Sunteți pe pagina 1din 5

EUROPA NORDICĂ – MODEL DE PREDARE PRIN PRISMA ERR

CRISTINA MIRON*
Profesor, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 7,
Bucureşti, România
E-mail: CristinaMiron@rdslink.ro

Abstract. Northern Europe – Model of Teaching by Means of ERR. One of the most
favourite times spent with my students during the Geography classes is that during our
group projects, involving different team work approaches. I have chose for these different
regions a number of countries, having about the same size: Northern Europe, the Balcan
countries etc. Students gather information from various sources, make big posters,
present them and everything is ending up with a "Gallery tour" where everybody has a
chance to write down their own feelings. The frame work used is ERR (Evocation,
Realization of Meaning and Reflection) all three stages being distinctively noticed.

Cadrul de experimentare

Lecţia pe care o prezentăm a fost experimentată la clasele a VI-a A şi a VI-a B de


la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 7 din Bucureşti, în semestrul al doilea, anul şcolar 2002 -
2003. Prin tragere la sorţi, elevii fiecărei clase au fost împărţiţi în grupuri de cinci,
maximum şase participanţi. Sarcina de lucru a fost atribuită fiecărui grup tot prin tragere
la sorţi. Fiecare grup a primit una dintre ţările: Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda,
Islanda. Din cadrul fiecărui grup, unul dintre ei a fost ales conducătorul. Am consiliat
elevii să aleagă un conducător care să manifeste înţelegere faţă de ceilalţi, să aibă
capacitatea de a-i asculta pe toţi membrii grupului şi să aibă abilitatea de pune capăt
conflictelor posibile. M-am asigurat, de asemenea, că fiecare conducător să aibă grijă ca
elevii să aibă sarcini egale în construirea proiectului. Proiectul trebuia realizat de către
grupuri în timp de două săptămâni. De-a lungul celor două săptămâni de lucru, fiecare
lider de grup a monitorizat cu atenţie activitatea membrilor grupului său, şi-a luat notiţe
despre etapele parcurse pe care, apoi, la prezentarea generală, le-a expus în faţa
profesorului şi a celorlalţi elevi.

Întregul proces de organizare, de realizare a sarcinilor de lucru, de prezentare a


produselor, de analiză şi de evaluare a acestora în lecţie a fost structurat conform cadrului
de predare şi învăţare ERR (Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie).
Documentarea şi elaborarea posterului

În etapa de evocare, ca sursă de documentare elevii au utilizat manualul, reviste


cu conţinut geografic sau de cultură generală, cărţi de călătorii, pliante de la agenţiile de
turism sau chiar de la ambasade (de remarcat bunăvoinţa personalului ambasadelor
solicitate) şi internetul. Când totul a fost adunat, elevii au citit şi au selecţionat
informaţiile necesare.

În tot acest timp cât elevii au lucrat, am ajutat fiecare grup în parte prin sugestii,
informaţii, comentarii. Ultimul cuvânt, decizia, a fost însă întotdeauna a elevilor,
produsul muncii fiind 100% al lor. Responsabilitatea a fost delegată în întregime
grupului.

Prezentarea produselor

Produsele realizate în formă de postere au fost prezentate în faţa grupului mare şi


a profesorului în a doua etapă a cadrului, în cea de realizare a sensului. La prezentare au
fost invitaţi elevi din alte clase, diriginţi, părinţi etc. Un grup a prezentat posterul ca pe un
joc de roluri (ex.: turistul într-o agenţie de voiaj interesat de oferta unei ţări, etc.).

"Turul galeriei"

A treia parte a cadrului, reflecţia, a avut loc prin "Turul galeriei". Fiecare poster
expus pe pereţii clasei avea o foaie alăturată pe care elevii îşi exprimau impresiile în
scris. De fiecare dată atenţionam elevii că nu se admit remarci tendenţioase, glume
proaste întrucât se notează şi interesul şi seriozitatea cu care tratează lecţia. După ce
fiecare grup a avut la dispoziţie 15 minute de prezentare, elevii au parcurs în grupuri sau
individual expoziţia şi fiecare a notat opiniile sale, acolo unde au dorit. Elevii au analizat
şi evaluat produsele colegilor, le-au comparat cu ale lor (autoevaluare), au identificat
aspectele mai puţin reuşite, au evidenţiat punctele forte. Când am parcurs galeria, am
scris impresiile propriile alături de elevi. În final, după ce fiecare şi-a scris comentariile,
am citit cu voce tare toate foile ce însoţeau posterele. Aceste moment a fost un prilej de
mândrie sau, uneori, de amuzament.

Remarcăm acuitatea de care au dat dovadă elevii în notarea observaţiilor:


"Posterului X îi era necesar mai mult material grafic. Prea mult scris şi prea puţine poze."
sau "Posterul arată bine, este vesel însă autorii nu s-au pregătit bine pentru prezentare". În
alt caz au scris: "Mi-a plăcut să lucrez în echipă, n-am crezut că ne vom înţelege aşa bine,
însă mi-am consumat tot tonner-ul."

Concluzii

Lucrul în echipă şi "Turul galeriei"constituie întotdeauna un prilej de mare bucurie


pentru elevii mei. Ei ştiu că urmează o perioadă de muncă asiduă, de câteva săptămâni,
timp în care se vor întâlni cu colegii nu doar în timpul orelor de clasă, că se vor simţi bine
şi că vor lua note bune. Unii elevi sunt chiar fericiţi pentru că, uneori, părinţii se implică
de asemenea, ceea ce-i apropie mult.

Pe parcursul desfăşurării proiectului, elevii dezvoltă multiple calităţi cognitive,


printre care: capacitatea de selectare a datelor necesare, de sintetizare, de redactare, de
organizare grafică a informaţiilor şi imaginilor, de prezentare în mod atrăgător, artistic, a
muncii lor, de analiză, de expunere etc. Prin tehnica Turul galeriei (Gallery Tour)
(Kagan, 1992) clasa devine un mediu care stimulează gândirea, creativitatea şi învăţarea
eficientă. Elevii elaborează în grup un produs care exprimă opinia tuturor, îşi împart
sarcinile, negociază. Gândirea în grup poate fi mai productivă decât cea individuală.
Elevii exprimă opinii personale, de obicei diferite, însă, ajung la un anumit acord, chiar
dacă există divergenţe şi controverse semnificative. Elevii experimentează rolul
profesorului care întreabă, dar şi răspunde la întrebări. Prin Turul galeriei elevii oferă şi
primesc feed-back, vorbesc despre produsul lor cu ceilalţi în mod organizat (Dulamă,
2002).

În momentele acestea în care mulţi profesori, din teamă şi conformism, tind spre o
notare obiectivă a elevilor prin teste care cuantifică fiecare cuvinţel memorat şi scris de
către elevi, considerăm că notarea acestor produse expuse în galerie reprezintă o
modalitate de evaluare mult mai eficientă calitativ şi cantitativ, mai umană şi mai
stimulativă pentru învăţare. În plan emoţional, elevii au satisfacţia muncii, trăiesc victoria
şi asta satisface nevoia lor de afirmare. În concluzie, nu trebuie să ne fie teamă să le dăm
note mari! Munca este asiduă şi elevii vor reţine cu siguranţă mult timp cele scrise
deoarece învăţarea s-a produs prin acţiune şi a fost asociată unor emoţii puternice.
Bibliografie:

1.Dulamă, Maria Eliza. (2002). Modele, strategii şi tehnici didactice activizante, Editura
Clusium, Cluj-Napoca.

2.Baloche, Linda. (1998). The cooperative classroom, Upper Saddle River, Prentice-Hall,
NJ.

3.Kagan S. (1989, 1992). Cooperative learning, Kagan Cooperative Learning, San Juan
Capistrano, CA.

4.Temple, C., Steele, J., Meredith, K. (1998). Lectura, redactarea şi conversaţia la toate
materiile de studiu, Ghidul III, editat de Fundaţia Soros şi de Institutul pentru o Societate
Deschisă în cadrul proiectului "Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice",
Cluj-Napoca.

5.Temple, C., Steele, J., Meredith, K. (1998), Alte strategii de promovare a gândirii
critice, Ghidul IV, editat de Fundaţia Soros şi de Institutul pentru o Societate Deschisă în
cadrul proiectului "Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice", Cluj-Napoca.

6.Temple, C., Steele, J., Meredith, K. (2001), Iniţiere în metodologia Lectură şi scriere
pentru dezvoltarea gândirii critice, Chişinău.

S-ar putea să vă placă și