MEGA 17 Romana

Analiza Creșterii Economice din Moldova, T4-2017
1
Notă de limitare a responsabilității
Acest document este publicat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu suportul financiar oferit de Parteneriatul
Global pentru Responsabilizare Socială (GPSA), Banca Mondială. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu
reflectă opinia GPSA sau a Băncii Mondiale.
Despre publicația MEGA
MEGA este acronimul în engleză pentru Analiza Creșterii Economice din Moldova (Moldovan Economic Growth Analysis).
MEGA este o publicație bi-anuală elaborată de către EXPERT-GRUP din 2009, scopul căreia este de a dezvălui esenţa
evoluţiilor economice în Moldova, a analiza politicile economice şi a oferi recomandări asupra strategiilor de dezvoltare
economică a ţării.
2
Cuprins
Lista de figuri .............................................................................................................................................. 4
Lista de tabele ............................................................................................................................................. 4
Abrevieri ..................................................................................................................................................... 5
Mesajele-cheie ale acestei ediții .................................................................................................................... 6
Prognoze pentru 2017-2018 .......................................................................................................................... 9
Sumar executiv .......................................................................................................................................... 10
Capitolul 1. Oferta internă ........................................................................................................................... 13
Tendințe recente ......................................................................................................................................................... 13
Provocări și prognoze ................................................................................................................................................. 15
Capitolul 2. Cererea agregată....................................................................................................................... 17
Capitolul 3. Finanțele publice ...................................................................................................................... 21
Capitolul 4. Piața muncii ............................................................................................................................. 26
Capitolul 5. Prețuri și politica monetară ........................................................................................................ 30
Prognoze și provocări ................................................................................................................................................. 33
Capitolul 6. Sectorul bancar ........................................................................................................................ 34
Capitolul 7. Comerțul exterior ...................................................................................................................... 40
Despre Expert-Grup .................................................................................................................................... 46
3
Lista de figuri
Figura 1. Contribuția sectoarelor la variația PIB-ului, % ................................................................................................. 13
Figura 2. Evoluția sectorului agricol, creștere f-a-p, % ................................................................................................... 14
Figura 3. Dinamica industriei, creștere f-a-p, % .............................................................................................................. 15
Figura 4. Deviația PIB-ului, % .......................................................................................................................................... 17
Figura 5. Contribuția componentelor de utilizări la formarea PIB,% .............................................................................. 18
Figura 6. Evoluția salariului și a remiterilor exprimate în MDL, ...................................................................................... 19
Figura 7. Evoluția investițiilor, creștere f-a-p, % ............................................................................................................. 19
Figura 8. Diferența dintre datele oficiale privind numărul populației și cele estimate în baza recensământului (mii.
persoane) ........................................................................................................................................................................ 27
Figura 9. Diferența între metodele de calculare a numărului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă peste
hotare (mii. persoane) .................................................................................................................................................... 27
Figura 10. Ratele de activitate a populației ajustate la efectul demografic și cel de migrație (%) ................................ 28
Figura 11. Ratele de activitate a populației în Europa Centrală și de Est (%) ................................................................. 28
Figura 12. Evoluția prețurilor interne, a cursului oficial USD/MDL și a indicelui prețurilor mondiale la bunuri, creștere
f-a-p, % ............................................................................................................................................................................ 31
Figura 13. Evoluția soldului depozitelor, creștere f-a-p, % ............................................................................................. 31
Figura 14. IPC, rata de bază, rata rezervelor obligatorii, vânzarea CBN ......................................................................... 32
Figura 15. Intervențiile BNM pe piața valutară și activele oficiale de rezervă ............................................................... 32
Figura 16. Dinamica activelor bancare, mlrd. MDL ......................................................................................................... 35
Figura 17. Activitatea de creditare, % ............................................................................................................................. 36
Figura 18. Ratele dobânzii la credite și depozite,% ........................................................................................................ 37
Figura 19. Evoluția veniturilor bancare și a profitabilității, mil. MDL ............................................................................. 38
Figura 20. Comerțul extern al Republicii Moldova, modificare f-a-p, % .......................................................................... 40
Figura 21. Gradul de influenta a exporturilor în termeni valorici în T1-T3:17, p.p. ......................................................... 41
Figura 22. Indicele valorii unitare și indicele volumului fizic la mărfurile exportate, modificare f-a-p, % ...................... 42
Figura 23. Gradul de influență a importurilor în termeni valorici în T1-T3:17, p.p. ........................................................ 43
Figura 24. Indicele valorii unitare și indicele volumului fizic la mărfurile importate, modificare f-a-p, %...................... 44
Lista de tabele
Tabelul 1. Prognoza principalilor indicatori economici .................................................................................................... 9
Tabelul 2. Principalii indicatori a BPN și propunerile de modificare în 2017 (mil. MDL) ................................................ 22
Tabelul 3. Principalii indicatori a BPN și componentele acestuia la 31.10.2017 (mil. MDL) ......................................... 22
Tabelul 4. Principalii indicatori a BPN pentru anii 2017 - 2018 (mil. MDL) .................................................................... 23
4
Abrevieri
AA Acortul de Asociere
AFM Ancheta asupra Forței de Muncă în Gospodării
ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
BASS Bugetul asigurărilor sociale de stat
BNM Banca Națională a Moldovei
BNS Biroul Național de Statistică
BPN Buget Public Național
BS Bugetul de stat
BUAT Bugetele unităților administrativ - teritoriale
CBN Certificatele Băncii Naționale
CNSF Comitetul Național de Stabilitate Financiară
CSI Comunitatea Statelor Independente
ECE UE Țările din Europa Centrală și de Est membre ale UE
EUR Moneda euro
FAOAM Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală
f-a-p Față de anul precedent
FMI Fondul Monetar Internațional
Ian:16 Ianuarie, 2016
IPC Indicele Prețurilor de Consum
ISD Investiții străine directe
MDL Leu moldovenesc
OMC Organizația Mondială a Comerțului
PEM PanEuroMed
PIB Produs Intern Brut
RA Rata de activitate a populației
T1:16 Trimestrul 1, 2016
TVA Taxa pe Valoarea Adăugată
UE Uniunea Europeană
USD Dolar SUA
VAB Valoare Adăugată Brută
VMS Valori Mobiliare de Stat
ZLSAC Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător
5
Mesajele-cheie ale acestei ediții

Anul economic 2017 a fost sub așteptări, Produsul Intern Brut situându-se în scenariul pesimist al prognozei de la
începutul anului (3,5% –4,0%). Creșterea prognozată inițial de 6%1 nu s-a materializat din cauza condițiilor meteo
nefavorabile din primăvara acestui an care au subminat producția agricolă, din cauza nivelului sporit de incertitudine
în rândul oamenilor de afaceri care a frânat relansarea creditării, investițiilor private și activității industriale, precum și
din cauza mersului lent al reformelor: peste jumătate din acțiunile planificate în cadrul Foii de parcurs cu reforme
prioritare ale Guvernului și Parlamentului nu au fost realizate 2. Pe acest fundal, creșterea economică din 2017 s-a
bazat pe relansarea consumului, care a crescut preponderent grație creșterii remiterilor după 2 ani de scădere, precum
și pe intensificarea investițiilor publice odată cu deblocarea asistenței externe de la începutul anului. Practic, daca am
exclude influența acestor 2 factori, care prin definiție sunt temporari din cauza bazei mici de comparație, economia ar
fi în recesiune. Prin urmare, creșterea economică în 2017 a fost nu doar prea lentă și inferioară așteptărilor, ci și nu
este durabilă, fapt ce trezește mai multe îngrijorări pentru 2018.
Pentru anul 2018, prognozăm o creștere economică de circa 4,0% (3,1% conform scenariului pesimist și 4,8% conform
scenariului optimist). Aceasta se bazează pe ipoteza unui an agricol favorabil care va impulsiona producția agricolă și
capacitățile de export, continuarea suportului bugetar extern care va alimenta în continuare investițiile publice, precum
și pe creșterea consumului populației. Pe de altă parte, deviația PIB-ului va rămâne negativă (economia va continua să
crească sub nivelul său potențial), cel puțin din 2 cauze. În primul rând, nivelul de incertitudine, care afectează deciziile
firmelor de a investi, se va menține, în special pe fundalul alegerilor parlamentare. Aceasta va frâna și creșterea
creditării bancare, atât din cauza cererii scăzute din partea firmelor, dar și din cauza ofertei limitate: băncile vor rămâne
precaute în asumarea de riscuri, inclusiv pe fundalul implementării prevederilor Basel 3. În al doilea rând, constrângerile
de competitivitate se vor menține, fapt ce va afecta performanța exporturilor, iar odată cu creșterea continuă a
consumului estimăm un impact negativ al exportului net asupra creșterii economice.
Competitivitatea redusă va rămâne principala problemă a economiei moldovenești. Până acum, carențele de
competitivitate erau camuflate de creșterea remiterilor care susțineau cererea internă și asigurau o sursă importantă
de valută străină. Însă, fluxurile de remiteri devin din ce în ce mai volatile și au tendința să scadă pe termen lung.
Această sursă de creștere economică trebuie să fie înlocuită cu creșterea exporturilor și investițiilor. Însă, de la an la
an Moldova ratează competiția în regiune pentru piețele externe de desfacere și investițiile străine directe (ISD):
ponderea exporturilor în PIB, precum și volumul ISD per capita sunt printre cele mai scăzute din Europa Centrală și de
Est. Mai mult decât atât, Moldova ratează concurența și pentru propria forță de muncă: în 2017 s-a observat creșterea
numărului de emigranți cu studii superioare, fapt ce denotă erodarea capitalului uman care este și principala sursă de
competitivitate a țării pe termen lung. Conform Raportului competitivității globale 2017-2018, Moldova s-a situat pe
locul 89 din 137 state, cu cele mai proaste performanțe tocmai în domeniile care sunt critice pentru un stat atât de mic
și sărac în resurse: instituții, sectorul financiar, piața de desfacere, inovații și complexitatea mediului de afaceri. Față
de ediția precedentă a raportului Moldova a avansat cu 11 poziții, însă o analiză detaliată a dinamicii denotă că
respectiva creștere a fost rezultatul cumulării creșterii nesemnificative (practic în intervalul de eroare) la nivelul mai
multor sub-indicatori, fără careva îmbunătățiri substanțiale în domeniile critice de dezvoltare. În lipsa unor reforme de
substanță care ar duce la fortificarea instituțiilor și statului de drept, Moldova va continua să piardă concurența pentru
1
MEGA, ediția a XVI-a: Enigmele creșterii economice după furtună, https://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/1427-mega-xvi-enigmele-
cresterii-economice-dupa-furtuna&category=178
2
Raport de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (5 iulie – 22 noiembrie 2017), https://www.expert-
grup.org/ro/biblioteca/item/1529-raport-de-monitorizare-a-implement%C4%83rii-foii-de-parcurs-privind-agenda-de-reforme-prioritare-5-iulie-22-
noiembrie-2017
6
piețele de desfacere, investiții și propria forța de muncă, fapt ce va crea tot mai mari constrângeri pentru creșterea
economică.
Pentru a camufla carențele de competitivitate și efectele mersului lent al reformelor, în proximitatea alegerilor
parlamentare există riscul presiunilor politice asupra politicii bugetar-fiscale și a celei monetare. Presiunile ar putea
viza expansiunea bugetară și monetară în vederea impulsionării cererii interne și investițiilor prin intervenții
administrative cu iz electoral (ex: majorări de salarii, beneficii sociale sau investiții publice; sau chiar relaxarea politicii
monetare în vederea impulsionării creditării). În aceste circumstanțe, Ministerul Finanțelor și Banca Națională a
Moldovei (BNM) vor trebui să reziste acestor presiuni, menținând maximă prudență, atât în ceea ce ține de politica
bugetar-fiscală, cât și monetară. În primul caz, bugetul planificat pentru 2018, deși pare echilibrat, conține o serie de
riscuri. Primul ține de dependența pronunțată de suportul bugetar extern: deficitul bugetar cu excluderea granturilor
externe este estimat la 4,7% din PIB – dublu față de regula bugetar-fiscală de 2,5%. Al doilea risc derivă din fenomenul
de îmbătrânire a populației, care creează presiuni tot mai mari asupra sistemului de finanțe publice, necesitând
transferuri crescânde către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. Al treilea risc ține de stagnarea bazei fiscale al
autorităților locale și, drept urmare, tot mai multe transferuri sunt necesare de la centru spre bugetele unităților
administrativ – teritoriale. Prin urmare, orice deviere de la normele prudențiale bugetare, în special sub presiuni
politice, ar putea destabiliza esențial sistemul de finanțe publice, subminând creșterea economică. În acest context,
orice rectificare bugetară cu iz electoral trebuie evitată. În ceea ce ține de politica monetară, eventuale presiuni politice
asupra BNM în vederea relaxării monetare excesive și impulsionării artificiale a creditării ar putea alimenta riscuri
inflaționiste care vor scumpi și mai mult creditul. În acest context, politica monetară trebuie să rămână una prudentă,
focusată pe țintirea inflației pe termen mediu, iar eventuala relaxare monetară să aibă loc gradual și numai în condițiile
în care așteptările inflaționiste vor rămâne ancorate în intervalul țintit de BNM (5%, +/- 1,5 p.p).
Ameliorarea competitivității economiei moldovenești și, respectiv, impulsionarea calitativă a creșterii economice, va
putea fi realizată numai prin reforme sistemice. Principalele reforme trebuie să vizeze:
 cadrul instituțional care asigură respectarea principiilor statului de drept și lupta împotriva corupției. În fond,
instituțiile responsabile de asigurarea statului de drept și lupta împotriva corupției trebuie să fie mai
independente și transparente, iar capacitățile acestora trebuie fortificate semnificativ. În paralel, reforma
administrației publice centrale, care a fost inițiată recent, trebuie să aibă un caracter mai profund și să ducă
la eficientizarea proceselor din cadrul instituțiilor publice, implementarea unei politici de remunerare
monetară și non-monetară mai atractive și meritocratice, precum și sporirea prestigiului statutului de
funcționar public. Aceasta va spori nivelul de încredere din partea mediului de afaceri, pentru care problemele
legate de corupție și modul cum funcționează instituțiile publice sunt principele bariere în activitatea
antreprenorială ; 3
 măsurile respective trebuie complementate prin ameliorarea climatului de afaceri, cu accent pe necesitățile
întreprinderilor mici și mijlocii care, de regulă, sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere. În
particular, în ceea ce ține de controalele de stat și emiterea documentelor permisive este necesar de a reduce
numărul acestora și discreția funcționarilor publici în raport cu agenții economici, și de sporit transparența
acestor procese;
 în sectorul financiar, este critică sporirea guvernanței corporative în cadrul instituțiilor financiare bancare și
non-bancare, care trebuie să înceapă cu îmbunătățirea transparenței și calității acționariatelor,
implementarea cerințelor fit-and-proper și atragerea investitorilor strategici. Este necesar de asigurat
funcționalitatea cadrului inter-instituțional de stabilitate financiară, cu accent pe capacitățile de prevenire a
crizelor financiare. Nu în ultimul rând, investigațiile pe marginea fraudelor bancare depistate în 2014-2015
3
Raportul competitivității globale 2017-2018, http://reports.weforum.org/global-competitiveness-index-2017-2018/
7
trebuie să fie mult mai dinamice și transparente, având în vedere progresele extrem de modeste la acest
capitol;
 în domeniul bugetar-fiscal este necesară implementarea plenară a mecanismului achizițiilor publice
electronice, elaborarea unui Cod Fiscal mai detaliat, mai clar și mai puțin discreționar, fortificarea
capacităților Curții de Conturi și dezvoltarea unui mecanism care ar asigura implementarea recomandărilor
acestei instituții, sporirea transparenței bugetare la nivelul instituțiilor publice și stimularea unei participări
mai ample a societății civile în procesul bugetar la nivel central și local. Nu în ultimul rând, este necesară o
reformă amplă în sectorul întreprinderilor de stat, unde trebuie de sporit transparența și guvernanța
corporativă;
 în domeniul pieței muncii și capitalului uman, sunt necesare mai multe eforturi în vederea abilitării
economice a tinerilor, fapt ce ar permite valorificarea oportunităților dividendului demografic (la moment,
cea mai numeroasă cohortă de populație este cea cu vârsta în jur de 30 de ani care fără suficiente
oportunități economice fie va pleca, fie va rămâne economic inactivă, depravând economia de un imens
potențial de dezvoltare). Următorii ani sunt critici în acest sens, iar ratarea dividendului demografic va
transforma actuala tranziție demografică din oportunitate în constrângere . 4
 în domeniul comerțului extern, este necesară dinamizarea reformelor ce țin de implementarea

angajamentelor DCFTA pentru valorificarea plenară a beneficiilor oferite de acest regim comercial. Totodată,
este iminentă depunerea eforturilor de eliminare a tuturor barierelor tarifare și netarifare pentru exportatorii
autohtoni, concomitent cu transparentizarea și modernizarea proceselor de emitere a documentelor
permisive aferente.
Calitatea și dinamica creșterii economice din anii următori va depinde, mai mult decât oricând, de calitatea și dinamica
reformelor interne. Practic, reformele sus-menționate vor constitui în anii următori principala bază de creștere
economică, în condițiile nivelului sporit de incertitudine pe intern și extern. Moldova nu mai poate miza pe factori
conjuncturali pentru ași asigura o creștere economică susținută: în anii următori, remiterile vor urma un trend
descendent, atractivitatea investițională a țării în baza forței de muncă ieftină se va disipa pe măsura emigrării, creșterii
salariilor reale și carențelor sistemului educațional, suportul bugetar extern din partea partenerilor de dezvoltare va fi
din ce în ce mai condiționat, iar concurența în regiune pentru piețele de desfacere va fi din ce în ce mai acerbă. În
aceste circumstanțe, singura strategie viabilă de dezvoltare economică sunt reformele care trebuie implementate
indiferent de ciclul electoral sau culoarea politică a guvernului.
4
„Demografia contează: Care este impactul dinamicii populaţiei asupra economiei Republicii Moldova?”, Expert-Grup și UNFPA, 2017,
https://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/1490-demografia-conteaz%C4%83-care-este-impactul-dinamicii-popula%C5%A3iei-asupra-
economiei-republicii-moldova&category=7
8
Prognoze pentru 2017-2018
Tabelul 1. Prognoza principalilor indicatori economici

2017 2018
Scenariu Scenariu Scenariu Scenariu
optimist pesimist optimist pesimist
Produsul Intern Brut, % 3,7 2,2 4,8 3,1
Agricultura, VAB, % 2,9 1,4 5,5 3,0
Industria, VAB, % 0,8 0,0 4,6 2,4
Construcții, VAB, % 3,9 3,5 10,0 8,2
Comerț intern cu bunuri și servicii, VAB, % 7,2 6,9 8,7 8,2
Transport, VAB, % 6,6 6,1 5,7 5,1
Impozite nete, % 8,3 7,1 7,8 6,4
Consum final, % 3,3 3,0 3,5 3,1
Formarea brută de capital fix, % 6,5 5,4 8,9 6,6
Export de mărfuri și servicii, % 10,8 8,5 5,7 3,0
Import de mărfuri și servicii, % 10,3 7,4 4,6 1,9
Remiteri, % 0,4 -2,0 0 -2,0
Credite în MDL, % 15,4 12,8 7,0 4,0
Venituri fiscale, % 12,0 10,5 3,0 -0,2
Salarii, % 4,8 4,4 7,9 6,3
Indicele Prețurilor de Consum, % 6,5 6,6 5 6
Sursa: Estimările şi prognozele Expert-Grup;
9
Sumar executiv
Oferta internă. După ce în T1:17 economia a avansat cu 3,1% f-a-p, în T2:17 creșterea s-a diminuat la 2,5% f-a-p, iar
drept urmare în semestrul întâii PIB-ul s-a majorat cu 2,8% f-a-p. În ian-Iun:17 sectorul care a adus cea mai mare
contribuție negativă la variația PIB-ului ( -0,5%) a fost agricultura. Din cauza condițiilor climaterice nefaste din T2:17
a întârziat recoltarea. Totodată, o creștere lentă a valorii brute s-a atestat și în alte sectoare, cum ar fi: industria și
utilitățile sau tranzacțiile imobiliare. Totuși, în T3:17 s-a înregistrat o dinamizare a activității economice. În industrie
creșterea s-a intensificat, după o lungă perioadă de volatilitate, iar în Ian-Sep:17 volumul producției a sporit cu 2,4% f-
a-p. În agricultură, majorarea producției din T3:17 a devansat regresul din T2:17, iar drept urmare în Ian-Sep:17 sectorul
a avansat cu 3,7% f-a-p. Alte ramuri, la fel, cunosc evoluții pozitive: cantitatea mărfurilor transportate s-a majorat cu
23,2% f-a-p în Ian-Oct:17, iar datorită creșterii investițiilor publice volumul construcțiilor în antrepriză a sporit cu 2,1%
f-a-p în Ian-Sep:17. În acest context în 2017 economia ar putea crește cu 3,7%. În 2018 proiectăm o dinamică
economică pozitivă, iar majorare PIB-ului va constitui 3,1% (scenariu negativ) și 4,8% (scenariu pozitiv). Prognoza
pentru 2018 se bazează pe ipoteza că evoluțiile favorabile din sectoarele economie naționale vor fi determinate de
dinamica economică pozitivă în UE - principalul partener comercial al Republicii Moldova și de creșterea investițiilor
publice.
Cererea internă. În pofida creșterii componentelor de utilizări, deviația PIB-ului a fost negativă, iar cererea agregată a
limitat dinamica economică în prima jumătate anului 2017. În Ian-Iun:17, consumul gospodăriilor s-a majorat cu 4% f-
a-p, grație creșterii salariilor și pensiilor. Deși, remiterile s-au mărit, aprecierea leului moldovenesc și majorarea
prețurilor au afectat puterea de cumpărare a veniturilor remise. În Ian-Iun:17 formarea brută de capital fix a crescut cu
4,8% f-a-p, fiind determinată de sporirea investițiilor publice. Totuși, investițiile private sunt, practic, într-o fază de
stagnare și în Ian-Sep:17 au crescut infim, doar, cu 0,5% f-a-p. Evoluția pozitivă a exportului nu a devansat contribuția
importului, iar exportul net a avut o influență negativă asupra creșterii PIB-ului în Ian-Iun:17. Atât în a doua jumătate a
anului 2017, cât și în 2018 se vor atesta evoluții pozitive, iar componentele de utilizări ale PIB-ului vor crește. Însă,
dinamica economică va fi favorizată de rolul mai activ jucat de sectorul public, în timp ce confidența mediului de afaceri
ar putea rămâne scăzută, iar investițiile private ar avea o evoluție anemică.
Finanțele publice. În 2017 finanțele publice au fost influențate de doi factori majori – conjunctura macroeconomică
favorabilă și sistarea unei părți din asistența externă. Asistența externă, cu precădere din partea Uniunii Europene, a
fost suspendată atât din cauza problemelor tehnice în implementarea proiectelor, cât și de mersul greu al unor reforme,
precum cea din sectorul justiției. Ratarea veniturilor externe nu a afectat, în mare măsură, bugetul public național
grație conjuncturii macroeconomice favorabile. Cu precădere au crescut peste prognozele inițiale salariile și
remitențele, stimulând consumul și importurile, ceea ce a dus la majorarea încasărilor fiscale la bugetul public național
peste cifrele planificate la începutul anului. Totodată, nu toți indicatorii macroeconomici au avut o astfel de dinamică
accelerată, diminuând probabilitate de perpetuare a actualei conjuncturi pozitive pentru finanțele publice în anul viitor.
În lumina acestor riscuri, dar și a Memorandumului cu Fondul Monetar Internațional, bugetul pentru 2018 a fost
elaborat destul de echilibrat, deși anul viitor este unul electoral. În pofida acestui fapt, în cadrul actualei arhitecturi ale
finanțelor publice se păstrează unele dezechilibre fundamentale, capabile să destabilizeze cadrul bugetar pe termen
lung.
Piața muncii. În prima jumătatea a anului 2017 activitatea economică a populației s-a diminuat, în pofida creșterii
economice. Rata de activitate, ajustată sezonier, s-a diminuat în această perioadă cu 0,7 puncte procentuale f-a-p până
la 42,3%. O astfel de contractare a indicatorului de activitate economică a populației are, mai curând, un efect statistic,
deoarece este distorsionată de efectul demografic și cel de migrație externă. Luarea în calcul al acestor doi factori, ar
rezultat într-o creștere semnificativă a ratei de activitate a populației care este integrată pe piața muncii autohtone.
10
De fapt, rata estimată de activitate ar crește cu circa 10 puncte procentuale până la 53 – 54% în ultimii ani, ceea ce ar
plasa Republica Moldova la un nivel comparabil cu țările din regiune. Totodată, posibilitățile de stimulare a ofertei
forței de muncă din cadrul populației care rămâne pe teritoriul țării este destul de limitată, din cauza procesului de
îmbătrânire a populației.
Prețuri și politică monetară. În 2017 rata inflației și-a accentuat ascensiunea, iar în Oct:17 ritmul de creștere al IPC a
constituit 7,9% f-a-p, însă din Noi:17 a demarat o tendință de diminuare a inflației. În T1:17 majorarea inflației a fost
cauzată de creșterea prețurilor pe piețele internaționale. Din T2:17 evoluția inflației au fost determinată de factori
interni: scumpirea unor produse agricole din cauza condițiilor climaterice nefaste și majorarea tarifelor la servicii. În
același timp, aprecierea cursului monedei naționale a avut un efect dezinflaționist. Totodată, în 2017 politica monetară
s-a axat pe atenuarea riscurilor inflaționiste pe fondul excedentului de lichidități din sectorul bancar, fără a periclita
relansarea economică. Astfel, pe de o parte, în scopul stimulării creditării, a fost redusă rata de bază de la 9% la 6,5%,
iar pe de altă parte, pentru a gestiona excesul de lichiditate, a fost majorată rata rezervelor obligatorii de la 35 la 40%
și CBN-urile au fost vândute în volume mari. Pentru 2018 anticipăm că rata inflației se va diminua și va ajunge în
coridorul de 5-6,5%. Totuși, se vor menține riscuri majore ce ar putea afecta trendul inflației. Cel mai probabil, procesul
de creditare nu se va relansa complet, inclusiv din cauza activității investiționale reduse a sectorului privat, iar băncile
vor continua să dețină un exces de lichidități. Totodată, creșterea influxului de valută va favoriza aprecierea leului
moldovenesc. În acest context, BNM va avea o sarcină dificilă, deoarece având obiectivul de bază de a ținti menține
stabilitatea prețurilor, politica monetară va trebui să ia în considerație cel puțin 3 sarcini care sunt contradictorii:
stimularea creditării, nivelarea fluctuațiilor cursului valutar și gestionarea lichidităților.
Sectorul bancar. Anul 2017 continuă reformele demarate în cadrul sistemului financiar național și înregistrează
implementarea mai multor angajamente asumate în cadrul Memorandumului cu FMI și a celor stabilite în Acordul de
Asociere cu UE. Punerea în aplicare a prevederilor noii legi privind activitatea băncilor sau fortificarea procesului de
reglementare și supraveghere a pieței financiare nebancare sunt doar câteva dintre cele mai importante acțiuni
specifice mediului financiar pentru următoarea perioadă. Totodată, sunt consemnate eforturi în vederea asigurării
cadrului juridic legal atragerii investitorilor străini strategici în băncile și companiile de asigurări aflate sub regim
special de supraveghere sau administrare. Cu toate acestea, mecanismul propus în cazul băncilor prevede și implicarea
statului în procesul de achiziție, fapt ce trezește anumite neclarități. În ceea ce privește situația financiară, procesul
de redresare continuă într-un ritm accelerat. Reevaluarea portofoliului de credite generează o creștere a volumului de
credite neperformante la unele bănci, dar constituirea de provizioane asigură concomitent și consolidarea nivelului de
capital. De asemenea, pe fondul reducerii dobânzilor activitatea de creditare înregistrează anumite semnale pozitive,
în special creditele de consum acordate persoanelor fizice. De altfel, pentru anul 2018 anticipăm o creștere a volumului
total de credite noi acordate în termeni reali de circa 7% în cazul unui scenariu optimist, sau 4% în cazul scenariului
pesimist.
Comerț exterior. În perioada T1-T3:17 comerțul exterior a înregistrat o evoluție pozitivă, deși performanțele date urmează a fi
interpretate prin prisma bazei de comparație foarte mici a anului 2016. Astfel, exporturile de mărfuri în T1-T3:17 s-au majorat
cu 15,3% f-a-p, iar sub aspect geografic principala destinație a exporturilor moldovenești rămâne a fi Uniunea Europeană cu o
pondere de 65% în total exporturi (atingând un maxim istoric în termeni absoluți). Totodată, țările CSI care au fost prezente în
exporturile Moldovei cu o pondere de 20% au înregistrat o creștere de 11,8% drept urmare la reluarea parțială a exporturilor de
produse vegetale către Federația Rusă, dar și a revenirii tranzacțiilor de reexport (preponderent produse farmaceutice) către
această destinație. De cealaltă parte, importurile de mărfuri în T1-T3:17 s-au majorat cu 18,8% fapt datorat în mare parte de
atribuirea Ucrainei noului contract de livrarea a energiei electrice (anterior livrările din regiunea transnistreană nu erau
reflectate în statistica comercială a țării), dar și necesitățile industriei naționale orientate la export. Pentru anul 2017,
11
exporturile totale de mărfuri și servicii urmează să crească cu circa 3,9%, iar pentru importuri se anticipează o creștere de 3,6%
urmare creșterii consumului gospodăriilor.
12
Capitolul 1. Oferta internă

În prima jumătate a anului 2017 creșterea economică s-a temperat. Printre factorii ce au determinat
această evoluție pot fi menționați: creșterea lentă a industriei și comprimarea sectorului agricol din
cauza condițiilor climaterice nefaste. Totuși, în T3:17 s-a atestat o dinamizare a activității economice.
Agricultura și-a recuperat pozițiile pierdute în T2:17, iar drept urmare în Ian-Sep:17 producția agricolă
globală s-a majorat cu 3,7% f-a-p. Sectorul industrial, la fel, a intrat într-o fază de creștere stabilă. În
acest context, este posibil ca în 2017 economia să crească cu 3,7 %. Pentru 2018, în contextul
intensificării relațiilor comerciale externe și a creșterii investițiilor publice anticipăm o dinamică
pozitivă în toate sectoarele economice, iar PIB-ul ar putea crește cu 4,8 %.
Tendințe recente
PIB-ul a decelerat în prima jumătate a anului. Agricultura a fost în declin, iar mai multe sectoare au cunoscut evoluții
anoste. În prima jumătate a anului 2017, PIB-ul s-a majorat cu 2,8% f-a-p, după ce în T1:17 avansarea a constituit 3,1%
f-a-p, iar în T2:17 creșterea s-a diminuat la 2,5% f-a-p. În Ian-Iun:17, valoarea adăugată din agricultură s-a redus cu
6,9% f-a-p, iar contribuția la dinamica PIB-ului a fost negativă (-0,5%). În aceeași perioadă, valoarea adăugată a crescut
lent în industrie și utilități (0,6% f-a-p) și în tranzacții imobiliare (1,3% f-a-p), iar drept urmare contribuțiile acestor
sectoare la majorarea PIB-ului au fost modeste și nu au depășit nivelul de 0,1% ( Figura 1). Pe altă parte, valoarea
adăugată în comerț și transport s-a majorat cu 7,2% f-a-p, iar acest sector a avut cea mai mare contribuție la creștere
PIB-ului (1,5% f-a-p). De asemenea, impozitele nete pe produs au crescut cu 5,2% f-a-p și au influențat cu 0,8%
avansarea PIB-ului.
Figura 1. Contribuția sectoarelor la variația PIB-ului, %
Notă: SIFIM – servicii de intermediere financiară indirect măsurate;

INP – impozite nete pe produs
Sursa: BNS
Datorită evoluțiilor pozitive din T3:17, agricultura și-a recuperat pozițiile pierdute în T2:17, iar drept urmare în ian-
sep:17 sectorul a avansat. După ce în T1:17 s-a înregistrat o creștere cu 1,1% f-a-p, în T2:17 agricultura s-a comprimat
cu 8,1% f-a-p ( Figura 2), din cauza scăderii accentuate a producției vegetale, ce a fost provocată de întârzierea
13
campaniei de recoltare pe fondul condițiilor climaterice nefavorabile din primăvara anului 2017 . Totuși, majorarea
5
producției agricole din T3:17 cu 6,1% f-a-p a depășit efectele nefaste din trimestrul precedent, iar drept urmare în
perioada Ian-Sep:17 sectorul a avansat cu 3,7% f-a-p. În primele 9 luni ale anului 2017 majorarea producţiei agricole a
fost determinată de creşterea sectorului fitotehnic cu 6,3% f-a-p. Datele preliminare colectate până la 1 octombrie
2017 indică că la întreprinderile agricole și fermele mari recolta medie pe hectar a crescut la majoritatea culturilor
agricole, cu excepţia fructelor. Totuși, în cazul culturilor cerealiere și a leguminoaselor boabe atestăm o situație
specifică: recolta medie pe hectar s-a majorat cu 5,4% f-a-p, în timp ce recolta globală s-a redus cu 2,5% f-a-p. Această
situație a fost cauzată de reducerea cu 1,8% a suprafețelor însămânțate cu cereale și leguminoase pentru boabe în
2017 comparativ cu 2016 - scădere determinată, la rândul său, de diminuarea ariilor destinate cerealelor cu 10,1%.
Totodată, în Ian-Sep:17 sectorul zootehnic a descrescut cu 1,5% f-a-p. Astfel, creșterea vitelor și a păsărilor s-a redus
cu 2,4% f-a-p, iar producerea laptelui - cu 3,4% f-a-p. O dinamică pozitivă s-a înregistrat în cazul producției de ouă, care
s-a majorat cu 5% f-a-p - evoluție datorată creșterii efectivului de păsări cu 9,1% f-a-p în Ian-Sep:17.
Figura 2. Evoluția sectorului agricol, creștere f-a-p, %
Sursa: calculele în baza datelor BNS
După o perioadă de volatilitate înaltă industria a întrat într-o fază, mai stabilă, de creștere. Deși unele industrii cunosc
creșteri importante, per ansamblu, avansarea sectorului este, relativ, lentă. În perioada Feb-Apr:17, industria a fost în
declin, iar din mai:17 sectorul este în continuă creștere ( Figura 3). Drept urmare, în Ian-Sep:17 producția industrială
s-a majorat cu 2,4% f-a-p. În aceeași perioadă, sectorul energetic a cunoscut o creștere lentă (+1,4% f-a-p), iar industria
extractivă s-a redus cu 5,2% f-a-p. Cel mai probabil, industria extractivă nu și-a revenit deplin după declinul din 2015
și 2016, cauzat de reducerea construcțiilor. Industria prelucrătoare a crescut cu 2,9% f-a-p și a impulsionat evoluția
întregului sector industrial. Industria alimentară, care reprezintă o ramură semnificativă a industriei prelucrătoare, s-a
majorat cu 3,6% f-a-p. De asemenea, trebuie de menționat, dinamica ascendentă în producerea băuturilor (+8,8% f-a-
p). Această creștere, confirmă încă o dată ipoteza că efectul embargourilor ruse s-a disipat. Producătorii de băuturi s-
au reorientat cu succes către alte pieți de desfaceri, iar acest fapt a permis acestui sub-sector industrial să se dezvolte
stabil. Alte ramuri importante care livrează producție spre export, la fel, au cunoscut evoluții pozitive: fabricarea
mobilei a crescut încet cu 1% f-a-p, confecționarea articolelor de îmbrăcăminte s-a majorat cu 2,5% f-a-p, iar producția
echipamentelor electrice s-a extins fulminant (+30,9% f-a-p).
5
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5702
14
Figura 3. Dinamica industriei, creștere f-a-p, %
Sursa: calculele în baza datelor BNS
Evoluția comerțului este caracterizată prin tendințe divergente. Comerțul cu amănuntul și serviciile oferite populației
evoluează anemic, iar comerțul cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor sunt în creștere. În Ian-Sep:17, cifra
de afaceri din comerţul cu amănuntul, exprimată în prețuri comparabile, s-a diminuat cu 3,7% f-a-p. În aceeași perioadă,
cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei, la fel, exprimată în prețuri comparabile, a crescut, doar,
cu 0,2% f-a-p. Pe de altă parte, cifra de afaceri în comerțul cu ridicata s-a majorat cu 20,1% f-a-p, iar volumul încasărilor
aferente serviciilor de piaţa prestate, în principal, întreprinderilor, s-a mărit cu 8,5% f-a-p. De asemenea, în Ian-
Sep:17, cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a fost în creștere cu 17,3% f-a-p.
Transportul este în ascensiune, iar sectorul construcțiilor avansează lent. În ian-oct:17 volumul mărfurilor
transportate s-a majorat cu 23,2% f-a-p. Creșterea a fost determinată de ascensiunea comerțului intern cu ridicata și
de creșterea fluxurilor comerciale externe: în Ian-Sep:17 exportul de bunuri a sporit cu 15,3% f-a-p, iar importul de
mărfuri s-a mărit cu 18,8% f-a-p. În ian-sep:2017 volumul construcțiilor în antrepriză s-au majorat cu 2,1% f-a-p.
Evoluția pozitivă s-a datorat creșterii investițiilor finanțate din surse bugetare.
Provocări și prognoze
 În condițiile absenței unor condiții climaterice nefaste, agricultura ar putea crește în 2018. În 2017 este
posibil ca în sector valoarea adăugată să avanseze cu 2,9%. În 2018 valoarea adăugată din agricultură s-ar
majora cu 3,0%, iar în cazul unui scenariu optimist creșterea ar constitui 5,5%.
 Dinamica economică pozitivă din UE, cel mai probabil, va favoriza creșterea industriei în 2018. Pentru 2017
majorarea valorii adăugate industriale ar varia între 0-0,8%. În 2018 anticipăm că valoarea adăugată ar putea
crește cu 2,4% potrivit scenariului pesimist și cu 4,6% conform celui optimist. Prognoza se bazează pe
ipoteza că în UE se anticipează o creștere economică, iar o pondere importantă din industria autohtonă o au
sectoarele ce activează în baza schemelor de lohn cu partenerii din UE.
 Sectorul construcțiilor va înregistra o extindere și în 2018 , datorită creșterii investițiilor publice. În 2017
valoarea adăugată în construcții ar putea crește cu 3,9%, iar tendința se va păstra și în 2018, când s-ar putea
înregistra o majorare cu 8,2% (scenariu pesimist) sau cu 10% (scenariu optimist).Totuși, este puțin probabil
ca în 2018 trendul caracterizat prin reducerea investițiilor private să se inverseze, iar acest factor va
constrânge creșterea volumului construcțiilor. Totodată, un alt risc pentru sectorul construcțiilor este
reprezentat de scăderea cererii pentru imobil din partea persoanelor fizice. Din 2014 volumul investițiilor în
construcția clădirilor de locuit este în continuă scădere. Ipoteza cea mai plauzibilă este că această tendință
15
negativă se va prelungi, din cauza continuării emigrării cetățenilor moldoveni peste hotare.
 În 2018 intensificarea activității investiționale, din contul creșterii investițiilor finanțate publice, precum și
majorarea consumului va stimula creșterea comerțului. În 2017 valoarea adăugată din comerț va crește cu
6,9-7,2%. Pentru 2018 se anticipează o avansare cu 8,2%, iar în cazul unui scenariu optimist majorarea ar
putea constitui 8,7%.
 În 2017 am putea avea o majorare a PIB-ului, cel puțin, cu 2,2%, iar într-o situație favorabilă creșterea ar
constitui 3,7%. Pentru 2018 PIB-ului va crește cu 3,1% în scenariul negativ și cu 4,8% în scenariul pozitiv.
16
Capitolul 2. Cererea agregată

În pofida creșterii economice, deviația PIB-ului este negativă, iar cererea agregată limitează dinamica
economică. Astfel, deși consumul, formarea de capital și exportul au crescut, rămân unele tendințe
îngrijorătoare. Majorarea consumului a fost determinată de sporirea salariilor și a pensiilor, însă
puterea de cumpărare a remiterilor a fost influențată negativ de aprecierea leului moldovenesc și
creșterea prețurilor. Deși, activitatea investițională s-a dinamizat din contul creșterii investițiilor
publice, investițiile private stagnează. Pentru a doua jumătate a anului 2017 și pentru 2018 anticipăm
avansarea PIB-ului, pe toate componentele de cheltuieli. În același timp, există riscul că nivelul de
confidență a mediului de afaceri va rămâne scăzut, iar investițiile private vor cunoaște o evoluție
anostă.
Tendințe recente
Cererea agregată a avut un impact restrictiv asupra activității economice. Deviația PIB-ului a fost negativă în Ian- 6
Iun:17, după ce în Iul-Dec:16 indicatorul a avut valori pozitive (Figura 4). Principalul determinant al evoluției din Ian-
Iun:17 ține de confidența scăzută a mediului de afaceri, ce se materializează în dinamica anemică a investițiilor private.
O altă cauză se referă la aprecierea monedei naționale, care are un efect nefast asupra exportului și stimulează
importurile.
Figura 4. Deviația PIB-ului, %
Sursa: BNS, calculele EG
Consumul gospodăriilor și variația stocurilor au avut un impact major asupra creșterii cererii agregate. În Ian-Iun:17,
consumul casnic a sporit cu 4% f-a-p și a contribuit cu 3,5% la creșterea PIB-ului (Figura 5). Totuși, în cazul consumului
gospodăriilor se atestă o anumită încetinire a creșterii: în T1:17 majorarea a constituit 4,2% f-a-p, iar în T2:17 avansarea
a fost de 3,8% f-a-p. În aceeași perioadă consumul final al administraţiei publice şi al instituţiilor fără scop lucrativ în
serviciul gospodăriilor populaţiei a crescut neesențial cu 0,4% f-a-p, iar contribuția la modificarea PIB-ului a fost infimă,
doar, cu 0,1%. O evoluție pozitivă se referă la dinamizarea activității investiționale în prima jumătate de an: în T1:17
6
Deviația PIB este calculată ca diferența dintre PIB efectiv și PIB potențial, calculat în baza filtrului Hodrick-Prescott.
17
formarea de capital fix s-a majorat cu 3,3% f-a-p, iar în T2:17 creșterea, practic, s-a dublat și a reprezentat 6,3% f-a-p.
Drept urmare în Ian-Iun:17, formarea brută de capital fix s-a majorat cu 4,8% f-a-p și a influențat cu 1,1% creșterea PIB-
ului. Variația stocurilor este o altă componentă ce a influențat esențial variația PIB-ului și contribuit la avansare cu
2,3%. Modificarea stocurilor poate fi corelată cu creșterea sectorului industrial ce a demarat în mai:17. Astfel,
acumulările de stocuri au fost utilizate în procesele de producție din industrie. În acest context, contribuția asupra
creșterii asociată majorării exportului a fost mai mică decât efectul negativ aferent creșterii importului, în consecință
exportul net a influențat negativ dinamica PIB-ului.
Figura 5. Contribuția componentelor de utilizări la formarea PIB,%
Notă: AP – administrație publică; IFSP instituții fără scop lucrativ în serviciul

gospodăriilor casnice
Sursa: BNS
Creșterea consumului a fost determinată de majorarea venitului disponibil. Mărirea pensiilor și a salariilor au avut cea
mai mare contribuție la creșterea venitului, iar câștigurile din remiteri s-au redus. În Ian-Iun:17 venitul disponibil al
populației, exprimat în termeni reali, s-au majorat cu 1,7% f-a-p. În aceeași perioadă, venitul din pensii s-a majorat cu
14% f-a-p și a contribuit cu 2,4% la sporirea venitului disponibil. Câștigurile salariale s-au majorat nesemnificativ, doar
cu 1,4% f-a-p și au influențat creșterea venitului disponibil cu 0,6%. În prima jumătate a anului majorarea salariilor în
sectorul bugetar a fost mai mare decât creșterea remunerării în domeniul privat. Totodată, în perioada Ian-Sep:17, din
cauza accelerării trendului inflaționist majorarea salariilor reale s-a moderat. În sectorul privat, ritmul de creștere a
salariul real s-a redus de la 6,6% f-a-p în T1:17 la 3,5 f-a-p în T3:17, iar în sectorul public s-a produs o temperare de la
8,5% la 2,9% f-a-p (Figura 6). În ian-sep:17, remiterile exprimate în USD s-au majorat cu 9,7% f-a-p. Însă, din cauza
aprecierii leului moldovenesc (în Ian-Iun:17 raportul MDL/USD s-a redus cu 2,9% f-a-p) și a creșterii prețurilor (în Ian-
Iun:17 rata inflației a constituit 5,7%) valoarea remiterilor convertită în MDL și exprimată în termeni reali s-a majorat
doar cu 0,8% f-a-p (în T1:17 s-a atestat o majorare cu 7,2% f-a-p, iar în T:17 a fost o scădere cu 4,6% f-a-p). Drept
urmare, în Ian-Iun:17 veniturile din remiteri s-au redus cu 1,7% f-a-p și au contribuit cu -0,3% la dinamica venitului
disponibil. De asemenea, au descrescut și veniturile din activitate agricolă, care în Ian-Iun:17 s-au diminuat cu 9,8% f-
a-p.
18
Figura 6. Evoluția salariului și a remiterilor exprimate în MDL,

creștere reală f-a-p, %
Sursa: BNS, BNM, calcule EG
Activitatea investițională s-a intensificat datorită creșterii investițiilor finanțate din surse bugetare. Totodată
investițiile private, practic, stagnează. În Ian-Sep:17 investițiile s-au majorat cu 2,4 % f-a-p. În aceeași perioadă
investițiile publice au sporit cu 29,1% f-a-p și au asigurat, aproape, integral creșterea investițiilor. Pe de altă parte, în
Ian-Sep:17 investițiile private au crescut neesențial, doar, cu 0,5% f-a-p. De menționat că mica majorare a investițiilor
private a fost determinată de creșterea cu 1,9% f-a-p din T2:17, în timp ce în T1:17 și în T3:17 s-au înregistrat scăderi
(Figura 7).
Figura 7. Evoluția investițiilor, creștere f-a-p, %
Sursa: BNS, calcule EG
Exportul net a avut impact negativ și a sustras 4,1% din creșterea PIB-ului în ian-iun:17. În ian-iun:17 exportul de
bunuri și servicii s-a majorat cu 14,6% f-a-p și a contribuit la creșterea PIB-ului cu 6,5%. În aceeași perioadă mărirea
importului a constituit 13,9% f-a-p, ceea ce s-a transpus într-o contribuție negativă asupra evoluției PIB-ului cu 10,6%.
Exportul de bunuri și-a temperat creșterea, ce s-a redus de la 27,5% f-a-p în T1:17 la 5% în T2:17. Ascensiunea din
T1:17 a fost determinată, inclusiv, de vânzarea în exterior a stocurilor de produse agricole ce au fost acumulate în 2016
– an în care agricultura a crescut semnificativ, cu 18,8%. În cazul exportului de servicii dinamica a fost constantă: o
majorare cu 12,4% f-a-p în T1:17 și cu 12,5% f-a-p în T2:17. Creștere importul de bunuri s-a diminuat: în T1:17 avansarea
19
a constituit 20,3% f-a-p, iar în T2:17 s-a atestat o creștere cu 11,2% f-a-p. Importul de servicii s-a intensificat: ritmul
de creștere evoluat de la 2,3% f-a-p în T1:17 la 10,4 % f-a-p în T2:17.
 Există riscul că confidența mediului de afaceri va rămâne scăzută, iar acest fapt ar putea determina o activitate
investițională redusă din partea sectorului privat. Anul 2018 este unul electoral, iar în acest context companiile
vor risca mai puțin și vor evita să se lanseze în inițierea unor noi proiecte. Totodată jocurile politice doar
amplifică neîncrederea sectorului privat. Inițiativele politice contradictorii, cum ar fi legalizarea capitalului și,
în mod special, intensificarea retoricii anti-UE din partea unor forțe parlamentare și a instituției prezidențiale
doar consolidează starea de confuzie printre agenții economici și afectează negativ dinamica economică.
 Cel mai probabil în 2018 sectorul public va avea un rol mai activ în susținerea dinamicii economice decât
businessul. Această tendință se va manifesta într-o manieră mai nuanțată în cazul investițiilor. Astfel, trendul
din 2017 se va păstra, iar formarea de capital fix va fi stimulată de investițiile publice. În 2017 formarea de
capital fix s-ar putea majora cu 6,5%. În 2018 crearea de capital fix ar putea crește cu 6,6%, conform
scenariului negativ și cu 8,9% potrivit scenariului pozitiv. De asemenea va fi în creștere și consumul
administrației publice.
 Consumul gospodăriilor va crește atât în a doua jumătate a anului 2017, cât și în 2018. În 2017 creșterea ar
putea atinge 3,8%. În 2018 avansarea ar putea constitui 3,6% (scenariu negativ) sau 4,1% (scenariu pozitiv).
Creșterea va fi susținută de majorarea salariilor din sectorul public și a remunerării din sectorul privat, care la
rândul său va fi influențată de dinamica investițională pozitivă. Evoluția remiterilor, se pare că va fi stabilă și
nu va afecta negativ veniturile populației și consumul.
 Exportul va fi în creștere, însă majorarea nu va permite devansarea contribuției negative a importului, iar
exportul net va diminua creșterea. Dinamica economică pozitivă din UE, principalul partener comercial al
Republicii Moldova, va favoriza creșterea exportului. Totodată majorarea cererii interne va stimula creșterea
importului. În 2017 exportul ar putea crește cu 10,8%, iar importul se va majora cu 10,3%. În 2018, conform
scenariului pesimist majorarea va constitui 3% pentru export și 1,9% pentru import, iar în contextul unor evoluții
favorabile avansarea ar fi 5,7% pentru export și 4,6% pentru import.
20
Capitolul 3. Finanțele publice

Starea finanțelor publice s-a ameliorat esențial în anul 2017 sub influența, mai curând, a factorilor conjuncturali.
Astfel, principalii factori care au afectat conjunctura bugetară au fost sistarea unei părți din asistența externă
și creșterea încasărilor bugetare peste prognozele inițiale, care a compensat în mare măsură veniturile ratate
din extern. Diminuarea asistenței externe s-a resimțit însă în revizuirea cheltuielilor potențiale din buget în anul
curent, cu precădere, în proiecte investiționale. Ambii factori menționați țin de situația unică din acest an și, cel
mai probabil, nu se vor repeta în anul următor. În contextul acestor factori, precum și a Memorandumului cu
Fondul Monetar Internațional, bugetul pentru anul 2018 a fost elaborat destul de echilibrat și prudent. Totodată,
în actuala construcție bugetară persistă unele dezechilibre fundamentale, capabile să destabilizeze finanțele
publice pe termen lung.
Tendințe recente
În anul 2017 finanțele publice au fost afectate de sistarea unei părți importante din finanțarea externă. Sistarea asistenței
financiare externe a fost cauzată, atât de problemele tehnice în implementarea unor proiecte, cât și de neîndeplinirea
angajamentelor asumate de către autorități în privința unor reforme, precum cea din sectorul justiției.7 Principala reducere a
asistenței a venit din partea Uniunii Europene (UE) și a ținut de programele de suport bugetar. Din nouă astfel de programe
incluse în Bugetul de Stat (BS) pe 2017, doar patru au primit confirmare de finanțare. De asemenea, asistența macrofinanciară
din partea UE pentru anul curent a fost transferată pentru anul viitor din cauza tergiversării procedurilor tehnice de aprobare a
acordului bilateral de finanțare. În total, veniturile din granturi externe s-au diminuat cu 1 853,6 mil. MDL, sau cu 61% față de
cifrele planificate inițial în BS. Pe lângă granturi, s-au redus și împrumuturile externe destinate finanțării deficitului bugetar cu
2 431,3 mil. MDL față de ce a fost planificat la începutul anului.
Veniturile ratate din asistența externă au fost compensate, însă, de sporirea încasărilor bugetare peste prognozele inițiale.
Veniturile bugetare au fost stimulate, preponderent, de creșterea în Ian-Iun:17 a salariilor (+12,3% f-a-p) și remitențelor (+9,7%
f-a-p), care au avut un impact decisiv asupra consumului final al gospodăriilor casnice (+4% f-a-p) și importurilor (+18,1% f-a-
p). Sporul salariilor și importurilor a fost de circa două ori mai mare decât cifrele prognozate inițial, ceea ce s-a reflectat în
încasări fiscale mai mari. Astfel, majorarea mai rapidă a salariilor a contribuit direct la sporirea în Ian-Iun:17 a colectărilor
impozitului pe venit a persoanelor fizice (+14,9% f-a-p), precum și contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii (+16,2% f-a-
p). La rândul său, creșterea consumului și importurilor a generat colectări mai mari la taxele pe mărfuri și servicii (+22,4% f-a-
p), dar și a taxelor asupra comerțului exterior (+8,1% f-a-p). În total, veniturile Bugetului Public Național (BPN) în prima jumătate
a anului au sporit cu 18,5% f-a-p.
Pentru a readuce finanțele publice în conformitate cu noile condiții macro-financiare, în octombrie, a fost operată o rectificare
a BPN. Au fost amendate și completate Legile privind BS, Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) și Fondurilor asigurării
obligatorii de asistență medicală (FAOAM). Conform acestor amendamente, se planifică ca veniturile BPN să crească puțin
mai rapid (+2,5%) decât cheltuielile (+2,0%), ceea ce va duce la o diminuare a deficitului bugetar de la 3% la 2,8% din PIB
(Tabelul 2). De fapt, această rectificare bugetară reflectă efectul compensatoriu al surselor interne de venituri bugetare asupra
celor externe, ceea ce a rezultat într-o creștere planificată a veniturilor agregate de doar 2,5% și menținerea unui deficit bugetar
aproape echivalent celui estimat la începutul anului. Efectul compensatoriu în cazul surselor de finanțare a deficitului bugetar
se manifestă prin sporirea volumului de emisii a valorilor mobiliare de stat (VMS) cu 818 mil. MDL și prin contractarea
7
https://eeas.europa.eu/delegations/moldova/33724/moldova-ue-reduce-programul-de-suport-bugetar-pentru-reforme-%C3%AEn-sectorul-
justi%C8%9Biei_ro
21
împrumuturilor recreditate interne instituțiilor financiare și nefinanciare cu 1 351,4 mil. MDL față de cifrele aprobate la începutul
anului. În cazul în care asistența externă nu ar fi fost sistată, creșterea veniturilor și cheltuielilor bugetare ar fi fost mult mai
impunătoare.8
Tabelul 2. Principalii indicatori a BPN și propunerile de modificare în 2017 (mil. MDL)

Aprobat Modificare Scontat
Total venituri BPN 51 593,3 1 263,4 52 856,7
Total cheltuieli BPN 55 882,9 1 138,0 57 020,9
Soldul total (Deficit (-) / Excedent
-4 289,6 125,4 -4 164,2
(+))
Sursa: Nota informativă la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2017
Executarea actuală a bugetului indică o situație mai favorabilă decât cea estimată și inclusă în recenta rectificare bugetară.
Către finele lunii octombrie la toate componentele BPN, cu excepția BS, se atestau solduri pozitive. La nivel agregat, soldul
pozitiv al BPN era de tocmai 583 mil. MDL (Tabelul 3). Astfel, în condițiile când până la finele anului bugetar au rămas doar
două luni este greu de anticipat că acest excedent bugetar se va transforma într-un deficit estimat de tocmai 4 mld. MDL, chiar
și în cazul când la finele anului crește semnificativ volumul de cheltuieli bugetare. Este foarte probabil că în această
conjunctură bugetară, deficitul BPN va fi cu mult mai mic decât cifra planificată de 2,8% din PIB. Către finele anului se poate
de estimat că deficitul va fi considerabil sub 1% din PIB, iar soldul de mijloace bănești va fi cu mult mai mare decât la începutul
anului. În aceste condiții favorabile de un deficit bugetar redus și un volum mare de mijloace bănești în conturi, autoritățile
puteau să meargă la elaborarea unui buget pe anul 2018 cu creșteri semnificative de cheltuieli, ceea ce nu s-a întâmplat, iar
mai jos fiind explicate posibilele motive.
Tabelul 3. Principalii indicatori a BPN și componentele acestuia la 31.10.2017 (mil. MDL)

BS BASS FAOAM BUAT BPN
Venituri, total 27 187,2 14 642,4 5 116,4 10 327,5 42 890,8
Cheltuieli și active
27 333,9 14 603,7 4 894,7 9 857,8 42 307,4
nefinanciare, total
Soldul total (Deficit (-
-146,7 38,7 221,7 469,7 583,4
) / Excedent (+))
Sursa: Ministerul Finanțelor
Cadrul bugetar pe anul 2018 este unul destul de echilibrat din punct de vedere al indicatorilor-cheie, dar care conține și
anumite riscuri. Conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018, se estimează că veniturile și cheltuielile vor crește
cu circa 8% f-a-p, iar deficitul estimat al BPN va rămâne sub 3% din PIB (Tabelul 4).9 Cu excluderea granturilor, deficitul bugetar
în anul 2018 va fi mai mare de pragul 2,5% din PIB, precum este specificat în Legea finanțelor publice și responsabilității
bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.2014. Un deficit bugetar mai mare a fost posibil grație existenței în lege a derogării de la
această regulă bugetar-fiscală, în cazul când se identifică surse reale de finanțare a proiectelor de investiții capitale finanțate
din surse externe. Astfel, conform proiectului bugetului se estimează că deficitul BPN, excluzând granturile, va constitui 7 543,9
mil. MDL (4,7% din PIB) și va fi compensat de sursele externe pentru proiecte investiționale în sumă de 3 540 (2,2% din PIB).
Conform acestei aritmetici, soldul bugetar cu excluderea granturilor se reduce la 2,5% din PIB, deci se încadrează în regula
bugetar – fiscală. Deși această regula bugetar – fiscală pentru anul viitor este respectată, existența derogării și dependența
bugetului de granturile externe doar sporește vulnerabilitatea finanțelor publice. Drept un exemplu, dacă în anul viitor se va
ajunge la o nouă sistare a finanțării externe și condițiile macroeconomice vor fi mai puțin favorabile, din start BPN va avea un
8
http://expert-grup.org/media/k2/attachments/Rectificarea_bugetara_2017_Schimbari_principale.pdf
9
Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018 a fost aprobat de guvern pe 21.11. 2017 cu încălcarea prevederilor Legii nr. 239 din 13.11.2008
privind transparența în procesul decizional și Legii nr. 181 din 25.07.2014 finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale. Au fost încălcate
prevederile Legii nr. 239, deoarece proiectul a fost publicat pentru consultări publice în aceeași zi când a fost aprobat în Guvern. Prevederile Legii
nr. 181 au fost încălcate din punct de vedere a aspectului temporal, deoarece proiectul bugetului trebuia să fie aprobat de Guvern până la 15
octombrie. Aceste încălcări și tergiversări au fost cauzate însă de necesitatea coordonării parametrilor bugetari cu Fondul Monetar Internațional, a
cărei misiuni a venit în Republica Moldova doar la finele lunii octombrie.
22
deficit peste cele 2,5% din PIB. Acest scenariu poate să se repete în orice an, atât timp cât granturile joacă un rol important
pentru finanțele publice locale și există derogări de la regula bugetar – fiscală legate anume de granturile externe.
Echilibrarea cadrului bugetar s-a reușit de realizat în pofida faptului că anul 2018 este unul electoral. Deși la finele anului viitor
sunt planificate alegeri parlamentare, în proiectul actual au fost incluse o majorare a cheltuielilor de personal, deci a salariilor,
de doar 8,8% față de anul curent. Efectul electoral al creșterii salariilor poate să joace însă cheltuielile capitale, care vor crește
tocmai cu 23%. Totodată, trebuie de specificat că creșterea cheltuielilor capitale va fi asigurată în cea mai mare parte din
sursele externe de finanțare, iar autoritățile vor fi interesate să îndeplinească condițiile donatorilor externi pentru a nu se repeta
situația din anul curent cu sistarea unei părți din asistența externă. Astfel, din suma planificată de 7 970,7 mil. MDL pentru
cheltuieli capitale 3 540 mil. MDL vor veni din împrumuturi externe, iar din granturi pentru proiecte 640,8 mil. MDL. De
asemenea, sunt planificate și granturi pentru susținerea bugetului în sumă de 2 189,2 mil. MDL (circa de 5 ori mai mult decât
în anul 2017).
Elaborarea unui cadru bugetar neelectoral pentru anul 2018 a fost posibil, cel mai probabil, necesității coordonării acestuia
cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Pe lângă faptul că FMI are, de obicei, o atitudine conservatoare asupra finanțelor
publice, necesitatea de a adopta un buget cu parametri cât mai echilibrați a fost condiționat și de situația echivocă în economia
națională. Deși, unii indicatori macroeconomici s-au îmbunătățit în anul curent peste prognozele inițiale și au generat venituri
adiționale la BPN, alți indicatori macroeconomici au arătat o performanță mult mai moderată (producția industrială și agricolă,
investițiile, creșterea economică). Situația incertă la nivel macroeconomic creează riscuri adiționale pentru finanțele publice în
anul viitor, deci în aceste circumstanțe era nevoie de o abordare precaută din partea Guvernului, chiar și în lipsa unei coordonări
cu FMI.10 Desigur, probabilitatea unor decizii discreționare de a majora cheltuielile bugetare pe parcursul anului viitor, în special
al salariilor, rămâne semnificativă grație soldului înalt de mijloace bănești în conturile BPN la începutul anului 2018, precum și
majorării emisiunii de VMS. Emisiunea adițională de VMS în unele circumstanțe va fi posibilă după o rectificare bugetară,
deoarece pentru anul viitor s-a planificat o emisiune netă de VMS pe piața primară în sumă de zero MDL. Realizarea acestor
oportunități de transformare a bugetului într-u unul electoral depinde de factorul politic, deci de dorința și capacitatea
autorităților de a implementa condițiile donatorilor externi privind unele reforme prioritare. Cum a fost menționat mai sus,
autoritățile sunt interesate să îndeplinească aceste condiții și să acceseze asistența externă, însă există și o anumită
probabilitate a unor decizii discreționare și electorale.
Tabelul 4. Principalii indicatori a BPN pentru anii 2017 - 2018 (mil. MDL)
2018 vs. 2017
2017 2018
(%)
Veniturile BPN 52 856,7 56 999,6 7,8
ponderea în PIB 35,5% 35,6%
Cheltuielile BPN 57 020,9 61 713,5 8,2
ponderea în PIB 38,3% 38,5%
Soldul BPN -4 164,2 -4 713,9 13,2%
ponderea în PIB -2,8% -2,9%
Sursa: Ministerul Finanțelor
Deși autoritățile au depus efort să echilibreze finanțele publice pe anul viitor, în actuala arhitectură bugetară există unele
dezechilibre capabile să submineze stabilitatea finanțelor pe termen lung. Aceste dezechilibre țin de dependența BASS și
Bugetelor unităților administrativ – teritoriale (BUAT) de transferurile din partea BS, care sunt în creștere constantă în ultimii
ani. Astfel, în perioada anilor 2015 – 2018 ponderea transferurilor din BS către BASS vor crește de la 30,9% la 35,0% din totalul
veniturilor acestui buget, iar în cazul BUAT această pondere se va majora de la 68,0% la 71,6%. Situația cu FAOAM s-a
îmbunătățit grație majorării ratei primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală de la 4% la 4,5% pentru angajatori și
angajați, ponderea transferurilor din BS în perioada menționată diminuându-se de la 43,4% la 41,0% din total veniturilor acestor
10
http://expert-grup.org/media/k2/attachments/Rectificarea_bugetara_2017_Schimbari_principale.pdf
23
fonduri. Situația îngrijorătoare cu BASS este legată preponderent de îmbătrânirea populației și procesele lente de reformare a
sistemului de pensii, deși veniturile proprii ale BASS continuă să crească (e.g. +35,3% în anul 2018 față de anul 2015). Spre
deosebire de BASS, starea deranjantă a BUAT ține nu atât de creșterea ponderii transferurilor din BS, ce poate fi atribuită la
trecerea cheltuielilor pentru școli de la BUAT la BS în ultimii ani, dar de stagnarea bazei fiscale ale administrațiilor publice locale
(APL). De exemplu, veniturile proprii ale BUAT au crescut în perioada anilor 2015 – 2018 doar cu 10,5% în termeni nominali.11
Stagnarea bazei fiscale ale APL poate fi legată atât de factorul fiscal (capacitatea mică de generare a veniturilor de taxele
locale), cât și de problemele structurale (structura economică și constrângerile de creștere economică la nivel local), care
urmează investigate însă adițional.
Autoritățile au reușit să elaboreze un cadru bugetar destul de echilibrat pentru anul viitor, dar totuși persistă unele riscuri
pentru finanțele publice de ordin conjunctural și structural. Riscurile conjuncturale țin de probabilitatea transformării
actualului proiect de buget pentru anul 2018, în unul electoral. Problemele și provocările structurale sunt mult mai grave ca
anvergură și complexitate și țin de actuala arhitectură a cadrului bugetar – (i) dependența BASS și BUAT de transferurile din
BS și (ii) dependența BS de granturile externe. O altă parte de riscuri țin de actualele reforme ale finanțelor publice și care au
fost menționate în edițiile precedente ale MEGA, dar care nu și-au diminuat din importanță.12 În lumina celor spuse, aceste
riscuri pot fi aranjate în ordine ascendentă, în dependență de gravitatea consecințelor pentru stabilitatea finanțelor publice în
viitor:
 Riscul transformării bugetului pentru anul 2018 în unul electoral. În pofida faptului că BPN pentru anul viitor este
destul de echilibrat, există o anumită probabilitate ca acesta să se transforme în unul electoral. Materializarea acestui
risc depinde, în cea mai mare măsură, de accesibilitatea finanțării externe. La rândul său, intrările granturilor și
împrumuturilor externe vor depinde de mersul reformelor pe intern, deci de capacitatea și dorința autorităților de a
le implementa. Desigur, există un interes din partea acestora de a minimiza riscurile financiare într-un an electoral și
mai ales într-o conjunctură macroeconomică incertă. Totuși, dacă luăm în considerare mersul reformelor în anii
precedenți și cooperarea cu donatorii externi, se poate de observat că uneori raționamentul politic a prevalat asupra
celui bugetar;
 Capacitățile slabe de prognozare și modelare bugetară. Actualele scenarii macro-financiare, în baza cărora se
elaborează bugetele, nu reușesc să prognozeze reușit evoluțiile principalelor parametri bugetari pe parcursul anului.
Este cazul nu doar de pregătirea bugetelor anuale, când evoluțiile sunt mai greu de prognozat, dar și de elaborarea
rectificărilor bugetare pe parcursul anului. În cazul rectificărilor bugetare este destul de ușor de a prognoza veniturile
și cheltuielile bugetare, fără a se ajunge la sfârșitul anului la discrepanțe majore între cifrele realizate și cele
precizate.13 Un pas important în direcția consolidării capacităților de prognozare și planificare, pe lângă pregătirea
personalului din Ministerul de Finanțe, ar fi crearea unui Consiliu Fiscal - Bugetar. La momentul actual nu există însă
un interes pronunțat din partea autorităților de a crea un asemenea Consiliu, iar apariția unei astfel de instituții
depinde mai curând de insistența UE de a o include ca și condiționalitate;
 Reforma lentă a sistemului de achiziții publice. În pofida lansării în 2016 a unei noi platforme de achiziții electronice,
în regim de testare, progresele sunt nesemnificative. Printre principalele impedimente în implementarea acestui
proiect se numără lipsa interesului din partea noilor autorități contractante de a se conecta la această platformă,
existența unor ambiguități juridice pentru autoritățile deja conectate, precum și lipsa voinței și interesului din partea
altor autorități publice centrale de a promova digitalizarea achizițiilor. De asemenea, lipsa unei voinței politice de a
accelera reformarea domeniului de achiziții publice din partea autorităților s-a manifestat și prin tărăgănare
11
Nota informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018
12
http://expert-grup.org/media/k2/attachments/MEGA_ediyia_XVI-a_Enigmele_creuterii_economice_dupI_furtunI.pdf
13
http://expert-grup.org/media/k2/attachments/MEGA_XIV_-__aprilie_2016_RO.pdf
24
procesului de creare a Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor.14 Reforma achizițiilor publice rămâne
să fie o provocare majoră pentru transformarea calitativă a finanțelor publice;
 Dependența sporită a bugetului de asistența externă. Sursele de finanțare externă joacă un rol important pentru
finanțele publice și dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Un neajuns însă al acestor surse de finanțare este
volatilitatea lor în timp, dar și efectul de hazard moral pentru autorități. Ambele aceste neajunsuri sunt întruchipate
în actuala regulă bugetar – fiscală, conform căreia deficitul BPN fără granturi nu poate să depășească 2,5% din PIB,
iar ca derogare se permite de majorat deficitul doar dacă sunt identificate surse externe de finanțare a proiectelor de
investiții capitale. Efectul de hazard moral se manifestă în faptul că autoritățile pot merge deliberat și constant la
mărirea deficitului bugetar fără componenta de granturi, atât timp cât sunt încrezuți că vor avea acces la asistență
externă. Deci, deficitul bugetar fără granturi va tinde, în așa condiții, să fie tot timpul mai mare de 2,5% din PIB. De
asemenea, sursele de finanțare externă nu sunt stabile în timp și creează riscuri adiționale pentru bugetele deja
aprobate. Astfel, actuala regulă bugetar – fiscală ar fi bine de revizuit prin prisma diminuării rolului asistenței externe
în ea;
 Persistența și agravarea unor dezechilibre în arhitectura bugetară actuală. Dezechilibrele în cadrul actualei
arhitecturi bugetare țin de creșterea dependenței BASS și BUAT de BS. În ultimii ani se amplifică necontenit ponderea
transferurilor din partea BS în totalul veniturilor BASS și BUAT. Problema cu BASS este nemijlocit legată de
îmbătrânirea populației și tărăgănarea reformei radicale a sistemului de pensii. Spre deosebire de BASS, la care cresc
și veniturile proprii, la BUAT se înregistrează o stagnare a veniturilor din surse proprii. Problema cu BUAT poate avea
origine atât fiscală, cât și structurală, care urmează a fi investigată însă mai detaliat. Perpetuarea acestor tendințe,
fără a se depune eforturi de reformare a sistemului bugetar, vor agrava pe termen mediu și lung durabilitatea
finanțelor publice.
14
http://expert-grup.org/media/k2/attachments/NotI_de_poziyie_ANSC.pdf
25
Capitolul 4. Piața muncii

Situația pe piața muncii în prima jumătate a anului curent a fost destul de ambiguă, deoarece creșterea
economică a fost însoțită de o diminuare a activității populației pe piața muncii. Această ambiguitatea este,
mai curând, un efect statistic, deoarece valoarea reală a indicatorilor de activitate economică este distorsionată
de efectul demografic și de migrația externă. Excluderea acestor factori ar rezulta într-o creștere a ratei de
activitate în ultimii ani. O astfel de ajustare a indicatorilor este necesar de făcut pentru a vedea nivelul real al
populației active pe piața autohtonă a muncii, dar și potențialul de creștere a ofertei forței de muncă. Totodată,
posibilitățile de stimulare a ofertei de muncă în viitorul apropiat sunt limitate din cauza îmbătrânirii rapide a
populației.
Tendințe recente
În prima jumătate a 2017, participarea populației la activitățile economice s-a diminuat în comparație cu anul precedent, ceea
ce nu semnalează, neapărat, o înrăutățire a situației economice. Rata de activitate a populației (RA), ajustată sezonier, a scăzut
în T2:17 cu 0,7 puncte procentuale f-a-p până la 42,3%. Scăderea populației economic active a avut loc atât din contul
șomajului, cât și din contul populației ocupate. Tendința descendentă pentru acești indicatori nu indică asupra unei deteriorări
economice. Din contra, după o creștere conjuncturală a populației economic active în anii 2014 – 2016, se atestă o tendință
de revenire la valorile pe termen mediu de circa 41,5 – 42,0%. Totodată, chiar și valoarea maximă a ratei RA de 43% (ajustată
sezonier) care a fost atestată în T2:16 este foarte mică. Această cifră poate însă fi distorsionată de mai mulți factori precum
dinamica demografică și migrația, în realitatea putând fi mai mare. Cunoașterea reală a ponderii populației economice active
este crucială pentru înțelegerea și prognozarea proceselor din economia națională.
Un factor crucial ce poate distorsiona statistica ocupării este declinul real al populației, care nu este reflectat în cifrele oficiale.
Un astfel de decalaj a apărut după recentul recensământ al populației din anul 2014, deoarece Biroul Național de Statistică
(BNS) nu a ajustat cifrele oficiale a populației la datele obținute din recensământ. Discrepanța dintre cifrele populației totale
publicate de BNS și cele obținute la recensământ a constituit în 2014 circa 15,7%, iar în anul curent estimativ 18,4% (Figura
8). Neajustarea datelor privind numărul populației după recensământ poate să distorsioneze și datele obținute prin Ancheta
asupra Forței de Muncă în Gospodării (AFM), inclusiv și RA. Pentru a evalua în ce măsură datele sunt distorsionate și cât de
real cifrele actuale din AFM corespund tendințelor demografice menționate este necesar de comparat datele din AFM cu surse
statistice administrative.15 Comparația cu datele administrative, în special cu numărul șomerilor și a salariaților, arată că datele
din AFM indică corect tendințele principalelor indicatori ai pieței muncii și trebuie doar de ajustat la numărul estimativ al
populației după recensământ. Concluzia se bazează pe următoarele argumente și date:
 Statistica privind numărul de salariați. Datele privind numărul salariaților în economia națională sunt obținute de
către BNS prin AFM și prin rapoartele statistice de la toate unitățile economice și sociale (Cercetarea statistică M3).
Începând cu anul 2011 în cercetarea M3 sunt incluse datele privind salariații din toate unitățile economice și sociale
cu 1 și mai mulți salariați, precum și de la toate instituțiile bugetare. În perioada anilor 2011 – 2016, dacă comparăm
datele din M3 și AFM, dinamica salariaților în aceste două rapoarte a fost practic identică – o scădere de circa 7,3 –
7,7%. Mai mult decât atât, în aceeași perioadă populația de 15+ ani estimată în baza datelor recensământului s-ar fi
Comparația datelor statistice din AFM cu sursele de date administrative permite de diminuat efectul de extrapolare din eșantionul statistic, deci de
15
diminuat efectul datelor eronate ale populației totale care sunt utilizate la extrapolarea indicatorilor pieței muncii. Astfel, dacă indicatorii din AFM
vor arăta o corelație foarte puternică cu datele din sursele administrative, atunci se poate de concluzionat că cifrele din AFM indică corect tendința
generală a indicatorilor și trebuie doar ajustat la numărul real al populației totale obținute la recensământ.
26
diminuat și ea cu circa 7,4%. Astfel, din aceste comparații se poate deduce că datele privind salariații din AFM redau
corect tendințele și trebuie doar ajustate la datele reale ale populației 15+ ani;
 Statistica privind șomajul. Unica sursă alternativă de date privind numărul șomerilor este Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Corelația dintre dinamica numărului șomerilor din datele ANOFM și AFM pentru
perioada anilor 2009 – 2016 este de de 0,92.16 Ca și în cazul datelor privind salariații, relația strânsă între datele
administrative și cele obținute în baza eșantionului statistic indică asupra faptului că datele din AFM descriu corect
tendințele și trebuie doar ajustate la numărul estimativ al populației după recensământ;
 Statistica privind populația ocupată, cu excepția salariaților. Din păcate nu sunt surse administrative de date ce ar
permite compararea cu numărul non-salariaților din AFM. Cu toate acestea, se poate de postula că atât timp cât
două componente a populației economic active (șomerii și salariații) au avut o dinamică similară atât în sursele
administrative de date, cât și în AFM, atunci se poate conchide că aceeași similitudine este valabilă și pentru non-
salariați.
Figura 8. Diferența dintre datele oficiale privind Figura 9. Diferența între metodele de calculare a
numărul populației și cele estimate în baza numărului persoanelor aflate în căutarea unui loc de
recensământului (mii. persoane) muncă peste hotare (mii. persoane)17
Sursa: Calculele autorului în baza datelor BNS Sursa: Calculele autorului în baza datelor BNS
Alt factor important care poate distorsiona calcularea și interpretarea indicatorilor pieței muncii este migrația externă a
populației. Conform datelor BNS din AFM, numărul persoanelor plecați peste hotare în căutarea unui loc de muncă a crescut
vertiginos în perioada anilor 2000 – 2005, apoi a urmat o scădere semnificativă până în anul 2009. După criza economică din
2009, migrația a crescut din nou, dar așa și nu ar fi ajuns la valorile maxime din anul 2005. În realitate însă acest indicator din
AFM (numărul persoanelor declarate plecate peste hotare în căutare unui loc de muncă) nu scoate în evidență toată anvergura
migrației externe. O altă parte din populație antrenată în procesul de migrație ”se ascunde” în categoria persoanelor inactive
prezente în țară, dar care au răspuns anchetatorului că nu doresc să lucreze din motivul că se pregătesc pentru plecare la lucru
peste hotare sau au sosit, de curând, din străinătate. Dacă includem și categoria această în populația antrenată în procesul de
migrație, atunci paradoxul cu declinul migrației după anul 2005 poate fi explicat. De fapt, migrația a continuat să crească
continuu până în anul 2014, doar ratele de creștere s-au diminuat (Figura 9). Astfel, în anul 2016 numărul persoanelor
antrenate în procesul de migrație externă (legată de muncă) era cu 54% mai mare decât cifra celor plecați peste hotare la
momentul completării AFM. Din aceste considerente, estimarea impactului migrației asupra indicatorilor pieței muncii trebuie
16
Comparația s-a făcut pentru perioada menționată, din cauza că ANOFM a început să publice datele statistice privind numărul șomerilor înregistrați
doar începând cu anul 2009.
17
Estimarea numărului total de persoane antrenate în procesul de migrație externă este posibil de făcut doar începând cu anul 2008, când BNS a
început să publice statistica privind populația inactivă după motivul principal de neparticipare la piața muncii. Totodată, cum se observă din Figura
2, linia punctată care arată tendința de lungă durată a migrației totale ar indica asupra faptului că în anii 2006 – 2007 procesul ar fi fost mai amplu.
Deci, dacă structura mai detaliată AFM privind populația inactivă lansată în 2008 s-ar fi aplicat și în 2006 – 2007, atunci descreștere procesului de
migrație ar fi fost cu mult mai mică.
27
să includă toată populație antrenată în procesul de migrație, nu doar pe cea care este declarată la momentul efectuării AFM ca
plecată peste hotare.
Luarea în calcul a efectului demografic și cel de migrație rezultă în creșterea indicatorului de activitate economică a
populației. Efectul ajustării RA la declinul populației conform datelor de la recensământ este destul de mic. De fapt, RA în cazul
acesta practic este egală cu cea publicată oficial, diferența fiind doar în cifrele absolute a populației ocupate în fiecare caz. În
schimb, când excludem din populația de 15+ ani numărul persoanelor care nu sunt integrate în economia locală, deci a celor
care sunt plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă sau declară că deja au un loc de muncă în străinătate, RA crește
semnificativ. Astfel, eliminarea efectului migrației duce la majorarea RA cu circa 7 – 10 puncte procentuale (Figura 10). De
asemenea, după criza din anul 2009 RA estimată a crescut destul de semnificativ de la 47% la 53%, dar totuși nu a atins valorile
de la începutul deceniului precedent. Trebuie de specificat că și cu excluderea efectului migrației RA în Republica Moldova este
sub media țărilor din Europa Centrală și de Este membre ale UE (ECE UE), deși nu cu mult (Figura 11).18 Republica Moldova
are un nivel de activitate economică a populației similar cu cea a Bulgariei, Croației și Ungariei de circa 52 – 53%.
Figura 10. Ratele de activitate a populației ajustate la Figura 11. Ratele de activitate a populației în Europa
efectul demografic și cel de migrație (%) Centrală și de Est (%)
Sursa: Calculele autorului în baza datelor BNS Sursa: Calculele autorului în baza datelor BNS
Deși activitatea economică a populației rămase în Republica Moldova este aproximativ ca și în țările din regiune, perspectivele
de majorare în continuare a RA sunt limitate din cauza îmbătrânirii populației. Efectul îmbătrânirii populației se va intensifica
în viitorul apropiat și va presa în jos valoarea agregată a RA, deoarece cohortele populației în vârstă înaintată au rate de
activitate cu mult mai mici decât cele tinere. Pe termen mediu și lung, stimularea ofertei forței de muncă pe piața internă va fi
posibilă de atins doar prin politici țintite asupra grupurilor de populație cu participare mai redusă pe piața muncii – vârstnicii,
tinerii și femeile.19
Indicatorii – cheie ce descriu situația pe piața muncii din Republica Moldova suferă de multe imperfecțiuni metodologice,
ceea ce îngreunează analiza și prognoza proceselor economice. Aceste neajunsuri generează un set de riscuri la nivel de
politici, ce țin de utilizarea și interpretarea eronată a indicatorilor principali. Un astfel de indicator fundamental pentru piața
muncii, dar și pentru toate procesele economice, este rata de activitate a populației. Principalele provocări și riscuri privind
activitatea populației țin atât de calcularea corectă a acestui indicator, cât și de tendințele de evoluția pe lungă durată:
18
În grupul țărilor din ECE UE au fost incluse – Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și
Slovenia.
19
G. Houriet – Segard, J.M.Pasteels ”Projections of Economically Active Population: A Review of National and International Methodologies ”,
International Labour Organization, 2011.
28
 Neajustarea indicatorului la condițiile specifice Republicii Moldova. De obicei, în analize și documente de politici se
utilizează RA publicată de către BNS. În realitate, activitatea reală a populației poate să difere din cauza neajustării
datelor statistice la rezultatele ultimului recensământ din 2014, dar și din cauza migrației externe. Ambii acești factori
afectează calcularea și interpretarea cifrelor reale ale populației active. La momentul actual, ajustarea indicatorului
este posibilă doar în baza estimărilor indirecte, iar cuantificarea precisă va fi posibilă doar după ce rezultatele
recensământului vor fi transpuse în noua versiune a AFM. Procesul dat însă întârzie din varii motive și este imperativ
de accelerat;
 Spațiu de manevră mic pentru a stimula activitatea economică a populației. Actualmente, RA în Republica Moldova
sunt aproximativ la nivelul țărilor din regiune, dacă este exclus efectul migrației externe. Totodată, probabilitatea că
RA va crește în viitorul apropiat este destul de mică din cauza îmbătrânirii rapide a populației. Populația în vârstă are
RA joasă, ceea ce va duce la diminuarea ratei agregate de activitate. Stimularea ofertei de muncă se poate de atins
prin politici de ”îmbătrânire active”, dar și prin stimularea participării grupurilor cu rate joase de activitate – tinerii și
femeile. Un pas înainte în stimularea participării femeilor pe piața muncii a fost recenta modificare a Codului Muncii
de a reduce concediul maternal neplătit de la 6 la 4 ani. Totodată, aceste eforturi dau efecte doar pe perioade lungi
și vor avea, mai curând, un efect compensatoriu.
29
Capitolul 5. Prețuri și politica monetară

În Ian-Oct:17 rata inflației s-a majorat, iar din Noi:17 a demarat o tendință de diminuare a ritmurilor de
creștere a prețurilor. În T1:17 creșterea inflației a fost determinată de sporirea prețurilor bunurilor pe
piețele internaționale. În restul anului, dinamica inflaționistă a fost influențată de factori interni:
majorarea prețurilor la unele produse agricole și creșterea tarifelor la serviciile comunale și de
sănătate. Totuși, tendința de aprecierea a leului moldovenesc a avut un efect dezinflaționist. Totodată,
nu se atestă o relansare deplină a procesului de creditare, iar excesului de lichidități din sectorul
bancar continuă să reprezinte un risc inflaționist constant. În acest context, BNM a promovat o politică
monetară precară în vederea diminuării pe de o parte a presiunilor inflaționiste (obiectivul său de
bază), dar fără a periclita relansarea economică. Pentru 2018 anticipăm o diminuarea a inflației.
Totuși, se vor păstra riscuri importante, iar BNM va trebui în continuare să gestioneze prudent excesul
de lichiditate din sectorul bancar, dar în același timp să creeze premisele necesare relansării creditării
și stabilizării cursului de schimb.
Tendințe recente
Perioada Ian-Oct:17 a fost marcată prin intensificarea dinamicii inflaționiste, iar tendința decelerare a început în
Noi:17. Diminuarea inflației din anul precedent a fost urmată de sporirea ritmurilor de creștere a prețurilor de la 3% f-
a-p în Ian:17 la 7,9% f-a-p în Oct:17, iar în Noi:17 inflația anuală a constituit 7,3%. Pe parcursul anului 2017 impactul
factorilor de influență asupra inflației s-a schimbat. La începutul anului principala cauză a creșterii inflației în Republica
Moldova a fost majorarea prețurilor bunurilor pe piețele internaționale – tendință ce s-a diminuat în T2:17 (Figura 12).
Din T2:17, un rol mai însemnat în dinamica inflaționistă a fost exercitat de factorii interni: dinamica prețurilor la
produsele alimentare și tarifele la servicii (Figura 12). Cea mai rapidă creștere a prețurilor s-a înregistrat la produsele
alimentare: de la o majorare cu 3,8% f-a-p în Ian:17 la o sporire cu 10,6% f-a-p în Oct:17. În Noi:17 prețurile la mărfurile
alimentare au crescut cu 9,6% f-a-p. Scumpirea mărfurilor alimentare a fost determinată, preponderent, de majorarea
prețurilor la unele categorii de produse: cartofi, legume și fructe. Scumpirea acestor produse a fost cauzată de
condițiile climaterice nefaste din apr:17 și de timpul arid din iul-aug:17. Accentuarea creșterii prețurilor la servicii, de
la 0,3% f-a-p în Ian:17 la 8,7% în Oct:17, la fel a avut o contribuție importantă la majorarea inflației. În Noi:17 serviciile
s-au scumpit cu 7,9% f-a-p. Cele mai semnificative scumpiri s-au înregistrat la serviciile de sănătate și la cele comunale
- evoluție ce a fost determinată de decizii administrative. Astfel, în T1:17 Guvernul a dispus majorarea tarifelor la
serviciile medicale, iar în T2:17 Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a hotărât să crească tarifele la
energie termică și la alimentarea cu apă și canalizare. Prețurile la produsele nealimentare au cunoscut o dinamică mai
stabilă, iar scumpirile acestor mărfuri au variat între 3,9% f-a-p (Ian:17) și 5,5% f-a-p (Apr:17). Pe de altă parte, evoluția
cursului monedei naționale a avut un efect dezinflaționist. Astfel, din tendința de apreciere a MDL, demarată în Oct:16,
s-a intensificat pe parcursul anului 2017. În Ian-noi:17 cursul MDL/USD s-a diminuat cu 6,5% f-a-p.
30
Figura 12. Evoluția prețurilor interne, a cursului oficial USD/MDL și a indicelui prețurilor mondiale
la bunuri, creștere f-a-p, %
Sursa: BNS, FMI, BNM, calculele EG
Creșterea depozitelor în tandem cu un proces de creditare „convalescent” contribuie la menținerea excesului de

lichidități în sectorul bancar. Majorarea depozitelor se realizează, preponderent, din contul sporirii depunerilor la
vedere (Figura 13). În Ian-Oct:17 ritmul de creștere al soldului depunerilor la termen în MDL s-a redus continuu, iar din
Sep:17 se atestă o scădere. În aceeași perioadă soldul depozitelor la vedere în MDL a crescut cu ritmuri înalte ce au
variat între 27,6% f-a-p (Aug:17) și 52,9% f-a-p (Mar:17). Soldul depozitelor la vedere în valută a cunoscut o dinamică
mai lentă în ian-iun:17, iar din Iul:17 creșterea s-a amplificat și a oscilat între 12,4% f-a-p (Iul:17) și 21,9% f-a-p (Sep:17).
Depozitele la termen în valută au descrescut pe tot parcursul perioadei ian-oct:17. Pe fundalul lipsei încrederii în
sectorul bancar care demotivează economisirea banilor pe termen lung, aceste evoluții sunt amplificate și de alți
factori:
 neîncrederea în evoluția stabilă de lungă durată a monedei naționale și reducerea ratei dobânzilor la
depozitele în MDL la termen, determină populația și firmele să aleagă depozitele la vedere în MDL pentru
păstrarea economiilor;
 menținerea încrederii în valutele forte favorizează plasarea mijloacelor bănești în valută, însă pentru a
diminua riscurile asociate deprecierii față de leul moldovenesc se optează pentru depozite la vedere.
Totodată, în pofida creșterii creditelor noi acordate în MDL (+25,1% f-a-p în Ian-Oct:17), soldul împrumuturilor bancare
în MDL este în scădere (-7,5% f-a-p în Oct:17). În acest context, băncile continuă să acumuleze mijloace bănești, iar
indicatorul lichidității curente a crescut de la 50,4% în Ian:17 la 54,2% în Oct:17.
Figura 13. Evoluția soldului depozitelor, creștere f-a-p, %
Sursa: BNM, calculele EG
31
Sarcina BNM este complicată de necesitatea stabilizării inflaționiste pe fondul necesității relansării creditării. Pe de
o parte, pentru a impulsiona activitatea creditară, în Ian-Dec:17, BNM a diminuat constant rata de bază de la 9% la
6,5%. Această reducere a cauzat „alunecarea” ratei de bază sub nivelul inflației, evoluție atestată în Sep-Noi:17
(Figura 14). Pe de altă parte, pentru a atenua presiunile monetare asupra inflației BNM, în mod succesiv, a majorat
rata rezervelor obligatorii de la 35 la 40% în Ian-Mai:17 (Figura 14). Totodată, creșterea puternică a lichidităților a
determinat o majorare semnificativă a operațiunilor de sterilizare realizate de BNM. În Mar:17, soldul mediu zilnic al
CBN-urilor vândute de Banca Centrală a atins valoarea de aproximativ 7 mld MDL – cel mai înalt nivel înregistrat în
istoria acestui tip de tranzacții. Ulterior, deși volumul operațiunilor s-a redus, acesta a rămas foarte înalt, iar soldul
mediu zilnic al CBN-urilor vândute s-a stabilizat în jurul valorii de 6 mld MDL (Figura 14).
Figura 14. IPC, rata de bază, rata rezervelor obligatorii, vânzarea CBN
Sursa:BNM, calculele EG
Aprecierea MDL a determinat BNM să intervină mai activ pe piața valutară în calitate de cumpărător. Totuși, prin
procurările de valută, BNM realizează emisiuni suplimentare de lei și, astfel, stimulează riscurile inflaționiste. În Ian-
Oct:17, procurările de valută din partea BNM au crescut, practic, continuu și s-au majorat semnificativ de la 47,8 mii la
80 mil. USD. În aceeași perioadă, banca centrală nu a realizat vânzări de valută. Totodată, cumpărarea intensă a valutei
de către BNM duce la sporirea lichidităților în MDL deținute de sectorul bancar, fapt care generează riscuri inflaționiste
suplimentare și un efort adițional pentru sterilizarea mijloacelor bănești. Procurările de valută au permis majorarea
rezervelor valutare și în Oct:17 activele oficiale de rezervă s-au apropiat de nivelul de 2,7 mld USD (Figura 15).
Figura 15. Intervențiile BNM pe piața valutară și activele oficiale de rezervă
Sursa: BNM, calculele EG
32
Prognoze și provocări
 În 2018 creșterea prețurilor se va tempera, iar inflația va intra în partea superioară a coridorului țintit de
BNM și va avea valori cuprinse între 5-6,5%. Totuși, se vor menține riscuri importante ce ar putea afecta
tendința de diminuare a ratei inflației.
 Perpetuarea incertitudinii în rândul oamenilor de afaceri va duce la menținerea excedentului de lichidității
în sectorul bancar. Din cauza stagnării investițiilor private procesul de creditare nu s-a relansat integral în
2017. Pentru 2018 anticipăm că apetitul investițional al mediului de afaceri va rămâne scăzut, fapt ce va duce
la menținerea excesului de lichidități în sectorul bancar. Totodată, cel mai probabil, BNM, va încerca să
impulsioneze creditarea și ar mai putea diminua rata de bază.
 Influxul de valută ar putea favoriza tendința de apreciere a monedei naționale. Această ipoteză se bazează
pe presupunerea că în UE, principalului partener economic al Republicii Moldova, se vor înregistra evoluții
pozitive, fapt ce va stimula influxurile de valută: remiteri și venituri din export. În acest context, vor fi presiuni
suplimentare asupra MDL în direcția aprecierii acestuia. În aceste condiții, BNM, practic, va fi nevoit să
procure valută pentru a nivela oscilațiile cursului.
 În 2018, promovarea unei politici monetare axată pe țintirea inflației va fi complicată de necesitatea
stimulării creditării, gestionării supra-lichidității din sectorul bancar și nivelării cursului monedei naționale.
Pe lângă măsurile ce sunt aplicate în prezent de BNM pentru gestionarea lichidității va fi nevoie de un efort
suplimentar. Pe de o parte, prin procurarea valutei, se vor face emisiuni suplimentare de lei. Iar, pe de altă
parte, BNM va fi nevoită să sterilizeze masa monetară adițională. În aceste condițiile este posibilă
amplificarea operațiunilor de sterilizare, iar reducerea semnificativă a ratei rezervelor obligatorii este puțin
probabilă.
 Un risc constant se referă la dinamica prețurilor pe piețele internaționale de bunuri. În general, creșterea
prețurilor internaționale, ar putea cauza scumpirea produselor importate. Totodată, în cazul petrolului, s-au
redus riscurile ce pot fi cauzate de ieftinirea acestui produs pe piețele internaționale. Reducerea prețurilor la
petrol afectează negativ evoluțiile economice din Rusia, iar drept urmare scad veniturile din exporturi și
remiterile provenite din acest stat. Însă, datorită reducerii ponderii Rusiei în activitatea economică externă a
Moldovei s-a diminuat și amploarea șocurilor provenite din această țară. Astfel, în 2016 comparativ cu 2012,
ponderea Rusiei în realizarea transferurilor nete de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice s-a redus
de la 64,8 la 35,9%. În 2012, cota exporturilor de mărfuri spre Rusia în total exporturi de bunuri constituia
30,3%, iar în 2016 acest indicator reprezenta 11% (în Ian-Oct:17 ponderea Rusiei fost de circa 10,9%).
33
Capitolul 6. Sectorul bancar

Procesul de reformă demarat în cadrul sistemului financiar național continuă prin implementarea
angajamentelor asumate în cadrul Memorandumului cu FMI și a celor stabilite în Acordul de Asociere
cu UE. Totodată, sunt consemnate eforturi în vederea asigurării cadrului juridic legal atragerii
investitorilor străini strategici în băncile și companiile de asigurări aflate sub regim special de
supraveghere sau administrare. În acest context, și procesul de redresare a situației financiare
continuă într-un ritm accelerat. Reevaluarea portofoliului de credite generează o creștere a volumului
de credite neperformante la unele bănci, dar provizioanele create asigură concomitent și consolidarea
nivelului de capital. De asemenea, pe fondul reducerii dobânzilor semnale pozitive înregistrează
activitatea de creditare, în special creditele de consum acordate persoanelor fizice. Totuși aceste
tendințe nu pot inversa trendul general al activității date și nici elimina temerile existente la nivelul
mecanismului general de intermediere financiară. De cealaltă parte, mult mai lent derulează procesul
de investigare a fraudelor bancare. La trei ani distanță de la devalizarea mai multor bănci, investigațiile
privind identificarea persoanelor implicate și recuperarea fondurilor rămân fără careva rezultate clare.
Tendințe recente
După acțiunile imediate de stabilizare din anii 2015/2016, a fost demarat un amplu proces de revizuire și ajustare a
legislației ce guvernează sistemului financiar. Acțiunile desfășurate pe parcursul anului 2017 sunt orientate asupra
întregului mediul financiar și tind a fi în concordanță cu angajamentele asumate în cadrul AA cu UE, a celor prevăzute
în Memorandumul cu FMI și în corelație cu cele mai moderne și bune practici internaționale în domeniu. Astfel, acest
proces tinde să fie unul coordonat și orientat spre trei direcții distincte: (i) racordarea mediul bancar la standardele
Acordului Basel III; (ii) fortificarea procesului de reglementare și supraveghere a pieței financiare nebancare, și (iii)
ajustarea cadrului general de raportare financiară la practicile UE. În ceea ce privește sectorul bancar, una din cele mai
importante acțiuni urmărește transpunerea în legislația națională a prevederilor Acordului Basel III în materie de
licențiere, reglementare și supraveghere bancară. În acest context, a fost elaborat și adoptat proiectul Legii privind
activitatea băncilor20, act legislativ ce urmărește consolidarea cadrului legislativ aplicabil băncilor nu doar în procesul
de supraveghere prudențială (cerințe de solvabilitate, lichiditate, etc.), ci merge mult mai departe la aspecte ce țin de
guvernanța corporativă, regimul sancțiunilor sau calitatea acționarilor și a managerilor, elemente care de altfel s-au
dovedit a fi problematice în țara noastră. Mai mult ca atât, prin intermediul noilor instrumente de supraveghere și
responsabilizare, legea urmărește și prevenirea eventualelor noi fraude sau acțiuni manipulatorii. Riscurile excesive
asumate de bănci, pierderile cauzate de fraude sau cele generate de calitatea proastă a managementului nu mai pot fi
puse pe umerii plătitorilor de taxe, această posibilitate fiind doar o soluție de ultimă instanță urmare unor evaluări reale
bine fundamentate. Nevoia responsabilizării băncilor, a managerilor și acționarilor pentru activitatea ce o desfășoară
este o abordare comună la nivel mondial, iar sectorul bancar autohton nu mai poate rămâne o excepție.
Deblocarea procesului de înstrăinare a acțiunilor mai multor bănci și companii de asigurări rămâne a fi una din
acțiunile primordiale pentru acest sfârșit de an. În acest sens, au fost propuse Parlamentului două inițiative legislative
care tind să înlăture obstacolele înregistrate în cazul pachetelor de acțiuni a mai multor bănci și companii de asigurări
(B.C. Moldindconbank, B.C. Moldova-Agroindbank, S.A. Moldasig, S.A. Asito, etc.) scoase la vânzare, dar pentru care
20 Legea nr. 220 privind activitatea băncilor
34
nu sunt întrunite toate precondițiile care pot determina atragerea investitorilor strategici de bună calitate. Astfel, se
propune spre aplicare o procedură coerentă de vânzare a acțiunilor noi emise, care determină expres criteriile de
stabilire a prețului acțiunilor, termenele de vânzare și condițiile de prelungire a acestora, precum și modul de
compensare a foștilor acționari. Totodată, vulnerabilitățile semnalate în edițiile anterioare, precum: nivelul expunerilor
riscante, expunerile către persoanele/grupurile afiliate, sau problemele legate de acționariat nu au fost pe deplin
soluționate, dar există semnale importante de atenuare pe fondul deciziilor unor grupuri bancare străine de a investi
în băncilor aflate sub regim special de supraveghere sau administrare.
Deși se întreprind măsuri în vederea accelerării procesului de investigare a fraudelor bancare, la trei ani distanță
ancheta derulează lent fără careva rezultate clare. Chiar dacă mai multe anchete au fost demarate, investigațiile
privind persoanele implicate sunt lipsite de transparența necesară, iar recuperarea banilor deturnați are loc doar din
perspectiva lichidării celor trei bănci devalizate și comercializării activelor deținute de acestea. Pe plan intern a fost
luată decizia creării unei platforme inter-instituționale pentru monitorizarea și controlul statutului asupra investigației
fraudei bancare și recuperării activelor fraudate 21, dar nu există careva informații publice privind întâlnirile, deciziile
sau rezultatele acesteia. Pe plan extern, a fost prelungit contractul cu compania de investigații Kroll, acțiunile căreia
sunt orientate spre identificarea activelor cumpărate cu mijloace frauduloase și recuperarea lor ulterioară. Din notele
informative emise periodic constatăm că a existat un grup semnificativ de companii, care au organizat în mod
concertat o schemă de fraudare a mai multor bănci prin intermediul contractării de credite dubioase. Detalii despre
acest mecanism urmează a fi prezentate în cadrul raportului Kroll 2, raport care de altfel se lasă așteptat.
Din punct de vedere financiar, în perspectiva trecerii la noile standarde Basel III, procesul de consolidare și asanare a
sectorului bancar autohton continuă într-un ritm accelerat. Măsurile impuse de BNM privind reevaluarea creditelor
acordate a generat o creștere importantă a provizioanelor la unele bănci și consolidarea nivelului de capital. Astfel,
baza de capital a continuat să crească până la circa o treime din volumul activelor ponderate la risc, sau aproximativ
11 mlrd. MDL la sfârșitul lunii Oct:17. Drept rezultat, sectorul bancar se prezintă a fi bine capitalizat, oferind o rezervă
consistentă de resurse ce pot absorbi eventuale pierderi. În același timp, pe fondul creșterii depunerilor în monedă
națională continuă tendința de majorare a activelor bancare, la sfârșitul lunii Oct:17 acestea înregistrând valoarea de
77,7 mlrd. MDL, sau în creștere cu 6% f-a-p (Figura 16). Totuși această creștere a activelor nu se regăsește în cadrul
componentei de bază, și anume credite acordate, fiind reflectată în cadrul conturilor de numerar. Astfel, depunerile
atrase de la populație nu-și găsesc contrapartidă în piață, iar ponderea creditelor înregistrează un nivel de doar 43% în
total active, cu peste 6 p.p. mai puțin f-a-p, sau în scădere cu peste 2,7 mlrd. MDL.
Figura 16. Dinamica activelor bancare, mlrd. MDL
Sursa: Calculele autorului în baza datelor BNM
În cadrul ședinței Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit din 18 septembrie 2017 a fost aprobată componența
21
acestei platforme din care urmează să facă parte Parlamentul, Guvernul, BNM, Procuratura Generală, CNA, CNPF, alte instituții.
35
În pofida unor semnale de redresare a activității economice pe mai multe sectoare, intermedierea bancară
înregistrează ritmuri modeste de creștere. Cu toate că volumul mediu lunar de credite noi acordate înregistrează o
ușoară creștere de circa 8% f-a-p pentru perioada ianuarie – octombrie 2017 (2 mlrd. MDL/lună), rambursarea
creditelor acordate anterior are loc într-un ritm mult mai rapid. Astfel, soldul creditelor acordate își continuă tendința
de micșorare, atingând la sfârșitul lunii Oct:17 valoarea de 33,2 mlrd. MDL, în scădere cu 7,5% f-a-p, sau mai puțin cu
2,7 mlrd. MDL (Figura 17). Cea mai mare descreștere o prezintă creditele acordate în valută străină, (-14,7% f-a-p) în
principal a celor acordate în USD ceea ce confirmă reorientarea relațiilor economice externe de la piața CSI la cea a
Uniunii Europene. În același timp, scăderea soldului de credite este caracteristică doar pentru componenta persoane
juridice (-13% f-a-p), în timp ce segmentul populației înregistrează o tendință inversă (+19% f-a-p), dar insuficientă
pentru inversarea trendului general. Totuși, creșterea volumului de credite acordate persoanelor fizice, în special a
celor de consum, confirmă interesul sporit al băncilor și pentru această categorie de debitori, neglijată oarecum în
trecut. Mai mult ca atât, odată cu implementarea programelor de garantare a creditelor de genul „Prima casă” 22,
ponderea creditului orientat către gospodăriile casnice ar putea trece rapid de 30% din întreg portofoliul bancar. În
același timp, reducerea intermedierii bancare generează, într-o oarecare măsură, migrarea cererii de finanțare către
alte sectoare mai puțin reglementate ale pieței, în special sectorul de micro-finanțare și cel de leasing.
Figura 17. Activitatea de creditare, %
Pe lângă tendința continuă de micșorare a portofoliului de credite, o problemă aparte la nivel individual rămâne a fi
calitatea acestora. Stocul de credite calificate ca fiind neperformante își menține nivelul înregistrat în ultimul timp, de
circa 6 mlrd. MDL sau 18% din totalul creditelor acordate. Totodată, acestea reprezintă în mare parte credite acordate
anterior crizei din 2014-2015, cele acordate ulterior fiind mult mai atent evaluate. Creșterea stocului de credite
neperformante și procesul anevoios de recuperare este semnalul continuării unor vulnerabilități în sector, or
menținerea acestora în bilanț determină costuri mai mari de monitorizare, o profitabilitate mai redusă și cerințe mai
mari privind provizioanele, ceea ce în final ar putea duce la diminuarea capacității unor bănci de a credita. Chiar și așa,
gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane se menține în continuare la un nivel ridicat, atât la nivel
agregat, cât și individual. La sfârșitul lunii Oct:17, pentru întreg sectorul bancar, suma reducerilor calculate pentru
pierderi la active și angajamente condiționale reprezintă 107% din volumul de credite neperformante, iar cea a
reducerilor pentru pierderi din deprecieri formate la active și angajamente condiționale conform SIRF de circa 64%.
Programul „Prima Casă” constă în facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe prin contractarea de credite garantate parțial
22
de stat, în special pentru familii tinere. Programul este unul național și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de
garantare a creditelor. La moment conceptul programului a fost adoptat urmând ca în anul 2018 să fie pus în aplicare mecanismul prevăzut.
36
Depozitele atrase de la populație și persoane juridice rămân principala resursă de finanțare a activității de creditare.
Fiind principalul instrument de economisire pe care îl oferă piața financiară, depozitele bancare au rămas la un nivel
ridicat în pofida șocului de imagine generat de fraudele bancare. La sfârșitul lunii Oct:17, volumul de depozite
menținute în băncile comerciale se ridică la valoarea de 58 mlrd. MDL, cu circa 6% mai mult f-a-p. Totodată, creșterea
a fost asigurată în cea mai mare parte în baza depozitelor în monedă națională, pe fondul unor dobânzi destul de mici
pentru depunerile în EUR sau USD. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a depozitelor atrase de la
persoanele juridice, fapt ce confirmă reticența companiilor de a învesti și/sau de a amâna aceste decizii pentru
perioade viitoare (eventual, după alegerile parlamentare). Situația generală a economiei naționale, climatul
investițional neadecvat, lipsa de informații certe, pesimismul în cadrul mediului de afaceri, divergențele politice și
ineficiența activității bancare continuă să mențină marja de risc la un nivel ridicat ceea ce completează semnificativ
costul final al creditului. Pe fundul înăspririi condițiilor de creditare și existenței unui surplus de lichiditate în sector,
ratele dobânzii la depozite și cele la credite și-au continuat inițial scăderea, dar s-au stabilizat conform evoluției
inflației. Astfel, rata medie a dobânzii aferente depozitelor noi atrase în MDL variază în jurul nivelului de 6%, sub nivelul
anual al inflației (7,9 % în Oct:17). În același timp, rata medie la creditele noi acordate rămâne a varia în jurul nivelului
de 10%. În rezultatul acestei politici de creditare, marja bancară pentru operațiunile în MDL s-a redus cu circa 1 p.p
până la 4%, care asigură în continuare băncilor o sursă consistentă de venit. De cealaltă parte, marja pentru operațiunile
în valută se menține la un nivel relativ stabil și constituie 3,5% practic același nivel ca și anul trecut (Figura 18).
Figura 18. Ratele dobânzii la credite și depozite,%
Lichiditatea prezentă în sectorul bancar menține la un nivel înalt expunerea băncilor față de Guvern și față de
instrumentele de sterilizare ale BNM. Băncile continuă să utilizeze intens facilitățile oferite de BNM și anume
certificatele bancare (CBN) și depozitele ”overnight”, instrumente care la moment înglobează circa 17% din volumul
activelor lichide, sau 9% din totalul activelor bancare. Totodată, costul de sterilizare a lichidității prin intermediul CBN-
urilor sunt mult mai mari decât a instrumentelor similare emise de Guvern, în condițiile în care rata de remunerare este
stabilită la nivelul ratei de bază care la moment este de 7%. În rezultatul acestor intervenții, indicatorul lichidității
curente agregat pentru întreg sistemul bancar constituie în Oct:17 nivelul de 54,2%, fiind în continuă creștere și
majorându-se cu 6,6 p.p. f-a-p. O altă categorie de active lichide o reprezintă Valorile Mobiliare de Stat (VMS) volumul
deținut de bănci cifrându-se la peste 4,5 mlrd. MDL având totodată o rată de remunerare la sfârșitul lunii octombrie de
circa 6 – 6,5%. Astfel, se observă o corelare apropiată a dobânzilor la depozitele bancare și cele la care se împrumută
statul.
În pofida tendințelor negative generate de activitatea de creditare, atât la nivel agregat cât și la nivel individual,
sectorul bancar își menține capacitatea de a genera profit. Ca și în anii precedenți, anul 2017 tinde să înregistreze o
creștere constantă a profitului net, doar pentru perioada ianuarie - octombrie fiind raportat un profit net în valoare de
37
aproximativ 1,54 mlrd. MDL. De asemenea, deja în mod obișnuit, veniturile nete obținute în urma diferențelor de curs
valutar și activităților conexe rămân a fi destul de consistente (Figura 19), cifrându-se la sfârșitul lunii Oct:17 la
valoarea de circa 1,6 mlrd. MDL. Totodată, cu toate că în componența veniturilor totale din dobânzi partea cea mai
semnificativă revine dobânzilor aferente portofoliului de credite, o parte destul de consistentă, de cel puțin 30%, revine
instrumentelor de politică monetară ale BNM (certificate bancare, rezerve obligatorii, depozite overnight) sau
plasamentelor în VMS. Astfel, creșterea profitului generat de bănci nu derivă dintr-o dezvoltare a activității de creditare,
ci reprezintă mai curând rezultatul politicii monetare promovate de BNM, a nivelului relativ ridicat al marjei bancare și
veniturilor obținute din activități conexe. În aceste condiții, și principalii indicatori de profitabilitate ai sectorului,
rentabilitatea activelor (ROA) și rentabilitatea financiară (ROE), continuă cu evoluții pozitive, atingând la sfârșitul lunii
Oct:17 nivelul de 2,3% respectiv 13,9%.
Figura 19. Evoluția veniturilor bancare și a profitabilității, mil. MDL
 Intermedierea bancară se va extinde în următorul an, însă este puțin probabil ca acesta să atingă nivelul de
până la criză. Pentru anul 2018, prognozăm o creștere reală de aproximativ 7% a creditelor noi acordate, în
cadrul unui scenariu optimist, sau de 4% în cadrul unui scenariu pesimist. Totodată, prognozele nu iau în
calcul celelalte componente ale sistemului financiar care contribuie nemijlocit la finanțarea economiei, or o
parte din creditele acordate ar putea reveni companiilor de micro-finanțare sau societăților de leasing.
 Unul din obiectivele reformei bancare ține de restructurarea participațiilor în capitalul social la mai multe
bănci mari din sector și atragerea unor investitori strategici străini cu o bună reputație. Totuși, dimensiunea
mică a economiei naționale și implicit a sectorului bancar reduce din atractivitatea acestuia pentru băncile
străine de talie mare. De asemenea, din perspectiva unui business profitabil pe termen lung, sustenabilitatea
profitului bancar prezintă anumite îngrijorări. Veniturile generate de bănci în ultimii ani, inclusiv cele pentru
anul curent, nu derivă dintr-o creștere organică a activității de creditare, ci sunt mai curând rezultatul politicii
monetare promovate de BNM, nivelului înalt al inflației care a avut un impact asupra marjei bancare și
veniturile obținute din activități altele decât creditarea. Astfel, o pondere importantă a profitului se datorează
investițiilor în VMS sau plasamentelor în instrumente ale BNM (rezerve obligatorii CBN, etc.) Respectiv,
băncile par a fi deconectate de la procesele de dezvoltare economică și își neglijează funcția lor de bază -
transformarea economiilor populației și firmelor în investiții și creștere economică.
38
 Tendința de migrare a cererii de credite către instituțiile financiare nebancare, impun o nouă abordare și
viziune asupra sectorului, în special în ceea ce privește reglementarea, prevenirea riscurilor excesive și
protecția consumatorilor. Ultimele evoluții din sector demonstrează o pondere a împrumuturilor nebancare
de circa 15% în totalul finanțării acordate de sistemul financiar, dublul nivelului înregistrat înaintea crizei.
Totodată, având în vedere și interconexiunea celor două sectoare, și din perspectiva menținerii stabilității
financiare, este importantă stabilirea clară a rolului CNPF nu doar în ceea ce privește ,,monitorizarea”
sectorului financiar nebancar, dar și ,,supravegherea” efectivă a acestuia.
 O serie de amendamente propuse la Codul penal, la cel de procedură penală sau la cel contravențional23 pun
și mai mult la îndoială dorința responsabilizării celor vinovați în cazul fraudelor bancare. Astfel, în contextul
așa zisei „îmbunătățiri substanțiale a climatului investițional, atragerii investițiilor străine și reducerii presiunii
asupra mediului de afaceri din partea instituțiilor de forță” se propune un nou temei pentru liberarea de
răspundere penală pentru o serie de infracțiuni, inclusiv cele ce țin de piața valorilor mobiliare, titlurile de
valoare, încălcarea drepturilor acționarilor și a concurenței. Aceste infracțiuni sunt în special cele săvârșite
în contextul preluărilor ostile („atacuri raider”) din perioada anilor 2010 – 2013, ce au adus acționari
netransparenți în sectorul bancar care la rândul lor, mai târziu, au facilitat fraudele bancare. De asemenea, se
propune ca liberarea se aibă loc dacă infracțiunea a fost comisă pentru prima dată, persoana a înlăturat
încălcarea admisă și a achitat în bugetul de stat o sumă egală cu valoarea prejudiciului material cauzat pentru
infracțiunea respectivă. Conform juriștilor24, liberarea de răspundere penală a persoanelor implicate în
desfășurarea infracțiunile menționate înseamnă în termeni concreți că persoanele găsite vinovate pentru
aceste infracțiuni nu vor fi sancționate penal dacă vor plăti o sumă de bani în bugetul de stat25. Introducerea
acestor amendamente la momentul actual va îngreuna serios investigarea adecvată a fraudei bancare, or
repercusiunile celor întâmplate sunt vizibile pe mai multe direcții și cu greu pot fi real cuantificate.
 Prin intermediul unor inițiative legislative ce vizează „îmbunătățire a climatului investițional și atragerea
investitorilor străini26” sunt înregistrate tentative de promovare a unor mecanisme ce amplifică riscurile
legalizării mijloacelor de origine frauduloasă sau a celor deturnate din sectorul bancar. Un asemenea pericol
este reprezentat de mecanismul obținerii cetățeniei Republicii Moldova în schimbul unor așa zise investiții
strategice, mecanism pus în aplicare prin amendamente la Legea cetățeniei 27. Astfel, în schimbul unei
contribuții de 100 mii Euro la Fondul de Investiții Publice sau investiții de 250 mii Euro în sectorul imobiliar
sau cel al VMS, poate fi obținută cetățenia moldovenească. Totuși, atât timp cât nu există o justificară
economică clară asupra nevoii acordării cetățeniei unor potențiali investitori străini, considerăm că mediul
politic nu trebuie să se lanseze în programe caracteristice paradisurilor fiscale, care în final ar susține doar
realizarea unor interese înguste de grup.
23
Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative elaborat și promovat de Ministerul Justiției a fost plasat pe situl
Ministerului pentru consultări la sfârșitul lunii octombrie curent, urmând a fi remis Guvernului pentru aprobare și avizare.
http://www.justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/coordonare/2017/octombrie/PL311017.pdf
24
Notă de poziție pe marginea inițiativei privind „decriminalizarea infracțiunilor economice” Expert-Grup; CRJM; https://www.expert-
grup.org/ro/biblioteca/item/1536-nota-de-pozitie-pe-marginea-initiativei-privind-decriminalizarea-infractiunilor-economice
25
Legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis
infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, .
26
Proiectul legii privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală sau Acordarea cetățeniei moldovenești în schimbul unor investiții
27
Legea Cetățeniei Republicii Moldova, Nr. 1024 din 02.06.2000
39
Capitolul 7. Comerțul exterior

În perioada T1-T3:17 comerțul exterior a înregistrat o evoluție pozitivă, deși trebuie de avut în vedere baza
de comparare destul de joasă a anului 2016. Avansul dat a fost posibil datorită dinamizării comerțului cu
UE, dar și reluării parțiale a exporturilor către Federația Rusă în contextul eliminării (deși selective) a
restricțiilor comerciale la import. Reforma administrației publice s-a reflectat asupra capacităților
instituționale ale entităților responsabile de implementarea ZLSAC, fapt ce a periclitat implementarea în
termen a unor angajamente asumate în cadrul acordului dat. În pofida extinderii ZLSAC și în regiunea
transnistreană, gradul de implementare rămâne a fi incert, în lipsa instrumentarului de monitorizare și
raportare a eforturilor de conformare ale regiunii.
Tendințe recente
Evoluția comerțului extern în T1-T3:17 indică asupra unei revigorări a acestuia după diminuările dramatice înregistrate pe
parcursul ultimilor ani. Astfel, în T1-T3:17 valoarea exporturilor a fost superioară anului precedent cu 15,3% și a totalizat 1652 mil
USD (deși valoarea rămâne inferioară cifrei atestate în anul 2014 de 1737 mil USD). În același timp, importurile în T1-T3:17 au
constituit 3439 mil USD, ceea ce este cu 18,8 % mai mult f-a-p. Totuși, tendințele date urmează a fi interpretate prin prisma bazei
de comparație destul de mici a ultimilor 2 ani (Figura 20).
Figura 20. Comerțul extern al Republicii Moldova, modificare f-a-p, %
Sursa: Calcule Expert-Grup în baza datelor BNS
Sub aspect geografic, principala destinație a exporturilor moldovenești rămâne a fi Uniunea Europeană, cu un total de 1332 mil
USD în T1-T3:17, înregistrând astfel maximul istoric, în creștere cu 16,6% f-a-p și cu o pondere de 64,6% în total exporturi (63,8%
în anul T1-T3:17). Cele mai importante majorări către această destinație s-au atestat în România (cu 15,6% mai mult f-a-p, urmare
a majorării exportului de cabluri și semințe de floarea soarelui și rapiță), Germania (cu 20,6% mai mult f-a-p, pe motivul majorării
exportului de circuite electrice, aparate de iluminat și scaune), dar și Italia (cu 11,9% mai mult f-a-p, drept urmare a creșterii
exportului de grâu, articole textile și articole de ambalare din plastic). În același timp, au fost înregistrate diminuări către Olanda
(cu 13,5% mai puțin f-a-p, drept urmare a diminuării exportului de sucuri de fructe și mobilier) și Franța (cu 3,5% mai puțin f-a-p din
cauza reducerii exportului de porumb și reziduuri rezultate din extracția uleiurilor). Trebuie de menționat că, pentru unele grupe de
40
mărfuri dinamica negativă a fost determinată de reducerea potențialului de export urmare recoltei mici din anul precedent, în timp
ce pentru altele, de redistribuirea către destinații de export mai atractive.
Utilizarea contingentelor tarifare la export în UE prezintă un tablou pozitiv. Din rândul produselor care sunt supuse scutirii anuale
de taxe vamale, în T1-T3:17 au fost exportate 2 categorii: contingentul pentru struguri de masă a fost utilizat în proporție de 51%,
iar pentru prune în proporție de 74% din contingentul alocat (deși perioada de recoltare a fost la început). La fel ca și în anii
precedenți, rămâne a fi complet neutilizat contingentul tarifar pentru mere. În același timp, produsele care fac obiectul unui
mecanism împotriva eludării28, eligibile de a fi exportate (adică cu excepția produselor de origine animală), au avut o dinamică
impresionantă. Astfel, în anul T1:T3:17 contingentele la export de grâu și cereale procesate (mai exact alcool etilic) au fost depășite
de aproape 5 ori, iar cel de orz epuizat în întregime. În timp ce valorificarea celorlalte categorii de produse a variat de la 25% pentru
porumb zaharat și zahăr prelucrat, până la 72% și 85% pentru porumb și zahăr respectiv. De altfel, rezultatele date indică asupra
unui potențial mai mare a producătorilor naționali, ce necesită a fi luat în considerare în procesul de renegociere a contingentelor
menționate.
Exporturile către CSI au înregistrat o evoluție pozitivă urmare reluării parțiale a exporturilor către Federația Rusă. În T1-T3:17,
țările CSI au fost prezente în exporturile țării cu o pondere de 20,4% (în T1-T3:17 – 21,0%), ce corespunde unei valori de 336 mil
USD sau cu 11,8% mai mult f-a-p. Cele mai importante majorări către această destinație s-au atestat către Federația Rusă (+8,8%
f-a-p) urmare a creșterii exportului de produse farmaceutice (care de fapt sunt reexporturi), dar și de mere odată cu eliminarea
parțială a restricțiilor comerciale. Totodată, în contextul aplanării conflictului armat din estul Ucrainei, exporturile către această
destinație au crescut cu circa 35% f-a-p, printre principale produse care au înregistrat majorări se numără produsele farmaceutice,
uleiul de floarea soarelui și piatra de var pentru furnale. În același timp, exporturile spre Belarus au înregistrat o majorare de circa
5,6% f-a-p urmare a majorării exportului de porumb și mobilier, iar spre Kazahstan acestea s-au majorat cu 31,8% f-a-p urmare a
creșterii exporturilor de vin și lapte.
Poate fi observată o ușoară diversificare a exporturilor în direcția celorlalte țări ale lumii. În T1-T3:17, către alte țări ale lumii
(altele decât UE și CSI) au fost înregistrate exporturi în valoare de circa 249 mil USD, o creștere de 14,5% f-a-p, deținând astfel o
pondere de 15,1% (în T1-T3:17 – 15,2%). Această creștere spectaculoasă a fost posibilă grație majorării cu 45,8% a exporturilor
către Turcia f-a-p, drept urmare a creșterii exporturilor de semințe de floarea soarelui și porumb.
Figura 21. Gradul de influenta a exporturilor în termeni valorici în T1-T3:17, p.p.
Mecanism care prevede contingentarea exporturilor, însă cu posibilitatea depășirii nivelelor maxime în cazul argumentării majorării exporturilor (cum
28
ar fi recoltă mai bună sau majorarea potențialului de producere a agenților economici autohtoni).
41
Exportul de produse ale regnului vegetal a înregistrat creșteri datorită livrărilor de semințe oleaginoase, fructe și cereale. Astfel,
în T1-T3:17 exportul de produse ale regnului vegetal a înregistrat o majorare de 19,1%, sau cu 66 mil USD mai mult f-a-p (avans
datorat în exclusivitate semințelor oleaginoase, cerealelor, dar și fructelor). De cealaltă parte, un impact direct al avansului în
materie de export de semințe de floarea soarelui a fost diminuarea înregistrată în ultimii ani a exportului de grăsimi vegetale (mai
exact, ulei de floarea soarelui). În ceea ce privește exportul de fructe, acesta a evoluat pozitiv grație eliminării parțiale a restricțiilor
comerciale de către Federația Rusă, cu toate acestea trebuie de menționat baza de comparație foarte joasă a anului 2016 (fiind
înregistrate diminuări drastice dictate de condițiile climaterice nefavorabile, dar și de restricțiile comerciale în Federația Rusă).
(Figura 21).
Evoluția exporturilor în expresie cantitativă a fost mult mai impresionantă decât în termeni valorici. În T1-T3:17, exporturile au
înregistrat per ansamblu un rezultat ”modest” (deși de +15,3% f-a-p), privit din perspectiva unei baze de comparare destul de mici
a anului 2016. Cu toate acestea, sub aspect cantitativ comerțul exterior denotă un tablou mai diferit decât cel consemnat în termeni
valorici (mai cu seamă în USD). Astfel, au fost înregistrate creșteri cantitative pentru principalele grupe de mărfuri exportate în
pofida diminuării prețului unitar în special în T1:17, ca urmare a scăderii prețurilor internaționale pentru acestea (Figura 22).
Figura 22. Indicele valorii unitare și indicele volumului fizic la mărfurile

exportate, modificare f-a-p, %
Evoluția importurilor din UE a fost determinată de necesitățile industriei naționale, dar și de dinamizarea consumului intern.
Principala sursă a importurilor rămâne a fi Uniunea Europeană cu un total de 1714 mil. USD în T1-T3:17, fiind cu 19,4% mai mult f-
a-p și deținând o cotă de 49,8% în total importuri (49,6% în T1-T3:17). Cele mai importante majorări s-au atestat din România (cu
25,1% mai mult f-a-p, urmare a creșterii importului de uleiuri din petrol), Germania (cu 21,2% mai mult f-a-p, drept urmare a creșterii
importului de sârmă din cupru, țesături și autoturisme) şi Italia (cu 16,9% mai mult din cauza majorării importului de medicamente
și a plăcilor din ceramică). Totodată, s-au atestat diminuări din Marea Britanie (cu 9,6% mai puțin f-a-p, urmare a diminuării
importului de autoturisme și produse farmaceutice), Lituania (cu 22,4% mai puțin f-a-p, urmare a diminuării importului de materiale
plastice și aparate pentru condiționarea aerului) și Portugalia (cu 3,0% mai mult f-a-p, urmare a diminuării importului de fire și
cabluri).
Majorarea importurilor din CSI a fost determinată de atribuirea Ucrainei noului contract de livrarea a energiei electrice. În T1-
T3:17, țările CSI au fost prezente în importurile Moldovei cu o pondere de 24,7% (în T1-T3:17 – 25,2%), ce corespunde unei valori
de 851 mil USD (din care circa 30% reprezintă produsele minerale), fiind în creștere cu 16,7% f-a-p. S-au atestat majorări din Ucraina
(cu 34,3% mai mult f-a-p, urmare a majorării importului de energie electrică), Federația Rusă (cu 3,8% mai mult f-a-p, urmare a
majorării importului de uleiuri din petrol, combustibililor solizi și a îngrășămintelor) și Belarus (cu 15,5% mai mult f-a-p, urmare a
42
majorării importului de zahăr și lemn). Totodată, cele mai importante diminuări din această destinație s-au atestat din Kazahstan
(-47,8% f-a-p) din cauza reducerii importului de gaz de sondă.
Figura 23. Gradul de influență a importurilor în termeni valorici în T1-T3:17, p.p.
Scumpirea combustibililor și schimbarea sursei de energie electrică a influențat pozitiv dinamica importurilor. În T1-T3:17, cea
mai pozitivă influență asupra importurilor au avut-o produsele minerale, care au înregistrat o majorare de circa 26%, înregistrând
528 mil USD, ceea ce este cu 109 mil USD mai mult f-a-p (Figura 23). Evoluția dată fiind datorată pe de o parte de scumpirea
prețurilor de achiziție pentru combustibili cu circa 22% (deși în termeni cantitativi creșterile au fost mult mai mici), dar și de
schimbarea sursei de energie electrică datorită noului contract de livrare a acesteia din Ucraina (anterior aceasta era livrată din
regiunea transnistreană și nu era reflectată în statistica comercială a țării).
Importul aparatelor telefonice, dar și a firelor și circuitelor pentru industriile orientate spre export au înregistrat majorări esențiale.
Astfel, în perioada de referință importul echipamentelor electrice a înregistrat o majorare de circa 22,6%, înregistrând 553 mil USD,
sau cu 102 mil USD mai mult f-a-p. Dinamica dată a fost rezultatul revenirii importurilor de aparate telefonice odată cu restabilirea
cererii pentru acestea pe piața internă, dar și de necesitățile industriei naționale specializate în asamblarea circuitelor electrice.
Reluarea reexporturilor de produse farmaceutice către țările CSI s-a reflectat asupra importurilor Republicii Moldova. Astfel,
evoluția pozitivă a importurilor de produse ale industriei chimice în T1-T3:17 s-a datorat în cea mai mare parte majorării importurilor
de produse farmaceutice (+34% f-a-p), și ulteriorul reexport în direcția țărilor CSI, fenomen care în ultimii ani se atenuase.
43
Figura 24. Indicele valorii unitare și indicele volumului fizic la mărfurile

importate, modificare f-a-p, %
Deși indicele valorii unitare nu a suferit mari modificări în T1-T3:17, evoluția cantitativă a acestora denotă creșteri în perioada de
referință, pentru principalele grupe de mărfuri, în special pentru produsele minerale (Figura 24).
 Până la finele anului 2017, exporturile totale de mărfuri și servicii urmează să crească cu circa 10,8% exprimate în MDL
și în termeni reali. În același timp, importurile anticipăm să crească cu 10,3%.
 Reforma administrației publice a periclitat și mai mult implementarea angajamentelor asumate în cadrul ZLSAC, iar
nefortificarea capacităților instituționale va menține în continuare riscul implementării defectuoase a angajamentelor în
contextul Acordului de Asociere.
 Reieșind din faptul că valorificarea ZLSAC este incompletă (rezultatele fiind încă modeste), neincluderea Republicii
Moldova în grupul țărilor terțe care au dreptul de a exporta produse de origine animalieră pe piața UE va alimenta
speculații multiple ce vor viza oportunitatea economică a acestui acord.
 Ținând cont de epuizarea timpurie a contingentelor tarifare la export în UE pentru anumite produse, se impune
renegocierea în regim de urgență a cantităților alocate în sensul majorării acestora, având în vedere noile realități
economice.
 Odată cu extinderea regimului comercial preferențial ZLSAC în regiunea transnistreană și în lipsa unui mecanism fiabil
de monitorizare a implementării acordului, rămâne incertă garantarea partenerilor europeni privind corectitudinea
implementării angajamentelor asumate în cadrul acestui acord pe întreg teritoriul țării.
 În contextul eliminării selective a restricțiilor comerciale la import utilizate de Federația Rusă în raport cu produsele din
Republica Moldova, excluderea în totalitate a acestora și avansarea la relații comerciale bazate pe norme internaționale
va rămâne una din prioritățile autorităților de profil.
 Menținerea restricțiilor comerciale impuse de Federația Rusă la importul produselor din UE (în special pentru cele direct
concurente cu produsele moldovenești), va expune în continuare producătorii naționali unor presiuni suplimentare pe
piețele din UE suprasaturate cu produse similare.
 Deși Republica Moldova este parte a Convenției PEM cu privire la regulile de origine, aceasta nu poate beneficia de
cumulul diagonal al originii, iar tergiversarea procesului va limita valorificarea plenară a oportunităților ZLSAC, precum
și a Acordului de comerț liber cu Turcia.
44
 În contextul intențiilor autorităților de a purta negocieri comerciale asupra unor noi acorduri de liber schimb (cum ar fi
China, Egipt, etc.), provocarea majoră derivă din argumentarea economică a acestora și cuantificarea obiectivă a
impactului asupra economiei naționale.
45
Despre Expert-Grup
CINE SUNTEM
Expert-Grup este o organizaţie neguvernamentală și non-profit specializată în cercetări economice și de politici publice.
Expert-Grup nu reprezintă interese economice, corporative sau politice. Fiind o organizaţie independentă, Expert-Grup este
o reflecţie a idealurilor împărtăşite de tinerii intelectuali moldoveni care au creat instituţia cu scopul de a contribui la
dezvoltarea Moldovei. Alături de alte tipuri de organizaţii din societatea civilă moldovenească, Expert-Grup se poziționează
ca un centru analitic neutru din punct de vedere politic și ideologic.
ACTIVITĂŢILE NOASTRE
Activităţile noastre de bază sunt analiza și previziunile economice, cercetările și consultanța în domeniul politicilor publice.
În acest vast areal de cercetare, noi oferim o gamă diversificată de produse și servicii analitice, de asistență tehnică și
consultanță, ajutându-i pe beneficiarii noştri să ia decizii care să susţină traiectoria de dezvoltare durabilă și inclusivă a
Moldovei. Competența noastră esenţială constă în aptitudinea de a oferi servicii de cercetare, asistență și consultanță
profesionistă, obiectivă și de înaltă calitate în următoarele domenii:
 Analize și previziuni macroeconomice;

 Economie politică;
 Finanţe publice;
 Dezvoltarea umană și eradicarea sărăciei;
 Guvernanță
 Reforma administrației publice
 Piaţa muncii și comportamentul consumatorilor;
 Comerţul extern;
 Pieţele financiare;
 Economia integrării europene;
 Analiza economică la nivel de sector;
 Dezvoltarea economică regională și locală;
 Energia și economia mediului.
PARTENERI ȘI DONATORI
În perioada anilor 2006–2016, Expert-Grup a implementat peste 100 de proiecte de cercetare, advocacy, consultanță și
asistență tehnică în diferite domenii menționate mai sus. Mai mult de 100 experţi afiliați și neafiliați instituţiei, atât din
Moldova, cât și din alte ţări, au fost implicaţi în aceste proiecte. Am lucrat cu asemenea instituții internaționale ca Banca
Mondială, PNUD Moldova, UNICEF, Comisia Europeană, Agenţia Elveţiană pentru Cooperare Internaţională, Departamentul
Marii Britanii pentru Dezvoltare Internaţională, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Consiliul Europei,
Fundaţia Soros-Moldova, Fundaţia Est-Europeană, Fundaţia Konrad Adenauer, Balkan Trust for Democracy, Black Sea
Trust, Fundaţia Friedrich Ebert, Fundaţia pentru o Societate Deschisă. Începând cu anul 2008 Expert-Grup este membru al
Asociaţiei de Politici pentru o Societate Deschisă – o reţea internaţională ce întruneşte 56 de centre analitice din ţări din
toată Europa. Suplimentar, Expert-Grup face parte din multiple grupuri de lucru guvernamentale și parlamentare în
domeniile de specialitate.
46

MEGA 17 Romana

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEGA 17 Romana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Creșterii Economice din Moldova, T4-2017

Notă de limitare a responsabilității

Despre publicația MEGA

Lista de figuri .............................................................................................................................................. 4

Lista de tabele ............................................................................................................................................. 4

Mesajele-cheie ale acestei ediții .................................................................................................................... 6

Prognoze pentru 2017-2018 .......................................................................................................................... 9

Sumar executiv .......................................................................................................................................... 10

Capitolul 1. Oferta internă ........................................................................................................................... 13

Tendințe recente ......................................................................................................................................................... 13

Provocări și prognoze ................................................................................................................................................. 15

Capitolul 2. Cererea agregată....................................................................................................................... 17

Tendințe recente ......................................................................................................................................................... 17

Provocări și prognoze ................................................................................................................................................. 20

Capitolul 3. Finanțele publice ...................................................................................................................... 21

Tendințe recente ......................................................................................................................................................... 21

Provocări și prognoze ................................................................................................................................................. 24

Capitolul 4. Piața muncii ............................................................................................................................. 26

Tendințe recente ......................................................................................................................................................... 26

Provocări și prognoze ................................................................................................................................................. 28

Capitolul 5. Prețuri și politica monetară ........................................................................................................ 30

Tendințe recente ......................................................................................................................................................... 30

Prognoze și provocări ................................................................................................................................................. 33

Capitolul 6. Sectorul bancar ........................................................................................................................ 34

Tendințe recente ......................................................................................................................................................... 34

Provocări și prognoze ................................................................................................................................................. 38

Capitolul 7. Comerțul exterior ...................................................................................................................... 40

Tendințe recente ......................................................................................................................................................... 40

Provocări și prognoze ................................................................................................................................................. 44

Despre Expert-Grup .................................................................................................................................... 46

Mesajele-cheie ale acestei ediții

 în domeniul comerțului extern, este necesară dinamizarea reformelor ce țin de implementarea

Prognoze pentru 2017-2018

Tabelul 1. Prognoza principalilor indicatori economici

Capitolul 1. Oferta internă

Figura 1. Contribuția sectoarelor la variația PIB-ului, %

Notă: SIFIM – servicii de intermediere financiară indirect măsurate;

Figura 2. Evoluția sectorului agricol, creștere f-a-p, %

Sursa: calculele în baza datelor BNS

Figura 3. Dinamica industriei, creștere f-a-p, %

Sursa: calculele în baza datelor BNS

Capitolul 2. Cererea agregată

Figura 4. Deviația PIB-ului, %

Sursa: BNS, calculele EG

Figura 5. Contribuția componentelor de utilizări la formarea PIB,%

Notă: AP – administrație publică; IFSP instituții fără scop lucrativ în serviciul

Figura 6. Evoluția salariului și a remiterilor exprimate în MDL,

Sursa: BNS, BNM, calcule EG

Figura 7. Evoluția investițiilor, creștere f-a-p, %

Sursa: BNS, calcule EG

Capitolul 3. Finanțele publice

Tabelul 2. Principalii indicatori a BPN și propunerile de modificare în 2017 (mil. MDL)

Tabelul 3. Principalii indicatori a BPN și componentele acestuia la 31.10.2017 (mil. MDL)

Capitolul 4. Piața muncii

Capitolul 5. Prețuri și politica monetară

Sursa: BNS, FMI, BNM, calculele EG

Creșterea depozitelor în tandem cu un proces de creditare „convalescent” contribuie la menținerea excesului de

Figura 13. Evoluția soldului depozitelor, creștere f-a-p, %

Sursa: BNM, calculele EG

Figura 15. Intervențiile BNM pe piața valutară și activele oficiale de rezervă

Sursa: BNM, calculele EG

Capitolul 6. Sectorul bancar

20 Legea nr. 220 privind activitatea băncilor

Figura 16. Dinamica activelor bancare, mlrd. MDL