Academia Navala “Miercea cel Batran” Constanta

Facultatea de Inginerie Marina

INSTALTATII DE GUVERNARE A NAVELOR

Strudent: SIMON ANDREI

Grupa: 4512C
 INSTALATII DE GUVERNARE A NAVELOR

Instalatiile de guvernare a navelor au rolul de a asigura respectarea drumului impus

navei, prin aplicarea la comanda a unor momente verticale de rotire, care actioneaza
simultan cu forta axiala de propulsie.

O instalatie de guvernare este formata dintr-un element de comanda

(timona), o transmisie de comanda, o masina de forta (masina carmei), o transmisie
de forta si unul sau mai multe elemente de executie, organele de guvernare (de
exemplu carmele).

Conditii generale impuse instalatiei de guvernare:

- sa asigure forta laterala necesara giratiei navei si sa mentina valoarea

ei pana la urmatoarea comanda;

- valoarea fortei laterale trebuie sa fie obtinuta intr-un anumit timp

impus;

- la organul de comanda trebuie sa fie asigurat controlul elementului de

executie (de exemplu, unghiul de bandare a carmei pasive sau active);

- in transmisia de forta trebuie prevazuta posibilitatea limitarii fortei

laterale, pentru a nu distruge organele transmisiei;

- sa aiba siguranta mare de functionare, realizata prin existenta unei

actionari de avarie.

Organe de guvernare

Forta laterala necesara guvernarii navei pe traiectoria dorita se realizeaza

cu ajutorul organelor de guvernare.

In functie de modul de obtinere a acestei forte, se deosebesc:

- organe de guvernare pasiva, care realizeaza forta laterala necesara

guvernarii, folosind curentul de apa intalnit de nava in deplasare;

- organe de guvernare activa , care realizeaza forta laterala necesara

guvernarii prin transformarea ene 15515j911p rgiei mecanice pe care o
primesc direct si special pentru guvernare.
 Carma pasiva este cel mai raspandit organ de guvernare pasiva, care
reprezinta o suprafata portanta inclinabila in jurul unui ax vertical, formata dintr-un
profil simetric fata de coarda sa, plasat in planul diametral al navei, de obicei in pupa
acesteia (figura de mai jos).

Py v

La deplasarea navei cu viteza v, in apa de densitate rw , pe carma de

suprafata Scbandata cu unghiul a, conform teoriei lui Jukovski, apare o forta laterala
(portanta) Py, perpendiculara pe vectorul vitezei curentului de apa intalnit, de marime
Py=CycScrwv2/2, in care Cyc este coeficientul de portanta a carmei, care depinde de
unghiul de bandare si de forma profilului.

Carma pasiva este cel mai simplu organ de

guvernare, utilizat la marea majoritate a navelor; are
insa dezavantajul ca forta laterala Py depinde de
viteza navei. Atunci cand nava trebuie sa
manevreze in locuri strimte (cheuri, bazine portuare)
eficienta carmei este foarte redusa sau chiar
nula. Pentru aceste situatii de exploatare anumite
tipuri de nave trebuie sa aiba organe de guvernare
activa, a caror eficienta sa nu depinda de viteza de
mars a navei.

Carma activa este un organ de guvernare

activa , format dintr-un profil simetric fata de coarda sa, inclinabil in jurul unui ax
vertical, plasat in planul diametral al navei, in pupa acesteia, profil al carui bord de
fuga este atasat un propulsor suplimentar a carui impingere este orientabila odata
cu safranul carmei. Carma activa realizeaza moment de giratie nenul, indiferent de
viteza navei.

Guvernarea activa a navei se poate realiza si prin

orientarea impingerii propulsorului principal, astfel incat
componenta transversala a impingerii sa constituie forta
laterala a guvernarii.

Orientarea impingerii propulsorului principal se

poate realiza in cazul transmisiilor in Z cu coloana
orientabila, al diuzelor orientabile si al propulsoarelor cu aripioare (Voight-
Schneider).

Instalatiile de guvernare cu jet transversal dispun de un tunel transversal de

sectiune S, plasat la extremitatile navei (sau numai in prova), in care este montat un
rotor axial.

Schema bloc a instalatiei de guvernare

Dupa modul de executare a comenzii date de la timona, instalatiile de

guvernare se pot realiza cu comanda in circuit deschis sau cu legatura inversa.

In fig. este reprezentata schema bloc a unei instalatii de guvernare in circuit

deschis. Instalatia este formata din timona de comanda 1, transmisia de comanda 2,
masina de carma 3 (amplificatorul), transmisia de forta 4 si carma 5 (elementul de
executie). Prin transmisia de control 6, la elementul de executie 5 este racordat
axiometrul 7, care indica unghiul de bandare a carmei

La o astfel de instalatie de guvernare timonierul poate comanda doar intrarea

in functiune a masinii de carma 3, trebuind sa urmareasca la axiometrul 7 unghiul de
bandare al carmei. Cand aceasta a realizat unghiul dorit, timonierul trebuie sa
anuleze comanda data initial, oprind functionarea masinii de carma. Necesitatea
urmaririi permanente a axiometrului micsoreaza eficienta conducerii instalatiei de
guvernare, timonierului reducandu-i-se mult posibilita-tile de a urmarii evolutia navei
in giratie.

In fig este reprezentata schema bloc a instalatiei de guvernare cu comanda

in circuit inchis, formata din timona de comanda 1, elementul comparator 2, masina
de carma 3, organul de executie (carma) 4, transmisia de comanda 5, transmisia de
forta 6, legatura inversa (reactia) 7, transmisia de control 8 si axiometrul 9. Prin
transmisia de comanda 5, care poate fi mecanica, hidraulica sau electrica, timonierul
comanda unghiul de bandare a. Prin rotirea timonei la unghiul dorit, aceasta marime
unghiulara de intrare aI este pastrata in forma ei initiala sau este transformata intr-o
alta marime mecanica (de exemplu, deplasarea liniara), electrica (intensitate sau
pensiune) sau hidraulica (presiune), cu care va opera elementul comparator 2. La
acelasi element comparator este racordata si legatura inversa 7, care transmite
informatia de pozitie a unghiului de bandare a carmei, care constituie marimea de
iesire ae , pe care legatura inversa trebuie s-o furnizeze intr-o forma de energie de
aceeasi natura (mecanica, electrica sau hidraulica) pentru a putea calcula
diferenta aI-ae . elementul comparator 2 permite transmiterea comenzii spre
masina de carma 3 atat timp cataI-ae ¹0, anuland-o atunci cand s-a ajuns la aI-ae=0.
Carma se opreste la unghiul de bandare comandat aI , fara interventia supli-mentara
a timonierului.

Instalatiile de guvernare cu comanda in circuit inchis se utilizeaza ca mijloc

principal la majoritatea navelor, iar cea in circuit deschis, ca mijloc de rezerva pentru
navele cu propulsie mecanica si ca mijloc principal pentru ambarcatiuni si nave fara
instalatie de propulsie.

Actionarea instalatiilor de guvernare

In functie de marimea momentului necesar la arborele carmei, actiona-rea

instalatiilor de guvernare poate fi manuala, electromecanica sau electrohi-draulica. In
cazul actionarii manuale, lipsesc transmisia de comanda si masina de carma, intre
timona de comanda si carma existand doar o trnsmisie de forta, care poate fi
mecanica, prin trote, lanturi sau elemente rigide (parghii si tije) sau hidrostatica, cu
hidromotor actionat direct de la timona. Datorita simplitatii sale, aceasta actionare
este utilizata si ca sistem de avarie pentru guvernarea navelor mari.

Conditii impuse masinii de carma

Masina de carma are rolul de a realiza momentul necesar de actionare a

carmei, conform comenzilor primite de la timona. Ea trebuie sa satisfaca urmatoarele
cerinte:

- pornirea masinii de carma trebuie sa se realizeze cu ajutorul timonei,

indiferent de pozitia carmei;
 - masina de carma trebuie sa fie reversibila, pentru a permite
deplasarea carmei in cele doua borduri;

- carma trebuie sa se roteasca in acelasi sens cu timona;

- la oprirea timonei trebuie sa se opreasca si masina carmei si, in

acelasi timp, trebuie sa inceteze deplasarea carmei;

- in pozitiile extreme corespunzatoare unghiurilor maxime de bandare,

masina de carma trebuia sa opreasca automat;

- masina de carma trebuia sa poata fi comandata din mai multe locuri,

sa functioneze silentios si sa aiba siguranta mare de functionare.

Instalatii de guvernare cu actionare electromecanica

Folosesc electromotoare de curent continuu sau alternativ, raportul total de

transmitere al instalatiei fiind i=2000 . 4000. Este preferata actionarea in curent
alternativ, datorita maselor si gabaritelor mai reduse, simplitatii constructive si
exploatarii mai facile. La instalatiile de guvernare cu actionare electromecanica,
transmisiile de comanda sunt electrice, iar legatura inversa se realizeaza cu
traductoare unghiulare electrice, selsine. La capetele de cursa sunt dotate cu
limitatori electrici, care actioneaza cu (2 . 3)° inainte de limitatorii mecanici,
intrerupand alimentarea electromotorului de actionare.

Transmisiile de forta ale acestor instalatii sunt mecanice, cu arbori, parghii

sau roti dintate.

Instalatii de guvernare cu actionare electrohidrostatica

Au avantajele instalatiilor electrice: simplitate constructiva, gabarit redus si se

automatizeaza usor. Spre deosebire de instalatiile electrice, insa, nu au statii
automate pentru comanda electromotorului de actionare, functioneaza silentios, au
fiabilitate mare si pot transmite momente mult mai mari de catre instalatiile electrice.
Actionarea hidrostatica a instalatiilor de guvernare se realizeaza cu hidromotoare
liniare, orizontale sau verticale (cu piston si surub) si cu hidromotoare oscilante. In
schema de actionare se utilizeaza pompe hidrostatice cu pistonase axiale sau
radiale, cu debit variabil, antrenate de electromotoare de curent alternativ, fara
inversare de sens.

Excentricitatea necesara a pompei cu debit variabil se obtine cu ajutorul

transmisiilor care pot fi mecanice, electromecanice sau hidrostatice.

Masini de carma cu hidromotor liniar .

Sunt realizate cu ajutorul unor perechi de hidromotoare liniare cu simplu efect, cu

axe orizontale, care actioneaza asupra echei de carma prin intermediul unor pietre
de culisa. In fig.49 este reprezentata schema unei masini de carma cu o pereche de
hidromotoare liniare cu simplu efect (1- piston; 2- cilindru; 3- eche; 4- piatra de
culisa; 5- pompa cu debit variabil; 6- electromotor de actionare; 7- bara de comanda;
8- carma; 9- conducte hidrostatice; 10- bara legaturii inverse; 11- tija de comanda a
pompei; c- element de comanda).

Elementul C primeste comanda de la timona deplasandu-se in c` si efectuand

cursa c(a). Articulatia d de pe bara 7 ajunge in d`, iar tija 11 realizeaza la pompa
excentricitatea e= dd`. Pompa cu debit variabil 5 incepe sa debiteze in ramura Bb (in
sensul sagetilor), alimentand hidromotorul liniar din Bb, iar hidromotorul Tb refuleaza
in pompa 5. Echea 3 se roteste in sensul acelor de ceasornic, deplasand punctul b
de pe bara de legatura inversa 10 in b`, ceea ce inseamna ca d` ajunge in d. In
aceasta situatie e=dd`=0, pompa functioneaza cu debit nul si echea de carma se
opreste.

Exista si masini de carma cu hidromotoare liniare cu ax vertical si anume,

masinile de carma cu piston si surub. Acestea sunt cu 20% mai ieftine decat cele cu
hidromotoare liniare orizontale, iar timpul de montare, la nava, este redus la
jumatate. De asemenea, ele asigura mai usor unghiurile mari de bandare necesare
carmelor active. Fata de masina cu hidromotor oscilant randamentul ei este cu circa
10% mai mare, dar etansarea camerelor de lucru este mai dificila.

In fig este prezentata instalatia romaneasca de guvernare cu hidromotoare

liniare 1, cu tija bilaterala, articulate la un capat cu echea 2 si la celalalt capat cu
batiul instalatiei 3. Cele doua grupuri principale de pompare 4, compuse de catre un
electromotor cuplat elastic cu o pompa de debit variabil, avand functionare
alternativa sau simultana, elimina posibilitatea intreruperii functionarii masinii la
defectarea unuia dintre ele. Grupul de comanda-improspatare 5 asigura presiunea
necesara comenzilor, precum si alimentarea instalatiei cu ulei proaspat, racit si filtrat,
pentru a compensa pierderile prin drenaje. Mecanismul de urmarire 6 serveste la
bascularea pompelor catre debitul maxim la aplicarea unei comenzi si catre debit nul
la disparitia ei. Principalele blocuri hidraulice ale instalatiei sunt: blocul hidraulic
principal 7 , blocul de inchidere stanga si dreapta 8, blocul de comanda stanga si
dreapta 9. Actionarea auxiliara 10 are grup de pompare cu debit constant si
aparatura hidraulica de comanda cu elemente de distributie cu sertar. Rezervorul
tampon 11 este conectat in permanenta, pentru a asigura uleiul necesar functionarii.

Fig.50.

In vederea reducerii timpilor de stationare la aparitia unor defectiuni in

instalatia hidraulica, prin constructie au fost prevazute urmatoarele:

- in perioada in care masina este necomandata, pistoanele raman

blocate in pozitia comandata anterior, datorita supapelor duble cu
deblocare hidraulica 8.1;

- la aparitia unei pierderi de ulei, grupul principal de pompare aflat in

functiune se opreste automat, datorita controlarii permanente a presiunii
cu ajutorul presostatului 9.1, reducandu-se astfel pierderile de ulei;

- daca pierderea de ulei apare intre grupul de pompare si blocul

hidraulic principal 7, masina poate fi pusa in functiune prin actionarea
celui de-al doilea grup principal; daca acesta nu intra in functiune,
 inseamna ca pierderea de ulei se produce intre blocul principal 7 si unul
dintre hidromotoarele liniare 1; masina poate fi repusa in functiune dupa
intreruperea circuitului cu pierderi, prin actionarea robinetului 7.1 si
izolarea cilindrului aferent cu ajutorul robinetului 8.2;

- masina de carma poate fi actionata prin grupul auxiliar, fara nici o

interventie suplimentara in instalatia hidraulica.

Masini de carma cu hidromotor oscilant.

Sunt constituite dintr-un hidromotor cu 2.4 perechi de paleti rigizi, incastrati pe rotor
si stator. In fig.51 este prezentata schema de principiu pentru actionarea hidrostatica
cu hidromotor oscilant a instalatiei de guvernare a mineralierului romanesc de 12000
tdw (1- hidromotor oscilant; 2- pompa de debit variabil cu pistonase radiale; 3-
pompa liniara de reactie; 4- pompa liniara a transmisiei de comanda; 5- transmisie
mecanica de comanda cu cremaliera; 6- armaturi de avarie; 7- timona; 8- hidromotor
liniar al transmisiei de comanda). Armaturile de avarie 6 raman inchise la regimul
normal de actionare electrohidrostatica si se deschid manual in regim de avarie,
cand actionarea instalatiei se face anual, pompa liniara 4 devenind pompa de
actionare a transmisiei de forta.

Fig.51.
 Fig.52.

In fig. 52 este reprezentata schema de actionare cu hidromotor

oscilant a unei instalatii de guvernare cu legatura mecanica de reactie ( 1-
hidromotor oscilant; 2- supapa dubla de presiune; 3- transmisie hidrostatica
de comanda de la timona; 4- transmisie mecanica de comanda; 5-
distribuitor hidrostatic cu sertar; 6- rezervor de lichid de lucru; 7- supapa de
presiune; 8- armatura tampon; 9- pompa cu palete, antrenata electric; 10-
armaturi de trecere; 11- conductele transmisiei hidrostatice de comanda; 12-
legatura mecanica de reactie).

Hidromotorul oscilant are doar doua perechi de paleti, pentru a

permite realizarea de unghiuri mari de bandare (  70) asa cum este necesar
la instalatiile de guvernare cu carma activa.

Etansarea camerelor de lucru se poate face cu segment metalic

presat, cu garnitura de cauciuc (fig. 53, a; 1- segment metalic; 2- garnitura
din cauciuc) sau cu ajutorul lichidului de lucru (fig.53,b), ori numai cu
garnitura de cauciuc profilata corespunzator (fig.53,c).
 Tehnologia de probare

Probarea la cheu a instalatiilor de guvernare are ca scop descoperirea

eventualelor deficiente de montaj sau executie, pentru a mari siguranta de
functionare la iesirea pe mare.

La cheu se verifica timpii de bandare, se regleaza supapele hidraulice

si se verifica limitatorii electrici si mecanici ai penei carmei.

In mars se verifica axiometrele, timpii de bandare a carmei la viteza

nominala a navei, presiunile in circuitele de actionare hidrostatica si
intensitatile curentilor electrici de actionare a electromotoarelor. Aceste valori
pot fi obtinute grafic pe un inregistrator cu doua canale folosind doi traductori
electrici de presiune si intensitate, in timp ce tamburul inregistrator este legat
mecanic de arborele carmei. De asemenea, se verifica functionarea sistemului
de urmarire si de comanda prin butoane si se realizeaza un regim de
functionare a instalatiei de guvernare cu 350 bandari/ ora. In final se verifica
comportarea instalatiei de guvernare la mars inapoi cu toata forta si carma
bandata la maximum intr-un bord si se determina unghiul limita de
manevrabilitate. Se verifica, de asemenea, calitatile de manevrabilitate ale
navei, determinandu-se, la toata viteza si la viteze intermediare ale navei,
diametrele de giratie, la bandarea brusca a carmei intr-unul din borduri. De
asemenea se determina stabilitatea de drum a navei pentru diverse regimuri
de mars, precum si functionarea carmei in regim de pilot automat.

Exploatarea instalatiilor de guvernare

Se desfasoara pe baza instructiunilor din cartea tehnica, urmarind ca

masina de carma sa functioneze fara zgomote si la parametrii proiectati. La
intervalele stabilite pentru andocare, se verifica starea safranului si a arborelui,
precum si uzura in lagare. Distanta axiala inferioara dintre balamaua carmei si
etambou, sau dintre carma si calcaiul ei trebuie sa fie maxim 5 mm.

Avarierea carmei sau arborelui sau in exploatare se pot datora

coroziunii marine, fisurarii invelisului sau deformarii permanente a arborelui.
Cuplajul dintre arbore si safran poate fi avariat din cauza corodarii sau ruperii
bolturilor.