Modelul superb de ie romaneasca imposibil de replicat in fabricile chineze.

,,Noi
facem una pe luna, ei fac mii zilnic"
Diana Frincu,

Ridicata la rang de valoare nationala de catre Regina Maria a Romaniei, ia a devenit un "must have" al
romancelor moderne care au redefint astfel portul popular autohton si l-au transformat in tinuta casual, care te
poate scoate din impas atunci cand inspiratia lipseste.

La Breaza inca se coase respectandu-se arhetipul, modelul traditional specific zonei, transmis de la o generatie
la alta care nu se intalneste in alta parte a tarii si nici macar a judetului

Simbolurile iei si ale modelelor cu care este decorata s-au pierdut in timp si nimeni nu mai tine cont astazi de
faptul ca unui anumit tip de cusatura i se atribuia in trecut proprietatea magica de a feri pe cel care o poarta de
farmece si de boli sau, din contra, motivul era purtat doar in zile de doliu sau de femeile in varsta. In trecut, ia
spunea o poveste intreaga, era ca o carte de identitate a femeii care o purta. In functie de model, puteai sa spui
daca femeia respectiva este casatorita sau daca este vaduva, in doliu sau inca isi cauta sortitul. Astazi ia este
apreciata in functie de complexitatea broderiei, de calitatea panzei si de pret. Putini sunt cei care stiu ce cumpara
si ce poarta, totul este ca modelul si culorile in care a fost brodata sa se asorteze cu restul tinutei.
 Vasile

Focseneanu, etnograful din Breaza FOTO Diana Frincu

Orasul Breaza din judetul Prahova a ramas, alaturi de Tismana din Oltenia si de Topoloveni de Arges, printre
putinele centre vii din Muntenia unde ia traditionala a supravietuit timpului, spune etnograful Vasile
Focseneanu. La Breaza inca se coase respectandu-se arhetipul, modelul traditional specific zonei, transmis de la
o generatie la alta care nu se intalneste in alta parte a tarii si nici macar a judetului.

Vasile Focseneanu, etnograf si profesor de istorie la Liceul ,,Aurel Vlaicu" din Breaza, sustine ca specifice
localitatii sunt sase modele, motive ale caror denumiri si forme au fost transmise din mama-n fiica.
,,<<Roatele>>, <<Crestele>>, <<Batranelul>>, <<Velincioara>>, <<Buclavaua>>, <<Covorasul>> sunt
modele specifice zonei noastre, Valea superioara a Prahovei, o subzona etnografica a Munteniei. In aceasta zona
exista un ax, care cuprinde localitatile Breaza - Comarnic si in jurul lor, dar pana in Valea Doftanei, unde
intalnim alte influente din partea Vrancei, ax in care asezarile rurale au individualizat, au particularizat ce este
specific acestei subzone. Din pacate, gasesc foarte multe albume cu aceste modele si cei care realizeaza
albumele spun ca sunt modele de Vrancea sau oltenesti, dar sunt modele de Breaza", explica profesorul Vasile
Focseneanu.
 Ie de

Breaza cu modelul "Roatele" FOTO Diana Frincu

Ce simbolizeaza modelele specifice zonei

,,Trecatoarea" este un model cusut cu ,,muste", care simbolizeaza trecerea vietii si efemeritatea omului pe
Pamant. ,,Pe ia traditionala, <<Trecatoarea>> este un model specific localitatii noastre, cu doua variante, pe care
le-a analizat istoricul Nicolae Simache. A facut aceasta cercetare prin anii '50-'60, spunand ca <<Tecatoarea>>
este un model batranesc, intalnit in special la Breaza si era folosit in decorarea iilor purtate de batranele care se
pregateau sa faca trecerea si, automat, culorile folosite in decorarea iilor acestea sunt rosu si negru. Sunt culorile
predominante in costumul de Breaza. Acum, cele care cos ii n-au incotro si respecta solicitarea clientului, daca
el vrea cu galben si verde, asta e, dar va dati seama ca simbolul a disparut", explica Vasile Focseneanu.

Un alt model suta la suta original din Breaza este ,,Roatele", care se mai numeste si ,,Abundenta" sau ,,Roata
norocului". Este o broderie bogata, complexa, formata din cercuri reprezentand perfectiunea, cu opt petale in
mijloc si pene pe margini. Despre acest motiv se spune ca atrage norocul. ,,Cel mai mare artist care a purtat un
model de Breaza in partea superioara, anume ie cu <<Roatele>> a fost Rodica Bujor. Exista o filmare in arhiva
Televiziunii Romane din 1958, in care Rodica Bujor, care provenea din zona Dambovitei, era imbracata in
costum de Breaza cu <<Roatele>>, iar pe cap purta marama. Despre ea spunea Ioana Radu ca nu a fost in
Romania vreodata vreo alta cantareata care sa poarte mai frumos marama decat Rodica Bujor. In inregistrarea la
care ne referim interpreta melodia <<Zarzarica zarzarea>>. <<Roata>> sau <<Roatele>> este simbolul vietii,
iar spitele sunt razele Soarelui. Acest model se coase numai cu rosu si negru. Nu sunt admise in forma
traditionala alte culori la modelul acesta. De regula, brezencele purtau ia aceasta cu <<Roatele>> de Sanziene,
in zona Munteniei numita Dragaica, atunci cand este solstitiul de vara. Acum este sarbatorita Ziua iei. Eu le
sugerez elevelor din liceul Vlaicu, daca se imbraca de Ziua iei cu in port traditional, sa-si puna ie cu
<<Roatele>>, pentru ca atunci sunt ocrotite. Este un simbol apotropaic si va ajuta foarte mult", explica
profesorul Focseneanu.
 Ie de

Breaza cu modelul "Batranelul" FOTO Diana Frincu

Un alt model care apare la Breaza si pe care altadata il foloseau femeile batrane in decorarea iei este
,,Batranelul", care se cosea tot cu rosu si negru. ,,Crestele", cu variante de denumire ,,Creasta cocosului" sau
,,Creasta muntilor", este un model asociat mai degraba cu piscurile muntilor, si simbolizeaza suisurile si
coborasurile vietii.

,,<<Covorul romanesc>> si <<Velincioara>> sunt cam 20 de variante, toate specifice Munteniei de Nord si, in
mod special, cand zic Muntenia de Nord ma gandesc la zona Campulung Muscel - Nordul Dambovitei -
Pucioasa - Bezdead, totul se opreste la Valea Doftanei, nu la Est de Valea Doftanei unde sunt alte influente unde
se simt reverberatii din zona Vrancei si Sudul Moldovei", precizeaza Focseneanu.

Niciodata negru pe o ie de copil

In trecut, culorile folosite in decorarea iilor aveau o semnificatie aparte. Niciodata n-ai fi intalnit negru pe o ie
de copil, dar nici rosu pe o ie de doliu, dar pe ia miresei, rosu era obligatoriu, ceea ce astazi ar putea parea o
obraznicie sau o extravaganta. In muzeul Liceului ,,Aurel Vlaicu" din Breaza se afla o ie cusuta in anii '60.
Cromatica este rar intalnita in alte parti ale tarii: roz, rosu si alb, iar explicatia o ofera etnograful. ,,O ie din anii
'60, cu model specific zonei noastre, <<Batranelul>>, iar la gat are un cret cu romb, care se realizeaza la Breaza
mai rar in zilele noastre si ca alb, are o stea. Este vorba despre steaua cu 16 pene. Este o iei reprezentantiva
pentru zona noastra, adaptata nevoilor, in sensul ca nuantele acestea de rosu si roz ne duc cu gandul la cea care a
purtat ia, o adolescenta, nu o femeie in varsta. La Breaza exista traditia ca la botez, nasa sa pregateasca pentru
fetita o ie, iar la taiatul motului, nasa pregatea pentru baiat o camasa. Daca baietii purtau camasile cusute cu ata
in nuante de bleu si albastru, fetitele purtau rosu si alb, rosu fiind o culoare calda, solara. Curios este ca in
ultima perioada se considera ca este rusinos daca o mireasa poarta rosu in tinuta ei vestimentara, dar in Evul
Mediu, obligatoriu miresele purtau macar ia cusuta cu ceva rosu, pentru ca rosu simbolizeaza energia, caldura
pe care o adolescenta le are. Aceasta culoare este specifica modelului binecunoscut <<Creasta de cocos>> sau
<<Crestele>>".
 Anda

Manescu, una dintre brezencele care duce mai departe traditia modelelor autentice. In foto alaturi de o ie cu
"Crestele", unul dintre cele mai copiate de fabricile din China si India FOTO Diana Frincu

Traditia de la Breaza are reguli stricte in ceea ce priveste cromatica iilor, aleasa in functie de femeia care urma
sa o poarte. Astfel, la copii, iile sunt colorate, inflorate, uneori cu modele de animale, la domnisoare, iile sunt
vesele, cusute cu rosu si alb, pentru ca dupa maritis, cromatica sa se mai estompeze, pentru a da senzatia de
seriozitate. Se purtau astfel, in cazul femeilor stabilite la casa lor, mai mult albastru si bleu, iar spre sfarsitul
vietii, se foloseau mai mult culorile inchise cu negru predominant. De asemenea, ia de doliu este cea brdoata
exclusiv cu ata de culoare neagra, chiar daca panza ramane alba.

Spre sfarsitul anilor '20, odata cu aparitia in public a Reginei Maria imbracata in port popular muntenesc, ia si
cromatica ei au capatat cu totul alte valente. Profesorul Vasile Focseneanu povesteste ca, in anul 1926, Regina
Maria a venit in vizita la Breaza, iar localnicii i-au oferit in dar o ie cu motive specifice zonei. Nu era o ie sa-i
spunem clasica, brodata cu rosu si negru, ci in culori pastelate, predominand violetul. In muzeul Liceului ,,Aurel
Vlaicu" exista in prezent o replica a acelei ii, pe care au realizat-o elevii in anul 2015. ,,A fost un proiect al
elevilor din liceul <<Vlaicu>>, cu care s-au prezentat la concursul Cultura si Civilizatie in Romania. S-a
incercat reconstituirea iei din anul respectiv, mai exact din octombrie 1926, atunci cand Regina Maria a vizitat
la Breaza Casele Nationale Romania Mare, iar oamenii s-au gandit sa-i ofere un dar. Pentru ca Regina a fost cea
care a ridicat la rang de valoare nationala ia, mai ales pe cea din Nordul Munteniei, din zona Muscelului, din
Nordul judetului Dambovita, atunci brezenii au considerat ca va fi un dar pretuit de Majestatea Sa. Am ales
culorile care-i placeau reginei, nuantele de mov, pentru ca Regina Maria a lasat si prin testament culoare de
doliu sa fie movul. Ca o paranteza, poate ca nu multi stiu ca ea a tinut doliu alb dupa regele Ferdinand, usor
atipic. In realitate, un om scolit, stie ca in preistorie, albul era culoare de doliu, nu negru. Si pentru ca indragea
foarte mult modelele stilizate, am ales covorul romanesc si pe nuantele acestea de mov", a mai spus profesorul
Focseneanu.

Cum ne dam seama daca o ie este made in China

Atunci cand evaluam o ie pentru a-i stabili vechimea, trebuie verificate in primul rand tipul de tesatura pe care
este cusuta si modul in care a fost incheiata, cum sunt unite partile. Sunt elementele care ne vor ajuta sa
identificam cu aproximatie evident perioada in care a fost realizata. O ie veche de mai bine de 150 de ani, cusuta
pe panza tesuta in casa, la razboi, este realizata din mai multe bucati de material care sunt unite intre ele manual.
Fiecare piesa este tivita, iar imbinarea este realizata cu acul intr-un anumit tip de nod care nu deranjeaza deloc
din punct de vedere estetic, ba din contra, da senzatia de ajur, de broderie. Largimea bluzei este data de clini
care sunt introdusi in partea inferioara a manecii.

Diferenta

dintre o ie cusuta de mana la Breaza este evidenta. In stanga (cu albastru) este o replica din China, in dreapta
este ia brodata la mana intrr-un atelier din Breaza. FOTO Diana Frincu

,,Avem in muzeul de la Breaza o ie mocaneasca din anii '20, are si cretul diferit (n.r. - modelul din jurul gatului),
este mocanesc, in sensul ca apare pe spate o bentita, iar cretul propriu-zis apare doar pe fata. Un alt element
important este acela ca este realizata pe panza pescareasca sau panza de casa tesuta manual, in razboi de tesut.
Este o mare diferenta intre o ie cusuta pe panza, la razboi mecanic si o ie cusuta pe panza de casa. Panza de casa
se deosebeste prin faptul ca latimea este relativ mica si asta pentru ca spata de la razboiul de tesut era foarte
ingusta. Apoi ia este incheiata manual pe clini foarte ingusti. Asta deosebeste ia mocaneasca de ia contemporana
din perioada interbelica sau postbelica", mai spune profesorul.

La fel se intampla si in cazul fetelor de masa cusute in casa cu modele traditionale. Pana la finalul secolului al
XIX-lea nu exista suport material, panza dublu lata de 1 metru si 40 de centimetri si asta pentru ca razboaiele de
casa nu permiteau realziarea materialului cu aceste dimnensiuni atat de mari. Inainte de Primul Razboi Mondial,
sustine rofesorul Focseneanu, pentru obtinerea unei fete de masa mai late de un metru, femeile erau nevoite sa
imbine mai multe fasii de panza. ,,Se numeau foi, asa le spuneau batranele, iar la mijloc erau prinse intr-o
cheita. Nu avem cum sa intalnim fete de masa dublu late inainte de Primul Razboi Mondial", spune Focseneanu.

Noi facem o ie pe luna, chinezii - mii pe zi

Anda Manescu, eleva a profesorului Vasile Focseneanu, este una dinte tinerele care au decis sa duca mai departe
traditia iei de Breaza. S-a nascut cu acul in mana, spune Anda, a carei bunica a fost cea care a invatat-o mai intai
sa coasa pe etamina ,,ca sa-si faca mana" si abia apoi a trecut la nivelul superior, broderie pe panza de borangic.
Are un mic atelier la Breaza unde invata si alte tinere sa brodeze respectand modelele traditionale.

In atelierul

de la Breaza, broderia este cusuta integral de mana, motiv pentru care este nevoie de o luna intreaga pentru a
termina o singura ie FOTO Diana Frincu

,,La o singura ie se lucreaza cel putin o luna. la Breaza cusatura este manuala, de fapt totul se face manual,
broderia, tivurile, ajururile, cretul de la gat care nu poate fi imitat de nicio masina, ceea ce justifica si pretul unei
astfel de ii cusute de noi", explica Anda.

Marele necaz al cusatoreselor de la Breaza este ca de trei-patru ani, pe piata internationala au aparut replici ale
iilor romanesti inspirate de modelele traditionale zonei la care ne raportam. Sunt realizate in China sau in India,
insa calitatea acestor copii este mult inferioara celor autentice. Mai mult, sustine Anda, motivele traditionale de
la Breaza nu sunt protejate de nicio lege, astfel ca oricine poate sa si le insuseasca.

,,Motivul <<Creasta de cocos>> sau <<Crestele muntilor>> sau <<Crestele de Breaza>>, acesta este modelul pe
care le-a copiat indienii si chinezii cel mai mult. Noi putem sa facem una pe luna, ei pot face mii pe zi. Cu trei
ani in urma, cand traditia noastra a revenit in moda au inceput si replicile. Partea cea mai proasta este ca noi nu
avem modelele protejate de nicio lege, de nicun patrimoniu, de nimic, nu sunt considerate patrimoniu national,
asa ca oricine poate sa si le insuseasca. Nimeni nu precizeaza ca aceste modele sunt romanesti si sunt din zona
Breaza. Eu scot modele vechi, unicat de pe ii vechi, de pe bucatele de panza salvate de la batrane, le pun pe site
si intr-o luna-doua, apar si replicile. Noi acum tot cautam portitie pentru a reusi sa le inregistram cumva pentru
ca atunci cand sunt replicate sa se plateasca o taxa la Consiliul Local, sa poata beneficia si comunitatea de pe
urma acestei valori locale. Modelele noastre ar trebui sa intre in patrimoniul local al Brezei, pentru ca sunt ale
comunitatii. Lucram in acest sens cu <<La Blouse Roumaine>>. Facem asta ca sa ne putem pastra identitatea,
ca nu cumva sa le inregistreze indienii si sa spuna ca sunt ale lor, daca noi nu avem o lege in sensul asta.
Deocamdata suntem in faza in care stam pe la usi la Ministerul Culturii", mai spune Anda.

Ajurul de

pe ia de la Breaza, imposibil de copiat de fabricile din China si India FOTO Diana Frincu

Pentru necunoscatori, replicile chinezesti sau indiene ale iilor traditionale romanesti pot trece drept autentice in
ciuda faptului ca diferentele sunt evidente. In primul rand niciuna dintre copiile iilor nu au ajur, pentru ca o
astfel de broderie este montata cu ac si ata in spartura panzei, iar o masina nu poate face asa ceva. Apoi, ,,cretul"
din zona gatului, nu poate fi realizat de masina, ci doar de mana, pentru ca se coase pe fire, cu un nod anume. La
iile chinezesti acel cret din dreptul gatului se obtine printr-o bentita sau printr-un snur banal. Mai mult, atunci
cand vreti sa cumparati o ie, trebuie sa verificati broderia pe spate. Acolo se vede clar daca a lucrat o masina sau
totul este facut la mana. Este important de stiut ca broderia realizata mecanic se poate distruge intr-o secunda.
Este suficient sa tragem de un capat de ata si totul se destrama.