01 Introducere, Sisteme de Coordonate (11 Files Merged) PDF

Conducere numerică - Introducere
 Disciplina Conducere numerică asistată de

calculator face parte din grupul disciplinelor de de
aprofundare
 Disciplina se pred la domeniul de masterat
Inginerie industrială, la programul de studii de
masterat Ingineria fabricaţiei inovative
 Structura disciplinei: 2C + 2L
 Forma de examinare: examen
 Num rul de credite acordate pentru promovare: 6
 Cunoştin e prealabile necesare: desen tehnic şi
proiectare 2D în AutoCAD, proiectarea
tehnologiilor de prelucrare (selectiv)
7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 1
Conducere numerică – Istoric,
precursorii conducerii numerice
 1765: Smeaton construieşte o maşin de prelucrat

alezaje lungi;
 1775: Wilkinson perfec ioneaz maşina lui Smeaton;
 1797: Maudsley construieşte primul strung a c rui
structur de baz este valabil şi azi;
 1815: apar maşinile de rabotat;
 1820: este construit prima maşin de frezat;
 1845: este construit strungul revolver;
 1861: este dat în folosin primul strung multiax;
 1886: sunt puse în func iune primele strunguri

Conducere numerică – Istoric,
precursorii conducerii numerice
 Programarea cu ajutorul camelor

 Programarea prin copiere dup şablon
 Sisteme secven iale de programare
 Conducerea numeric propriu-zis
 1942-1944: primele cercet ri la MIT
 1952: prima MUCN, frezare
 1968: primul echipament cu circuite integrate
 1969: apari ia DNC

Conducere numerică - Definiţii
 Comanda numeric (Numerical Control) este o metod

automat de comand , utilizat pentru conducerea
unor maşini unelte şi a unor echipamente de prelucrare
pe baza unor instruc iuni codificate pe un suport de
informa ii adecvat [ALB 73].
 ALBU, A., GRUI , D., JEICAN, C., MORAR, L, Programarea
asistat de calculator a maşinilor-unelte. Editura Tehnic , Bucureşti
1973.
 Comanda numeric - CN- este un procedeu de
comand automat care permite pozi ionarea sau
ghidarea unui organ mobil în orice moment al mişc rii
în func ie de coordonatele lui [BAL 78].
 BALAURE, E., Sisteme şi echipamente de conducere numeric .
Editura Tehnic , Bucureşti 1978.

 Prin comand numeric (CN) se în elege acel mod de

comand prin care diferite informa ii necesare execut rii
unei piese, cu o anumit configura ie, se înregistreaz
codificat pe un portprogram şi se prelucreaz sub form
numeric de c tre un echipament electronic specializat, care
emite comenzi organelor de execu ie ale maşinii. [GHE 80].
 GHEGHEA, I., TAB R , V., DORIN, Al., SANDU, A., Exploatarea şi
între inerea maşinilor-unelte cu comand dup program. Editura Tehnic ,
Bucureşti, 1980.
 Conducerea numeric este o tehnic prin care se furnizeaz
unei maşini unelte instruc iuni sub form de coduri alc tuite
din cifre, litere, semne de punctua ie şi alte simboluri.
Maşina unealt r spunde la aceste instruc iuni în mod precis
şi ordonat pentru a activa diversele sale func iuni [LEA 86].
 LEATHAM, J. B., Introduction to numerical control, Pitman, London, 1986

 Prin axă se în elege orice direc ie fix de

deplasare, rectilinie sau circular , ce poate fi
realizat de organele mobile controlate
numeric ale maşinii unelte.
 Echipament de conducere numerică =

dispozitiv capabil s “traduc ” informa iile
transmise codificat de c tre calculator prin
intermediul fişierului de conducere numeric
în comenzi utilizabile de c tre organele
comandate ale maşinii unelte.
Conducere numerică –
Clasificarea ECN
 Pentru pozi ionare
 Pentru prelucr ri liniare
 Pentru conturare
(cu dou axe)

Clasificarea ECN
 Cu 2 ½ axe
 Cu trei axe
 Cu patru axe
 Cu cinci axe
 ECN de complexitate mare

Clasificarea ECN
 MUCN cu cinci axe

 cu mas basculant
 cu broş port-scul basculant
 cu mas şi port-scul basculante

Conducere numerică – Sisteme de
coordonate
 În conducerea numeric a maşinilor unelte se

utilizeaz de regul (cel pu in) dou sisteme de
coordonate: cel al maşinii unelte şi cel asociat piesei.
 De ce este nevoie de două sisteme de

coordonate?
 Pentru c au func ii diferite, fiecare din ele fiind

indispensabile.

coordonate
 Sistemul de coordonate propriu maşinii

unelte
 Sistemul de coordonate propriu maşinii unelte este
stabilit prin construc ia maşinii. Originea, direc ia şi
orientarea axelor acestui sistem sunt fixe
a) b)

coordonate
 Regulile după care se stabileşte orientarea axelor

sunt următoarele:
 pentru maşini de frezat verticale:
 Axa X, stânga-dreapta, cu sensul pozitiv c tre
dreapta;
 Axa Y, în profunzime, cu sensul pozitiv c tre
înainte;
 Axa Z, vertical (paralel cu axa frezei), cu
sensul pozitiv în sus.

coordonate

sunt următoarele:
 pentru maşini de frezat orizontale:
 Axa X, stânga-dreapta, cu sensul pozitiv c tre
dreapta;
 Axa Y, vertical , cu sensul pozitiv în sus;
 Axa Z, în profunzime, cu sensul pozitiv c tre
înainte.

coordonate

sunt următoarele:
 pentru strunguri:
 Axa X, în plan orizontal, de-a lungul razei piesei,
cu sensul pozitiv în sensul creşterii razei;

 Axa Z, paralel cu axa piesei, cu sensul pozitiv,
în sensul îndep rt rii de universal.

coordonate
 Sistemul de coordonate asociat piesei

 are originea mobil , în sensul c poate fi stabilit în
puncte diferite din spa iul de lucru al maşinii, în
func ie de necesit ile impuse de fiecare reper
prelucrat. Axele sistemului de coordonate asociat
piesei sunt întotdeauna paralele cu axele sistemului
propriu maşinii.
 pentru axele de-a lungul c rora mişcarea de avans
este efectuat de scul , sensul pozitiv este acelaşi în
ambele sisteme de coordonate. Pentru axele de-a
lungul c rora mişcarea de avans este efectuat de
pies (masa maşinii), sensul pozitiv este opus celui
din sistemul propriu maşinii

coordonate
 Sistemul de coordonate propriu maşinii (a) şi cel

asociat piesei (b)
a)
b)

coordonate
 De ce unele axe au sensuri opuse în cele două

sisteme de coordonate?
 În mod intuitiv, atunci când ne imagin m mişc rile
necesare pentru prelucrarea prin aşchiere a unei
suprafe e, atribuim toate mişc rile sculei (asum m
faptul c toate mişc rile sunt efectuate de c tre scul ).
Suntem obişnui i s gândim c ciocanul loveşte cuiul,
c fer str ul se mişc pentru a t ia ceva etc. Totuşi, în
cazul frez rii, spre exemplu, lucrurile nu stau chiar aşa.
Important este mişcarea relativ dintre scul şi pies ,
nu cine execut acea mişcare.

coordonate
 În figur este reprezentat

mişcarea relativă c tre
dreapta (în sensul pozitiv al
axei X din sistemul de
coordonate asociat maşinii) a
sculei fa de pies . De fapt, o
astfel de mişcare relativ nu se
realizeaz prin deplasarea
sculei c tre dreapta, ci prin
mişcarea piesei c tre stânga.
Totuşi vom considera aceast
mişcare în sensul pozitiv al
axei X.
 Deoarece piesa realizeaz aceast mişcare, conven ional,
axa X din sistemul asociat piesei, este orientat c tre stânga,
deci în sens opus axei X din sistemul propriu maşinii.
coordonate
 Stabilirea punctului de nul asociat piesei

 Trebuie stabilite şi memorate componentele vectorului
OmOp (Xd,Yd,Zd) în sistemul de coordonate propriu
maşinii.

coordonate
 Care este utilitatea sistemului de coordonate

asociat piesei?
 Piesele care se prelucreaz pe MUCN se aşeaz pe

masa maşinii în diverse pozi ii în func ie de dimensiuni,
dispozitivele disponibile etc. (chiar dou piese identice,
care sunt prelucrate dup acelaşi program, pot s fie
aşezate/fixate pe masa maşinii în pozi ii, locuri,
diferite). Prin urmare, punctele care urmeaz s fie
programate în vederea prelucr rii piesei trebuie s fie
„legate” de un punct de pe pies , nu de pe maşin
 În general, pe desenul de execu ie al piesei care
urmeaz s fie prelucrat pe MUCN, fie toate cotele
sunt raportate la acelaşi punct, fie coordonatele
oric rui element al desenului pot fi relativ uşor
calculate fa de un punct unic.
coordonate
a) b) c)

coordonate
 Observaţii importante privind practica setării

punctului de nul asociat piesei:
 deplasarea frezei în punctele specifice pentru setarea
punctului de nul se face în mod obligatoriu cu tura ia
piesei pornit ;
 valoarea diametrului frezei sau dornului cu care se
seteaz nulul piesei trebuie s fie corect comunicat
echipamentului de conducere numeric ;
 în func ie de pozi ia frezei fa de fe ele verticale ale
semifabricatului (stânga / dreapta sau în fa / în
spate), la valoarea curent a coordonatei X, respectiv
Y, se va aduna sau sc dea raza frezei pentru a ob ine
valoarea decal rii pe axa respectiv ;

coordonate
 Observaţii importante privind practica

setării punctului de nul asociat piesei:
 unele echipamente de conducere numeric pot
memora pân la patru puncte de nul asociate piesei. În
timpul rul rii programului de prelucrare a piesei se
poate comuta de la un punct de nul la altul, adic nulul
piesei poate fi „mutat” dup necesit i în oricare din
cele patru pozi ii memorate. Pentru selectarea primei,
celei de a doua etc. pozi ii ale nulului piesei se
utilizeaz în programul de conducere numeric func iile
G53, G54, G55 şi G56
 suplimentar, unele echipamente pot decala nulul
curent cu o deplasare specificat , utilizând func ia
G92;

Sisteme de coordonate Scula in punctul
de nul al masinii
Axa Z pozitiva
Axa Y pozitiva
Nulul piesei
Axa X negativa
Axa X pozitiva
Axa Y negativa Placa intermediara
Axa Z negativa Semifabricatul

Conducere numerică – Structura
programelor

programelor

programelor

programelor

programelor
 Un program care conţine secvenţe care se repet

poate fi memorat ca şi subprogram pentru a
simplifica programul principal.
 Diferenţele dintre un subprogram şi un program
principal sunt urm toarele:
 Subprogramele nu conţin informaţiile despre m rimea
semifabricatului la începutul programului.
 Un subprogram se termin cu codul M99

programelor
Programul principal Subprogramul 1 Subprogramul 2
O0001 O1000 O2000
N0010 G21; N0010 N0010 G21;
[BILLET X... Y... Z... N0020 N0020
N0020 N0030 N0030
N0030 N0040 N0040
N0040 N0050 N0050
N0050 N0060 N0060
N0060 N0070 N0070
N0070 N0080 N0080
N0080 M98 P1000; N0090 M98 P2000; N0090
N0090 N0100 N0100
N0100 N0110 N0110
N0110 N0120 N0120
N0120 N0130 N0130
N0130 N0140 N0140
N0140 N0150 N0150
N0150 M30 N0160 M99 N0160 M99
Primul nivel de imbricare Al doilea nivel de imbricare

programelor
 Un subprogram se încheie cu codul M99. Acesta

returneaz controlul programului principal (sau mai
corect programului apelant, deoarece acesta, la
rândul lui, poate fi un subprogram).
 Codul M99 va returna controlul la blocul urm tor celui
în care s-a f cut apelul din programul apelant.
 În cazul în care codul M99 este urmat de Pxxxx,
controlul va fi predat în programul apelant la linia
(blocul) xxxx. Spre exemplu, linia de program
 N3450 M99 P160
va fi interpretat "întoarcere la linia 160 în programul
apelant".
programelor
Adresă
Program Frază Cuvânt
Conţinut
 Fraz =Bloc
 Numerotarea blocurilor
 Structura blocurilor

programelor
 Ignorarea opţională a blocurilor

 Liniile de program numerotate vor fi ignorate (s rite)
la rularea programului dac sunt precedate de
caracterul “/” (slash) şi dac comutatorul Block skip
de pe panoul de control al maşinii este în poziţia On.
Când comutatorul Block skip este în poziţia Off liniile
marcate cu "/" sunt tratate ca orice alt linie din
program.
 EXEMPLU
 /N2350 G04 X2

programelor
 Ignorarea opţională a blocurilor

 Caracterul slash poate fi plasat oriunde într-o fraz , nu
numai la începutul ei. În acest caz comenzile aflate
înaintea lui se vor comporta normal, vor fi executate, iar
cele care îi urmeaz , vor fi ignorate.
 EXEMPLE
 N2640 G01 X43.25 Y52 /F120
 N3210 G03 x20 Z+15 R22.5 /S3000

programelor
 Comentarii şi mesaje în interiorul programelor

 Dac programul este scris off-line, adic în afara
maşinii unelte, de exemplu pe un calculator, în
interiorul s u pot fi plasate comentarii şi/sau mesaje,
adic secvenţe de text ignorate de echipamentul de
conducere numeric .
 Comentariile sunt utile pentru a introduce anumite
explicaţii asupra programului. Astfel, pot fi indicate
dimensiunile şi tipul sculelor atunci când ele intr în
lucru.
 Mesajele au aceeaşi utilitate ca şi comentariile, dar
sunt şi afişate pe panoul de control al maşinii.

programelor
 Comentarii şi mesaje în interiorul programelor

 poate fi inserat în program mesajul "începe
prelucrarea buzunarului circular cu raza de 20 mm şi
adâncimea de 3". În momentul parcurgerii liniei de
program care conţine mesajul, acesta va fi afişat şi
pe consola echipamentului (panoul de control)
 EXEMPLU
 M06 T03 (se încarc freza cilindro-frontal Ø12x68)

programelor
 Funcţiile (adresele) se pot clasifica în:

 Funcţii geometrice – X, Y, Z
 Funcţii tehnologice – F, S, T
 Funcţii preg titoare - G
 Funcţii maşin - M
 Alte funcţii – O, N, P etc.

Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice
 Prin intermediul adreselor geometrice se transmit

informaţii referitoare la traiectoria sculei.
 Adresele geometrice sunt X, Y şi Z. Tot în scopul
program rii traiectoriilor sculei mai pot fi utilizate
adresele A, B, C pentru desemnarea mişc rilor de
basculare
 Adresele I, J şi K se utilizeaz pentru a indica centrul
unei mişc ri circulare, deci au tot caracter geometric
 Adresele care desemneaz axe de translaţie sau
similare introduc coordonate ale punctelor
programate
 Adresele geometrice sunt singurele care accept

conţinut în format real
Exemplu: X30.5 Y12.85
 Partea întreag a coordonatelor programate se
separ de cea zecimal prin caracterul “.” (punct)
Exemplu: X30.5 Y12.85
 Se pot programa coordonate negative. În acest caz,
conţinutul va fi precedat de semnul “-” (minus)
Exemplu: X-30.5 Y-12.85

 Programarea coordonatelor
punctelor de pe traiectoria
sculei se poate face în valori
absolute sau relative
(incrementale):
 În cazul program rii în
coordonate absolute,
punctele sunt raportate la
nulul piesei
Exemplu: G90 G01 X50 Y18.5

 Programarea coordonatelor
punctelor de pe traiectoria
sculei se poate face în valori
(incrementale):
coordonate relative,
punctele sunt raportate la
poziţia curent a sculei
Exemplu: G91 G01 X35 Y12

(pentru explicaţii asupra funcţiilor G01, G90 şi G91 vezi capitolul
dedicat funcţiilor preg titoare G)

 Adresele tehnologice comunic informaţii cu caracter

tehnologic, dup cum urmeaz :
 F programeaz avansul de lucru. Adresa F se
programeaz în frazele cu mişcare de prelucrare
(interpol rile G01, G02, G03)
 Avansul programat (deşi F este plasat la sfârşitul
frazei) devine efectiv în fraza care îl conţine
 Conţinutul lui F se programeaz în valori întregi.
 În mod implicit, avansul se exprim în mm/min, dar se
poate opta şi pentru avans exprimat în mm/rot.
Aceast variant e utilizat îndeosebi pentru operaţii
de filetare
 Relaţii utile pentru calculul avansului:
sr  sz * z
unde
sl  sr * n
sr = avansul pe rotaţie
sz = avansul pe dinte
sl = avansul longitudinal
z = num rul de ninţi ai frezei
n = turaţia frezei
 Exemple
G01 X50 Z23 F150

 G02 X50 Z50 I40 J-12 F100
 G01 Z-12 F50
 Dac în prima fraz cu mişcare de aşchiere sau
înainte de aceasta nu se programeaz în mod explicit
avansul, mişcarea se va efectua cu un avans foarte
mic, predefinit (constant a maşinii – la NovaMILL
CNC 10 mm/min sau 0.4 in/min).


 S programeaz turaţia broşei portscul
 Turaţia programat (deşi S este plasat la sfârşitul
frazei) devine efectiv în fraza care îl conţine
 Conţinutul lui S se programeaz în valori întregi.
 S se programeaz de obicei dup schimbarea sculei,
în fraz cu M03, care semnific pornirea turaţiei broşei
în sens orar
 Exemple
 G01 X50 Z23 F150 M03 S2300
 G02 X50 Z50 I40 J-12 S1100

 T programeaz scula cu care se va face prelucrarea
urm toare
 Conţinutul adresei T indic locaşul din magazia de
scule din care va fi preluat scula care urmeaz s
intre în lucru
 La NovaMILL CNC magazia de scule are 6 posturi,
deci se poate programa T01 .. T06
 T se programeaz întotdeauna în fraz cu M06 care
semnific apel al subprogramului de schimbare a
sculei
 Exemplu
 M06 T05
 Funcţii pregătitoare G
 Funcţiile preg titoare, G, se utilizeaz pentru descrierea
traiectoriei sculei sau setarea modurilor de lucru ale
maşinii. Astfel de funcţii permit controlul mişc rilor, al
operaţiilor de g urire, alegerea unit ţilor de m sur , etc.
 În mod normal, funcţiile G sunt plasate la începutul
frazelor, imediat dup num rul de linie, dac acesta
exist .
 Este permis prezenţa mai multor funcţii G într-o fraz ,
cu condiţia s nu se nege reciproc.

 Clasificarea funcţiilor G
1. Funcţii modale şi non-modale

2. Grupuri de funcţii

 Funcţiile modale sunt efective în linia în care sunt
invocate, dar şi în liniile urm toare, atâta timp cât nu
sunt negate de funcţii din aceeaşi categorie.
 EXEMPLU
N20 G21;
N30 G90;
N40 G00 X50 Y50;
N50 G01 Z-5;
N60 X100;
N70 Y120;
N80 X130 Y160;
N90 G03 X150 Y 180 R20;
 Funcţiile non-modale sunt active doar în fraza în
care sunt invocate. Dac se doreşte obţinerea
efectului unei funcţii non-modale în mai multe fraze
consecutive, acea funcţie trebuie apelat în fiecare
din frazele respective

 Un grup de funcţii este alc tuit din acele funcţii care
vizeaz acelaşi aspect al program rii
 Funcţiile din acelaşi grup se neag reciproc
 Nu pot coexista într-o fraz mai multe funcţii G din
acelaşi grup
 Dintre funcţiile unui grup, una este “starea implicit ”
 Starea implicit este funcţia din grup care are efect
dac nici una din funcţiile grupului nu este
programat .

 Clasificarea funcţiilor G EXEMPLU

 Starea implicit este funcţia O1234
din grup care are efect dac N10 G21
nici una din funcţiile grupului N20 G28
nu este programat .
N25 M06 T1
 În exemplul al turat nu s-a
N30 G0 X-5 Y-5
programat explicit tipul de
coordonate; totuşi, ECN N32 M03 S1500
asum faptul ca au fost N35 G0 Z2
programate coordonate N40 G01 X10 10 F95
absolute, aceasta fiind starea .......
implicit .
......
Conducere numerică – Funcţii G
 G90/G91 - programare în coordonate

absolute/relative
 Funcţia G90 activeaz modul de lucru cu
programarea punctelor în coordonate absolute
(raportate la nulul piesei). Programarea în
coordonate absolute este modul implicit de lucru;
 Funcţia G91 activeaz modul de lucru cu
programarea punctelor în coordonate relative. Din
momentul apel rii ei coordonatele utilizate pentru
programarea punctelor sunt m surate faţ de poziţia
curent a sculei.
 Funcţiile G90 şi G91 aparţin aceluiaşi grup, deci nu
pot coexista în aceeaşi fraz .

 Programarea
coordonatelor punctelor
de pe traiectoria sculei
se poate face în valori
(incrementale):
coordonate absolute,
punctele sunt raportate
la nulul piesei
Exemplu: G90 G01 X50 Y18.5

 Programarea
coordonatelor punctelor
de pe traiectoria sculei
se poate face în valori
(incrementale):
coordonate relative,
punctele sunt raportate
la poziţia curent a
sculei
Exemplu: G91 G01 X35 Y12

(pentru explicaţii asupra funcţiilor G01, G90 şi G91 vezi capitolul
dedicat funcţiilor preg titoare G)
 Observaţie importantă (excepţie):

 Funcţia G90 – programare în coordonate absolute nu
afecteaz adresele geometrice I şi J care descriu centrul
mişc rii circulare
 Pentru detalii privitoare la I şi J vezi capitolul G02/G03 – Interpolare

circular

 G28 - revenire în punctul de referinţă

 Punctul de referinţ (Home position, sau punctul de nul
al maşinii) este un punct fix al maşinii unde poate fi
deplasat automat scula. Nulul maşinii este originea
sistemului de coordonate al maşinii.
 Funcţia G28 comand deplasarea sculei în punctul de
nul (referinţ ). Sintaxa funcţiei este:
G90 G28 X… Y… Z… sau G91 G28 X… Y… Z…
 X, Y şi Z pot fi folosite pentru a indica un punct
intermediar, prin care va trece scula, înainte de a
ajunge în punctul de referinţ . Acest punct intermediar
permite deplasarea sculei pe o cale impus , pentru a
evita coliziunea sculei cu piesa sau cu dispozitivul de
fixare a piesei.
Punct de Punct de Punct Punct de

nul coliziune intermediar nul
Punct
intermediar

 Punctul intermediar va funcţiona eficient în vederea

evit rii coliziunilor dac va fi plasat deasupra poziţiei
curente a sculei (mişcarea intermediar s se fac pe
vertical în sus).
 Pentru a asigura o astfel de mişcare, punctul
intermediar se va programa în coordonate relative
 EXEMPLU
G91 G28 Z40

 G00 - poziţionare rapidă

 Funcţia G00 provoac o mişcare de poziţionare (f r
aşchiere) cu avans rapid pân în poziţia indicata prin
adresele geometrice X, Y, Z. Formatul comenzii este
urm torul:
G00 X... Y... Z...
 Valoarea avansului rapid este setat de produc torul
echipamentului (este o constant a maşinii). Aceast
valoare poate fi redus de la 100% la 0% dar numai în
trepte de 10% utilizând facilit ţile de suprascriere a
avansului, facilit ţi specifice maşinii unelte. O astfel de
reducere este posibil numai în modul de operare
manual

 Funcţia G00 blocheaz compensarea sculei impus

prin una din funcţiile G41 sau G42. Dac în momentul
apelului lui G00 este activ G41 sau G42, compensarea
sculei este reactivat numai când este apelat din nou
o funcţie de interpolare (G01, G02 sau G03).
 În urma apelului funcţiei G00 mişcarea dup cele trei

axe se efectueaz complet independent, cu avansul
rapid. În exemplul ilustrat, G00 comand deplasarea
s niilor simultan dup axele X şi Y cu acelaşi avans.
Aceasta face ca traiectoria sculei s fie frânt

Y
Scula
Punctul programat
pentru poziţionare
Punctul
de nul X

 G01 - interpolare liniară

 Funcţia G01 - interpolare liniar provoac o mişcare de
aşchiere de-a lungul unui segment de dreapt cu
viteza de avans prestabilit .
 Formatul comenzii este urm torul:
G01 X… Y… Z…
 Avansul programat va fi efectiv de-a lungul traiectoriei,
deci cel rezultat din combinarea mişc rilor dup axele
de coordonate ale celor dou s nii. Valoarea
programat a avansului nu se refer la mişc rile
descompuse de-a lungul axelor (nu se aplic fiec rei
s nii).
 EXEMPLU
N130 G90 G01 X100 Y50 F115
 Avansul F115 poate fi modificat în Modul manual de la 0 la

150% utilizând funcţiile de suprascriere a avansului. 100%
este chiar avansul programat.
 G04 - temporizare
 Funcţia G04 provoac o oprire, o întrerupere a rul rii
programului. Durata întreruperii este indicat de c tre
programator prin intermediul adreselor X sau P.
 Dup cum se utilizeaz adresa X sau P, durata
întreruperii este exprimat în secunde, respectiv în
miimi de secund . Funcţia poate fi folosit în formatul:
G04 X… durata temporizării în secunde
sau
G04 P… durata temporizării în 1/1000 s
 G04 este non-modal

 G20 şi G21 - setarea sistemului de unităţi de

măsură
 G20 selecteaz sistemul britanic de unit ţi de m sur
(inch), iar G21 pe cel internaţional, sau metric (mm).
 Deplas rile minime care pot fi programate sunt 0,0001
inch, sau 0,001mm.
 De sistemul de unit ţi de m sur selectat sunt afectate
urm toarele categorii:
 Adresele geometrice X, Y şi Z.
 Deplas rile programate în coordonate relative.
 Avansul programat cu adresa F.
 Valorile corecţiilor de scul .
 Dimensiunile semifabricatului [BILLET X…….

 G94 - avansul exprimat în mm/min

 Când este activ G94 avansul programat este exprimat
în ul/min, unde ul este unitatea de m sur pentru
lungime: inch sau mm dup cum este activ G20,
respectiv G21.
 G95 - avans exprimat în mm/rot
 Când este activ G95 avansul programat este exprimat
în ul/rot, unde ul este unitatea de m sur pentru
lungime: inch sau mm dup cum este activ G20,
respectiv G21.

G02 şi G03 - interpolare circulară

G02 şi G03 provoacă mişcări de aşchiere (cu avansul
de lucru programat) de-a lungul unui arc de cerc în
sens orar, respectiv trigonometric
7 February 2018 Mircea Viorel DRĂGOI 1

I şi J
Pentru a programa un arc când nu se cunoaşte raza, ci
doar centrul mişcării, se vor utiliza adresele I şi J.
I reprezintă poziţia centrului pe axa X în coordonate
relative faţă de punctul de start.
J reprezintă poziţia centrului pe axa Y în coordonate
relative faţă de punctul de start




I şi J se programează ÎNTOTDEAUNA
în coordonate RELATIVE; aceasta,
chiar dacă se programează explicit în
fraza cu G02/G03 programare în
coordonate absolute. Acest aspect
afectează doar modul de descriere a
punctului ţintă al mişcării

Pot fi utilizate câte patru moduri de a apela funcţiile

de interpolare circulară.
Pentru interpolare in sens orar:
G90 G02 X… Y… R… F…;
G90 G02 X… Y… I… J… F…;
G91 G02 X… Y… R… F…;
G91 G02 X… Y… I… J… F…;
pentru sens trigonometric:
G90 G03 X… Y… R… F…;
G90 G03 X… Y… I… J… F…;
G91 G03 X… Y… R… F…;
G91 G03 X… Y… I… J… F…;
EXEMPLU de programare

Coordonate relative şi I,J Coordonate relative şi R
G01 X175 Y40 F125; G01 X175 Y40 F125;

G03 X-40 Y40 I-40; G03 X-40 Y40 R40;
G01 X-40; G01 X-40;
G02 X-40 Y-20 I-40; G02 X-40 Y-40 R40;
Coordonate absolute şi I,J Coordonate absolute şi R
G01 X175 Y40 F125; G01 X175 Y40 F125;
G03 X135 Y80 I-40; G03 X135 Y80 R40;
G01 X95; G01 X95;
G02 X55 Y40 I-40; G02 X55 Y40 R40;
Când se utilizează raza

pentru descrierea
arcului trebuie avute în
vedere două situaţii:
A. arc cu deschiderea
mai mică de 180o
B. arc cu deschiderea
mai mare de 180o. În
acest caz,
convenţional, raza va
fi indicată ca având
valoare negativă.

Programarea celor două arce se face în modul

următor:
A. G02 X80 Y40 R39 F125; /cercul A
B. G02 X80 Y40 R-39 F125; /cerculB

Când se programează arce utilizând raza, valoarea lui

R trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu
jumătate din deplasarea cea mai lungă de-a lungul
axelor.
EXEMPLU: dacă punctul curent (poziţia actuală a
sculei) este (50,50), iar capătul programat al arcului
este în (120,90), deplasările sunt ∆X=70 şi ∆Y=40;
raza minimă va fi 35, sau, generalizat,
R>max (∆X/2, ∆Y/2)

I0 şi J0 pot fi omise din program. Dacă centrul arcului

se află pe aceeaşi verticală sau orizontală cu punctul
de start, adresa I, respectiv J poate să lipsească din
frază.
Dacă în aceeaşi frază vor fi specificate atât adresele I
şi/sau J cât şi R, va fi luată în considerare doar R,
celelalte fiind ignorate.

Compensarea sculei
 G40, G41, G42 - compensarea sculei

1. În mod implicit, traiectoria programat este parcurs de
centrul frezei.
2. Cu datele preluate din desenul de execuţie se poate
descrie în mod direct doar conturul piesei, nu şi
traiectoria sculei.
3. Profilul de prelucrat este independent de diametrul
frezei.
 Determinarea exactă a traiectoriei sculei se poate
face numai prin calcule care pot fi laborioase

Compensarea sculei
 În contextul conducerii numerice vom înţelege prin

compensarea sculei, determinarea de c tre
echipamentul de conducere numeric a echidistantei
la profilul de prelucrat, echidistant pe care urmeaz
s se deplaseze centrul frezei în vederea prelucr rii
profilului respectiv. Conturul programat, va fi în acest
caz, chiar conturul de frezat.
 Prin corecţie de sculă vom înţelege raza frezei.
Aceast valoare este cea luat în calcul pentru
determinarea echidistantei; corecţia de scul trebuie
s fi fost înregistrat înaintea rul rii programului
pentru fiecare scul implicat în prelucrare şi salvat
în2018fişierul de corecţii Mircea
7 February (offsetViorel DR file).
GOI 2
Compensarea sculei
 G40, G41, G42 - compensarea sculei mişcărilor

 Când într-un program CNC trebuie luat în considerare
raza frezei, trebuie specificat poziţia sculei faţ de
semifabricat utilizând funcţiile prezentate în tabelul
urm tor:
Funcţia Partea pe care Mişcarea sculei
lucrează freza
G40 Anularea De-a lungul traiectoriei programate
compens rii sculei
G41 Stânga Pe partea stâng a traiectoriei
programate, privind în sensul avansului
G42 Dreapta Pe partea dreapt a traiectoriei
programate, privind în sensul avansului
Compensarea sculei

Compensarea sculei
 Iniţierea compensării sculei

 Fraza prin care se comand echipamentului de
conducere numeric comutarea în modul de lucru cu
compensare a sculei se numeşte iniţiere a compens rii
sculei.
 Pentru ca o fraz s poat fi considerat iniţiere a
compens rii sculei, trebuie s îndeplineasc
urm toarele condiţii:
1. S conţin apelul uneia din funcţiile G41 sau G42, sau
s urmeze unei fraze cu G41/G42;
2. S conţin o comand de mişcare G01 în planul XOY,
iar deplasarea comandat s fie mai mare decât raza
sculei;
3. Raza sculei, R, deci corecţia corespunz toare sculei
care lucreaz , trebuie s fie strict pozitiv .
Compensarea sculei
 În timpul lucrului cu compensare a sculei sunt citite şi

memorate întotdeauna în avans cel puţin câte dou fraze
din program; în acest mod, la un moment dat, în memorie
sunt prezente fraza curent şi urm toarele dou . Aceasta,
deoarece pentru a putea determina echidistanta la
traiectoria programat , echipamentul trebuie s "ştie" tipul
şi orientarea mişc rii care urmeaz dup cea curent .
Numai având la dispoziţie aceste date poate fi calculat
punctul în care se termin mişcarea curent şi începe
urm toarea (se înţelege c aceste dou puncte trebuie s
coincid ).
 Funcţiile G40, G41 şi G42 sunt modale şi aparţin aceluiaşi
grup, prin urmare nu pot coexista în aceeaşi fraz .

Compensarea sculei

Compensarea sculei

Compensarea sculei

Compensarea sculei

Compensarea sculei
 Anularea compensării sculei

 Pentru anularea compens rii sculei se utilizeaz funcţia
G40.
 Funcţia G40 poate fi apelat numai în fraze în care sunt
comandate deplas ri liniare (G00, G01, G28).
 Controlerul efectueaz automat anularea compens rii
sculei în urm toarele situaţii:
1. Imediat dup pornirea maşinii.
2. La ap sarea butonului CRT/MDI de pe panoul de
control al maşinii.
3. La terminarea (forţat ) a programului prin apelul direct
al funcţiei M02 sau M30.

Compensarea sculei
 G40, G41, G42 - compensarea sculei - EXEMPLU

Compensarea sculei
 G40, G41, G42 - compensarea sculei - EXEMPLU

 O0010
 N0010 G00 X-15 Z-15;
 N0020 G41 G01 X0 Y0 F100; /(Iniţierea compens rii)
 N0030 Y40;
 N0040 X30 Y80;
 N0050 X60;
 N0060 G02 X100 Y40 R40;
 N0070 G01 Y30;
 N0080 G03 X70 Y0 R30;
 N0090 G01 X0;
 N0100 G40 X-15 Y-15; (Anularea compens rii sculei)

Compensarea sculei
 Corecţia de lungime a sculei

 Atunci când se programeaz un punct de pe
traiectoria sculei, în acea poziţie va fi adus un anumit
punct al sculei:
 la frezare cu frez cilindro-frontal punctul de pe axa
sculei la nivelul feţei frontale

Compensarea sculei

 Atunci când se programeaz un punct de pe
traiectoria sculei, în acea poziţie va fi adus un anumit
punct al sculei:
 la strunjire vârful cuţitului sau pl cuţei aşchietoare
Fig. 6.2. Strunjire. Punctul de pe sculă plasat în poziţia programată

Compensarea sculei
 Pentru a aduce fiecare scul în

aceeaşi poziţie programat , ECN
comand deplas ri diferite

Compensarea sculei

 Pentru a aduce fiecare scul în aceeaşi poziţie
programat , ECN comand deplas ri diferite

Cicluri de găurire
 Mişcarea 1 - Poziţionarea sculei

deasupra g urii pe X şi Y Op1
 Mişcarea 2 - Apropierea rapid a

sculei de punctul în care începe
mişcarea de prelucrare (nivelul R) Op2 Op6
 Mişcarea 3 - Executarea g uririi
(avans de lucru)
 Mişcarea 4 - Prelucrarea fundului R
g urii
 Mişcarea 5 - Retragerea sculei
pân la nivelul R Op3 Op5
 Mişcarea 6 - Retragerea rapid a +Z

sculei pân în punctul iniţial
Op4
Cicluri de găurire
 Există trei categorii de comenzi pentru descrierea

unui ciclu de găurire:
 Comenzi pentru programare în coordonate
absolute/relative (G90 / G91)
 Comenzi pentru retragerea sculei G98 (retragerea
sculei la nivelul iniţial) şi G99 (retragerea sculei la
nivelul R)
 G73 .. G89 pentru indicarea tipului de ciclu vizat.

Cicluri de găurire
 Programarea în coordonate absolute/relative a

ciclurilor de găurire
G90 Coordonate absolute G91 Coordonate relative
Nivelul
iniţial
R
Punctul (nivelul) R
R
Z=0
Z
Z
Nivelul fundului g urii

Cicluri de găurire
 Programarea poziţiei (nivelului) de revenire după

prelucrarea găurii
G98 Revenire în punctul iniţial G99 Revenire în punctul R
Nivelul iniţial
Punctul (nivelul) R
7 February 2018 Nivelul fundului g urii

Mircea Viorel DR GOI 4
Cicluri de găurire
 Sintaxa frazei care conţine apelul unui ciclu de

găurire este următoarea:
G90 G98
sau sau G… X… Y… Z… R… P… Q… K… F…;
G91 G99

Cicluri de găurire
 Observaţia 1:
 Adresele P şi Q nu sunt utilizate la unele cicluri de
g urire.
 Observaţia 2:
 Odat introduse, datele necesare g uririi sunt reţinute
de controlerul maşinii pân în momentul în care sunt
modificate, sau ciclul de g urire este oprit. La
parcurgerea repetat a unui ciclu, nu trebuie introduse
de fiecare dat toate informaţiile, ci doar cele care se
modific de la o gaur la alta. Cu alte cuvinte, toate
adresele utilizate pentru definirea ciclurilor opereaz ca
şi cum ar fi modale
Cicluri de găurire
 Exemplul 1: ciclu de g urire pentru 4 g uri, cea de a

treia gaur fiind cu 10 mm mai adânc .
G90 G99 G81 X10 Y10 Z-15 R2 F100;
X20;
X30 Z-25;
X40 Z-15;
G80;
 Exemplul 2: ciclu de g urire care se repet de 4 ori.

G91 G99 G81 X10 Y6 Z-10 R-8 K4 F100

Cicluri de găurire
 G74 - filetare
 G74 X… Y… Z… P… R… F…
 Observaţie: trebuie respectat relaţia F=S*P unde

F=avansul, S=turaţia, P= pasul filetului.
 G81 - găurire
 G81 X… Y… Z… R… F…
 G82 - găurire cu temporizare

 G82 X… Y… Z… P… R… F…

Cicluri de găurire
 G84 - filetare cu tarodul

 G84 X… Y… Z… R… P… F…
 Acest ciclu nu se deosebeşte de cel de filetare cu

cuţitul, G74, decât prin ordinea adreselor în frază:
Z, P, R la G74 şi Z, R, P la G84.

Cicluri de găurire
 G85 - alezare
 G85 X… Y… Z… R… F…
 Retragerea se face cu avans de lucru pân la

nivelul iniţial (G98) sau pân în punctul R (G99). Nu
necesită oprire precisă (orientare a sculei), deci
poate fi aplicat pe orice maşin .
 G86 - alezare
 G86 X… Y… Z… R… F…
 Faţ de ciclul G85, diferenţa const în faptul c

retragerea din gaur a sculei se face cu avans rapid
Cicluri de găurire
 G73 - găurire rapidă

 G73 X… Y… Z… Q… F…;
G98 Nivelul iniţial

Q R
G99 Nivelul R
Q
Retragere
Retragere
Q

Cicluri de găurire
 G76 - alezare de finisare

 G76 X… Y… Z… R… P… Q… F…
Op. 1
Nivelul iniţial
Op. 2
Op. 6
Q
R
Op. 3 Op. 5
Op. 4
Cicluri de găurire
 G87- alezare de jos în sus

Q
 G87 X… Y… Z… P… Q… R… F…
 Op.1 Poziţionare rapid în X, Y şi Z (nivelul Op. 1 Op. 2
iniţial). Nivelul iniţial
 Op. 2 Oprirea axului principal şi orientarea sa. Op. 9
Deplasare în planul XOY c tre centrul g urii cu
distanţa Q.
 Op. 3 Apropiere rapid pân în punctul R. Op. 8 Op. 3
 Op. 4 Pornirea rotaţiei axului principal în sens
orar, şi efectuarea deplas rii -Q
Op. 7
 Op. 5 Prelucrare pân la nivelul Z (cu Op. 6
deplasare Z pozitiv) şi temporizare.
 Op. 6 Oprirea axului principal şi orientarea sa.
 Op. 7 Deplasare Q. Op. 5R
 Op. 8 Retragere rapid pân la nivelul iniţial.
 Op. 9 Deplasare -Q şi pornirea rotaţiei axului
principal în sens orar Op. 4
Cicluri de găurire
 G83 - găurire adâncă

 G83 X… Y… Z… Q… R… F…
 Acest ciclu se deosebeşte de g urirea rapid doar

prin faptul c retragerile intermediare se fac până în
punctul R şi nu doar pe o mic distanţ .

Cicluri de găurire
 G80 - anularea ciclului de găurire

 Adresele utilizate la programarea ciclurilor de g urire
sunt modale (Z, P, Q şi R), astfel încât r mân
memorate şi dup efectuarea ciclului pentru care au
fost programate. Ciclul trebuie anulat, astfel eliminându-
se automat din memorie valorile adreselor Z, P, Q şi R,
înainte de a programa un alt ciclu.
 Anularea unui ciclu se face cu funcţia G80. Aceasta
trebuie plasat în fraza consecutiv program rii ciclului.

Cicluri de găurire
 Exemplu de utilizare a ciclurilor de găurire

Cicluri de găurire
N0040 M06 T01; Schimbarea sculei

N0050 G90 G00 X10 Y30 Z12 S1000 M03; Poziţionarea sculei la nivelul iniţial
N0060 G99 G81 X10 Y30 Z-17 R2 F75; Gaura 1, retragere la nivelul R
N0070 Y10; Gaura 2 , retragere la nivelul R
N0080 X30; Gaura 3 , retragere la nivelul R
N0090 G98 Z30; Gaura 4 , retragere la nivelul iniţial
N0100 G99 X90; Gaura 5 , retragere la nivelul R
N0110 Y10; Gaura 6 , retragere la nivelul R
N0120 X110; Gaura 7 , retragere la nivelul R
N0130 G98 Y30; Gaura 8 , retragere la nivelul iniţial
N0140 G91 G80 G28 Z0 M05; Maşina acas , oprirea axului principal
N0150 M06 T02; Schimbarea sculei
N0160 G90 G00 X60 Y28 Z12 S750 M03; Poziţionarea sculei la nivelul iniţial
N170 G99 G83 Y28 Z-17 Q6 R2 F60; Gaura 9 , retragere la nivelul R
N180 G98 Y12; Gaura 10 , retragere la nivelul iniţial
N190 G91 G80 G28 Z20 M05; Maşina acas , oprirea axului principal
N0200 M30; Terminarea programului
Prelucrarea caviăţilor
 Buzunare circulare şi dreptunghiulare
Buzunar Buzunar
circular dreptunghiular

 Buzunar = cavitate cu fundul plan, orizontal şi pereţi

verticali
 În cazul cavităţilor mari, descrierea traiectoriei sculei
presupune programarea unui număr mare de fraze.
Pentru cavităţile care au forme speciale (circulare
sau dreptunghiulare) calculul punctelor
caracteristice traiectoriei sculei se poate face
automat, pe baza unor programe de calculator.

 Echipamentul CNC cu care lucrează NovaMILL

dispune de subprograme predefinite pentru
efectuarea ciclurilor de prelucrare a buzunarelor
circulare şi dreptunghiulare.
 Există funcţii speciale pentru definirea parametrilor
geometrici şi tehnologici în vederea apelării acestor
subprograme

 G170, G171 – Prelucrarea buzunarelor circulare

 N0080 G170 R... P... Q... X... Y... Z... I... J... K...
 N0090 G171 P... S... R... F... B... J...
 Sunt necesare dou fraze pentru definirea condiţiilor de

lucru la apelarea subprogramului specific
 Sintaxa frazei este fix . Chiar dac unele adrese nu sunt
utilizate, ele trebuie s fie prezente în fraz .
 Nu este permis schimbarea ordinii adreselor în fraz

 G170 R... P... Q... X... Y... Z... I... J... K...
 R - defineşte poziţia sculei pe axa Z la începutul ciclului,
sau planul R, pân la care se face apropierea rapid pe
axa Z
 P - impune (împreun cu I şi J) caracterul prelucr rii:
 degoşare
 finisare
 degroşare+finisare.
 Q – defineşte incrementarea pe Z în vederea prelucr rii
buzunarului (adâncimea straturilor succesive, dac
adâncimea buzunarului nu poate fi prelucrat dintr-o
singur trecere). Q are întotdeauna valoare pozitiv .

 N0080 G170 R... P... Q... X... Y... Z... I... J... K...
 X, Y – definesc coordonatele centrului buzunarului
 Z – defineşte baza buzunarului
 I – defineşte adaosul de prelucrare pe suprafaţa lateral (0
doar la degroşare)
 J – defineşte adaosul de prelucrare la baza buzunarului
(0 doar la degroşare)
 K – raza buzunarului: dac valoarea lui K e pozitiv
prelucrarea se face în sens orar, iar dac e negativ , în
sens trigonometric.

 Modul în care se stabileşte caracterul prelucr rii

 N0090 G171 P... S... R... F... B... J...

 P – adâncimea de aşchiere, ca procentaj din diametrul
sculei
 S – turaţia la degroşare (S3000)
 R – avansul la degroşare de-a lungul axei Z
 F – avansul la degroşare în planul XY
 B – turaţia la finisare; nu se utilizeaz în cazul degroş rii
 J – avansul la finisare; nu se utilizeaz în cazul degroş rii

 Semnificaţia adreselor geometrice din fraza cu G170

 Exemplu – degroşare
[BILLET X75 Y90 Z30;
[EDDGEMOVE X – 37,5 Y- 45;
[TOOLDEF T1 D6 Z0;
O0003
N0040 G91 G21 G28 Z30;
N0050 M06 T01;
N0060 G90 G00 X0 Y0 Z10 M03 S3000 ;
N0070 G01 Z0 F300;
N0080 G170 R2 P0 Q3 X0 Y0 Z-6 I0 J0 K-24;
N0090 G171 P75 S3000 R75 F250 B3500 J200;
N0100 G00 Z25 M05;
N0110 G91 G28 Z20;
N0120 M30;

 Exemplu – degroşare +finisare

[TOOLDEF T1 D6 Z0;
O0003
N0040 G91 G21 G28 Z30;
N0050 M06 T01;
N0060 G90 G00 X0 Y0 Z10 M03 S3000 ;
N0070 G01 Z0 F300;
N0080 G170 R2 P0 Q3 X0 Y0 Z-6 I0.2 J0.3 K-24;
N0090 G171 P75 S3000 R75 F250 B3500 J200;
N0100 G00 Z25 M05;
N0110 G91 G28 Z20;
N0120 M30;

 Exemplu – finisare
[TOOLDEF T1 D6 Z0;
O0003
N0040 G91 G21 G28 Z30;
N0050 M06 T01;
N0060 G90 G00 X0 Y0 Z10 M03 S3000 ;
N0070 G01 Z0 F300;
N0080 G170 R2 P1 Q3 X0 Y0 Z-6 I0 J0 K-24;
N0090 G171 P75 S3000 R75 F250 B3500 J200;
N0100 G00 Z25 M05;
N0110 G91 G28 Z20;
N0120 M30;

 G172,G173 - prelucrarea unui buzunar dreptunghiular

 G172 I... J... K... P... Q... R... X... Y... Z...;
 G173 I... K... P... T... S... R... F... B... J... Z....
 Sunt necesare dou fraze pentru definirea condiţiilor de

lucru la apelarea subprogramului specific
 Sintaxa frazei este fix . Chiar dac unele adrese nu sunt
utilizate, ele trebuie s fie prezente în fraz .
 Nu este permis schimbarea ordinii adreselor în fraz


 G172 I... J... K... P... Q... R... X... Y... Z...;
 I – lungimea de-a lungul axei X a buzunarului de prelucrat
 J – lungimea de-a lungul axei Y a buzunarului de prelucrat
 K – raza la colţurile dreptunghiului (inactiv la acest
software)
 P – stabileşte tipul prelucr rii 0 = degroşare
 Q – stabileşte incrementarea pe Z în vederea prelucr rii
buzunarului.
 R – punctul (planul) “R” faţ de Z absolut
 X – defineşte colţul “X” al buzunarului în coordonate
absolute faţ de nulul piesei
 Y – defineşte colţul “Y” al buzunarului în coordonate
absolute faţ de nulul piesei
 Z – defineşte cota Z a fundului buzunarului

 G173 I... K... P... T... S... R... F... B... J... Z....
 I – adaosul de finisare pe pereţii buzunarului
 K – adaosul de finisare la baza buzunarului P – adâncimea
de aşchiere ca procentaj din diametrul sculei
 T – codificarea sculei destinate realiz rii buzunarului
 S – turaţia arborelui principal la degroşare
 R- avansul la degroşare de-a lungul axei Z
 F – avansul la degroşare în planul XY;
 B – turaţia arborelui principal la finisare
 J – avansul la finisare)
 Z –planul de retragere a sculei dup prelucrare

 Semnificaţia adreselor geometrice din fraza cu G172

 Observaţii pentru funcţia G172:

 Semnul lui I şi J impun sensul de parcurgere al traseului
frezei ("+" pentru parcurgerea în sens orar şi "–" pentru
parcurgerea în sens trigonometric);
 K – trebuie programat la valoarea 0 deoarece la sotfware-
ul curent (DENFORD) raza colţurilor este raza sculei
aşchietoare (frezei);
 Observaţii pentru funcţia G173:
 dac I şi K sunt setate la valoarea 0, programul va realiza
doar ciclurile de degroşare, la fel ca şi în cazul prelucr rii
buzunarelor circulare;
 T – num rul sculei (T1) trebuie programat.

 EXEMPLU – degroşare
[EDDGEMOVE X – 37.5 Y- 45;
[TOOLDEF T1 D6 Z0;
O0005;
N0040 G91 G21 G28 Z20;
N0050 M06 T01;
N0060 G00 X0 Y0 M03 S3000;
N065 Z2
N0070 G01 Z0 F300;
N0080 G172 I-50 J-50 K0 P0 Q3 R0 X –25 Y-18 Z-6;
N0090 G173 I0 K0 P75 T1 S300 R75 F250 B3500 J200 Z5;
N0100 G00 Z25 M05;

 EXEMPLU – degroşare + finisare

[EDGEMOVE X-37.5 Y-45;
[TOOLDEF T1 D6 Z0;
00006;
N0040 G91 G21 G28 X0 Y0 Z0;
N0050 M06 T01;
N0060 G90 G00 X0 Z10 M03 S3000;
N0070 G01 Z0 F300;
N0080 G172 I-50 J-50 K0 P0 Q3 R0 X-25 Y-18 Z-6;
N0090 G173 I0.5 K0.1 P75 T1 S3000 R75 F250 B3500 J200 Z5;
N0100 G00 Z25 0M5;
N0110 G91 G28 X0 Y0 Z0;
N0120 M30;

 EXEMPLU – finisare
[EDGEMOVE X-37.5 Y-45;
[TOOLDEF T1 D6 Z0;
00007;
N0010 G91 G21 G28 X0 Y0 Z0;
N00220 M06 T01;
N0043 G90 G00 X0 Y0 Z10 S3000 M03;
N0040 G01 Z2 F300;
M0050 G172 I-50 K0 P1 Q3 R0 X-25 Y-18 Z-6;
N0060 G173 I0.5 K0.1 P75 T1 S3000 R75 F250 B3500 J200 Z5;
N0070 G00 Z25 M05;
N0080 G91 G28 X0 Y0 Z0;
N0090 M30;

Conducere numerică – Funcţii M
 Funcţiile de tip M sunt funcţii auxiliare pentru

transmiterea unor comenzi de tipul “pornit - oprit”
unor componente ale maşinii unelte (pornirea
turaţiei M03, etc).
 Funcţiile al căror conţinut este reprezentat prin
valori mici sunt în general comune unui număr mare
de echipamente de conducere numerică, în timp ce
valorile mari ale funcţiilor se adresează unor
trăsături specifice câte unui echipament.

 O funcţie de tip M poate fi definit folosind o adres de

tip M şi un num r format din dou cifre:
M00
Adresa nr. din dou cifre

Funcţia M Descriere
M00* Oprirea programului
M01* Oprirea opţională a programului
M02* Resetarea programului
M03 Pornirea turaţiei cu rotirea axului
principal în sens orar
M04 Pornirea turaţiei cu rotirea axului
principal în sens trigonometric
M05 Oprirea turaţiei
Funcţiile M marcate cu * vor fi executate la încheierea unui bloc (ex.: după efectuarea mişcărilor).
M06 Schimbarea automată a sculelor
M08 Pornirea lichidului de răcire – ungere
M09 Oprirea lichidului de răcire - ungere
M10/M11 Deschiderea / Închiderea sistemului de
fixare a semifabricatului
M13 Pornirea turaţiei în sens orar şi a
lichidului de răcire-ungere
M14 Pornirea turaţiei în sens trigonometric
şi a lichidului de răcire-ungere
M20 Deplasarea MASS sub arborele principal
M21 Deplasarea MASS de sub arborele principal
M22 Deplasarea MASS în jos
M23 Deplasarea MASS în sus
M24 Deschiderea sistemului de fixare a
portsculei în arborele maşinii
M25 Închiderea sistemului de fixare a portsculei
în arborele maşinii
M27 Resetarea poziţiei magazinului de scule
M30 Oprirea programului şi poziţionare la
începutul lui
M32 Rotirea magazinului de scule în sens orar
M33 Rotirea magazinului de scule în sens
trigonometric
M38 Deschiderea uşii de protecţie
M39 Închiderea uşii de protecţie
Funcţiile de tip M19 .. M27, M32 şi M33 sunt folosite doar în cazul execut rii
unor operaţii de întreţinere. Aceste funcţii pot fi introduse numai de la panoul
de control al maşinii şi nu vor ap rea în cadrul programelor.
M62 Ieşire auxiliară 1 – activă
M63 Ieşire auxiliară 2 – activă
M64 Ieşire auxiliară 1 – dezactivată
M65 Ieşire auxiliară 2 – dezactivată
M66 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 1 –
activată
M67 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 2 - activată
M70 Schimbarea semnului pe direcţia X – activat
M71 Schimbarea semnului pe direcţia Y – activat
M76 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 1 – dezactivată
M77 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 2 – dezactivată
M80 Schimbarea semnului pe direcţia X – dezactivat
M81 Schimbarea semnului pe direcţia Y – dezactivat

M98 Apelare subprogram (subrutină)
M99 Încheierea subprogramului şi revenire în
programul apelant
Într-un bloc nu poate exista decât o singură funcţie de

tip M. În cazul când există mai multe astfel de funcţii
echipamentul CNC va executa doar ultima funcţie de tip
M din cadrul blocului.

Conducere numerică – Strung I
 Axe controlate numeric la strunjire

 Nu exist posibilitatea de a selecta tipul de coordonate în
care se face programarea; G90 se utilizeaz în alt scop
decât la frezare, G91 nu exist ).
 Pentru a utiliza coordonate absolute se invoc axele X şi Z,
 Pentru coordonate relative se va opera cu axele U
(corespunz tor lui X) şi W (corespunz tor lui Z)
 Pe axa X se programează DIAMETRUL

de realizat, nu RAZA

 Funcţii G
 În tabelul funcţiilor G se notează cu * funcţiile stare

implicită ale grupului din care fac parte
 În tabelul funcţiilor G se notează cu ** funcţiile

polimorfe (care operează diferit în raport cu contextul)
 În tabelul funcţiilor G sunt scrise cu albastru funcţiile

specifice strunjirii

Funcţie G Semnificaţie
G00* Pozi ionare (avans rapid)
G01 Interpolare liniar
G02 Interpolare circular în sens orar
G03 Interpolare circular în sens trigonometric
G04 Temporizare
G20 Sistemul de unit i britanic
G21* Sistemul interna ional de unit i
G28 Revenire la punctul de referin
G40* Anularea compens rii razei sculei
G41 Compensarea sculei pe partea stâng
G42 Compensarea sculei pe partea dreapt
G50** Setarea tura iei maxime sau
Deplasarea sistemului de coordonate
G70 Ciclu de finisare

G71 Degroşare longitudinal
G72 Degroşare transversal
G73 Degroşare dup profil
G74 G urire cu cu it, frez deget sau burghiu
G75 Retezare
G76 Cicluri de filetare
G81 G urire adânc
G90 Strunjire
G92 Cicluri de filetare cu p trundere radial
G94 Strunjire plan / conic
G96 Controlul vitezei de aşchiere (constant la
orice diametru)
G97* Anularea controlului vitezei de aşchiere
G98* Avans în mm/min
G99 Avans în mm/rot
 G00 – Poziţionare (deplasare rapidă)
 G00 provoac deplasarea f r aşchiere cu avans

rapid a sculei pân în punctul specificat prin
adresele X (U) şi/sau Z (W).
 Formatul frazei cu G00:
G00 X___ Z___.
 Dup caz, adresele X şi Z pot s lipseasc sau s
fie înlocuite cu U sau W, cu consecin ele cunoscute.

 Cele dou s nii se deplaseaz complet

independent. Dac mişc rile de-a lungul celor dou
axe se fac pe distan e diferite, deplasarea nu se
face dup un vector
 Trebuie acordat aten ie program rii mişc rilor cu
G00 în vederea evit rii coliziunilor.
 Se recomand descompunerea mişc rii în dou prin
programare:
 Exemplu: în loc de G00 X50 Z3 se va programa
G00 X50
Z3

 Pe axele X şi U se programeaz DIAMETRUL
G00 X30.0 Z2.0

 G01 – Interpolare liniară

 Deplasarea sculei de-a lungul unui segment, cu
avans de lucru pân în punctul programat.
G01 Z-25 F0.1;
X40 Z-50
G01 W-25 F0.1 ;

U15 W-25

 G02/G03 – Interpolare circulară în sens orar

/ trigonometric
 Descrierea arcului se face prin punctul final şi
Raz G02 X _ _ _ Z _ _ _ R _ _ _ F _ _ _
sau
Centru G02 X _ _ Z _ _ I _ _ K _ _ F _ _
 I şi K se programeaz întotdeauna în coordonate

relative la punctul de start al mişc rii
 G02/G03 – Interpolare circulară în sens orar

/ trigonometric

 G04 – Temporizare
 Introduce o temporizare/aşteptare/întârziere de
durat determinat .
 Durata temporiz rii se introduce prin adresele X sau
U (exprimat în secunde) sau P (exprimat în miimi
de secund )
G04 X _ _ _ _
G04 U _ _ _ _
G04 P _ _ _ _
 G20/G21 – Selectarea sistemului de unităţi

britanic / internaţional
 Sistemul de unit i de m sur afecteaz :
 Coordonatele programate (X şi Z)
 Deplas rile incrementale
 Avansul programat (F)
 Corec iile de scul

 G28 – Revenire în punctul de referinţă

 Deplasarea se face cu avans rapid
G28 G28 U100

 G40,G41, G42
Compensarea Scula
razei sculei
 Întotdeauna scula
are prin construc ie
vârful rotunjit.
Raza la vârful
sculei
Punctul de referin utilizat de c tre
soft (vârful imaginar al sculei).
Acest punct este condus pe
traiectoria programat
 G40,G41, G42 – Compensarea razei sculei

 Tabelul de corec ii (maxim 16 pozi ii)
Corecţia Corecţia Raza la Orientarea

X Z vârf sculei
Scula X Z R T
1 -124.56 -45.2 0.4 3
2 -134.07 -55.6 1.6 2
...
...
16 -98.00 -48.12 0 0
 Vârful imaginar (teoretic al sculei)

 Când se utilizeaz compensarea sculei ECN
calculeaz distanţa dintre vârful sculei şi t iş.
inându-se seam de aceasta, prin compensarea
razei, ECN va comanda deplasarea t işului sculei şi
nu a vârfului pe traiectoria programat .
 Distan a variaz în func ie de direc ia traiectoriei şi de
raza la vârf.

X
Vârful Z
sculei
T işul
sculei
Vârful T işul
sculei sculei
La traiectoriile paralele cu axele traiectoria programată (a vârfului

sculei) – linie intreruptă e urmată şi de tăiş – linie continuă

Direc ia
traiectoriei
Direc ia
traiectoriei
Vârful
sculei T işul
sculei
T işul Vârful
sculei
La deplasări oblice traiectoria programată (a vârfului sculei) şi

cea urmată de tăiş nu coincid


 Codificarea orient rii sculei
1 Strunjire interioar pe 2 Strunjire interioar pe

stânga dreapta 5 6
3 Strunjire exterioar 4 Strunjire exterioar

pe stânga pe dreapta 7 8


G41 Compensarre pe stânga
Piesa
Piesa
Direc ia Universalul
sculei
G42 Compensarre pe dreapta

Direc ia
sculei
Piesa Piesa
Universalul

 Fraza de ini ializare a compens rii sculei
 Con ine G41 sau G42

 Mişcarea programat este liniar şi se efectueaz pe
o distan mai mare decât raza sculei
 Raza sculei memorat în tabelul de corec ii trebuie
sa fie nenul


 Anularea compens rii sculei – G40
 G40 poate fi programat numai în fraze cu deplas ri

rectilinii (G00, G01, G28)
 Se recomand intercalarea a dou fraze cu mişc ri
rectilinii între ultima fraz compensat şi anularea
compens rii. E suficient ca aceste mişc ri
suplimentare s aib lungimea cu pu in mai mare
decât raza sculei


 Anularea compens rii sculei – G40 este automat
efectuat de c tre ECN în urm toarele situa ii:
 La oprirea maşinii
 La ap sarea butonului Reset de pe panoul de
comand al maşinii
 La ap sarea butonului Oprire de urgenţă
 La terminarea programului (M02 sau M30)

 G40,G41, G42 - Compensarea razei sculei - Exemplu

[BILLET X32 Z55
O 0048
N0010 G99 G97 G21 S3000 M03
N0020 M06 T0505
N0030 G00 X33 Z2
N0040 G01 Z00 F0.3
N0050 X-1 F0.1
N0060 G00 X12 Z1
N0070 G01 G42 X10 Z0 F0.2 (ini ializarea compens rii)
N0080 G03 X15.86 Z-2.355 R3.0 F0.05
N0090 G01 X29 Z-32 F0.1
N0100 Z-50
N0110 X33
N0120 G28 G40 U30 (anularea compens rii)
N0130 M30
Conducere numerică – Strung II
Cicluri de prelucrare
 G50** – Limitarea turaţiei maxime la strunjirea

frontală
 Limiteaz turaţia maxim la strunjirea frontal
G50 S5000
 La strunjirea frontal şi la cea conic , pe m sur
ce scula se apropie de axa piesei, turaţia creşte
pentru a menţine viteza de aşchiere constant .
 Dac se atinge turaţia programat prin S în fraza
cu G50, aceast turaţie devine constant

 G50** – Deplasarea programată a punctului de nul

asociat piesei
 Când în fraza cu G50 sunt prezente adrese geometrice,
funcţia opereaz în sensul modific rii coordonatelor
punctului actual, ca şi cum punctul de nul asociat piesei ar fi
redefinit.
 Dac este invocat cel puţin una din axele X sau Z, punctul
ale c rui coordonate sunt definite se deplaseaz în poziţia
curent a sculei.
 Atenţie! poziţia actual a sculei cap t alte coordonate,
f r ca scula s se deplaseze. Exemplu: în urma execut rii
frazei G50 X30 Z40, sistemul de coordonate al piesei este
astfel translatat încât punctul (30,40) este adus în poziţia
curent a sculei (f r ca aceasta s se mişte).

 G50** – Deplasarea
programată a punctului de
nul asociat piesei
 Dac este invocat cel puţin
una din axele X sau Z,
punctul ale c rui coordonate
sunt definite se deplaseaz
în poziţia curent a sculei.
G50 X10 Z10

 G50** – Deplasarea programată a punctului de nul

asociat piesei
 Când în fraza cu G50 sunt prezente adrese geometrice,
funcţia opereaz în sensul modific rii coordonatelor
punctului actual, ca şi cum punctul de nul asociat piesei ar
fi redefinit.
 Dac este invocat cel puţin una din axele U sau W,
sistemul de coordonate este deplasat de-a lungul axelor
X şi Z cu conţinutul adreselor U, respectiv W.
 Atenţie, poziţia actual a sculei cap t alte coordonate,
f r ca scula s se deplaseze. Exemplu: în urma
execut rii frazei G50 U20 W30, sistemul de coordonate al
piesei este translatat cu 20 de unit ţi de-a lungul axei X
(îndep rtându-se originea de axa piesei) şi cu 30 de-a
lungul axei Z (îndep rtându-se de universal).

 G50** – Deplasarea
programată a punctului de
nul asociat piesei
 Dac este invocat cel puţin
una din axele U sau W,
sistemul de coordonate este
deplasat de-a lungul axelor
X şi Z cu conţinutul adreselor
U, respectiv W
G50 U20 W30

 G70 – Ciclu de finisare după profil

 Provoac parcurgerea unei secvenţe de program în
vederea prelucr rii de finisare a unei porţiuni profilate a
piesei.
 Aceast secvenţ trebuie s precead apelul lui G70.
Scula va urm ri traiectoria descris în frazele care
alc tuiesc secvenţa de descriere a profilului de prelucrat.
G70 P<ns> Q<nf>
 Parametrii P şi Q introduc num rul frazei la care începe
(ns), respectiv se termin (nf) secvenţa de descriere a
porţiunii profilate.

 G70 – Ciclu de finisare după profil - Exemplu

 Descrierea profilului se face de la fraza 90 la fraza 170.
Acestea sunt invocate atât în blocul cu G71 care preg teşte
degroşarea, cât şi în cel cu G70 care invoc finisarea
N0050 G00 X38 Z2; (Poziţionarea sculei înainte de începerea prelucr rii)
N0060 G71 U1.5 R0.5;
N0070 G71 P80 Q170 U2.0 W0.1 F0.15;
N0080 G01 X16.0 F0.3; ( ns )
N0090 Z0.5;
N0100 X20.0 Z-1.5 F0.05;
N0110 Z-30.0 F0.075;
N0120 X23.0;
N0130 G03 X25.0 Z-24.0 R1.0;
N0140 G01 X30.0 Z-65.0;
N0150 Z-74.0;
N0160 G02 X36.0 Z-77.0 R3.0;
N0170 G01 X38.5; ( nf )
N0180 G70 P80 Q170; (declanşarea finis rii)

 G70 – Ciclu de finisare după profil - Observaţii:
 În fraza cu G70 opereaz ultimul avans şi ultima turaţie

programate între frazele ns şi nf; nu e permis programarea
altui avans sau altei turaţii în fraza cu G70
 Dup terminarea finis rii, scula este adus în poziţia din
care a început aceast prelucrare, poziţie programat în în
fraza 50
 În frazele prin care se descrie porţiunea profilat nu pot fi
apelate subprograme
 Dac degroşarea şi finisarea nu se fac cu aceeaşi scul ,
între fraza nf şi cea care conţine apelul lui G70 se va
programa schimbarea sculei. În urma schimb rii, noua scul
va fi adus în poziţia programat pentru începerea
prelucr rilor de profilare
 G71, G72, G73 – Cicluri de degroşare a

tronsoanelor profilate
 În cazul prelucr rilor profilate, calculul traiectoriei pentru
degroş rile în mai multe treceri poate fi laborios
 Sunt disponibile trei funcţii speciale pentru astfel de
degroş ri: cu treceri longitudinale, transversale, respectiv
paralele cu profilul de prelucrat
 Indiferent de tipul suprafeţei care trebuie degroşat ,
aceasta trebuie descris printr-o secvenţ obişnuit de
program.

 G71, G72, G73 – Cicluri de degroşare a

tronsoanelor profilate
 Într-un program se preg teşte mai întâi degroşarea prin
dou apeluri succesive ale funcţiei adecvate schemei de
aşchiere adoptate, iar apoi se descrie geometric
generatoarea suprafeţei de prelucrat
 Ulterior, aceast descriere poate fi utilizat şi pentru
finisare, aşa cum s-a ar tat deja la prezentarea funcţiei
G70 – Ciclu de finisare

 G71 – Ciclu de degroşare longitudinală
 Aceast schem de aşchiere presupune treceri succesive

paralele cu axa piesei, treceri de lungimi adecvate, astfel
încât profilul degroşat s se apropie cât mai mult (în
limitele impuse prin programarea ciclului) de cel de pe
desenul de execuţie.



 descrierea degroş rii, adic prezentarea parametrilor care
o caracterizeaz , se face în dou fraze succesive, fiecare
din ele invocând funcţia G71:
G71 U (1) R
G71 P<ns> Q<nf> U (2) W F, unde
 U (1) – adâncimea de aşchiere pe axa X
 R - distanţa de retragere
 ns – num rul frazei la care începe programarea conturului prelucrat
 nf – num rul frazei la care se termin programarea conturului
prelucrat
 U (2) – adaosul de prelucrare pentru finisare pe axa X (pe diametru)
 W – adaosul de prelucrare pentru finisare pe axa Z
 F – avansul pentru degroşare

 Reţineţi că descrierea profilului de prelucrat

(programarea lui) se face după frazele cu G71 care
setează parametrii pentru degroşare, aşa cum se
poate observa în exemplul prezentat la funcţia G70 –
Ciclu de finisare.


 Secvenţa mişc rilor la un ciclu de degroşare longitudinal :
1. Din punctul de start scula se retrage rapid cu U2 pe axa X şi cu

W pe axa Z.
2. Deplasare pe distanţa U1 de-a lungul axei X c tre axa piesei cu
avansul corespunz tor mişc rii din fraza ns (G00 sau G01)
3. Deplasare de-a lungul axei Z c tre universal pân într-un punct
determinat de c tre ECN pe baza descrierii profilului de finisat.
4. Retragere rapid cu R mm. la un unghi de 45o .
5. Retragere rapid dup axa Z pân la nivelul punctului de start.
6. Repetarea mişc rilor 2, 3, 4 şi 5 pân la terminarea degroş rii
programate între frazele ns şi nf
7. Dup ce toate trecerile de degroşare au fost efectuate scula este
condus pe o traiectorie echidistant la profilul de finisat, l sând
un adaos pentru finisare uniform de U2 mm.


 Secvenţa mişc rilor la un ciclu de degroşare
longitudinal
8. Retragere rapid pân în punctul de start. La sfârşitul retragerii se
citeşte urm toarea fraz din program (cea de dup nf).
9. Dac aceast fraz conţine G70 Pns Qnf, se va efectua finisarea cu
aceeaşi scul , cu turaţia şi avansul programate între frazele ns şi nf.
10. Dac finisarea trebuie s se fac cu o alt scul decât degroşarea,
dup fraza ns ar trebui s urmeze o secvenţ de fraze prin care s
se comande:
1. deplasarea pân în punctul de schimbare a sculei;
2. schimbarea sculei;
3. deplasarea rapid pân în punctul de start;
11. În continuare ar trebui s urmeze fraza G70 Pns Qnf . La terminarea
finis rii scula se retrage rapid în punctul de start.


 Observaţii:
 La ciclul G71, prima mişcare (cea din fraza ns) trebuie s
se produc obligatoriu dup axa X
 Între frazele ns şi nf pot fi programate doar funcţiile G00,
G01, G02, G03 şi G04.
 Avansul şi turaţia programate între frazele ns şi nf vor fi
efective doar în faza de finisare.
 Scula trebuie poziţionat în punctul de începere a
degroş rii înainte de frazele cu G71.

 G72 – Ciclu de degroşare transversală
 Această schemă de aşchiere presupune treceri

succesive perpendiculare pe axa piesei (radiale),
treceri de lungimi adecvate, astfel încât profilul
degroşat să se apropie cât mai mult (în limitele
impuse prin programarea ciclului) de cel de pe
desenul de execuţie.



 Sintaxa frazelor cu G72 este urm toarea:
G72 W (1) R
G72 P ns Q nf U W (2) F unde s-au notat:
 W (1) – adâncimea de aşchiere pe axa Z.
 R - cursa de retragere
 ns - num rul frazei la care începe descrierea profilului.
 nf num rul frazei la care se termin descrierea profilului.
 U - adaosul de prelucrare pentru finisare pe axa X.
 W (2) adaosul de prelucrare pentru finisare pe axa Z.
 F - avansul la degroşare

 G72 – Ciclu de degroşare transversală Exemplu

N0040 ..........;
N0050 G00 X81.0 Z2.0; (Programarea punctului de start)
N0060 G72 W2.0 R0.5;
N0070 G72 P80 Q150 U0.5 W1.0 F0.1;
N0080 G00 Z-60.0; ( ns )
N0090 G01 X80.0 F0.2;
N0100 X60.0 W10.0 F0.075;
N0110 W10.0;
N0120 X40.0 W10.0;
N0130 W20.0;
N0140 X18.0 W11.0;
N0150 W1.0; ( nf )
N0160 G70 P80 Q150; (Programarea finis rii)
N0170 ..........;.

 G73 - Ciclu de degroşare după profil
 Ciclul de degroşare după profil este utilizat pentru

executarea degroşării prin treceri succesive paralele
(echidistante) cu profilul final. Acest procedeu este
utilizat cu precădere în cazul semifabricatelor care au
deja o formă apropiată (asemănătoare) cu cea finală
(semifabricate turnate sau forjate)



 Sintaxa frazelor cu G73 este urm toarea:
G73 U(1) W(1) R;
G73 P ns Q nf U(2) W(2) F;
 Semnificaţia adreselor P, Q, U(2), W(2) şi F este aceeaşi ca şi la
ciclurile G71 şi G72, iar
 U(1) – adâncimea de aşchiere pe axa X (pe raz ).
 W(1) – adâncimea de aşchiere pe axa Z.
 R - distanţa pe care se face retragerea sculei dup fiecare trecere.
 U(2) – adaosul de prelucrare pentru finisare pe axa X (pe diametru).
 W(2) adaosul de prelucrare pentru finisare pe axa Z.


 Exemplu
N0050 ..........;
N0060 G00 X82.0 Z2.0;
N0070 G73 U10.0 W10.0 R3.0;
N0080 G73 P90 Q150 U2.0 W1.0 F0.1;
N0090 G00 X15.0 Z0.5; ( ns )
N0100 G01 X20.0 Z-2.00 F0.05;
N0110 Z-30.0 F0.075;
N0120 X40.0 Z-65.0;
N0130 Z-95.0;
N0140 G02 X60.0 Z-105.0 R10.0;
N0150 G01 X82.0 Z-116.0; ( nf )
N0160 G70 P90 Q150;
N0170 ..........;

Conducere numerică – Strung III
 G74 – Ciclu de găurire axială cu fragmentarea

aşchiilor
 Prelucrarea g urilor pe faţa frontal a semifabricatului.
Scula este paralel cu axa piesei, de-a lungul c reia
avanseaz
 G74 poate opera în dou moduri:
 Dac se utilizeaz un burghiu obişnuit se pot practica
g uri obişnuite plasate în axa piesei (pot fi efectuate în
acest mod şi operaţii de centruire)
 Dac se utilizeaz o frez cilinfro-frontal se pot practica
g uri cu fundul plat, având eventual diametrul mai mare
decât al sculei. În acest caz, adresele X, P şi R nu vor fi
utilizate în fraz cu G74, g urirea cu p trunderi succesive
f cându-se f r mişc ri radiale.


aşchiilor


aşchiilor
G74 R (1);
G74 X (U) Z (W) P Q R (2) F; Unde s-au notat:
 R(1) – valoarea retragerii de-a lungul axei Z.
 X(U) – diametrul g urii, dac acesta este mai mare decât al sculei.
Dac aceast adres este prezent în fraz , se va efectua şi l rgire
a g urii, de asemenea prin p trunderi succesive.
 Z(W) – adâncimea g urii.
 P – adâncimea de aşchiere exprimat în microni, f r semn, în faza
de l rgire (deplasarea radial a sculei de la o faz de l rgire la alta).
 Q – adâncimea p trunderilor succesive exprimat în microni, f r
semn.
 R(2) – valoarea retragerii radiale a sculei între dou faze succesive
de l rgire.


aşchiilor
 Exemplu de programare a ciclului f r l rgire:
N0070 ..........;
N0080 G00 X0.0 Z2.0;
N0090 G74 R0.5;
N0100 G74 Z-50.0 Q1000 F0.15;
N0110 ..........;


aşchiilor
 Exemplu de programare a ciclului cu l rgire:
G00 X3.0 Z2.0;
G74 R0.5;
G74 X35.0 Z-40.0 P4000 Q10000 R0.5 F0.2;
..........;

 G75 - Ciclu de retezare/canelare radială
 Funcţia G75 este utilizat pentru prelucrarea în cadrul

unui ciclu predefinit a canalelor radiale. Aceeaşi
funcţie poate fi utilizat şi pentru retezare
 Retragerea pe axa Z nu este posibil dac nu a fost
prev zut un adaos pentru aşa ceva: l ţimea canalului
trebuie s fie mai mare decât a cuţitului. Dac se
doreşte realizarea unu canal cu l ţimea egal cu a
cuţitului, R(2) trebuie s fie omis din fraz , sau s aib
conţinutul 0



 Sintaxa general a frezei cu G75 este urm toarea:
G75 R (1);
G75 X (U) Z (W) P Q R (2) F; Unde:
 R(1) – valoarea retragerii pe axa X
 X (U) – diametrul canalului radial
 Z (W) – l ţimea canalului
 P – adâncimea p trunderilor succesive pe axa X, în microni, f r
semn
 Q – adâncimea p trunderilor succesive pe axa Z, exprimat ân
microni, f r semn
 R (2) – valoarea retragerii pe axa Z
 F – avansul.

 Exemplu:
..........;
G00 X52.0 Z-8.0;
G01 X20.0 F0.075;
G00 X52.0;
W-2.5;
G75 R0.5;
G75 X20.0 Z-40.0 P5000 Q2500 R0.5 F0.075;
 G76 – Ciclu de filetare din mai multe treceri
 Ciclul G76 permite filetarea cu cuţit din mai multe

treceri. La acest ciclu aşchierea se realizeaz cu un
singur t iş al cuţitului, pentru a reduce înc rcarea
portsculei
 Ca şi celelalte cicluri predefinite pentru strunjire, G76
este descris prin dou fraze.


 Sintaxa general a frezei cu G75 este urm toarea
G76 P (A) / (B) / (C) Q (Min) R
G76 X(U) Z(W) P (DEP) Q (1st) F Unde:
 P (A) – num rul de treceri de finisare ale filetului (1 .. 99)
 P (B) – unghiul sub care se retrage scula de pe semifabricat la
sfârşitul ciclului de filetare
 P (C) – unghiul la vârf al cuţitului (80°, 60°, 55°, 30°, 29° and 0°).
Reţineţi c (A), (B) şi (C) sunt specificate toate la acelaşi apel al
adresei P; spre exemplu, P036060 semnific : num rul de treceri de
finisare – 03, unghi de retragere 60 şi scul cu unghiul la vârf de 60°


 Sintaxa general a frezei cu G75 este urm toarea
G76 P (A) / (B) / (C) Q (Min) R
G76 X(U) Z(W) P (DEP) Q (1st) F Unde:
 Q (Min) – adâncimea minim de aşchiere în microni. Când adâncimea
de aşchiere calculat de ECN devine mai mic decât aceast valoare,
adâncimea utilizat va fi cea impus prin adresa Q.
 R – toleranţa filetului.
 X(U) – coordonata fundului filetului pe axa X (diametrul interior)
 Z(W) – coordunata cap tului filetului pe axa Z.
 P (DEP) – adâncimea profilului filetului (pe raz ), în microni
 Q (1st) – adâncimea de aşchiere la prima trecere


 Observaţii:
 Când se utilizeaz adrese cu programare incremental
semnele lor (+ sau -) opereaz în modul urm tor:
 U şi W = Plus/Minus în funcţie de sensul de .deplasare a
sculei
 R = Plus/Minus în funcţie de sensul de deplasare a sculei
 P = Plus (totdeauna)
 Q = Plus (totdeauna)
 Cu ciclul G76 pot fi prelucrate şi filete interioare


 Observaţii:
 Prelucrarea filetului se face dup aceeaşi traiectorie atât
la degroşare, cât şi la finisare. Din acest motiv, turaţia
piesei trebuie s r mân constant . Funcţia G96 pentru
p strarea vitezei de aşchiere constant trebuie s fie
inactiv în timpul ciclului, altfel, pasul filetului ar putea fi
prelucrat incorect.
 Modificarea avansului de la butonul de pe panoul maşinii
sau de la consol este imposibil în timpul rul rii ciclului
G76 pentru a nu fi afectat pasul filetului.


 Exemplu – Filetare exterioar
.......... ;
G00 X16.25 Z5.0 ;
G76 P030060 Q150 R0.03 ;
G76 X13.546 Z-40.0 P1226 Q300 F2.0 ;
.......... ;


 Exemplu – Filetare interioar
.........
G00 X27.9 Z5.0
G76 P040060 Q100 R0.04
G76 X30.0 Z-40.0 P920 Q200 F1.5
..........

 G92 – Ciclu de filetare
 G92 trebuie apelat o singur dat

 În frazele urm toare se specific doar diametrul pe
care s se fac fiecare trecere succesiv
 La ciclul G92 p trunderea dinaintea fiec rei treceri se
face radial şi nu dup un unghi egal cu al flancului
filetului, ca la G76. Aceasta face ca ambele t işuri ale
cuţitului s aşchieze simultan, ceea ce va produce o
înc rcare mai pronunţat a cuţitului.


 G92 X (U) __ Z (W) __ F; (Atenţie la avans!!!)
 G92 poate fi utilizat atât pentru filete exterioare cât şi

interioare.
 Observaţiile privitoare la turaţie, avans etc. f cute la
ciclul G76 sunt valabile şi pentru ciclul G92


 Exemplu
.......... ;
G00 X16.25 Z5.0;
G92 X15.6 Z-40.0 F2.0;
X15.2;
X14.8;
X14.5;
X14.2;
X13.9;
X13.546;
X13.546;
G....... ;
 G81 – Ciclu de găurire adâncă

 G81 Z__ F__

 G81 – Ciclu de găurire adâncă

 Exemple
Coordonate absolute Incremental

.......... ..........;
G00 X0.0 Z2.0; G00 X0.0 Z2.0;
G81 Z-20.0 F0.1; G81 W-22.0 F0.1;
Z-35.0; W-37.0;
Z-45.0; W-47.0;
Z-50.0; W-52.0;
G........; G........;

Conducere numerică – Strung IV
 G90 Strunjire longitudinală

 G90 X (U) __ Z (W) __ F __

 G90 Strunjire longitudinală

 G90 X (U) __ Z (W) __ F __ ; unde
 X (U) - diametrul suprafeţei (adâncimea de aşchiere),
 Z (W) este coordonata punctului în care se termin suprafaţa
(lungimea suprafeţei),
 F __ este avansul.
 Când se programeaz în coordonate relative (incremental)
– U şi W – direcţia mişc rii pe traiectoriile P1 şi P2 este
dat de semnul lui U şi W.
 Funcţia G90 poate fi utilizat atât pentru prelucr ri
exterioare cât şi pentru interioare.

 G90 Strunjire conică (conicitate mică)

 G90 X (U) __ Z (W) __ R __ F __ ; unde
 F este avansul, iar R conicitatea
U-, W-, R- U-, W-, R+
U+, W-, R+ U+, W-, R-

 G90 Strunjire conică (conicitate mică)

 Exemplu
.......... ;
G00 X41.0 Z2.0 ;
G90 X35.0 Z-45.0 F0.1 ;
X30.0 ;
X25.0 Z-25.0 ;
X20.0 ;
X20.0 R-3.794 ;
G........ ;

 G94 – Strunjire frontală/conică (conic. mare)

 G94 – Strunjire frontală/conică (conic. mare)
 G94 este ciclul pentru strunjire frontal (aşchiere de-a

lungul axei X) dintr-o singur trecere.
 Dac în fraza cu G94 se programeaz şi adresa R se
obţin suprafeţe conice.
 Dac este necesar repetarea ciclului (pentru
prelucrarea unei suprafeţe din mai multe treceri), se
pot reprograma doar adresele al c ror conţinut trebuie
modificat.
 G94 poate fi utilizat atât la strunjirea exterioar cât şi la cea
interioar .

 G94 – Strunjire conică (conicitate mare)

 G94 X (U) __ Z (W) __ R __ F __ ; unde
 X – diametrul suprafeţei
 (U) – diferenţa dintre diametrul exterior şi cel interior al suprafeţei
frontale,
 Z (W) – adâncimea de aşchiere,
 F – avansul de lucru
 R – conicitatea

 G94 – Strunjire conică (conicitate mare)

 Exemplu
.......... ;
G00 X61.0 Z2.0 ;
G94 X20.0 Z-2.5 F0.1 ;
Z-5.0 ;
Z-7.5 ;
Z-10.0 ;
Z-12.5;
Z-15.0;
G00 X20.0 Z5.0 ;
G94 X10.0 Z2.5 R-2.5 ;
Z0.0 ;
Z-2.5 ;
Z-5.0 ;
.......... ;
 G96 – Strunjire cu viteză de aşchiere

constantă
 G96 S __ ; (S – viteza de aşchiere constant )
 Dac adresa S este utilizat în fraz cu G96, S nu seteaz
turaţia piesei, ci viteza de aşchiere.
 ECN calculeaz permanent turaţia în funcţie de viteza de
aşchiere programat şi valoarea instantanee a razei piesei.
 G96 se va utiliza, prin urmare, în cazul în care scula parcurge
traiectorii de-a lungul c rora coordonata în X se modific , adic
în cazul strunjirii frontale, conice sau profilate.
 Unitatea de m sur pentru viteza de aşchiere depinde de
sistemul de unit ţi adoptat

 G96 – Strunjire cu viteză de aşchiere

constantă
 Viteza de aşchiere programat cu G96 S__ poate fi modificat

manual. Plaja în care se poate face modificarea este 50 - 120%
din viteza programat .
 Când se lucreaz cu vitez de aşchiere constant , sistemul de
coordonate al piesei trebuie astfel ales încât axa Z s coincid cu
axa piesei. Atenţie! la eventualele decal ri ale nulului piesei -
G50
 În conjuncţie cu G96 trebuie utilizat funcţia G50 cu semnificaţia
de „limitare a turaţiei maxime”,
 Funcţia G96 este modal , dar nu e stare implicit
 G97 – Programarea turaţiei

 G97 S __ ; (S – turaţia constant )
 Funcţia G96 este modal şi e stare implicit
 Turaţia programat cu G97 poate fi modificat manual . Plaja în
care se poate face modificarea este 50% - 120% din turaţia
programat .
 Fiind stare implicit , G97 este activat automat în urm toarele
situaţii:
 la pornirea maşinii;
 dup apelul funcţiilor M02 şi M30;
 dup oprirea de urgenţ ;
 la resetarea maşinii.

 G98 – Avans pe minut

 G98 F __ ; F este avansul pe minut programat
 Permite exprimarea în mm/min sau inch/min avansului programat
G98 este funcţie modal .
 Avansul programat cu G99 F__ poate fi modificat manual. Plaja în
care se poate face modificarea este 0 - 150% din avansul programat.
 Funcţia G98 este stare implicit . Aceasta înseamn c ea este
activat automat în urm toarele situaţii:
 la pornirea maşinii;
 dup apelul funcţiilor M02 şi M30;
 dup oprirea de urgenţ ;
 la resetarea maşinii

 G99 – Avans pe rotaţie

 G99 F __ ; F este avansul pe minut programat.
 Funcţia G99 permite exprimarea în mm/rot sau inch/rot avansului

programat cu adresa F.
 G99 este funcţie modal .
 Avansul programat cu G99 poate fi modificat manual. Plaja în care
se poate face modificarea este 0 - 150% din avansul programat.

 Lista funcţiilor auxiliare M

 Funcţiile M sunt utilizate pentru comutarea pornit/oprit a
unor funcţii ale maşinii. Se adreseaz direct maşinii, ECN
nu le prelucreaz ci doar le transmite
 Funcţiile M marcate cu * vor fi executate la încheierea unui bloc (ex.:

dup efectuarea mişc rilor).
 Într-un bloc nu poate exista decât o singur funcţie de tip M. În cazul
când exist mai multe astfel de funcţii echipamentul CNC va executa
doar ultima funcţie de tip M din cadrul blocului.

Funcţie M Semnificaţie
M00* Oprirea programului
M01* Oprire opţional
M02* Sfârşitul programului
M03 Pornirea turaţiei arborelui în sens orar
M04 Pornirea turaţiei arborelui în sens antiorar
M05* Oprirea arborelui
M06 Ciclu de schimbare a sculei
M08 Pornirea pompei pentru lichidul de r cire
M09* Oprirea pompei pentru lichidul de r cire
M10 Deschiderea universalului
M11 Închiderea universalului
M13 Combinaţie M03 şi M8
M14 Combinaţie M04 şi M8
M25 Apropierea p puşii mobile
M26 Îndep rtarea p puşii mobile
M30 Oprirea programului şi resetare
M38 Deschiderea uşii de protecţie
M39 Închiderea uşii de protecţie
M62 Ieşire auxiliar 1 – activ
M63 Ieşire auxiliar 2 – activ
M64 Ieşire auxiliar 1 – dezactivat
M65 Ieşire auxiliar 2 – dezactivat
M66* Aşteptare pentru ieşirea auxiliar 1 – activat
M67* Aşteptare pentru ieşirea auxiliar 2 - activat
M77 Aşteptare pentru ieşirea auxiliar 2 –
dezactivat
M98 Apelare subprogram (subrutin )
M99 Încheierea subprogramului şi revenire în
programul apelant

01 Introducere, Sisteme de Coordonate (11 Files Merged) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 Introducere, Sisteme de Coordonate (11 Files Merged) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conducere numerică - Introducere

 Disciplina Conducere numerică asistată de

 1765: Smeaton construieşte o maşin de prelucrat

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 2

 Programarea cu ajutorul camelor

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 3

 Comanda numeric (Numerical Control) este o metod

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 4

 Prin comand numeric (CN) se în elege acel mod de

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 5

 Prin axă se în elege orice direc ie fix de

 Echipament de conducere numerică =

 Pentru pozi ionare

 Pentru prelucr ri liniare

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 7

 ECN de complexitate mare

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 8

 MUCN cu cinci axe

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 9

 În conducerea numeric a maşinilor unelte se

 De ce este nevoie de două sisteme de

 Pentru c au func ii diferite, fiecare din ele fiind

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 10

 Sistemul de coordonate propriu maşinii

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 11

 Regulile după care se stabileşte orientarea axelor

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 12

 Regulile după care se stabileşte orientarea axelor

 Axa Z, în profunzime, cu sensul pozitiv c tre

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 13

 Regulile după care se stabileşte orientarea axelor

cu sensul pozitiv în sensul creşterii razei;

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 14

 Sistemul de coordonate asociat piesei

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 15

 Sistemul de coordonate propriu maşinii (a) şi cel

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 16

 De ce unele axe au sensuri opuse în cele două

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 17

 În figur este reprezentat

 Stabilirea punctului de nul asociat piesei

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 19

 Care este utilitatea sistemului de coordonate

 Piesele care se prelucreaz pe MUCN se aşeaz pe

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 21

 Observaţii importante privind practica setării

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 22

 Observaţii importante privind practica

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 23

Axa Y negativa Placa intermediara

Axa Z negativa Semifabricatul

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 24

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 1

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 2

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 3

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 4

 Un program care conţine secvenţe care se repet

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 5

Primul nivel de imbricare Al doilea nivel de imbricare

 Un subprogram se încheie cu codul M99. Acesta

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 8

 Ignorarea opţională a blocurilor

7 February 2018 Mircea Viorel DR GOI 9