interna]ional`, în diferite p`r]i ale
ONG-uri internarea capacit`]ilor (mai ales
României s-au implementat diferite
cu privire la aspectele
]ionale etc.) modele (politici, servicii etc.), ceea
legislative [i formularea
politicilor în cazul UE, ce afecteaz` durabilitatea [i renta-
ONU, SUA, BM), furni- bilitatea acestor ini]iative
zarea serviciilor (mai ales - din cauza numeroaselor presiuni
în cazul ONG-urilor externe, România nu [i-a elaborat
interna]ionale), monito- [i aplicat propriul model de dezvol-
rizarea aspectelor legate tare, ci a acceptat o serie de solu]ii
de drepturile copilului
venite din afar`.
195
În contextul prezentului raport, principalii de]in`tori de drepturi sunt copiii abandona]i [i al]i copii lipsi]i
de îngrijirea p`rinteasc`, copiii expu[i diferitelor forme de exploatare prin munc`, inclusiv copiii str`zii
[i copiii trafica]i, copiii afla]i în conflict cu legea, precum [i alte grupuri de copii discriminate, cum ar
fi copiii rromi, copiii cu HIV/SIDA [i copiii cu dizabilit`]i. Principalii purt`tori de obliga]ii sunt fami-
liile vulnerabile [i excluse, comunit`]ile cu familii vulnerabile [i excluse, institu]iile administra]iei
locale, administra]ia central` [i comunitatea interna]ional`.
Familiile vulnerabile [i excluse. Chiar dac` e vulnerabil` [i exclus`, familia poart` în primul rând
r`spunderea pentru realizarea drepturilor la supravie]uire, s`n`tate, dezvoltare, participare [i protec]ie
pentru copiii lor. În situa]ii extreme, exist` familii care nu î[i asum` r`spunderea pentru copii atâta timp
cât mai exist` tradi]ia ca ace[tia s` fie prelua]i de stat, poate prea repede. Unii p`rin]i nu au încredere
în propriile lor capacit`]i de p`rinte, nu au cuno[tin]e despre practicile relevante de îngrijire sau despre
drepturile copiilor, [i nu îi privesc pe copii decât ca pe o surs` de venituri (aloca]ia). În acela[i timp,
din cauza s`r`ciei în gospod`rie, precum [i din cauza lipsei accesului sau a accesului limitat la servicii-
le sociale, aceste familii sunt incapabile s` asigure drepturile copiilor lor.
Comunit`]ile cu familii vulnerabile [i excluse. Unele comunit`]i trìesc în s`r`cie extrem`, iar familia
extins`, vecinii, cei de-o seam` [i prietenii de familie, dac` au, nu au prea multe posibilit`]i s`-[i asume
r`spunderea în afara propriei familii imediate. Alte familii vulnerabile [i excluse trìesc izolate [i nu au
prea multe contacte cu comunitatea. În acela[i timp, exist` tendin]a ca societatea s` devin` tot mai indi-
vidualist`, [i s` existe tot mai pu]in control social în cadrul comunit`]ilor. Exist` o lips` de capacitate
sau chiar o absen]` total` a organiz`rii la nivelul comunit`]ii [i al organiza]iilor societ`]ii civile. S`r`cia
comunit`]ilor, precum [i valorile [i normele negative existente în privin]a copiilor (inclusiv discrimi-
narea [i stigmatizarea), precum [i slaba valoare a educa]iei limiteaz` [i mai mult capacit`]ile existente.
Autorit`]ile locale. Nivelul motiva]iei este în continuare sc`zut în rândul autorit`]ilor locale, de[i aces-
tea î[i asum` treptat responsabilit`]ile care le revin în implementarea politicilor, în furnizarea unor ser-
vicii comunitare [i în asigurarea unui mediu de protec]ie pentru copii. Economia politic` local` la nivel
institu]ional, al`turi de resursele financiare limitate existente la nivel local [i jude]ean (mai ales în
jude]ele s`race, cu cele mai mari nevoi) contribuie la slaba motiva]ie institu]ional`. Capacit`]ile ma-
nageriale, administrative [i organizatorice sunt limitate, [i nu exist` cooperarea necesar` pentru asigu-
rarea unor servicii integrate [i convergente la nivelul comunit`]ii. Motiva]ia în rândul personalului de
la nivel local care lucreaz` cu copii este [i mai sc`zut`, iar salariile proaste, mica corup]ie, absen]a posi-
bilit`]ilor de promovare în carier` [i teama legat` de pierderea locului de munc` pot pune în pericol
posibilit`]ile copiilor vulnerabili de a se bucura de drepturile care li se cuvin. Zonele rurale dispun de
foarte pu]ini speciali[ti bine preg`ti]i care s` lucreze cu copiii [i exist` o slab` coordonare inter-secto-
rial` între cei existen]i.
Autorit`]ile centrale. Autorit`]ile centrale dispun de motiva]ia necesar`, precum [i de autoritatea de a
elabora legi [i politici, îns` nu întotdeauna au în vedere interesele superioare ale copilului. Dezbaterile
politice, inclusiv cele din cadrul procesului de aderare la UE, determin` priorit`]ile de pe agenda
politic`. În plus, cooperarea dintre ministere [i procesele participative pentru elaborarea politicilor
inter-sectoriale continu` s` fie nesatisf`c`toare. Procesul de elaborare a bugetelor este necorespunz`tor
[i nu asigur` aloc`rile necesare pentru copiii vulnerabili. Exist` numeroase deficien]e atât în domeniul
guvern`rii democratice, cât [i al resurselor umane. O problem` deosebit` este reprezentat` de pro-
gramele de înv`]`mânt slabe/învechite folosite în înv`]`mântul universitar care preg`te[te persoane
care urmeaz` s` lucreze cu copii (personal administrativ, personal sanitar, cadre didactice, asisten]i
sociali, psihologi etc). Nu s-a instituit un sistem de monitorizare func]ional pentru problemele legate de
drepturile copilului.
196
Comunitatea interna]ional` este motivat` [i are autoritatea de a asigura sus]inere, finan]are [i asisten]`
tehnic` pentru a asigura realizarea drepturilor copiilor vulnerabili, exclu[i [i discrimina]i. Totu[i, din
cauza lipsei de coordonare a asisten]ei [i a puternicelor presiuni externe, solu]iile identificate nu au fost
asimilate pe plan local [i nu s-au dovedit durabile.
197
Anexa C. Nevoia de informa]ii, posibile subiecte de studiu pentru
viitor
Copiii lipsi]i de îngrijire p`rinteasc`
Studiu privind condi]iile de via]` ale copiilor care trìesc în familii substitut, familii extinse sau care
au fost adopta]i pe plan intern. Num`rul copiilor institu]ionaliza]i a sc`zut, în timp ce num`rul copiilor
din alte forme de plasament, cum ar fi plasamentul la asisten]i maternali profesioni[ti sau la familia
398
extins`, a crescut. Exist` îns` pu]ine informa]ii disponibile cu privire la calitatea îngrijirii [i la
bun`starea copiilor în aceste forme alternative de plasament. Se impune [i studierea costurilor [i dura-
bilit`]ii acestor servicii.
Studiu privind serviciile de înregistrare a na[terilor [i absen]a actelor de identitate. Pentru ca un copil
s` poat` evita riscurile discrimin`rii pe tot parcursul vie]ii, este deosebit de important ca el s` fie înre-
gistrat la na[tere. Ar fi deosebit de util` realizarea unui studiu sau a unei evalu`ri rapide pe aceast` tem`,
pentru a se putea în]elege mai bine to]i factorii [i mecanismele prin care copiii ajung s` nu aib` certifi-
cate de na[tere [i/sau acte de identitate, ca baz` pentru încercarea de solu]ionare a acestei probleme într-un
399
mod cuprinz`tor. Accentul va trebui s` fie pus pe grupurile, familiile [i comunit`]ile vulnerabile.
Studiu privind copii l`sa]i în urm` de p`rin]i migran]i. Fenomenul copiilor l`sa]i în urm` de p`rin]i
migran]i, mai ales în ceea ce prive[te p`rin]ii migran]i, adic` mediul rural, s`r`cia, femeia cap de fami-
lie, originea etnic` [i alte elemente demografice relevante, etc. trebuie studiat.
Copiii rromi
Studiu privind copiii rromi [i traficul. Exist` pu]ine informa]ii cu privire la situa]ia copiilor rromi din
punctul de vedere al traficului.
Copiii care trìesc cu HIV/SIDA
Studiu KAP privind deprinderile de via]` dobândite de copiii cu HIV/SIDA. Num`rul mare de copii cu
HIV/SIDA au ajuns deja la vârsta la care devin activi sexual, iar unii dintre ei au ajuns chiar la vârsta
adult`. Cuno[tin]ele cu privire la deprinderile de via]` dobândite vor fi utile în încercarea de a le oferi
sprijinul necesar în preg`tirea pentru via]a de adult [i în integrarea în via]a comunit`]ii [i pe pia]a muncii.
Copiii cu dizabilit`]i
Evaluarea integr`rii copiilor cu dizabilit`]i în înv`]`mântul de mas`. Procesul de integrare a copiilor
cu dizabilit`]i în înv`]`mântul de mas` a început în anul [colar 2000-2001. De[i au fost transfera]i mii
de copii, se [tiu pu]ine despre ce s-a întâmplat cu ace[tia. Exist` unele informa]ii conform c`rora nu
mai pu]in de 80% dintre copiii transfera]i au abandonat ulterior [coala. Ar fi util s` se cunoasc` mai
bine situa]ia pentru a se putea concepe mai bine viitoarele programe.
Studiu KAP privind deprinderile de via]` ale copiilor cu dizabilit`]i. Ca [i în cazul copiilor cu HIV/
SIDA [i al copiilor institu]ionaliza]i, este important ca [i copiii cu dizabilit`]i s` fie preg`ti]i pentru
via]a de adult. Dac` nu sunt integra]i în mod corespunz`tor în comunitate, ace[ti copii pot fi transfera]i
automat în institu]iile pentru adul]i.
398
IMAS pentru ANPCA [i UNICEF, Reformarea sistemului de protec]ie a copilului în România, (2004), p. 51
399
UNICEF, et al., Situa]ia abandonului copiilor în România, (2005), pp. 9, 27-28, 48
198
Cauzele secundare [i profunde
În general, exist` foarte pu]ine studii [i cercet`ri cu privire la valorile [i normele secundare [i profunde
care influen]eaz` drepturile [i bun`starea copiilor din România. Informa]iile pe aceast` tem` ar fi
esen]iale în încercarea de a încuraja schimb`rile în societate [i schimb`rile comportamentale prin pro-
movarea cunoa[terii, a atitudinilor [i practicilor bazate pe perspectiva drepturilor copilului. Acest
domeniu ar putea fi promovat ca program de cercetare pentru un institut de cercetare relevant. În cele
ce urmeaz`, vom prezenta o serie de probleme concrete care ar fi util de studiat.
Studiu privind copiii care nu au fost niciodat` cuprin[i în [coal`. Un procent surprinz`tor de mare de
copii ai str`zii, copii trafica]i, copii afla]i în conflict cu legea [i copii rromi nu au fost niciodat` cuprin[i
în [coal`. Acela[i lucru se poate spune despre copiii cu HIV/SIDA [i copiii cu dizabilit`]i. Pentru a se
putea elabora programe mai bune de cuprindere în [coal`, ar fi deosebit de util s` se în]eleag` în mai
mare detaliu motivele pentru care ace[ti copii nu sunt cuprin[i în [coal`.
Studiu KAP privind deprinderile parentale în rândul familiilor vulnerabile. Pentru a se putea organiza
mai bine preg`tirea la nivel de comunitate sau la domiciliu a p`rin]ilor pe tema deprinderilor parentale,
ar fi deosebit de util` realizarea unui studiu KAP care s` vizeze grupurile vulnerabile de familii. Un ast-
fel de studiu s-ar putea realiza în contextul mai larg al programului de Dezvoltare a Copil`riei Timpurii
[i al programului OMS/UNICEF dedicat Managementului Integrat al Bolilor Copil`riei (MIBC).
Studiu privind alcoolismul [i abuzul împotriva copiilor. Este necesar` studierea în continuare a cau-
zelor secundare [i profunde ale violen]ei în familie [i ale abuzului împotriva copiilor, deoarece acestea
pot conduce la apari]ia copiilor str`zii, a traficului, a copiilor afla]i în conflict cu legea etc.
Studiu privind economia politic` a procesului de reformare a sistemului de protec]ie a copilului (inclu-
siv o analiz` a tuturor factorilor implica]i). În prezent, România traverseaz` un vast proces de dezin-
stitu]ionalizare a copiilor sau de mutare a copiilor din institu]iile reziden]iale clasice, de mari dimensi-
uni, în centre de plasament mai mici, de tip familial. Pentru a se putea avea permanent în vedere intere-
sele superioare ale copilului, ar fi util s` se în]eleag` mai bine care sunt factorii implica]i în acest pro-
ces [i cine are de câ[tigat [i de pierdut din punct de vedere financiar din aceast` reformare a sistemu-
lui. Aceste aspecte sunt la fel de importante când se urm`re[te mai buna în]elegere a consecin]elor
descentraliz`rii financiare a bugetelor locale pentru protec]ia copilului. În sfâr[it, s-ar p`rea c` aban-
donul temporar al copiilor în maternit`]i [i/sau sec]iile de pediatrie este o solu]ie din care au de câ[tigat
toate p`r]ile, adic` p`rin]ii, spitalele [i sistemul de protec]ie a copilului. Aceast` ipotez` trebuie s` fie
îns` studiat` în continuare.
Studiu cu privire la m`sura în care bugetele au în vedere copiii. Un „buget al copiilor“ ar fi deosebit
de util în în]elegerea m`surii în care copiii sunt cu adev`rat avu]i în vedere în sistemul bugetar. Un ast-
fel de studiu ar trebui s` exploreze procesul de întocmire a bugetului [i ar trebui s` analizeze dac` dez-
voltarea serviciilor se face în func]ie de resurse sau în func]ie de cerere. De asemenea, studiul ne-ar
putea ajuta s` în]elegem m`sura în care bugetele asigur` grupurilor de copii vulnerabili serviciile
sociale de baz` (asisten]a primar`, [coala primar`, transferurile, serviciile de ocrotire [i protec]ie a
copilului etc.). Studiul ar trebui s` analizeze [i transparen]a procesului de bugetare, mai ales la nivelele
descentralizate.
199
Editura: VANEMONDE
2006
Lucrare realizat` [i tip`rit`
\n 500 exemplare de c`tre
Reprezentan]a UNICEF \n România
Bd. Prim`verii, nr. 48A

Bucure[ti sector 1, România
Tel.: +40 21 201 78 72-76

Fax: +40 21 317 52 55
www. unicef.org/romania
E-mail: bucharest@unicef.org
© Reprezentan]a UNICEF \n România
ISBN 978-973-1733-01-9
Editura: VANEMONDE

Copii La Limita Sperantei PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Copii La Limita Sperantei PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare realizat` [i tip`rit`

\n 500 exemplare de c`tre

Bd. Prim`verii, nr. 48A

Tel.: +40 21 201 78 72-76

© Reprezentan]a UNICEF \n România

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Total Urban Rural

Surs`: Divizia de Popula]ie a Na]iunilor Unite, http://esa.un.org/unpp

Figura 2.2: Tendin]e [i prognoze privind popula]ia de copii

0-4 ani 5-14 ani 15-17 ani Total

Surs`: Divizia de Popula]ie a Na]iunilor Unite, http://esa.un.org/unpp

Surs`: Institutul Na]ional de Statistic`, Recens`mântul popula]iei [i al locuin]elor, 2002

Figura 2.4: Principalele culte religioase din România

Surs`: INS, Recens`mântul popula]iei [i al locuin]elor, 2002

UNELE ASPECTE GENERALE

RMJ RMI Post Neonatal Neonatal

Surs`: Ministerul S`n`t`]ii - CSSMD [i MONEE (pentru RMJ)

Figura 3.2: Rata mortalit`]ii materne

RMM Obstetric` Legat` de avorturi

Figura 3.4: Rezultatele ob]inute la matematic` de elevii din clasa a VIII-a

4.1.1. Copiii abandona]i

Institu]ii sanitare Alt loc

Surs`: Site-ul ANPDC, www.copii.ro, (2 iunie 2005)

0-2 ani 3-6 ani 7-13 ani

Citate din declara]iile copiilor care tr`iesc în institu]ii:

4.1.2.3. Alternative la institu]ionalizare

C`mine spital 23 .7% 67 .9% 5.8%

Case de copii [colari 52 .0% 45 .7% 1.0%

Case de copii pre[colari 44 .2% 47 .6% 3.9%

Tabelul 3: Forme de munc` pe grupe de vârst`

Grupe Forme de munc`

Studiul INS/OIM a constatat urm`toarele:

Figura 4.8: Munca copilului pe grupe de vârst` (2001)

Conform adul]ilor 18 ,74 9 17 ,00 2

5-9 ani 10-14 ani 15-17 ani

Evaluare de gen 2004 47 % 5% 30 % 8% 8% 3%

4.2.3. Copiii victime ale traficului

25% Minori ne\nso]i]i

ian-sept 2004 58% 13% 29%

2003 46% 22% 32%

2002 57% 31% 11%

0% 20% 40% 60% 80% 100 %

Exploata]i pentru cer[it Exploata]i pentru furt Exploata]i sexual

Copiii din România trafica]i pe plan interna]ional pentru munc` for]at`

Surs`: SCF România, Raport privind traficul de copii, (2004), p. 19

România Bulgaria Georgia

1. Statele p`r]i se angajeaz` s` respecte [i s` garanteze drepturile stabilite în prezenta conven]ie

Nediscriminarea a fost identificat` de Comitetul pentru Drepturile Copilului ca un principiu general de

Surs`: INS, Recens`mântul popula]iei [i al locuin]elor, 2002

Toate grupele de vârst` 89 % 3%

15-19 ani 74% 20 %

Surs`: INS, Recens`mântul popula]iei [i al locuin]elor, 2002

Români Maghiari Rromi

Figura 4.31: Ponderea copiilor analfabeţi după vârstă şi originea etnică

15-19 ani 18,69 6 15,74 1

10-14 ani 13,37 6 10,95 9

Români Rromi Maghiari Turci Alte etnii

Surs`: INS, Recens`mântul popula]iei [i al locuin]elor, 2002

4.4.1.4. Cauzele imediate ale discrimin`rii copiilor rromi

4.4.2.1. Introducere la copiii cu HIV/SIDA

Surs`: Ministerul S`n`t`]ii, HIV/SIDA în România, 1985-2003, (2004), p. 22

Surs`: Ministerul S`n`t`]ii, HIV/SIDA în România, 1985-2003, (2004), p. 22

Surs`: Date statistice ANPDC