Cine intra in UE dupa ce pleaca britanicii?

Cristian Preda,

Unii mai cred ca am putea evita Brexit. Se amagesc. Britanicii vor pleca. Nu e clar in ce conditii. Vor fi mai
proaste decat si-au imaginat cei care au sustinut iesirea. Pur si simplu pentru ca nu ne permitem sa facem
cadouri Londrei. Ce se va petrece dupa aceea? Va mai pleca vreun stat-membru? Va mai intra cineva?

Sunt doua intrebari grele. La prima as raspunde ca e putin probabil sa mai vedem curand un divort. Nu exista in
vreuna dintre tarile UE combinatia care a facut posibil referendumul convocat de Cameron, adica un partid
guvernamental care sa-si joace realegerea pariind pe ramanerea in UE si o opinie publica ingaduitoare cu
propaganda mincinoasa care a sustinut ani de-a randul avantajele despartirii.
A doua intrebare cere mai multe nuante. In primul rand, as spune ca, dupa intrarea in UE a 13 noi state in
deceniul 2004-2013, nu exista vreun partid important din vreo tara membra care sa aiba in program extinderea.
Al doilea lucru care merita mentionat e ca, in acest moment, singurele tari interesate cu adevarat in aderare sunt
cele din Balcanii de Vest si, as zice, Georgia. Nici celelalte tari din Vecinatatea Estica, incluzand aici Moldova,
nici vreuna dintre cele care au refuzat in trecut - Elvetia, Norvegia, Islanda - nu au cu adevarat in plan sa-si
depuna candidatura. In al treilea rand, trebuie stiut ca, de curand, Comisia Europeana si-a imblanzit atitudinea
fata de extindere. Intr-adevar, dupa ce, in 2014, Jean-Claude Juncker a decretat ca, in timpul mandatului sau, nu
va exista vreun nou stat-membru, in ultimele luni atat el, cat si comisarul Johannes Hahn sau sefa diplomatiei
europene, Federica Mogherini, au inceput sa vorbeasca despre o noua largire a UE.

Noua Strategie pentru Balcanii de Vest, publicata saptamana trecuta si dezbatuta in plenul PE de la Strasbourg,
confirma ca exista un viitor in UE pentru toate cele sase tari.

Ce-i drept, au precizat ei, aceasta nu s-ar petrece nici in urmatorul mandat al institutiilor europene, ci cel mai
devreme in 2025. Afirmatia e riscanta, pentru ca viitoarea Comisie ar putea, desigur, revizui tinta. Intr-un sens
sau intr-altul. Deocamdata, Juncker & co. au sugerat ca Serbia si Muntenegru ar putea adera peste 7 ani. Ideea
de a mentiona doar aceste tari pare rezonabila: doar ele negociaza in acest moment. Pe de alta parte, cand
celelalte tari din Balcanii de Vest au auzit asta, au reactionat: si pe noi cui ne lasati?

Noua Strategie pentru Balcanii de Vest, publicata saptamana trecuta si dezbatuta in plenul PE de la Strasbourg,
confirma ca exista un viitor in UE pentru toate cele sase tari. Comisia il leaga insa, ca si in trecut, de reforme, de
statul de drept, de rezolvarea disputelor bilaterale, de sporirea conectivitatii in domeniul energiei si al
transporturilor. Nu va fi, deci, posibil ca Serbia sa intre in UE fara a fi rezolvat mai intai relatia cu Kosovo;
Bosnia si Hertegovina nu va adera inainte de a fi un stat pe deplin functional; albanezii vor sta pe tusa daca nu
opresc cultivarea canabisului si daca n-au un sistem de justitie independent de politicieni etc.

Presedintia bulgara a Consiliului UE a facut din Balcanii de Vest una dintre prioritatile sale. La Sofia se va tine,
in mai, un summit important pentru soarta celor sase tari. Care se asteapta ca si Austria, care asuma presedintia
in a doua parte a anului, si Romania - in primele sase luni din 2019 - sa confirme ca usa UE e deschisa.