Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, SOCIOLOGIE ŞI


ASISTENŢĂ SOCIALĂ
DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
SPECIALITATEA PSIHOPEDAGOGIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT

Raport- Conceptualizare caz în baza TCC


La disciplina:Teorii cognitiv-comportamentale

Verificat, lector universitar :Turchină Tatiana

Elaborat:Iagoveţ (Lisenco) Tatiana

Chişinău, 2017
I. Istoricul cazului

a) Date de identificare

Femeie Maria ., 57 de ani, căsătorită, are 3 copii (băiat -35ani , băiat -30 ani, fată 23
ani), muncitoare cu studii superioare , anjatată într-o instituţie de stat , dar e la virsta de
pensionare .

b) Acuze principale

Acuză stări de nelinişte şi deprimare. Tulburări ale somnului (în special somnolenţă
persistentă pe parcursul zilei )şi lipsa poftei de mîncare. Este foarte anxioasă ,neliştitită şi
nemulţumită de sine. Mă macină permanent ginduri triste , nu fac nimik , nu mă pot conecntra
şi nu mă mai bucură nimik.

c) Istoricul tulburării prezente

La 19 ani – decesul tatălui


La 30 ani- criza economică din ţară îi provoacă nelinişte mare.
La 32 ani- plecarea peste hotare, şi trecerea prin nişte clipe de frică şi stres puternic.
La 35 ani- se întoarce din Israel şi anxietatea creşte.
La 41 - 47ani – boli frecvente a rudelor apropiate

d) Istoricul personal şi social

Maria este căsătorită cu Ştefan de 37 de ani. Ambii sunt cu studii superioare în


domeniul economic. Au 3 copii, care deja nu mai locuiesc cu ei împreună.Debutul căsniciei
lor a fost unul fericit , însă dupa o perioadă de timp soţul şi-a schimbat comportamentul, fiind
agresiv verbal , şi deseori îşi lua soţia în derîdere. O perioadă Maria a fost plecată peste hotare,
însă cind a revenit comportamentul soţului nu s-a schimbat.
Maria provine dintr-o familie cu 6 copii, fiind cea mai mare, şi cu tatăl bolnav şi
apoi cu deces la vîrstă fragedă , ea şi cu soţul ei a înlocuit tatăl pentru ceilalţi fraţi mai mici.
Frustrarea ei este atunci cînd toţi(subalterii unde el este şef , persoanele care-l cunosc din oraş
, rudele) îi apreciază soţul ca un om ideal şi perfect , însă în realitate este altfel.
Un lucru care o nelinişteşte enorm este starea de sănătate a celor din jurul ei,
oameni dragi cu care a fost nevoită să petreacă mult timp în spital, veghindu-i.
Dar şi copii care fiind maturi deja , nu sunt puşi la cale, neavind casele lor, şi care în
permanenţă se ceartă de la apartamentul pe care l-a cumparat ea, şi in care trăiesc doi dintre
fraţi cu famiile lor, din acest motiv , ea în permanenţă se învinovăţeşte pentru situaţia creată.(E
vina mea că am stricat relaţia dintre ei, alte mame dau totul la copii.
e) Istoricul medical

Cefalee,migrene frecvente , dureri de spate(osteoporoz), dureri abdominale aparute


adesea între mese.

II. Formularea cazului

a) Scurtă descriere a problemei.

Pacienta îşi descrie problema ca fiind o depresie (ceea ce ea confirmat şi psihiatrul


care i-a precris tratamentul medicamentos). Aspectele cele mai deranjante ale stării de
sănătate sunt tulburările de somn, lipsa poftei de mîncare şi în general de a face ceva. De
asemenea , din spusele femeii, aceasta este frămîntată de gînduri sumbre privind viitorul
copiilor ei (dacă mor ce va fi cu ei, unde vor trăi, se vor certa permanent din cauza
apartamentului...etc.) O neliniştesc multe lucruri cu care nu ştie ce să faca, iar vina pe care şi-
o atribuie creşte pe zi ce trece, nu le poate spune nimik în faţă şi de ani de zile cu problema
nerzolvată, îi este frică să dicute cu ei, pe tema dată.
-Cînd a apărut problema ? Cînd am fost peste hotarele ţării, îngrijeam de o bătrînică ,
care nu-mi permitea să ies din casă , nu-mi permitea să ma băiesc mai mult de 3 min, şi îmi
punea în farfurie mai puţin de 2 ori ca la pisica ei.
- Care sunt simptomele pe care le simţiţi ? Sentimentul vinovăţiei, pesimism faţă de
viitor, frica de relaţiile dintre copii/ea şi soţ, sentimental de culpabilitate simţit acut atunci
cînd copii se ceartă din cauza apartamentului. Deasemenea femeia acuza tulburări de somn ,
lipsa poftei de mîncare (scăderi în greutate majore )şi lipsa poftei de a face ceva, nu mă mai
pot bucura de activităţile pe care le făceam înainte.

b) Factori precipitanţi ai problemei

1. Decesul tatălui pe cînd era studentă şi situaţia precară din familie.


2. Plecare peste hotarele ţării şi retrăirea multor momente neplăcute, depărtarea de
copii.
3. Apartamentul cumparat de ea , care nu poate fi împărţit între fraţi.
4. Copii care nu sunt puşi la cale (nu au casele lor.)
5. Un fecior plecat la departare de ea de 10 ani.
6. Conflicte în familie, şi lipsa aprecierii din parte soţului.
7. Decesul multor rude apropiate într-o periaodă scurtă.
8. Boli frecvente şi tragice a soţului şi mamei ei.
9. Vîrsta pesionării(frica, ce voi face după..)

c) Descrierea problemei în termeni comportamentali , cognitivi, afectivi,


fiziologici.
Modelul ABC al lui Ellis.
Evenimentul activator ; plecarea peste hotarele tarii din cauza nevoilor
financiare şi relaţia dificilă cu soţul (certuri frecvente)şi cu copii pe care nu-i pot asigura.
Cogniţiile toti işi bat joc de mine şi mă ia-u în deridere atit sotul cit şi străinii,
nu sunt o mamă bună, nu sunt apreciată .
Consecinţele
 Comportamentale : plecarea peste hotare, indiferenţă faţă de soţ.
 Afective : culpabilitate, tristeţe, irascibilitate
 Fiziologice: tulburări de somn, oboseală , lipsa poftei de mîncare
d) Variabile de context

În urma interviului clinic , am putut determina următoarele variabile de context care


contribuie la conturarea unui tablou disfuncţional al problemei :
Situaţionale- neliniştea creşte cînd vine discuţia de apartament şi cind se află în prezenţa
soţului.
Cognitive – afirmaţii şi reproşuri din partea copiilor.
Afective –sentimente de inulitate , neputinţă, tristeţe , ruşine , anxietate.
Interpersonale- certuri cu soţul şi cu copiii.
Fiziologice- neliniştea creşte în urma retrăielii, durerilor de cap.

e) Factori de menţinere

Stările de slăbiciune, tulburările de somn şi de alimentaţie asociate cu depresia sunt


motive de îngrijorare pentru toată familia.Starea de sănătate îl face pe soţ să se simte vinovat
de sănantatea ei (o trimite des la sanatoriu , pentru refacerea sănătaţii).Copii cred ca ea
exagerează , sunt ataşaţi de ea şi percep neliniştea ei , ca pe o dragoste maternă .

f) Comportamente de evitare

1. Ce lucruri aţi încetat să mai faceţi din cauza acestei probleme ? Femeia vorbeşte
cu o uşoară urmă de plăcere despre pasiunea sa pentru cusut , înainte de problemă permanent
se bucura de ceva hăinuţe noi . Nu are chef să facă nimik , chiar nici mîncare, nu mai face nimik
din ce făcea înainte înafara de faptul că se duce la serviciu.
2. Ce aţi face dacă nu ar fi problema, cu ce vaţi ocupa ?”M-aş duce iarăşi la vecine
cum o făceam înainte, aş începe să cos , în general aş înecta să stau atîta timp în casă, aş iesi pe
afară, pe la animale şi gradină, aş privi emisiuni interesante.”
3. Cum altfel ar fi viaţa dvs. Dacă nu ar fi problema ? “Aş avea o familie fericită ca
la toti din jur, m-ar iubi copii pentru ca le-am oferit ceva , ma-ş simţi mulţumită de mine şi
realizată în viaţa asta.”
4. Într-o lume ideală , unde problema dumnevoastră nu ar mai exista , ce anume aţi
face din ceea ce nu puteţi face acum? “Aş fi fericită ,şi mi-aş permite totul , mîncăruri alese ,
haineşi multe bunătăţuri alături de cei care mă iubesc pentru că le-am oferit totul.”

g) Resurse de adaptare şi control

Ce faceţi pentru a vă ajuta să va rezolvaţi problema ?


Pacienta menţionează că unul din lucrurile care ă fac să se simtă bine este cînd se duce
mai des la surorile ei, care o înţeleg bine şi o ajută să treacă peste perioadele dificile. A mers la
medic pentru a primi tratament contra depresiei.Şi a început a picta, pentru că a auzit de la
cineva că ajută.

h) Credinţe despre problemă

După administrarea tratamentului de medical psihiatru persoana şi-a revenit puţin din
starea care o avea, dar fiecare eşec o întoarce înapoi la zilele sumbre . Crede că e posibilă
revendicarea doar după rezolvarea tuturor conflictelor ce alimentează problema.

i) Angajare, motivaţie

Pacientei I s-a solicitat să aprecieze pe o scală de la 1 la 10 motivaţia sa pentru


vindecare (cît de mult îşi doreşte schimbarea ?). Ea apreciind motivaţia cu 7 puncte pe scala
de 10 puncte. Pacienta este dispusă să colaboreze şi să se implice în rezolvarea problemei.

j) Ipoteze de lucru

1. Eliberarea de complexele de inferioritate şi creşterea încrederii în sine.


2. Achiziţionarea unor deprinderi de comunicare interpersonală
3. Însusirea unor tehnici de management al stresului
4. Modificarea cogniţiilor disfunţionale
III. Planul terapeutic

a) Listarea problemelor
În cadrul interviului au fost identificate următoarele probleme:
1. Sentimentul de inferioritate.
2. Incapacitatea de a comunica eficient cu cei din jur şi de a-şi exprima ce
gîndeşte şi ce simte.
3. Depresie (lipsa poftei de mîncare, tulburări ale somnului , sentiment de
culpabilitate , petrece mult timp în pat, somnolenţă)

b) Scopuri terapeutice

1. Identificarea şi verificarea gîndurilor negative , modificarea


cogniţiilor disfuncţionale
2. Modificarea stilului de comunicare
3. Însusirea de pacientă unor tehnici de management al stresului

c) Proceduri şi tehnici de intervenţie

- Tehnicile de distragere (concentarea pe un obiect , conştientizarea


senzorială, exerciţii mentale, amintiri şi imagini plăcute, numărarea gîndurilor).
- Tehnica unui caz similar
- Restructurarea cognitivă
- Monitorizarea activităţilor
- Realizarea unor orare.
- Tehnica STOP
- Identificarea gînfurilor negative, erorilor logice.
- Tehnici de relaxare
- Jocul de rol