Realizarile de pina acum precurn §i
tr:dre~tatesc p.e 1. <!~berman' sa afirme: "be~
aJunsa la un myel rldlCat se situeaza linga 0 p
es~~ un drept ?i§Atig~tin lupta dirza. Evol~;~
mI1lO~nede am, m tlmp ce omul nu a putut sa
ope~el .sale decit citeva secole. Era bionicii ab'
(Bwmca). 1&
/ng;nzia, ..dupa explicatiile DictionaruZui:'
ca w a.
v ~mb~~Romdne, presupune 0 specializ
prega~lrea. superioara, care sa confere cali tate
or~amza §l conduce procesele tehnologice d' t'
prmdere, acestea fiind de multe profil .III r-o:
S un.
. e'poate organiza §i "cladi" si in domeniul t"
~~o}og~ce? Bioingineria, discipiina noua a :tr
lOtog.lCZe'l
a! caru~ obiect de cercetare este reorga
ma ena u u~ genet~c al unui organism dat sau 'i
cerea de gene de Za 0 specie 1 1 v •
afirmativ Astfel d v a a ta spec~e, ras
•
b' 1 ..' e c~rcetarI se bazeaza pe cu
10 OgleI z.noleculare §l minuiesc gena fragmen
cromozoml sau cromozomi intregi. ' Transferul unui cromozom intreg prezinta inconve-
.Foarte ~recventa este folosirea termenului de
~:r!e genetl~a. C. Maximilian define§te ingineria
a "ca actmnea de integrare de gene st v· t'
or ani rame n
. g sm ~arecare sau reorganizarea materialului
tIC a~ ~nUl o:~anism dat. Genele straine pot ap
aCeleIa§1 specu sau la specii deosebite"
~. Sa~leanu prin ingineria genetica intelege ."
~e~tla dehberata a omului, pe baza cuno~tintelo;'
~lflce (nu empirice) despre ereditate, asupra g~nom
86
Bioingineria cerceteaz8. posibilitatile de modificare
;lor mai mici unitati materiale ale ereditatii orga-
elor {genele}" {P. Raicu}.
, In efectuarea activitatilor de bioinginerie nu este
sit bisturiul sau 0 raza laser, ci plasmidele, "acele
atiuni de ADN, cu capacitate a de a se replica,
a sa se integreze in cromozomul bacterian", anumite
usuri §i enzimele de restrictie, care au insu§irea de a
ara celula de orice AD N strain §i tot cu ajutorul lor
poate "taia" dublul filament ADN in parti de 4-8
ucleotide.
In cercetarile desfa§urate sint folosite mai multe
etode.
1. Metoda transferarii care consta in transferarea
e gene, de la 0 celula la alta, fara intermediar. "Pri-
ele cercetari de inginerie genetic a s-au realizat inca
anul 1944, cind s-a reu§it transferul artificial al unor
ene de la un tip de pneumococi la altul, prin inter-
mediul ADN" (0. T. Avery, M.O MacLeod §i Mac
Carty) {P. Raicu - Genele $i ingineria genetica, p. 17}.
2. Transductia este tot 0 transferare de gene de
v
la 0 celula la aIta, dar cu ajutorul unui virus.
3. Chirurgia cromozomiala folose§te transferul unui
cromozom intreg sau numai fragmente de cromozom.
nientul ca, pe linga genele valoroase, se pot transmite
~i gene daunatoare.
"Primele cercetari in aceasta directie au fost fa cute
de geneticianul J. G. O. Mara {1940} care a elaborat
o metoda de combinare a caracterelor a doua specii
prin transferul unuia sau mai multor cromozomi de la
o specie la aIta" {P. Raicu}.
S-au obtinut cariotipuri noi, la uncle plante de cul-
tura {griul}; la viermele de matase a fost translocat
un mic segment cromozomial, ce detormina culoarea
neagra a oualor, pe cromozomul Y care se gase§te
de capitaluri amerlcane ~i canadiene. Locul all
este ocuflat de 0 aita societate din SUA, d
"GENEXu• In Franta, in 1980, ia fiin~11"G
DE GENIU GENETICtt (G3)m pentru cercet
ritoare Ia hormoni, vaccinuri, enzime, biofert"
cercetiiri ecologice. In URSS, in J aflonia ~i
state au Iuat fiin~a asociatii al caror obiectiv es
neria genetica.
tn 1977, pe baza contractelor incheiate de,\
prinderea "GENENTECW\ cu doua centre de
tari medicale din California, flentru folosirea IIi
IatiHor genetice, se anun~a ob~inerea hormonuIui,
tostatina.
tn 1978 aceea~i intreflrindere, cu aceIa~i co
a reu~it sl1grefeze gena insulinei umane intr-o pIa
a bacteriei E. coli 11iaceasta devine capabiHi sa p
insulin a asemanatoare cu aceea prod usa de orga .~
uman. ..
In 1979, pe baza unui contract cu 0 flhala c
niana 0 societate suedeza, A. B. KABI - a .
fiind prima unitate care a obtinut hormonul de'
tere la oameni, H.G.H, (Human Growth Hor
din cadavre, dar in cantitiW mici - a produs
hormon, prin folosirea in~ineriei genetice. Pe baz
cetarilor efectuate au obtmut hormonul de cre~te.
ajutorul bacteriei E. coli. Hormonul a fost teB
animale si om.
Tomo~ina alfa, substanta antivirala, a fo~t ob
in laboratoarele GENENTECH (1979), tot prm ma:
larea bacteriei E. coli, In mod natural, tomozina
prod usa de timus. In 1980, ac~ea~i firm a , anu~
a obtinut preinsulina care eonstltme materIa prl
fabricarea insulinei industriale. Tot ei, pe baza
contract eu firma farmaceutiea Hoffman-La
_ prima se obliga sa produca, ~i a doua. sa cOJ?
lizeze _ prepara interferonul, supranumlt "mm
a industriei farmaceutice't. Interferonul este 0
stan~a natural a ce se gase~te in singe, ~i care deter-
'na celulele sa sintetizeze substan~e antivirale ~i sa
preasca reproducerea virusurilor. Au fost ob~inute
oua tipuri de interferon: de tip leucocitar ~i de tip
'broblastic.
Cercetatorii finlandezi, prin metode proprii, au
b~inut 400 mg interferon, prin folosirea a 45 000 1
i
ge uman. . l~" . b t ., E l'
Metoda mampu aru genetlCe a ac erlel . co L
te de 200 de ori mai productiva ~i interferonul produs
te de 200 de ori mai ieftin decit cel finlandez.
Qercetatorul A. M. Chakrabarty, din cadrul firmei
'
General-Electric (SUA), poseda "brevet de inven~ie
unei fiinte vii", 0 bacterie inventata in laborator,
numita "m'incatoare de petrol", fiin~a ce nu exista
In mod natural ~i este folosita in combaterea mareelor
negre. . .,
, Ca "ma~ini" sau "aparate't de ~roduc~le ea (m~l.
neria genetica, n.n.) folose~te orgamsme sau orgamte
celulare: bacterii, ciuperci, celule vegetale sau animale,
'mitocondrii, plastide sau biocatalizatori, cum sint
enzimele" (T. Craciun, Genetica ~i societatea).
Prin folosirea tehnicilor de inginerie genetic a in
agricultura se vor crea forme noi de plante ~i animale.
Medicina se imboga~e~te cu terapia genetica. Industria
fermentativa, alimentara ~i farmaceutica "vor beneficia
din plin de prognozele ingineriei genetice, in special in
ce prive~te ob~inerea unor microorganisme capabile sa
produca proteine, vitamine, hormoni, antibiotice ~i
alte substan~e biologic active" (P. Raicu, Genele ~i
ingineria genetica, p. 102).
Beneficiara aportului adus de bioinginerie este ~i
indus,1ria alimentara. Cu ajutorul bacteriilor Baccilus
subti~ ~i Bacillus licheniformis se ob~in "enzime amilo-
litice termostabile ~i proteolitice", iar specii din genul
 S.tre.flomyce~ ~"produe glueozizomeraza"
mala), folo~lt~ la prepararea siropurilor.
~ucegalUnle .1spergillus ~i Penicillium
en~~me ~e ~ahanfl.care~ a ..amidonului; proteo
u~I1.I~ate.lll llldustna carmI, in industria sueur'
vlmflCatle.
projdiile sint f?losite. in industria spirtuli
obtlllerea .de p,roteu:e ahmentare, vitamine di,9.j'
plexu! B ~l.enZlme: lllvestaza, lactoza.
C£uperc~le superioare, cu piW'irie cultivate
reacto~r~ "produe un miceliu eu ;aloare alim
deoseblta".
.. ~nele alge, de exemplu Spirulina, cultivata
dltll adecvate, produee 0 substanta folosita
in trata~entul ,:~or afectiuni, in 'industria d~s
precum ~l ca adltIv in industria alimentara".
.P~nt~u executarea acestor operatii se desf .
~etlvltatl de conc~ptie, proiectare ~i' executie a
Jelor necesare, a blOreactoarelor.
"La LC.A. Bucure~ti au fost proiectate si rea'
in eol~borare cu LC.P.E. Bucure~ti, bioreactoare p
cultun submerse, denumite de noi BIOFOR si bio'
toare pentru eulturi solide-semisolide, denumite MIQ
GERM,. eu un pronun~lt caracter de noutate, ce '
a perr~l1S ~revetare~ lo~ !a O.S.1.M." (Gh. Men
e?pSehl,. BLOtehnolog~a~~ mdustria alimentarii
~l Tehmea Dr. 7/1984). '
Se poate afirml,. eu ~epli!1 temei ca bioingin'
este. "trenul cel mal rapId ~l promitator al ae
sfir~lt de secol" .
Doctorul in ~tiinte C. Maximilian, de la Insti t
de Endocrinologie ,,0. 1. Parhon", in cartea sa
te pentru mai tirziu (1983), sub titlul Omul partial
ificial, a~i~ma: "Biotehnicienii de pret~tindeni SU8-
ca medlCllla se gase~te in pragul unel ere revolu-
nare. Dupa parerea lor, medicina de miine va renunta
mai trateze tulburarile cronice inlocuind organele
fecte cu organe artificiale. Uzinele viitorului vor
duce in serie, organe de schimb,. . inimi. . . pIa-
i .. ' fieat... pancreas ~i bineinteles membre eu
' ','(1 ul similare membrelor naturale".
Deci 0 noua ~tiinta - biotebnica - are drept scop
igurarea activitiitii organismului viu, la care a inter-
'
it un factor degradator, prin crearea de organe artifi-
le, care Sa inlocuiasca pe acelea ce nu-~i mai pot
eplini functia,
Obiectul ei de eercetare nu poate fi eonfundat cu
4, ionica (studiaza strueturi ~i principii de functionare
e organismelor vii, pentru a crea aparate, mecanisme
. procese tehnologice cu insu~iri apropiate de acelea
re sint caracteristice sistemelor biologice) ~i nici cu
io~ngineria (urmare~te reorganizarea materialului ge-
etlC).
. Organ artificial... "In sens larg, termenul cu-
, rinde to ate protezele implantabile sau extracorporale,
. re permit fie inlocuirea activa sau pasiva, temporara
l8.u permanent a a uneia sau mai multor functii ale orga-
.st' nismului deficitar" (V. Domanteanu, Organele artifi-
~ciale "piese de schimb" pentru om, $tiinta ~i Tehnica
Lnr. 3/1980).
~. Autoarea face si 0 clasificare a acestora.
~. Organe artificiale de sustinere mecanica: pro-
tez~le osoase, cuie ~i placi corectoare de fracturi, pro-
teze de articulatii sau tendoane, teci pentru regenera-
, rea axonilor pentru ameliorarea de tulburari nervoase.
2. Proteze de conducere, cu rol in asigurarea cir-
culatiei fluidelor, cum sint: protezele de artere, de vene,
"alve, ventricule, vase mici, inimi artificiale.