Sarbatorile de vara- luna Iunie

Cele noua Joi

Cele noua Joi

Una dintre sarbatorile cele mai respectate in cursul lunii Iunie in tara noastra sunt ,,Cele
Joi” , ,,Joile grele” sau “Joile Pazite”. Acestea fac parte din ,,Cele noua joi” ale Cincezicimii
luminate care se afla intre Pasti si Rusalii (Duminica Mare) si sunt cele din ultimele doua
saptamani pomenite. Ele sunt considerate cele mai aspre din tot ansamblul si sunt mai
proeminente in zonele de camp, unde oamenii se ocupa predominant cu agricultura.Asemeni
tuturor zilelor de Joi din intervalul pomenit, ele interzic oamenilor munca, si mai ales munca la
camp (arat, prasit) deoarece se considera ca acea truda peste vara va fi batuta de ,,piatra”
(grindina) sau ca va fi trimis foc (ex: trasnet,tunetetc) ori innecuri in holde, case etc . Ba mai
mult, acestea doua se extind asupra intregii saptamani si nu ingaduiesc oamenilor sa caute dupa
“buruieni de leac” (salcie, matraguna, fumuri, argintviu) ori “descantece” nici chiar pentru cei
bolnavi pentru a nu tulbura Duhurile rele. Totodata, nu se permite nici inceperea descantecelor
care dureaza pana la 13 saptamani in perioada celor 9 Joi( ex:varatul in piepteni si stingerea
frigarilor) . Oamenii din diferite parti ale tarii au perspective si obiceiuri traditionale diverse
asupra sarbatorii. Astfel, in judetul Tecuciu, de teama, oamenii nu cheama nici preoti in casa.In
Bucovina se considera ca Diavolii fac,,piatra” (grindina) batand-o cu ciocanele ca sa n-aiba
oamenii paine, putere pe care aceste Duhurirele o au doar daca Joile sunt nesocotite prin munca
(pe camp, in casa, pe langa casa). Tot in Bucovina, Mihalcea de frica grindinii femeile nu spala
si nu bat rufe, nu deapana, nu urzesc , nu zolesc etc. In partea Olteniei de Jos nu se tese/ toarce/
pune vartelnita din aceleasi motive si de asemenea nu se spala camasa sa nu li se “oparasca
graul”. Joia a8-a ,numita Bulcile sau Bulcii in Bucovina, este prilej pentru suceveni de a scoate
moastele Sf. Ioan cel Nou si a face agheasma. In zona Moldovei de Jos este numita “Buciumul
Rusaliilor” (deoarece e vorba de urmatoarea Joi dupa Rusalii si anunta incununarea si terminarea
ispravilor sale) iar specific pentru aceste meleaguri e faptul ca se considera ca oamenii ce
muncesc vor suferi tulburari, vor fi schiloditi/ pociti. Joia a9-a, fiind si cea mai de temut, este
numita in Moldova ,,Joia manioasa” iar in Oltenia (jud. Muscel) ,,Joia Verde”. Cu prilejul ei
oamenii se aduna la slujbe la biserica.In Bucovina, jud.Botosani denumirile de “Paza Bulciului
cel mare” Sau”Ziua cand fierbe piatra” vin din legenda imparatului Joian care le-a cerut
slujitorilor sai ca in ziua mortii sale acestia sa sarbatoreasca si nu sa munceasca deoarece truda
lor va fi in zadar (ziua cand piatra va fierbe mai tare, nourii vor fremata mai mult. De asemena,
exista un antagonism intre pagani care considera lumina zilei “Sf. Joi” si crestini pentru care
aceasta e “Sf. Duminica”(identificata in cantece sfinte cu Maica Precista). Acestea doua sunt
personificate in doua babe vecine in mijlocul cerului, cea dintai fiind rea, razbunatoare,
manioasa, nascatoare de arsita si ajutatoare de balauri iar cea de a doua reprezentand puterea
binefacatoare a soarelui si lumina. ).Astfel, crestinismul a oferit o perspectiva metaforica
asupracelor 9 joi, ele fiind cea mai adecvata infatisare a Sfintei Joi.

Mosii de Vara

Conform traditiei crestine Sambata este ziua mortilor. Aceasta idee se trage din biblie
care ne spune ca Mantuitorul Hristos a fost ucis Vineri , a stat mort toata ziua urmatoare si a
inviat duminica. Mitologia considera ca mortii sunt dusi in imparatia Sf. Sambete (atibuita
noptii) de catre Sf. Vineri (atribuita amurgului). Astfel, drumul catre cei raposati va fi prin
imperiul Sf. Sambete, zi in care ne putem apropia de morti dand de pomana pentru sufletele lor.
Atuncicand un lucru nu se poate da de pomana, el se arunca pe apa (apa Sambetei) care il va
duce la locul cuvenit ( cazul obiectelor sfinte vechi). Prin urmare, din toate Sambetele si toti
mosii cel mai potrivit moment pentru facerea pomenilor si pomenirilor este cu ocazia “Mosilor
de Vara”. Numita si “Mosii cei Mari”, Mosii rusaliilor” etc, aceasta este o alta sarbatoare foarte
importanta in Romania cu diferite nuantari in functie de zona. In Moldova femeile cumpara
diferite vase in care pun apa (cu o moneda pe fundul cofei- plata apei dobandita prin munca
altuia), vin si bucate. Marginile ulcelelor si strachinilor sunt impodobite cu flori, fructe, colaci
etc. iar lor li se alatura paine facuta de casa. Toate acestea se numesc mosi si se duc de catre
gospodine pentru a fi date de pomana la neamuri vecini etc. iar ele la randul lor primesc mosi de
la acestia. Daca o gospodina n reuseste sa imparta toti mosii in ziua de Sambata ramane sa
mearga urmatoarele doua zile pe la case mai indepartate. In Tara-Romaneasca, Sambata mosilor
este si ziua in care femeile plang la morminte deoarece se crede ca pacatosii sunt trimisi din nou
in munca iadului. In anumite parti din Bucovina se considera ca ne e bine sa se manance pana nu
se da de pomana. In comuna Bosanci, jud.Suceava mosii incep de Sambata dimineata si tin pana
dupa Rusalii, Luni dimineata .Ele constau in dierite ulcele noi umplute cu lapte dulce si tocmagi
sau apa, cani, sticle umplute cu vin, apa, must si bere, strachini cu zeama de tocmagi, lapte cu
tocmagi si placinte. La fiecare din ele se da si o lumanare de ceara iar la pomana se pot adauga
chiar miei. In Pojorata e datina ca nasii sa trimita finilor (de botez mai ales) si cate o juninca.

Duminica Mare

Aceasta zi incheie sirul marilor sarbatori domnesti. Ea reprezinta ziua Maicii Domnuluii
nostru Iisus Hristos si foarte multe din datinile sale coincid cu cele ale sarbatorilor anterior
discutate. Specific ei este faptul ca de Sambata seara flacaii se duc si taie nuiele frumoase de tei
din paduri si vii. Cei saraci isi umplu carul cu aceste crengi pentru ale vinde celor care nu au vii
sau paduri in preajma. Ramurelele mici se pun la icoane si la corzile caselor si la icoane. Ele se
duc si la biserica. O alta caracteristica importanta a sarbatorii este pomennirea mortilor la
biserica unde gospodinele duc bucate spre a fi sfintite.. In Bucovina mai este obiceiul de a unge
ferestrele cu usturoi si leustean in seara precedenta pentru a feri gospodariile de duhurile rele. De
la Duminica mare este voie sa se doarma afara si in ziua de sarbatoare urmata de inca 3 zile este
interzis sa se rupa buruieni,flori.. In Transilvania se fac cununi de flori ce se aseaza pe casa. In
Tara Romaneasca joaca Calusarii care sunt detaliati mai jos.

Sărbătoarea Rusaliilor

Poporul român considera zânele,ca fiind purtătoare de duhuri rele presupunând ca au puteri
magice și că ele pot face pe cineva olog,surd sau orb,puterea lor fiind mai mare de Rusalii.
Zânele portă numele de Rusalii și Iele.

Sărbătoarea Rusaliilor-Rusaliile

Sunt considerate babe hidoase purtând tot felul de unelte tăiase pentru a-i pedepsi pe cei care
muncesc în aceste zile.Legenda spune că sunt 3 fecioare în ciuda trecerii timpului datorită
faptului că au băut din apa vie.Se zice că în trecut ele apăreau cântand și jucând la răscruce de
drumuri. În zilele noastre fecioarele nu mai apar deoarece lumea s-a făcut prea rea.

Dumnezeul a lăsat oamenilor 4 buruieni ocrotitoare ce se împotrivesc Rusaliilor printre care și

leușteanul.În zilele de Rusalii femeile fac mălaie si le dau de pomană.

Sărbătoarea Rusaliilor-Ielele

Sunt spirite femeiești făcatoare de rele care se numesc Rusalii.În alte opinii sunt 3 surori care
petrec noapte sub streșina casei,care le fac rele celor care întarzie noaptea.Ele mai stau și
împrejurul fântânilor.În jud.Buzău sunt 3 femei nevăzute care joacă noaptea pe câmpuri. La
Avela(Epir) se crede ca sunt zâne la treili fântani.Se mai crede ca zânele apar la chiatra
gioie(joie).
Sărbătoarea Rusaliilor-Paza zilei

Ziua Rusaliilor se mai numește în Moldova-Sărbatoarea Sfintei Treimi (sau Troița) care cade
luni și marți la 50 de zile după Paști.În alte părți ale Moldovei se sărbătorește și miercuri.În
Ardeal ele încep de duminică în aceste zile nu se lucrează nimic căci cei care muncesc
orbesc,ologesc sau muncesc.În Țara Românească ele pot înnebuni pe cel care muncește.Oamenii
nu trebuie sa se certe iar copii trebuie ținuți în case pentru a nu se schimonosi și să rămâna
așa.Ele mai pot aduce boli(ex.bube).Pentru a evita aceste lucruri oamenii trebuie să poarte pelin
la brâu.

Se mai consideră că usturoiul are putere împotriva Rusaliilor.În Oltenia romanii au grija ca în
acestă zi sa iși înconjoare casele cu tei iar în Boureni cu crengi de plop si stejar.În Tara
Romanească se obisnuieste ca gospodinele sa scoata hainele afara la aer si in acelasi scop ele pun
intre zestrea din casa foi de nuc luate de la biserica in acea zi.Acolo unde sarbatoarea tine 3 zile
este datina ca oamenii sa se spele miercuri cu apa de la Buna Vestire ca sa se fereasca ''Iele si
Milostive'' .Rusaliile sunt ultimele zile in care gospodina mai poate face pasca si primele in care
ea poate culege buruieni de leac.Exista vraji si descantece pe care femeile le au la indemana
pentru a-i scapa pe cei primejduiti de Rusalii.

Sarbatoarea Rusaliilor-Calusarii

Dimitirie Cantemir vorbeste in ''Descrierea Moldovei'' despre calusari si datinile care se leaga de
ei.El spune ca acestia se aduna o data pe an si se imbraca in vesminte asemanatoare cu cele
femeiesti,poarta cununa din foi de pelin , vorbesc cu glas subtire si isi acopera fata cu o panza
alba ca sa nu fie recunoscuti.Conducatorul lor se numeste starit iar al doilea e primicerul care il
intreaba pe starit ce vrea sa joace si le spune celorlalti jucatori pe ascuns ca sa nu auda poporul
numele inainte de a-l vedea.Calusarii joaca de la Inaltare pana la Rusalii plimbandu-se prin toate
satele si orasele.Daca intalnesc alta ceata de calusari ei trebuie sa se bata iar cei invinsi raman
supusi 9 ani celor victoriosi.Calusarii din partile Banatului sunt descrisi de S.Liuba.Ei au 12
jocuri cu 21 de figuri, 3 jocuri fiind pentru femeile bolnave de dorul jocului.Acestea
sunt:Sbatuta,Sarita,Ciocana.Restul jocurilor au nume precum:Ursul(Voievodul joaca nu o femeie
care crede ca il va intrece),Cioara(se joaca numai de ceius si seamana cu saritul cioarelor pe
camp).Jocul caluseilor in Transilvania consta in 12 figuri cu aceiasi melodie la toate figurile:are
3-4 reprize in tact de 2\4 in tempo moderat pentru primele figuri si repede pentru celelalte 6.Prin
alte parti ale Transilvaniei melodia este uniforma pentru toate figurile.

Imbracamintea calusarilor se compune din:camasa buna,itari,palarie cu panglici multe,se incing

cu cate 5-6 perechi de bete(date de fetele din sat ca sa le aduca sanatate),cu ciucuri si cu
margele.In picioare au opinci cu clopotei infundati si pinteni de fier.Peste ciorapi sunt infasurati
cu bete si panglice pana peste ghenunchi.La brau fiecare are 3 capatini de usturoi verde.

Calusarii au diferite strategii iar toate incep cu acestia asezati roata,apoi incepe cantecul
lautarilor urmat de strigatele de indemnare ale vatafului.In tot acest timp mutul nu joaca ci umbla
cu sabia in mana iar la final el se alatura calusarilor facand impreuna fel de fel de secaturi.Mutul
se preface mort iar calusarii de aduna langa el sa il dibuie si sa il jeleasca apoi aducandu-l in
mijlocul horei.Pun peste el un servet mare care reprezinta pielea mutului pe care apoi o
jupoaie.Cand joaca intr-o curte stapanul casei pune bolovanul de sare in mijlocul horei si e bine
ca vitele sa il linga.

In Oltenia calusarii joaca toata saptamana Rusaliilor iar fiecare e imbracat diferit.Toate jocurile
lor se sfarsesc cu o hora de carev se prinde oricine.Calusarii au un steag pe care il poarta drept
caci toti vor muri daca el e aplecat. Inainte de joc steagul atinge fiecare calusar pe nas sa ii dea
putere. Noaptea steagul sta infipt in pamant fiind pazit de unul din calusari.

Rusitorii

Acesta e numele sambetei care cade la o saptamana de la Mosii de vara adica a sasea zi dupa
Duminica Mare respectiv a cincea dupa Rusalii.Ei mai pot cadea si Martea ce vine dupa prima
Duminica de la Duminica mare (Martea Rusitorilor).

In Banat in acesta zi oamenii trebuie sa se ingrijeasca de sufletul celor morti si tot aici este
obiceiul sa se faca slobozirea apelor(o fata din neamul celui curand decedat cara apa pe la casele
vecinilor).Ea se mai practica in jud.Olt si in satele din preajma Slatinei.

Sfintii Marunti

Timofteiu,Vartolomei,Onofreiu,Eliseiu si Iuda.Din Rusalii si pana la Sanzieni sunt zilele multor

sfinti care in Moldova se cinstesc sub denumirea de sfinti marunti si nu se serbeaza toti.
Sanzienili

Floarea Sanzienilor

In unele parti din Moldova se crede ca planta cu acest nume infloreste in noapte dinspre Sanzieni
adica de 23 spre 24 iunie.Daca infloreste mai tarziu se zice ca vremea este tarzie(referire la
semanaturi)iar daca sunt deja inflorite timpul deja e inaintat.Aceste plante isi regasesc numele in
multe cantece batranesti.

Sf.Ioan de vara

Ziua de 24 iunie reprezinta nasterea cinstitului,slavitului Prooc Ioan Botezatorului care este altul
fata de cel de la data de 7 ianuarie.El s-a nascut la inceputul sec.XIV in Asia Mica din parinti
crestini care i-au insuflat credinta.Acesta a umblat mai tarziu pentru a propovaduii dogma
crestina. In una din datile cand era plecat cu negustori pe o corabiea unui Franc. Cand au ajuns
in Cetatea-Alba.Francul l-a parat la capetenia orasului pe Ioan spunand ca acesta i-ar fi marturisit
ca vrea sa treaca de la crestinism la persianism. Eparhul l-a chemat in fata sa iar Ioan, manat de
adevarata credinta in Dumnezeu i-a spus acestuia ca toate auzite au fost minciuni. Eparhul
auzindu-si legea hulita, a poruncit sa se aduca toiege sa il bata pe Ioan, seara a fost inchis de
pagani iar a doua zi a fost scos iar la judecata pentru a-l chinui. El a dat dovada de stoicism si
credinta pana in ultimul moment. In final i-a fost taiat capul in mahalaua targului.Trupul i-a
ramas noaptea in drum iar un jidov a vazut lumina in preajma mortului si 3 preoti.El a luat arcul
si sageata sa traga incolo dar Dumnezeu s-a aratat si l-a oprit.Eparhul a auzit de cele intamplate
si a poruncit sa ingrope trupul in cimitirul crestinesc.Francul a vrut sa ii fure trupul dar SF.ioan s-
a aratat preotului crestin din cetate si acesta a alungat talharii si a pus trupul in binserica
crestineasca unde au ramas peste 70 de ani.Pe timpul lui Alexandru cel Bun moastele au fost
ridicate si asezate in Mitropolia Sucevei unde au ramas pana in ziua de astazi.De-a lungul
timpului Sf.Ioan si-a aratat puterea prin diferite minuni.

Cununa Sanzienilor

In zilele noastre se mai pastreaza anumite datitni in Moldova legate de aceasta traditie.In unele

sate fetele pleaca la camp si aduna tot felul de flori dar mai ales sanziene(galbene)si isi fac din
ele cununi si cingatori pe care seara le strang si le lasa la uscat pentru ca sunt bune ca leac

impotriva bolilor de neputinta si altele.

Culegerea buruienilor de leac

Vremea aceasta este cea a maturitatii pentru tot felul de ierburi si flori si de acea gospodinele

acum le aduna pe cele binefacatoare pentru sanatate.In Bucovina ele se duc la biserica si se

sfintesc.Sanziana e buna pentru roada gradinilor si a campului.In Oltenia zeama de sanziana e

buna impotriva frigurilor.Cele mai de seama plante care se culeg la aceasta sarbatoare sunt:

usturoiul(bun pentru foarte multe leacuri),cicoarea(dureri de spate),cimbrisorul,capul

Sf.Ioan\osul viu\trifoiul alb(imunitate),drobita,impuscata.