Sunteți pe pagina 1din 204

UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIŞ”

ARAD
FACULTATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE ŞI
MEDICINĂ DENTARĂ
SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ MEDICALĂ
GENERALĂ

EXAMEN DE LICENŢĂ - SESIUNEA SEPTEMBRIE


2014

1. Injecţiile intramusculare se efectuează în regiunile: ?


a. supero-externă a muşchilor fesieri,
b. muşchilor interni ai coapsei,
c. muşchilor posteriori ai coapsei,
d. regiunea externă a deltoidului
Răspuns: a, d

2. Efectele imediate ale gimnasticii medicale sunt: ?


a. activează circulaţia periferică şi creşte debitul cardiac
b. repartizează uniform masa sanguină
c. îndepărtează produşii toxici din organism
d. ajută la digerarea mai rapidă a alimentelor
e.accelerează tranzitul intestinal

Răspuns: a, b

3. Scopul sondajului este:


a. evacuarea conţinutului
b. evidenţierea cavităţii conţinutului
c. recoltarea produsului
d. stabilirea diagnosticului
e. stabilirea conduitei terapeutice

Răspuns: a, c

4. Incidentele şi accidentele tubajului gastric sunt:

1
a. vărsătura şi greaţa
b. ruperea sondei
c. hemoragia digestivă
d. încolăcirea sondei
e. toate răspunsurile sunt adevărate

Răspuns: a, d

5. Poziţia corectă a bolnavului, pentru efectuarea clismei


evacuatorii este:

a. în decubit dorsal
b. în decubit lateral drept
c. în decubit lateral stâng, flexia coapsei stângi pe abdomen, iar
membrul inferior drept întins
d. orice poziţie confortabilă a bolnavului
e. decubit lateral drept cu ambele coapse flectate pe abdomen

Răspuns: a, c

6. Scopul sondajul vezical este:


a. golirea vezicii urinare
b. efectuarea procedeelor terapeutice
c. hidratarea vezicii urinare
d. de a insufla aer în vezica urinară
e. de a vizualiza interiorul vezicii urinare

Răspuns: a, b

7. Incidentele şi accidentele sondajului vezical sunt:


a. lezarea mucoasei uretrale şi vezicale
b. ruperea sondei vezicale
c. încolăcirea sondei
d. crearea de căi false
e. toate răspunsurile sunt adevărate

Răspuns: a, d

8. Acţiunea unui medicament depinde de:


a. structura sa chimică

2
b. persoana căreia îi este administrată
c. forma de administrare
d. doza de administrare
e. intervalul de timp în care este administrat

Răspuns: a, d, e

9. Injecţiile intramusculare se efectuează în regiunile:


a. supero-externă a muşchilor fesieri
b. muşchilor interni ai coapsei
c. muşchilor posteriori ai coapsei
d. regiunea externă a deltoidului
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: a, d

10. Care din bolile de mai jos, pot fi tratate la domiciliu:


a. rujeola
b. otita acută
c. bolile cronice
d. neoplasmele
e. apendicita acută

Răspuns: a, c

11. Trusa asistentei medicale va cuprinde:


a. seringi de toate mărimile
b. stetoscop şi tensiometru
c. termometre
d. aparat EKG
e. laringoscop

Răspuns: a, b, c

12. Poziţia în pat a bolnavului vârstnic, va fi stabilită de:


a. medic
b. şi-o alege singur
c. medic şi asistentă, în funcţie de afecţiune
d. şi-o alege singur cu acordul medicului
e. toate răspunsurile sunt corecte

3
Răspuns: b, c, d

13. Compresele reci au acţiune:


a. hipotermizantă
b. analgetică
c. anticoagulantă
d. antiinflamatoare
e. antiemetic

Răspuns: a, b, d

14. Efectul căldurii asupra organismului are următoarele


acţiuni:
a. antispastică
b. calmantă
c. hipertensivă
d. scade metabolismul celular
e. anticoagulant

Răspuns: a, b

15. Factorii declansanţi ai degerăturilor sunt:


a. frigul
b. îmbrăcămintea şi încălţămintea neadecvată
c. tratament cu unele medicamente
d. oboseală
e. căldura alternând cu frigul

Răspuns: a, b

16. Plăgile muşcate pot fi:


a. zgârâieturi
b. înţepături
c. eritem
d. flictene
e. plăgi închise

Răspuns: a, b, e

4
17. Examenele biologice, în cazul muşcăturii de viperă, arată:
a. leucocitoză
b. trombocitopenie
c. fibrinogen crescut
d. proteinemie crescută
e. hipocalcemie

Răspuns: a, b

18. Clinica hiperhidratării se manifestă prin:


a. delir, halucinaţii, convulsii
b. hipotensiune arterială
c. vărsături
d. edeme
e. semnul pliului prezent

Răspuns: a, d

19. Semnele, de certitudine, ale unei fracturi sunt:


a. edemaţierea segmentului fracturat
b. sufuziunile sanguine
c. mişcarea anormală a segmentului fracturat
d. crepitaţia
e. mobilitate normală a segmentului fracturat

Răspuns: c, d

20. Simptomele insolaţiei sunt:


a. cefalee
b. fotofobie
c. hipotensiune arterială
d. transpiraţie
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: a, b

21. Atelele care fixează fractura, trebuie să îndeplinească


următoarele reguli:
a. să fie solide
b. să depăşească fractura

5
c. să cuprindă două articulaţii
d. să fie elastice
e. să fie mobile

Răspuns: a,b, c

22. Durerea în fracturi se combate prin:


a. administrarea de analgetice
b. infiltraţii locale şi de plex cu analgetice locale
c. administrare de somnifere
d. administrare de sedative
e. administrare de tranchilizant

Răspuns: a, b

23. Aspiraţia de apă dulce produce:


a. hemodiluţie, în 3 – 4 minute
b. hipernatremie
c. hemoliză
d. fibrilaţie ventriculară
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: a, c

24. Sectorul intracelular cuprinde:


a. Na
b. K
c. Cl
d. Proteine
e. lipide

Răspuns: b, c

25. Medicaţia din dulapul de urgenţă este gestionată direct de:


a. medic
b. asistenta şefă
c. o asistentă destinată pentru acest scop
d. asistenta de salon
e. toate răspunsurile sunt corecte

6
Răspuns: b, c

26. Calea cea mai eficientă de administrare a medicamentelor


este:
a. calea bucală
b. calea parenterală
c. prin mucoasa respiratorie
d. prin injectare intracardiacă
e. pe sonda de intubaţie

Răspuns: a, b

27. Un aparat gipsat, incorect aplicat, favorizează:


a. necroze
b. paralizii
c. administrare obligatorie de antibiotice
d. infecţii
e. vindecare prematură

Răspuns: a, b

28. La bolnavul internat în spital, se monitorizează permanent:


a. TA, circulaţia, pulsul
b. respiraţia, culoarea tegumentelor, temperatura
c. scaune
d. poziţia în pat în timpul somnului
e. poziţia membrelor

Răspuns: a, b

29. Pregătirea aparaturii medicale de specialitate, o are în


sarcină:
a. medicul
b. asistenta medicală de salon
c. asistenta şefă
d. tehnicianul care o are în service
e. medicul şi tehnicianul care o are în service

Răspuns: b, c

7
30. Formele cele mai uzuale de tratament cu ajutorul frigului,
sunt:
a. forma uscată
b. forma semiuscată
c. forma umedă
d. forma semiumedă
e. toate variantele sunt corecte

Răspuns: a, d

30.Tratamentul local în arsuri îl efectuează:


a. numai medicul specialist
b. numai asistenta medicală
c. medicul împreună cu asistenta medicală, în condiţii de asepsie
d. medicul chirurg, anestezistul şi asistenta medicală cu condiţia de
asepsie perfectă
e. medicul în condiţii de asepsie

Răspuns: c, d

31.Alimentaţia bolnavului ars cuprinde:


a. regim bogat în lichide, vitamine, săruri minerale
b. alimentaţie mixtă care să cuprindă toate principiile recomandate
de medic
c. nu există restricţii alimentare
d. alimentaţie bogată în lipide şi glucide
e. nici un răspuns nu este corect

Răspuns: a, b

32.În faţa bolnavului muribund, asistenta medicală are sarcina:


a. nu va părăsi nici o clipă bolnavul
b. părăseşte bolnavul numai dacă el doreşte
c. poate părăsi bolnavul dacă el este inconştient
d. părăseşte bolnavul dacă se găseşte deasupra resurselor
terapeutice
e. nu are nici o sarcină

Răspuns: a, b

8
33.Semnele sigure ale decesului sunt:
a. petele (lividităţile) cadaverice
b. rigiditatea
c. oprirea respiraţiei
d. oprirea circulaţiei
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: c, d

34.Saloanele, în secţia de TI sunt grupate astfel:


a. saloane septice
b. saloane aseptice
c. saloane de postoperator
d. saloane de preoperator
e. toate răspunsurile sunt corect

Răspuns: a, b

35.Scopul internării bolnavului, în secţia de TI este:


a. pentru restabilirea funcţiilor vitale
b. pentru echilibrarea şi stabilizarea hemodinamică, respiratorie şi
metabolică
c. pentru a completa tratamentul incomplet efectuat pe alte secţii
d. pentru a stabili diagnosticul corect
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: a, b

36.Bolnavul critic, este internat pe secţia TI pe o perioadă de:


a. până este compensat hemodinamic şi metabolic
b. până la stabilizarea funcţiilor vitale
c. numai până la 21 zile
d. maximum 48 ore
e. maxim 12 ore

Răspuns: a, b

37.Poziţia dorsală a bolnavului în pat, cea mai eficientă şi cea


mai recomandată, se găseşte în afecţiunile:
a. boli hepatice

9
b. pancreatita acută
c. insuficienţa cardiacă
d. hemoragia digestivă
e. insuficienţa respiratorie

Răspuns: a, b

38.Alimentaţia la bolnavul hepatic se face:


a. fracţionată în mese mici care să cuprindă caloriile necesare
b. fracţionată cu mese mici şi dese
c. se face numai endovenos
d. se administrează numai o masă copioasă pe zi
e. nu există restricţii alimentare

Răspuns: a, b

39.Semnele clinice ale unei hemoragii digestive mari sunt:


a. paloare, ameţeli, cefalee, frisoane
b. somnolenţa, adinamie, apatie
c. nelinişte, agitaţie, hipotensiune, tahicardie
d. tegumente hiperemice
e. hipertensiune arterială

Răspuns: a, c

40. Poziţia în pat , cea mai indicată a bolnavului pulmonar este:


a. semişezândă
b. şi-o alege singur
c. decubit lateral drept
d. în decubit ventral
e. decubit lateral stâng

Răspuns: a, b

41. În cazul bolnavilor cardiaci, în criză, până la sosirea


medicului, asistenta medicală are voie să administreze:
a. digoxin
b. O2,
c. Nitroglicerină
d. analgetic

10
e. medicaţie hipotensoare

Răspuns: b

42.Locul indicat pentru probele de explorări funcţionale la


bolnavul cardiac este:
a. în camera de explorări funcţionale
b. în salon
c. oriunde
d. în camera de tratamente
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: a, b

43.Supravegherea bolnavilor renali de către asistenta medicală


pretinde urmărirea:
a. bilanţului hidric
b. echilibrului acido-bazic
c. diureza
d. alimentele ingerate
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: a, c

44.Pentru dializa peritoneală materialele necesare sunt pregătite


de :
a. medicul nefrolog
b. asistenta medicală
c. bolnav, împreună cu asistenta medicală
d. medic şi asistentă
e. numai de asistenta medicală

Răspuns: b, c

45.Bolile tubului digestiv sunt date de:


a. factori alimentari şi factori infecţioşi
b. factori climatici
c. factori parazitari sau nervoşi
d. nu se cunoaşte exact cauza
e. factori chimici

11
Răspuns. a, c, e

46.Tubajul gastric urmăreşte:


a. explorarea funcţiilor secretoare, evacuatoare şi chimice a
stomacului
b. timpul de staţionare a alimentelor în stomac
c. punerea în evidenţă a unor elemente patologice ale conţinutului
stomacului
d. sucurile gastrice existente
e. timpul de evacuare a alimentelor din stomac

Răspuns: a, c, e

47.Poziţia cea mai corectă a bolnavului cu pancreatită acută este:


a. poziţia dorsală
b. poziţia antalgică care şi-o alege bolnavul
c. nu există stabilită o poziţie
d. poziţie ventrală
e. poziţie semişezândă

Răspuns: a, b

48.Supravegherea bolnavului hepatic presupune:


a. urmărirea culorii tegumentelor şi sclerelor
b. pruritul, culoarea scaunelor şi apariţia fetorului hepatic
c. urmărirea mişcărilor acestuia
d. urmărirea alimentaţiei bolnavului
e. urmărirea limbajului

Răspuns: a, b

49.Alimentaţia bolnavului cardiac va cuprinde:


a. alimente cu conţinut crescut în sodiu
b. alimente care să cuprindă toţi compuşii principali ai alimentaţiei
c. alimente bogate în vitamine şi săruri minerale
d. alimentaţie hiperglucidică
e. alimente bogate în grăsimi vegetale

Răspuns: b, c

12
50.În afecţiunile otice, când pavilionul urechii este afectat, el va fi
şters cu:
a. tampoane sterile de vată sau înmuiate în alcool
b. tampoane sterile înmuiate în iod
c. tampoane sterile de vată înmuiate în apă oxigenată
d. tampoane sterile de vată înmuiate în alcool iodat
e. tampoane sterile de vată înmuiate în oxicianură de mercur

Răspuns: a, c

51.Saloanele unde se află bolnavi care şi-au pierdut parţial sau total
vederea, există următoarele particularităţi:
a. uşile saloanelor, băilor, wc-urilor, sălilor de tratament,larg
deschise
b. uşa salonului larg deschisă
c. pragurile uşilor să fie cât mai înalte
d. poziţia mobilierului va fi mereu schimbată
e. toate variantele sunt corecte

Răspuns: a, b

52.Pregătirea bolnavului pentru laparoscopie constă în:


a. administrarea de soluţii purgative
b. clismă evacuatorie
c. golirea stomacului
d. montarea sondei vezicale
e. montarea sondei gastrice

Răspuns: b, c

53.* Sediul examenului laparoscopic este:


a. în secţiile cu profil chirurgical se face în una din sălile de
operaţie aseptice
b. în secţiile cu profil chirurgical se face în sălile de operaţie
septice
c. în secţiile cu profil medical se face în cabinetul de endoscopie
d. în secţiile cu profil medical se poate face în salon
e. la patul bolnavului

13
Răspuns: a

54.După expirarea perioadei de imobilizare a bolnavului cu infarct


miocardic, mobilizarea sa se începe astfel:
a. în faza incipientă prin mişcări pasive ale extremităţilor
b. se începe cu mişcări active ale extremităţilor
c. după mişcările pasive urmează mişcările active sub controlul
pulsului şi tensiunii arteriale
d. se începe mobilizarea prin exerciţii fizice cu efort dozat, sub
conducerea asistentului medical
e. toate variantele sunt corecte

Răspuns: a,b, c

55.Bolnavii renali se internează în saloane:


a. izolate, ferite de frig, călduroase, fără curenţi de aer, la
temperaturi de 20 – 22C0
b. amplasaţi la adăpost de infecţii
c. nu necesită izolare, deoarece nu sunt bolnavi contagioşi
d. se internează în saloane mari
e. în saloane mici

Răspuns: a, b

56.Tratamentul intensiv al şocului, se face corect în următoarele


situaţii:
a. în cazul în care tratamentul se adresează cauzei declanşatoare
b. numai când se respectă algoritmul tratamentului şocului
c. în cazul în care tratamentul respectă etapa evolutivă în care se
găseşte bolnavul
d. tratamentul se face numai când bolnavul a ajuns la spital
e. toate variantele sunt corecte

Răspuns: a, c

57.Poziţia în pat a bolnavului traumatizat este determinată de:


a. natura, extinderea şi multiplicitatea traumatismelor
b. şi-o stabileşte singur
c. nu există o poziţie prestabilită

14
d. este indicată de medicul specialist în funcţie de locul
traumatismului
e. orice poziţie este acceptată

Răspuns: a, d

58.Îngrijirea bolnavilor arşi se face în funcţie de:


a. gradul arsurii, extinderea şi localizarea ei
b. se face numai în funcţie de gradul arsurii
c. vârsta bolnavului, starea generală a lui şi procentul de arsură
d. în funcţie de gradul de dotare a spitalului unde este internat
e. în funcţie de temperatura pe care o prezintă bolnavul

Răspuns: a, c

59.Explorarea funcţională a pancreasului cuprinde:


a. analiza materiilor fecale, dozarea fermenţilor pancreatici în
fecale, suc duodenal, sânge şi urină
b. explorarea funcţiei aparatului insular
c. dozarea TSH
d. dozarea transaminazelor
e. dozarea ureei şi creatininei

Răspuns: a, b

60. *Variaţiile în repartiţia geografică a cancerului sunt


considerabile, deoarece:
a. sunt expresia modului de viaţă
b. indică o înregistrare incorectă
c. sunt expresia unor factori de mediu
d. sunt expresia unor factori individuali
e. sunt expresia unor factori de mediu şi individuali specifici

Răspuns : e

59.*Ţesutul tumoral este constituit din:


a. celule nediferenţiate, cu potenţial biologic identic
b. celule, care respectă o ierarhizare compartimentală, cu celule
şuşe, de tranziţie, şi celule mai mult sau mai puţin diferenţiate,
asemănătoare ţesuturilor normale

15
c. celule, care beneficiază de aport exogen în exces de factori de
creştere
d. celule normale, supuse unei stimulări autocrine
e. celule normale, supuse unei stimulări paracrine

Răspuns : b

60.*Ganglionii limfatici regionali:


a. constituie un filtru în calea diseminării celulelor tumorale
b. sunt un simplu indicator al rezistenţei organismului
c. interesarea lor precede metastazarea sangvină
d. sunt interesaţi în mod aleatoriu
e. sunt interesaţi în mod uniform

Răspuns: b

61.*Care din următoarele domenii nu face parte din definirea


conceptului de calitate a vieţii ?
a. fizic: simptomele bolii şi reacţiile la tratament
b. psihologic: starea mentală de sănătate pozitivă
c. spiritual: necesitatea fundamentală a omului de a da un scop şi
un înteles vieţii
d. economic: asigurarea condiţiilor materiale de existenţă şi
tratament
e. social: calitatea relaţiilor interumane

Răspuns: d

62.*Care este metoda, prin care se precizează diagnosticul de


malignitate?
a. metoda imagistică
b. examenul citologic
c. examenul histologic
d. metoda endoscopică
e. metodele biochimice

Răspuns: c

63.*Transformarea unei displazii simple într-un carcinom


intraepitelial al colului uterin, se realizează în:

16
a. < 5 ani
b. 5-10 ani
c. 10-15 ani
d. 15-20 ani
e. nu a putut fi precizat

Răspuns: c

64.*Riscul de apariţie al cancerului după oprirea fumatului:


a. nu este modificat
b. este modificat numai după 15 ani
c. scade în primii 4 ani şi rămâne crescut în continuare
d. devine egal cu populaţia generală după 10-15 ani
e. este diminuat numai prin chimioprofilaxie

Răspuns: d

65.*Precursorii tumorali reprezintă:


a. leziuni tisulare asociate cancerului
b. o etapă obligatorie în dezvoltarea cancerului
c. noţiune didactică pentru sublinierea riscului
d. condiţie premergătoare cronologic cancerului, dar care nu este
urmată obligatoriu de leziuni invazive
e. expresia unor stări de imunodeficienţă

Răspuns: d

66.*Modificarea regimului alimentar permite o reducere a


incidenţei cancerelor cu:
a. cca. 20%
b. cca. 30%
c. cca. 40%
d. cca. 50%
e. cu 60%

Răspuns: b

67.*Care este cel mai important factor etiologic al cancerului în


România ?
a. alimentaţia

17
b. alcoolul
c. virusul Epstein-Barr
d. virusul hepatitei B
e. radiaţiile UV

Răspuns: a

68.*Profilaxia cancerului este:


a. posibilă în toate cazurile
b. posibilă în cca. 80% din cazuri
c. nu este posibilă
d. este posibilă numai în cazul factorilor de risc industriali
e. este posibilă numai pentru cancerele produse de fumat

Răspuns: b

69.Un bărbat de 55 ani, fumător şi consumator de alcool, cu un


cancer de laringe cunoscut, prezintă riscul de a face un al doilea
cancer. Care din localizările de mai jos sunt cele mai probabile?
a. cancer gastric
b. cancer esofagian
c. cancer hepatic
d. cancer bronho-pulmonar
e. cancer renal

Răspuns: b, d

70.Care din localizările de mai jos se situează în primele 6 cauze


de morbiditate şi mortalitate oncologică în ţara noastră ?
a. colon şi rect la bărbaţi
b. stomac la femei
c. plămân la femei
d. tiroidă la femei
e. tumoră ORL la femei

Răspuns: a, b, c

71.În urmărirea bolnavului oncologic, perioada de risc :


a. începe din momentul diagnosticului
b. este limitată convenţional la 5 ani

18
c. corespunde unui repaus absolut al bolnavului
d. corespunde unor acţiuni de recuperare şi reîncadrare socială
pentru bolnavi în remisiune completă

Răspuns: b, e

72.Perioada de securitate relativă în urmărirea bolnavului


oncologic:
a. începe din momentul primului tratament, dacă acesta a fost
radical
b. urmează primilor 5 ani de după tratament
c. corespunde diminuării progresive a riscului de deces prin cancer
d. bolnavul este considerat vindecat şi scos din evidenţă
e. bolnavul urmează tratament adjuvant intermitent

Răspuns: b, c

73.Reducerea aportului de calorii alimentare şi a obezităţii poate


avea un rol profilactic în:
a. cancerul de corp uterin
b. cancerul ovarian
c. cancerul mamar
d. cancerul gastric
e. cancerul de prostată

Răspuns: a, c, e

74.Vârsta influenţează considerabil apariţia şi localizarea


cancerului. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate ?
a. frecvenţa cancerului creşte rapid după 40 ani
b. frecvenţa maximă este sub 40 de ani
c. influenţa vârstei se manifestă numai la femei
d. vârsta influenţează numai structura pe localizări, nu şi frecvenţa
e. în ţara noastră, mortalitatea oncologică maximă se înregistrează
la grupele de vârstă sub 65 ani

Răspuns: a, e

75.În care din localizările de mai jos s-au identificat factori


etiologici alimentari?

19
a. cancerul gastric
b. cancerul hepatic primitiv
c. cancerul renal
d. cancerul de rinofaringe
e. cancerul de endometru

Răspuns: a, b, d, e

76.Factorii, care contribuie la invazia locală a tumorii, sunt :


a. scăderea adezivităţii reciproce a celulelor tumorale
b. creşterea mobilităţii celulelor tumorale
c. secreţia de substanţe litice de către celulele tumorale
d. pierderea inhibiţiei de contact în populaţiile celulare tumorale
e. nici una din propoziţiile de mai sus nu este exactă

Răspuns: a, b, c, d

77.Creşterea mortalităţii prin cancer de col uterin în ţara noastră


se datorează:
a. creşterii duratei medii de viaţă
b. creşterii natalităţii
c. acţiunilor de depistare şi educaţie sanitară deficitare
d. diagnosticului şi tratamentului incorect al displaziilor de col
e. liberalizării şi promiscuităţii sexuale

Răspuns: c, d, e

78.Creşterea consumului de fibre vegetale şi fructe poate reduce


semnificativ riscul pentru cancer la care din urmatoarele
localizări?
a. vezica urinară
b. prostata
c. stomacul
d. colonul şi rectul
e. plămânul

Răspuns: c, d, e

79.Pentru care din localizările de mai jos a fost demonstrat rolul


cancerigen al virusurilor ?

20
a. rinofaringe
b. tiroidă
c. col uterin
d. ficat
e. plămân

Răspuns: a, c, d

80.Localizările tumorale, pentru care s-a stabilit o cauză


hormonală, sunt următoarele:
a. col uterin
b. testicol
c. hipofiză
d. os
e. corp uterin

Răspuns: b, d, e

81.Obiectivele bilanţului preterapeutic la un bolnav oncologic


sunt :
a. stabilirea extinderii anatomice a bolii
b. explorarea bolnavului în vederea intervenţiei chirurgicale
c. stabilirea potenţialului evolutiv sau agresivităţii biologice a
tumorii
d. selecţionarea bolnavilor pentru tratamente hormonale
e. stabilirea reactivităţii bolnavului

Răspuns: a, c, e.

82.Pentru care din localizările tumorale de mai jos există un


factor etiologic cunoscut, care poate fi controlat prin măsuri de
profilaxie primară?
a. plămân
b. esofag
c. rinichi
d. ficat
e. melanom

Răspuns: a, b, d, e.

21
83.Patul de spital trebuie să corespundă următoarelor criterii:
a. să fie comod şi să-i asigure relaxarea
b. să se poată aşeza la marginea patului
c. partea utilă cu înălţimea de 80cm
d. partea utilă cu înălţimea de 60cm
e. să fie accesibil din toate laturile

Răspuns: a, b, d, e.

84.Pentru prevenirea escarelor se pot utiliza:


a. saltele antidecubit
b. perne pufoase
c. saltele pneumatice compartimentate
d. saltele cu apă
e. nu necesită măsuri de prevenire speciale

Răspuns: a, c, d.

85.Poziţia semişezândă a bolnavului în pat este indicată în situaţii


de:
a. afecţiuni cardiace şi pulmonare
b. după unele intervenţii chirurgicale
c. bolnavi vârstnici, pentru prevenirea pneumoniei hipostatice
d. convalescenţă
e. colaps vascular

Răspuns: a, b, c, d.

86.Mobilizarea bolnavilor după şedere îndelungată la pat se


efectuează, controlând:
a. pulsul
b. tensiunea arterială
c. frecvenţa respiraţiei
d. diureza
e. curba ponderală

Răspuns: a, b, c.

87.Îngrijirea cavităţii bucale la bolnavii inconştienţi se face cu:


a. lichid de gargară în cantitate suficientă

22
b. tampon îmbibat în glicerină boraxată
c. pastă de dinţi
d. tampon îmbibat în zeamă de lămâie
e. albastru de metil

Răspuns: b, d.

88.Poziţia forţată a bolnavului în pat poate avea următoarele


cauze:
a. reacţie de apărare conştientă sau inconştientă a organismului
b. măsură terapeutică
c. măsură profilactică
d. modificări patologice produse de boală
e. impusă de personalul medical de îngrijire

Răspuns: a, b, c, d.
89.Factorii favorizanţi locali pentru apariţia escarelor de decubit
pot fi:
a. umezeală locală (urină, fecale, diverse secreţii)
b. imobilizare în aceeaşi poziţie, timp mai îndelungat
c. folosirea de pudră de talc
d. căldură umedă excesivă
e. neregularităţi ale lenjeriei de pat şi de corp

Răspuns: a, b, d, e.

90.Tratamentul escarelor se efectuează prin:


a. căldură umedă locală
b. crearea unui mediu local uscat şi cât se poate de steril
c. medicaţie locală epitelizantă
d. aplicări locale de antibiotice şi pomezi revulsive
e. tratament chirurgical

Răspuns: b, c, d, e.

91.Sarcinile asistentului medical în pregătirea şi asistarea


examinărilor clinice, sunt:
a. pregătirea psihică a bolnavului
b. dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului
c. deservirea medicului cu instrumentar

23
d. purtarea de discuţii cu bolnavul, în timp ce îl examinează
medicul
e. aşezarea bolnavului în pat după examinare şi facerea patului

Răspuns: a, b, c, e.

92.Pentru tuşeul rectal, poziţia bolnavului poate fi:


a. şezândă
b. genu-pectorală
c. ginecologică (la femei)
d. decubit lateral, cu coapsele flectate pe abdomen
e. indiferentă

Răspuns: b, c, d

93.Pe foaia de temperatură se notează obligatoriu:


a. scurt istoric al bolii
b. pulsul
c. temperatura
d. tensiunea arterială
e. diureza

Răspuns: b, c, d, e.

94.Paloarea instalată rapid poate ascunde:


a. hemoragie masivă urinară (hematurie)
b. hemoragie ocultă
c. hemoragie digestivă superioară (hematemeză, melena)
d. stare febrilă
e. hemoragie respiratorie (hemoptizie)

Răspuns: a, c, e.

95.Pe foaia de temperatură se menţionează cu:


a. steluţă - frisonul
b. săgeţi roşii - transfuziile de sânge sau preparate sanguine
c. linie roşie întreruptă - temperatura
d. linie albastră continuă - pulsul
e. coloane roşii - tensiunea arterială

24
Răspuns: a, b, e.

96.Măsurarea pulsului la pacientul internat se face :


a. în repaus fizic şi psihic
b. după efort
c. pe durata unui minut
d. în şanţul radiar
e. cel puţin o dată pe zi

Răspuns: a, c, d, e.

97. Produsele biologice normale, care se pot recolta de la bolnavi,


pot fi:
a. sângele
b. urina
c. materiile fecale
d. lichidul cefalo-rahidian
e. lichidul de ascită

Răspuns: a, b, c, d.

98.Sângele pentru hemocultură se recoltează :


a.de obicei seara
b. în plin frison
c. după începerea tratamentului antibiotic
d. la cel puţin 24 ore de la terminarea tratamentului cu
antibiotice
e. indiferent când

Răspuns: b, d.

99.Recoltarea urinii se efectuează:


a.de obicei dimineaţa
b. în vase de sticlă cilindrice, gradate
c. din urina strânsă în timpul nopţii
d. prin sondaj vezical, dar numai la copii şi numai în scop
diagnostic
e. prin puncţionarea sondei, la bolnavii cu sondă vezicală
permanentă

25
Răspuns: a, b, e.

100.Cavităţile seroase, din care se pot recolta revărsate, pot fi:


a.stomacul
b. cavitatea pleurală
c. cavitatea peritoneală
d. pericardul
e. cavitatea articulară

Răspuns: b, c, d, e.

101.Recoltarea de sânge capilar se practică pentru determinarea:


a.tabloului sanguin
b. cantitativă a hemoglobinei
c. numărului de reticulocite
d. timpului de sângerare şi coagulare
e. sideremiei

Răspuns: a, b, c, d

102.Testele cutanate alergice de diagnostic mai des folosite sunt:


a.IDR-Mantoux - pentru TBC
b. IDR-Burnet - pentru bruceloză
c. IDR-Cassoni - pentru chistul hidatic
d. Reacţia Dick - pentru scarlatină
e. IDR - pentru trichineloză

Răspuns: a, b, c, e

103.Pregătirea bolnavilor pentru examinarea radiologică


înseamnă:
a. asigurarea temperaturii corespunzătoare bolnavului dezbrăcat
b. completarea biletului de trimitere de către medic
c. înştiinţarea serviciului de radiologie despre examinarea cerută
d. transportul bolnavului, însotit de asistenta de salon şi documente
medicale
e. pregătirea psihică a bolnavilor

Răspuns: a, c, d, e

26
104. Examinarea radiologică a colonului, cu metoda dublului
contrast, poate evidenţia:
a. stenoze
b. polipi
c. tumori
d. diverticuli
e. hernie hiatală

Răspuns: a, b, c, d

105.Pregătirea pentru examinarea ultrasonografică a


abdomenului presupune:
a. administrarea unei medicaţii absorbante a gazelor
b. cu cel puţin 24 de ore înainte, bolnavul rămâne nemâncat
c. pentru examinarea organelor din micul bazin, vezica urinară
golită
d. medicaţie purgativă, la nevoie
e. ingerarea a 500-700 ml de lichide, cu 30 minute înainte de
examinare

Răspuns: a, d

106.Endoscopia se foloseşte în examinarea organelor cavitare,


cum ar fi:
a. esofagul
b. stomacul
c. rectul
d. colonul
e. colecistul

Răspuns: a, b, c, d

107.Pregătirea pentru colonoscopie constă din:


a. regim dietetic sărac în reziduuri, din preziua examinării
b. clismă evacuatorie cu apă caldă sărată, cu 3 ore înaintea
efectuării
c. pregătirea materialelor ca: rectoscopul, uleiul de vaselină,
mănuşi, etc.

27
d. două clisme: una seara, a doua dimineaţa, cu o ora înainte de
examinare
e. premedicaţie cu 10 mg Diazepam i.v., Scobutil, eventual
Mialgin

Răspuns: a, b, c, e

108.Obiectivele tratamentelor administrate bolnavilor pot fi:


a. agentul etiologic al bolii
b. ameliorarea tulburărilor funcţionale
c. tratarea simptomelor, care alterează calitatea vieţii
d. luarea de măsuri cât mai puţin costisitoare
e. administrarea preferabilă în condiţii de spitalizare

Răspuns: a, b, c

109.După mijloacele terapeutice folosite, deosebim:


a. tratament psihoterapic
b. tratament igieno-dietetic
c. tratament fizioterapeutic
d. tratament medicamentos
e. tratament naturist

Răspuns: b, c, d

110.*Căile de administrare ale medicamentelor pot fi:


a. în aplicaţii locale
b. pe cale bucală
c. sub formă de injecţii
d. în administrări intracavitare
e. toate răspunsurile de mai sus

Răspuns: e

111.*Repausul fizic relativ înseamnă că bolnavul:


a. stă la pat majoritatea timpului, coborând numai pentru necesităţi
personale
b. se scoală din pat pentru necesităţi personale şi plimbări
progresive de recuperare
c. nu părăseşte patul decât în orele de vizită

28
d. nu părăseşte patul deloc
e. ţine în repaus numai anumite părţi ale corpului

Răspuns: b

112.Repausul intelectual se recomandă în:


a. hepatita acutaă
b. cardiopatii
c. nevroze
d. fracturi cu imobilizare
e. psihoze

Răspuns: a, b, c, e

113.Alimentaţia bolnavului urmăreşte:


a. acoperirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului
b. asigurarea aportului de săruri minerale, vitamine şi
microelemente
c. câstig ponderal de cel puţin 10% din greutate
d. favorizarea vindecarea
e. asigurarea principiilor alimentare după toleranţa şi opţiunea
pacientului

Răspuns: a, b, d

114.Necesităţile calorice în repausul absolut la pat sunt de:


a. 15 calorii/kilo-corp în 24 h
b. 20 calorii/kilo-corp în 24 h
c. 25 calorii/kilo-corp în 24 h
d. cu 10-15% mai mici la bătrâni şi la copii
e. cu 20-30% mai mari în secţiile de pediatrie

Răspuns: c, e

115.Necesităţile calorice crescute se impun în:


a. stări febrile, cu 13% pentru fiecare grad de temperatură
b. distrucţii de ţesuturi, care necesită un aport caloric suplimentar
de 10%
c. boli cu metabolism crescut
d. caşexia neoplazică

29
e. stări de agitaţie şi/ sau contracţii musculare, până la 30%

Răspuns: a, b, c, e

116.Calculul caloriilor se efectuează, ţinând cont de:


a. provenienţa animală sau vegetală a alimentelor
b. numărul zilelor de conservare, cu atenţie la data expirării
c. greutatea bolnavului, controlată la internare şi în evoluţie, pe
perioada internării
d. calcularea valorilor calorice ale alimentelor, pe bază de tabele
e. valoarea energetică a principiilor alimentare ca: proteine, lipide,
glucide şi vitamine

Răspuns: c, d

117.*Regimul alimentar al bolnavului trebuie să asigure


următoarele necesaruri calitative:
a. hidraţi de carbon în cantităţi nelimitate
b. proteine de origine animală
c. vitamine liposolubile
d. grăsimi de origine vegetală
e. toate principiile alimentare, în proporţie calculată, după
necesarul individual (dupa boală)

Răspuns: e

118.Aportul de glucide se măreşte în:


a. stări febrile
b. stări caşectice
c. denutriţie
d. afecţiuni hepatice
e. afecţiuni renale în diabetul zaharat

Răspuns: a, b, c, d

119.Rolul proteinelor în organism este complex, ele participând


la:
a. sinteza şi secreţia de hormoni şi enzime
b. reglarea parţială a tensiunii arteriale
c. acoperirea parţială a nevoilor energetice

30
d. buna funcţionare a sistemului imunitar
e. menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui (prevenirea şi
combatere edemelor)

Răspuns: a, c, d, e

120.Necesarul zilnic de proteine este:


a. 1-1,5 g/ kilo-corp
b. 2-3 g/ kilo-corp, în caz de pierderi
c. cantitatea care să acopere aproximativ 10-15% din necesarul
total de calorii/ 24 ore
d. 70% din proteine trebuie să fie de origine animală
e. restul de 30%, de provenienţă vegetală, care conţin toţi acizii
aminaţi esenţiali

Răspuns: a, b, c

121.Cantitatea necesară zilnică de lipide este:


a. 2-2,5 g/ kilo-corp, pentru un organism sănătos
b. 30-40% din raţia energetică totală
c. aport crescut în caz de hipertiroidie şi caşexie
d. 1-1,5 g/ kilo-corp
e. Aport scăzut în insuficienţa hepatică, pancreatică şi acido-
cetoza diabetică

Răspuns: b, c, d, e.

122.Necesarul zilnic de apă şi săruri minerale, cu rol structural şi


catalizator, este:
a. 1500-2000.ml lichide pentru organismul sănătos
b. aport crescut de lichide şi săruri în febră, diaree, vărsături, arsuri
extinse, fistule
c. aport scăzut de lichide în edeme, insuficienţă cardiacă,
hipertensiune, deshidratare
d. Na – 4 g/zi, K – 3-4 g/zi, Ca – 2 g/zi
e. pierderile de lichide se complectează printr-o alimentaţie
semilichidă şi păstoasă

Răspuns: b, d.

31
123.Regimurile alimentare dietetice se stabilesc în funcţie de:
a. aalitatea alimentelor
b. aantitatea alimentelor
c. patologia existentă
d. modul de preparare
e. modul de servire

Răspuns: a, b, c, d.

124.Aplicaţiile reci au efect:


a. tonifiant
b. stimulator
c. regenerator
d. anesteziant până la necroză, la sistemul nervos central
e. antispastic

Răspuns: a, b, c, d.

125.Frigul, sub formă uscată, se poate aplica, ca şi:


a. pungi cu gheaţă prin intermediul unui prosop, flanel
b. pungi cu gheaţă direct pe piele, în anumite situaţii de urgenţă
c. recipiente speciale din cauciuc sau metal
d. crioterapie în spasme vasculare, glomerulonefrită acută, infecţii
urinare
e. hidrofoare

Răspuns: a, c, e.

126.Compresele reci, ca şi formă de aplicaţie umedă, se indică în:


a. inflamaţii, edeme
b. hemoragii
c. ameliorarea durerilor localizate
d. hipotermie
e. stări febrile

Răspuns: a, b, c, e.

127.*Fricţiunile, ca metodă hidroterapeutică, se folosesc în caz


de:
a. afecţiuni inflamatorii cutanate

32
b. supuraţii
c. reacţii alergice
d. flebite
e. afecţiuni inflamatorii ale aparatului respirator

Răspuns: e

128.Băile curative parţiale alternante se aplică:


a. pentru extremităţi
b. în două vase: unul cu apă rece de 15-18˚C, altul cu apă caldă de
40˚C
c. membrele, prima dată se introduc în apă rece timp de 20-60
secunde, apoi în cea caldă timp de 2-3 min.
d. în 10-12 şedinţe zilnice
e. de 2-3 ori zilnic, în caz de hemoroizi

Răspuns: a, b

129.Aplicaţiile calde înseamnă:


a. folosirea de temperaturi cu cel puţin 5 grade peste cea
indeferentă
b. obţinerea de efecte antispastice
c. efect hipotensor prin vasodilataţie periferică
d. aplicarea căldurii uscate direct pe ţesuturi
e. comprese fierbinţi la 45-55˚C

Răspuns: b, c, d, e

130.Cataplasmele umede, cu substanţe păstoase vegetale se aplică


în:
a. infecţii ale ţesutului celular subcutanat
b. afecţiuni ORL
c. mialgii, artralgii, spasme musculare
d. colecistită acută flegmonoasă
e. artrite subacute şi cronice

Răspuns: a, b, c, e.

33
131.*Băile calde se folosesc:
a. sub formă de băi calde obişnuite, la temperatura de 45-50˚C
b. sub formă de băi fierbinţi, la temperatura de peste 50˚C, cu
durata de 60 de minute
c. în stări febrile
d. în afecţiuni acute articulare
e. în hipotermii

Răspuns: e.

132.În toate cazurile de utilizare terapeutică a căldurii trebuie


luate următoarele măsuri:
a. aport suficient de calorii
b. asigurarea cantităţii suficiente de lichide
c. supravegherea atentă a funcţiilor vitale la bolnavii cardiaci
d. la băile cu aburi generale, durata maximă de 5-15 minute
e. în cazul băilor de aburi parţiale, se foloseşte apă de cel puţin
90˚C

Răspuns: b, d

133.Petele de mucegai de pe lenjerii se curăţă cu:


a. amoniac
b. oxalat de sodiu 20%
c. apă
d. clor
e. alcool

Răspuns: a, b, c

134.Petele de gudron se curăţă cu:


a. albastru de metil
b. aăpun
c. aterebentină
d. benzină
e. alcool

Răspuns: b, c, d, e

34
135.Petele de fructe se curăţă cu:
a. lapte dulce
b. soluţie de bisulfit de sodiu acidifiat cu acid clorhidric
c. apă
d. alcool
e. benzină

Răspuns: a, b, c

136.Petele de iod se curăţă cu:


a. hidroxid de amoniu
b. tiosulfat de sodiu 10%
c. apă
d. vitamina C în soluţie
e. alcool

Răspuns: a, b, d

137.Pentru conservarea materialelor alterabile, frigiderul are rolul


de:
a. a împiedica degradarea acestora
b. a schimba compoziţia acestora
c. a reduce sau a opri dezvoltarea microorganismelor
d. a asigura stabilitatea medicamentelor termolabile
e. a asigura păstrarea vitaminelor în fructe şi legume

Răspuns: a, c, d, e

138.Întreţinerea frigiderelor din saloane constă din:


a. deszăpezire la 10-20 de zile
b. se spală tot interiorul cu apă caldă
c. se lasă deschis să se usuce după spălare
d. garniturile de etanşeizare ale uşii se spală separat
e. se spală cu alcool

Răspuns: a, b, c, d

139.În lipsa tărgilor, transportul primar al pacienţilor se poate


face cu mijloace improvizate:
a. scaun cu spătar

35
b. pătură
c. sac de plastic
d. covor
e. palton fixat pe bază de lemn

Răspuns: a, b, d, e

140.Transportul secundar şi cel în incinta spitalului este


obligatoriu la următoarele categorii de bolnavi:
a. bolnavi în stare de şoc
b. bolnavi cu stare generală bună
c. bolnavi suspecţi sau confirmaţi cu infarct miocardic
d. bolnavi cu afecţiuni ale membrelor inferioare
e. bolnavi cu insuficienţă cardio-pulmonară gravă

Răspuns: a, c, d, e

141.În cursul transportului prematurului, asistenta însoţitoare va


urmări în permanenţă funcţiile vitale ale acestuia:
a. diureza
b. respiraţia
c. circulaţia
d. termoreglarea
e. pulsul

Răspuns: b, c, d, e

142.Tăviţa renală se poate folosi pentru:


a. colectarea urinii
b. colectarea materiilor fecale
c. captarea vărsăturilor
d. strângerea tampoanelor
e. strângerea instrumentelor întrebuinţate

Răspuns: c, d, e

143.*Tuburile de cauciuc şi de material plastic se utilizează ca şi


accesorii pentru diferite dispozitive:
a. irigatoare
b. aparate de alimentaţie artificială

36
c. aparate e aspiraţie a secreţiilor
d. transfuzii de sânge
e. toate răspunsurile de mai sus.

Răspuns corect: e

144.Manopere, investigaţii şi tratamente, ce se efectuează în


decubit lateral, sunt:
a. administrarea clismelor şi a supozitoarelor
b. consultul abdominal
c. puncţia lombară
d. măsurarea temperaturii rectale
e. sondajul vezical

Răspuns: a, d

145.Dispneea de repaus este o dispnee permanentă, care apare


inclusiv în poziţia de ortopnee; ea poate avea ca şi cauză:
a. tulburări de reglare centrală
b. efortul fizic
c. obstacol în căile respiratorii
d. tulburări circulatorii
e. mici sângerări

Răspuns: a, c, d

146.Dispneea de efort apare în:


a. boli ale aparatului cardio-vascular
b. anemii
c. repaus
d. somn
e. tumori genitale

Răspuns: a, b.

147.Dispneea inspiratorie apare în:


a. paralizia incompletă a muşchilor respiratorii
b. obstacol al căilor respiratorii
c. postprandial
d. astm bronşic

37
e. pneumonii

Răspuns: a, b, e

148.Poliuria durabilă apare în:


a. diabet zaharat
b. deshidratare
c. stare febrilă
d. scleroză renală
e. diabet insipid

Răspuns: a, d, e.

149.Culoarea urinii depinde de:


a. densitate
b. cantitate
c. unele boli
d. băuturi colorate, acidulate
e. expunere la soare a pacientului

Răspuns: a, b, c.

150.Medicamente, care schimbă culoarea urinii, sunt:


a. Furazolidon
b. Rifampicină
c. Omeran
d. Oxaciclină
e. Piramidon, Algocalmin

Răspuns: a, b, e

151.*Vărsături fecaloide apar în:


a. hepatite
b. infarct miocardic
c. ocluzie intestinală
d. pneumonii
e. gastrite

Răspuns: c

38
152.Hematemeza – vărsăturile sangvinolente şi de sânge pur se
datorează unor:
a. boli ale stomacului
b. boli de sânge - coagulopatii
c. tratamente anticoagulante
d. pneumonii
e. TBC pulmonar

Răspuns: a, b, c.

153.Elemente patologice apărute în scaun pot fi:


a. apă
b. mucus
c. puroi
d. sânge
e. alimente parţial digerate

Răspuns: b, c, d.

154.Scăderea corporală rapidă apare în cazul:


a. eliminării edemelor
b. eliminării ascitei
c. administrării unor diuretice
d. după efort fizic
e. unei diareei severe

Răspuns: a, b, c, e.

155.Se cântăresc zilnic pacienţii cu:


a. insuficienţă cardiacă
b. TBC pulmonar
c. tratamente cu cortizon
d. tratamente cu diuretice
e. sindrom diareic

Răspuns: a, c, d, e

156.Scurgeri patologice vaginale la femei apar:


a. la ciclu menstrual
b. în infecţii genitale

39
c. în tumori genitale
d. în afecţiuni renale
e. după avorturi

Răspuns: b, c, e.

157.*Leucoreea este:
a. scaun cu sânge
b. spută purulentă
c. secreţie nazală patologică
d. secreţie vaginală patologică
e. scurgere sangvinolentă vaginală

Răspuns: d.

158.Paloarea persistentă poate avea ca şi cauză:


a. anemia
b. icterul
c. irigaţia insuficientă cronică a pielii
d. efortul
e. bolile consumptive

Răspuns: a, c, e.

159.Roşeaţa intensă a pielii poate să apară în:


a. febră
b. emoţii
c. efort fizic
d. anemii
e. şoc hemoragic

Răspuns: a, b, c

160.Erupţiile cutanate se pot întâlni în:


a. icter
b. anemii
c. reacţii alergice
d. boli infecţioase
e. alergii medicamentoase

40
Răspuns: c, d, e

161.Sunt considerate mişcări involuntare următoarele:


a. Miocloniile
b. torticolisul
c. tremurăturile
d. flexia antebraţului
e. mişcările coreice

Răspuns: a, c, e

162.*Epistaxisul este:
a. hemoragie vaginală
b. urină hipercromă
c. scurgere patologică din cavitatea auriculară
d. sângerare din cavitatea nazală
e. sângerarea gingiilor

Răspuns: d

163.*La bolnavii alcoolici, semnul major al abstinenţei este:


a. paloarea
b. roşeaţa
c. tremurăturile grosolane, generalizate
d. transpiraţii
e. setea

Răspuns: c

164.Cele mai importante caractere ale durerii sunt următoarele:


a. intensitatea
b. localizarea
c. culoarea
d. durata
e. iradierea

Răspuns: a, b, d, e

165.*Intradermoreacţia se efectuează:
a. pe suprafaţa de flexie a antebraţului

41
b. pe zona fesieră
c. pe pielea păroasă a capului
d. pe lobul urechii
e. pe tegumente abdominale

Răspuns: a.

166.Examinarea radiologică a colonului se efectuează prin:


a. irigografie
b. endoscopie
c. Rx nativ
d. tuşeu rectal
e. laparotomie

Răspuns: a, c

167.Colecistografia este contraindicată în:


a. fractură osoasă
b. hipertermie
c. insuficinţă renală acută
d. colecistită acută
e. icter grav

Răspuns: a, b, c

168.Examenul radiologic al rinichilor se poate efectua prin:


a. radiografie simplă
b. urografie
c. pielografie ascendentă
d. ecografie
e. pasaj baritat

Răspuns: a, b, c

169.*Cu ajutorul bronhoscopului se poate examina:


a. stomacul
b. rinichii
c. bronşiile
d. esofagul

42
e. laringele

Răspuns: c.

170.Rectul se examinează cu:


a. laringoscop
b. rectoscop
c. bronhoscop
d. tuşeu rectal
e. specul vaginal

Răspuns: b, d

171.Pentru efectuarea colposcopiei este necesară:


a. masă ginecologică
b. colposcop
c. soluţie lugol
d. substanţă de contrast
e. soluţie de acid acetic 3%

Răspuns: a, b, c, e

172.Scintigrafia se poate utiliza ca metodă de explorare a


următoarelor organe respectiv sisteme:
a. sistem osos
b. sistem nervos central (SNC)
c. tiroidă
d. ficat
e. sistem muscular

Răspuns: a, b, c, d

173.*Principiul echităţii în activitatea de nursing comunitar se


refe*ră la:
a. nediscriminarea între pacienţi;
b. doar îngrijiri medicale;
c. îngrijiri medicale şi sociale;
d. îngrijiri în sisteme de asigurări private;
e. îngrijiri la domiciliu.

43
Răspuns: a

174.Nursingul comunitar are drept domeniu furnizarea de servicii


de îngrijiri către:
a. pacienţi în mod individual;
b. populaţie sănătoasă;
c. pacienţilor din clinici;
d. pacienţi din centre medicale;
e. elevi.

Răspuns: a, b, c, d, e

175.Elementele de îngrijire acordate de asistenţii comunitari sunt:


a. menţinerea funcţiilor vitale;
b. diagnosticul medical al afecţiunilor cronice;
c.optimizarea somnului şi odihnei;
d. diagnosticul medical al afecţiunilor acute;
e. procurarea hranei pacienţilor.

Răspuns: a, c

176.Activitatea asistenţilor comunitari este ghidată de


următoarele principii:
a. echitate;
b. etică;
c. cooperare internaţională;
d. remuneraţie;
e. cerere-ofertă.

Răspuns: a, b

177.În luarea unor decizii etice, asistenţii comunitari trebuie să


urmărească:
a. colectarea datelor;
b. ierarhizarea prioritătilor;
c. clasificarea socială a pacienţilor;
d. atitudinea familiei;
e. dovedirea statutului de asigurat.

44
Răspuns: a, b

178.Principiile avute în vedere de către asistenţii comunitari în


procesul de îngrijiri sunt:
a. principiul beneficiului;
b. principiul autonomiei;
c. principiul calităţii;
d. principiul perfecţionării continue a cunoştinţelor;
d. principiul socializării.

Răspuns: c, d

179.Asistenţii comunitari au rol în:


a. îngrijirea primară;
b. rezolvarea în mod independent a urgenţelor medicale;
c. îngrijirea pe termen lung;
d. rezolvarea unor probleme juridice ale pacienţilor;
e. intermedierea conflictelor din familiile pacienţilor.

Răspuns: a, c

180.*Responsabilităţile generale ale asistenţilor comunitari în


îngrijirile a. primare de sănătate sunt:
b. diagnosticul medical al bolii acute;
c. prevenirea complicaţiilor;
d. tratamentul bolii identificate;
d. modificarea tratamentului în absenţa unor rezultate
satisfăcătoare;
e. diagnosticul medical al bolii cronice şi prescrierea
tratamentului.

Răspuns: b

181.Responsabilităţile medicale ale asistenţilor comunitari în


îngrijirile primare de sănătate sunt:
a. supravegherea stării de sănătate a gravidei, lăuzei, sugarului;
b. diagnosticarea şi tratarea bolilor acute;
c. prescrierea unor regimuri alimentare specifice vârstei şi
afecţiunii pacientului;
d. prevenirea complicaţiilor;

45
e. internarea în spital a pacienţilor.

Răspuns: a, d

182.*Manifestările de dependenţă identificate de asistenţii


comunitari (semne sau simptome) în tulburările stării de
conştienţă pot fi:
a. dezorientarea;
b. halucinaţiile;
c. fuga de idei;
d. delirul;
e. amnezia.

Răspuns: a

183.Manifestările de dependenţă identificate de asistenţii


comunitari (semne sau simptome) în tulburările gândirii sunt:
a. fuga de idei;
b. halucinaţiile;
c. furia;
d. incoerenţa în vorbire;
e. coma.

Răspuns: a, d
184.* Manifestările de dependenţă identificate de asistenţii
comunitari (semne sau simptome) în tulburările de memorie
sunt:
a. coma;
b. halucinaţiile;
c. amnezia;
d. retardul mental;
e. ruria.

Răspuns: c

185.Tulburările afective ale pacienţilor pot fi:


a. furia;
b. amnezia;
c. apatia;
d. logoreea;

46
e. saţietatea.

Răspuns: a, c

186.Delirul poate fi:


a. de gelozie;
b. erotic;
c. depresiv;
d. religios;
e. anxios.

Răspuns: a, b, d

187.Tulburările activităţii motorii sunt:


a. restrângerea activităţii;
b. lentoarea ideativă;
c. fuga de idei;
d. agitaţia motorie;
e. debilitatea mentală.

Răspuns: a, d

188.Tulburările inteligenţei sunt:


a. coma;
b. debilitatea mentală;
c. retardul mental;
d. imbecilitatea;
e. agitaţia psihomotorie.

Răspuns: b, c, d

189.Problemele posibile ale femeii gravide în primul trimimestru


de sarcină sunt:
a. greţuri;
b. vărsături;
c. semne de fals travaliu;
d. dispariţia ciclului menstrual;
e. travaliul adevărat.

Răspuns: a, b, d

47
190.Obiectivele activităţii asistenţilor comunitari pentru femeia
gravidă sunt:
a. să cunoască toate modificările ce apar în timpul sarcinii;
b. să fie informată despre adaptările corpului său la sarcină;
c. igiena corporală a nou-născutului;
d. să primească toate informaţiile cu privire la naştere şi travaliu;
e. internarea în Maternitate.

Răspuns: a, b, d

191.Obiectivele asistenţilor comunitari în îngrijirea sugarului


sunt:
a. îngrijirea corporală;
b. diagnosticul medical al bolilor acute;
c. recomandări de alimentaţie;
d. instruirea mamei;
e. diagnosticul medical al bolilor cronice.

Răspuns: a, c, d

192.Obiectivele esenţiale ale îngrijirii sugarului sunt:


a. asistenţa efectivă;
b. alimentaţia;
c. călirea organismului;
d. profilaxia rahitismului;
e. procurarea lenjeriei.

Răspuns: a, c, d

193.Care dintre următoarele situaţii pot fi considerate


contraindicaţii ale vaccinării:
a. hipersensibilitate cunoscută;
b. copii cu antecedente de boli acute;
c. copii cu SIDA sau HIV;
d. dezordini imunitare;
e. starea de sănătate.

Răspuns: a, c, d

48
194.*Simptomele cognitive ale demenţelor sunt:
a. agitaţia;
b. tulburări de memorie;
c. tulburări de limbaj;
d. tulburări de dispoziţie;
e. coma.

Răspuns: b

195.*Memoria afectată în maladia Alzheimer se referă la:


a. memoria de scurtă durată;
b. amintirile din copilărie;
c. întâmplări recente;
d. informaţii noi;
e. surditate.

Răspuns: a

196.Ideile delirante ale bolnavului cu demenţă sunt:


a. idei de furt;
b. idei de abandon;
c. halucinaţii auditive;
d. chiriaşul fantoma;
e. euforia.

Răspuns: a, d

197.Calea de administrare a vaccinurilor poate fi:


a. intradermic;
b. intravenos;
c. intramuscular;
d. oral;
e. intraauricular.

Răspuns: a, c, d

198.Rolul asistenţilor comunitari în trimestrul III de sarcină este


să instruiască gravida în scopul:
a. recunoaşterii semnelor ce prevestesc naşterea;

49
b. recunoaşterii semnelor de sarcină;
c. ameliorării anxietăţii;
d. recunoaşterea semnelor de debut ale travaliului;
e. sarcinilor ulterioare.

Răspuns: a, c, d

199.La pacienţii preşcolari şi şcolari asistenţii comunitari


urmăresc:
a. dezvoltarea somatică;
b. prevenirea accidentelor;
c. dezvoltarea psihică;
d. performanţele şcolare;
e. prezenţa la programul de studiu.

Răspuns: a, b, c

200. Hemoptizia se manifestă prin:


a. sânge cu resturi alimentare;
b. sânge aerat;
c. anamneză pentru afecţiuni respiratorii;
d. sânge roşu, proaspăt;
e. sânge negru coagulat.

Răspuns: b, d

201. Criza de astm bronşic se manifestă prin:


a. dispnee cu caracter expirator;
b. dispnee cu caracter inspirator;
c. tuse cu expectoraţie perlata;
d. stare prodromală
e. anurie.

Răspuns: a, c, d

202.Care sunt obiectivele activităţii asistenţilor comunitari în


criza de astm bronşic:
a. promovarea alimentaţiei optime;
b. prevenirea complicaţiilor;

50
c. combaterea crizei de astm bronşic;
d. ameliorarea toleranţei la efort;
e. alimentaţia pe sondă nazo-gastrică.

Răspuns: b, c, d

203.Intervenţia asistenţilor comunitari la bolnavul cu astm


bronşic vizează:
a. ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale;
b. hidratarea corespunzătoare a bolnavului;
c. prescrierea tratamentului corespunzător simptomelor;
d. educaţia pacientului privind prevenirea crizelor de astm;
e. recomandarea perfuziei endo-venoase.

Răspuns: a, b, d

204.Manifestările clinice ale pneumoniei pneumococice sunt:


a. leucocitoză cu neutropenie;
b. frison unic solemn;
c. junghi toracic;
d. febră;
e. VSH crescut.

Răspuns: b, c, d

205.*Problemele respiratorii ale pacientului cu pneumonie


bacteriană acută sunt:
a. dispnee;
b. potenţialul de complicaţii cardiace;
c. halucinaţiile;
d. vărsăturile;
e. tahicardia.

Răspuns: a

206.*Modificările clinice prezente în pneumonia bacteriană acută


sunt:
a. ASLO crescut;
b. starea generală alterată;
c. radiografie toracică cu modificări;

51
d. examen spută cu pneumococi, streptococi;
e. VSH creacut.

Răspuns: b

207.Obiectivele îngrijirii bolnavului cu pneumonie bacteriană


acută sunt:
a. combaterea infecţiei;
b. cronicizarea lentă a bolii;
c. îmbunătăţirea respiraţiei;
d. prevenirea complicaţiilor;
e. vaccinarea obligatorie antipneumococică.

Răspuns: a, c, d

208.Intervenţiile asistenţilor comunitari în pneumonia bacteriană


acută sunt:
a. umidificarea aerului;
b. monitorizarea funcţiilor vitale;
c. administrarea tratamentului medicamentos prescris;
d. imobilizarea bolnavului la pat pe perioada bolii;
e. comunicarea prognosticului bolii.

Răspuns: a, b, c

209.Circumstanţele de apariţie a pleureziilor sunt:


a. afecţiuni pulmonare;
b. reumatism articular acut;
c. hepatite acute virale;
d. traumatismele;
e. expunerea la radiaţiiile ultraviolete.

Răspuns: a, b, d

210.Asistenţa comunitară se adresează următoarelor categorii de


persoane:
a. cu dizabilităţi şi boli cronice;
b. cu nivel economic sub pragul sărăciei;
c. salariaţilor cu asigurare medicală;
d. su nivel educaţional scăzut;

52
e. nici uneia dintre aceste categorii.

Răspuns: a, b, d

211.Care dintre următoarele tipuri de criză pot fi identificate de


asistenţii comunitari:
a. criza maturaţională;
b. criza situaţională;
c. criza catastrofică;
d. criza socială;
e. criza morală.

Răspuns: a, b, d

212.Care dintre următoarele activităţi pot fi cuprinse în stadiul de


previzită la domiciliu pacientului:
a. contactul social;
b. pregătirea echipamentului necesar;
c. efectuarea de rapoarte despre cazul investigat;
d. îndepărtarea echipamentului contaminat;
e. îndepărtarea reziduurilor menajere.

Răspuns: a, b, d

213.La patul de spital trebuie să corespundă următoarelor criterii:


a. să fie comod şi să-i asigure relaxare pacientului
b. să se poata aşeza la marginea patului
c. partea utilă cu înălţimea de 80cm.
d. partea utilă cu înălâimea de 60cm.
e. să fie accesibil din toate laturile

Răspuns: a, b, d, e

214.Pentru prevenirea escarelor se pot utiliza:


a. saltele antidecubit
b. perne pufoase
c. saltele pneumatice compartimentate
d. saltele cu apă
e. nu necesită măsuri de prevenire speciale

53
Răspuns: a, c, d

215.Poziţia semişezândă a bolnavului în pat este indicată în


situaţii de:
a. afecţiuni cardiace şi pulmonare
b. după unele intervenţii chirurgicale
c. bolnavi vârstnici, pentru prevenirea pneumoniei hipostatice
d. convalescenţă
e. colaps vascular

Răspuns: a, b, c, d

216.Mobilizarea bolnavilor după şedere îndelungată la pat se


efectuează controlând:
a. pulsul
b. tensiunea arterială
c. frecvenţa respiraţiei
d. diureza
e. curba ponderală

Răspuns: a, b, c

217.Îngrijirea cavităţii bucale la bolnavii inconştienţi se face cu:


a. lichid de gargară în cantitate suficientă
b. tampon imbibat în glicerina boraxată
c. pastă de dinţi
d. tampon îmbibat în zeamă de lămâie
e. albastru de metil

Răspuns: b, d

218.Poziţia forţată a bolnavului în pat poate avea următoarele


cauze:
a. reacţie de apărare conştienţă sau inconştienţă a organismului
b. măsură terapeutică
c. măsură profilactică
d. modificări patologice produse de boală
e. impusă de personalul medical de îngrijire

Răspuns: a, b, c, d

54
219.Factorii favorizanţi locali pentru apariţia escarelor de decubit
pot fi:
a. umezeală locală ( urina, fecale, secreţii diverse )
b. imobilizare în aceeaşi poziţie timp mai îndelungat
c. folosirea de pudră de talc
d. căldură umedă excesivă
e. neregularităţi ale lenjeriei de pat şi de corp

Răspuns: a, b, d, e

220.Panglica metrică este utilizată pentru măsurarea:


a. circumferinţa toracelui
b. circumferinţa capului la vârstnici
c. lungimea braţelor la sugari
d. circumferinţa abdominală
e. circumferinţa membrelor

Răspuns corect: a, d, e

221.Sarcinile asistentului medical în pregătirea şi asistarea


examinărilor clinice:
a. pregătirea psihică a bolnavului
b. dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului
c. deservirea medicului cu instrumentar
d. purtarea de discuţii cu bolnavul în timp ce îl examinează
medicul
e. aşezarea bolnavului în pat după examinare şi facerea patului

Răspuns: a, b, c, e

222.Foarfecele folosite în domeniul sanitar pot fi:


a. drepte
b. curbe
c. semicurbe
d. frînte
e. rotunjite

Răspuns corect: a, b, d

55
223.Pe foaia de temperatură se notează obligatoriu:
a. scurt istoric al bolii
b. pulsul
c. temperatura
d. tensiunea arterială
e. diureza

Răspuns: b, c, d, e

224.Paloarea instalată rapid poate ascunde:


a. o hemoragie masivă urinară ( hematurie )
b. o hemoragie ocultă
c. o hemoragie digestivă superioară ( hematemeza, melenă )
d. stare febrilă
e. o hemoragie respiratorie ( hemoptizie )

Răspuns: a, c, e

225.Pe foaia de temperatură se menţionează cu:


a. steluţa frisonul
b. săgeţi roşii transfuziile de sânge sau preparate sanguine
c. linie roşie întreruptă temperatură
d. linie albastră continuă pulsul
e. coloane roşii tensiunea arterială

Răspuns: a, b, e

226. Produsele biologice normale ce se pot recolta de la bolnavi


pot fi:
a. sângele
b. urina
c. materiile fecale
d. lichidul cefalo-rahidian
e. lichidul de ascită

Răspuns: a, b, c, d

227.Testele cutanate alergice de diagnostic mai des folosite sunt:


a. IDR-Mantoux, pentru TBC
b. IDR-Burnet, pentru bruceloza

56
c. IDR-Cassoni, pentru chistul hidatic
d. reacţia Dick, pentru scarlatină
e. IDR-pentru trichineloză

Răspuns: a, b, c, e

228.Pregătirea bolnavilor pentru examinarea radiologică


înseamnă:
a. asigurarea temperaturii corespunzatoare bolnavului dezbrăcat
b. completarea biletului de trimitere de către medic
c. înştiinţarea serviciului de radiologie despre examinarea cerută
d. transportul bolnavului, însoţit de asistenta de salon şi
documentele medicale
e. pregătirea psihică a bolnavilor

Răspuns: a, c, d, e

229.Pregătirea pentru examinarea ultrasonografică a


abdomenului presupune:
a. administrarea unei medicaţii absorbante a gazelor
b. cu cel puţin 24 ore înainte, bolnavul rămâne nemancat
c. pentru examinarea organelor din micul bazin, vezica urinară
golită
d. medicaţie purgativă, la nevoie
e. ingerarea a 500-700 ml. de lichide, cu 30 minute înainte de
examinare

Răspuns: a, d

230.Endoscopia se foloseşte în examinarea organelor cavitare,


cum ar fi:
a. esofagul
b. stomacul
c. rectul
d. colonul
e. colecistul

Răspuns: a, b, c, d

231.Pregătirea pentru colonoscopie constă din:

57
a. regim dietetic sărac în reziduuri, din preziua examinării
b. clisma evacuatorie cu apă caldă sărată, cu 3 ore înaintea
efectuării
c. pregătirea materialelor ca: rectoscopul, uleiul de vaselină,
mănuşi, etc.
d. două clisme, una seara, a doua dimineaţa, cu o ora înainte de
examinare
e. premedicaţie cu 10 mg.diazepam i.v., scobutil, eventual mialgin

Răspuns: a, b, c, e

232.Obiectivele tratamentelor administrate bolnavilor pot fi:


a. agentul etiologic al bolii
b. ameliorarea tulburărilor funcţionale
c. tratarea simptomelor, care alterează calitatea vieţii
d. luarea de măsuri cât mai puţin costisitoare
e. administrarea preferabilă în condiţii de spitalizare

Răspuns: a, b, c

233.După mijloacele terapeutice folosite, deosebim:


a. tratament psihoterapic
b. tratament igieno-dietetic
c. tratament fizioterapeutic
d. tratament medicamentos
e. tratament naturist

Răspuns: b, c, d

234.Căile de administrare ale medicamentelor pot fi:


a. aplicaţii locale
b. pe cale bucală
c. sub formă de injectii
d. administrare intracavitară
e. ţintit, pentru fiecare boală în parte

Răspuns: a, b, c, d, e

235.*Repausul fizic relativ înseamnă că bolnavul:

58
a. stă la pat majoritatea timpului, coborând numai pentru necesităţi
personale
b. se ridică din pat pentru necesităţi personale şi plimbări
progresive de recuperare
c. nu părăseşte patul decât în orele de vizită
d. nu părăseşte patul de loc
e. ţine în repaus numai anumite părţi ale corpului

Răspuns: b

236.Repausul intelectual se recomandă în:


a. hepatita acută
b. cardiopatii
c. nevroze
d. fracturi cu imobilizare
e. psihoze

Răspuns: a, b, c, e

237.Alimentaţia bolnavului urmăreşte:


a. acoperirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului
b. asigurarea aportului de săruri minerale, vitamine şi
microelemenţi
c. câştig ponderal de cel puţin 10% din greutate
d. să favorizeze vindecarea
e. asigurarea principiilor alimentare după toleranţa şi opţiunea
pacientului

Răspuns: a, b, d

238.Necesităţile calorice în repaosul absolut la pat sunt de:


a. 15 calorii/kilo-corp în 24 h
b. 20 calorii/kilo-corp în 24 h
c. 25 calorii/kilo-corp în 24 h
d. cu 10-15% mai mici la bătrâni şi la copii
e. cu 20-30% mai mari în secţiile de pediatrie

Răspuns: c, e

239.Necesităţile calorice crescute se impun în:

59
a. stări febrile, cu 13% pentru fiecare grad de temperatură
b. distrucţii de ţesuturi care necesită un aport caloric suplimentar
de 10%
c. boli cu metabolism crescut
d. caşexia neoplazică
e. stări de agitaţie şi/sau contracţii musculare, pănă la 30%

Răspuns: a, b, c, e

240.Calculul caloriilor se efectuează ţinând cont de:


a. provenienţa animală sau vegetală a alimentelor
b. numărul zilelor de conservare, cu atenţie la data expirării
c. greutatea bolnavului, controlată la internare şi în evoluţie pe
perioada internării
d. calcularea valorilor calorice ale alimentelor pe bază de tabele
e. valoarea energetică a principiilor alimentare ca: proteine, lipide,
glucide şi vitamine

Răspuns: c, d

241.*Regimul alimentar al bolnavului trebuie să asigure


următoarele necesaruri calitative:
a. hidraţi de carbon în cantităţi nelimitate
b. proteine de origine animală
c. vitamine liposolubile
d. grăsimi de origine vegetală
e. toate principiile alimentare, în proporţie calculată după
necesarul individual ( după boală )

Răspuns: e

242.Aportul de glucide se măreşte în:


a. stări febrile
b. stări caşectice
c. denutriţie
d. afecţiuni hepatice
e. afecţiuni renale în diabetul zaharat

Răspuns: a, b, c, d

60
243.Rolul proteinelor în organism este complex, ele participând
la:
a. refacerea ţesuturilor distruse fiziologic sau patologic
b. buna funcţionare a sistemului imunitar
c. sinteza şi secreţia de hormoni şi enzime
d. acoperirea parţială a nevoilor energetice
e. menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui ( prevenirea şi
combaterea edemelor)

Răspuns: a, b, c, d, e

244.Necesarul zilnic de proteine este :


a. 1-1,5g/kilo-corp
b. 2-3g/kilo-corp, în caz de pierderi
c. cantitatea care să acopere aproximativ 10-15% din necesarul
total de calorii/24 ore
d. 70% din proteine trebuie să fie de origine animală
e. restul de 30%, de provenienţă vegetală, care conţin toţi acizii
aminaţi esenţiali

Răspuns: a, b, c

245.Cantitatea necesară zilnică de lipide este:


a. 2-2,5g/kilo-corp, pentru un organism sănătos
b. 30-40% din raţia energetică totală
c. aport crescut în caz de hipertiroidie şi caşexie
d. 1-1,5g/kilo-corp
e. aport scăzut în insuficienţa hepatică, pancreatică şi acido-cetoză
diabetică

Răspuns: b, c, d, e

Răspuns: a, b, c, d

246.Aplicaţiile reci au efect:


a. tonifiant
b. stimulator
c. regenerator
d. anesteziant până la necroză la sistemul nervos central
e. antispastic

61
Răspuns: a, b, c, d

247.Frigul sub forma uscată se poate aplica, ca:


a. pungi cu gheaţă prin intermediul unui prosop, flanel
b. pungi cu gheaţă direct pe piele în anumite situaţii de urgenţă
c. recipiente speciale din cauciuc sau metal
d. crioterapie în spasme vasculare, glomerulonefrita acută, infecţii
urinare
e. hidrofoare

Răspuns: a, c, e

248.Compresele reci, ca şi formă de aplicaţie umedă, se indică în:


a. inflamaţii, edeme
b. hemoragii
c. ameliorarea durerilor localizate
d. hipotermie
e. stări febrile

Răspuns: a, b, c, e

249.*Fricţiunile, ca metoda hidroterapeutică, se folosesc în caz


de:
a. afecţiuni inflamatorii cutanate
b. supuraţii
c. reacţii alergice
d. flebite
e. afecţiuni inflamatorii ale aparatului respirator

Răspuns: e

250.Aplicaţiile calde înseamnă:


a. folosirea de temperaturi cu cel puţin 5 grade peste cea
indeferentă
b. obţinerea de efecte antispastice
c. efect hipotensor prin vasodilataţie periferică
d. aplicarea căldurii uscate direct pe ţesuturi
e. comprese fierbinţi la 45-55 °C

62
Răspuns: b, c, d, e

251.Cataplasmele umede cu substanţe pastoase vegetale se aplică


în:
a. infecţii ale ţesutului celular subcutanat
b. afecţiuni ORL
c. mialgii, artralgii, spasme musculare
d. colecistita acută flegmonoasă
e. artrite subacute şi cronice

Răspuns: a, b, c, e

252.*Băile calde se folosesc:


a. sub formă de băi calde obişnuite, la temperatura de 45-50 °C
b. sub formă de băi fierbinţi, la temperatura de peste 50 °C., cu
durata de 60minute
c. în stări febrile
d. afecţiuni acute articulare
e. în hipotermii

Răspuns: e

253.În toate cazurile de utilizare terapeutică a căldurii trebuie


luate următoarele măsuri:
a. aport suficient de calorii
b. asigurarea cantităţii suficiente de lichide
c. supravegherea atentă a funcţiilor vitale la bolnavii cardiaci
d. la băile cu aburi generale, durata maximă de5-15 minute
e. în cazul băilor de aburi parţiale se foloseşte apă de cel puţin 90
°C.

Răspuns: b, d

254.Monitorizarea bolnavului critic internat în secţia TI cuprinde:


a. monitorizarea parametrilor vitali
b. gradul de inteligenţă al bolnavului
c. parametrii funcţionali prin care se urmăreşte comportamentul
bolnavului
d. poziţia antalgică a bolnavului
e. evoluţia şi prognosticul bolii cu care a fost internat

63
Răspuns: a, c, e

255.Parametrii vitali care se urmăresc la bolnavul critic sunt:


a. TA şi alura ventriculară
b. gradul de inteligenţă
c. starea de conştienţă
d. respiraţia
e. imagistica organelor vitale

Răspuns: a, c, d

256.Factorii care modifică valorile TA sunt:


a. condiţiile de cazare din spital necorespunzătoare
b. cardio-vasculari
c. renali
d. peristaltica intestinală
e. umorali

Răspuns: b, c, e

257.Factorii care modifică TA sunt:


a. metabolismul
b. peristaltica intestinală
c. hematologici
d. dezechilibre hidroelectrolitice
e. neurovegetativi

Răspuns. a,c, d, e

258.Pulsul (AV= alura ventriculară) aduce indicii asupra:


a. stării anatomice al arborelui arterial
b. stării anatomice a ficatului
c. starea anatomică a inimii
d. stării funcţionale a inimii şi arterelor
e. stării anatomice a creierului

Răspuns: a, c, d

64
259.În funcţie de vârstă valorile normale ale frecvenţei pulsului,
variază în felul următor:
a. nou născut 130-140b/min.
b. copil mic 120-140b/min.
c. la 10 ani 80-90 b/min.
d. la 20 ani 60-80 b/min.
e. peste 60 ani 72-84 b/min.

Răspuns: a, d, e

260.În mod fiziologic pulsul se accelerează în următoarele


situaţii:
a. în timpul somnului
b. în efort fizic
c. în timpul digestiei
d. când bolnavul este sedat
e. în stres cu emoţii

Răspuns: b, c, e

261.Măsurarea temperaturii corpului se face cu:


a. termometru termoelectric
b. termometru termomecanic
c. termometru cu rezistenţă
d. termometru termostatic
e. termisoare

Răspuns: a, c, e

262.După gradul de hipertermie măsurată, în axilă reacţia febrilă


se împarte în următoarele categorii:
a. temperatura normală 36-37ºC
b. temperatură subfebrilă 36,9-37ºC
c. temperatură moderată 37-38ºC
d. febră ridicată 39-41ºC
e. hiperpirexie 41-42ºC

Răspuns: a, d, e

263.Precizaţi dacă valorile PaO2 enumerate sunt corecte:

65
a. hipoxemie PaO2< 80mmHg
b. hipoxemie PaO2 < 60mmHg
c. măsuri de reanimare respiratorie PaO2 sub 45mmHg
d. risc letal PaO2 sub 35 mmHg
e. vârstnici PaO2 60-70mmHg =normal

Răspuns: b, c, d

264.În cazul vărsăturilor se vor urmării:


a. frecvenţa
b. conţinutul
c. ritmul
d. cantitatea
e. alimentele

Răspuns: a, b, d

265.Expectoraţia poate fi:


a. seroasă
b. sero-muco-purulentă
c. bilioasă
d. pseudomembranoasă
e. limfatică

Răspuns: a, b, d

266.Greutatea corporală apreciază şi indică:


a. cantitatea de apă existentă în organism
b. starea de nutriţie
c. stabilirea dozei terapeutice de medicamente
d. evoluţia bolnavului
e. ritmul perfuziei

Răspuns: b, c, d

267.Monitorizarea comportamentului bolnavului se face prin


urmărirea:
a. poziţiei vicioase în pat în funcţie de afecţiune
b. activitatea zilnică a bolnavului
c. expresia feţei

66
d. activitatea verbală
e. starea psihică

Răspuns: a, c, e

268.Afecţiunile care produc în proporţie de 95% moartea subită


sunt:
a. bolile coronariene
b. bolile renale
c. anevrismul disecant de aortă
d. bolile pulmonare
e. bolile neoplazice

Răspuns: a, c, e

269.Diagnosticul clinic al stopului cardiac ar fi susţinut de:


a. dispariţia pulsului la arterele mari (carotidă, femurală)
b. complexe QRS deformate = disociaţie electromecanică =
cord ineficient cu traseu EKG prezent
c. mioză bilaterală
d. oprirea respiraţiei care este precedată de suspine
e. starea de letargie

Răspuns: a, b, d

270.Succesul resuscitării cardio-respiratorie-cerebrală (R.C.R.C)


constă în:
a. viteza efectuării terapiei de resuscitare
b. R.C.R.C să se efectueze în maxim 4 minute
c. terapia definitivă în 8 minute
d. să existe minim 3 resuscitatori
e. să se efectueze numai de cadre medicale

Răspuns: a, b, c

271.Oprirea miocardului în stopul cardiac este însoţită de:


a. fibrilaţie ventriculară
b. bradicardie
c. tahicardie
d. disociere electromecanică şi asistolie

67
e. fibrilaţie atrială

Răspuns: a, c, d

272.Resuscitarea cardio-respiratorie presupune:


a. tehnici care se referă personalului medical
b. tehnici de management definitive ale stopului cardiac
c. intervenţie farmacologică
d. tehnici care se referă personalului nemedical
e. numai tehnici electronice de resuscitare

Răspuns: a, b, c

273.Starea terminală presupune decompensarea acută a funcţiilor


vitale care duc la:
a. pierderea presiunii sanguine
b. capitalului venos
c. conştienţei
d. capitalului arterial
e. circulaţiei şi respiraţiei

Răspuns: a, c, e

274.Moartea clinică se manifestă prin:


a. absenţa pulsului periferic
b. absenţa respiraţiei
c. absenţa pulsului la arterele mari
d. petele cadaverice
e. necroza ireversibilă a creierului

Răspuns: b, c, d

275.Necesitatea lichidelor care se administrează i.v. în RCR


constă în:
a. înlocuirea unor nevoi speciale: osmoterapie, alimentaţie
artificială
b. menţin deshidratarea celulei
c. restabilesc volumul sanguin circulant
d. scad aportul caloric
e. compensează după vasodilataţie staza venoasă şi

68
pierderile capilare, după stopul cardiac

Răspuns: a, c, e

276.La bolnavii conştienţi, intubaţia traheală după stopul cardiac


se menţine în următoarele cazuri:
a. absenţa reflexelor laringiene
b. respiraţie superficială
c. respiraţie spontană dar cu dispnee
d. curăţirea insuficientă a secreţiilor traheobronşice
e. reluarea diurezei

Răspuns: a, b, d

277.Drogurile administrare în RCRC sunt:


a. lidocaina
b. calciul
c. adrenalina
d. miostinul
e. dopamina

Răspuns: a, c, e

278.Dozele în Jouli pentru defibrilare sunt:


a. defibrilare externă adulţi 3J/kgc
b. defibrilare internă adulţi 1-2/Jkgc
c. defibrilare externă copii 2J/kgc
d. defibrilare internă adulţi 0,5/Jkgc
e. defibrilare externă adulţi 7-9/J kgc

Răspuns: a, c, d

279.Resuscitarea sistemului nervos central se face cu:


a. adrenalina
b. cerebrolizin
c. corticoterapie
d. hiperventilaţie controlată la PaCO2 de 25-35mmHg = terapie
hiperbară
e. nitroglicerină

69
Răspuns: b, c, d

280.Persistenţa pentru moartea cerebrală trebuie să se încadreze


într-un timp bine stabilit:
a. 6 ore cu confirmarea aspectului izoelectric EEG
b. 12 ore, fără confirmarea aspectului izoelectric EEG
c. 24 ore fără confirmarea aspectului izoelectric EEG
d. 48 ore pentru leziune cerebrală anoxică
e. 24 ore pentru leziune cerebrală anoxică, fără confirmarea
aspectului izoelectric al EEG

Răspuns: a, b, e

281.Etiologia infarctului miocardic (I.M.) acut este:


a. embolia arterelor coronare
b. dezacord între cerinţe şi aport de O2
c. afecţiuni hepatice
d. procese inflamatorii
e. intoxicaţie cu alcool

Răspuns: a, b, d

282.Enzimele proteolitice eliberate din celule în I.M. sunt:


a. pseudocolinesteraza
b. tripsina
c. CPK (fosfocreatinkinaza)
d. troponina T
e. troponina I

Răspuns: c, d, e

283.Alterarea funcţiei sistolice a ventricolului stâng produce


următoarele tipuri de contracţii anormale:
a. hiperchinezie
b. sincronism
c. achinezie
d. diskinezie
e. disincronism

Răspuns: c, d, e

70
284.Majoritatea I.M. (infarct miocardic) survin în orele de
dimineaţă (jurul orei 9) deoarece:
a. cresc catecolaminele plasmatice
b. scad catecolaminele plasmatice
c. creşte nivelul cortizolului
d. scade nivelul cortizolului
e. creşte agregarea trombocitară

Răspuns: a, c, e

285.Durerea simptomul principal în I.M., este variabilă ca


intensitate de la caz la caz şi are următoarele caracteristici:
a. insuportabilă
b. scurtă 1-2 minute
c. sfâşietoare
d. presiune uşoară
e. caracter de înjunghiere

Răspuns: a, c, e

286.Sediul şi iradierea durerii în I.M. este:


a. interscapular
b. precordial
c. lombar
d. iradiază în braţe
e. paraombilical

Răspuns: a, b, d

287.Tabloul clinic al I.M. se caracterizează prin:


a. agitaţie psihomotorie
b. şoc
c. hipertensiune arterială
d. tegumente reci şi umede
e. tahicardie

Răspuns: b, d, e

71
288.Modificările aparatului respirator în I.M. se caracterizează
prin:
a. frecvenţa respiraţiilor scăzută
b. frecvenţa respiraţiilor crescută
c. dispnee cu respiraţie Cheyne-Stokes
d. dispnee cu respiraţie Biot
e. raluri umede crepitante şi subcrepitante

Răspuns: b, c, e

289.Examenul aparatului digestiv în I.M. relevă:


a. splenomegalie
b. durere epigastrică
c. HDS (hemoragie digestivă superioară)
d. hepatomegalie
e. reflux hepato-jugular

Răspuns: b, d, e

290.OMS a impus pentru diagnosticul cert de I.M. să fie prezente


2 din cele 3 criterii specifice. Care sunt cele 3 criterii?
a. durere retrosternală tipică
b. modificări EKG în dinamică
c. hepatomegalie
d. reflux hepato-jugular
e. creşterea şi scăderea markerilor serici

Răspuns: a, b, e

291.Explorarea izotopică în I.M. evidenţiază:


a. diagnosticul pozitiv al necrozei miocardice acute cu ajutorul
trasorilor radioactivi cu tropism pentru ţesutul necrotic (pată
fierbinte)
b. performanţa ventricolelor
c. diagnosticul unor complicaţii
d. apreciază regurgitarea mitrală şi tricuspidă
e. arată circulaţia colaterală

Răspuns: a, b, c

72
292.Ecografia Doppler în I.M. apreciază:
a. pereţii ventricolului stâng în plan longitudinal
b. ruptura septului interventricular
c. regurgitarea mitrală şi tricuspidă
d. diagnosticul unor complicaţii
e. prezenţa trombilor în ventricol

Răspuns: b, c, e

293.Rezonanţa magnetică în I.M. pune în evidenţă:


a. mărimea infarctului
b. circulaţia colaterală
c. funcţia ventricolului stâng
d. prezenţa trombilor în ventricol
e. regurgitarea mitrală şi tricuspidă

Răspuns: a, b, c

294.Măsurile rapide care se iau în I.M. în faza prespital sunt:


a. se anunţă salvarea cu echipa antişoc
b. se administrează diazepam
c. se aşează bolnavul în repaus absolut
d. nifedipină sublingual
e. se transportă bolnavul după ce a fost stabilizat hemodinamic la
spital unde tratamentul de urgenţă se face după un algoritm
prestabilit

Răspuns: a, c, e

295.Tratamentul bolnavului cu I.M. la spital se efectuează cu:


a. diuretice
b. analgetice majore
c. oxigenoterapie + heparinoterapie
d. tromboliza coronariană cu streptokinază în primele 6 ore în
perfuzii i.v.
e. fenobarbital

Răspuns: b, c, d

296.Complicaţiile I.M. sunt:

73
a. hipertensiunea arterială
b. abdomenul acut
c. şocul cardiogen
d. tulburările de ritm cardiac
e. insuficienţa ventriculară stângă

Răspuns: c, d, e

297.Etiologia IM este:
a. utilizarea drogurilor simpaticolitice
b. feocromocitomul
c. obezitatea
d. eclampsia
e. stresul

Răspuns: b, d, e

298.Tabloul clinic al HTA se caracterizează prin următoarele


simptome:
a. presiunea arterială sistolica ›140mmHg
b. hipoaldosteronism
c. modificări renale: oligurie, hematurie, azotenie, proteinurie
d. modificări ale fundului de ochi (F.O.), hemoragii, edeme,
exudate
e. agitaţie psihomotorie

Răspuns: a, c, d

299.Tratamentul HTA se face cu :


a. meprobamat
b. nifedipină
c. metoprolol
d. digoxin
e. nitroglicerină

Răspuns: b, c, e

300.Mecanismul de producere al insuficienţei cardiace este


evidenţiat prin:
a. creşterea volumului debit/bătaie

74
b. reducerea volumului debit/bătaie
c. creşte tonusul sistemului nervos simpatic cu scop de a menţine
TA
d. vasoconstricţie periferică şi o tahicardie care distribuie o parte
din volumul sanguin intratoracic
e. vasodilataţie periferică cu bradicardie

Răspuns: b, c, d

301.Etiologia insuficienţei cardiace este:


a. deficit de O2 la nivelul muşchiului miocardic (anemie, boală
coronariană)
b. subsolicitarea presiunii ventricolului stâng (HTA, stenoză
aortică)
c. administrare de tonicardiac (digitală)
d. tahicardii şi bradicardii
e. necroză miocardică (I.M., anevrism de perete cardiac)

Răspuns: a, d, e

302.Tabloul clinic al insuficienţei inimii drepte se prezintă astfel:


a. edeme ale părţilor declive (perimaleolare, gambiere, anasarcă)
b. hepatosplenomegalie
c. nicturie
d. polakidisurie
e. spută hemoptoică

Răspuns. a, b, c

303.Tabloul clinic al insuficienţei inimii stângi se prezintă prin:


a. reflux hepato-jugular
b. greaţă, vărsături
c. dispnee de repaus şi de efort
d. tuse iritativă
e. raluri umede la bazele pulmonare

Răspuns: c, d, e

304.Obiectivele tratamentului insuficienţei cardiace presupune:


a. creşterea contractilităţii

75
b. reducerea presarcinii
c. regim hipersodat
d. creşterea aportului de lichide
e. diuretice

Răspuns: a, b, e

305.Poziţia corectă în pat a bolnavului cu insuficienţă cardiacă


este:
a. semişezândă
b. Trendelenburg
c. decubit lateral stâng
d. aşezat pe marginea patului cu picioarele atârnate
e. şi-o alege cum doreşte, nu i se impune

Răspuns: a, d, e

306.Alimentaţia bolnavului cardiac cuprinde:


a. toţi compuşii principali alimentari plus vitamine şi minerale
b. aport scăzut de potasiu
c. numai două mese/zi
d. mese mici şi dese
e. nu se administrează alimente care produc distensie abdominală

Răspuns: a, d, e

307.Precizaţi care din valorile enumerate în cadrul insuficienţei


respiratorii sunt corecte:
a. PaCO2 în sângele arterial = 35-45mmHg → valori normale
b. PaCO2 în sângele arterial = 46-70mmHg → hipercapnie uşoară
c. PaCO2 în sângele arterial = 70mmHg → hipercapnie gravă cu
risc de insuficienţă respiratorie sau encefalopatie respiratorie
d. PaO2 scade, iar PaCO2 creşte în sângele arterial→ normocapnie
e. PaO2 scade, iar PaCO2 este normal în sângele arterial→
hipoxemie

Răspuns: a, b, c

308.Precizaţi care sunt mecanismele care concură la apariţia


insuficienţei respiratorii acute (IRA):

76
a. hiperventilaţia alveolară globală
b. alterări ale difuziunii pulmonare
c. dezvoltarea şuntului intrapulmonar dreapta stânga
d. păstrarea raportului ventilaţie/perfuzie
e. hipoventilaţie alveolară globală

Răspuns: b, c, e

309.În lipsa tărgilor pentru transportul primar al bolnavilor se pot


improviza şi alte mijloace:
a. bare de fier
b. scaune cu spătare
c. pături, covoare fixate pe bare de lemn
d. băncuţe
e. aripile uşilor

Răspuns: b, c, e

310.Mijloacele de transport al bolnavilor vor fi dotate cu:


a. masă de operaţie
b. electrocauter pentru hemostază
c. aparate de respiraţie artificială şi oxigen
d. defibrilatoare
e. trusă de urgenţă şi medicamente

Răspuns: c, d, e

311.Transportul secundar al unui bolnav se referă la:


a. transportul bolnavului dintr-un spital în altul
b. transportul bolnavului de la domiciliu la spital
c. transportul bolnavului intersecţii
d. transportul bolnavului din autosanitară în UPU
e. transportul bolnavului din spital la domiciliu

Răspuns: a, c, e

312.Măsurile de siguranţă pentru bolnav care se iau în timpul


transportului interspitalicesc pentru prevenirea complicaţiilor
sunt:
a. se va verifica hemostaza

77
b. se va verifica starea de conştienţă
c. pansamentele şi aparatele de imobilizare
d. documentele medicale
e. documentele personale ale bolnavului

Răspuns: a, c, d

313.Transportul intersecţii se face de către brancardieri însoţiţi de


personal medical şi cuprinde obligatoriu următoarele categorii de
bolnavi:
a. toţi bolnavii care au suferit o fractură
b. insuficienţa cardio-respiratorie gravă
c. bolnavii cu afecţiuni renale
d. bolnavii cu infarct miocardic
e. bolnavii cu tulburări de echilibru şi tulburări nervoase

Răspuns: b, d, e

314.Transportul nou-născuţilor şi a sugarilor se face numai cu


însoţitor şi pentru următoarele afecţiuni:
a. boală diareică
b. febrili
c. cu afecţiuni respiratorii şi cardiace
d. septicemii
e. cu afecţiuni chirurgicale care necesită intervenţie
chirurgicală

Răspuns: c, d, e

315.În comă se păstrează în mod relativ funcţiile vieţii vegetative


şi anume:
a. deglutiţia
b. respiraţia
c. circulaţia
d. schimburile nutritive şi secreţiile
e. auzul

Răspuns: b, c, d

78
316. Poziţia corectă a bolnavului, pentru efectuarea clismei
evacuatorii este: ?
a. în decubit dorsal,
b. în decubit lateral drept,
c. în decubit lateral stâng, flexia coapsei stg pe
abdomen, iar membrul inferior drept întins,
d. orice poziţie confortabilă a bolnavului,
Răspuns: a,c

317.Acţiunea unui medicament depinde de: ?


a. structura sa chimică,
b. persoana căreia îi este administrată,
c. forma de administrare,
d. doza de administrare.
Răspuns: a,d

318.Intubaţia traheală se face în mai multe scopuri:


a. creşte efortul respirator
b. separă calea respiratorie de cea digestivă
c. permite folosirea substanţelor relaxante
d. nu permite controlul respirator
e. se face numai în resuscitarea cardiorespiratorie

Răspuns: b,c

319.Dificultăţiile de intubaţie oro-traheală prezintă bolnavii cu:


a. gât gros şi scurt
b. gură larg deschisă
c. bolnavi care prezintă dantura completă
d. protruzia incizivilor superiori
e. gât lung

Răspuns: a,d

320.Detubarea sau extubarea se face în următoarele condiţii:


a. când anestezia este profundă
b. când se reia din nou respiraţia spontană
c. după ce bolnavul a fost decurarizat şi respiră spontan
d. când apar secreţiile orofaringiene
e. când jumătate din curară este metabolizată

79
Răspuns: b,c

321.Tabloul clinic al şocului anafilactic se manifestă prin:


a. hipertensiune arterială
b. mioză
c. urticarie generalizată + edeme
d. edem glotic + spasm glotic
e. incontinenţă urinară + fecale

Răspuns: c,d,e

322.Semnele clinice ale şocului hemoragic sunt:


a. tegumente şi mucoase palide, marmorate, reci, umede, cianotice
b. bradipnee
c. PVC (presiune venoasă centrală) crescută
d. tahicardie + hipotensiune
e. sete

Răspuns: a,d,e

323.Soluţiile cristaloide sunt:


a. dextranul
b. serul fiziologic 9‰
c. soluţiile de glucoză 5%, 10%...
d. reomacrodexul
e. soluţia Ringer

Răspuns: b, c, e

324.Caracterul durerii în abdomenul acut se caracterizează prin:


a. durere abdominală intensă
b. instalarea durerii brusc
c. durerea are o durată de câteva ore până la 2-3 zile
d. durerea abdominală instalată lent apoi brusc
e. durerea abdominală prezintă 2-3 ore după care cedează

Răspuns: a,b,c

80
325.Semnele clinice în apendicita acută sunt:
a. durerea apare în primul rând periombilical sau în epigastru apoi
după câteva ore se localizează în fosa iliacă dreaptă
b. manevra Blumberg pozitivă
c. greţuri şi vărsături
d. durerea iradiază în membrul inferior drept
e. constipaţie (mai des la copii)

Răspuns: a,b,c

326.Simptomatologia ocluziei intestinale este:


a. durere abdominală colicativă cu mici pauze de 10-15 minute
b. oprirea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale
c. deshidratare globală
d. hemoragie digestivă
e. fibrilaţie atrială

Răspuns: a,b,c

327.Etiologia ulcerului gastric este:


a. hipersecreţia clorhidropeptică
b. helicobacter pylori
c. alterarea factorilor de apărare a mucoasei gastrice
d. traumatisme abdominale
e. şocul

Răspuns: a,b,c

328.Semnele clinice ale pancreatitei acute necrotico-hemoragică


sunt:
a. convulsii
b. vărsături bilioase, apoase, în zaţ de cafea sau sânge proaspăt
c. tranzit intestinal accelerat
d. abdomen meteorizat, balonat
e. hipotensiune arterială sau chiar prăbuşirea ei

Răspuns: b,d,e

329.Semnele clinice pentru stabilirea diagnosticului de colica


biliară sunt:

81
a. astenie marcată
b. durere în hipocondrul drept şi epigastru (semnul Murphy
pozitiv)
c. tranzit intestinal accelerat
d. sindrom dispeptic
e. cefalee

Răspuns: b,d,e

330.Perforaţia intestinului subţire este provocată de:


a. pancreatita acută
b. infarctul mezenteric
c. ocluzii intestinale
d. boala Chron
e. apendicita gangrenoasă

Răspuns: b,c,d

331.Factorii multipli, dificili care împiedică de multe ori salvarea


unui politraumatizat sunt:
a. debutul brusc al evenimentelor
b. voluntari necalificaţi care intervin cu bună intenţie la locul
accidentului, dar nu au cunoştinţe medicale
c. severitatea şi varietatea leziunilor
d. personal medical de urgenţă care nu cunoaşte manevrele de
resuscitare
e. absenţa medicamentelor şi materialelor sanitare din autosanitară

Răspuns: a,b,c

332.Simptomele insolaţiei sunt:


a. transpiraţii puternice
b. cefalee intensă
c. fotofobie
d. fibrilaţie atrială
e. hipertensiune arterială urmată de hipotensiune arterială

Răspuns: b,c,e

333.Bolile care produc moartea subită sunt:

82
a. bolile coronariene
b. insuficienţă renală
c. insuficienţă cardiacă
d. instabilitate neuroumorală
e. tulburările hidroelectrolitice

Răspuns: a,d,e

334.*.În bronşita cronică principalul simptom este:


a. tusea şi expectoraţia
b. durerea precordială
c. durerea toracică
d. frisonul
e. astenia

Răspuns: a

335.*Debutul pneumoniei pneumococice este marcat de:


a. frison solemn urmat de junghi toracic şi febră
b. pleurezie
c. wheezing-ul respirator
d. hemoptizia
e. dispneea paroxistică expiratorie

Răspuns: a

336.Care din următoarele afirmaţii privind insuficienţa


respiratorie acută este falsă:
a. se tratează cu sedative
b. este o urgenţă medicală
c. necesită oximetria sau măsurarea gazelor sangvine
d. impune internarea în secţii de terapie intensivă daca este severa
e. este o stare clinică fără risc vital

Răspuns: a, e

337.*Tratamentul crizei de angină pectorală începe cu:


a. administrarea de Nitroglicerină sublingual
b. efectuarea testului de efort
c. tratament perfuzabil cu clorura de potasiu

83
d. administrarea de antibiotice
e. administrarea de Miofilin

Răspuns: a

338.*În hipertensiunea arterială regimul alimentar prescris este:


a. hiposodat
b. bogat în grăsimi animale
c. cu un număr mare de calorii
d. cu un număr mare de glucide
e. hipersodat

Răspuns: a

339.*Care din următoarele afirmaţii privind insuficienţa


respiratorie acută este adevărată:
a. este o urgenţă medicală majoră;
b. este determinată de scăderea concentraţiei sanguine de CO2
c. nu este necesară oxigenoterapia;
d. comportă ca terapie numai tratamentul chirurgical
e. lipseşte din simptomatologie dispneea şi cianoza.

Răspuns: a

350.*Cordul pulmonar cronic este definit de :


a. decompensarea inimii drepte determinată de o suferinţă
pulmonară cronică
b. infecţia acută respiratorie
c. creşterea tensiunii arteriale
d. colaps circulator
e. tusea productivă

Răspuns: a

351.*Pacienţii vârstnici au cel mai frecvent hipertensiune


arteriala de tip:
a. HTA cu valori divergente (TA maximă mare şi minima mică)
b. HTA cu valori convergente (fara diferete mari intre TA maxima
si minima)
c. HTA maximă şi minimă crescute

84
d. TA maximă mică şi minima mare
e. normală

Răspuns: a

353.Pneumonia poate fi diagnostică la vârstnici prin :


a. alterarea stării generale
b. anorexie
c. confuzie
d. tahicardia şi tahipnee
e. poliurie

Răspuns: a, b, c, d

354.Hemoptizia poate sugera următoarele afectiuni:


a. Bronşita acuta
b. neoplasm pulmonar,
c. TBC pulmonar avansat
d. bronhopneumonie
e. astm bronşic

Răspuns: b, c

355.Dispneea instalată progresiv poate sa apară în:


a. Pleurezii
b. pneumonii
c. aspirarea de corpi străini în căile respiratorii
d. tromboembolismul pulmonar
e. pneumotorax

Răspuns: a, b

356.Cauzele edemelor simetrice ale mebrelor inferioare pot fi:


a. staza venoasa cronică
b. sindroamele de compresiune intra abdominale
c. limfedemul cronic
d. hipoproteinemiile severe
e. tromboflebita profundă de gambă

Răspuns: a, b, c, d

85
357.Tabloul paraclinic în pneumoniile pneumococice arată :
a. numar crescut leucocite (leucocitoză)
b. VSH, fibrinogen, PCR crescute
c. aspect radiologic tipic de sindrom de condendsare pulmonara
d. numar scazut de leucocite (leucopenie)
e. VSH, fibrinogenul, PCR normale

Răspuns: a, b, c

358.Testele microbiologice ale sputei sunt utile în diagnosticarea


următoarelor afecţiuni:
a. suprainfecţiile bronsice bacteriene
b. TBC (coloratie Ziehl-Nielsen)
c. anasarca
d. pneumonii bacteriene
e. infarctul miocardic

Răspuns: a, b, d

359.În cazul hemoptiziei trebuie ştiut că poate sugera:


a. Infecţia acută respiratorie
b. Infarctul pulmonar
c. Neoplasmul bronhopumonar
d. Tuberculoza pulmonara
e. Este un semn specific în BPOC

Răspuns: a, b, c, d

360.La examenul pacientului pot fi prezente următoarele semne


în insuficienţa repiratorie acută:
a. cianoza
b. dispnee de repaus
c. transpiratii profuze
d. anxietate
e. examen pulmonar normal

Răspuns: a, b, c, d

86
361.Tratamentul nefarmacologic al TA (prin măsuri igieno-
dietetice) este indicat:
a. la toţi pacienţii hipertensivi,
b. la cei cu istoric familial de hipertensiune
c. cei cu hipertensiune de graniţă
d. doar la hipertensivi
e. doar la cei cu hipertensiune de graniţă

Răspuns: a, b, c

362.Ortopneea se caracterizează prin faptul ca:


a. apare când bolnavul este culcat
b. pacientul sta la marginea patului cu sete de aer
c. apare insuficienţa ventriculară stângă
d. apare în timpul efortului
e. apare după efort

Răspuns: b, c

363.Criza de astm bronşic este definită de:


a. accese de dispnee bradipneica expiratorie
b. wheezing
c. tuse spastică sau cu expectoraţie aderentă, perlată
d. carcterul reversibil al episodului de dispnee
e. aspect radiologic de condensare pulmonară

Răspuns: a, b, c, d

364.Durerea în infarctul acut de miocard are urmatoarele


caracteristici:
a. este, foarte intensa, cu senzatie de greutate, constrictie toracica
b. este insotita de anxietate
c. este de scurta durata (sub 30 min)
d. iradiaza în membrele superioare: umar, brat, antebrat, pumn,
gât, mandibula
e. Cedează rapid la administrarea Nitroglicerinei.

Răspuns: a, b, d

87
365.Durerea din angina pectorală:
a. apare la efort
b. cedează la repaus
c. cedează rapid la nitroglicerină
d. este localizată retrosternal
e. cedează la efort

Răspuns : a, b, c, d

366. Melena este definită de :


a. emisia de scaune cu sânge proaspăt
b. vărsături cu sânge proaspăt
c. emisia de scaune negre moi, lucioase ca păcura, fetide
d. apare în pierderi acute a cel puţin 60-80 ml de sânge din tractul
digestiv superior
e. persistă 3-4 zile după încetarea hemoragiei.

Răspuns: c,d

367. Funcţiile vitale (temperatură, puls, TA, respiraţii/minut) se


măsoară
a. când intervine o schimbare în starea bolnavului
b. zilnic
c. înaintea unei proceduri invazive
d. înaintea tuturor meselor
e. înainte de culcare

Răspuns: a, b, c

368. Pulsul se poate măsura la:


a. artera pedioasă
b. vena femurală
c. artera radială
d. artera femurală
e. palpatoric sau auscultatori la apexul cardiac

Răspuns: a, c, d, e

369.*Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevarate :

88
a. diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa
b. diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa pe nemâncate
c. diureza se măsoară prin cantitatea de urina colectată pe ultimele
24 ore
d. diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa din jetul
mijlociu
e. diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa într-un interval
de 3 ore

Răspuns: c

370. Stabilirea volumului diurezei este important pentru:


a. stabilirea raţiei calorice
b. stabilirea bilaţului hidric
c. evaluarea funcţională a aparatului renal
d. determinarea sedimentului urinar
e. evaluarea morfo-funcţională a aparatului digestiv

Răspuns: b, c

371.*Puncţia venoasă se poate face la nivelul:


a. arterei radiale
b. venelor de pe faţa dorsală a mâinii
c. venei cave inferioare
d. venelor pulmonare
e. arterei pedioase

Răspuns: b

372. Precizaţi care propoziţie este adevărată:


a. puncţia venoasă poate fi efectuată şi de infirmieră
b. puncţia venoasă poate fi efectuată şi de asistenta stagiară
supravegheata
c. puncţia venoasă poate fi efectuată de asistenta şefă
d. puncţia venoasă poate fi efectuată de medic
e. puncţia venoasă poate fi efectuată de asistenta principală

Răspuns: b, c, d, e

89
373. Precizaţi care afirmaţie este adevărată:
a. dezinfecţia tegumentelor se efectuează înainte de puncţia
venoasă
b. dezinfecţia tegumentelor se efectuează în timpul puncţiei
venoase
c. dezinfecţia tegumentelor se efectuează după puncţia venoasă
d. garoul se aplică înainte de puncţia venoasă
e. garoul se aplică după puncţia venoasă

Răspuns: a, d

374. Puncţia venoasă poate duce la următoarele incidente:


a. şoc hipovolemic
b. comă
c. lipotimie
d. hematom
e. edem pulmonar

Răspuns: c, d

375. *Precizaţi care propoziţie este adevărată:


a. puncţia pleurală poate fi efectuată şi de infirmieră
b. puncţia pleurală poate fi efectuată şi de asistenta stagiară
c. puncţia pleurală poate fi efectuată de medic
d. puncţia pleurală poate fi efectuată de asistenta principală
e. puncţia pleurală poate fi efectuată de asistenta şefă

Răspuns: c

376.*VSH-ul se determină din:


a. sânge arterial
b. sânge capilar
c. sânge venos
d. urina de dimineaţă
e. urina colectată în 24 ore

Răspuns: c

377. *Valoarea normală a glicemiei este de:

90
a. 80-110 mg %
b. 41 ± 5 %
c. 11-15 g%
d. 12-17 mm/2 h
e. 10-15 %0

Răspuns: a

378. Hemocultura se recoltează:


a. obligatoiu postprandial
b. de regula înainte de administrarea antibioticelor
c. obligatoriu à jeune (pe nemâncate)
d. de regulă în plin frison sau puseu febril
e. după masa de dimineaţă

Răspuns: b, d

379. Exudatul faringian se recoltează:


a. postprandial
b. de regulă dimineaţa
c. înainte de administrarea antibioticelor
d. de regulă în plin frison sau episod febril
e. înainte ca bolnavul să bea, mănânce sau să se spele pe dinţi

Răspuns: b, c, e

380. *Urocultura se recoltează din:


a. urina colectată în decurs de 3 ore
b. urina colectată dimineaţa din jetul mijlociu
c. urina colectată à jeune
d. urina colectată în 24 ore
e. diureza pe 24 de ore

Răspuns: b

381. Medicamentele se administreză pe acea cale de administrare:


a. utilizată şi la alţi bolnavi
b. indicată de medicul curant
c. menţionată zilnic în fisa bolnavului
d. solicitată de bolnav

91
e. indicată de farmacistul spitalului

Răspuns: b, c

382. Ritmul de administrare al medicamentelor este:


a. menţionat zilnic in fisa bolnavului
b. cel utilizat şi de alţi bolnavi
c. indicat de farmacistul spitalului
d. indicat de medicul curant
e. cel solicitat de bolnav

Răspuns: a, d

383. Doza de medicamente administrată unui bolnav este:


a. menţionată zilnic în fişa bolnavului
b. cea utilizată şi la alţi bolnavi
c. menţionată în reţeta prescrisa de medic
d. indicată de medicul curant
e. cea solicitată de bolnav

Răspuns: a, c, d

384. *Pentru a-si pastra proprietatile insulina se păstrează:


a. în dulapuri închise cu cheie
b. în dulapuri uscate
c. în farmacie
d. în frigider
e. în locuri ferite de lumină sau căldură

Răspuns: d
385.*Medicamentele injectabile se administrează:
a. înainte de masă
b. după masă
c. imediat după preparare si/sau aspirarea în seringă
d. per os
e. imediat după ce au fost scoase din farmacie

Răspuns : c

386.*Medicamentele se administrează:

92
a. în funcţie de prescripţia medicală (reţeta sau foaia de tratament)
b. doar a jeune
c. doar postprandial
d. după 24 de ore de la extragerea din ambalajul original
e. după 24 de ore de la eliberarea din farmacie

Răspuns: a

387. Asistentulmedical trebuie să verifice înainte de


administrarea unei doze:
a. aspectul medicamentului
b. integritatea ambalajului
c. firma producătoare a medicamentului
d. data fabricaţiei
e. doza zilnică prescrisă

Răspuns: a, b, d, e

388.Scopul administrării medicamentelor poate fi:


a. tratamentul simptomatic
b. tratamentul profilactic
c. tratamentul etiologic
d. tratamentul patogenic
e. explorator

Răspuns: a, b, c, d

389.Tahicardia functionala sau compensatorie poate sa apara în


următoarele afecţiuni:
a. insuficienta cardiaca
b. anemii severe
c. stari febrile
d. soc hemoragic
e. hipotiroidism

Răspuns: a, b, c, d

390.Bradicardia se întâlneşte în:


a. supradozaj cu betablocante
b. soc hemoragic

93
c. hipotiriodism
d. intoxicaţia cu digitală
e. pneumonie

Răspuns: a, c, d

391.*Bradicardia determinată de cauze extracardiace se întâlneşte


în următoarele afecţiuni:
a. obezitate
b. supradozaj de betablocante
c. colaps circulator
d. icter
e. inaniţie

Răspuns: b

392. Tulburarile de ritm crdiac pot fi urmarea unei:


a. hipopotasemii
b. hipernatremii
c. hipertiroidism
d. supradozaj beta-mimetice inhalatorii
e. suferinte hepatice

Răspuns: a, c, d

393.În aprecierea pulsului se monitorizează:


a. ritmul
b. sediul pulsului
c. regularitatea
d. valoarea TA minima
e. numarul de batai pe minut

Răspuns: a, c, e

394.Elementele care se urmăresc la monitorizarea functiei


respiratorii sunt:
a. frecventa respiratiilor pe minut
b. amplitudinea mişcărilor respiratorii
c. aspectul pulsului arterial
d. oximetria

94
e. simetria mişcărilor respiratorii

Răspuns: a, b, d, e

395.Tipurile de dispnee de origine cardiaca sunt:


a. dispneea de decubit
b. bradipneea expiratorie
c. bradipneea inspiratorie
d. ortopneea
e. dispneea inspiratorie

Răspuns: a, d, e

396.În monitorizarea diurezei se urmăresc:


a. tulburările functioanle ale aparaturului reno-urinar
b. cantitatea de urină/24ore
c. Infectia urinara
d. caracterele calitative ale urinii
e. Sedimentu urinar

Răspuns: a, b

397.*Tulburările de mictiune sunt cu exceptia:


a. retenţia acuta de urină
b. tulburări calitative ale urinii
c. incontinenţa urinară
d. retentia cronica de urina
e. polakiuria şi disuria

Răspuns: b

398.Caracterele calitative ale urinii sunt definite de:


a. culoare
b. miros
c. aspect
d. cantitate
e. micţiune

Răspuns: a, b, c

95
399.Precizaţi raspunsurile incorecte referitor la culoarea
tegumentelor în următoarele afecţiuni:
a. cianoză în insuficienta respiratorie severă
b. paloare în anemii
c. icteric în hepatite acute severe
d. cianoză în tulburări de mictiune
e. icterică în hemoragia cerebrală

Răspuns: d, e

400.Precizaţi care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte


legat de aspectul edemului:
a. sunt de culoare albă, moi pufoase, în afecţiuni renale cu
proteinurie importanta
b. edeme cianotice in ciroza hepatica
c. edeme simetrice în insuficienta cardiaca
d. edeme simetrice in hipoproieinemii
e. edeme simetrice în tromboflebita de gambă unilaterală

Răspuns: b, e

401.Precizaţi dacă mişcările involuntare din afecţiunile descrise


sunt corecte:
a. tremor muscular ritmic în bolile cardiace
b. tremuor muscular ritmic în boli renale
c. convulsiile prezente în boli ale rinichiului
d. convulsiile pot fi prezente în boli ale SNC
e. tremorul muscular involuntar caracterizeaza Maladia Parkinson
Răspuns: d, e

402.Precizaţi care afirmatii sunt incorecte referotor la caracterul


durerilor în următoarele afecţiuni:
a. durerea toracica avand caracter constrictiv este prezentă în I.M
acut
b. tenesmul este prezent în tumorile rectale
c. crize dureroase violente unilateral cu iradiere în organele genitale
prezente în colica renala
d. durerile extremităţiilor inferioare la mers in ischemia arteriala
cronica
e. cefaleea este semn de colecistită acută

96
Răspuns : b, c, d

403.Pneumoniile sunt afecţiuni a căror frecventă este mai


crescută:
a. la vârstele extreme
b. la bărbaţi
c. mai ales în anotimpurle reci
d. mai ales vara
e. în perioadele de epidemii de gripa

Răspuns : a, c, e

404.Infecţia cu Pneumococ se produce mai ales prin:


a. activarea florei saprofite în condiţiile scăderii imunităţii
organismului
b. bai în bazine cu apă caldă
c. este favorizată de leziuni ale mucoasei bronsice
d. prin manopere parenterale
e. prin transfuzii de sânge

Răspuns : a, c

405.Semnele cardinale în pneumonia francă lobară sunt:


a. debutul brutal cu frison solemn: frison unic, care dureză 30-40
de minute
b. febra înaltă, peste 390, în platou
c. junghi toracic brusc instalat, intens, localizat de regulă
submmar, accentuat de repiraţie sau de tuse
d. tuse fara expectoratie
e. wheezing

Răspuns : a, b, c

406.Tabloul paraclinic în pneumoniile bacteriene arată :


a. leucocitoză
b. VSH, fibrinogen, PCR crescute
c. Rareori hemoculturi pozitive (dacă sunt recoltate corect înainte
de introducerea antibioticelor)

97
d. leucopenie in pneumoniile cu bacterii gram negative (de
aspiratie)
e. teste de inflamatie normale

Răspuns : a, b, c, d

407. Simptomele principale ale BPOC la debut sunt:


a. Tusea cronică la pacienţii de regulă mari fumători
b. Expectoraţie
c. Durere retrosternală constrictiva
d. Cianoză
e. Toaleta bronsica matinala

Răspuns : a, b, d,e

408.Criza de astm bronşic este precipitată de:


a. infecţii, cel mai adesea virale
b. stres
c. expunere la alergeni
d. bronhodilatatoare
e. corticosteroizi

Răspuns : a, b, c

409.Tuberculoza:
a. este o boala infecto-contagioasă
b. are răspândire în principal aeriană
c. afectează cu predilecţie plămânul
d. se poate localiza şi în alte ţesuturi şi organe
e. nu este contagioasa

Răspuns : a, b, c, d
410.Transmiterea TBC se poate face prin :
a. contact direct, prelungit cu bolnavul (intra familial)
b. pe cale aeriană, prin picăturile lui Pflugge
c. prin consum de lapte sau preparate din lapte contaminate,
insuficient prelucrate termic (Mycobacterium Bovis)
d. prin obiecte contaminate cu secreţii (spută), provenite de de la
bolnavi cu leziuni deschise (rar).
e. prin preparate de sânge contaminate

98
Răspuns : a, b, c, d

411.Pleurezia:
a. este inflamaţia seroasei pleurale, fără revărsat lichidian
b. este inflamaţia seroasei pleurale, cu revărsat lichidian
c. impune bolnavului să se culce pe partea bolnava
d. se caracterizează prin durere toracică care impune bolnavului să
se culce pe partea sanatoasă
e. este însoţită de dispnee, atunci când este bilaterală sau masivă

Răspuns: b, c, e

412.Diagnosticul etiologic al pleureziilor se pune prin:


a. puncţia exploratoare a lichidului pleural
b. reacţia Rivalta (care precizează natura lichidului- exudat sau
transudat)
c. cultura din lichid
d. examen citologic
e. aspectul radiologic
Răspuns : a, b, c, d

413.Următoarele aspecte trebuie să sugereze un neoplasm


pulmonar:
a. infecţie pulmonară trenantă
b. pneumonii recidivante pe acelasi lob pulmonar
c. orice infecţie pulmonară acuta
d. simptomatologie prezenta la pacienti de sex masculin, mari
fumatori, cu varsta peste 40 de ani
e. hemoptizia

Răspuns : a, b, d, e
414.*Metoda de elecţie în diagnosticul de extensie a
neoplasmului pulmonar sunt:
a. bronhoscopia şi biopsia, sau citologia sputei
b. tomografia computerizată sau RMN pulmonar
c. anamneza
d. examenul clinic
e. probele ventilatorii

99
Răspuns : b

415.Tensiunea arterială se măsoară corect:


a. după 5 minute de repaus
b. după efort
c. culcat şi şezând
d. braţul să fie la nivelul inimii
e. braţul ridicat

Răspuns : a, c, d

416.Tratamentul nefarmacologic al TA (prin măsuri igieno-


dietetice) este indicat:
a. la toţi pacienţii hipertensivi,
b. la cei cu istoric familial de hipertensiune
c. cei cu hipertensiune de graniţă
d. doar la hipertensivi
e. doar la cei cu hipertensiune de graniţă

Răspuns : a, b, c

417.Dispneea paroxistică nocturnă:


a. este dispneea care apare când bolnavul este culcat
b. trezeşte bolnavul din somn cu sete de aer
c. apare insuficienţa ventriculară stângă acuta
d. apare în timpul efortului
e. apare după bronhodilatatoare

Răspuns : a, b, c

418.Traseul EKG înregistrează şi arată:


a. activitatea electrică a cordului
b. tulburări ischemice
c. tulburări de ritm
d. tulburări de conducere
e. sufluri cardiace

Răspuns : a, b, c, d

419.Durerea din angina pectorală stabila:

100
a. apare la efort
b. cedează la repaus
c. cedează rapid la nitroglicerină
d. este localizată retrosternal
e. cedează la efort

Răspuns : a, b, c, d

420.Prevenţia osteoporozei presupune:


a. menţinerea aportului de Ca în dietă
b. exerciţiu fizic
c. intreruperera fumatului
d. adiministarea de estrogeni in menopauza
e. alimentaţie bogată în proteine

Răspuns : a, b, c, d

421.Infecţiile tractului urinar la vârstnici:


a. pot să fie afebrile
b. pot sa nu fie insotite de tabloul clinic tipic
c. pot fi sugerate de alterarea stării generale
d. sunt insotite de sindrom metabolic
e. pot fi insotite de anorexie, oboseală excesivă

Răspuns : a, b, c, e

422.Ulcerul peptic gastroduodenal al vârstnici:


a. poate fi indicat de anorexie
b. este frecvent asociat cu consumul de antiinflamatorii
nesteroidiene (AINS)
c. sângerările digestive pot fi nedureroase
d. prin sângerări mici şi repetate deduce la anemii progresive
feriprive semnificative însoţite de dispnee şi decompensare
cardiacă
e. AINS sunt indicate in tratament pentru efectul lor antiinflamator

Răspuns : a, b, c, d

423.Afecţiunile biliare la pacienţii vârstnici pot fi:


a. însoţite de simptome nespecifice

101
b. fără febră
c. fără dureri abdominale tipice
d. însotite de poliurie
e. funcţiile hepatice anormale pot fi singurele semne de suferinţă
biliară

Răspuns : a, b, c, e

424.Apendicita acută
a. este mai rară la vârstnici
b. este mai frecventă la vârstnici
c. poate fi indicată de dureri semne atipice
d. de regula are tabloul clinic clasic, tipic
e.durerile abdominale difuze sunt mult mai frecvente decât cele
localizate în fosa iliacă dreaptă.

Răspuns : a, c, e

425.Detectia precoce a cancerului de sân se face:


a. prin auto-palparea lunară a glandelor mamare
b. mamografie anuală sau la 2 ani
c. se continuă şi după 70 de ani la femeile cu speranţă crescută de
viaţă
d. prin radiografie pulmonară
e. prin teste uzuale de laborator

Răspuns :a, b, c

426.*Prima masura de depistarea precoce a cancerului de colon


presupune:
a. determinarea sângerărilor oculte în scaun
b. recto-sigmoidoscopie la 3-5 ani
c. irigografie
d. teste uzuale de laborator
e. examen clinic

Răspuns : a

427. Complicatiile osteoporozei sunt cu exceptia:


a. osteoartroza degenerativă

102
b. dureri articulare
c. tasari vertebrale
d. fractura netraumatică
e. tromboflebita

Răspuns : a, e

428.*Depistarea activă şi precoce a osteoporozei presupune:

a. efectuarea examenului DEXA osos


b. identificarea complicaţiilor
c. radiografii standard
d. examen clinic
e. evaluarea mobilităţii articulare
Răspuns : a

429.*Unele lipide din alimente sunt benefice:


a. lipidele din uleiul de masline
b. grăsimile animale
c. margarina
d. carnea de porc
e. zaharurile concentrate

Răspuns : a

430.Alt factor care poate influenţa longevitatea este stilul de viaţă


prin:
a. fumatul
b. menţinerea unei greutăţi normale
c. dieta sănătoasă
d. viaţă activă
e. mişcare adecvată

Răspuns : b, c, d, e

431.Lipidele
saturate sunt de regulă în formă solidă la
temperatura camerei. Ele se găsesc în:
a. untura de porc
b. carne grasă
c. mezeluri

103
d. margarină
e. ulei de peşte

Răspuns : a, b, c, d

432.Necesarul energetic al organismului


a. scade cu vârsta
b. se calculează în funcţie de activitatea depusă
c. se calculeaza in functie de excesul sau de deficitul ponderal
d. creşte cu vârsta
e. este mai mare la cei cu activitate fizică redusă

Răspuns : a, b, c

433.*Suplimentele sub formă de vitamine este necesar doar atunci


când nu poat fi consumate suficiente alimente care să asigure
necesarul nutritiv:
a. alimentatie neadecvatae
b. boli cronice debilizante
c. restricţii dietetice impuse
d. interacţiuni cu anumite medicamente
e. în toate situaţiile enumerate mai sus

Răspuns : e

434.Consum preferenţial de alimente cu conţinut scăzut de lipide


şi colesterol este:
a. esenţială pentru preventia bolilor cardiovasculare
b. indicată la toti pacientii cu boli cardiovasculare
c. indicată la pacienţii cu risc cardiovascular
d. indicată la pacieinţii obezi
e. inicata la pacientii cu deficit ponderal

Răspuns : a, b, c, d

435. Eliminarea secreţiilor pulmonare este favorizata prin:


a. Dieta
b. Tuse si expectoratie
c. Aerosoli cu substante cu rol expectorant
d. Drenaj postural legat de poyitionarea bolnavului in pat

104
e. Hidratarea corespunyatoare a bolnavului
Răspuns : b, c, d, e

436.*Oxigenul se administrează obligatoriu în caz de:


a. scădere a hemoglobinei (anemie)
b. creştere a hemoglobinei (poliglobulie)
c. hipertermie
d. scaderea saturatiei cu O2
e. deshidratare

Răspuns : d

437.*Pentru a echilibra bilanţul hidric al unui bolnav cu febră


trebuie să:
a. se administreze diuretice
b. se administreze antitermice
c. se administreze transfuzii de sânge
d. se administreze obligatoriu ser fiziologic
e. se administreze lichide în cantitate de aproximativ 500 ml in
plus pe grad de febra (oral sau perfzabil)

Răspuns : e

438.*Puncţia capilara poate fi efectuată pentru:


a. oxigenoterapie parenterală
b. determinarea oxigenării hemoglobinei
c. administrarea de vasodilatatoare arteriale în caz de hemoragie
digestivă
d. emisia de sânge în caz de edem pulmonar
e. recoltarea VSH-ului

Răspuns : b

439.Boala diareică acută model invaziv este produsă de :


a. Shigella
b. Salmonella
c. Campylobacter
d. Yersinia

105
e. Pneumococ

Răspuns: a, b, c, d

440.* Diareea cu germeni enteroinvazivi se caracterizează prin


toate elementele, cu excepţia:
a. febră înaltă
b. scaune mucoase
c. scaune cu sânge
d. scaune afecaloide “ca o spută”
e. stare generală bună

Răspuns: e

452. Antibioterapia se introduce în boala diareică acută în


următoarele situaţii:
a. diaree cu mucus
b. diaree cu sânge
c. stări de malnutriţie
d. sugar alimentat artificial
e. sugar eutrofic, stare generală bună

Răspuns: a, b, c, d

453. Epiglotita acută se caracterizează prin:


a. febră înaltă
b. sialoree
c. disfagie
d. voce stinsă
e. wheezing

Răspuns: a, b, c, d

454. Rinofaringita acută se manifestă la sugar prin:


a. febră moderată
b. obstrucţie nazală
c. wheezing
d. agitaţie
e. rinoree

106
Răspuns: a, b, d, e

455. Complicaţiile I.A.C.R.S. includ:


a. otită
b. sinuzită
c. laringită
d. traheobronşită
e. edem alergic

Răspuns: a, b, c, d

456. Convulsiile febrile:


a. apar în contex febril
b. la sugarul sub 6 luni
c. au durată sub 15 minute
d. nu asociază anomalii neurologice în perioada intercritică
e. febra nu se datorează unei infecţii a SNC

Răspuns: a, c, d, e

457.* Tratamentul crizei de convulsii febrile se face cu:


a. Diazepam 0,3-0,5 mg/kg/zi
b. Miofilin
c. Fenobarbital 1-2 mg/kg/zi
d. Aspirină 200 mg/kg/zi
e. Paracetamol 100 mg/kg/zi

Răspuns: a

458. Examenele biologice care sugererează etiologia bacteriană a


unei pneumonii sunt următoarele:
a. Leucopenia
b. Deviere la stânga a formulei leucocitare
c. Limfocitoza
d. Proteina C reactivă POZITIVA
e. Virus prezent în secreţia nazală

Răspuns: b, d

459. Tratamentul bronşiolitei cuprinde următoarele manevre

107
terapeutice:
a. Oxigenoterapia
b. Sedarea sugarului este obligatorie
c. Administrarea antibioticelor este controversată
d. Aerosolii cu epinefrină pot avea efect favorabil
e. Glucocorticoizii i.v. au efect antiedematos

Răspuns: a, c, d, e

460.Tratamentul faringitei acute streptococice poate fi efectuat


cu :
a. Penicilina G injectabilă i.m 800.000UI/zi la copil sub 12 ani
b. Miofilin
c. Eritromicina
d. Cefalosporine orale de generaţia I a
e. Penicilina G injectabilă i.m 3.000.000UI/zi la copilul sub 12 ani
Răspuns: a, c, d

461. Care dintre următoarele simptome şi semne fac parte din


tabloul clinic al adenoiditei acute:
a. Respiraţie de tip oral
b. Ostructie nazala
c. Voce nazonată
d. Edeme palpebrale
e. Tumefactie parotidiana

Răspuns: a, b, c,

462. Factorii favorizanţi ai diareei acute sunt:


a. Vârsta mică
b. Malnutriţia preexistentă
c. Lipsa de igiena
d. Alimentaţia artificială în primul trimestru de viaţă
e. Alimentaţia naturală

Răspuns: a, b, c, d

463.* Contraindicaţiile alimentaţiei naturale ce ţin de factorul

108
matern sunt:
a. Insuficienta cardiaca
b. Insuficienta renala
c. Tuberculoza activă
d. Infecţia HIV
e. Toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: e

464. Care din următoarele afirmaţii sunt caracteristice infecţiei


urinare la nou-născut?
a. este favorizată numai de existentă unei malformaţii reno-
urinare;
b. asocierea cu icterul neonatal este exceptională;
c. cel mai frecvent germene implicat este Escherichia coli;
d. disuria şi polachiuria orientează diagnosticul;
e. urocultura este examenul esenţial pentru susţinerea
diagnosticului.

Răspuns: c, e

465.* Care dintre următoarele este cea mai frecventă cauză de


diaree acută la sugari şi copii :
a. Greşelile alimentare
b. Bacteriile
c. Virusurile
d. Paraziţii
e. Substanţele chimice

Răspuns: c

466. Antibioterapia în boala diareică acută la copil se foloseşte în:


a. scaune apoase
b. febră mai mult de 3 zile
c. scaune cu mucus şi sînge
d. dizenterie
e. infecţia cu rotavirus

Răspuns: b, c, d

109
467. Tabloul clinic sugestiv pentru o pielonefrită acută include:
a. tenesm vezical
b. febră peste 38,5 ºC
c. lombalgii
d. disurie
e. stare generală influenţată

Răspuns: b, c, e

468.* Sindromul colestatic din hepatopatiile cronice include:


a. creşterea sideremiei
b. creşterea bilirubinei indirecte
c. FAL crescută
d. scăderea 5 nucleotidazei
e. creşterea colinesterazei

Răspuns: c

469.*Tratamentul medicamentos al hepatitei cronice B


presupune:
a. Miofilin
b. Antiparazitare
c. Prednison 3 mg/kg
d. antibiotice
e. nici un raspuns nu este corect

Răspuns: e

470. Glomerulonefrita acută poststreptococică, în perioada de


stare,
poate fi sugerată de urmatoarele semne:
a. urini limpezi care işi modifică aspectul în timp
b. hematurie macroscopică
c. proteinurie masivă -peste 3,5 grame per litru
d. oligurie
e. uneori valori tensionale crescute

Răspuns: b, d, e

110
471.* Care din următoarele afirmaţii sunt criterii de definire ale
ITU la copil:
a. bacteriurie mai mare de 105 colonii/ml
b. azotemie crescută
c. proteinurie semnificativă
d. hematurie macroscopică
e. uraţi în sediment

Răspuns: a

472. Tratamentul de urgenţă al convulsiilor febrile simple


vizează:
a. Diazepam i.v.
b. Miofilin i.v.
c. Dexametazonă
d. Diazepam intrarectal
e. Fenitoin sublingual

Răspuns: a, d

473. Hematuria poate apare în toate entităţile enumerate, în afară


de:
a. sindrom nefrotic
b. celiachie
c. litiază renală
d. hemofilie
e. traumatisme

Răspuns: b

474. Criteriile majore de definire a RAA, după Jones sunt:


a. artralgiile
b. cardita
c. eritemul marginat
d. febra persistentă
e. nodulii subcutanaţi

Răspuns: b, c, e

111
475. * Sindromul hepatopriv din hepatitele cronice se manifestă
prin:
a. colinesterază crescută
b. albumine scăzute
c. transaminaze crescute
d. indice Quick crescut
e. bilirubina indirecta crescuta

Răspuns: b

476. Complicaţiile ulcerului gastroduodenal pot fi:


a. perforaţia
b. hemoragia digestivă superioară
c. icterul
d. stenoza pilorică
e. edeme ale membrelor inferioare

Răspuns: a, b, d

477. În sindromul acut de deshidratare mai mare de 10% se


întâlnesc următoarele elemente:
a. ochii înfundaţi în orbite
b. fontanela anterioară bombată
c. pliu cutanat persistent
d. hipertensiune arterială
e. timp de umplere capilară prelungit

Răspuns: a, c, e

478. * Care este schema cel mai des folosită pentru eradicarea
infecţiei cu Helicobacter pylorii:
a. Ampicilină+Claritromicinăl+Metronidazol
b. Augmentin +Metronidazol
c. Claritromicină+Amoxicilină+Omeprazol
d. Metronidazol+Amoxicilină+Ranirtidină
e. De-Nol+ Lansoprazol+ Sucralfat

Răspuns: c

112
479. În tratamentul unei boli diareice simple, cu scaune diareice
apoase, la un sugar de 4 luni, se poate administra:
a. Miofilin
b. Hidrasec
c. Tetraciclină
d. Probiotice
e. Laxative

Răspuns: b, d

480.* Tratamentul anemiei hipocrome feriprive, formă uşoară se


poate face cu:
a. Fier elementar 6 mg/kg/zi per os
b. Masă eritrocitară
c. Sânge integral
d. Acid folic
e. Fier injectabil intravenos

Răspuns: a

481. Helicobacter Pylorii poate fii evidenţiat prin :


a. testul ureazei
b. spirometrie
c. anticorpi specifici din sânge, salivă
d. examen histopatologic al biopsiatului gastric
e. rezonanta magnetica nucleara

Răspuns: a, c, d

482. * Alimentatia mixta se defineste ca:

a. introducerea sucului de fructe in alimentatia sugarului


b. administrarea de lapte de mama si lapte de vaca la mese diferite
c. administrarea de lapte de mama si suc de fructe
d. administrarea de lapte de vaca si suc de fructe
e. administrarea de lapte praf si suc de fructe

Răspuns: b

113
483. Laptele de mama are urmatoarele calitati:
a. alimentul ideal pentru crestere si dezvoltare
b. usor de administrat
c. permite o dezvoltare neurosenzoriala optima
d. temperatura optima
e. creste riscul pentru AB, HTA, diabet zaharat

Răspuns: a, b, c, d

484. Ce vaccinuri se pot efectua la sugar:


a. antirujeolic
b. anti virus imunodeficienta umana (anti HIV)
c. antitetanos
d. antipertusis
e. antidifteric

Răspuns:a, c, d, e

485. * Alimentatia diversificata se refera la:


a. introducerea sucului de fructe
b. alimentatie alternativa lapte de mama si lapte de vaca
c. alimentatie alternativa lapte de mama si lapte praf
d. introducerea altor alimente in afara de lapte
e. lapte de mama alternand cu ceai

Răspuns:d

486. Urmatoarele afirmatii referitoare la examenul clinic al


copilului sunt adevarate:
a. copilul sub 6 luni este examinat in bratele parintilor
b. hainutele sunt scoase gradat
c. se examineaza la inceput gatul si urechile
d. se incepe cu examinarea zonelor mai putin dureroase
e. adolescentul este examinat dezbracat in prezenta parintilor

Răspuns: b, d

487. In eruptia dentara pot apare urmatoarele incidente:


a. diaree
b. febra

114
c. agitatie
d. edeme palpebrale
e. dispnee

Răspuns: a, b, c

488. Contraindicaţiile alimentaţiei la sân pot fi:


a. tuberculoza maternă
b. prematuritatea
c. ragadele mamelonare sângerânde
d. diabetul zaharat dezechilibrat matern
e. insuficienţa cardiacă maternă

Răspuns: a, c, d, e

489. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:


a. perioada neonatală este cuprinsă între 1-28 zile
b. perioada embrionară este cuprinsă între 12-30 săptămâni de
gestaţie
c. perioada de sugar este cuprinsă între 29 zile-12 luni
d. perioada de şcolar mic este cuprinsă între 6-12 ani
e. adolescenta apare de la 14 ani la fete si 15 ani la baieti

Răspuns: a, c, d, e

490. La 8 luni, un copil poate primi in alimentatie:


a. lapte de vaca
b. galbenus de ou
c. supa de legume
d. smantana
e. şunca afumata

Răspuns: a, b, c, d

491. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:


a. la 1 an copilul are 70 cm
b. la 2 ani copilul are 7 kg
c. la 4 luni sugarul îşi dublează greutatea de la naştere
d. la 1 an îşi triplează greutatea de la naştere
e. la 2 ani are o înălţime de 50 cm

115
Răspuns: a, c, d

492. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:


a. numărul de mese la nou născut este de 7.
b. numărul de mese la nou născut este de 4.
c. numărul de mese la sugar este de 5-6.
d. numărul de mese la copilul mic este de 3.
e. numărul de mese la adolescent este de 5.

Răspuns: a, b, e

493. Angina acută streptococică poate fi sugerată de următoarele


semne clinice:
a. hiperermie faringiană intensa cu microvezicule
b. hiperermie faringiană intensă
c. conjunctive hiperemice
d. depozite pultacee
e. adenopatie subangulomandibulară

Răspuns: b, d, e

494. Anginele virale:


a. sunt determinate de streptococul hemolitic
b. au debut brusc
c. faringele este intens congestiv, cu depozite de puroi
d. se caracterizeaza prin febra, senzatie de uscaciune a gatului
e. se pot insoti de conjunctivita

Răspuns: b, d, e
495. Anginele pseudomembranoase se caracterizeaza prin:
a. membrane care se detaseaza cu usurinta
b. febra
c. stare toxica
d. membrane aderente
e. disfagie

Răspuns: b, c, d, e

116
496. Pentru laringita acută subglotică sunt caracteristice
următoarele simptome:
a. dispnee expiratorie
b. tuse lătrătoare
c. dispnee inspiratorie
d. edeme ale membrelor inferioare
e. raguseala

Răspuns: b, c, e

497. In epiglotită:
a. starea generală este satisfăcătoare
b. apare febra înaltă
c. debutul este brutal
d. apare disfagia
e. apare sialoree

Răspuns: b, c, d, e

498. * Care dintre aspectele radiologice enumerate este cel mai


sugestiv pentru pneumonia pneumococică la copilul mare:
a. opacitate rotundă paramediastinală
b. aspect pseudogranulic
c. opacitate triunghiulară cu vârful la hil
d. desen interstiţial accentuat
e. opacitate neomogenă la nivelul apexului pulmonar

Răspuns: c

499. Pneumonia pneumococica se poate caracteriza prin:


a. febra
b. dispnee
c. sputa hemoptoica
d. junghi toracic
e. icter tegumentar

Răspuns: a, b, c, d

500. * Bronhopneumonia se caracterizeaza prin urmatoarele, cu


exceptia:

117
a. tahipnee
b. tahicardie
c. cianoza perioronazala
d. bradipnee
e. edem limfatic congenital

Răspuns: e

501. Stomatita micotica:


a. este determinata de candida albicans
b. mucoasa bucala este cafenie
c. depozitele de pe mucoasa sunt maronii
d. depozitele sunt usor de inlaturat
e. tentativa de inlaturare a depozitelor e urmata de sangerari

Răspuns: a, e

502. In diareea acuta a copilului mic se permit urmatoarele


alimente:
a. laptele de vaca
b. smantana
c. banana
d. orez
e. mazare

Răspuns: c, d

503. Endocardita bacteriană se poate manifesta prin:


a. petesii
b. splenomegalie
c. hematurie
d. hemoculturi pozitive
e. cianoza intensa faciala

Răspuns: a, b, c, d

504. Infectia cu virusul HIV se transmite prin:


a. contact sexual
b. îmbratisare
c. transplant

118
d. vertical mama-fat
e. stranut

Răspuns: a, c, d

505. ITU joasa se caracterizeaza prin:


a. febra inalta
b. disurie
c. lombalgii intense
d. mictiuni frecvente
e. edeme faciale

Răspuns: b, d

506. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


a. edeme masive
b. oligurie
c. tumefactia unilaterala a unui membru
d. scadere ponderala
e. cianoza intensa

Răspuns: a, b

507. * Hemofilia A se caracterizeaza prin:


a. deficit de factor VII
b. deficit de proteine
c. deficit de fier
d. deficit de factor VIII
e. deficit de imunoglobulina A

Răspuns: d

508.* Pneumonia acuta se manifesta prin toate semnele, cu


exceptia:
a. tuse
b. dispnee
c. debra
d. stare generala alterata
e. edeme palpebrale

119
Răspuns: e

509. Criteriile majore de definire a RAA, după Jones sunt:


a. artrita
b. coreea
c. eritemul marginat
d. convulsiile
e. nodulii subcutanaţi

Răspuns: a, b, c, e

510. Antibioterapia în boala diareică acută la copil se foloseşte în:


a. scaune apoase
b. copil sub 3 luni
c. copil din colectivitate
d. scaune peste 8/zi
e. infecţia virala digestiva

Răspuns: b, c, d

511. A treia copilarie cuprinde urmatoarele etape:


a. adolescenta
b. perioada de sugar
c. perioada de prescolar
d. perioada de scolar mic
e. perioada de scolar mare

Răspuns: a, d, e

512.* Cresterea in greutate a sugarului intre 5 si 8 luni este de:


a. 100 grame pe luna
b. 200 grame pe luna
c. 300 grame pe luna
d. 500 grame pe luna
e. 750 grame pe luna

Răspuns: d

513. Fierul injectabil se administreaza:


a. intramuscular

120
b. intravenos
c. intraarterial
d. in formele usoare de anemie
e. subcutanat

Răspuns: a, b,

514. Profilaxia cu fier:


a. se face la prematuri
b. se incepe din luna a 2-a de viata
c. se administreaza intramuscular
d. se administreaza intravenos
e. se va face timp de 1 saptamana

Răspuns: a, b

515. * Eruptia dentara a primului dinte se produce la:


a. 2 luni
b. 1 luna
c. 6 luni
d. 8 luni
e. 12 luni

Răspuns: c

516. Eruptia dentara la sugar se poate insoti de:


a. febra
b. scaune diareice
c. sialoree
d. edeme palpebrale
e. agitatie

Răspuns: a, b, c, e

517. La 4 luni, un copil poate primi in alimentatie:


a. lapte de vaca
b. peste
c. supa de legume
d. paine
e. albus de ou

121
Răspuns: a, c

518. * Herpangina este determinată cel mai frecvent de:


a. adenovirus
b. virusul sincitial respirator
c. virusul Coxsackie B
d. virusul gripal
e. virusul herpetic

Răspuns: c

519. Angina ulceronecrotica se caracterizeaza prin:


a. febra inalta
b. disfagie
c. sialoree
d. halena fetida
e. conjunctive intens hiperemice

Răspuns: a, b, c, d

520. Care dintre următoarele modificări paraclinice pot fi


întâlnite în pneumonia pneumococică:
a. VSH crescut
b. leucocitoză cu neutrofilie
c. deviatie la stânga a formulei leucocitare
d. limfomonocitoză
e. limfopenie

Răspuns: a, b, c

521. * Cresterea in greutate in primele 4 luni de viata este de:


a. 100 grame pe luna
b. 200 grame pe luna
c. 300 grame pe luna
d. 500 grame pe luna
e. 750 grame pe luna

Răspuns: e

122
522. *Orhidopexia este indicată la:
a. prepubertate;
b. între 1-2 ani;
c. între 6-7 ani;
d. între 14-18 ani;
e. între 40-45 ani.

Răspuns: b

523. Care din anomaliile congenitale uro-genitale de mai jos sunt


boli urinare obstructive?
a. extrofia vezicală;
b. epispadiasul;
c. refluxul vezico-renal;
d. valva uretrală posterioară;
e. ureterocelul.

Răspuns: d. e

524. Care din următoarele afirmaţii sunt reale în legătură cu


traumatismele renale?
a. 40% au leziuni asociate;
b. rupturile totale apar în 7-8% din cazuri;
c. hematomul intrarenal este o leziune gravă;
d. hematomul perirenal evoluează de regulă spre resorbţie;
e. necesită tratament chirurgical de urgenţă, fără excepţie.

Răspuns: a, b

525. În care din următoarele situaţii antecedentele


heredocolaterale pot fi importante?
a. rinichi polichistic;
b. malformaţii congenitale uro-genitale;
c. tumori vezicale;
d. litiază renală;
e. infecţie urinară.

Răspuns: a, b, d

123
526. În cazul unui bolnav cu retenţie acută de urină prin prostatită
acută, tratamentul imediat se face prin:
a. punerea unei sonde uretero-vezicale;
b. efectuarea unei cistostomii percutanate;
c. antibioterapia, după efectuarea uroculturii fără să aşteptăm
rezultatul acesteia;
d. antibioterapie numai după identificarea germenului prin
urocultură;
e. medicaţie antiinflamatoare.

Răspuns: b, c, e

527. În cazul unui bolnav cu abces renal cu diametrul 5 cm, care


din următoarele procedee sunt indicate?
a. antibioterapia;
b. drenajul abcesului percutant sau chirurgical clasic;
c. nefrectomia;
d. drenarea rinichiului cu sondă “duble J”;
e. sonda uretro-vezicala Foley.

Răspuns: a, b

528. Care din anomaliile congenitale ale aparatului urinar


superior sunt considerate anomalii de “conexiune reciprocă”:
a. rinichiul placentar sau concrescent;
b. simfiza renală unilaterală;
c. rinichiul sigmoid;
d. rinichiul în potcoavă;
e. nici un răspuns corect.

Răspuns: a, b, c, d

529. *În care din stadiile evolutive de mai jos ale adenomului de
prostatã apare insuficienţa renală cronică?
a. retenţie cronicã incompletã de urinã fãrã distensie vezicalã;
b. retenţia cronicã incompletã de urinã cu distensie vezicalã;
c. retenţie cronicã de urinã cu distensie urinară (a aparatului urinar
superior) ;
d. retenţie acută de urină ;
e. insuficienţa renală cronică nu apare în adenomul de prostată.

124
Răspuns : c

530. *Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevãrate în legãturã cu


cancerul renal?
a.este chimio-rezistent;
b.este radio-rezistent;
c.tratamentul de bazã este chirurgical, constând din efectuarea unei
nefrectomii;
d toate afirmaţii sunt adevărate;
e nici un răspuns nu este adevărat.

Raspuns : d

531. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate cu privire la


torsiunea de cordon spermatic:
a. este consecinţa unei anomalii congenitale de fixaţie a
testiculului;
b. febra precede tumefierea testiculului;
c. se tratează chirurgical dacă antibioterapia nu este eficace după
trei zile ;
d. anomalia de fixaţie este întotdeauna bilaterală ;
e. apare la vârstnici.

Răspuns : a, b

532. *Cancerul renal cu invazia venei renale şi a cavei


abdominale în porţiunea subdiafragmatică înseamnă după
clasificarea TNM o tumoră în :
a. T3a;
b. T3b;
c. T3c;
d. T2 ;
e. T4.

Răspuns : b

533.Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate cu privire la


metaplazia scuamoasă a vezicii urinare:
a. leucoplakia este forma cea mai gravă de metaplazie scuamoasă :

125
b. se poate maligniza ;
c. diagnosticul nu poate fi făcut decât histopatologic ;
d. se tratează prin antibiotice în cură îndelungată;
e. apare în infecţiile cronice.

Răspuns : a, b, c, e

534.Indicatii răspunsurile exacte. În ruptura traumatică a


rinichiului:
a. prezenţa hematuriei atrage atenţia asupra rupturii renale, iar
hematomul perirenal măsoară gradul rupturi;
b. în 40% există asociate alte leziuni;
c. evacuarea hematomului perirenal prin operaţie este obligatorie;
d. evacuarea chirurgicală a hematomului se va face întotdeauna
după 14 zile de la accident;
e. cele mai frecvente sunt rupturile totale.

Răspuns : a, b

535. Care din afecţiunile de mai jos reprezintă complicaţie acută


şi imediată a unei prostatite acute:
a. septicemia;
b. retenţia acută de urină;
c. hematuria totală;
d. abcesul de prostată;
e. epididimita acută.

Răspuns : a, b, d, e

536. În care din stadiile de mai jos a cancerului de prostată este


indicată prostatectomia totală (radicală)?
a. T1;
b. T2;
c. T3a;
d. T3b;
e. T4.

Răspuns : a, b

537. *Tumora vezicală urotelială T2 înseamnă invazia tumorii în:

126
a. corion;
b. musculatura superficială a vezicii;
c. musculatura profundă a vezicii;
d. ţesutul celulo-grăsos perivezical;
e. perete abdominal sau pelvis.

Răspuns : c

538. Care din examinările de mai jos sunt utile precizării


diagnosticului de epididimită acută:
a. examenul clinic prin inspecţie şi palpare;
b. examenul cito-bacteriologic urinar;
c. uretrocistoscopia;
d. urografia (în caz de recidivă);
e. tuşeu rectal.

Răspuns: a, b, d

539. Care din medicamentele folosite în adenomul de prostată au


efect alfa -blocant?
a. Proscar (Finasterida);
b. Tadenan(Pygeum africanum);
c. Alfuzosin;
d. Tamsulosin ;
e. Vitamina E

Răspuns: c, d

540. Care din afecţiunile de mai jos sunt considerate complicaţiile


unei criptorhidii?
a. traumatismul ;
b. torsiunea de cordon ;
c. degenerescenţa malignă ;
d. sterilitatea;
e. incontinenţă urinară.

Răspuns : a, b, c, d

541. Ce semnificaţie acordaţi hematuriei terminale:


a. are cauză cervico-prostatică;

127
b. are cauză vezicală;
c. hematuria este renală ;
d. poate fi dată de tumora vezicală;
e. nici nu răspuns correct.

Răspuns : b, d

543.Leucoreea patologică
a. de obicei este o reacţie de apărare contra agenţilor patogeni
pătrunşi în căile genitale
b. nu deranjează pacienta
c. poate fi însoţită de arsură, prurit, durere
d. nu necesită tratament
e. etilogia include bacterii, fungi, paraziţi

Răspuns: a, c, e

544.Testul PAP se caracterizează prin:


a. are 5 clase
b. stabileşte singur diagnosticul de cancer de col uterin
c. este urmat de alte investigaţii paraclinice dacă este anormal
d. este o metodă de screening
e. este foarte scump

Răspuns: a, c, d

545.Factorii de risc pentru cancerul de col uterin includ


a. sexualitatea
b. vârsta precoce a debutului vieţii sexuale
c. numărul crescut al partenerilor sexuali
d. infecţiile transmise sexual
e. azbestul

Răspuns: a, b, c, d

546.*Simptomul cel mai frecvent în fibromul uterin este:


a. asimptomatic în multe cazuri
b. hemoragia

128
c. pruritul vulvar
d. febra
e. valori crescute ale TA

Răspuns: b

547.*Medicamentul de elecţie în vaginoza bacteriană este:


a. aciclovirul
b. podifilina
c. tinidazolul
d. cloramfenicolul
e. metronidazolul

Răspuns: e

548.La examinarea ginecologică a unei paciente cu vulvo-


vaginită micotică constatăm:
a. vulva congestionată
b. tuşeul vaginal poate fi dureros
c. secreţie abundentă albă, brânzoasă
d. hemoragie
e. febră

Răspuns: a, b, c

549.Factorii de risc pentru carcinomul ovarian includ


a. absenţa sarcinilor
b. menarha precoce
c. menopauza tardivă
d. alimentaţia bogată în carne
e. absenţa ovulaţiilor

Răspuns: a, b, c, d

550.Cauzele incontinenţei urinare de efort sunt:


a. multiparitatea
b. rupturile perineale
c. leucoreea
d. fibromu uterin

129
e. endometrioza

Răspuns: a, b

551.*Endometrioza este
a. inflamaţia endometrului
b. endometrul sub-dezvoltat
c. dezvoltarea endometrului în afara cavităţii uterine
d. endometrul hipoplazic
e. endometrul hiperplazic

Răspuns: c

552.Mastita acută
a. apare practic întotdeauna în perioada postpartum
b. tratamentul este antibiotic şi chirurgical
c. este determinată, de obicei, de bacilul Koch
d. ridică suspiciunea de malignitate
e. este întotdeauna bilaterală

Răspuns: a,b

553.*Cresterea în greutate în timpul sarcinii se datorează:


a. fătului
b. anexelor fetale
c. creşterii în greutate a uterului
d. retenţiei hidrosaline
e. tuturor acestora

Răspuns: e

554.*Cel mai important semn prezumtiv de sarcină la femeia


fertilă şi cu ciclu menstrual normal este:
a. amenoreea
b. vărsăturile
c. poliuria
d. hipotensiunea arterială
e. edemele gambiere

Răspuns: a

130
555.Urmărirea sarcinii fiziologice se face:
a. lunar în primele 6 luni
b. zilnic în ultimele 2 săptămâni
c. săptămânal în luna a 9-a
d. bilunar în lunile 7-8
e. în funcţie de preferinţele medicului

Răspuns: a, c, d

556.Modificările organismului matern în sarcina cuprind:


a. scăderea volumului plasmatic
b. creşterea frecvenţei cardiace
c. creşterea debitului ventilator
d. un grad de stază urinară
e. depigmentarea tegumentară

Răspuns: b, c, d

557.Contracţiile uterine de travaliu:


a. sunt dureroase
b. intensitatea, durata şi frecvenţa cresc progresiv către faza
expulzivă
c. au rol esenţial în producerea culbutei
d. dilată colul uterin
e. sunt voluntare

Răspuns: a, b, d

558.Manevrele Leopold:
a. se efectuează cu ajutorul valvelor
b. necesită stetoscop obstetrical
c. oferă date despre asezarea, prezentaţie şi poziţia fetală
d. se efectuează prin palpare
e. toate acestea

Răspuns: c, d

559.Bătăile cordului fetal:


a. sunt echidistante

131
b. sunt ritmice
c. sunt sincrone cu pulsul matern
d. au o frecvenţă normală de 120-160/min
e. focarul de intensitate maximă nu depinde de tipul de prezentaţie

Răspuns: a, b, d

560.Printre perioadele naşterii se numără:


a. lăuzia tardivă
b. dilatarea
c. delivrenţa
d. expulzia
e. angajarea

Răspuns: b, c, d

561.Lăuzia fiziologică:
a. durează 6-8 săptămâni
b. cuprinde trei etape
c. durează doi ani
d. ovulaţia se reinstalează în prima zi postpartum
e. orice ascensiune termică este fiziologică

Răspuns: a, b

562.Lactaţia:
a. cuprinde declanşarea şi menţinerea secreţiei lactate şi evacuarea
glandei mamare
b. are determinism neuro-endocrin
c. alăptarea se poate complica cu infecţii ale sânului
d. alăptare nu necesită o igienă deosebită
e. ablactarea se face chirurgical

Răspuns: a, b, c

563.Gravidele cu risc obstetrical crescut sunt:


a. primiparele sub 20 ani şi peste 35 ani
b. marile multipare
c. cele cu înălţimea sub 1,55 m

132
d. cele cu greutatea sub 55 kg
e. nu există gravide cu risc obstetrical

Răspuns: a, b, c

564.Principalele simptome şi semne în sarcina ectopică (triada


clasică) includ:
a. durerea
b. polakiuria
c. febra
d. amenoreea secundară
e. metroragia

Răspuns: a, c, e

565.Forma gravă a vărsăturilor gravidice:


a. cuprinde 3 faze, cu gravitate crescândă
b. determină modificări metabolice
c. poate duce la întreruperea terapeutică a sarcinii
d. răsunetul asupra organismului matern este minor
e. repausul fizic şi psihic sunt suficiente

Răspuns: a, b, c

566.HTA indusă de sarcină:


a. TA>140/90 mm Hg la 2 măsurători efectuate la cel puţin 6 ore
b. apare după săptămâna 20 şi dispare postpartum
c. sindromul HELLP are un prognostic excelent
d. nu există tratament profilactic
e. modalitatea de naştere depinde de gravitate

Răspuns: a, b, e

567.Izoimunizarea Rh se poate produce prin:


a. avort
b. transfuzie
c. sarcină ectopică
d. naştere
e. nici una dintre acestea

133
Răspuns: a, b, c, d

568.Ecografia în obstetrică
a. are utilitate scăzută
b. poate fi dăunătoare
c. oferă date despre embrion şi făt
d. oferă date despre anexele fetale
e. este o investigaţie neinvazivă

Răspuns: c, d, e

569.Hemoragiile din a doua jumătate a sarcinii:


a. sunt hemoragiile apărute după săptămâna 20 de sarcină
b. nu prezintă o gravitate deosebită
c. placenta previa este de 4 tipuri
d. DPPNI prezintă şoc proporţional cu hemoragia
e. prognosticul fetal este adesea sever

Răspuns: a, c, d, e

570.Hemoragiile din prima jumătate a sarcinii:


a. una din cauze este sarcina ectopică
b. sarcina molară este rară
c. cauza cea mai frecventă este placenta previa
d. avortul spontan are o etiologie variată
e. tratamentul curativ este rareori eficient

Răspuns: a, b, d

571.Hidropsul vezicular este ?


a. o complicaţie posibilă a litiazei biliare veziculare
b. o complicaţie posibilă a litiazei de coledoc
c. prezenţa unui lichid apos în colecistul destins
d. cauzat de blocarea infundibulo-cistică cu calcul
e. de regulă nedureros

Răspuns: a, c, d

572.Investigatiile imagistice utile in explorarea ficatului si splinei


sunt?

134
a. echografia
b. Rx abdominal pe gol
c. bariu pasaj
d. CT
e. irigografie

Răspuns: a, d

573.Pancreatita acută este caracterizată de?


a. durere în bară în etajul abdominal superior
b. creşterea amilazelor sangvine
c. dureri intense hipogastrice
d. scăderea amilazelor
e. creşterea bilirubinei indirecte

Răspuns: a, b

574.*Forma benignă a PA (pancreatită acută) este?


a. edematoasă
b. flegmonoasă
c. necrotico-hemoragică
d. gangrenoasă
e. cu forme de abcese

Răspuns: a

575.Gastrostoma este?
a. operaţie paleativă
b. operaţie radicală
c. utilizată pentru alimentare
d. o intervenţie rezecţională
e. o derivaţie internă digestivă

Răspuns: a, c

576.Complicaţiile ulcerului duodenal includ?


a. perforaţia
b. stenoza pilorică
c. stenoza cardială
d. penetraţia

135
e. hemoragia

Răspuns: a, b, d, e

577.Stenoza pilorică organică este caracterizată de ?


a. vărsături
b. distensie epigastrică cu clapotaj
c. apărare musculară
d. „stomac în chiuvetă” pe RX
e. scădere ponderală

Răspuns: a, b, d, e

578.*Cel mai important semn clinic în diagnosticul apendicitei


este ?
a. hiperestezie cutanată
b. oprirea tranzitului
c. vărsatura
d. diareea
e. apărarea musculară

Răspuns corect: e

579.Semnele de alarmă ale examenului clinic mamar, posibil


revelatoare ale unui cancer, cuprind?
a. adenopatia axilară
b. mameloanele în plus
c. scurgerile mamelonare sanguinolente
d. hipertrofia mamară
e. tumorile mamare

Răspuns: a, c, e

580.*Semnul “cojii de portocală”este caracteristic pentru?


a.tumorile benigne mamare
b.inflamaţiile acute mamare
c.neoplasmul mamar cu extensie subtegumentară
d.fibroadenomul mamar
e.abcesul mamar cronic

136
Răspuns: c

581.Ginecomastia este?
a.hipertrofia glandei mamare la femei în menopauză
b.hipertrofia glandei mamare la fetiţe
c.hipertrofia glandei mamare la bărbaţi
d.hipertrofia glandei mamare la femei gravide
e.atrofia glandei mamare

Răspuns: c

582.Semnele clinice caracteristice pentru peritonite sunt ?


a. greaţa
b. apărarea musculară
c. oprirea tranzitului
d. contractura musculară
e. distensia abdominală

Răspuns: b, d

583.Semnele clinice ale ocluziilor intestinale includ ?


a. oprirea tranzitului intestinal pentru fecale şi pentru gaze
b. vărsături
c. abdomen excavat
d. dureri abdominale
e. distensie abdominală

Răspuns: a, b, d, e

584.*Pneumoperitoneul apare la Rx abdominal pe gol în ?


a. icter mecanic
b. ulcer duodenal în puseu algic acut
c. apendicită acută perforată
d. ulcer gastric sau duodenal perforat
e. ocluzie intestinală

Răspuns corect: d

585.*Nivelele hidroaerice apărute pe Rx-ul abdominal sunt


caracteristice pentru ?

137
a. peritonita
b. pancreatita acută
c. icter mecanic
d. ocluzie intestinală
e. gastroduodenită acută

Răspuns: d

586.Caracterele specifice herniilor simple sunt?


a. ireductibilitatea
b. expansiunea la tuse
c. durerea în repaus
d. durerea la efort fizic
e. oprirea tranzitului intestinal

Răspuns: b, d

587.Organele herniate pot să fie?


a. anse intestinale subţiri
b. apendice
c. pancreasul
d. colon
e. epiploon

Răspuns corect: a, b, d, e

588.*Varicele sunt?
a. dilataţii fusiforme ale venelor profunde
b. dilataţii şi alungiri ale venelor superficiale ale membrului
superior
c. dilataţii anevrismale, sacciforme ale venelor superficiale ale
membrului inferior
d. dilataţii ale venelor jugulare

Răspuns corect: c

589.*Tratamentul eventraţiei ştrangulate este?


a. medical
b. medical şi chirurgical de urgenţă
c. posibil prin taxis

138
d. cu posibilitatea de temporizare

Răspuns: b

590.Tromboflebita profundă a membrului inferior este


caracterizată de următoarele ?
a. absenţa pulsului
b. edem
c. durere
d. răceala membrului
e. risc crescut de tromboembolie pulmonară

Răspuns: b, c, e

591.Sterilizarea în aparatul Poupinel se realizează prin:


a. flambare
b. incinerare
c. contactul direct cu metale supraîncălzite
d. aer supraîncălzit
e. căldură uscată

Răspuns: d, e

592.Autoclavul utilizează:
a. fierberea
b. vaporii de apă sub presiune
c. căldura umedă
d. aerul supraîncălzit
e. căldura uscată

Răspuns: b, c
593.Antisepticele sunrt utilizate la nivelul:
a. pielii
b. mobilierului
c. pardoseliii
d. mucoaselor
e. plăgilor

Răspuns: a, d, e

139
594.Apa oxigenată are efect:
a. hemostatic
b. oxidant
c. virulicid
d. bactericid
e. fungicid

Răspuns: a, b, d

595.*Betadina nu este indicată la:


a. spălatul mâinilor
b. spălături vaginale
c. spălături bucale
d. toaleta plăgilor
e. dezinfecţie în general

Răspuns: e

596.Printre
antibioticele active asupra Stafilococului auriu
meticilinorezistent se numără:
a. penicilina
b. oxacilina
c. vancomicina
d. linezolidul
e. ampicilina

Răspuns: c, d

597.În foliculita bărbii se indică următoarele:


a. badijonări cu alcool sanitar.
b. bărbierire cu maşina electrică.
c. antibioterapie.
d. bărbierire cu lama.
e. incizii largi cu drenaj.

Răspuns: a, b

598.*Furunculul este produs cel mai frecvent de:


a. streptococul beta hemolitic.
b. E.coli.

140
c. klebsiella.
d. stafilococul auriu.
e. proteus.

Răspuns: d

599.Printre panariţiile profunde se numără următoarele forme:


a. eritematos
b. tenosinovial
c. flictenular
d. articular
e. osos

Răspuns: b, d, e

600.Tratamentul unghiei încarnate cuprinde;


a. excizia colţurilor unghiale
b. tratament cu unguente dezodorizante
c. tăierea cât mai adâncă a unghiei
d. ablaţia unghiei
e. excizia jgheabului unghial.

Răspuns: d, e

601.Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing


potenţial:
a. risc pentru leziune
b. risc pentru sindromul morţii subite la sugar
c. salivaţie necorespunzătoare
d. deficit de îmbrăcat
e. risc pentru intoxicatie

Răspuns:a,b,e

602.Nou născutul prematur:


a. este o categorie de nou născut cu risc
b. poate dezvolta boala membranelor hialine
c. este născut sub 37 săptămâni de vărstă gestaţională
d. are vârsta gestaţională peste 38 săptămâni

141
e. nu prezintă risc de hipolicemie

Răspuns:a,b,c

603.Nursingul nou-născutului cu greutate mică la naştere are ca


obiective:
a. menţinerea echilibrului termic
b. prevenirea hipoglicemiei
c. stabilirea modului de alimentaţie
d. evitarea contactului mamei cu copilul
e. evitarea stresului prin frig

Răspuns:a,b,c,e

604.În cursul resuscitării neonatale criteriile clinice de evaluare


sunt:
a. respiraţia
b. frecvenţa cardiacă
c. coloraţia
d. temperatura corpului
e. dezinfectia materialelor sanitare

Răspuns:a,b,c

605.Infecţiile nosocomiale se previn prin:


a. spalarea mainilor
b. evitarea supraaglomerării secţiei
c. curăţenie şi dezinfecţie zilncă şi terminală
d. evitarea toaletei zilnice la toţi nou născuţii
e. alimentatie corespunzatoare

Răspuns: a,b,c

606.*Perioada neonatală se termina la:


a. 7 zile împlinite de la naştere
b. 6 ore de viaţă
c. 6 săptămâni împlinite de la naştere
d. 28 de zile împlinite
e. la implinirea varstei de 1 luna de la nastere

142
Răspuns: d

607.Dintre obiectivele nursingului nou-născutului în prima zi de


viaţă fac parte :
a. evitarea infecţiilor
b. evitarea traumatizării
c. evitarea hipotermizării
d. evitarea toaletei generale
e. evitarea alimentaţiei precoce la sân

Răspuns: a, b, c

608.Oxigenul:
a. are efect vasodilatator pulmonar
b. se administreaza prin CPAP
c. administrat prematurului produce retinopatie
d. este un drog
e. face parte din categoria fluidelor medicale

Răspuns:a,b,c, d

609.Nou nascutul cu asfixie perinatala prezinta:


a. cianoza cutaneo mucoasă
b. respiratie neregulate/apnee
c. bradicardie
d. lanugo pe arii extinse
e. reflex de deglutiţie

Răspuns:a,b, c

610.Precizaţi categorile de nou născuţi cu risc:


a. nou născuţi cu greutate mică la naştere: prematuri, dismaturi
(SGA)
b. nou născuţi din sarcini gemelare,
c. nou născuţii din prezentaţie pelviană şi transversă
d. nou născuţii plasaţi în Rooming
e. nou născuţii alimentaţi la sân la cerere

Răspuns:a,b, c

143
611.Bioetica:
a. cuprinde doar etica medicală tradiţională
b. se focalizează numai asupra omului
c. cuprinde şi biosfera în întregul ei
d. cuprinde orice intervenţie ştiinţifică a omului asupra vieţii în
general
e. are 5 ramuri

Răspuns: c, d

612.Revoluţia biologică:
a. datează din secolul al XIX-lea
b. începe de la descoperirea codului genetic
c. defineşte „medicina genomică”
d. precede revolutia terapeutica
e. dateaza din secolul XX

Răspuns: b, c, e

613.Codul lui Hammurabi:


a. Este o lege a Statului Israel din 1996
b. Dateaza din 1750 î C
c. conţine norme care dirijează activitatea medicală
d. contine o reglementare a taxelor pentru asistenţa sanitară
e. este singurul cod deontologic din vechime

Răspuns: b, c, d

614.Etica Medicală:
a. a fost doar apanajul Bisericii catolice
b. a fost o preocupare şi a celorlalte confesiuni religioase creştine
c. nu a avut răsunet în lumea islamică
d. face parte din tematica abordata in centrele de bioetica
e. nu este relevanta pentru actul medical

Răspuns: b, d

615.Competenţa bioeticii este recunoscută în:


a. problemele etice ale profesiunilor sanitare
b. problemele etice rezultate în cadrul cercetărilor pe om

144
c. problemele sociale legate de problemele politicii sanitare şi de
medicina locurilor de muncă
d. politici de planificare familială şi control demografic
e. probleme privind intervenţia asupra vieţii altor fiinţe vii decât
omul

Răspuns: a, b, c, d, e

616.Finalitatea bioeticii constă în:


a. analiza raţională a problemelor morale legate de biomedicină
b. conexiunea problemelor morale cu dreptul
c. conexiunea problemelor morale cu ştiintele sociale
d. liniile etice nu au o finalitate aplicativă
e. liniile etice au intotdeauna o finalitate aplicativă

Răspuns: a, b, c, e

617.In cazul înrolării unui pacient într-un studiu de cercetare se


vor explica:
a. beneficiile posibile pentru alţii şi pentru ştiinţă
b. dosarele studiului vor putea fi vizualizate de către angajator
c. obligaţia individului de a continua implicarea în studiu, odată ce
a acceptat înrolarea
d. pe cine să contacteze pentru întrebări în legătură cu cercetarea
sau cu posibilitatea apariţiei unei lezări din cauza cercetării
e. posibilele efecte nedorite ale terapiei cercetate

Răspuns: a, d, e

618.Principiile speciale ale transplantului de ţesuturi şi/sau


organe sunt:
a. să respecte demnitatea persoanei (donator, primitor, medic)
b. să aibă scop terapeutic
c. să respecte drepturile omului
d. să nu fie determinat de oportunităţi politice sau economice
e. poate avea scop pur ştiinţific

Răspuns: a, b, c, d

619.Donarea de organe trebuie să respecte o serie de principii:

145
a. principiul respectării demnităţii umane
b. principiul anonimatului donatorilor
c. principiul gratuităţii
d. principiul “primum non nocere”
e. principiile se respecta doar pentru donator, nu si pentru primitor

Răspuns: a, b, c, d

620.Ce înseamnă „medicina genomică”?


a. cunoaşterea codului genetic al omului
b. structura patrimoniului ereditar
c. stiiinta care studiaza tipurile de sol
d. posibilitatea cunoaşterii constituţiei ereditare
e. medicina care foloseste cunostintele legate de codul genetic
uman

Răspuns: a, b, d, e

621.Definiţia bioeticii este:


a. studiul sistematic al conduitei umane
b. perspectiva conduitei umane în cadrul ştiinţelor vieţii şi sănătăţii
c. evidenţierea valorilor umane şi morale
d. folosirea unei variate metodologii etice într-o abordare
multidisciplinară
e. cuprinde reguli, norme morale

Răspuns: a, b, c, d, e

622.Ramurile bioeticii sunt:


a. bioetica generală
b. bioetica specială
c. bioetica clinică sau decizională
d. bioetica multiloculara
e. bioetica geonosiana

Răspuns: a, b, c

623.Clonarea terapeutică:
a. foloseşte un embrion-clonă
b. embrionul este utilizat drept cultură de celule stem

146
c. ar putea elimina pericolul respingerii materialului transplantat
de către organismul uman
d. este legala in unele state ale UE
e. este identica cu clonarea reproductiva

Răspuns: a, b, c, d

624.Eugenia:
a. pozitivă este atunci când se promovează descendenţii proveniţi
din indivizi excepţional dotaţi
b. negativă este atunci când se elimină efectele transmiterii la
descendenţi a unor însuşiri genetice nefavorabile
c. pozitivă a fost practicata de nazisti prin lebensborn-uri
d. negativă este sterilizarea persoanelor handicapate mintal
e. nu a fost niciodata aplicata, este o notiune pur teoretica

Răspuns: a, b, c, d

625.Eutanasia activa:
a. este legala in Romania
b. nu este legala in Romania
c. este legala in unele state ale UE
d. a fost legala in Statele Unite ale Americii
e. inseamna decuplarea unui bolnav comatos de la aparatele de
sustinere vitala

Răspuns: b, c, d

626.Consimţământul:
a. se cere în cazul transplantului de la primitor
b. nu este necesar pentru donator în cazul transplantului
c. consimţământul trebuie să fie informat
d. nu este niciodată nevoie să fie scris, este suficient cel verbal
e. nu este nevoie sa cerem consimtamantul pacientilor in spital,
indiferent de manopera medicala la care-i supunem

Răspuns: a, c

627.Eutanasia pasiva:
a. ridica probleme etice

147
b. este diferita de eutanasia activa
c. este decuplarea pacientului de la aparatul de ventilaţie
d. nu necesita consimtamantul familiei sau apartinatorilor legali
e. este o notiune pur teoretica

Răspuns: a, b, c

628.Bioetica:
a. este strict legată de ştiinţa medicală
b. combină cunoaşterea biologică cu cea a sistemului valorilor
umane
c. a fost numită ,,ştiinţa supravieţuirii”
d. descrie felul în care cunoştiinţele tehnico-ştiinţifice pot fi
întrebuinţate în folosul omenirii
e. se studiaza si se updateaza in centrele de bioetica

Răspuns: b, c, d, e

629.Revoluţia terapeutică:
a. înseamnă descoperirea tratamentului pentru infecţia cu HIV
b. s-a produs odată cu descoperirea sulfamidelor şi a penicilinei
c. este premergătoare revoluţiei biologice
d. s-a produs in secolul VIII
e. inseamna descoperirea injectiei

Răspuns: b, c

630.Centrele de Bioetică:
a. primul centru a fost înfiinţat în SUA
b. primul centru a fost înfiinţat în Europa
c. s-au înfiinţat şi în Asia
d. în Europa au apărut doar în Spania
e. exista si in Italia

Răspuns: a, c, e

631.Creştinismul:
a. a introdus concepte şi valori noi etice
b. a acţionat prin intermediul învăţământului
c. a acţionat prin practica asistenţială

148
d. a condus Biserica la a se ocupa de sănătatea publică
e. Biserica nu este implicata in problemele Bioeticii

Răspuns: a, b, c, d

632.Bioetica este:
a. studiul sistematic al dimensiunilor morale
b. se aplică ştiinţelor vieţii şi tratamentelor sanitare
c. foloseşte o varietate de metodologii etice
d. este o abordare interdisciplinară
e. este o ştiinţă strict medicală

Răspuns: a, b, c, d

633.Bioetica:
a. nu are finalitate practică
b. nu este o ştiinţă de factură filosofală
c. este identică cu deontologia medicală
d. are legături cu medicina legală
e. in Romania, centrul de bioetica cel mai valoros este la Iasi

Răspuns: b, d, e

634.În cazul înrolării unui pacient într-un studiu de cercetare se


vor explica:
a. natura experimentală şi scopul studiului
b. faptul că participarea este voluntară
c. procedura
d. disconfortul şi riscurile testelor atât pentru individ, cât şi pentru
familie
e. sfatul genetic precizeaza exact daca fatul va avea sau nu boala
genetica

Răspuns: a, b, c, d

635.Episodul depresiv se caracterizează prin următoarele, CU


EXCEPŢIA:
a. pacientul prezintă dispoziţie depresivă
b. pacientul prezintă dispoziţie elevată
c. nu apar niciodată idei delirante

149
d. pacientul prezintă hipoprosexie
e. hipomnezia ne poate conduce spre un diagnostic eronat de
demenţă

Răspuns: b, c

636.Episodul depresiv moderat se caracterizează prin


următoarele:
a. nu necesită internare in spital
b. bradilalia şi bradikinezia sunt sesizabile de către anturaj
c. pacientul poate, cu un anumit efort să facă faţă cerinţelor
profesionale
d. insomnii de trezire
e. dispoziţia depresivă se poate asocia cu anxietate de intensitate
moderată

Răspuns: b, d, e

637.*Tulburarea afectivă bipolară se caracterizează prin


următoarele, CU EXCEPŢIA:
a. în evoluţie apar numai episoade depresive
b. în evoluţie apar atât episoade depresive cât şi maniacale
c. în evoluţie pot să apară şi episoade hipomaniacale
d. tratamentul de întreţinere este medicaţia timostabilizatoare
e. se mai numeşte psihoză afectivă bipolară

Răspuns: a

638.Următoarele corelaţii sunt adevărate:


a. bradilalia este consecutivă bradipsihiei
b. tahilalia este consecutivă bradipsihiei
c. intreruperea bruscă, de scurtă durată a discursului verbal este
consecutivă barajului ideativ
d. bradilalia este consecutivă tahipsihiei
e. tahilalia este consecutivă tahipsihiei

Răspuns: a, c, e

639.Următoarele afirmaţii privind ţinuta sunt adevărate:

150
a. reflectă gradul de aderenţă al individului la normele
socioculturale
b. analiza ţinutei ia în calcul adecvarea acesteia cu vârsta şi cu
sexul persoanei
c. se referă doar la îmbrăcăminte
d. se referă la îmbrăcăminte, starea de igienă şi coafură
e. ţinuta dezordonată apare în demenţe şi în retard mental

Răspuns: a, b, d, e

640.Hipomimia apare în:


a. episodul depresiv
b. episodul maniacal
c. impregnarea neuroleptică
d. este reprezentată de surâsul schizofrenicului
e. tulburarea psihotica

Răspuns: a, c

641.Următoarele afirmaţii privind agitaţia psihomotorie sunt


adevărate, CU EXCEPŢIA:
a. la pacienţii schizofreni apare în mod imprevizibil
b. la pacienţii depresivi apare brusc, la bolnavi aparent liniştiţi şi
se numeşte „furor maniacal”
c. pacienţii maniacali pot izbucni într-o stare de agitaţie extremă
numită „furor maniacal”
d. la oligofreni agitaţia se manifestă sub formă de acte agresive
e. de obicei, pacienţii agitaţi psihomotor vin singuri la spital

Răspuns: a, e

642.Următoarele afirmaţii privind negativismul sunt adevărate:


a. se caracterizează prin tendinţa de a repeta aceeaşi mişcare, de
obicei bizară
b. este tendinţa de a opune rezistenţă la orice stimul extern
c. negativismul intern este negativism activ
d. negativismul intern se referă la faptul că pacientul refuză să
relaxeze sfincterele
e. este cuprins în sfera catatoniei

151
Răspuns: b, d, e

643.Euforia:
a. este o hipertimie pozitivă
b. este o hipertimie negativă
c. apare în episodul maniacal
d. apare în tulburarea afectivă bipolară.
e. apare în tulburarea depresivă recurentă.

Răspuns: a, c, d

644.Următoarele afirmaţii privind inversiunea afectivă sunt


adevărate:
a. se caracterizează prin faptul că pacientul trăieşte concomitent
sentimente contrarii faţă de aceeaşi persoană sau situaţie
b. e caracterizează prin faptul că pacientul dezvoltă sentimente de
ură faţă de persoane pe care în mod firesc ar trebui să le
iubească
c. se caracterizează printr-o trecere facilă de la o stare sufletească
la alta
d. este forma extremă a labilităţii afective
e. apare în schizofrenie

Răspuns: b, e

645.*Următoarele afirmaţii cu privire la ideile delirante de


persecuţie şi prejudiciu sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:
a. apar în schizofrenie
b. apar în demenţe
c. nu apar niciodată în episoadele maniacale
d. pacientul are convingerea falsă că suferă prejudicii morale,
materiale sau fizice
e. în evoluţie poate să apară conversiunea persecutat-persecutor

Răspuns: c

646.Ideile delirante de influenţă se caraterizează prin


următoarele:
a. pacientul nu recunoaşte realităţi evidente
b. sunt idei delirante depresive

152
c. sunt idei delirante expansive
d. sunt idei delirante mixte
e. apar în schizofrenie

Răspuns: d, e

647.Halucinaţiile auditive se caracterizează prin următoarele:


a. sunt mai frecvente la copii
b. sunt mai frecvente la adulţi
c. halucinaţiile auditive imperative pot avea consecinţe
medicolegale
d. halucinaţiile auditive imperative constituie urgenţă psihiatrică
e. pacientul care prezintă halucinaţii auditive nu necesiă internare

Răspuns: b, c, d

648.Următoarele afirmaţii privind halucinaţiile sunt adevărate:


a. sunt simptome psihotice
b. de obicei halucinaţiile gustative şi olfactive se asociază şi sunt
plăcute
c. senzaţiile de orgasm sau viol direct sau de la distanţă sunt
halucinaţii tactile
d. sunt predictori de gravitate ai bolii
e. după răsunetul afectiv halucinaţiile auditive pot fi favorabile,
nefavorabile sau antagoniste

Răspuns: a, d, e

649.Halucinaţiile propriu-zise:
a. sunt percepţii fără un obiect real de perceput
b. sunt percepţii reale dar denaturate şi deformate ale unui obiect
c. pentru pacient ele sunt veridice şi nu pot fi dărâmate printr-o
contradicţie logică
d. au proiecţie spaţială
e. sunt percepute pe căile senzoriale normale, prin intermediul
organelor de simţ

Răspuns: a, c, d, e

153
650.Hipomnezia:
a. este reprezentată de amintiri rapide, involuntare şi cu conţinut
foarte bogat
b. reprezintă scăderea de diferite grade a forţei mnezice
c. apare în stări de surmenaj
d. apare datorită unor deficite prosexice
e. apare în episoadele maniacale

Răspuns: b, c, d

651.Următoarele afirmaţii privind amnezia sunt adevărate:


a. amnezia reprezintă pierderea totală a capacităţii mnezice
b. amnezia anterogradă este amnezie de evocare
c. amnezia retrogradă este amnezie de fixare
d. amnezia lacunară apare în TCC sau stări de beţie
e. amnezia electivă – unele evenimente şi situaţii neplăcute (viol,
adulter) au fost uitate

Răspuns: a, d, e

652.Următoarele afirmaţii cu privire la ideile delirante sunt


adevărate:
a. sunt tulburări de ritm şi coerenţă ale gândirii.
b. sunt impenetrabile la contraargumente
c. ideile delirante de grandoare sunt idei expansive.
d. ideile delirante expansive se mai numesc micromanice.
e. ideile delirante mixte sunt ideile de influenţă şi ideile metafizice

Răspuns: b, c, e

653.* Ideile delirante erotomanice:


a. pacientul este convins că este superior din punct de vedere fizic,
material sau mental.
b. sunt idei delirante expansive
c. sunt idei delirante depresive.
d. sunt idei delirante mixte
e. pacientul are convingerea că este purtătorul unei misiuni
religioase

Răspuns: b

154
654.Ideile delirante de persecuţie:
a. pacientul este convins că este iubit de o persoană cu un nivel
socio-cultural superior.
b. bolnavul are convingerea delirantă că nu aparţie familiei sale ci
ar fi descendentul unei familii renumite, foarte bogate.
c. reprezintă convingerea bolnavului că suferă prejudicii morale,
materiale sau fizice, simţind lumea ca ostilă.
d. pacientul este convins că împotriva lui se complotează.
e. poate avea loc conversiunea persecutat-persecutor.

Răspuns: c, d, e

655.* Un student de 25 de ani a fost internat într-o clinică de


psihiatrie cu un istoric de 6 săptămâni în care a prezentat
comportament bizar, “ciudat”. Cu aproximativ 6 săptămâni
înainte de internare pacientul era convins că nu poate să-şi
amintească lecţia deoarece i-au fost furate gândurile de ceilalţi
studenţi. O voce de bărbat îl prevenea să fie suspicios în privinţa
oricui. Părinţii pacientului au relatat că de câteva săptămâni fiul
lor vorbea incoerent, avea gandire dezorganizată. Cel mai
probabil diagnostic este:
a. schizofrenie paranoida
b. tulburare schizoafectivă
c. tulburare delirantă persistenta
d. tulburare afectivă bipolară
e. tulburare de personalitate schizoidă

Răspuns: a

656.*Un pacient spitalizat cu o boală mentală cronică nu a vorbit


şi nu s-a mobilizat deloc de mai mult de două săptămâni. El se
împotrivea oricărei tentative de a fi mişcat. Ocazional avea din
senin momente de agitaţie şi comportament agresiv. Care este
diagnosticul:
a. tulburare schizoafectivă
b. schizofrenie catatona
c. tulburare schizofreniformă
d. tulburare delirantă persistentă
e. depresie delirantă

155
Răspuns: b

657.*Pacientă de 25 de ani, căsătorită, se plânge că de un timp


simte dureri precordiale însoţite de palpitaţii, amorţeli în mâini,
bufee de căldura, transpiraţii reci. Pacienta acuză un sentiment de
teamă de a nu muri şi de a nu înebuni în timpul crizei. Toate
aceste simptome ţin aproximativ 10 minute, apar brusc şi dispar
lent. Care este diagnosticul:
a. schizofrenie
b. episod depresiv
c. episod maniacal
d. stare de sevraj
e. atac de panică

Răspuns: e

658.*O femeie de 27 de ani este tristă de aproximativ 2


săptămâni. Prezintă oboseală extremă şi nu se poate concentra la
serviciu. Acum câteva săptămâni a fost plină de energie şi
entuziasm, a fost în stare să lucreze 10-12 ore pe zi iar seara să
meargă la dans. Cel mai probabil diagnostic este:
a. tulburare de personalitate de tip borderline
b. tulburare depresivă majoră recurentă
c. tulburare schizoafectivă
d. tulburare hipomaniacală
e. tulburare afectivă bipolară

Răspuns: e

659.*O tânără de 17 ani roşeşte, se simte stingheră când unul


dintre colegi sau profesorul o întreabă ceva. Ea stă în spatele
clasei sperând să nu fie văzută, observată. Cel mai probabil
diagnostic este:
a. agorafobie
b. tulburare de panică
c. tulburare obsesiv-compulsivă
d. fobie socială
e. tulburare actă de stress

156
Răspuns: d

660.Următoarele sunt simptome care domină tabloul clinic al


schizofreniei:
a. asociaţii însolite
b. afectivitate plată
c. ambivalenţă afectivă
d. autism
e. tulburări de comunicare

Răspuns: a, b, c, d

661.Următoarele afirmaţii cu privire la schizofrenia paraniodă


sunt adevărate:
a. debutul este în jurul vîrstei de 15-16 ani
b. tabloul clinic este dominat de o stare de stupor, poziţii bizare
păstrate timp îndelungat
c. este centrată de delirul paraniod
d. este indicaţie pentru terapia cu electroşoc
e. pacientul poate fi heteroagresiv

Răspuns: a, c, e

662.Criteriile de diagnostic ale demenţei Alzheimer cuprind:


deficit mnezic
a. tulburarea de memorie trebuie să se asocieze cu cel puţin una
din următoarele: afazie, apraxie, agnozie şi perturbare în funcţia
de execuţie
b. tulburarea de memorie trebuie să se asocieze cu cel puţin două
din următoarele: afazie, apraxie, agnozie şi perturbare în funcţia
de execuţie
c. tulburarea de memorie trebuie să se asocieze cu cel puţin trei
din următoarele: afazie, apraxie, agnozie şi perturbare în funcţia
de execuţie
d. tulburarea de memorie trebuie să se asocieze obligatoriu cu
următoarele: afazie, apraxie, agnozie şi perturbare în funcţia de
execuţie
e. tulburarea de memorie nu se asociaza cu: afazie, apraxie,
agnozie şi perturbare în funcţia de execuţie

157
Răspuns: a, b

663.*Diagnosticul de demenţă vasculară presupune următoarele


CU EXCEPTIA:
a. deteriorarea memoriei
b. tulburarea de memorie trebuie să se asocieze cu cel puţin două
din următoarele: afazie, apraxie, agnozie şi perturbare în funcţia
de execuţie
c. trebuie să existe proba unei maladii cerebrovasculare care este
considerată a fi în relaţie etiologică cu demenţa
d. modificări CT şi RMN (leziuni vasculare multiple şi atrofie
corticală)
e. la examenul somatic există proba unei HTA foarte vechi

Răspuns: b

664.Următoarele afirmaţii privind haloperidolul sunt adevărate:


a. este un antipsihotic de veche generaţie
b. este un antipsihotic de nouă generaţie
c. este un neuroleptic cu care se tratează episodul maniacal
d. este un blocant al receptorilor dopaminergici
e. poate induce efecte adverse de tip extrapiramidal

Răspuns: a, c, d, e

665.Zona zoster oftalmică:


a. e produsă de virusul herpes simplex I
b. poate să dea complicaţii oculare
c. e însoţită de dureri frontale intense
d. se caracterizează prin apariţia de vezicule la nivelul
tegumentului pleoapelor
e. e produsă de virusul varicelo-zosterian

Răspuns: b, c, d, e

666.Diagnosticul pozitiv al corpilor străini intraoculari se face


prin:
a. echografie oculară
b. tonometrie
c. radiografie orbită

158
d. coloraţia cu fluoresceínă
e. exoftalmometrie

Răspuns: a, c

667.Atitudinea de urgenţă în cazul arsurilor oculare constă în:


a. îndepărtarea resturilor de substanţă sau corp străin
b. spălătura largă cu apă sau ser fiziologic
c. administrare generală de antibiotic
d. nu ne atingem de ochi şi pansăm
e. administrare locală de cortizon

Răspuns: a, b, c

668.*. Pansamentul se aplică pe ochi în cazul leziunilor corneene


până când
a. corneea nu mai colorează cu fluoresceină
b. bolnavul nu mai prezintă fotofobie
c. până când se administrează antibiotic şi midriatic
d. până când prezintă lacrimare
e. leziunile corneene nu se pansează

Răspuns: a

669.Mediile transparente ale globului ocular sunt:


a. cristalin
b. sclerotică
c. vitros
d. coroidă
e. corneea

Răspuns: a, c, e

670.În caz de traumatisme oculare perforante, care este atitudinea


terapeutică de urgenţă?
a. profilaxia antitetanică
b. toaleta şi sutura plăgii
c. antibioterapia locală şi generală
d. nu ne atingem de glob până nu ştim cauza
e. administrarea de antalgice

159
Răspuns: a, b, c, e

671.Cataracta senilă se caracterizează prin?


a. frecvent se manifestă dupa 60 de ani
b. dureri oculare
c. scăderea vederii
d. opacifierea cristalinului
e. tensiune intraoculară crescută

Răspuns: a, b, c, e

672.Corneea este un strat al globului ocular


a. avasculară
b. mată
c. transparentă
d. bine inervată
e. acoperită de conjunctivă

Răspuns: a, c, d

673.Conjunctivită primavaratică?
a. este o afecţiune alergică
b. prezinta secreţie mucopurulentă
c. are caracter sezonier
d. conjunctiva tarsală prezintă papile cu aspect de pavaj (mozaic)
e. are ca simptom principat prurit şi lacrimare

Răspuns: a, c, d, e

674.Hemoragia subconjunctivală este o afecţiune care apare?


a. spontan
b. la hipertensivi
c. la diabetici
d. traumatic
e. la pacienţii cu tuse convulsivă

Răspuns: a, b, c, d, e

160
675.Care din următoarele afirmaţii despre microsporie sunt
adevărate?
a. se manifestă prin plăci alopecice şi scuamoase de talie mare la
nivelul pielii păroase a capului
b. firele de păr sunt rupte inegal de la emergenţa firului
c. parazitarea este de tip endotrix
d. la examenul la lampa Wood teritoriile afectate prezintă o
fluorescenţă verzuie strălucitoare particulară
e. tratamentul cu Lindan rezolvă majoritatea cazurilor

Răspuns: a,d

676.Leziunile elementare care apar în sicozisul stafilococic sunt?


a. papule
b. pustule
c. bule
d. noduli
e. vezicule

Răspuns: a,b,d

677.Furunculul se caracterizează prin:


a. se prezintă ca un nodul dur,dureros
b. se prezintă ca un placard tumoral, dureros
c. epidermul este destins,lucios şi intens hiperemic
d. afectează numai copii
e. este o streptococie

Răspuns: a,c

678.Care din următoarele afirmaţii despre erizipel sunt adevărate?


a. evoluţie în pusee
b. tumefacţie intens inflamatorie în placard reliefat la periferie
c. debut acut cu frison,febră
d. poarta de intrare fecventă o constituie o tinea pedis neglijată
e. după vindecare rămân macule pigmentate

Răspuns: b,c,d

161
679.Herpesul simplex se caracterizează prin:
a. apariţia unor vezicule serocitrine grupate în buchete pe un fond
eritematos
b. faza erozivo-crustoasă se vindecă mai rapid în cazul aplicaţiilor
locale de corticoizi
c. primoinfecţia herpetică este aproape în 90-95% din cazuri clinic
manifestă
d. antiviralele locale aplicate la un interval de 4 ore previn apariţia
recidivelor
e. sunt contraindicate maltratările locale, spălarea cu apă şi săpun

Răspuns: a,e

680.Complicaţiile cele mai frecvente în zona zoster sunt:


a. generalizarea
b. oculare
c. neurologice
d. suprainfecţiile
e. lichenificarea

Răspuns: b,c,d

681.Epiteliomul bazocelular se caracterizează prin:


a. se localizează frecvent la nivelul buzei inferioare
b. evoluţia este cronică, rapid metastazantă
c. există o predispoziţie sporită la persoanele cu părul blond şi
roşcat
d. apare frecvent la bătrânii din mediul agricol
e. apariţia de adenopatii regionale

Răspuns: c,d

682.Care din următoarele afirmaţii despre carcinomul


spinocelular sunt adevărate?
a. debutează clinic sub forma unui nodul
b. apare frecvent pe terenul unor leziuni preexistente
c. nu metastazează
d. localizarea este în cele 2/3 superioare ale feţei
e. prurit local

162
Răspuns: a,b

683.*Perioada de incubaţie a sifilisului primar este?


a. 3-5 zile
b. 21 zile
c. 42-45 zile
d. 65-75 zile
e. 7-10 zile

Răspuns: b

684.Caracteristicile clinice ale şancrului sifilitic sunt:


a. leziunea este superficială de tip eroziv
b. fondul leziunii este gangrenos
c. culoarea leziunii este roşu muscular
d. furnizează un prurit supărător
e. emană un miros dulceag

Răspuns: a,c,e

685.*Prima manifestare clinica a sifilisului secundar este?


a. sifilidele papuloase
b. rozeola sifilitică
c. sifilidele papulo-erozive
d. sifilidele pigmentare
e. sifilidele papulo-scuamoase

Răspuns: b

686.Penicilina este indicată în:


a. scabie
b. erizipel
c. eczemă
d. sifilis
e. psoriazis

Răspuns: b,d

687.Regiunile patogenice în scabie?


a. interdigital

163
b. pliul axilar
c. periombilical
d. pielea păroasa a capului
e. faţa laterală a gambelor

Răspuns: a,b,c

688.Candidozele cutaneo-mucoase se caracterizează prin:


a. eritem
b. eroziuni
c. depozite brânzoase
d. cruste gălbui-albicioase
e. lichenificare

Răspuns: a,b,c

689. Sondele sunt instrumente destinate pentru:


a. explorarea conductelor şi traiectelor
b. pentru evacuarea unor cavităţi
c. pentru introducerea unor medicamente sau lichide în cavităţi
d. pentru oprirea hemoragiilor gastrice masive
e. pentru tratamentul anuriei

Răspuns: a, b, c

690. În casolete se pregătesc următoarele materiale pentru autoclav:


a. tampoane
b. bisturie metalice cu mâner de plastic
c. câmpuri şi perii
d. diferite instrumente
e. unele medicamente

Răspuns corect: a, c, d

691. Consiliul Internaţional al Nurselor (ICN) în codul de etică


pentru nurse, ICN 2007, apreciează că nursele au următoarele
responsabilităţi fundamentale :
a. de a promova sănătatea şi de a preveni îmbolnăvirile (de a face
profilaxie)
b. de a păstra sănătatea şi de a alina suferinţa

164
c. de a promova politici monetare şi fiscale
d. de a elabora conduita terapeutică
e. de a stimula internarile in spitale

Răspuns: a,b

692. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. impotenţa funcţionala
b. risc pentru hipotermie
c. pneumonie
d. rinofaringita
e. constiparie

Răspuns: a,e

693. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. dentiţie alterată
b. frică
c. astm bronşic
d. risc pentru infecţie
e. pielonefrita acuta

Răspuns: a,b

694. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. fatigabilitate
b. diaree
c. emfizem pulmonar
d. apendicită
e. anxietate

Răspuns: a,b,e

695. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. deficit al activităţii
b. anxietate
c. risc pentru suprasolicitare
d. atelectazie pulmonară
e. risc de embolie pulmonara

165
Răspuns: a,b

696. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. alterarea creşterii şi dezvoltării
b. alterarea stării de sănătate
c. risc pentru hipotermie
d. hipotiroidism
e. risc de violenta catre sine

Răspuns: a,b

697. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. hipotermia
b. exces de volum al fluidelor
c. risc pentru reflux urinar
d. pielonefrită
e. retentie urinara

Răspuns: a,b,e

698. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. hipertermia
b. deficit al volumului de fluide
c. rujeolă
d. risc pentru tulburări ale balanţei fluidelor
e. risc de trauma

Răspuns: a,b

699. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. disreflexie
b. incontinenţă vezicală
c. tuberculoza
d. sifilisul
e. perfuzie tisulara ineficienta

Răspuns: a,b,e

700. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. incontinenţă, funcţională renală

166
b. infecţie
c. risc pentru incontinenţă urinară
d. neoplasmul mamar
e. managementul eficient al regimului terapeutic

Răspuns: a,b,e

701. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. leziune
b. greaţa
c. risc pentru intoxicaţie
d. infarct miocardic
e. tulburare de deglutitie

Răspuns: a,b,e

702. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. durere
b. pentru sufocare
c. enterocolită ulcero-necrotică
d. greata
e. imunitate alterata

Răspuns: a,d,e

703. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. integritate cutanată, necorespunzătoare
b. deficit de alimentaţie
c. risc pentru tulburari termice
d. angină pectorală
e. perturbarea motilitatii in pat

Răspuns: a,b,e

704. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. alterarea procesului de gândire
b. risc pentru alăptare ineficientă
c. retentie urinara
d. ulcer gastro-duodenal
e. risc de disfunctie hepatic

167
Răspuns: a,c

705. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. inabilitatea unei respiraţii spontane
b. perfuzie tisulară alterată
c. enterocolită ulcero-necrotică
d. bronhopneumonie
e. crestere si dezvoltare intarziata

Răspuns: a,b,e

706. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. salivaţie necorespunzătoare
b. risc pentru comportament dezorganizat infantil
c. risc pentru sindrom funcţional
d. sexualitate alterata
e. risc de necaz

Răspuns: a,d

707. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. tulburări ale ritmului de somn
b. deficit de alimentaţie
c. risc pentru singurătate
d. diabet zaharat
e. exces de volum de fluid

Răspuns: a,b,e

708. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:


a. alăptarea eficienta
b. risc pentru sindromul morţii subite la sugar
c. suprasolicitare
d. risc pentru nivel instabil al glucozei în sânge
e. dentitie deteriorata

Răspuns: a,c,e

709. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing actual:

168
a. debit cardiac, diminuat
b. alăptarea, ineficientă
c. risc pentru dezechilibru al volumului de fluid
d. risc pentru incontinenţă urinară
e. capacitate ineficienta de a reactiona

Răspuns: a,b,e

710. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing


potenţial:
a. risc pentru impotenţa functională
b. insomnia
c. perturbarea schimbului de gaze
d. capacitate de a face fata a familiei cu dizabilitati
e. risc pentru suprasolicitare

Răspuns: a,e

711. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing


potenţial:
a. risc pentru constipaţie
b. risc pentru sindrom funcţional
c. incontinenţă urinară
d. respiraţie eficientă
e. riscul de contaminare

Răspuns: a,b,e

712. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing


potenţial:
a. risc pentru deficit al volumului fluidelor
b. risc pentru tulburări ale balanţei fluidelor
c. infecţie
d. hipotermie
e. contaminarea

Răspuns: a,b

713. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing

169
potenţial:
a. risc pentru reflex urinar
b. risc pentru infecţie
c. alterarea procesului de gândire
d. risc de constipatie
e. integritate tisulară, improprie

Răspuns: a,b,d

714. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing


potenţial:
a. risc pentru leziune
b. risc pentru sindromul morţii subite la sugar
c. salivaţie necorespunzătoare
d. deficit de îmbrăcat
e. riscul de confuzie cronica

Răspuns: a,b,e

715. Din soluţiile OMS pentru securitatea pacienţilor din spitale,


fac parte:
a. coerenţa denumirii medicamentelor
b. dentificarea bolnavilor (de la internare şi pe parcursul
spitalizării)
c. administrarea antibioticelor doar pe cale parenterală
d. externarea precoce a pacienţilor
e. utilizarea dispozitivelor de unica injectar

Răspuns: a,b,e

716. Din soluţiile OMS pentru securitatea pacienţilor din spitale,


fac parte:
a. comunicarea în timpul transferului pacienţilor (între secţii)
b. prescrierea tratamentului corect şi individualizat la caz
c. asigurarea serviciilor de pază şi protecţie în toate spitalele
d. interzicerea accesului aparţinătorilor în spitale
e. asigurarea iluminatului optim in cabinete

Răspuns: a,b

170
717. Din soluţiile OMS pentru securitatea pacienţilor din spitale,
fac parte:
a. verificarea cu atenţie a soluţiilor de electroliţi concentraţi.
b. precizarea modificării medicaţiei şi a îngrijirilor medicale
c. efectuarea investigaţiilor paraclince
d. asigurarea climatului optim în saloane
e. Igienizarea mainilor(spalarea corecta a mainilor)

Răspuns: a,b,e

718. Din soluţiile OMS pentru securitatea pacienţilor din spitale,nu


fac parte:
a. evitarea conectărilor greşite ale cateterelor şi tuburilor (în secţiile
de Terapie intensivă cunoaşterea regulilor de utilizare a
echipamentelor din dotare – de ex. ventilatoare artificiale)
b. utilizarea dispozitivelor de unică injectare
c. evitarea consulturilor interdisciplinare
d. acceptarea colaborării cu diverse ONG-uri
e. identificarea bolnavilor

Răspuns: c,d

719. Din soluţiile OMS pentru securitatea pacienţilor din spitale,nu


fac parte:
a. igienizarea mâinilor (spălarea corectă a mâinilor) - factor
important pentru profilaxia infecţiilor spitaliceşti
b. prescrierea tratamentului corect şi individualizat la caz
c. asigurarea resurselor financiare
d. efectuarea dezinfecţiei conform politicii fiecărui spital
e. tratamentul potrivit acolo unde e potrivit

Răspuns: c,d,

720.Studiind evoluţia demografica şi îmbătrânirea populaţiei în


România (2001), s-a constatat ca nevoile de asistenta a unei
populaţii în vârsta care necesită îngrijiri de lungă durată, din punct
de vedere medical (restrictiv) sunt pentru următoarele boli:
a. hipertensiunea arterială
b. cardiopatia ischemică

171
c. hipotensiunea arterială
d. rujeola
e. rubeola

Răspuns: a,b

721.Studiind evoluţia demografica şi îmbătrânirea populaţiei în


România (2001), s-a constatat ca nevoile de asistenţă a unei
populaţii în vârstă, care necesită îngrijiri de lungă durată, din punct
de vedere medical (restrictiv) sunt pentru următoarele boli:
a. insuficienţă cardiacă
b. bolile arteriale periferice
c. anomalii congenitale
d. varicela
e. nevrozele varstei a treia

Răspuns: a,b,e

722.Studiind evoluţia demografica şi îmbătrânirea populaţiei în


România (2001), s-a constatat ca nevoile de asistenta a unei
populaţii în vârsta care necesită îngrijiri de lungă durată, din punct
de vedere medical (restrictiv) sunt pentru următoarele boli:
a. bolile obstructive ale aparatului respirator
b. cordul pulmonar cronic
c. rinofaringita acuta
d. enterita acuta
e. insuficienta cardiaca

Răspuns: a,b,e

723.Studiind evoluţia demografica şi îmbătrânirea populaţiei în


România (2001), s-a constatat ca nevoile de asistenta a unei
populaţii în vârsta care necesită îngrijiri de lungă durată, din punct
de vedere medical (restrictiv) sunt pentru următoarele boli:
a. infecţiile urinare din cauze diverse
b. cordul pulmonar cronic
c. tulburările de personalitate
d. tulburările metabolice
e. tulburările de vedere

172
Răspuns: a,b,c

724.Studiind evoluţia demografica şi îmbătrânirea populaţiei în


România (2001), s-a constatat ca nevoile de asistenta a unei
populaţii în vârsta care necesită îngrijiri de lungă durată, din punct
de vedere medical (restrictiv) sunt pentru următoarele boli:
a. stări psihotice senile şi presenile, nevrozele vârstei a treia
b. ateroscleroza generalizată cu manifestări clinice diferite
c. boala diareică acută
d. boala membranelor hialine
e. bolile arteriale periferice

Răspuns: a,b,e

725. Îngrijirea preventivă are ca scop:


a. evaluarea factorilor de risc
b. intervenţia asupra persoanelor cu risc de îmbolnavire specifică
c. administrarea tratamentului medicamentos
d. prescrierea tratamentului medicamentos
e. prevenirea suicidului

Răspuns: a,b,e

726.Rolul nurselor în promovarea sănătăţii este în următoarele


domenii:
a. îngrijirea prenatală
b. programele de imunizare
c. nici una din variantele de mai sus
d. sanatate ocupationala
e. interventia precoce

Răspuns: a,b,d,e

727.Rolul nurselor în promovarea sănătăţii este în următoarele


domenii:
a. sănătate ocupaţională
b. educaţie şi recuperare cardiacă
c. educaţie civică
d. educaţie juridică
e. Interventia precoce

173
Răspuns: a,b,e

728.Rolul nurselor în promovarea sănătăţii este în următoarele


domenii:
a. depistarea cazurilor de îmbolnavire
b. intervenţia precoce
c. recomandarea efectuării investigaţiilor paraclince
d. nursele nu au nici un rol în depistarea cazurilor de îmbolnăvire
e. programele de imunizare

Răspuns: a,b,e

729.Pentru sugari, promovarea sănătăţii constă în educarea


părinţilor asupra:
a. îngrijirii prenatale
b. ngrijirii de bază a sugarului
c. evitarea consumului de droguri
d. evitarea consumului de alcool şi ţigari
e. alimentatie la san

Răspuns: a,b,e

730.Pentru sugari, promovarea sănătăţii constă în educarea


părinţilor asupra:
a. alimentaţiei la sân
b. nutriţie şi măsuri de siguranţă a sugarului
c. siguranţei în conducerea vehiculelor cu motor
d. decizii luate cu privire la activitatea sexuală şi contracepţie
e. prevenirea suicidului

Răspuns: a,b

731.Factori de risc ai apariţiei cancerului de sân sunt:


a. dieta bogată in grăsimi, consumul de alcool
b. factorii hormonali
c. alăptarea
d. abilitati de comunicare reduse
e. hipertensiunea arteriala
Răspuns: a,b

174
732.Factori de risc ai apariţiei cancerului de sân sunt:
a. lipsa lactaţiei (lactaţia pare sa aibă un rol protector)
b. istoricul de cancer - femeile cu cancer de sân în antecedente au
un risc de aproximativ 50% de a dezvolta ulterior un cancer
microscopic la celălalt sân
c. vârsta sub 25 de ani
d. dieta bogata in grasimi ,consumul de alcool
e. hipocalcemia

Răspuns: a,b,d

733.Localizările cele mai comune ale fracturilor asociate cu


osteoporoza sunt:
a. şoldul,
b. coloana vertebrală
c. articulaţia radio-carpiană
d. articulaţia meta-carpiană
e. oasele craniului

Răspuns: a,b,c

734.Fracturile de şold sunt asociate cu:


a. rate de mortalitate de până la 24% în primul an de la producerea
lor
b. doar unu din trei pacienţi revine la nivelul anterior de
independenţă
c. povara fracturilor osteoporotice in bugetele de sanatate e mai
mare decat a cancerului de san si de prostata
d. vindecare rapidă, fără sechele
e. nici una din afirmatiile de mai sus

Răspuns: a,b,c

735. Factorii de risc stabili pentru osteoporoză sunt:


a. vârsta, sexul feminin, istoricul familial; fracturi anterioare
rasa/etnia
b. menopauza/histerectomie,
c. tratament îndelungat cu corticosteroizi
d. nu există factori de risc stabili pentru osteoporoză

175
e. toate afirmatiile de mai sus

Răspuns: a,b,c

736. Factorii de risc modificabili pentru osteoporoză sunt:


a. consumul exagerat de alcool, fumatul, IMC redus,
b. nutriţie deficitară, deficit de vitamina D, tulburări de alimentaţie,
sedentarism, aport alimentar redus de calciu
c. varsta
d. sexul feminin
e. rasa, etnia

Răspuns: a,b

737.În prevenţia osteoporozei, un rol important au:


a. aportul adecvat de calciu şi vitamina D
b. să evite subnutriţia/malnutriţia proteică
c. consumul zilnic de alcool în cantitati suficiente
d. nu se recomanda exercitii fizice
e. asumarea rasponsabilitatii individuale pentru sanatatea
sistemului osos

Răspuns: a,b,e

738.Efectele toxice ale dioxinelor asupra omului :


a. apar la expunerea prelungită
b. au efect cancerigen
c. nu au efecte asupra omului
d. apar la expunerea acută
e. sunt ignorate de specialisti

Răspuns: a,b

739.Calităţile necesare nurselor de domiciliu sunt:


a. consecvenţa,
b. comunicarea
c. să fie bine documentată, să cunoască bine specificul cultural al
pacientului
d. nu sunt necesare abilităţi de comunicare

176
e. specificul cultural al pacientului nu este important pentru nursă

Răspuns: a,b,c

740.Planificarea măsurilor de îngrijire la domiciliu(a scopurilor


urmărite) se va realiza:
a. împreună cu pacientul
b. impreuna cu familia şi îngrijitorii implicaţi
c. planul se va implementa într-o perioadă de timp bine stabilită
d. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevarate
e. pacientul şi familia acestuia nu au nici un rol în implementarea
planului de ingrijiri la domiciliu

Răspuns: a,b,c

741.Intervenţiile realizate de către nursă,pot fi :


a. intervenţii cognitive- educarea pacientului
b. ntervenţii psiho-sociale- mecanisme de adaptare, de suport, de
reducere a stresului
c. Interventii tehnice –proceduri de ingrijire a plagilor
d. nu sunt necesare intervenţii tehnice- proceduri de îngrijire a
plăgilor, inserţii de sonde
e. nici una din afirmaţiile de mai sus este adevărată

Răspuns: a,b,c

742.Educarea pacientului la domiciliu constă in:


a. monitorizarea/ tratamentul bolii/ fiziopatologiei/ semnelor şi
simptomelor, administrarea tratamentului injectabil sau a unui
regim complex de medicaţie oral
b. urmărirea diabeticului,
c. îngrijirea plăgilor sau a fistulelor externe ale unui organ cavitar,
inserţia de sonde
d. nu este necesară educarea pacientului la domiciliu
e. educarea nu se referă la alimentaţia prin gastrostomă sau
alimentaţia enterală

Răspuns: a,b,c,

743.Nursa de la nivel comunitar are rol major în:

177
a. colectarea datelor, activităţile de supraveghere
b. programele de imunizare si de educaţie
c. programe de educatie
d. în comunitate nursa nu are rol în educaţie
e. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate

Răspuns: a,b,c

744. In ingrijirile la domiciliu nursa trebuie:


a. să cunoască şi să urmarească apariţia vreunui semn sau
simptom al infecţiei, să încurajeze aplicarea programelor de
screening şi profilaxia prin vaccinare
b. sa stie ca cel mai important lucru este spălarea corectă pe mâini a
tuturor persoanelor de la domiciliul pacientului
c. nu are rol în aplicarea programelor de sceening
d. nu este implicata în depistarea semnelor de infecţie
e. nu trebuie sa urmareasca modul de alimentatie a pacientului

Răspuns: a,b

745.Realizarea măsurilor de siguranţă, in ingrijirile la domiciliu se


referă la:
a. pacientii cu deficite senzoriale
b. pacientii cu lipotimii, cu tulburări de alimentaţie şi deglutiţie
c. modul de folosire a băii -balustrade de sprijin, covoare de baie,
capace pentru toaletă, temperatura corespunzătoare a ape
d. atentie la abuzul si neglijarea copiilor ,persoanelor dependente si
femeilor
e. nici una din afirmatiile de mai sus

Răspuns: a,b,c,d

746.Urgenţa de gradul I, include :


a. obstrucţie de căi respiratorii,
b. stop cardiac, şoc sever, eclampsia
c. leziune de coloana cervicală, traumatism multisistemic, alterarea
nivelului de conştienţă
d. febra
e. arsuri minore

178
Răspuns: a,b,c

747.Urgenţa de gradul II, include :


a. febra,
b. arsuri minore, vertij
c. leziuni minore musculoscheletice, ulceraţii
d. şoc sever
e. eclampsia

Răspuns: a,b,c

748.Urgenţa de gradul III, include :


a. dureri cronice de spate în zona lombară,
b. absenţa menstruaţiei
c. pacienţii care se prezintă pentru administrarea medicaţiei de
rutină, probleme dentare
d. 50% febra
e. obstrucţiile căilor respiratorii

Răspuns: a,b,c

749.Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Consiliul Internaţional al


Nurselor defineşte nursingul ca o parte integrantă a sistemului de
îngrijire a sănătăţii care cuprinde:
a. promovarea sănătăţii
b. prevenirea îmbolnăvirilor
c. îngrijirea bolnavilor de toate vârstele şi în toate stadiile bolilor, chiar şi cel
terminal
d. prescrierea tratamentului
e. planificarea intervenţiilor chirurgicale

Răspuns: a,b,c

750.Consiliul Internaţional al Nurselor (ICN) în codul de etică


pentru nurse, ICN 2007, apreciează că nursele au următoarele
responsabilităţi fundamentale :
a. de a promova sănătatea şi de a preveni îmbolnăvirile (de a face
profilaxie)
b. de a păstra sănătatea

179
c. de a alina suferinţa
d. de a promova politici monetare şi fiscale
e. de a elabora conduita terapeutică

Răspuns: a,b,c

751.Nursa ca prestator de servicii trebuie să întrunească


urmatoarele calităţi:
a. competenţă profesională şi
b. acordarea de îngrijiri de sănătate fără discriminări
c. să fie informată în problemele de legislaţie
d. competenţă legislativă
e. competenta administratva

Răspuns: a,b,c

752.Obiectivele de perspectivă în nursing sunt :


a. integrarea instruirii cu practica şi cercetare,
b. crearea unui sincronizări între cunoştinţe şi practică, munca în
echipă
c. dezvoltarea nursingului ca ştiinţă,
d. specializarea în nursing, menţinerea unui standard înalt de
îngrijire
e. dezvoltarea unei politici unitare de prescriere a antibioticelor,
elaborarea de protocoale terapeutice

Răspuns: a,b,c,d

753.Indiferent că este vorba despre nursing de spital sau nursing


comunitar, nursele trebuie să îndeplinească în procesul activităţii
următoarele roluri majore, şi anume:
a. rol de practician
b. rol activ în cercetare,
c. rol de lider
d. doar rol delegat
e. rol de mediator

Răspuns: a,b,c

754.Scopurile cercetării în nursing sunt:

180
a. înţelegerea propriei profesii,
b. înţelegerea problemelor de sănătate, sprijinirea deciziilor,
c. îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor, scăderea costurilor
d. utilizarea eficientă a resurselor, studiul idiviziilor şi al procesului
de nursing, îmbunătăţirea educaţiei, dezvoltarea politicilor de
sănătate,protejarea principiilor de etică
e. doar prima variantă

Răspuns: a,b,c,d

755.Cercetarea in nursing duce la:


a. dezvoltarea autonomiei nursingului
b. definirea profesiei
c. furnizează informaţii pentru nursingul clinic bazat pe dovezi
d. nu există încă cercetare în nursing
e. sincronizarea activitatilor

Răspuns: a,b,c

756.Motivaţia de a învăţa depinde de:


a. acceptarea bolii de către pacient sau de felul cum se raportează
pacientul la boală
b. recunoaşterea necesităţii procesului de învăţare
c. valorile sociale şi culturale
d. nici una din variantele de mai sus
e. nu are legatura cu valorile sociale si culturale

Răspuns: a,b,c

757.Stresul excesiv sau prelungit poate determina:


a. discomfort emoţional,
b. anxietate
c. panică şi îmbolnăvire
d. confort emoţoinal
e. stare de siguranţă

Răspuns: a,b,c

758.Tehnicile de relaxare includ:

181
a. relaxarea musculară progresivă
b. autosugestia, imaginţia, distragerea
c. nici una din variantele de mai sus
d. contractura musculară
e. tehnici de respiratie

Răspuns: a,b,e

759.Educarea pentru evitarea efectelor stresului cuprinde:


a. învăţaţarea pacientului să evite comportamentul negativ cum ar fi
fumatul, consumul de alcool, de droguri, enervarea,
comportamentul violent asupra altora
b. sfătuirea acestuia să folosească tehnicile de relaxare,
c. să apeleze la sistemul de suport-familie, prieteni, grupul religios,
grupul social sau grupul de suport profesional
d. încurajarea pacientului să fumeze, să consume droguri sau alcool
e. încurajarea pacientului sa nu apeleze la grupurile de suport

Răspuns: a,b,c

760. Împachetările sunt folosite în:


a. Stări febrile
b. Tulburări de coagulare
c. Tulburări moderate de circulaţie şi respiraţie
d. Hiperexcitabilitate

Răspuns: a, c, d

761. Parametrii normali respiratori sunt:


a. frecvenţa respiratorie 12-20 resp/min.
b. volumul curent 10-12cc/kg=350-600cm3
c. capacitatea vitală 70cc/kg
d. forţa inspirativă 10cm H2O
e. capacitatea pulmonară totală 2500-3000cm3

Răspuns: a, b, c

762. Parametrii normali cardio-circulatori sunt:


a. debitul cardiac 5l/min.
b. debitul bătaie 50-70ml

182
c. consumul de O2 al inimii 200-250ml/min.
d. presiunea venoasă centrală 5/8cmHg
e. tensiunea arterială sistolică 80mmHg

Răspuns: b, c, d

763. Valorile normale ale parametrilor Astrup sunt:


a. pH actual 7,35-7,45
b. bicarbonatul actual 10-15mmol/l
c. bicarbonatul standard 23/52mEq/l
d. bazele tampon 46-52mEq/l
e. bazele exces (-4) – (+4) mEq/l

Răspuns: a,c, d

764. Valorile normale ale coagulării sunt:


a. timpul de sângerare 1-8min.
b. timpul parţial de protrombină 35-45sec.
c. timpul Quick 70-100%
d. timpul de protrombină 15 sec.
e. timpul Howel 25-30sec.

Răspuns: b, c, d

765.Necesarul de bază la adult în 24 ore este:


a. apă 25-100ml/kg/24ore
b. proteine 1-2g/kg
c. aminoacizi 0,7/1g/kg
d. glucide 2-7g/kg
e. grăsimi 0,8-1,2g/kg

Răspuns: a, b, d

766. Elementele care se urmăresc la monitorizarea respiratorie


sunt:
a. tipul respirator costal inferior la femei
b. tipul respirator costal superior la bărbaţi
c. simetria mişcărilor respiratorii
d. amplitudinea mişcărilor respiratorii
e. frecvenţa mişcărilor respiratorii: în funcţie de sex, vârstă, poziţie,

183
activitate musculară, temperatura, stare de veghe-somn

Răspuns: c, d, e

767. Caracterele calitative ale urinii sunt:


a. culoare (galben închis)
b. mirosul (miros de mere putrede)
c. reacţia (pH = 6,5; reacţie acidă)
d. aspect (clară, transparentă)
e. densitate (1015-1020)

Răspuns: c, d, e

768. Resuscitarea sistemului nervos central se face cu:


a. adrenalina
b. cerebrolizin
c. corticoterapie
d. hiperventilaţie controlată la PaCO2 de 25-35mmHg = terapie
hiperbară
e. nitroglicerină

Răspuns: b, c, d

769. Persistenţa pentru moartea cerebrală trebuie să se încadreze


într-un timp bine stabilit:
a. 6 ore cu confirmarea aspectului izoelectric EEG
b. 12 ore, fără confirmarea aspectului izoelectric EEG
c. 24 ore fără confirmarea aspectului izoelectric EEG
d. 48 ore pentru leziune cerebrală anoxică
e. 24 ore pentru leziune cerebrală anoxică, fără confirmarea
aspectului izoelectric al EEG

Răspuns: a, b, e

770. Bolile care produc moartea subită sunt:


a. bolile coronariene
b. insuficienţă renală
c. insuficienţă cardiacă
d. instabilitate neuroumorală
e. tulburările hidroelectrolitice

184
Răspuns: a, d, e

771. Bolile care produc moartea subită sunt:


a. embolia pulmonară
b. tamponada pericardică
c. anevrismul disecant de aortă
d. pneumonia
e. insuficienţa hepatică

Răspuns. a, b, c

772. Diagnosticul clinic al stopului cardiac este susţinut de:


a. dispariţia pulsului la arterele mari
b. contractura completă a musculaturii şi sfincterelor
c. mioză bilaterală areactivă
d. oprirea respiraţiei care este precedată de suspin (gasping)
e. complexe QRS deformate (disociaţie electromecanică =
cord ineficient cu traseu EKG prezent)

Răspuns: a, d, e

773. Oprirea miocardului în stopul cardiac este însoţită de:


a. fibrilaţie atrială
b. fibrilaţie ventriculară
c. tahicardie ventriculară
d. asistolie şi disociere electromecanică
e. extrasistole

Răspuns: b, c, d

774. Tehnicile de management definitive ale stopului cardiac


cuprind:
a. intubaţie orotraheală
b. defibrilare electrică
c. intervenţie farmacologică
d. examen clinic
e. examen paraclinic

Răspuns: a, b, c

185
775. Resuscitarea cardio-respiratorie urmăreşte:
a. câştigarea timpului după apariţia stării terminale sau morţii
clinice
b. evitarea stopului cardiac
c. tratamentul medical sau chirurgical de corectare al deficitului
de bază
d. readucerea bolnavului la viaţă
e. stabilirea schemei complete de terapie intensivă

Răspuns: a, c, d

776. Starea terminală presupune decompensarea acută a funcţiilor


vitale care duce la:
a. pierderea presiunii sanguine
b. pierderea conştienţei
c. încetinirea circulaţiei
d. pierderea respiraţiei
e. modificări ale traseului EKG

Răspuns: a, b, d

777. Moartea clinică se manifestă prin :


a. absenţa pulsului la arterele mari
b. absenţa respiraţiilor (apnee)
c. mioză
d. comă şi tegumente cadaverice
e. rigiditate cadaverică

Răspuns: a, b, d

778. Necesitatea administrării lichidelor în RCRC constă în:


a. restabilirea volumului circulant
b. produc vasodilataţie generalizată
c. compensează după vasodilataţie , stază venoasă şi pierderile
capilare după stopul cardiac
d. asigură echilibrul hidroelectrolitic
e. asigură stază venoasă

Răspuns: a, c, d

186
779. Soluţiile necesare pentru RCRC sunt:
a. ser fiziologic 9‰
b. bicarbonat de Na 14‰
c. manitol 10%
d. aminomel 10%
e. sânge integral şi derivaţi de sânge

Răspuns: a, b, e

780. Fazele resuscitării cardio-respiratorii-cerebrale sunt:


a. oxigenerarea de bază (BAZIC LIFE SUPPORT)
b. eliberarea căilor respiratorii superioare
c. restabilirea circulaţiei generale (ADVANCED LIFE
SUPPORT)
d. asigurarea ventilaţiei pulmonare
e. recuperarea cerebrală (POST RESUSCITATIVE LIFE
SUPPORT)

Răspuns: a, c, e

781. La bolnavii conştienţi intubaţia traheală după stopul cardiac se


menţine în următoarele situaţii:
a. absenţa reflexelor laringiene
b. respiraţie superficială
c. insuficienţă cardiacă
d. insuficienţă respiratorie
e. normalizarea traseului EKG
Răspuns: a, b, d

782. Drogurile folosite în RCRC sunt:


a. adrenalină
b. atropină
c. dopamină
d. redergine
e. digoxin

Răspuns: a, b, c

783. Cauzele eşecului masajului cardiac extern sunt:

187
a. debutul masajului cu defibrilare
b. intervalul de timp între instalarea stopului şi instituirea
manevrelor de resuscitare mai mare de 4 minute
c. manevre de resuscitare incorect aplicate
d. condiţii etiologice care reclamă un tratament
specific(pneumotorax sufocant, tamponada cardiacă)
e. absenţa unui abord venos central

Răspuns: b, c, d

784. Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic sunt:


a. rigiditatea pereţilor arterelor(ateroscleroză)
b. extrasistolele
c. fibrilaţia atrială
d. administrarea anticoagulantelor
e. inflamaţia vaselor sanguine (vasculită)

Răspuns. a, c, e

785. Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic sunt:


a. hipertensiunea arterială
b. tulburări de coagulabilitate
c. angiopatie amiloidică cerebrală (tulburare degenerativă a
avaselor)
d. leziuni ale toracelui
e. infarctul miocardic

Răspuns: a, b, c

786. În afecţiunile otice, când pavilionul urechii este afectat, el va


fi şters cu tampoane sterile: ?
a. de vată sau înmuiate în alcool,
b. înmuiate în iod,
c. de vată înmuiate în apă oxigenată ,
d. de vată înmuiate în alcool iodat ,
e. de vată înmuiate în oxicianură de mercur

Răspuns: b, d

188
787. Probele de explorări funcţionale la bolnavul cardiac se
execută: ?
a. În camera de explorări funcţionale,
b. În salon,
c. Oriunde,
d. În camera de tratamente,
e. Toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns: a, b

788. Alimentaţia bolnavului cu insuficienţă respiratorie va fi :


a. sincronizată cu perioada de evoluţie a bolii
b. în perioada de febră alimentaţia va fi mixtă, cu predominenţă
solidă
c. după perioada de febră alimentele vor fi numai lichide şi
semilichide
d. se va efectua în permanenţă bilanţul hidric şi caloric pentru
stabilirea raţiei alimentare
e. în febră se administrează mai multe lichide şi semilichide bogate
în vitamine A şi C (fructe, legume)

Răspuns : d, e

789. Pulsul (AV= alură ventriculară) aduce indicii asupra:


a. stării anatomice al arborelui arterial
b. stării anatomice a ficatului
c. starea anatomică a inimii
d. starea funcţională a inimii şi arterelor
e. starea anatomică a creierului
Răspuns: a, d

790. Semnele sigure ale decesului subit: ?


a. Petele (lividităţile) cadaverice,
b. Rigiditatea,
c. Oprirea respiraţiei,
d. Oprirea circulaţiei.
Răspuns: c,d

791. Elementele care se urmăresc la monitorizarea respiraţiei sunt:


a. tipul respirator

189
b. simetria mişcărilor respiratorii
c. ritmicitatea respiraţiilor
d. amplitudinea mişcărilor respiratorii
e. viteza respiraţiilor
Răspuns: a, b, d

792. În monitorizarea diurezei se va urmări:


a. tulburări de emisiune urinară
b. cantitatea de urină emisă pe zi
c. caracterele calitative ale urinii
d. afecţiunea pe care o prezintă bolnavul
e. orarul emisiunilor urinare
Răspuns: b, c

793. Afecţiunile care produc în proporţie de 95% moartea subită


sunt: a. bolile coronariene
b. bolile renale
c. anevrismul disecant de aortă
d. bolile pulmonare
Răspuns: a, c

794. Semnele clinice ale unei hemoragii digestive mari sunt: ?


a. Paloare, ameţeli, cefalee, frisoane,
b. Somnolenţa, adinamic, apatic,
c. Nelinişte, agitaţi, convulsii, hipotensiune, tahicardie,
d. Tegumente hipermice, hipertensiune arterială.
Răspuns: a, c

795. Poziţia în pat , cea mai indicată a bolnavului pulmonar este: ?


a. Semişezândă,
b. Şi-o alege singur,
c. Decubit lateral drept,
d. În decubit ventral.
Răspuns: a, b

796. În cazul bolnavilor cardiaci, în criză, până la sosirea


medicului, asistentul medical are voie să administreze: ?
a. Digoxin,
b. O2,
c. Nitroglicerină,

190
d. Analgetic
Răspuns: b, c

797. Tubajul gastric urmăreşte: ?


a. Explorarea funcţiilor secretoare, evacuatoare şi chimice a
stomacului,
b. Timpul de staţionare a alimentelor în stomac,
c. Punerea în evidenţă a unor elemente patologice ale conţinutului
stomacului,
d. Sucurile gastrice existente.
Răspuns: c, d

798. Poziţia cea mai corectă a bolnavului cu pancreatită acută este:


?
a. Poziţie dorsală,
b. Poziţia antalgică ce şi-o alege bolnavul,
c. Nu există stabilită o poziţie,
d. Poziţie ventrală.
Răspuns: b, c

799. Supravegherea bolnavului hepatic presupune: ?


a. Urmărirea culorii tegumentelor şi scherelor,
b. Prurintul, culoarea scaunelor şi apariţia fetorului hepatic ,
c. Urmărirea mişcărilor acestuia,
d. Urmărirea alimentaţiei bolnavului.
Răspuns: a, b

800. Durerea în infarctul miocardic are următoarele


caracteristici:
a. este situată retrosternal cu iradiere în umărul stâng şi
mandibulă,
b. este sub formă de junghi retrosternal, pumnal sau
constrângere retrosternală,
c. este situată retrosternal, cu iradiere paraombilicală,
d. este situată retrosternal, cedează la nitroglicerină şi
iradiază spre regiunea organelor genitale.
Răspuns: a, b

801.Tabloul clinic al I.M. se caracterizează prin:

191
a. agitaţie psihomotorie
b. şoc
c. hipertensiune arterială
d. tegumente reci şi umede
e. tahicardie
Răspuns: a, b, c

802. Monitorizarea bolnavilor cu afecţiuni renale cuprinde


urmărirea:
a. Probele respiratorii
b. Cantitatea şi calitatea urinii
c. Timpul când apar micţiunile
d. Sumarul de urină + urocultura
Răspuns: b, d

803. În faţa bolnavului muribund, asistentul medical are sarcina ?


a. Nu va părăsi nici o clipă bolnavul,
b. Părăseşte bolnavul numai dacă el doreşte,
c. Poate părăsi bolnavul dacă el este inconştient,
d. Părăseşte bolnavul dacă se găseşte deasupra resurselor
terapeutice.
Răspuns: a, d

804. Explorarea funcţională a pancreasului cuprinde: ?


a. Analiza materiilor fecale, dozarea fermenţilor pancreatici în
fecale, suc duodenal, sânge şi urină,
b. Explorarea funcţiei aparatului insular,
c. Dozarea TSH,
d. Dozarea transaminazelor.
e. Răspuns: a, b, c

805. Alimentaţia bolnavului cardiac cuprinde:


a. toţi compuşii principali alimentari plus vitamine şi minerale
b. aport scăzut de potasiu
c. numai două mese/zi
d. mese mici şi dese
e. nu se administrează alimente care produc distensie abdominală

Răspuns: a, d, e

192
806. Factorii de risc pentru accidentele vasculare cerebrale care pot
fi controlaţi sunt:
a. tensiunea arterială crescută
b. caşexia
c. obezitatea
d. diabetul zaharat
e. mixedemul

Răspuns: a, c, d

807. Factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral care pot fi


controlaţi sunt:
a. activitatea fizică intensă
b. nivelul crescut de colesterol din sânge
c. folosirea anticoncepţionalelor orale
d. insuficienţa renală cronică
e. fumatul, inclusiv fumatul pasiv

Răspuns: b, c, e

808. Factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral care nu pot


fi modificaţi sunt:
a. vârsta, riscul se dublează cu fiecare decadă după 55 de ani
b. sexul feminin este mai expus
c. rasa: americanii, negrii şi hispanicii
d. istoricul familial (antecedente heredo colaterale)
e. diabetul zaharat

Răspuns: a, c, d

809. Simptomele accidentului vascular cerebral depind de:


a. localizarea cheagului sanguin
b. localizarea hemoragiei
c. extinderea regiunii afectate
d. sex
e. rasă
Răspuns: a, b, c

810. Dacă în cursul timpului apar mai multe accidente vasculare


cerebrale de mici dimensiuni persoana poate prezenta:

193
a. somnolenţă
b. o modificare treptată a gândirii
c. o modificare treptată a comportamentului
d. o modificare a echilibrului sau a mişcării
e. agitaţie psihomotorie

Răspuns: b, c, d

811. Semnele unui accident ischemic tranzitor (AIT) sunt:


a. pierderea vederii, senzaţie ca o umbră, scăderea vederii unui
ochi
b. scăderea vederii unui ochi
c. vedere ca prin umbră
d. tulburări de vorbire
e. modificări ale percepţilor

Răspuns: a, b, c

812. Investigaţiile necesare în depistarea accidentului vascular


cerebral sunt:
a. tomografia computerizată (CT)
b. rezonanţa magnetică (RMN)
c. ecografia Doppler a arterelor carotide
d. radiografie de craniu
e. radiografia toracică

Răspuns: a, b, c

813. Primele stadii ale insuficienţei cardiace sunt:


a. dispnee de repaus
b. bradicardie accentuată
c. fără acuze subiective la eforturi normale = afecţiune cardiacă
fără insuficienţă
d. acuze uşoare, la eforturi normale, se reduce capacitatea de efort
e. reducerea accentuată a capacităţii de efort la eforturi obişnuite

Răspuns: c, d, e

194
814. Poziţia corectă în pat a bolnavului cu insuficienţă cardiacă
este:
a. semişezândă
b. Trendelenburg
c. decubit lateral stâng
d. aşezat pe marginea patului cu picioarele atârnate
e. şi-o alege cum doreşte nu i se impune

Răspuns: a, d, e

815. Hernia strangulată este caracterizată prin :


a. Imposibilitatea reducerii acesteia
b. Dureri intense
c. Posibilitatea ocluziei intestinale
d. Posibilitatea reducerii acesteia în anumite poziții
e. Durerea nu este obligatorie

Raspuns: A, B, C

816.*Semnul major al apendicitei acute este:


a. Leucocitoza
b. Febra
c. Durerea
d. Icterul
e. Diareea

Raspuns: C

817. Următoarele afirmații privind rolul regimului alimentar în


etiologia cancerului gastric sunt corecte :
a. Alimentația are o importanță redusă.
b. Alimentele afumate conțin hidrocarburi cancerigene.
c. Legumele și fructele au rol protector.
d. Alimentele conservate prin frig au rol protector.
e. Regimul alimentar este un factor principal în etiologia cancerul
gastric.

Răspuns: B, C, D, E

818 .Ocluziile prin strangulare se produc prin :

195
a.Spasmul musculaturii intestinale.
b.Invaginație.
c.Strangularea lumenului și a unei porțiuni din mezou.
d.Volvulare.
e.Paralizia musculaturii intestinale.

Răspuns: B, C, D

819.Următoarele afirmații privin explorările paraclinice în


peritonitele acute sunt corecte:
a.Există frecvent o hiperleucocitoză cu devierea la stânga a
formulei.
b.Există peritonite cu leucograma aproape normală.
c.Pneumoperitoneul poate apare pe radiografia abdominală pe gol,
fiind expresia perforației unui viscer cavitar
d.Absența pneumoperitoneului infirma diagnosticul de peritonită
e.Echografia arată prezența unei colecții lichidiene peritoneale

Raspuns: A, B , C, E

820. Melena este:


a. Evacuarea transanală de scaun moale și negru
b. Caracteristică pentru HDI colorectală
c. Caracteristică pentru HDS
d. Evacuarea transanală de sânge roşu , proaspăt
e. O hemoragie ocultă

Raspuns: A, C

821.Compresele reci au următoarele acţiuni:


a. hipotermizante
b. analgetice
c. anticoagulante
d. antiflogistice
e. antiinflamatoare

Răspuns: a, b, d

822. Asistentul medical asigură unui bolnav şocat următoarele :

196
a. Menţinerea igienei corporale şi a patului în cele
mai bune condiţii
b. Asigurarea unei alimentaţii specifice afecţiunii în
aşa fel încât să fie asigurate calorii necesare
c. Alimentarea bolnavului şocat în prima fază este
asigurata numai de alimente solide
d. Alimentaţia va cuprinde numai proteine.
Răspuns: a, b

823. Pentru asigurarea nursingului bolnavului cu hemoragie trebuie


îndeplinite următoarele criterii :
a. Recuperarea hiperhidratării
b. Nu se administrează sânge şi derivaţii săi
c. Efectuarea hemostazei
d. Compensarea pierderilor de sânge
Răspuns: c, d

824. Cea mai eficientă cale de administrare a substituienţilor


nutritivi la bolnavi este :
a. Intramusculară
b. Orală şi subcutanată
c. Mixtă
d. Parenterală
Răspuns: c, d

825. Alimentaţia bolnavului traumatizat este supravegheat de


asistentul medical care are rolul :
a. Urmăreşte cantitatea ingerată
b. Alimentează per os şi dacă bolnavul refuză
c. Monitorizează apetitul şi tranzitul intestinal

197
d. Nici o varianta nu este corecta
Răspuns: a, c

826. Parametrii vitali monitorizaţi de asistentul medical la


bolnavul internat sunt :
a. Gradul de inteligenţă
b. TA şi pulsul
c. Respiraţia şi diureza
d. Gradul de comunicare cu personalul medical
Răspuns: b, c

827. Un agent vulnerat termic produc asupra pielii următoarele :


a. Dislocarea masivă de apă din mai multe spaţii
lichidiene
b. Acumulări mari de căldură
c. Pierderi de proteine
d. Apărare la infecţii bacteriene
Răspuns: a, c

828. Primele îngrijiri acordate unui bolnav cu arsuri sunt :


a. Administrarea rapidă a unui diuretic
b. Extragerea bolnavului de sub acţiunea agentului
cauzal
c. Administrarea unui analgetic major (Mialgin)
sau minor (Algocalmin)
d. Montarea rapidă a unei sonde gastrice
Răspuns: b, c

198
829. Îngrijirile generale ale unui bolnav cardiac cuprinde :
a. Prescrierea tratamentului de care are nevoie
bolnavul
b. Interpretarea EKG (activitate electrică a inimii)
c. Poziţia bolnavului în pat şi igiena lui
d. Monitorizarea parametrilor vitali şi alimentaţia
Răspuns: c, d

830. La bolnavul cardiac probele de laborator mai concludente


sunt:
a. Lactat dehidrogeneza (LDH) şi colesterolul
b. Kreatinfosfokineza (CPK) şi colesterolul
c. Acidul uric
d. Formula leucocitară
Răspuns: a, b

831. Simptomatologia bolnavului cu Infarct miocardic acut este :


a. Apatie
b. Durere precordială cu iradiere în membrul
superior stâng şi drept
c. Febră foarte intensă
d. Modificări ale respiratiei, TA, pulsului şi
circulaţiei
Răspuns: b, d

832. Alimentaţia bolnavului cu Infarct miocardic este alcătuit din :


a. Lichide, piureuri, supe
b. Fructe, ouă moi în cantitatăţi mici şi repetate

199
c. Alimentaţie hiperproteinică
d. Alimentaţie hiperlipidică
Răspuns: a, b

833*. Calea cea mai eficientă de administrare a tonicardiacului în


Insuficinţa cardiacă este :
a. Orală şi intramusculară
b. Intrarectală
c. Subcutanată
d. Intravenoasă
Răspuns: d

834. Îngrijirea bolnavului cu Insuficienţă respiratorie impune din


partea asistentului medical.
a. Prescrierea tratamentului
b. Efectuarea bronhoscopiei
c. Recunoaşterea simptomelor şi perseverenţa în
muncă
d. Capacitate de intervenţie rapidă şi energetică
Răspuns: c, d

835. Alimentaţia bolnavului cu afecţiuni digestive cuprinde :


a. Un regim dietetic propriu fiecărei afecţiuni şi cu
toleranţă
b. Alimentele să fie uşor digerabile
c. Să posede multe reziduri
d. Un regim mai condimentat
Răspuns: a, b

200
836. Explorarea bolnavilor cu afecţiuni digestive cuprinde :
a. Radiografie craniană
b. Recoltarea sucului digestiv prin sondaje şi a
scaunului
c. Obligatoriu rezonanţă magnetică
nucleara(RMN)
d. Recoltarea probelor biologice (hematologice,
biochimice,urină etc.) la indicaţia medicului
e. Urografie
Răspuns: b, d

837. Accidentele şi incidentele tehnicii laparoscopice sunt :


a. Hemoragiile
b. Emfizem cutanat şi infecţie
c. Insuficinţă cardiacă
d. Meningită
Răspuns: a, b

838. Asistentul medical va supraveghea în afecţiunile renale


următoarele :
a. Bilanţul hidric şi greutatea corporală
b. Emisiile de urină (cantităţile, ritm, culoarea etc.)
c. Poziţia bolnavului în pat
d. Apetitul
Răspuns: a, b

839. In secţiile de oftalmologie există unele particularităţi:

201
a. Pragurile la saloane sunt înalte
b. Locul mobilierului din salon nu se va schimba
c. Pe mobilier să nu existe obiecte casabile
d. Uşile saloanelor grupurilor sanitare şi a sălilor
de tratament să fie deschise
Răspuns: b, c,d

840. Îngrijirea bolnavilor la domiciliu cuprinde monitorizarea :


a. Activităţii bolnavului
b. Alimentaţie, igiena şi mediul ambiant
c. Parametrii vitali: TA, puls, temperatură,
diureză,respiraţie
d. Persoanele care îl vizitează
Răspuns: b, c

841. Monitorizarea comportamentului bolnavului se face prin


urmărirea:
a. poziţiei vicioase în pat în funcţie de afecţiune
b. activitatea zilnică a bolnavului
c. expresia feţei
d. activitatea verbală
e. starea psihică
Răspuns: a, c, e
842. Factorii declansanţi ai degerăturilor sunt: ?
a. frigul,
b. îmbrăcămintea neadecvată,
c. tratament cu unele medicamente,
d. oboseala.
Răspuns: a, b

843. Măsurarea temperaturii corpului se face cu:


a. termometru termoelectric
b. termometru termomecanic
c. termometru cu rezistenţă

202
d. termometru termostatic
e. termisoare
Răspuns: a, c, e

844. Medicaţia din dulapul de urgenţă este gestionată direct de: ?


a. medic,
b. asistentul medical şef,
c. un asistent medical destinat pentru acest scop,
d. asistentul medical de salon.
Răspuns: b, c

845. Atelele care fixează fractura, trebuie să îndeplinească


următoarele reguli: ?
a. să fie solide,
b. să depăşească fractura
c. să cuprindă cel puţin două articulaţii,
d. să fie elastice,
e. sa nu fie solide
Răspuns: a, b,c

203
204

S-ar putea să vă placă și