CATEGORII Trtji_gqIIr TAD mmHe

OPTIMA < ll20 sr <90

NORMALA 120-129 si/sau 80-84
I{ORMALA INALTA 130-139 si/sau 85-89
IITA GR.I (usoara) 140 - 159 si/sau 90-99
IITA GR.II (moderata) 160-179 si/sau 100-109
IITA GR.III (severa) >180 si/sau >1 10
IITA SISTOLICA IZOLAT A >140 si <90

Cind TAS si TAD se incadrsaza tn categcrrii diferite,se va aplica categoria cea mai inalta.
HTA sistolica izolata poate fi impartita si ea in gracle diferite(l,2,3), in concordanta cu valorile TAS in
gradele indicate, TAD avind valori < de 9t0rmmHg.
In functie de valorile TA, de tipul si numarul factorilor de risc prezenti, de afectarea organelor
tinta(cord,creier,rinichi), de prezenta diabetului zaharuI sau a altor conditii clinice asociate, s-a realizat
stratificarea riscului cardiovascular global, al bonavului cu HTA. Se utilizeaza astfel termenii de r.isc
cardio-vascular scazut, moderat, inalt sau foarte inalt, indicind un risc absolut de boala cardiovasculara
la 10 ani de <15Yo,I5-20yo,20-30% si >jiO%.

T,.'nsiunea arteriale (mmHg )

T:ACTORII DE RISC AI HTA

l.Factori demografici: virsta: boala este rar intilnita in copilarie,adolescenta si la persoanele

tinere.Valorile TA incep sa creasca dupa virsta de 30-40 de ani,atit pentru TAS cit si pentru TAD.
sexul: pina in jurul virstei de 50 de ani HTA este mai frecventa la barbati; o
data cu instalarea menopauzei,incidenta H'IA la femei creste reiative brusc.

rasa: HTA este mai frecventa,evolueaza mai sever si apare la virste tinere

la rasa neagra.

2.Factori dependenti de stilul de viata si rnediu: aportul de sodiu

abuzul de alcool
fumatul.abuzul de cafea
ob ezitatea. se d ent aris mul
3.Factori genetici.

NORME CARE TREBUIESC RESPECTATE IN MASURAREA TA

I.Conditii pentru pacienti:

A.Postura:
1. determinarea TA sa se faca dupa 5 minute de repaus,in decubit dorsal sau in pozitie sezinda

2. bratul sa fie la nivelul inimii.

3. la pacientii peste 65 de ani,diabetici sau aflati sub tratament antihipertensiv,TA se va masura si
in ortostatism, imediat sila2 minute de la schimbarea pozitiei.
B.Cilcurnstante:
L" fara consum de cafea in ora precedenta examinarii
2. faru fumat cu minim 15 minute anterior masru'atorii
3. fara consum de stimulente adrenergice exogene
4. cabinet rnedical incalzit,linistit
5. dialogul rnedicului cu pacientul sa fie calm sis a inspire incredere pentru a elimina efectul
de ,,bluza alba"

6. este preferabil monitorizarea TA timp de 24 ore in ambulator

II.Echipament:
A. grosimea mansetei tensiometrului sa fie 213 din lungimea bratului

B. manometrul sa fie calibrat la fiecare 6 luni

C pentru copii mici si foarte mici se prefera metoda Doppler.

III.Tehnica
A.Numar de determinari:
 1. la fiecare vizita se fac minimum 2 determinari,spatiate prin citeva minute
2. pentru diagnostic sint necesare 3 seturi de determinari la interval de cel putin 1 saptamina

3. initial se determina TA la ambele brate; daca TA difera se foloseste bratul cu TA cea mai

4. daca TA este mare,in special sub virsta de 30 de ani,se determina TA la unul din membrele-.
inferioare r1

B.Corectitudinea determinarii:
1. se umfla camera de pt'esiune repede pina la o presiune cu20 mmHg deasupra TAS
2. se desumfla camera de presiune cu cite 3 mmHg la fiecare secunda
3. valoarea TAD este identificata prin disparitia zgomotelor cardiace,exceptind copii unde se

foloseste diminuarea zgomotelor cardiaoe.

Misurarea tensiunii arteriale

Tensiunea arteriald se caractenizeazd. prin importante varialii spontane at6l pe parcursul
aceleiagi zile, cdt gi intre zile, luni gi anotimpuri. De aceea, diagnosticul de hiperlensiune trebuie
sd se bazeze pe rnultiple mdsurdtori qle tensiunii arteriale, in diferite situafii, de-a lungul unei
perioade de timp. Dacd tensiunea artefiald este doar ugor crescutd, trebuie efectuate mdsurdtori

repetate de-a lungul unor

perioade de cAteva luni, peutru a dehni tensiunear arteriald "obignuit6" a pacientului cAt

mai riguros posibil. Pe de altd parte, {acd pacientul prezintd o creqtere mai marcatd a tensiunii
arteriale, dovezi de afectare a r legatd de hiperlensiune sau un profrl de risc inalt sa,,r

foarte inalt, mdsurdtorile t'epetate tre{uie efectuate pe perioade mai scufte de timp (sdptdm6ni
satr zile). in general, diagnosticul ckr hilpertensiune trebuie sd sebazeze pe cel pulin2mdsurdtori

ale tensiunii arceriale pe consultafie gilpe minirnum 2 - 3 consultafii, deqi in cazurile extrem de
severe diagnosticul se poate bazape: orilr: efectuate intr-o sinsurd consultatie
Tensiunea arteriald, poate fi mdsuratfi de cdtre medic sau asistentd in cabinet sau in spital
(tensiunea arteriald de cabinet sau spit{l), de cdtle pacient sau o rudd la domiciliu, sau automat
pe o perioadd, de 24 ore.

Bazdndu-se pe recomanddrile ifice ale Societdlii Europene de Hipertensiune,aceste

proceduri pot fi sintetizate dupd cunr u'rmeazd'.

Misurarea TA in spital sau cehinet

TA poate fi m[suratd ou ajutorul unui sfigmomanometru cu mercur ale c[rui componente
(tuburi de cauciuc, valve, cantitate de mercur etc.) tlebuie pdstrate in condilii corespunzdtoare
de ftinclionare. Alte dispozitive non-invazive (dispozitive ascultatorii sau oscilometlice
semiautomate) pot fi de asemenea fblosite gi vor deveni din ce in ce mai importante datoritd
interzicerii progresive a utilizdrii medicale a mercurului. Totugi, aceste aparate ar trebui validate
in funclie de protocoale standardizate, iar acuratelea lor trebuie verificatd periodic prin
comparafie cu sfigmomanometrul cu mercur.

Mlsurarea TA in ambulator
Sunt disponibile c6teva dispozitive (majoritatea oscilometrice) pentru mdsurarea automatd a
tensiunii arleriale la pacienlii la care este pelmis un stil de via!6 aproape normal. Acestea
furnizeazd, informafii despre tensiunea arteriald,medie pe24 ore, ca qi despre valorile medii pe
perioade mai restlAnse, ca ziua, noaptea sau dimineala.

CAnd se mdsoard presiunea arteriald pe 24 ore trebuie acordat[ atenfie urmdtoarelor aspecte:
- utilizali nttmai dispozitive validate prin protocoale internafionale standardizate.
- utilizaJi mangete de dimensiurLi adecvate gi comparali valorile iniliale cu cele oblinute cu
ajutorul unui sfigmomanometru, pentru a verif,rca dacd diferentele nu sunt mai mari de +/- 5

mmHg.
- setali citirea automatd la intervale de maximum 30 minute pentru a obline un numdr adecvat
de valori gi asigurafi-vd cd aveli rlAt mai multe ore reprezentate, in eventualitatea c[ unele
iruegistrdri sunt respinse datorit[ artefactelor.
- dezumflarea autoinatd a echipiunentului ar trebui sd se realizeze cv o ratd de maximum 2

mmHg/s.
- instruifi pacienlii sd desfbgoare o activitate normald, dar si evite efortul frzic extenuant 9i sd

menfind bralul in extensie qi nemigcat in momentele umfldrii mangetei.

- cereli pacientului sd, furnizeze informalii intr-un jurnal asupra evenimentelor neobignuite, ca
qi asupra duratei qi calitftii somnului noctuln.
- efectuali o altd monitorizare arnbulatorie, dacd prima examinare are mai pufin de 70o/o din
numdrul agteptat de valori valide datoritd artefactelor frecvente. Asigurali-vd cd proporfia
valorilor valide este similard pentru perioada diurnd qi nocturnd.
- relineli cd tensiunea arteriald, ambulatorie este de obicei mai micd cu cdliva mmHg fald de
cea mdsuratd in cabinet. Diferite studii populalionale indicd faptul cd valori ale TA de cabinet
de 140190 mmHg corespund cu valori medii pe 24 ore ale sistolicei de I25 - 130 mmHg qi
diastolicei de 80 tnmHg, valorile medii corespunzdtoare diurne qi nocturne fiind de 130 -

135/85 gi, r'espectiv,120170 rnmHg. Aceste valori pot fi considerate ca valori prag aproximative
pentru diagnosticul hipertensiunii pr:in mdsurarea arnbulatorie a tensiunii arteriale,
- raJionamentul clinic ar trebui sd se bazeztl in principal pe valorile medii pe 24 ore, diurne
gi/sau nocturne.
 M5surarea TA la domiciliu
Automdsurarea tensiunii arteriale la domiciliu nu poate fumiza informaliile extensive despre
valorile tensiunii arteriale cotidiene, caro sunt asigurate de monito rizarea ambulatorie a
tensiunii arleriale. Totuqi, poate fvrnrza valori pentru diferite zile, in situafii apropiate celor
cotidiene. Atunci c6nd se calculeazd, o medie pe o perioadd de cdtev a zile, aceste valori au unele

dintre avantajele tensiunii arteriale ambulatorii, adicd nu prezint6 un efect "de halat alb"
semnificativ, sunt mai reproductibile qi prezic prezenlagi progresia leziunilor organelor
!intd,, ca
gi riscul de evenimente cardiovasculare mai bine decdt valorile determinate in cabinet. De
aceea, mdsurarea tensiunii arleriale la domiciliu pe perioade corespunzdtoare poate fi
recomandatd inainte gi in cursul terapiei deoarece, de asemenea, acest procedeu relativ ieftin
poate imbundtdfi complianla pacientului la tratament.

cdnd se recomandd auto-mdsurarea tensiunii arteriale la domiciliu:

- sugelali ttrhzarea dispozitivelol validate. Puline dintre dispozitivele pentru mdsurarea
tensiunii arteriale la nivelul articulaliei pumnului, disponibile la ora actuald, au fost validate
satisfrcdtor; la utilizarea acestor dispozitive, se recomandh ca subiectul sd men{ind bratul la
nivelul cordului in timpul mdsurdrii.
- sunt de preferat dispozitivele semiautomate fa!6 de sfigmomanometrul cu mercur, pentru a
evita dificultdfile legare de necesitalea educdrii pacientului asupra n:odului de utilizare, ca gi
erorile datorate problemelor auditive la vdrsinici.
- instruili pacientul sd,realizeze mlsurarea in pozilie gezdnd dupd cdteva minute de repaus, de
preferat dimineafa gi seara. Informafi-l desple faptul cd valorile pot sd difere intre determindri,

datolitd variabilitdlii spontane a tensiunii ar.teriale.

- evitali cererea mdsurdrii unui nurndr excesiv de valori gi asigurafi -vd cd mdsurdtorile includ
intervalul antet'ior ingestiei medicamentelor, astfel incdt sd se ob1in5 informalii despre durata
efectului tratarnentului.
- relinefi c6, Ia fel ca gi in cazul tensiunii arteriale ambulatorii, valorile normale sunt mai
scdzute pentru tensiunea arteriald [a domiciliu comparativ cu tensiunea arteriald de cabinet.

Considerali 130 - 135/85 mrnHg ca valorile corespunzdtoare cu cele de 140190 mmHg mdsurate
in cabinet sau in spital .

- dali pacientului instrucliuni clare cu privile la necesitatea de a fumiza medicului valorile

mdsurate gi de a evita auto-modificalea regimurilor terapeutice.

Hipertensiunea izolati de cabinet sau hipertensiunea "de halat alb"

La unii pacienli, tensiunea arleriald de cabinet este crescutd persistent, in timp ce tensiunea
arteriald pe 24 ore sau tensiunea arteriald, mdsuratd la domiciliu sunt ?n limite normale. Aceastd
 situalie este cunoscutd sub numele de "hiperlensiune de halat alb" . Este de preferat termenul
mai descriptiv de "hipertensiune izolatd de cabinet (sau spital)", cregterea tensiunii arteriale de
cabinet fiind indusd de reacJia laprezenlaunui medic sau a unei asistente.

Pentru diagnosticul corect de HTA este necesara obtinerea a minimum 3 seturi de valori tensionale
crescute peste normal determinatela interval de celputin 1 saptamina. Daca insa la prima vizita
medicala TA este mult crescuta( >l70l109mmHg), in conditiile respectarii celorlalte reguli
mentionate, bolnavul trebuie considelat hipertensiv,chiar din acel moment.

TRATAMENT

Masurile terapeutice de control ale HTA pot influenta, in grad variat, apaitia si evolutia complicatiilor
vasculare majore.De aceea recunoasterea si tratarca bolii,dar mai ales controlul sau( nivele de TA sub
140/90mmHg) reprezinta obiectivul major si primordial altratamentului antihipertensiv.
Vlorile ,,tinta" ale TA stabilite in ultimii ani,sint bine precizate:
-sub 1 40/90mmHg pentlu maj oritatea pacientilor hipertensivi,indifferent de virsta
-sub 130/80mmHg pentru bolnavii hipertensivi diabetici sau cu boala renala cronica
-725ll5mmHg in caz de pr:oteinurie >t,y,124 ore
Tratamentttl va fi individualizat, continuu, pe o perioada nedefinita, combinind masuri nonfarmacologice
cu masuri farmacolo sice.

STRATEGII DE TRATAMENT N ONFARMACOLOGIC

1. Modificlri ale stilului de via{5

Mdsuli legate de stilul de via,td trebuie instituite oricdnd este necesar, la toli pacienfii,
incluz6nd subiecfii cu tensiune notnal inaltd gi pacienlii care necesit[ tratament medicamentos.
Scopul este reducerea tensiunii arleriale, controlul altor factori de risc gi condifii clinice, qi
reducerea numdrului gi dozelor de agenfi antihipertensivi care ar putea fi folosili ulterior.
Mdsnrile legate de stilul de viald care sunt larg acceptate ca scdzdnd tensiunea arterial[ sau
riscul cardiovascular, gi care trebuie avute in vedere la tofi pacien{ii sunt:
1 ) incetarea fumatului,
2) reducerea greutdlii la cei suplaponderali,

3) moderalie in consumul de alcool,

4) activitate frzicd.