BiochimMG Rom Teste Vara 2013

1.
Chimia proteinelor Enzimele A1 Care e) [x] guanidinică

este unitatea structurală a proteinelor simple? 8. Enzimele A3 Selectaţi polimerii
a) [ ] mononucleotidele biologici :
b) [ ] glucoză a) [ ] nucleozidele
c) [x] aminoacizii b) [ ] aminoacizii
d) [ ] acizii graşi c) [ ] glucoza
e) [ ] glicerolul d) [x] ADN
2. Enzimele A1 Grupările libere COOH e) [x] colagenul
(carboxil) sunt prezente în: 9. Enzimele A3 Ce grupe de aminoacizi
sunt prezente în proteine?
a) [ ] colesterol
b) [ ] triacilgliceroli a) [x] hidroxiaminoacizii
b) [x] aminoacizii homociclici
c) [ ] glucoză c) [ ] beta-aminoacizi
d) [x] aminoacizi d) [ ] aminoacizii diaminodicarboxilici
e) [ ] baze azotate e) [ ] seria D a aminoacizilor
3. Enzimele A1 Grupările libere NH2 10. Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii
(amino) sunt prezente în: hidrofobi nepolari:
a) [x] proteine simple a) [ ] Ser

b) [ ] glucoză b) [x] Val
c) [ ] trigliceride c) [x] Ile
d) [ ] acizii grasi d) [ ] Asp
e) [ ] uracil e) [ ] Glu
4. Enzimele A3 Care compusi contin azot? 11. Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii
hidrofili polari:
a) [x] proteinele simple a) [x] Ser
b) [ ] grăsimile neutre b) [ ] Val
c) [ ] glucoza liberă c) [ ] Ile
d) [x] ADN d) [x] Asp
e) [ ] fructoza e) [ ] Leu
5. Enzimele A1 În componenţa căror 12. Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii
compuşi este prezentă gruparea SH? bazici:
a) [x] proteine simple a) [ x] Arg
b) [ ] triacilgliceroli b) [ ] Ser
c) [ ] amidon c) [ ] Tyr
d) [ ] acizi nucleici d) [ ] Gln
e) [ ] baze azotate. e) [x] Lys
6. Enzimele A1 Ce grupări funcţionale 13. Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii
conferă proteinelor proprietăţi acide? acizi:
a) [ ] guanidinică a) [ ] Ala
b) [ ] imidazolică b) [ ] Asn
c) [x] carboxilică c) [x] Asp
d) [ ] amino d) [x] Glu
e) [ ] metilică e) [ ] His
7. Enzimele A3 Ce grupări funcţionale 14. Chimia proteinelor Enzimele A1
conferă proteinelor proprietăţi bazice? Referitor la alfa-alanină este corectă afirmaţia:
a) [ ] prin transaminare formeaza acid aspartic
a) [ ] fosforică b) [ ] este componentă a coenzimei A
b) [ ] carboxilică c) [x] prin decarboxilare formează piruvat
c) [x] amino d) [ ] este aminoacid cetogen
d) [ ] metilică e) [ ] este derivat al acidului butiric
15. Enzimele A1 Afirmaţiile corecte in
legatură cu serina sunt: e) [ ] are în structură gruparea imidazolică
a) [ ] este tioaminoacid 21. Enzimele A3 Care afirmări sunt corecte
b) [ ] are punctul izoelectric in zona de pH bazic referitor la lizină?
c) [x] este aminoacid neesential
d) [ ] este aminoacid esential a) [x] este aminoacid bazic
e) [ ] la pH=4 migrează spre anod
16. Enzimele A1 În legătură cu treonina b) [ ] este aminoacid dispensabil
sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este aninoacid aromatic c) [x] prin modificări posttranslationale formează
b) [ ] este aminoacid diaminomonocarboxilic hidroxilizina
c) [ ] este aminoacid neesenţial
d) [x] radicalul treoninei poate forma legături de d) [ ] este aminoacid aromatic
hidrogen
e) [ ] în soluţie cu pH=4 migrează spre anod e) [ ] pI este în mediu acid
17. Enzimele A1 Afirmaţii corecte referitor 22. Enzimele A3 Referitor la prolină sunt
la aspartat: corecte afirmaţiile:
a) [ ] este aminoacid neutru
b) [ ] la pH fiziologic are sarcina neta pozitiva a) [ ] este aminoacid
c) [ ] este aminoacid esenţial
d) [x] participă la sinteza bazelor azotate purinice b) [x] este iminoacid
e) [ ] este aminoacid aromatic
18. Enzimele A1 Glutamina este: c) [ ] prin modificări posttranslationale formează
hidroxilizina
a) [ ] aminoacid acid
d) [ ] este aminoacid bazic
b) [ ] aminoacid indispensabil
e) [x] este proteinogen
c) [x] aminoacid neutru 23. Enzimele A3 Funcţiile proteinelor:
d) [ ] aminoacid bazic a) [ ] electroizolatoare
e) [ ] hidroxiaminoacid b) [ ] termoreglatoare
19. Enzimele A1 Acidul glutamic este: c) [x] catalitică
a) [ ] tio aminoacid
d) [x] structurală
b) [ ] aminoacid bazic
e) [ ] de transport a informatiei genetice
c) [x] aminoacid dispensabil 24. Enzimele A3 Structura primară a
proteinelor:
d) [ ] aminoacid hidrofob a) [x] prezintă succesiunea aminoacizilor uniţi
prin legături peptidice
e) [ ] hidroxiaminoacid
20. Enzimele A1 Referitor la arginină sunt b) [x] este determinată genetic
corecte afirmaţiile:
a) [ ] este aminoacid aromatic c) [ ] este stabilizată de legăturile de hidrogen
b) [ ] are pI in mediu acid d) [ ] e distrusă la denaturare
c) [ ] în forma hidroxilată intră in structura e) [ ] este afectată prin salifiere

colagenului
25. Enzimele A3 Afirmaţii corecte în
d) [x] este aminoacid bazic legatură cu structura primară a proteinelor:
polipeptidice diferite
a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ 30. Chimia proteinelor Enzimele A3
numai o singură dată Structura secundară (beta-structură):
b) [ ] este stabilizată de legaturi esterice
c) [x] este caracteristică tuturor proteinelor a) [x] legăturile de hidrogen se formează între
d) [x] se distruge prin hidroliză grupările - CO şi - NH - de pe catene polipeptidice
e) [ ] nu este caracteristică tuturor proteinelor diferite
26. Chimia proteinelor Enzimele A3 b) [ ] este stabilizată de legături hidrofobe
Referitor la legatura peptidică sunt corecte c) [ ] posedă forma unui cilindru
afirmaţiile: d) [ ] este stabilizată de legături peptidice
a) [ ] fiecare grupare peptidică poate forma doar o e) [x] poate fi paralelă şi antiparalelă
legătură de hidrogen 31. Chimia proteinelor Enzimele A3
b) [x] legatura peptidică există sub 2 forme de Structura terţiară a proteinelor:
rezonanţă - ceto si enol
c) [ ] are doar configuratia cis a) [x] este aranjarea spatială a lanţului polipeptidic
d) [ ] legatura peptidică poate fi numai în forma b) [ ] e stabilizată numai de legături covalente
enol c) [x] este stabilizată de legăturile formate intre
e) [x] atomii grupei peptidice se află în acelaşi radicalii aminoacizilor amplasati liniar departe
plan unul de altul
27. Chimia proteinelor Enzimele A1 Care d) [ ] este stabilizată de legăturile formate intre
din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? radicalii aminoacizilor amplasati liniar aproape
a) [ ] lantul polipeptidic conţine mai mulţi unul de altul
aminoacizi N- si C-terminali
b) [x] lantul polipeptidic conţine cite un singur e) [ ] nu se distruge la denaturare
aminoacid N- si C-terminal 32. Chimia proteinelor Enzimele A3
c) [ ] la formarea structurii primare acidul Structura terţiară a proteinelor:
glutamic participă cu ambele grupe carboxil a) [x] determină activitatea biologică a
d) [ ] legatura de hidrogen stabilizează structura proteinelor
primară a proteinelor b) [x] este stabilizată de legături covalente, de
e) [ ] legatura peptidică stabilizează structura hidrogen, electrostatice, hidrofobe
secundară a proteinelor
28. Enzimele A1 Structura secundară a c) [ ] include numai segmente alfa
proteinelor: d) [ ] include numai segmente în conformaţie beta
a) [ ] este aranjarea lantului polipeptidic intr-o e) [ ] se realizează doar prin legături hidrofobe
structură haotică 33. Enzimele A3 Structura cuaternară a
b) [ ] e stabilzată de interacţiuni hidrofobe şi proteinelor:
ionice a) [x] este organizarea subunităţilor într-o
c) [x] este alfa-helixul şi beta-structură moleculă proteică unică funcţională
d) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogen b) [ ] fiecare protomer separat poseda activitate
e) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice biologica
29. Chimia proteinelor Enzimele A1
Referitor la alfa-elice sunt corecte afirmaţiile: c) [x] se formează prin legături necovalente dintre
suprafetele de contact ale protomerilor
a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare d) [ ] e o însuşire structurală a mioglobinei
b) [ ] nu posedă simetrie elicoidală
c) [ ] radicalii aminoacizilor participă la formarea e) [ ] nu se distruge prin denaturare
alfa-elicei
d) [x] legăturile de hidrogen se formează între
grupările - CO şi - NH - de pe aceeaşi catenă
polipeptidică 34. Chimia proteinelor Enzimele A3
e) [ ] legăturile de hidrogen se formează între Selectaţi proteinele oligomere:
grupările - CO şi - NH - de pe catene a) [x] hemoglobina
b) [ ] mioglobina
c) [x] LDH (lactatdehidrogenaza) c) [ ] sunt proteine acide
d) [x] imunoglobulinele
e) [x] creatinkinaza d) [ ] sunt componente ale ribozomilor
35. Enzimele A1 Hemoglobină (Hb):
e) [x] intră în componenta nucleozomilor
a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de 40. Enzimele A1 Afirmaţii corecte referitor
subunităţi la enzime:
b) [ ] prezintă tetramer format din 4 lanţuri de tip
alfa a) [ ] sunt catalizatori nebiologici
c) [ ] fiecare tetramer conţine o singura grupare b) [ ] prezintă catalizatori anorganici
prostetică "hem" c) [x] poseda specificitate de actiune
d) [ ] protomerii sunt asociaţi prin legături d) [ ] catalizează doar reacţii de scindare
glicozidice e) [ ] catalizează numai reacţii de sinteză
e) [ ] protomerii sunt fixaţi prin forţe covalente 41. Enzimele A3 Proprietăţile comune ale
36. Enzimele A3 Clasificarea proteinelor: enzimelor şi catalizatorilor anorganici:
a) [x] exista atât proteine simple, cât şi conjugate a) [ ] modifică direcţia reacţiei
b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei
b) [ ] proteinele simple sunt formate din c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde
aminoacizi şi un compus neproteic d) [ ] activitatrea lor se reglează
e) [x] nu se consumă în decursul reactiei
c) [ ] albuminele, histonele sunt proteine conjugate 42. Chimia proteinelor Enzimele A1
Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici
d) [x] glicoproteinele şi nucleoproteinele sunt prin faptul că:
proteine conjugate a) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la
temperaturi înalte
e) [ ] proteinele conjugate sunt formate doar din
aminoacizi b) [ ] activitatea lor nu poate fi reglata
37. Enzimele A3 Albuminele: c) [ ] posedă viteză catalitică mai mică,
comparativ cu catalizatorii nebiologici
a) [ ] sunt proteine conjugate d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde
e) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la pH
b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine extrem acid sau bazic
c) [ ] sunt proteine bazice 43. Enzimele A3 Natura chimică a

enzimelor:
d) [x] menţin presiunea oncotică sangvină
a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simple
e) [x] asigură transportul diferitor compuşi b) [ ] sunt glicolipide
38. Enzimele A3 Globulinele plasmei c) [x] prezintă compuşi macromoleculari
sangvine: d) [ ] sunt numai nucleoproteide
a) [ ] sunt nucleoproteine e) [x] sunt proteine simple si conjugate
b) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, 44. Enzimele A3 Referitor la enzimele
beta şi gama globuline conjugate sunt corecte afirmatiile:
c) [ ] sunt proteine fosforilate
d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză a) [ ] specificitatea este determinată de cofactor
e) [x] gama globulinele asigură protecţia b) [x] specificitatea este determinată de
imunologică apoenzimă
39. Enzimele A3 Histonele: c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă
a) [ ] sunt proteine conjugate d) [x] la cataliză participă atăt apoenzima, cât si
cofactorul
b) [x] se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4 e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei
45. Enzimele A1 Referitor la cofactor sunt c) [x] unele enzime interacţionează cu cîteva
corecte afirmaţiile: substraturi
d) [ ] se leagă de centrul activ al enzimei exclusiv
a) [ ] ca cofactori pot servi doar lipidele prin legături covalente
b) [x] ca cofactori pot fi nucleotidele, vitaminele, e) [ ] este parte componentă a enzimei
peptidele 51. Enzimele A3 Centrul alosteric al
c) [ ] gruparea prostetică este cofactorul slab legat enzimei:
de apoenzimă a) [x] este un centru diferit de centrul activ
d) [ ] coenzima prezintă cofactorul legat covalent b) [ ] este locul fixării substratului
cu apoenzima c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor
e) [ ] cofactorul este partea proteică a enzimei d) [ ] este locul fixării doar a activatorilor
46. Enzimele A3 Functiile cofactorilor în alosterici
cadrul activitatii enzimatice: e) [x] este locul la care se fixează activatorii şi
inhibitorii alosterici
a) [x] stabilizează conformaţia activă a enzimelor 52. Enzimele A3 Referitor la enzimele
b) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică alosterice sunt corecte afirmatiile:
c) [ ] determină specificitatea de acţiune a enzimei
d) [x] leagă substratul la enzimă a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in
e) [ ] determină directia reactiei chimice centrele alosterice
47. Enzimele A3 Centrul activ al enzimelor b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare
reprezintă: cu a enzimelor obişnuite
a) [ ] linie frintă în molecula enzimei c) [ ] efectorii alosterici fixîndu-se la centrul
b) [ ] un plan in molecula enzimei alosteric nu modifică conformatia moleculei
c) [x] structură compusă unicală tridimensională enzimei
d) [ ] un punct din structura terţiară a enzimei d) [ ] modulatorii alosterici se leagă covalent în
e) [x] locul unde se fixează substratul centrul activ al enzimei
48. Enzimele A3 Centrul activ (CA) al e) [x] modulatorii alosterici modifică conformaţia
enzimelor: moleculei enzimei
a) [x] este locul de legare a substratului 53. Enzimele A1 Referitor la mecanismul
b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi de acţiune a enzimelor sunt corecte afirmările:
succesiv în lanţul polipeptidic
c) [ ] în CA se fixează activatorii si inhibitorii a) [ ] formarea complexului enzimă-substrat nu
enzimei este obligatorie
d) [ ] CA se formează numai la proteinele cu b) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea
structură cuaternară complexului enzima-substrat
e) [x] CA se formează la proteinele cu structură c) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură
terţiară si cuaternara rigidă, stabilă
49. Enzimele A3 La formarea centrului d) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură
activ al enzimelor participă grupele funcţionale (1) stabilă
ale radicalilor aminoacizilor (2): e) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este
ultima etapă a mecanismului de acţiune a
enzimelor
a) [x] OH - Ser 54. Enzimele A3 Afirmaţii corecte
b) [x] COOH - Glu referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor:
c) [ ] COOH - Asn
d) [ ] COOH - Gln a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat
e) [ ] NH2 - Val substratul nu se modifică
50. Enzimele A3 Indicaţi afirmările corecte b) [x] în componenta complexului enzimă-substrat
referitor la substrat: substratul se modifică
c) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc
a) [x] e substanţa asupra careia acţionează enzima cataliza covalentă
b) [ ] toate enzimele fixează numai un singur d) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc
substrat cataliza acido-bazică
e) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima substratul
conformatia lor nu se modifică d) [ ] se caracterizează prin fixarea concomitentă
55. Enzimele A3 Proprietăţile generale ale la enzimă a substratului şi a inhibitorului
enzimelor: e) [ ] inhibitorul competitiv se leagă în centrul
a) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate alosteric
absolută de substrat 60. Enzimele A1 Inhibiţia competitivă:
b) [x] enzimele sunt termolabile
c) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate a) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului la
relativă de substrat centrul alosteric al enzimei
d) [x] toate enzimele posedă activitate maximală b) [x] la centrul activ al enzimei se leagă
de actiune la un pH optim compusul al carui concentraţie e mai mare
e) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH c) [ ] inhibiţia competitivă se inlatură prin exces
mediului de inhibitor
56. Enzimele A3 Specificitatea enzimatica: d) [ ] inhibitorul este scindat fermentativ
e) [ ] inhibitorul concurează cu substratul pentru
a) [ ] e determinată de coenzimă fixarea în centrul alosteric
b) [ ] depinde atât de partea proteică, cât si de 61. Enzimele A1 Inhibitia alosterică:
coenzimă
c) [x] poate fi absolută de substrat a) [ ] este caracteristică tuturor enzimelor
d) [ ] este o proprietate a catalizatorilor b) [ ] este ireversibilă
nebiologici c) [ ] se înlătură prin exces de substrat
e) [x] poate fi stereochimică - catalizează d) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului în
transformările doar a unui stereoizomer al centrul activ al enzimei
substratului e) [x] este reversibilă
57. Enzimele A1 Care enzime posedă 62. Enzimele A3 Referitor la
stereospecificitate? succinatdehidrogenază (SDH) și reglarea
activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] fumaraza
b) [ ] ureaza a) [ ] face parte din clasa transferazelor
c) [ ] citratsintaza b) [ ] acidul malonic provoacă o inhibiţie
d) [ ] carbanhidraza ireversibilă a SDH
e) [ ] alcooldehidrogenaza c) [ ] inhibitorii modifică structura primară a SDH
58. Enzimele A3 Termolabilitatea d) [x] inhibiţia depinde de concentraţia
enzimatică: inhibitorilor
e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD →
a) [x] la temperatura mai înaltă de 50 0 C Fumarat + FADH2
majoritatea enzimelor denaturează 63. Enzimele A3 Referitor la pepsină şi
activarea ei sunt corecte afirmaţiile:
b) [ ] e determinată de coenzimă
c) [x] temperatura optimală pentru majoritatea

enzimelor este de 20-400 C
a) [ ] este o hidratază
b) [ ] face parte din clasa liazelor
d) [ ] la temperatura mai înaltă de 50 0 C c) [x] se obtine prin proteoliza limitată a
activitatea majoritătii enzimelor creşte pepsinogenului
d) [ ] se activează prin fosforilare
e) [ ] la temperatură scăzută, mai joasă de 10 0 C, e) [x] se activează sub actiunea HCl si
activitatea enzimelor nu se modifică autocatalitic
59. Enzimele A2 Inhibitia competitivă:
a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă
b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă
c) [x] inhibitorul se aseamană structural cu
NADP
64. Enzimele A1 Activitatea specifică este: 69. Enzimele A3 Coenzimele vitaminei B2
(FMN şi FAD):
a) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru
transformarea 1 µmol de substrat in 1 min la 250 C a) [x] catalizează reacţii de oxido-reducere
b) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru b) [ ] catalizează reacţii de izomerizare
transformarea 1 mmol de substrat in 1 min la 250 c) [ ] adiţionează şi cedează doar electroni
C d) [x] adiţionează şi cedează electroni si protoni
c) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru e) [ ] catalizează reacţii de carboxilare
transformarea 1 mol de substrat in 1sec la 250 C 70. Enzimele A3 Referitor la coenzimele
d) [ ] numărul mol de substrat ce se transformă in FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:
1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă
e) [x] cantitatea de enzimă necesară pentru a) [ ] contin nicotinamida
transformarea 1µmol de substratîn 1 min la 250 C b) [ ] vitamina componentă este B6
raportată la 1mg proteină c) [x] vitamina componentă este B2
65. Enzimele A3 Izoenzimele: d) [ ] participă la reactii de hidroliză
e) [x] participă la reactii de dehidrogenare
a) [ ] sunt proteine cu structură tertiară 71. Enzimele A3 Coenzima NAD+ :
b) [x] sunt proteine oligomere
c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie a) [x] transferă hidrid-ionul
d) [ ] catalizează diferite reacţii b) [ ] se uneste cu apoenzima prin legături
e) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri covalente
66. Enzimele A1 Care afirmaţii sunt c) [x] se uneste cu apoenzima prin legături
corecte referitor la izoenzimele lactat necovalente, slabe
dehidrogenazei (LDH)? d) [ ] contine riboflavina
e) [ ] vitamina componentă este B3
a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de 72. Enzimele A1 Coenzima NADP :

subunităti - M si H
b) [ ] sunt proteine dimere a) [x] participă în reacţii de oxidoreducere
c) [x] lanţurile proteice M si H sunt codificate de b) [ ] contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a
gene diferite acidului nicotinic
d) [ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de c) [ ] participă la reactii de hidroliză
aceeaşi genă d) [ ] se leagă covalent cu apoenzima
e) [ ] LDH are 4 izoforme e) [ ] contine B1
67. Enzimele A3 Vitamina B1: 73. Enzimele A3 Coenzimele vitaminei B6:
a) [x] coenzima de bază a vitaminei B1 este a) [x ] sunt piridoxaminfosfatul şi
tiaminpirofosfatul piridoxalfosfatul
b) [ ] coenzima de bază a vitaminei B1 este
flavinmononucleotidul b) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelor
c) [x] coenzima vitaminei B1 participă la
decarboxilarea oxidativă a alfa-cetoacizilor c) [x] participă în reacţiile de decarboxilare a
d) [ ] coenzima vitaminei B1 participă la aminoacizilor
decarboxilarea aminoacizilor
e) [ ] se mai numeste riboflavină d) [ ] participă la decarboxilarea alfa-cetoacizilor
Vitamina B2: e) [ ] participă în reacţiile de carboxilare a
aminoacizilor
a) [x] este riboflavina 74. Enzimele A3 Clasificarea enzimelor
b) [ ] este tiamina
c) [ ] coenzima vitaminei B2 este tiamindifosfatul a) [x] se clasifică în şase clase
d) [x] coenzimele vitaminei B2 sunt FMN şi FAD b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică
e) [ ] coenzimele vitaminei B2 sunt NAD şi c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a
substratului e) [x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt
d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 reversibile
cifre 80. Enzimele A3 Ligazele:
e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de
ordine a enzimei în clasa respectivă a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor
covalente cu utilizarea ATP-ului
75. Chimia proteinelor Enzimele A1 b) [ ] catalizează reacţii de scindare a legăturilor
Oxidoreductazele catalizează: covalente
c) [x] glutaminsintetaza se referă la ligaze
a) [ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale d) [ ] în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul
b) [x] reacţii de transfer al electronilor şi serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat
protonilor e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile
c) [ ] reacţii de transfer al restului fosfat 81. Enzimele A3 În componenţa căror
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici compuşi se întîlneşte gruparea OH?
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului a) [x] proteine simple
76. Enzimele A3 Transferazele catalizează: b) [ ] trigliceride
c) [ ] adenină
a) [x] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale d) [ ] cisteină
b) [ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor e) [x] seruna
c) [x] reacţii de transfer al restului fosfat de la un 82. Enzimele A3 Proteinele fixatoare de
substrat la altul calciu sunt:
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului
77. Enzimele A3 Hidrolazele: a) [ ] hemoglobina
a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăturilor
covalente cu adiţionarea apei b) [x] calmodulina
b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor
şi protonilor c) [x] colagenul
c) [x] fosfatazele se referă la hidrolaze
d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a d) [ ] mioglobina
izomerilor optici
e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt e) [x] Ca-ATP-aza
reversibile 83. Enzimele A3 Sarcina electrică a
78. Enzimele A3 Liazele: proteinei depinde de:
a) [ ] catalizează reacţii de formare a legăturilor

covalente cu utilizarea ATP-ului a) [x] componenţa aminoacidică
şi protonilor b) [x] pH-ul solutiei
c) [x] fumaraza se referă la liaze
d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a c) [ ] concentratia proteinei
izomerilor optici
e) [x] decarboxilazele se referă la liaze d) [ ] temperatura soluţiei
Izomerazele: e) [ ] radicalii hidrofobi ai aminoacizilor
84. Enzimele A1 Punctul izoelectric (pI) al
a) [ ] catalizează reacţii de transfer al grupărilor tetrapeptidei Glu - Asp - Cys - Ser se afla in zona
funcţionale pH-lui :
şi protonilor
c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze a) [ ] 9,0 - 10
d) [x] catalizează reacţii de interconversie a
izomerilor b) [ ] 7 - 9,0
a) [x] membrana apoasă ce se formează la
c) [ ] 8 - 10 hidratarea grupelor funcţionale hidrofile
d) [x] 4,0 - 5,0 b) [x] sarcina electrică dependentă de pH-ul

e) [ ] 6,0 - 7,0 mediului
85. Enzimele A1 pI al tetrapeptidei Arg - c) [ ] sarcina electrică dependentă de radicalii

Lys - His - Ala se afla in zona pH -lui: hidrofobi ai aminoacizilor
d) [ ] membrana apoasă ce se formează la

a) [ ] 3.6 - 4.0 hidratarea grupelor funcţionale hidrofobe
b) [ ] 4.0 - 4.5 e) [ ] sarcina electrică determinată de aminoacizii

N- şi C-terminali
c) [ ] 5.0 - 7.0 89. Enzimele A3 Condiţiile de salifiere ale
proteinelor sunt:
d) [ ] 2,0 - 3,0
e) [x] 7.7 - 8.8 a) [x] înlăturarea membranei apoase

86. Enzimele A1 Punctul izoelectric (pI):
b) [x] neutralizarea sarcinei electrice
a) [x] este valoarea pH-ului la care sarcina c) [ ] cresterea temperaturii

electrică sumară a proteinei este egală cu zero d) [ ] adăugarea sărurilor metalelor grele
b) [ ] este valoarea pH-ului la care sarcina e) [ ] micsorarea concentratiei solutiei proteice

electrică sumară a proteinei este pozitivă 90. Enzimele A3 Salifierea:
c) [ ] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică

sumară a proteinei este negativă a) [ ] este hidratarea moleculei proteice
d) [ ] pI al proteinelor bazice este în mediul acid b) [x] este dehidratarea moleculei proteice
e) [ ] pI al proteinelor acide este în mediul bazic c) [x] este un proces reversibil

87. Enzimele A3 Solubilitatea proteinelor:
d) [ ] este trecerea micromoleculelor prin
membrana semipermiabilă
a) [ ] proteinele fibrilare se dizolvă bine în apă
e) [ ] conduce la distrugerea structurii terţiare a
b) [x] depinde de sarcina electrică şi membrana proteinei
apoasă 91. Enzimele A3 Afirmaţii corecte referitor
la molecula proteică denaturată sunt:
c) [x] depinde de natura solvenţilor şi de
temperatură a) [ ] se distruge structura primară
d) [ ] proteinele fibrilare sunt mai solubile ca cele

globulare b) [ ] creste activitatea biologică
e) [ ] este maximală în punctul izoelectric c) [x] se distruge structura tertiară, cuaternară

88. Enzimele A3 Factorii ce stabilizează
solutiile coloidale proteice sunt: d) [x] nu se distrug legăturile peptidice
e) [ ] nu se modifică starea nativă c) [x] pepsina
d) [x] amilaza
e) [ ] fosfofructokinaza
92. Enzimele A3 În calitate de soluţii

coloidale, proteinele posedă:
a) [ ] viteză de difuzie mare
b) [x] viscozitate mărită
c) [x] difuzie redusă
d) [x] proprietăţi optice
e) [ ] viscozitate redusă
93. Enzimele A1 Influenţa pH-lui asupra
activităţii enzimelor:
a) [x] fiecare enzimă are pH optimal de actiune
b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsină este 7-8
c) [ ] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a

enzimei
d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2
e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7

94. Enzimele A3 Mecanismele de activare a
enzimelor sunt:
a) [x] proteoliza parţială
b) [x] modificarea covalentă (fosforilare-

defosforilare)
c) [ ] autoasamblarea secundară
d) [x] activarea alosterică
e) [ ] activarea competitivă
95. Enzimele A3 Selectati enzimele care se
refera la hidrolaze:
a) [x] lipaza
b) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
c) [ ] se obţine sub acţiunea lipazei pancreatice
d) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-
glucoză
e) [ ] este unitatea repetitivă a celulozei
101. I Met gen si Glucide A3 Lactoza:

a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două
Metabolismul general si molecule de alfa-galactoză
b) [x] monozaharidele constituente sunt
glucidele piranoze
96. I Met gen si Glucide A3 Funcţiile
c) [ ] este unitatea repetitivă a glicogenului
glucidelor:
d) [x] posedă proprietăţi reducătoare
a) [x] energetică e) [ ] nu poate fi sintetizată în celulele umane
b) [ ] menţin presiunea oncotică 102. I Met gen si Glucide A3 Zaharoza:
c) [ ] sunt emulgatori
d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-
acizilor nucleici glucoză
e) [ ] de transport
97. I Met gen si Glucide Selectaţi
A3 b) [x] nu posedă proprietăţi reducătoare
glucidele ce sunt prezente în organismul c) [ ] se obţine prin hidroliza amidonului
uman: d) [ ] ambele monozaharide constituente sunt
a) [ ] amiloza în formă furanozică
b) [x] glucoza e) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală
c) [x] glicogenul până la alfa-glucopiranoză şi beta-
d) [x] riboza, dezoxiriboza fructofuranoză
e) [ ] amilopectina 103. I Met gen si Glucide A3 Glucoza:
98. I Met gen si Glucide A1 Monozaharidele a) [x] există sub forma a 2 anomeri - alfa şi
sunt: beta
a) [x] compuşi polihidroxicarbonilici
b) [ ] forma glucofuranozică este cea mai
b) [ ] polialcooli
stabilă
c) [ ] esteri simpli c) [x] este un monozaharid
d) [ ] eteri compuşi d) [ ] nu posedă atomi asimetrici de carbon
e) [ ] aldehide e) [ ] este o cetohexoză
99. I Met gen si Glucide A3 Referitor la 104. I Met gen si Glucide A3 Fructoza:
monozaharide sunt corecte afirmaţiile: a) [x] este o cetohexoza
b) [ ] este o pentoză
a) [ ] se supun hidrolizei c) [x] este componentă a zaharozei
d) [ ] este principalul glucid din sânge
b) [x] unele sunt monomerii amidonului e) [ ] este principala componentă a lactozei
c) [ ] toate monozaharidele formează 105. I Met gen si Glucide A3 Homoglicanii:
semiacetali intramoleculari
d) [x] se clasifică în cetoze şi aldoze a) [ ] unitatea structurală a celulozei este
e) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri - maltoza
alfa şi beta b) [x] celuloza este o polizaharidă
100. I Met gen si Glucide A3 Maltoza: predominantă în regnul vegetal
c) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză
a) [x] este dizaharidă cu proprietăţi reducătoare d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucoză
b) [ ] este monozaharidă cu proprietăţi e) [ ] în structura celulozei predomină
reducătoare legăturile α-1,6-glicozidice
106. I Met gen si Glucide A1 Afirmaţii d) [ ] muschii scheletici utilizează depozitele de
corecte referitor la glucide: glicogen pentru menţinerea glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura
a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor organismul cu energie timp de 15-20 zile
b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 111. I Met gen si Glucide A3 Glicogenoliza:
molecule de alfa-galactoză a) [x] este scindarea glicogenului
c) [ ] ambele hexoze din lactoză sunt în formă b) [ ] este scindarea glucozei
furanozică c) [ ] este un proces strict hidrolitic
d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge d) [ ] decurge intens postprandial
e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie
alfa-glucoză
107. I Met gen si Glucide A3 Digestia
glucidelor: 112. I Met gen si Glucide Glicogenoliza
A3
a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică (reacţia catalizată de enzima glicogen
scindează legăturile α-1,4-glicozidice din fosforilaza):
polizaharide
b) [ ] sub acţiunea amilazelor din amidon se
obţine fructoza
c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze
la glucoză + glucoza
d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1
substrat glucoze + glucozo-1-fosfat
e) [x] celuloza nu este scindată de amilaza c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1
pancreatică glucoze + glucozo-6-fosfat
108. I Met gen si Glucide A3 Intoleranţa la d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile
lactoză: alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile
a) [ ] este determinatăde deficitul alfa-1,6-glicozidice
galactokinazei 113. I Met gen si Glucide A3 Glicogen
b) [x] este determinată de deficitul de lactază fosforilaza:
c) [x] deficienţa enzimei ce determină a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei
intoleranţa la lactoză poate fi moştenită şi b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-
dobândită defosforilare
d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, diaree cronică c) [x] forma activă este cea fosforilată
e) [ ] se manifestă prin cataractă d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-
109. I Met gen si Glucide A3 Absorbţia glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-
glucozei: glicozidice din glicogen
e) [ ] este activată de ATP
a) [x] necesită Na+
114. I Met gen si Glucide A3 Reglarea
b) [ ] necesită Ca2+
hormonală a glicogenolizei:
c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza
a) [ ] insulina activează glicogenoliza
d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor
b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza
de sodiu
c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza
e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen
potasiu fosforilazei
110. I Met gen si Glucide A3 Glicogenul: e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc
a) [x] se depozitează în muşchii scheletici sub acţiunea adrenalinei, glucagonului
b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos 115. I Met gen si Glucide A3 Reacţia
c) [x] se depozitează în ficat chimică: Glucozo-1-fosfat ↔ Glucozo-6-
fosfat: c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucokinaza
a) [x] este catalizată de enzima e) [ ] fosfofructokinaza
fosfoglucomutaza 120. I Met gen si Glucide A3
b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6- Glicogenogeneza:
fosfataza a) [ ] este sinteza glucozei
c) [ ] este o reacţie din glicoliză b) [x] este sinteza glicogenului
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile
e) [x] este o reacţie din glicogenoliză d) [x] decurge intens postprandial
116. I Met gen si Glucide A3 Glucozo-6- e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie
fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în 121. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi
muşchii scheletici: enzimele glicogenogenezei:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de a) [x] glicogen sintaza
ţesuturi pentru energie b) [ ] glicogen fosforilaza
b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării c) [x] fosfoglucomutaza
hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei d) [ ] glucozo 6 fosfotaza
c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza
secretată în sânge şi utilizată pentru 122. I Met gen si Glucide A3
menținerea glicemiei Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile
d) [x] G-6-P se include în glicoliză procesului):
e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie
pentru muşchi a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat +
117. I Met gen si Glucide A3 Glucozo-6- ADP
fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat: b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat +
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ADP
ţesuturi pentru energie c) [ ] glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat
b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza
acţiunea glucozo-6-fosfatazei + H4P2O7
c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza
este secretată în sânge şi utilizată pentru + H4P2O7
menținerea glicemiei 123. I Met gen si Glucide A3 Glicogen
d) [ ] G-6-P se include în glicogenogeneză în sintaza:
ficat a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei
e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie
b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare
doar pentru ficat c) [ ] forma activă este cea fosforilată
118. I Met gen si Glucide A3 Scindarea
d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-
legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-
(glicogenoliza): glicozidice din glicogen
a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza
e) [x] necesită prezenţa unui fragment mic de
b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza
glicogen-primer pentru initierea sintezei
c) [x] este catalizată de enzima de deramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are 124. I Met gen si Glucide A3 Reglarea
activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică hormonală a glicogenogenezei:
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are
activitate 1,4-glicozidazică a) [x] insulina activează glicogenogeneza
119. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza
enzimele glicogenolizei: c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza
a) [ ] glicogen sintaza d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen
b) [x] glicogen fosforilaza sintazei
e) [ ] defosforilareaglicogen sintazei are loc e) [ ] atât
în condiţii aerobe, cât şi anaerobe
sub acţiunea adrenalinei, glucagonului produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O
125. I Met gen si Glucide A3 Formarea 130. I Met gen si Glucide A3 Glicoliza:
legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen
(glicogenogeneza): a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al
a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza glicolizei este lactatul
b) [ ] este catalizată de enzima c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul
fosfoglucomutaza energetic al glicolizei este 12 ATP
c) [x] este catalizată de enzima de ramificare d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale
d) [x] enzima ce catalizează procesul are glicolizei sunt CO2 şi H2O
activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are al glicolizei este 12 ATP
activitate 1,6-glicozidazică 131. I Met gen si Glucide A3 Reacţia:
126. I Met gen si Glucide A3 Glicogenozele: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP:
a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare a) [x] este prima reacţie din glicoliză
ale enzimelor implicate în metabolismul b) [x] este prima reacţie din glicogenogeneză
glicogenului c) [ ] în toate ţesuturile este catalizată de
b) [x] se caracterizează prin depuneri masive enzima hexokinaza
d) [ ] este ultima reactive din glicoliza
de glicogen în diferite ţesuturi
c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul e) [x] în
muşchi hexokinaza este inhibată de
se depozitează doar în ficat glucozo-6-fosfat
d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura 132. I Met gen si Glucide A3 Reacţia:
glicogenului este normală Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat:
e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor
din alimentaţie
127. I Met gen si Glucide A3 Glucokinaza: a) [ ] este prima reacţie a glicolizei
a) [ ] este prezentă doar în muschii scheletici b) [x] este a doua reacţie din glicoliză
b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, c) [ ] este catalizată de enzima
cât şi a altor hexoze fosfoglucomutaza
c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat d) [x] este catalizată de enzima glucozofosfat
d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat izomeraza
e) [x] este enzimă iductibilă, activată de e) [ ] este catalizată de enzima hexokinaza
insulină 133. I Met gen si Glucide A3 Reacţia:
128. I Met gen si Glucide A3 Hexokinaza: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-
difosfat + ADP
a) [ ] este prezentă doar în ficat
b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, a) [ ] este a treia reacție din glicogenoliză
cât şi a altor hexoze b) [ ] este o reacţie reversibilă
c) [x] este o enzima din glicoliza c) [ ] este catalizată de enzima
d) [ ] este activată de glicozo-6-fosfat
fosfofructomutaza
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
d) [x] este catalizată de enzima
129. I Met gen si Glucide A3 Glicoliza:
fosfofructokinaza
a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este
enzimă reglatoare
b) [x] are loc în toate ţesuturile 134. I Met gen si Glucide A3 Reglarea
c) [x] reprezintă scindarea glucozei activităţii fosfofructokinazei:
d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este
o liază
138. I Met gen si Glucide Reacţia: 1,3-
A3
a) [x] modulatoripozitivi sunt AMP şi difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat +
fructozo-2,6-difosfatul ATP
a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei

b) [ ] sarcinaenergetică mică a celulei inhibă b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
activitatea enzimei c) [x] este catalizată de enzima
c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii fosfogliceratkinaza
activatori ai enzimei d) [ ] este catalizată de enzima
fosfogliceratmutaza
d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi
e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul
o ligază
sunt activatori ai enzimei
139. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: 1,3-
135. I Met gen si Glucide A3 Reacţia:
difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat +
Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-
ATP
fosfat + dihidroxiacetonfosfat:
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
substrat
c) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-
c) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus
difosfataza
supermacroergic
d) [x] este catalizată de enzima fructozo-1,6-
d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat de
difosfataldolaza
oxidare a glucozei
e) [ ] este catalizată de enzima
fosfofructokinaza
enzimă reglatoare
136. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: 140. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: 3-
Gliceraldehid-3-fosfat ↔ fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat
dihidroxiacetonfosfat: a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [ ] este o reacţie a glicogenogenezei
a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei c) [ ] este catalizată de enzima
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei fosfogliceratkinaza
c) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat d) [x] este catalizată de enzima
mutaza fosfogliceratmutaza
d) [x] este catalizată de enzima triozofosfat e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este
izomeraza din clasa transferazelor
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este 141. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: 2-
o transferază fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H2O
137. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei
Gliceraldehid-3-fosfat + NAD+ + H3PO4 ↔ b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
1,3-difosfoglicerat + NADH+H+ c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat
carboxikinaza
a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei d) [x] este catalizată de enzima enolaza
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este
c) [ ] este catalizată de enzima o hidrolază
gliceraldehidfosfat dehidrataza 142. I Met gen si Glucide A3 Reacţia:
d) [x] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP
gliceraldehidfosfat dehidrogenaza
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă b) [ ] fosfoglucoizomeraza
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de c) [x] hexokinaza
substrat d) [x] fosfofructokinaza
c) [ ] piruvatul este un compus macroergic e) [x] piruvatkinaza
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză 148. I Met gen si Glucide A3 Glicoliza este
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este activată de:
enzimă reglatoare
143. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Piruvat a) [ ] NADH
+ NADH+H+ ↔ lactat + NAD+ b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
a) [ ] are loc în condiţii aerobe d) [x] fructozo-2,6-difosfat
b) [x] are loc în condiţii anaerobe e) [x] AMP, ADP
c) [x] este catalizată de enzima 149. I Met gen si Glucide A3 Glicoliza este
lactatdehidrogenaza (LDH) inhibată de:
d) [x] LDH este oxido-reductază
e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs a) [ ] NAD+
144. I Met gen si Glucide A3 Căile de b) [x] citrat
utilizare a piruvatului: c) [x] acizii graşi
d) [ ] glucoză
a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la e) [ ] AMP
acetil-CoA 150. I Met gen si Glucide A3 În glicoliză
b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de
c) [x] se carboxilează la oxaloacetat enzimele:
d) [ ] se oxidează în lanţul respirator a) [ ] hexokinaza
e) [ ] nu poate fi utilizat în gluconeogeneză
b) [ ] fosfofructokinaza
145. I Met gen si Glucide A1 Reacţia sumară c) [x] fosfogliceratkinaza
a glicolizei anaerobe: d) [ ] glucokinaza
a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + e) [x] piruvatkinaza
2ADP + 2H3PO4 151. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:
2ADP + 2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat
2ATP + 2H2O b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat
2ATP + 2H2O d) [x] succinil-CoA → succinat
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat
4ATP + 4H2O 152. I Met gen si Glucide A3 Reglarea
146. I Met gen si Glucide A3 Produsele hormonală a glicolizei:
finale ale glicolizei anaerobe: a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin
a) [ ] 2 molecule de piruvat micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-
b) [ ] glucoza difosfat
b) [x] insulina activează enzimele reglatoare
c) [ ] 4 ATP ale glicolizei
d) [x] 2 H2O c) [ ] cortizolulinduce sinteza enzimelor

e) [x] 2 molecule de lactat reglatoare ale glicolizei
147. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza
enzimele reglatoare ale glicolizei: e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică
a) [ ] piruvatcarboxilaza 153. I Met gen si Glucide A1 Care enzimă nu
participă la scindarea aerobă a glucozei? d) [x] decurge intens în inaniţie
a) [ ] piruvat kinaza e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza sens invers reacţiilor glicolizei
c) [x] lactat dehidrogenaza 159. I Met gen si Glucide A3
d) [ ] malat dehidrogenaza Gluconeogeneza:
e) [ ] piruvat dehidrogenaza a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu
154. I Met gen si Glucide A3 Produsele ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză
finale ale oxidării complete a unei molecule b) [ ] are loc intens postprandial
de glucoză: c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi
a) [x] 38 ATP d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile
b) [x] 44 H2O glucodependente (creierul, eritrocitele)
c) [ ] 5 CO2
d) [ ] 22 H2O 160. I Met gen si Glucide Selectaţi
A3
e) [ ] 44 ATP compuşii ce servesc substrat pentru
155. I Met gen si Glucide Câte molecule
A1 gluconeogeneză:
de ATP se obţin la oxidarea completă a unei
molecule de piruvat: a) [ ] acetil CoA
a) [ ] 3 b) [ ] acizii graşi
b) [ ] 2 c) [ ] acetoacetatul
c) [x] 15 d) [x] lactatul
d) [ ] 30 e) [x] oxaloacetatul
e) [ ] 6 A3 Selectaţi
161. I Met gen si Glucide
156. I Met gen si GlucideA1 Câte molecule compuşii ce servesc substrat pentru
de ATP se obţin la oxidarea completă a unei gluconeogeneză:
molecule de lactat: a) [ ] beta-hidroxibutiratul
a) [ ] 6
b) [x] piruvatul
b) [x] 18
c) [x] aminoacizii glucoformatori
c) [ ] 15
d) [ ] colesterolul
d) [ ] 36 e) [ ] bazele azotate purinice
e) [ ] 3 162. I Met gen si Glucide A3 Reacţia:
Piruvat
157. I Met gen si Glucide A3 Enzime + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat + ADP +
comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei: H3PO4:
a) [ ] hexokinaza a) [x] este o reacţie anaplerotică

b) [x] fosfoglicerat kinaza b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [x] fosfoglicerat mutaza d) [ ] are loc în citozol
e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza
158. I Met gen si Glucide A3 e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este
Gluconeogeneza: o transferază
163. I Met gen si Glucide A3 Piruvat
a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză carboxilaza:
b) [x] este sinteza glucozei din surse a) [ ] este enzimă a glicolizei
neglucidice b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei
c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina
intensitate d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-
pirofosfatul e) [ ] este activată de insulină
e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil- 169. I Met gen si Glucide A3 Pentru sinteza
CoA unei molecule de glucoză sunt necesare:
164. I Met gen si GlucideReacţia:

A3
Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2 a) [x] 2 molecule de piruvat
+ GDP: b) [x] 4 ATP
c) [x] 2 GTP
a) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză d) [ ] 6 H3PO4
b) [ ] este o reacţie din glicoliză e) [ ] 6 ADP
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză hormonală a gluconeogenezei:
d) [x] are loc în citozol
e) [ ] raportul ATP/ADP înalt favorizează a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare
formarea oxaloacetatului ale gluconeogenezei prin fosforilarea lor
165. I Met gen si Glucide A3
b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor
Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa reglatoare ale gluconeogenezei
următoarelor enzime: c) [ ] insulina activează gluconeogeneza
a) [x] piruvat carboxilaza
d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi
c) [ ] piruvat kinaza
glicerol din ţesutul adipos
d) [x] lactat dehidrogenaza
e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza
e) [ ] fosfofructokinaza 171. I Met gen si Glucide A3
166. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Gluconeogeneza din glicerol necesită
Fructozo-1,6-difosfat + H2O → fructozo-6- enzimele:
fosfat + H3PO4:
a) [x] glicerol kinaza
a) [ ] este o reacţie din glicogenoliză b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
b) [ ] este o reacţie din glicoliză c) [ ] piruvat carboxilaza
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [ ] are loc în mitocondrii e) [x] fructozo-1,6-difosfataza
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este 172. I Met gen si Glucide A3
fructozo-1,6-difosfataza Gluconeogeneza din alanină necesită
167. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: enzimele:
Glucozo-6-fosfat + H2O → glucoză + H3PO4:
a) [ ] aspartataminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza
a) [x] este o reacţie din glicogenoliză
c) [ ] piruvat kinaza
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
c) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză
e) [ ] fosfofructokinaza
d) [ ] are loc în mitocondrii
173. I Met gen si Glucide A3 Calea pentozo-
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este
glucozo-6-fosfataza fosfaţilor de oxidare a glucozei:
168. I Met gen si Glucide A3 Glucozo-6-
a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite
fosfataza:
b) [ x] decurge activ numai în ţesutul adipos,
a) [x] este enzimă a glicogenolizei
b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei
suprarenale, glandele mamare
c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia
c) [x] este o hidrolază
d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de
glucozei în pentoze
d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia
glucoză
pentozelor în hexoze a) [x] ribulozo-5-fosfat
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt b) [ ] glucozo-6-fosfat
ireversibile c) [ ] ATP
174. I Met gen si Glucide A3 Funcţiile căii d) [ ] NADH
pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei: e) [x] 2 NADPH
179. I Met gen si Glucide A3 Metabolismul
a) [x] sinteza pentozelor fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):
b) [ ] generarea de NADH
c) [x] generarea de NADPH a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat +
d) [ ] generarea de FADH2 ADP
e) [ ] formarea pirofosfatului b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat +
Reacţia:
175. I Met gen si Glucide A3 ADP
Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6- c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-
fosfogluconolactonă + NADPH+H+: difosfat + ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-
a) [ ] este o reacţie din glicoliză
fosfat + dihidroxiacetonfosfat
b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă +
de oxidare a glucozei
dihidroxiacetonfosfat
c) [ ] enzima ce catalizează reacţia este
180. I Met gen si Glucide A3 Enzimele
glucozo-6-fosfat fosfataza
necesare pentru metabolizarea fructozei în
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este
ficat:
lactonaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este a) [ ] hexokinaza
inhibată de NADPH b) [x] fructokinaza
176. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo- d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
fosfat: e) [x] triozokinaza
181. I Met gen si Glucide A3 Metabolismul
a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-
fructozei în muşchii scheletici (selectaţi
fosfogluconolactonă + NADH+H+
reacţiile):
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-
fosfogluconolactonă + NADPH+H+ a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat +
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6- ADP
fosfogluconat b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat +
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5- ADP
fosfat + NADH+H+ + CO2 c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-
e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5- difosfat + ADP
fosfat + NADPH+H+ + CO2 d) [x] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-
177. I Met gen si Glucide A3 Substanţele fosfat + dihidroxiacetonfosfat
iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă +
a) [ ] FADH2 dihidroxiacetonfosfat
b) [x] glucozo-6-fosfat 182. I Met gen si Glucide A3 Fructozuria
c) [x] 2 NADP+ esenţială:
d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al
178. I Met gen si Glucide A2 Produsele hexokinazei
finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo- b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al
fosfat: fructokinazei
c) [x] are loc acumulare de fructoză
d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-
1-fosfat a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal galactokinazei
183. I Met gen si Glucide A3 Intoleranţa la b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-
fructoză: glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei
c) [ ] se acumulează doar galactoză
a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal
fructozo-1-fosfataldolazei e) [x] se manifestă clinic prin cataractă
b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al 188. I Met gen si Glucide A3 Hiperglicemia
fructozo-1,6-difosfataldolazei poate fi condiţionată de:
c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce
inhibă glucozo-6-fosfataza a) [x] stres
d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză b) [x] activarea glicogenolizei
e) [x] se manifestă clinic prin crize c) [ ] activarea glicolizei
hipoglicemice d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
184. I Met gen si Glucide A3 Metabolismul e) [ ] hiperinsulinism
galactozei (selectaţi reacţiile): 189. I Met gen si Glucide A1 Hiperglicemia
poate fi condiţionată de:
a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat +
ADP a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic
b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + b) [ ] amplificarea glicogenogenezei
ADP c) [ ] adenoamele ţesutului insular al
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ pancreasului
UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat d) [ ] maladia Addison
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP- e) [x] hipercorticism
galactoza + H4P2O7 190. I Met gen si Glucide A3 Hipoglicemia
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza poate fi cauzată de:
185. I Met gen si Glucide A3 Enzimele
a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic
necesare pentru metabolizarea galactozei:
b) [ ] activarea glicogenolizei
a) [x] galactokinaza c) [x] amplificarea glicolizei
b) [ ] hexokinaza d) [x] hiperinsulinism
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza e) [ ] activarea gluconeogenezei
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat 191. I Met gen si Glucide A3 Afecţiunile
uridiltransferaza însoţite de hiperglicemie:
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza
a) [x] diabetul zaharat
186. I Met gen si Glucide A3 Galactozemia:
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [ ] hiperparatiroidia
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al d) [ ] hipotiroidia
hexokinazei e) [ ] diabetul insipid
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al 192. I Met gen si Glucide A3 Efectele
galactokinazei insulinei asupra metabolismului glucidic în
c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi ficat:
galactozo-1-fosfat
a) [ ] inhibarea glucokinazei
d) [x] se manifestă prin cataractă determinată
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
de acumularea galactitolului în cristalin
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
187. I Met gen si Glucide A3 Intoleranţa la
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei
galactoză:
193. I Met gen si Glucide A3 Insulina c) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are
stimulează: loc prin decarboxilare
d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este
a) [x] transportul glucozei în ţesuturi Ca2+-dependentă
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză e) [x] insulina şi peptida C se secretă în
c) [ ] glicogenoliza cantităţi echimolare
d) [x] sinteza lipidelor în ficat 199. I Met gen si Glucide A3 Şuntul 2,3-
e) [ ] gluconeogeneza difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):
194. I Met gen si Glucide A3 Insulina
provoacă: a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat
b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-
a) [x] activarea glicolizei difosfoglicerat + ADP
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-
c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos fosfoglicerat + H3PO4
d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-
e) [x] induce sinteza transportatorilor de fosfoglicerat + ATP
glucoză (GLUT) e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-
195. I Met gen si Glucide Efectele
A3 fosfoglicerat + H3PO4
insulinei asupra metabolismului lipidic: 200. I Met gen si Glucide A3
Metabolismul
a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei
b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [ ] activarea triglicerid lipazei a) [ ] este
un sistem necoordonat de
d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol transformări ale substanţelor şi energiei
e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi
196. I Met gen si Glucide A3 Efectele b) [x] este un sistem coordonat de
insulinei: transformări enzimatice ale
a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul substanţelor şi energiei
pentozo-fosfat c) [x] aprovizionează celulele cu energie
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH chimică
c) [ ] inhiba transportul aminoacizilor în d) [x] constă din două faze - catabolism
ţesuturi şi anabolism
d) [ ] inhibă sinteza proteinelor
e) [ ] nu necesită energie
e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor
197. I Met gen si Glucide A3 Reglarea 201. I Met gen si Glucide A3 Funcţiile
hormonală a glicemiei: metabolismului constau în:
a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza a) [x] producerea energiei chimice

b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza b) [x] asamblarea biopolimerilor
c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza (proteinelor, polizaharidelor, lipidelor,
d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza acizilor nucleici)
e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei
c) [x] transformarea substanţelor
198. I Met gen si Glucide A3 Sinteza
insulinei: nutritive in precursori ai
macromoleculelor celulare
a) [x] insulinase sintetizează în formă de d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor
preproinsulină inactivă specializate (hormoni, amine biogene
b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are
loc prin fosforilare
etc.)
e) [ ] nici
una din funcţiile enumerate nu
a) [x] reprezintă sinteza substanţelor
sunt corecte
202. I Met gen si Glucide A3 Referitor la
compuse din cele simple
b) [x] necesită energie
metabolism sunt corecte afirmaţiile:
c) [ ] decurge preponderent în
mitocondrii şi lizozomi
a) [x] anabolismul
reprezintă sinteza d) [ ] nu necesită enzime
substanţelor compuse din cele simple e) [ ] nu este supus reglării
206. I Met gen si Glucide A3 Căile
b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare catabolice şi anabolice:

de energie a) [ ] coincid ca direcţie
c) [ ] energia obţinută în anabolism este
b) [x] posedă reacţii şi enzime comune
utilizată în catabolism c) [ ] sunt identice
d) [ ] catabolismul necesită energie d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite

compartimente celulare
e) [x] catabolismul constituie faza e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a
degradării substanţelor compuse în metabolismului
simple 207. I Met gen si Glucide A3 Reglarea
203. I Met gen si Glucide A3 Căile metabolismului:
metabolice: a) [x] căile catabolice şi anabolice au
reacţii comune
a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate
b) [ ] viteza proceselor metabolice este
b) [ ] toate constau doar din reacţii
reglată de enzimele ce catalizează
ireversibile
reacţii comune ale anabolismului şi
c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile,
catabolismului
cât şi reacţii ireversibile
c) [ ] procesele metabolice se reglează la
d) [ ] toate
reacţiile unei căi metabolice nivelul reacţiilor reversibile
sunt catalizate de o singură enzimă d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor
catabolice sunt activatori ai proceselor
e) [x] fiecare
reacţie a unei căi anabolice
metabolice este catalizată de o enzimă e) [ ] hormonii nu participă la reglarea
distinctă proceselor metabolice
204. I Met gen si Glucide A3 208. I Met gen si Glucide A3
Catabolismul: Bioenergetica:
a) [x] reprezintă scindarea substanţelor a) [ ] organismele vii sunt sisteme
compuse la substanţe simple termodinamice inchise
b) [ ] necesită energie b) [ ] energia liberă (∆G) este energia
c) [x] are loc atât extracelular, cât şi care nu poate fi utilizată pentru
intracelular efectuarea lucrului
d) [ ] nu necesită enzime c) [x] entropia (∆S) este gradul de
e) [ ] nu este supus reglării dezordine a unui sistem termodinamic
205. I Met gen si Glucide A3 Anabolismul: d) [ ] energia legată (T∆S) este energia
care poate fi utilizată pentru efectuarea formează la hidroliza ATP-lui este
lucrului determinată de:
e) [x] ∆E = ∆G + T∆S
a) [x] repulsia electrostatică
209. I Met gen si Glucide A3 Energia
b) [x] gradul mic de stabilitate a ATP-lui
liberă (∆G):
c) [x] prezenţa ionilor de Mg2+
a) [x] esteenergia care poate fi utilizată d) [ ] prezenţa apei
pentru efectuarea lucrului la
e) [ ] scindarea legăturilor glicozidice
temperatură şi presiune constantă
0 213. I Met gen si Glucide A3 ATP-ul:
b) [x] condiţiile standard sunt: t =25 C,
concentraţia substraturilor - 1 mol, pH a) [ ] conţine trei legături macroergice
=7,0, presiunea 760 tori
c) [ ] dacă ∆G > 0 - reacţia este
b) [ ] nu poate fi donator de grupări
exergonică
d) [ ] dacă ∆G < 0 - reacţia este
fosfat
c) [x] poate fi donator de grupări
endergonică
e) [ ] dacă ∆G > 0 - produsele reacţiei au
pirofosfat
d) [x] energia eliberată în procesele
o energie liberă mai mică decât
substanţele iniţiale catabolice este utilizată pentru sinteza
210. I Met gen si Glucide A3 ATP-ul:
ATP-lui
e) [ ] energia eliberată la hidroliza ATP-
a) [ ] este unica nucleotidă macroergică lui este utilizată în reacţiile exergonice
b) [ ] este o nucleotidă pirimidinică 214. I Met gen si Glucide A3 Starea
c) [ ] este sursă de energie energetică a celulei:
d) [x] are două legături macroergice
e) [x] este intermediar energetic
(transportă energia de la procesele
exergonice la cele endergonice)
211. I Met gen si Glucide A3 Variantele de
hidroliză a ATP-lui: a) [x] se
caracterizează prin sarcina
a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) :
kcal/mol ([ATP] +[ADP] + [AMP])
b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4;

b) [x] se caracterizează prin potenţialul
-14,6 kcal/mol
c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7;
de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])
c) [ ] în condiţii normale sarcina
-7,3 kcal/mol
d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7;
energetică a celulei este 500-900
d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează
-14,6 kcal/mol
e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3
procesele catabolice
e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează
kcal/mol
212. I Met gen si Glucide A3 Energia ce se
procesele anabolice
215. La hidroliza
I Met gen si Glucide A1 d) [x] este influenţată de hormoni
căror compuşi se eliberează mai multă e) [ ] nu depinde de conţinutul de ATP
energie decât la hidroliza unei legături 218. I Met gen si Glucide A3 Care din
macroergice din ATP: compuşii enumeraţi nu sunt
macroergici:
a) [ ] ADP
b) [ ] glucozo-6-fosfat a) [x] glicerol-3-fosfat
c) [ ] AMP b) [ ] ATP
d) [ ] GMP c) [ ] creatinfosfat
e) [x] fosfoenolpiruvat d) [x] glucozo-6-fosfat
216. La hidroliza
I Met gen si Glucide A1
căror compuşi se eliberează mai multă e) [ ] GTP
energie decât la hidroliza unei legături 219. Care din
macroergice din ATP: compuşii enumeraţi sunt macroenergci:
a) [x]
1,3-difosfoglicerat
a) [ ] glucozo-1-fosfat
b) [ ] acetil-CoA b) [x] pirofosfat
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [ ] UDP-glucoza c) [x] fosfoenolpiruvat
e) [ ] fructozo-6-fosfat d) [x] acetil-CoA
217. I Met gen si Glucide A3 Viteza e) [ ] UDP-galactoza
proceselor metabolice: 220. Complexul

enzimatic piruvat dehidrogenaza
(PDH):
a) [ ] nu este dependentă de raportul

NADPH/NADP+ a) [ ] estelocalizat în citozol
b) [ ] nu este influenţată de modulatorii
b) [x] include enzimele: E1 - piruvat
alosterici dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil
c) [x] este dependentă de raportul
acetiltransferaza, E3 - dihidrolipoil
NADH/NAD+ dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, activităţii complexului enzimatic
acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA piruvat dehidrogenaza (PDH):
d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi
ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului
cu formarea oxaloacetatului a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai
221. I Met gen si Glucide A3 Complexul complexului PDH
enzimatic piruvat dehidrogenaza
(PDH):
b) [x] sarcina energetică mică activează
enzimele complexului PDH
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă
enzimele complexului PDH
d) [ ] toate enzimele complexului PDH se
supun doar reglării prin sarcină
energetică
a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare e) [ ] toate enzimele complexului PDH se
oxidativă a piruvatului reglează prin fosforilare-defosforilare
b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un 224. I Met gen si Glucide A1 Reacţia
proces reversibil sumară a decarboxilării oxidative a
c) [x] activează în mitocondrii piruvatului:
d) [ ] conţine 2 coenzime
e) [ ] toate coenzimele sunt legate
covalent cu enzimele
222. I Met gen si Glucide A3 Rolul
complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza:
a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-
CoA + CO2 + NADH+H+
b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-
CoA + CO2 + FADH2
+
c) [x] piruvat + NAD + HS-CoA →
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a
acetil-CoA + CO2 + NADH+H+
CH3COOH
d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA →
b) [ ] decarboxilarea oxidativă a
acetil-CoA + E1-TPP + CO2
CH3COCH2COOH
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA →
c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea
acetil-CoA + biotina-CO2
CH3COCOOH
225. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele
vitaminele - componente ale
reductive
coenzimelor complexului enzimatic
e) [x] formarea NADH pentru lanţul
piruvat dehidrogenaza:
respirator
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
229. I Met gen si Glucide A3 Ciclul Krebs:
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
a) [x] este
calea finală comună a oxidării
e) [ ] vitamina B12
compuşilor organici
226. Selectaţi
vitaminele - componente ale
coenzimelor complexului enzimatic b) [x] furnizează
substanţe intermediare
piruvat dehidrogenaza: pentru anabolism
a) [ ] acidul folic c) [x] în
ciclul Krebs acetil-CoA se
b) [x] acidul pantotenic oxidează până la 2 molecule de CO2
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobe
e) [x] riboflavina
e) [ ] în
reacţiile ciclului Krebs participă
227. Selectaţi
nemijlocit O2
coenzimele complexului enzimatic
230. I Met gen si Glucide A1 Ciclul Krebs:
piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] furnizează
echivalenţi reducători
a) [ ] piridoxal fosfat pentru biosinteza acizilor grasi
b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţionează în condiţii aerobe
b) [x] tiamin pirofosfat
d) [ ] în
ciclul Krebs oxaloacetatul se
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
oxidează până la 2 molecule de CO2
+
e) [x] NAD e) [ ] toate
enzimele ciclului Krebs se
228. Selectaţi
I Met gen si Glucide A3 supun reglării
coenzimele complexului enzimatic 231. I Met gen si Glucide A3 Reacţia:
piruvat dehidrogenaza: Acetil-CoA + oxaloacetat + H2O →
citrat + HS-CoA
a) [x] este prima reacţie din ciclul Krebs
b) [x] este o reacţie utilizată la
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
transportul acetil-CoA din mitocondrie
b) [ ] este catalizată de izoenzima
în citozol
c) [ ] este catalizata de citrat liaza
aconitază
c) [ ] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] reprezintă o condensare aldolică
urmată de hidroliză mitocondrială poate utiliza ca coenzimă
e) [ ] reacţia necesită ATP pentru energie
şi NADP+
d) [ ] izocitrat dehidrogenaza
232. I Met gen si Glucide A3 Citrat
sintaza: citoplasmatică utilizează ca coenzimă
doar NAD+
e) [x] izocitrat dehidrogenaza
mitocondrială este activată de ADP şi
a) [ ] catalizează prima reacţie a ciclului inhibată de NADH
ornitinic 235. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: alfa-
cetoglutarat + NAD+ + HS-CoA →
b) [ ] este din clasa ligazelor succinil-CoA + CO2 + NADH+H+
c) [x] este enzimă alosterică
d) [ ] este
activată de citrat, succinil-
CoA, ATP, NADH
e) [x] este
inhibată de acizii graşi
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
Citrat ↔ izocitrat:
b) [x] este catalizată de complexul
enzimatic alfa-cetoglutarat
dehidrogenaza
a) [x] este o reacţie a ciclului Krebs c) [ ] reacţia nu se supune reglării
b) [x] cis-aconitatul este intermediar al d) [ ] se petrece în citozol
reacţiei e) [x] succinil-CoA este un compus
c) [x] izomerizarea se realizează prin macroergic
dehidratare, succedată de hidratare 236. I Met gen si Glucide A3 Complexul
d) [ ] este catalizată de enzima izocitrat enzimatic alfa-cetoglutarat
dehidrogenaza dehidrogenaza:
e) [ ] enzima ce catalizează această
a) [x] este activat de Ca2+
reacţie este din clasa izomerazelor b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-
Izocitrat + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + CoA
CO2 + NADH+H+ d) [x] în calitate de coenzime utilizează
derivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HS-
CoA, acidul lipoic
a) [ ] esteo reacţie de hidroliză
e) [ ] în calitate de coenzime utilizează
b) [x] este catalizată de enzima fumaraza
derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12,
c) [ ] fumaraza poate utiliza ca substrat şi
acidul folic
maleatul
d) [x] fumaraza este o enzimă
Succinil-CoA + GDP + H3PO4 ↔
succinat + GTP + HS-CoA: stereospecifică
e) [ ] malatul este inhibitor alosteric al
a) [x] este o reacţie a ciclului Krebs enzimei
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel 241. I Met gen si Glucide A3 Reacţia:
de substrat Malat + NAD+ ↔ oxaloacetat +
c) [ ] este o reacţie de fosforilare NADH+H+:
oxidativă
d) [x] este catalizată de enzima succinil-
a) [ ] este
catalizată de enzima malat
CoA sintetaza
reductaza
reacţie este din clasa liazelor b) [x] este
o reacţie utilizată în sistema-
238. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: navetă malat-aspartat
Succinat + FAD ↔ fumarat + FADH2:
c) [x] este o reacţie din ciclul Krebs
a) [ ] decurge în citozol
b) [x] este catalizată de enzima succinat d) [ ] enzimace catalizează această
dehidrogenaza reacţie este reglatoare
c) [ ] enzima ce catalizează reacţia este o
enzimă alosterică
reacţie este inhibată de citrat
d) [x] malonatul este inhibitor competitiv
al enzimei
enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:
e) [ ] enzima este inhibată de AMP
239. I Met gen si Glucide A3 Succinat
a) [x] citratsintaza
dehidrogenaza:
b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-
cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza
a) [x] este o enzimă a ciclului Krebs
+
b) [ ] este o enzimă NAD -dependentă
reacţia de fosforilare la nivel de
c) [ ] este inhibată de NADH
substrat din ciclul Krebs:
d) [x] este inhibată de malonat
a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat
e) [ ] este
inhibată de fumarat b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA
Fumarat + H2O ↔ L-malat: c) [x] succinil-CoA → succinat
d) [ ] succinat → fumarat
a) [ ] piridoxal fosfat
e) [ ] fumarat → malat b) [x] tiamin pirofosfat
244. I Met gen si Glucide A3 Reglarea c) [x] acidul lipoic
ciclului Krebs: d) [ ] acidul tetrahidrofolic
a) [ ] viteza ciclului este diminuată de +
e) [x] NAD
concentraţia înaltă a ADP-lui 248. Selectaţi
b) [x] complexul
alfa-cetoglutarat coenzimele necesare pentru
dehidrogenaza este inhibat de succinil- funcţionarea normală a enzimelor
CoA ciclului Krebs:
a) [ ] biotina
c) [ ] sarcina
energetică mică inhibă
b) [x] HS-CoA
activitatea ciclului
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] ADP-ul
inhibă izocitrat d) [ ] CoQ
dehidrogenaza e) [x] FAD
249. I Met gen si Glucide A1 Reacţiile
e) [x] NADH inhibă izocitrat anaplerotice:
dehidrogenaza şi complexul alfa- a) [x] completează rezervele
cetoglutarat dehidrogenaza intermediarilor ciclului Krebs
vitaminele necesare pentru activitatea
normală a enzimelor ciclului Krebs: b) [ ] asigurăcu acetil-CoA ciclul Krebs
c) [ ] micşorează cantitatea
a) [x] tiamina
intermediarilor ciclului Krebs
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] sunt
reacţii generatoare de NADH
e) [ ] vitamina B12
246. Selectaţi
vitaminele necesare pentru activitatea Piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat +
normală a enzimelor ciclului Krebs: ADP + H3PO4:
a) [ ] acidul folic
a) [x] este o reacţie anaplerotică
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] este catalizată de piruvat
d) [ ] acidul ascorbic
carboxilaza
e) [x] riboflavina
d) [ ] enzimace catalizează această
247. Selectaţi
reacţie este o liază
coenzimele necesare pentru
funcţionarea normală a enzimelor e) [x] enzima are ca grupare prostetică
ciclului Krebs: biotina
Fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP ↔
oxaloacetat + GTP:
a) [ ] este o reacţie din glicoliză a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este

b) [x] este o reacţie anaplerotică adenina
+ +
c) [x] este catalizată de enzima b) [x] acceptor de H şi ē în NAD este
fosfoenolpiruvat carboxikinaza nicotinamida
+
d) [ ] este catalizată de enzima piruvat c) [x] adiţionează 1H şi 2ē (ionul hidrid)
+
kinaza d) [x] un H al substratului se transferă
e) [x] este o reacţie reglatoare din pe NAD+, altul trece în solvent
+
gluconeogeneză e) [ ] adiţionează 2H şi 2ē
reacţiile anaplerotice: 255. I Met gen si Glucide A3 FAD:
a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O →

citrat + HSCoA
+
b) [x] glutamat + H2O + NAD ↔ alfa-
cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 a) [ ] acceptor de H+ şi ē în FAD este
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ adenina
oxaloacetat + glutamat
b) [x] acceptor de H+ şi ē în FAD este riboflavina
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → +
c) [ ] adiţionează 1H şi 2ē (ionul hidrid)
oxaloacetat + GTP d) [ ] un H+ al substratului se transferă pe FAD, altul trece în
e) [x] piruvat + CO2 + ATP → solvent
oxaloacetat + ADP + H3PO4 e) [x] adiţionează 2H+ şi 2ē
253. I Met gen si Glucide A3 Oxidarea 256. I Met gen si GlucideSelectaţi
A3
biologică: dehidrogenazele (DH) NAD+-
dependente:
a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de a) [ ] succinat DH
oxido-reducere ce decurg în b) [x] glutamat DH
organismele vii c) [x] izocitrat DH
b) [x] începe prin dehidrogenarea
d) [x] alcool DH
substraturilor bogate în energie e) [ ] acil-CoA-DH
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe
O2 cu formarea apei dehidrogenazele (DH) NAD+-
d) [x] enzime sunt dehidrogenazele dependente:
+
NAD - şi FAD-dependente a) [x] lactatDH
e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi
b) [x] malat-DH
FMN-dependente c) [ ] acil-CoA DH
+
254. I Met gen si Glucide A3 NAD :
d) [x] beta-hidroxibutirat DH
e) [ ] succinat DH
dehidrogenazele (DH) FAD- de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-
dependente: redox din lanţul respirator:
a) [x] succinat DH
a) [x] este o forţă motrice ce determină
b) [ ] glutamat DH
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
capacitatea sistemului-redox de a
d) [x] glicerol-3-fosfat DH
adiţiona şi a ceda ē
b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai
e) [ ] acil-CoA-DH
259. I Met gen si Glucide A3 Lanţul
electronegativă, cu atât este mai înaltă
respirator (LR): capacitatea sistemului-redox de a
adiţiona ē
c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai
a) [ ] este localizat în membrana externă electropozitivă, cu atât este mai înaltă
mitocondrială capacitatea sistemului-redox de a ceda
b) [ ] este un proces reversibil ē
c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox
de oxido-reducere sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo
e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox
+
d) [x] transferă H şi ē de pe coenzimele
reduse pe O2 sunt aranjate în ordinea creşterii Eo
e) [ ] produsul final al LR este H2O2 263. I Met gen si Glucide A3 Utilizarea
260. I Met gen si Glucide A1 Transferul energiei libere (∆G) din lanţul
echivalenţilor reducători în lanţul respirator:
respirator (LR):
a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru
sinteza ATP-lui
a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere
b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată
ale LR transferă şi H+ şi ē
pentru sinteza ATP-lui
b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere
c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată
ale LR transferă doar ē
pentru termogeneză
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere
d) [ ] decuplanţii lanţului respirator
ale LR transferă doar H+
micsoreaza termogeneza
d) [x] unele sisteme de oxido-reducere
e) [ ] inhibitorii lanţului respirator
ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale
măresc termogeneza
264. I Met gen si Glucide A3 Fosforilarea
LR transferă şi H+ şi ē, altele doar H+
261. I Met gen si Glucide A3 Sistemele de
oxidativă:
oxido-reducere ale lanţului respirator: a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP
+ şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator
a) [ ] NADH/NAD transferă 2H+ şi 2ē
+ (LR)
b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H şi 2ē
+ b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP
c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H şi 2ē
şi H4P2O7 cuplată la LR
d) [x] citocromii transferă doar elecroni
c) [x] în LR sunt trei puncte de
e) [ ] un citocrom transferă doi electroni
fosforilare
262. I Met gen si Glucide A3 Potenţialul
d) [x] pentru sinteza unei molecule de
ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie (FeS)
≥ 0,224V 268. I Met gen si Glucide A3 Complexul
e) [ ] toată energia eliberată la transferul IV al lanţului respirator
electronilor în LR este utilizată pentru (citocromoxidaza):
sinteza ATP-lui a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la
265. I Met gen si Glucide A3 Complexul I oxigenul molecular cu formarea a 2O2-
2-
al lanţului respirator (NADH-CoQ b) [x] O interacţionează cu protonii,
reductaza): formând apa
a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de c) [ ] conţine citocromii b şi c1
H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+- d) [x] conţine citocromii a şi a3
dependente e) [x] conţine ioni de cupru
b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de 269. I Met gen si Glucide A3 Citocromii:
H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-
a) [x] reprezintă hemoproteine
dependente +
b) [ ] participă la transferul H şi ē în
c) [x] conţine FMN
d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf
lanţul respirator
c) [x] funcţionarea citocromilor implică
(FeS)
e) [ ] conţine FAD
transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+
+
d) [ ] transferă H şi ē pe ubichinonă
266. I Met gen si Glucide A3 Complexul II
e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē
al lanţului respirator (succinat-CoQ
270. I Met gen si Glucide A3 Mecanismul
reductaza):
fosforilării oxidative:
a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul
a) [ ] în rezultatul transferului de ē în
respirator doar de pe succinat
lanţul respirator (LR) se formează un
b) [x] conţine flavoproteine specializate
compus intermediar macroergic
pentru introducerea H+ şi ē în lanţul
b) [ ] ē servesc modulatori alosterici
respirator şi de pe alte substraturi (acil-
pozitivi pentru ATP-sintază
CoA, glicerol-3-fosfat)
+ c) [x] transferul de ē în LR generează
c) [ ] conţine NAD
gradient de protoni între suprafeţele
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
membranei interne mitocondriale
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf
d) [x] suprafaţa internă a membranei
(FeS)
interne mitocondriale se încarcă
267. I Met gen si Glucide A3 Complexul
negativ, iar suprafaţa externă - pozitiv
III al lanţului respirator (CoQH2-
e) [ ] membrana internă mitocondrială
citocrom c reductaza):
+ este permeabilă pentru protoni
a) [x] colectează H şi ē de la complexul
271. I Met gen si Glucide A3 Mecanismul
I (NADH-CoQ reductaza)
+ fosforilării oxidative:
b) [x] colectează H şi ē de la
a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de
complexul II (succinat-CoQ reductaza)
transport de ē din matricea
c) [x] conţine citocromii b şi c1
mitocondrială în spaţiul
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
intermembranar
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf
b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul F0
al ATP-sintazei 275. I Met gen si Glucide A3 Agenţii
c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă decuplanţi:
mitocondrială
d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce a) [ ] inhibă ATP-sintaza
determină sinteza ATP-lui b) [ ] inhibă complexele lanţului
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de respirator
gradientul de protoni c) [x] înlătură gradientul de protoni
272. I Met gen si Glucide A3 ATP-sintaza: dintre spaţiul intermembranar şi
a) [x] este localizată în membrana internă matricea mitocondrială
mitocondrială d) [x] sunt substanţe liposolubile
b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1 e) [ ] măresc permeabilitatea membranei
c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea interne mitocondriale pentru ē
mitocondrială 276. I Met gen si Glucide A1 Agenţii
d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul decuplanţi:
intermembranar
e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui
catalitică a enzimei b) [x] măresc termogeneza
273. I Met gen si Glucide A3 ATP-sintaza: c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul
a) [ ] este enzimă responsabilă de respirator
fosforilarea la nivel de substrat d) [ ] activează hidroliza ATP-lui
b) [x] este enzimă responsabilă de +
e) [ ] transportă H din matricea
fosforilarea oxidativă mitocondrială în spaţiul
c) [x] este inhibată de oligomicină intermembranar
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează 277. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi
atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de agenţii decuplanţi:
electroni prin lanţul respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu a) [ ] rotenona
influenţează transferul de electroni prin b) [ ] oligomicina
lanţul respirator c) [x] 2,4-dinitrofenolul
d) [ ] monooxidul de carbon
274. I Met gen si Glucide A3 Inhibiţia e) [x] acizii graşi
lanţului respirator (LR): 278. I Met gen si Glucide A1 Selectaţi
a) [x] complexul I al LR este inhibat de inhibitorii ATP-sintazei:
rotenonă
b) [x] complexul III al LR este inhibat de a) [ ] monooxidul de carbon
antimicina A b) [x] oligomicina
c) [x] citocromoxidaza este inhibată de c) [ ] tiroxina
cianuri, CO d) [ ] cianurile
d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
ATP-lui 279. I Met gen si Glucide A3 Câtul de
e) [ ] transferul de electroni în LR este fosforilare (P/O):
inhibat de acizii graşi a) [x] reprezintă raportul dintre numărul
de molecule de ATP formate şi numărul c) [x] este prezent la animalele în
de atomi de oxigen utilizaţi în lanţul hibernare, la nou-născuţi
respirator d) [ ] conţine puţine mitocondrii
b) [ ] pentru oxidarea glicerol-3- e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos
fosfatului P/O este 3/1 brun conţin termogenina (proteine
c) [x] pentru oxidarea succinatului P/O decuplante)
este 2/1 283. I Met gen si Glucide A1 Selectaţi
d) [ ] pentru oxidarea piruvatului P/O procesele ce au loc în membrana
este 2/1 internă mitocondrială:
e) [ ] pentru oxidarea acidului ascorbic a) [ ] decarboxilarea oxidativă a
P/O este 2/1 piruvatului
280. I Met gen si Glucide A3 Produsele b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
finale ale lanţului respirator: c) [x] lanţul respirator
a) [ ] H2O2 d) [ ] glicoliza anaerobă
b) [x] H2O e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 284. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi
2ē şi 2H+ prin intermediul procesele ce au loc în matricea
complexului succinat-CoQ reductaza) mitocondrială:
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a a) [x] decarboxilarea oxidativă a
2ē şi 2H+ prin intermediul piruvatului
complexului NADH-CoQ reductaza) b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a c) [ ] lanţul respirator
2ē şi 2H+ prin intermediul d) [ ] glicoliza anaerobă
complexului CoQH2-citocrom c e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial
reductaza) 285. I Met gen si Glucide A3 Sistema-
281. I Met gen si Glucide A3 Decuplarea navetă glicerol-fosfat:
fosforilării oxidative:
a) [ ] esteun mecanism de transfer al H+
a) [x] este un proces adaptiv la frig şi ē de la NADH din mitocondrie în
b) [x] este un proces fiziologic la nou- citozol
născuţi, la animalele în hibernare b) [x] în citozol are loc reacţia:
c) [ ] este prezentă în hipotiroidie dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ ↔
d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb glicerol-3-fosfat + NAD+
e) [ ] se caracterizează prin sinteza c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate
sporită de ATP membrana internă mitocondrială
282. I Met gen si Glucide A3 Ţesutul d) [ ] în matricea mitocondrială are loc
adipos brun: reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔
dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+
a) [ ] este ţesut specializat în sinteza e) [x] în matricea mitocondrială are loc
ATP-lui reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔
b) [x] este ţesut specializat în
dihidroxiaceton-fosfat + FADH2
termogeneză 286. I Met gen si Glucide A1 Sistema-
navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia mitocondrială de către citrat
+
ce are loc în citozol): e) [ ] H şi ē de la NADH sunt
+
a) [x] oxaloacetat + NADH+H ↔ malat transportaţi prin membrana internă
+ NAD+ mitocondrială de către carnitină
+
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H ↔ 289. I Met gen si Glucide A3 Oxidarea
malat + NADP+ microzomială:
c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + a) [ ] are loc în mitocondrie
FADH2 b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + c) [x] constă în hidroxilarea unor
FADH2 compuşi chimici
+
e) [ ] malat + NAD ↔ oxaloacetat + d) [x] este catalizată de monooxigenaze
NADH+H+ e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui
287. I Met gen si Glucide A1 Sistema- 290. I Met gen si Glucide A3 Oxidarea
navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia microzomială:
ce are loc în matricea mitocondrială): a) [x] reacţia sumară a procesului este:
AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2O
a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat b) [ ] reacţia sumară a procesului este:
+ NAD+ AH2 + O2 → A + H2O2
b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat +
c) [x] lanţul microzomial de oxidare
FADH2 conţine NADPH, citocromul P450
+
c) [x] malat + NAD ↔ oxaloacetat +
,flavoproteine
NADH+H+ d) [x] este utilizată pentru inactivarea
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat +
xenobioticelor
FADH2 e) [x] este utilizată pentru biosinteza
+
e) [ ] malat + NADP ↔ oxaloacetat +
hormonilor steroidici
NADPH+H+ 291. I Met gen si Glucide A3 Citocromul
288. I Met gen si Glucide A3 Transportul
P450:
echivalenţilor reducători prin a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu
membrana internă mitocondrială: CO
a) [ ] membranainternă mitocondrială b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a
este permeabilă pentru NAD+ şi NADH diferitor substraturi

+
b) [x] H şi ē de la NADH sunt c) [x] utilizează
în calitate de echivalenţi
transportaţi prin membrana internă reducători NADH sau NADPH
mitocondrială de sistema-navetă d) [ ] este
component al lanţului
glicerol-fosfat respirator
+
c) [x] H şi ē de la NADH sunt
transportaţi prin membrana internă e) [ ] posedă specificitate absolută de
mitocondrială de sistema-navetă malat- substrat
aspartat
+
d) [ ] H şi ē de la NADH sunt Acizi nucleici
transportaţi prin membrana internă 292. II Acizii nucleici A3 Bazele azotate
majore în componenţa DNA sunt: a) [x] peptidică
b) [ ] 3',5'-fosfodiesterică
c) [ ] N-glicozidică
d) [ ] interacțiune hidrofobă
e) [ ] de hidrogen
298. II Acizii nucleici A3 Pentru DNA sunt
a) [ ] 5 - metilcitozina corecte afirmaţiile
b) [x] citozina a) [ ] este un poliribonucleotid
c) [ ] 2 - metiladenina
d) [x] guanina
e) [x] timina
293. II Acizii nucleici A1 Bazele azotate
majore în componența DNA sunt: b) [ ] conține AMP, CMP, UMP, GMP
a) [x] adenina c) [x] la capatul 5' se află 3 resturi de fosfat
b) [ ] 1-metilguanina d) [x] mononucleotidele sunt legate prin
c) [ ] dihidrouracilul legături 3',5'-fosfodiesterice
d) [ ] hipoxantina e) [ ] monomerii se leagă prin legături N-
e) [ ] xantina glшcozidice
294. II Acizii nucleici A3 Selectați bazele
azotate majore din componența ARN sunti: 299. II Acizii nucleici A1 Adenozina:
a) [ ] este o nucleotidă
a) [ ] 5 - metilcitozina b) [ ] conţine legătura glicozidică N1 - C'1
b) [x] adenina c) [x] este componentă a ATP-lui
c) [ ] 2 - metiladenina d) [ ] conține dezoxiriboză
d) [x] guanina e) [ ] conţine o bază azotată pirimidinică
e) [x] uracilul
295. II Acizii nucleici A3 Componentele 300. II Acizii nucleici A1 Сitidină:
structurale ale DNA-ului sunt: a) [ ] este o dezoxiribonucleotidă
a) [ ] dihidrouracilul b) [ ] conţine legătura glicozidică N9-C'1
b) [ ] riboza c) [x] este o ribonucleozidă
c) [x] acidul fosforic d) [ ] conţine acid fosforic
d) [x] adenina e) [ ] conţine o bază azotată purină
e) [ ] uracilul
301. II Acizii nucleici A1 Timidina
296. II Acizii nucleici A3 Componentele
a) [x] este un dezoxiribonucleozidă
structurale ale RNA-ului sunt:
b) [ ] este prezentă în RNA
c) [ ] este o ribonucleotidă
a) [ ] timina d) [ ] conţine o bază azotată purinică
e) [ ] conţine legătura glicozidică N9-C'1
b) [x] citozina
302. II Acizii nucleici A1 Uridina:
c) [x] adenina a) [ ] este o ribonucleotidă
b) [ ] se conţine în DNA
d) [x] guanina
c) [x] conţine o bază azotată pirimidinică
d) [ ] conţine o legătură 3',5'-fosfodiesterică
e) [ ] ribuloza e) [ ] conţine legătura glicozidică N9-C'1
297. II Acizii nucleiciÎn acizii nucleici
A1 303. II Acizii nucleici A1 Dezoxicitidina:
nu există următoarele tipuri de legături a) [ ] este o nucleotidă
chimice: b) [ ] este componentă a RNA
c) [ ] conţine acid fosforic
d) [ ] conţine o legătură 3',5'-fosfodiesterică e) [ ] o spiră conţine 3,6 perechi de nucleotide
e) [x] conţine legătura glicozidică N1-C'1
307. Referitor la
II Acizii nucleici A3
304. II Acizii nucleici A3 Acidul adenilic:
structura secundară a DNA sunt corecte
afirmaţiile:
a) [x] este constituit din adenină, riboză şi acid
a) [ ] dublul helix
este alcătuit din două catene
fosforic
polipeptidice antiparalele
b) [x] bazele azotate complementare se leagă

b) [x] este o nucleozidă între ele prin legături de hidrogen
c) [ ] conţine legătura glicozidică N1-C'1 c) [ ] catenele

antiparalele sunt identice după
componenţa nucleotidică
d) [x] este AMP-ul d) [ ] catenele

antiparalele sunt identice după
secvenţa nucleotidică
e) [ ] este AMP-ul ciclic
305. II Acizii nucleici A1 Numărul e) [x] planurile bazelor azotate sunt orientate
legăturilor de hidrogen din DNA dublu perpendicular pe axul helixului
catenar cu secvenţa 308. II Acizii nucleici A1 Referitor la DNA
T - C - G - A - G -G a) [ ] toate tipurile de DNA sunt orientate spre
stânga
A - G - C - T - C -C este:
b) [x]forma clasică B conţine 10 perechi de
nucleotide la o spiră
a) [ ] 10
c) [ ] forma A conţine 3,6 perechi de nucleotide
la o spiră
b) [ ] 11 d) [ ] forma Z conţine 12 perechi de nucleotide

şi e orientată spre dreapta
c) [x] 16 e) [ ] în toate tipurile de DNA raportul

G+C/A+T=1
309. II Acizii nucleici A3 Afirmaţii corecte
d) [ ] 13 referitoare la DNA (legile
complementarităţii):
a) [ ] la aceeaşi specie DNA din diferite
e) [ ] 17 ţesuturi are o compoziţie nucleotidică diferită
306. II Acizii nucleici Referitor la
A3
b) [x] componenţa nucleotidică a DNA la
structura secundară a DNA sunt corecte specii distincte este diferită
afirmaţiile:
c) [ ] compoziţia
nucleotidică a DNA la aceeaşi
a) [x] este bicatenară
specie depinde de vârstă, raţia alimentară,
b) [ ] catenele sunt paralele
condiţiile mediului ambiant
c) [x] bazele azotate ocupă interiorul dublului
helix d) [ ] în toate tipurile de ADN, A=G si T=C
d) [ ] bazele azotate complementare se leagă
între ele prin legături covalente e) [x] în toate tipurile de ADN, A=T şi G=C
310. II Acizii nucleici Afirmaţii corecte
A3 c) [ ] bucla anticodon conţine un triplet de
referitoare la nucleozomi nucleotide identic codonului de pe RNAm
d) [ ] aceeaşi moleculă de RNAt poate
a) [x] reprezintă unitatea structurală a transporta mai mulţi aminoacizi
cromatinei e) [ ] conţin doar baze azotate majore
b) [x] reprezintă octamere histonice înfăşurate 315. II Acizii nucleici A1 Afirmaţiile corecte
cu DNA referitoare la RNAr:
c) [ ] reprezintă nivelul superior de organizare a) [ ] sunt macromolecule bicatenare
a materialului cromozomial
d) [ ] între DNA şi histone se stabilesc legături b) [ ] servesc matriţă pentru sinteza proteinelor
covalente c) [ ] se conţin doar în nucleu
e) [ ] conţin histona H1 d) [x] sunt componente structurale ale
311. II Acizii nucleici A3 Histonele: ribozomilor
a) [ ] sunt proteine bogate în Asp şi Glu e) [ ] reprezintă o conformaţie în „foaie de
trifoi"
b) [x] formele fosforilate favorizează 316. II Acizii nucleici A3 Structura şi
transcripţia funcţile ribozomilor:
a) [x] ribozomii pot disocia reversibil în
c) [ ] sunt componente structurale ale
subunităţi
ribozomului
b) [ ] reprezintă sediul de biosinteză a RNAm
d) [ ] se leagă covalent cu DNA c) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături
covalente
e) [x] sunt proteine bazice d) [ ] constau din RNAr şi proteine histonice
312. II Acizii nucleici A1 Afirmaţii corecte e) [x] conţin RNAm
referitoare la RNA: 317. II Acizii nucleici A3 Replicarea DNA:
a) [x] este bazată pe principiul
a) [ ] este preponderent bicatenar complementarităţii
b) [ ] compoziţia nucleotidică se supune b) [x] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de
legităţii complementarităţii DNA
c) [ ] cantitatea de RNA în celulă este constantă c) [ ] decurge fără desfacerea dublului helix de
d) [ ] se conţine doar în nucleu şi mitocondrii DNA
e) [x] conţine uracil, citozină, adenină şi d) [ ] este un proces conservativ
guanină e) [ ] nu necesită energie
313. II Acizii nucleici A1 Referitor la 318. II Acizii nucleici A3 Biosinteza DNA
RNAm sunt corecte afirmaţiile: necesită:
a) [ ] este implicat în activarea aminoacizilor a) [ ] participarea nucleozid-monofosfaţilor
b) [ ] este copia exactă a catenei codificatoare b) [ ] prezenţa DNA monocatenar
de DNA c) [x] participarea complexului de enzime -
c) [ ] la capătul 5'conţine o secvenţă DNA-replicaza
poliadenilică d) [ ] prezenţa ribonucleozid-difosfaţilor
d) [x] serveşte matriţă pentru sinteza e) [x] prezenţa dezoxibonucleozid-trifosfaţilor
proteinelor 319. II Acizii nucleici A3 Referitor la
e) [ ] este parte componentă a ribozomilor replicare sunt corecte afirmaţiile:
314. II Acizii nucleici A3 Selectaţi a) [x] sediul replicării este nucleul
afirmaţiile corecte referitoare la RNAt: b) [ ] sinteza catenelor de DNA are loc în
a) [x] transportă aminoacizii la sediul sintezei
direcţia 3'  5'
proteinelor c) [ ] ambele catene se sintetizează discontinuu
b) [x] aminoacidul se leagă la capătul 3'-OH al
d) [x] forţa motrice a procesului este hidroliza
RNAt pirofosfatului
e) [x] angajează simultan întregul cromozom d) [x] încalitate de matriţă serveşte catena
320. II Acizii nucleici A3 Selectaţi enzimele anticodogenă
complexului DNA-replicaza: e) [ ] RNA este sintetizat în direcţia 3'→5
a) [x] DNA-polimerazele I, II, III 326. II Acizii nucleici A3 Referitor la
b) [x] helicaza biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:
c) [ ] transaminazele
d) [ ] RNA-polimeraza RNA-dependentă a) [ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt
e) [ ] dehidrogenazele ribonucleozid-difosfaţii
321. II Acizii nucleici A3 Selectaţi enzimele b) [x] are loc sub acţiunea enzimei RNA-
complexului DNA-replicaza: polimeraza RNA-dependentă
a) [ ] RNA-polimerazele I, II, III c) [x] este un proces procesiv
b) [ ] transpeptidaza d) [x] forţa motrice a transcrierii e hidroliza
c) [x] topoizomerazele pirofosfatului
d) [x] RNA-polimeraza DNA-dependentă e) [ ] la transcriere participă şi
e) [x] DNA-ligaza dezoxiribonucleotidele
322. II Acizii nucleici A1 Fragmentele 327. II Acizii nucleici A1 RNA
Okazaki: polimerazele:
a) [ ] sunt regiuni de DNA ce nu conţin a) [ ] nu necesită matriţă
informaţie genetică b) [ ] necesită primer
b) [ ] se sintetizează în direcţia 3'  5'
c) [ ] utilizează ca substraturi ribonucleozid-
c) [ ] se formează la sinteza catenei de DNA
monofosfaţii
lider d) [ ] posedă activitate 3'  5'-exonucleazică
d) [ ] sunt sintetizate de DNA-polimeraza II e) [x] au activitate 5'  3'-polimerazică
e) [x] sunt unite de DNA-ligaze 328. II Acizii nucleici A3 Trăsăturile
comune ale biosintezei DNA și RNA:
323. II Acizii nucleici A3 DNA-polimerazele
(III): a) [ ] ambele procese necesită primer
a) [ ] nu necesită matriţă b) [x] decurg în nucleu
b) [ ] nu necesită primer c) [x] ca substraturi se utilizează nucleozid-
c) [ ] utilizează ca substraturi nucleozid- trifosfaţii
difosfaţii d) [ ] ambele procese angajează simultan
d) [x] posedă activitate 3'  5'-exonucleazică întregul cromozom
e) [x] are activitate 5'  3'-polimerazică
e) [ ] sinteza catenelor decurge în direcţia
324. II Acizii nucleici A3 DNA-polimerazele
3'→5'
329. II Acizii nucleici A3 Modificările
(I):
a) [x] îndepărtează primerii prin activitatea sa
posttranscripţionale ale RNAm
5'→3'-exonucleazică (processing-ul RNAm) includ:
a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki
b) [x] adaugă dezoxiribonucleotide prin
b) [x] adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-
activitatea sa 5'→3'-polimerazică
c) [ ] sintetizează catena lider şi catena
metil-guanozinei
c) [x] poliadenilarea capătului 3' al RNAm
întârziată de DNA
d) [x] excizia intronilor şi legarea capetelor
d) [ ] nu necesită energie
e) [x] participă la repararea DNA
intronilor (splising-ul)
e) [ ] înlăturarea dimerului de timină
325. II Acizii nucleici A3 Referitor la
330. II Acizii nucleici A3 Modificările
transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] angajează simultan întregul cromozom
posttranscripţionale ale RNAt (processing-
b) [x] este un proces asimetric
ul RNAt) includ:
c) [ ] are loc în citoplasmă a) [x] adăugarea la capătul 3' al RNAt a
secvenţei nucleotidice CCA
b) [ ] ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil- a) [x] modificarea chimică a unor baze azotate
guanozinei din DNA
c) [ ] poliadenilarea capătului 5' al RNAt b) [ ] modificarea covalentă a RNA
d) [x] modificări covalente ale bazelor azotate c) [x] tranziţie şi transversie
(formarea bazelor azotate minore) d) [x] deleţie de nucleotide
e) [ ] înlăturarea primer-ului e) [x] inserţie de nucleotide
331. II Acizii nucleici A3 RNA-polimeraza
337. II Acizii nucleici A3 Mutaţiile prin
RNA-dependentă:
transversie:
a) [ ] posedă activitate 3'  5'-polimerazică
a) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice
b) [x] participă la replicarea RNA
cu altă bază purinică
c) [ ] este o reverstranscriptază
b) [x] pot conduce la modificări ale structiurii
d) [x] este prezentă doar la RNA-virusuri
şi funcţiei proteinei codificate
e) [ ] utilizează ca matriţă RNA a celulei-gazdă
c) [x] pot determina formarea unui codon-stop
332. II Acizii nucleici A3 DNA-polimeraza-
d) [ ] conduc la schimbarea naturii tuturor
RNA-dependentă: codonilor ce succed mutaţiei
a) [x] este numită şi reverstranscriptază
e) [x] pot conduce la formarea codonilor
b) [ ] posedă activitate 3'  5'-polimerazică sinonimi
c) [ ] participă la replicarea RNA 338. II Acizii nucleici A3 Mutaţiile prin
d) [x] se utilizează în ingineria genetică pentru deleţie:
sinteza unor gene a) [x] conduc la schimbarea naturii tuturor
e) [x] permite includerea informaţiei virale în codonilor ce succed mutaţia
genomul uman b) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice
333. II Acizii nucleici A3 Repararea DNA cu altă bază purinică
necesită următoarele enzime: c) [ ] nu afectează structura şi funcţia proteinei
a) [x] DNA-polimeraza I codificate
b) [ ] RNA polimeraza DNA-dependentă d) [x] pot conduce la formarea codonilor-stop
c) [x] endonucleaze specifice e) [x] pot cauza maladii ereditare
d) [x] DNA-ligaza 339. II Acizii nucleici A3 Aminoacil-RNAt-
e) [ ] telomeraza sintetazele:
334. II Acizii nucleici A1 Referitor la codul a) [ ] participă la formarea legăturilor peptidice
genetic sunt corecte afirmaţiile: b) [x] posedă specificitate faţă de ARNt şi
a) [ ] este singlet aminoacid
b) [ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3'  5' c) [x] are capacitatea de autocontrol
c) [ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei d) [ ] nu necesită ATP
prin introni e) [x] catalizează reacţia de activare a
d) [x] codul este degenerat aminoacizilor
e) [ ] un codon specifică mai mulţi aminoacizi 340. II Acizii nucleici A3 Activarea
335. II Acizii nucleici A3 În legatură cu aminoacizilor:
codul genetic sunt corecte afirmațiile: a) [x] are loc în citoplasmă
a) [ ] conține 3 codoni de inițiere b) [ ] constă în legarea aminoacidului la ARNm
b) [x] unii aminoacizi sunt specificați de mai c) [x] necesită energia a 2 legături macroergice
mulți codoni d) [ ] are loc fără participarea enzimelor
c) [ ] conține un singur codon de terminare e) [ ] necesită GTP
d) [x] codul este colinear 341. II Acizii nucleici A3 Iniţierea sintezei
e) [ ] codul are semne de punctuație proteinelor necesită:
336. II Acizii nucleici A3 Mutaţiile a) [x] subunitatea mică şi mare a ribozomului
moleculare pot avea loc prin: b) [x] RNAm
c) [ ] peptidiltransferaza c) [ ] transversia
d) [ ] factorii Tu, Ts, G d) [ ] tranziţia
e) [ ] ATP e) [x] carboxilarea glutamatului
342. II Acizii nucleici A3 Complexul de 348. II Acizii nucleici A3 Inducţia
iniţiere a sintezei proteinelor constă din: enzimatică (reglarea lac-operonului):
a) [x] ribozomul integral a) [x] necesită prezenţa represorului
b) [ ] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul b) [ ] necesită prezenţa corepresorului
A c) [x] e caracteristică pentru căile catabolice
c) [x] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul d) [ ] în calitate de inductor serveşte produsul
P final al căii metabolice
d) [x] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P e) [ ] e caracteristică pentru enzimele
e) [ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3 constitutive
343. II Acizii nucleici A3 Elongarea în 349. II Acizii nucleici A1 Represia
biosinteza proteinelor necesită: enzimatică:
a) [x] complexul de initiere a) [x] necesită prezenţa represorului
b) [ ] aminoacil-RNAt-sintetaza b) [ ] necesită prezenţa inductorului
c) [x] peptidiltransferaza c) [ ] e caracteristică pentru căile catabolice
d) [ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3 d) [ ] în calitate de corepresor serveşte
e) [ ] ATP substratul căii metabolice
344. II Acizii nucleici A3 Etapa de elongare e) [ ] e caracteristică pentru enzimele
în biosinteza proteinelor se caracterizează constitutive
prin: 350. II Acizii nucleici A3 La reglarea
a) [x] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A expresiei genelor la om participă:
b) [ ] legarea fmet-RNAtfmet în locusul P a) [ ] catecolaminele
c) [ ] legarea aminoacidului la RNAt b) [ ] glucagonul
d) [x] formarea legăturii peptidice între c) [x] cortizolul
aminoacizi d) [x] calcitriolul
e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe e) [x] retinolul
RNAm 351. II Acizii nucleici A3 Telomeraza
345. II Acizii nucleici A3 În procesul prezintă:
terminării sintezei proteinelor are loc: a) [ ] o ribonucleotidă
a) [x] înlăturarea RNAt din locusul P b) [x] o ribonucleoproteină
b) [x] hidroliza polipeptidei sintetizate de la c) [x] enzima ce alungeşte capetele
RNAt cromozomilor
c) [x] disocierea ribozomului în subunităţi d) [ ] enzimă ce utilizează ca substraturi
d) [ ] transpeptidarea ribonucleotide
e) [ ] translocarea e) [x] o transcriptază ce foloseşte ca matriţă
346. II Acizii nucleici A3 Modificările RNA
posttranslaţionale includ:
Lipidele
a) [ ] formarea prolinei din hidroxiprolină
352. V Metab lipidelor A3 Lipidele
b) [ ] excizia intronilor
sunt:
c) [x] fosforilarea unor proteine
d) [x] metilarea lizinei, argininei a) [ ] substanţe organice solubile în apă
e) [x] formarea punţilor disulfidice b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă
347. II Acizii nucleici A1 Modificările c) [x] substanţe organice solubile în solvenţi
posttranslaţionale includ: organici
a) [ ] poliadenilarea d) [ ] omogene după structură
b) [ ] „cap"-area e) [x] substanţe organice insolubile în apă
353. V Metab lipidelor A3 Funcţiile b) [x] arahidonic (С20:4)
lipidelor: c) [ ] nervonic (С24:1)
a) [x] energetică d) [ ] palmitic (С16)
b) [x] izolatoare e) [ ] oleic (С18:1)
c) [ ] catalitică 360. V Metab lipidelor Care din
A1
d) [x] structurală acizii graşi enumeraţi posedă cea
e) [ ] contractilă mai mică temperatură de topire?
354. V Metab lipidelor A3 Clasificarea a) [ ] lignoceric(C24)
structurală a lipidelor: b) [ ] miristic (C14)
a) [ ] protoplasmatice c) [x] butiric (C4)
b) [ ] de rezervă d) [ ] caprilic (C8)
c) [x] saponifiabile e) [ ] lauric (C12)
d) [ ] neutre 361. V Metab lipidelor A3
e) [x] nesaponifiabile Acilglicerolii:
355. V Metab lipidelor A3 După rolul a) [ ] sunt constituenţi ai membranelor
biologic lipidele se clasifică în: biologice
a) [x] structurale b) [x] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
b) [x] de rezervă c) [x] reprezintă o formă de stocare a energiei
c) [ ] saponifiabile d) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dizolvă în
d) [ ] neutre ea
e) [ ] nesaponifiabile e) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
356. V Metab lipidelor A3 După 362. V Metab lipidelor A3
proprietăţile fizico-chimice lipidele Glicerofosfolipidele:
se clasifică în: a) [ ] sunt insolubile în solvenţi organici
b) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
a) [x] amfifile
c) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
b) [ ] esenţiale
d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei
c) [ ] saponifiabile
e) [x] sunt componentele membranelor
d) [x] neutre
biologice
e) [ ] nesaponifiabile
363. V Metab lipidelor A3 Lecitinele
357. V Metab lipidelor A3 În celulele
şi cefalinele:
şi ţesuturile omului predomină
următorii acizi graşi: a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
a) [ ] caprinic b) [x] sunt lipide structurale
b) [ ] caproic c) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei
c) [x] oleic d) [ ] sunt grasimi neutre
d) [x] palmitic e) [ ] au rol energetic
e) [x] stearic 364. V Metab lipidelor A3
358. V Metab lipidelor A3 Pentru Fosfatidilcolina:
organismul uman sunt esenţiali
următorii acizi graşi: a) [ ] se obţinedin fosfatidilserină prin
a) [ ] lignoсeric decarboxilare
b) [ ] oleic b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă
c) [ ] palmitoleic c) [ ] se mai numesc şi cefaline
d) [x] rol structural - constituienţi a membranelor
d) [x] linolenic
biologice
e) [x] linoleic e) [x] rezultă prin metilarea
359. V Metab lipidelor A1 Care din fosfatidiletanolaminelor
acizii graşi enumeraţi posedă cea 365. V Metab lipidelor A1
mai mică temperatură de topire? Fosfatidiletanolamina:
a) [ ] stearic (С18)
a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a galactoza sau beta-glucoza
energiei d) [ ] conţin oligozaharide
b) [ ] conţine sfingozina e) [x] din ele se formează sulfatidele
c) [ ] conţine ceramida 371. V Metab lipidelor A1
d) [ ] se mai numeşte şi lecitină Gangliozidele:
e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin
a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol
decarboxilare
366. V Metab lipidelor A3 b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
Fosfatidilcolina şi c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de
fosfatidiletanolamina: glucoză
a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor d) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactoză
b) [x] sunt componenţii principali ai e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a
membranelor celulare membranelor
372. V Metab lipidelor A1
c) [ ] reprezintă o rezervă de energie
d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
Glicolipidele:
e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică
a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau
367. V Metab lipidelor A1 Care din
compuşii de mai jos au caracter oligozaharide
b) [ ] gangliozidele conţin unul sau mai multe
acid?
resturi de acid sulfuric
a) [ ] lecitinele c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide
b) [ ] cefalinele d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
c) [x] fosfatidilserina e) [ ] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-
d) [ ] trigliceridele acetilneuraminic
e) [ ] cerebrozidele 373. V Metab lipidelor A3
368. V Metab lipidelor A1 Colesterolul:
Sfingomielinele conţin: a) [x] este derivat al
ciclopentanperhidrofenantrenului
a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid b) [x] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3
fosforic c) [x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5
b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3
fosforic e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea
c) [ ] polialcool ciclic, ceramida carboxil
d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină 374. V Metab lipidelor A3 Acizii
e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol biliari:
369. V Metab lipidelor A3 Sfingozina: a) [x] se sintetizează din colesterol
b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina
b) [x] e component al sfingomielinei d) [x] sunt compuşi polari
c) [x] este constituent al glicolipidelor e) [x] participă la emulsionarea grăsimilor
d) [ ] este baza structurală a 375. V Metab lipidelor A1
glicerofosfolipidelor Componentele lipidice ale
e) [ ] nu intră în structura ceramidei membranelor celulare sunt:
370. V Metab lipidelor A3 a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii
Cerebrozidele: colesterolului
b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi,
a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă
a creierului ceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele,
b) [ ] nu conţine sfingozină
c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-
gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii
colesterolului lipidelor alimentare la adulţi:
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi a) [ ] are loc în stomac
b) [x] are loc în duoden
376. V Metab lipidelor A3 Proprietătile c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
principale ale membranei: d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce
a) [ ] simetria neutralizează HCl al sucului gastric
b) [x] fluiditatea e) [x] se digeră doar lipidele emulsionate
c) [x] asimetria
d) [ ] imobilitatea componentelor 381. V Metab lipidelor A1 Scindarea
e) [ ] monostratul lipidic completă a triacilgliceridelor în
tractul gastro-intestinal necesită:
377. V Metab lipidelor A3 Proteinele a) [x] lipazele pancreatice şi intestinale
membranelor biologice: b) [ ] lipoproteinlipaza
a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
integrale d) [ ] lipaza gastrică
b) [x] formează legături atât cu lipidele, cât şi e) [ ] colesterolesteraza
cu glucidele membranare 382. V Metab lipidelor A3 Acţiunea
c) [ ] posedă numai capacitate de mişcare enzimelor lipolitice din tractul
laterală gastro-intestinal:
d) [x] îndeplinesc funcţiile de transport a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează
transmembranar, recepţie, comunicare fosfogliceridele
intercelulară, antigenică b) [x] colesterolesteraza scindează colesterolul
e) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi esterificat
hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+ c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina
d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi
378. V Metab lipidelor A3 Glucidele e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil
membranelor biologice sunt: din poziţia beta a trigliceridelor .
a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu
contactează cu citoplasma 383. V Metab lipidelor A3 Hidroliza
b) [x] fixate covalent de lipide sau proteine lipidelor alimentare duce la
c) [ ] aranjate izolat fără a forma catene oligo- formarea:
sau polizaharidice a) [x] 2-monogliceridelor
d) [ ] responsabile de permeabilitatea b) [x] acidului fosforic
membranei c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă scurtă
e) [x] responsabile de comunicarea d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă
intercelulară e) [ ] bazelor azotate
379. V Metab lipidelor A3 Lipidele Mecanismele de absorbtie ale
sunt componente indispensabile ale lipidelor în tractul gastro-intestinal:
raţiei alimentare, deoarece: a) [x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul -
a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi prin difuzie simplă
esenţiali b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-
b) [x] asigură absorbţia vitaminelor monogliceridele - prin transport activ
liposolubile c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-
c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice monogliceride, colesterolul - prin difuzie
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor micelară
e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-
bilirubinei monogliceride, colesterolul - prin difuzie
facilitată
380. V Metab lipidelor A3 Digestia
e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în
ficat din excesul de glucide
385. V Metab lipidelor A3 Referitor la e) [ ] au rol antiaterogen
micelele lipidice sunt corecte
afirmatiile: 390. V Metab lipidelor A3
a) [ ] se absorb numai în duoden Catabolismul VLDL:
b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, a) [x] sunt degradate de lipoproteinlipază
monogliceride şi colesterol b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la în LDL
nivelul jejunului c) [ ] insulina inhibă catabolismul VLDL
d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin
scurtă acumulare de colesterol
e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor e) [ ] sunt degradate de lecitincolesterolacil
transferază
386. V Metab lipidelor Soarta
A3
produselor digestiei lipidelor 391. V Metab lipidelor A3 LDL :
absorbite în intestin: a) [x] contin apoB100
a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei b) [ ] procentul colesterolului este foarte mic
porta c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni
b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor d) [ ] se sintetizează în enterocite
hemoroidale e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe
în enterocite 392. V Metab lipidelor A3 HDL:
d) [ ] se includ în resinteza lipidelor complexe a) [x] sunt sintetizate si secretate de hepatocite şi enterocite
b) [x] transportă colesterolul de la ţesuturi spre ficat
în intestinul gros
c) [ ] transportă colesterolul spre tesuturile
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu
extrahepatice
apoproteinele şi formează chilomicronii
d) [ ] sunt lipoproteine proaterogene
387. V Metab lipidelor A3 e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc
Chilomicronii: aterogen înalt
a) [ ] se sintetizează în ficat
b) [ ] se secretă din intestin direct în sînge 393. V Metab lipidelor A1 Activarea
c) [x] apoproteina de bază este apo B48 acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul acizilor graşi):
e) [x] transportă trigliceridele exogene a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina +
ADP
388. V Metab lipidelor A3 b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP +
Catabolismul chilomicronilor: biotin-P
a) [x] resturile chilomicronice se supun c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA +
hidrolizei în hepatocite AMP + PPi
b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB d) [ ] AG + ATP + HSCoA + H2O → acil-
c) [x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza AMP + HSCoA + AMP +2P
d) [x] lipoproteinlipaza este activată de insulină e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ
e) [ ] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza +AMP + 2P
hormon sensibilă
394. V Metab lipidelor Activarea
A3
389. V Metab lipidelor VLDL:
A3 acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea
a) [x] apoproteina principală este apoB100 acizilor graşi):
b) [ ] transportă trigliceridele exogene a) [x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
c) [ ] sunt sintetizate în enterocitele intestinale b) [ ] se petrece în mitocondrii
c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA
carboxilază 399. V Metab lipidelor A1 Produşii
d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA dehidrogenării acil-CoA ( primei
sintetaza reactii a beta-oxidării acizilor graşi)
e) [ ] activarea este o reacţie reversibilă sunt:
a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
395. V Metab lipidelor A3 Transportul b) [x] trans-enoil-CoA + FADH2
acizilor graşi (AG) din citoplasmă în c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
mitocondrii în procesul beta- d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
oxidării: e) [ ] trans-enoil-CoA + NADH + H+
a) [ ] necesită energie
b) [x] în proces participă carnitin-acil- 400. V Metab lipidelor A3 A doua
transferazele I şi II reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:
c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG a) [ ] este o dehidratare
activaţi b) [ ] este o dehidrogenare
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă c) [x] este catalizată de enzima enoil-CoA
e) [ ] AG sunt transportaţi de malic enzimă hidrataza
d) [ ] este catalizată de enzima acil-CoA
396. V Metab lipidelor A3 Beta- hidrataza
oxidarea acizilor graşi (AG): e) [x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-
a) [x] se desfăsoară în matricea mitocondriilor CoA
b) [ ] se oxidează AG liberi
c) [ ] se desfăsoară în citotozol 401. V Metab lipidelor A1 Produsul
d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA reacţiei a doua a beta-oxidării
până la acetil-CoA acizilor graşi:
e) [ ] malonil-CoA este produsul final de a) [ ] enoil-CoA + H2O
oxidare a acizilor graşi b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
397. V Metab lipidelor A1 Spirala d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
Lynen (beta-oxidarea) implică e) [ ] cetoacil-CoA
desfasurarea unei succesiuni de 4 402. V Metab lipidelor A1 A treia
reacţii. Ordinea lor corectă este: reacţie a beta-oxidării acizilor graşi
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare este:
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
clivare d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
clivare 403. V Metab lipidelor A1 Produşii
reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi
enzima ce catalizează această
Transformarea acil-CoA (prima
reacţie:
reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):
a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH
a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza
b) [ ] are loc hidratarea substratului
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O
c) [ ] este catalizată de enzima acil-CoA
transacilaza
dehidrogenaza NAD+-dependentă
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+
d) [x] este catalizată de enzima acil-CoA
hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
dehidrogenaza FAD-dependentă
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2,
e) [ ] are loc dehidratarea substratului
hidroxiacil-CoA dehidrogenaza 408. V Metab lipidelor A1 Oxidarea
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ acizilor graşi polinesaturaţi necesită:
tioesteraza
404. V Metab lipidelor A1Selectaţi a a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-
4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima izomerazei
ce catalizează această reacţie: b) [ ] prezenţa trano moleculă de FAD
suplimentară
a) [ ] hidrolizabeta-cetoacil-CoA c) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentară
cetoacil-CoA hidrolaza d) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară
b) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA e) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la
cetoacil-CoA hidrataza oxidarea acizilor graşi saturaţi
c) [ ] dehidratara beta-cetoacil-CoA cetoacil- 409. V Metab lipidelor A3 Oxidarea
CoA dehidrataza acizilor graşi cu numar impar de
d) [x] scindarea beta-cetoacil-CoA atomi de carbon:
tiolaza
e) [ ] oxidarea beta-cetoacil-CoA a) [ ] înultimul ciclu de beta-oxidare se obţine
cetoacil-CoA oxidaza o moleculă de butiril-CoA şi una de acetil-
405. V Metab lipidelor A3 În rezultatul CoA
unei spire de beta-oxidare, acizii b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA
graşi suferă urmatoarele modificări: necesită vitaminele H şi B12
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul
a) [x] se oxidează Krebs
b) [ ] se reduc d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA
c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon necesită CO2, ATP, Mg2+
d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon e) [x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs
e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA în formă de succinil-CoA
406. V Metab lipidelor A1 Câte spire 410. V Metab lipidelor A1 Corpii
parcurge (1), câte molecule de acetil- cetonici sunt următorii compuşi:
CoA (2) şi câte molecule de ATP (3)
se formează la oxidarea completă a a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-
acidului palmitic (C16): hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic,
acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic,
acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-
hidroxibutiric
a) [ ] 6 8 131 e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric,
b) [ ] 6 7 114 acidul acetic
c) [x] 7 8 130 411. V Metab lipidelor A3 Referitor la
d) [ ] 5 6 121 compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt
e) [ ] 8 9 143 corecte afirmaţiile:
407. V Metab lipidelor A3 Utilizarea a) [x] este un corp cetonic
acetil-CoA: b) [x] compusul reprezintă acidul acetoacetic
c) [ ] se utilizează în ficat
a) [x] se oxidează în ciclul Krebs d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este
c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi micşorată în diabetul zaharat
d) [ ] se include în gluconeogeneză 412. V Metab lipidelor A3 Beta-
e) [x] se utilizează în cetogeneză
hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în
fi utilizat pentru: mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
a) [x] sinteza corpilor cetonici b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt
b) [ ] sinteza aminoacizilor legaţi de ACP, iar la oxidare - cu HSCoA
c) [ ] beta-oxidare c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la
d) [x] sinteza colesterolului sinteză - NADPH
e) [ ] sinteza glucozei d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în
413. V Metab lipidelor A3 Utilizarea complex polienzimatic, iar enzimele sintezei -
corpilor cetonici în ţesuturi nu
a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la
b) [x] sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, beta-oxidare - nu
muşchii scheletici ca sursă de energie 418. V Metab lipidelor A3 Biosinteza
c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului acizilor graşi:
d) [ ] pot fi convertiţi în piruvat, apoi în
glucoză a) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoză b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în
414. V Metab lipidelor A3 Afirmaţii complex polienzimatic
corecte referitor la corpii cetonici: c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere
a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă
corpi cetonici NADPH
b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH
fenilcetonurie 419. V Metab lipidelor A3 Biosinteza
c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută acizilor graşi:
în diabetul zaharat insulino-dependent a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la
d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt gruparea SH a ACP
combustibil excelent pentru miocard b) [x] enzimele formează complexul acid gras-
e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută sintaza
în boala Hartnup c) [x] donator activ de unităţi carbonice este
415. V Metab lipidelor A3 Cetonemia: restul malonil
a) [x] poate apărea în inaniţie d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste
b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă în acetil-CoA
lipide e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
c) [ ] este determinată de o raţie bogată în 420. V Metab lipidelor A1 Indicaţi
glucide compusul iniţial în sinteza acizilor
d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor graşi (1) şi forma sa de transport din
cetonici în ficat mitocondrie în citozol (2):
e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a
a) [ ] butiril-CoA citrat
corpilor cetonici în ţesuturi
b) [ ] hidroxibutirat carnitină
416. V Metab lipidelor A3 Referitor la
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:
d) [ ] acetil-CoA aspartat
a) [x] spontan prin decarboxilare generează
e) [x] acetil-CoA citrat
acetona
421. V Metab lipidelor A3 Transportul
b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat
acetil-CoA din mitocondrie în
c) [ ] se sintetizează din malonil-CoA
citozol (biosinteza acizilor graşi):
d) [ ] sinteza lui are loc in citozol
a) [ ] transportul este activ
e) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al
417. V Metab lipidelor A3 Deosebirile
citratului
dintre oxidarea şi biosinteza acizilor
c) [ ] pentru transport se utilizează GTP
graşi:
d) [x] este însoţit de generarea NADPH a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici
necesar pentru biosinteza acizilor graşi (malic b) [ ] glicoliză
enzima) c) [x] reacţia catalizată de enzima malică
e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA d) [ ] oxidarea acidului glucuronic
carboxilaza e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a
422. V Metab lipidelor A3 Enzimele glucozei
implicate în transportul acetil-CoA 427. V Metab lipidelor A3Biosinteza
din mitocondrie în citozol (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:
acizilor graşi):
a) [x] începe cu legarea acetilului şi a
a) [ ] piruvat dehidrogenaza malonilului la ACP
b) [x] citratliaza b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea -SH a
c) [x] enzima malică cisteinei
d) [ ] succinat dehidrogenaza c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil
e) [ ] fumaraza şi malonil se utilizează ATP
423. V Metab lipidelor A3 Biosinteza d) [x] reacţiile sunt catalizate de
malonil-CoA (sinteza acizilor graşi): acetiltransacilaza şi maloniltransacilaza
e) [ ] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA
a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO- sintază
SCoA 428. V Metab lipidelor A3 Reacţia de
b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza sinteză a beta-cetoacil-ACP
utilizează vitamina B6 (biosinteza propriu-zisă a acizilor
c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină graşi):
d) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza a) [x] este reacţia de condensare a acetilului cu
utilizează vitamina B1 malonilul
e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei
424. V Metab lipidelor A3 Sintaza acizilor graşi
acizilor graşi: c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule
a) [x] este un complex multienzimatic de CO2
b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-
graşi, cu excepţia formării malonil-CoA ACP sintaza
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP) e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza
d) [ ] reprezintă un tetramer enzimatic 429. V Metab lipidelor A3 Reacţia de
e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă reducere a beta-cetoacil-ACP
intermediarii biosintezei (biosinteza propriu-zisă a acizilor
425. V Metab lipidelor A1 Activatorul graşi):
(1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează
carboxilazei (enzima reglatoare a NADPH
sintezei acizilor graşi): b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în
a) [ ] ATP ADP enoil-ACP
b) [ ] AMP ATP c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-
c) [ ] malonat AMP hidroxiacil-ACP
d) [ ] acetoacetat citrat d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în
e) [x] citrat palmitoil-CoA acil-ACP
426. V Metab lipidelor A3 Donator de e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează
echivalenţi reducători în sinteza NADH
acizilor graşi servește NADPH 430. V Metab lipidelor A1 Enzima (1) şi
generat în: produşii transformării (2) enoil-ACP
(biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP fosfatidic:
+ FAD a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil- transformă în triglicerid
ACP + FADH2 b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se
c) [ ] enoil-ACP ehidrogenaza transformă în lecitină
hidroxibutiril-ACP + NADP+ c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil- se transformă în diglicerid
ACP + NADPH d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + transformă in diacilglicerol
+
NADP e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se
431. V Metab lipidelor A3 Prima spiră de transformă în lizolecitina
sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr 436. V Metab lipidelor A1 Intermediarul
par de atomi de carbon: comun în sinteza trigliceridelor şi a
fosfatidelor:
a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP a) [ ] monoglicerid
b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] finalizează cu formarea unui compus d) [ ] CDP-diglicerid
alcătuit din 5 atomi de carbon e) [ ] acidul fosforic
e) [ ] utilizează 2 molecule de FAD 437. V Metab lipidelor A1 Sursa de grupare
432. V Metab lipidelor A1 Sinteza unei metil pentru sinteza de novo a
molecule de acid palmitic necesită: fosfatidilcolinei:
a) [ ] serina
a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
b) [ ] cisteina
b) [ ] 7 acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
c) [x] S-adenozilmetionina
c) [ ] 8 acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2
d) [ ] S-adenozilhomocisteina
d) [ ] 8 acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [ ] tetrahidrofolatul
e) [x] acetil-CoA + 14 NADPH + 14H+ + 7
438. V Metab lipidelor A3 Sinteza
malonil-CoA
fosfogliceridelor:
433. V Metab lipidelor A3 Biosinteza
a) [x] se poate realiza de novo
triacilglicerolilor:
b) [x] se poate realiza din produse gata (calea
a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
de rezervă)
b) [ ] se intensifică în inaniţie
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de
c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
novo serveşte ATP-ul
d) [x] este activată de insulină
d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de
e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul
rezervă serveşte GTP-ul
adipos este nelimitată
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor
434. V Metab lipidelor A3 Glicerol-3-
căi serveşte CTP-ul
fosfatul se formează:
439. V Metab lipidelor A3 Sinteza de novo a
a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea
fosfogliceridelor:
enzimei glicerol fosforilaza
a) [ ] serina interacţionează cu acidul
b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea
fosfatidic, formând fosfatidilserină
enzimei glicerol kinaza
b) [ ] serina se activează, formând CDP-serină
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
c) [ ] CDP-serina interacţionează cu acidul
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
fosfatidic, formând fosfatidilserină
e) [ ] în ţesutul adipos - se obţine exclusiv
d) [x] acidul fosfatidic se activează, formând
prin fosforilarea glicerolului
CDP-diglicerid
435. V Metab lipidelor A1 În procesul de
e) [x] CDP-digliceridul interacţionează cu
biosinteză a tracilglicerolilor acidul
serina, formând fosfatidilserină
440. V Metab lipidelor A3 Sinteza c) [ ] ciclizarea scualenului
fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
(sinteza de novo a fosfogliceridelor): e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-
a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin CoA
transmetilarea fosfatidilserinei 445. V Metab lipidelor A3 Reglarea
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin biosintezei colesterolului:
carboxilarea fosfatidilserinei a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin metilglutaril-CoA-sintaza
decarboxilarea fosfatidilserinei b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-
d) [x] enzima este o decarboxilază metilglutaril-CoA-reductaza
c) [ ] enzima reglatoare este activată de
e) [ ] enzima este o carboxilază colesterol şi de acidul mevalonic
441. V Metab lipidelor A3 Sinteza d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin
fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină defosforilarea ei
(sinteza de novo a fosfogliceridelor): e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin
a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin fosforilarea ei
transmetilarea fosfatidiletanolaminei 446. V Metab lipidelor A3 Ateroscleroza:
b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin
carboxilarea fosfatidiletanolaminei a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei
c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin HDL-colesterolului
decarboxilarea fosfatidiletanolaminei b) [x] are loc acumulare de colesterol în
d) [ ] ca cofactor serveşte derivatul vitaminei macrofage
B6 c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina proaterogene
442. V Metab lipidelor A3 d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene
Fosfatidilinozitolii: e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza
a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile 447. V Metab lipidelor A3 Obezitatea:
b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă
inozitolfosfaţi şi diacilgliceroli de fosfolipide în ţesutul adipos
c) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism
inozitolfosfaţi şi triacilgliceroli c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este
d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate scăzută
fi fosforilat d) [x] predispune la boli cardiovasculare,
e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi diabet zaharat tipul II
poate fi fosforilat e) [ ] este prezentă în hipertiroidie
443. V Metab lipidelor A3 Biosinteza 448. V Metab lipidelor A1 Precursorul
colesterolului: eicosanoizilor:
a) [ ] are loc numai în ficat a) [ ] acidul arahic
b) [x] necesită NADPH b) [x] acidul arahidonic
c) [x] substrat serveşte acetil-CoA c) [ ] acidul linolenic
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi d) [ ] acidul fosfatidic
glicina e) [ ] acidul behenic
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul 449. V Metab lipidelor A3 La eicosanoizi se
alimentar de colesterol referă:
444. V Metab lipidelor A1 Reacţia reglatoare a) [x] tromboxanii
în sinteza colesterolului este: b) [ ] endotelinele
a) [ ] generarea acetoacetil-CoA c) [ ] endorfinele
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril- d) [x] prostaciclinele
CoA (HMG-CoA) e) [x] leucotrienele
450. V Metab lipidelor A3 Vitaminele d) [ ] calcitriolulse sintetizează în piele prin
liposolubile: hidroxilarea colesterolului
a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de
folic, acidul pantotenic hormonii tiroidieni
b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D 456. V Metab lipidelor A3 Calcitriolul:
c) [ ] nu se depozitează în organismul uman a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări
e) [x] sunt derivaţi ai izoprenului consecutive în ficat şi în rinichi din
451. V Metab lipidelor A3 Vitamina A: colecalciferol
a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a
b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul fosfatemiei
retinoic d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură
c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei absorbţia Ca2+ din intestin
d) [x] are acţiune antioxidantă e) [ ] acţionează prin AMPc
e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular
452. V Metab lipidelor A3 Vitamina E: Proteinele
a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii 457. Capitol: V metab proteinelor A3 Funcţiile
b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul biologice ale proteinelor:
retinoic a) [ ] coenzimatică
c) [x] favorizează fertilitatea b) [x] catalitică
d) [x] este cel mai potent antioxidant c) [x] plastică
neenzimatic natural d) [x] de transport
e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul e) [x] imunologică
osos 458. Capitol: V metab proteinelor A3 Funcţiile
453. V Metab lipidelor A3 Vitamina K: biologice ale proteinelor:
a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei a) [x] antigenică
K b) [ ] genetică
b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă c) [x] contractilă
hipovitaminoza K d) [x] energetică
c) [x] posedă acţiune antihemoragică e) [x] reglatoare
d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă 459. Capitol: V metab proteinelor A3 Valoarea
e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului biologică a proteinelor este determinată de
glutamic din componenţa factorilor coagulării aminoacizii indispensabili:
II, VII, IX şi X a) [ ] alanină
454. V Metab lipidelor A3 Vitamina D: b) [x] triptofan
a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman c) [ ] acid glutamic
b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de d) [x] fenilalanină
origine vegetală e) [ ] serină
c) [ ] este derivat al glicerolului 460. Capitol: V metab proteinelor A3 Valoarea
d) [x] se poate depozita în organismul omului biologică a proteinelor este determinată de
(ficat) aminoacizii indispensabili:
e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală a) [ ] asparagină
455. V Metab lipidelor A3 Metabolismul b) [ ] cisteină
vitaminei D: c) [x] metionină
a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea d) [x] treonină
razelor ultraviolete e) [ ] prolină
b) [ ] forma activă a vitaminei D este 461. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi
colecalciferolul aminoacizii semidispensabili:
c) [x] forma activă este calcitriolul a) [ ] asparagina
b) [x] histidina pepsinei
c) [ ] glicina d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea
d) [x] arginina carboxipeptidazelor
e) [ ] fenilalanina e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare
462. Capitol: V metab proteinelor A3 466. Capitol: V metab proteinelor A3 Rolul
Bilanţul azotat pozitiv: HCl în digestia proteinelor:
a) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este a) [x] posedă acţiune antimicrobiană
mai mare decît a celui eliminat b) [ ] este emulgator puternic
b) [ ] arată predominarea proceselor de c) [x] activează transformarea pepsinogenului
degradare a proteinelor faţă de cele de în pepsină
biosinteză d) [ ] inhibă secreţia secretinei
c) [x] este caracteristic pentru copii, e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac
adolescenţi şi gravide 467. Capitol: V metab proteinelor A3
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi Proprietăţile pepsinei:
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de
vîrsta a treia a) [x] pepsina este secretată sub formă de
463. Capitol: V metab proteinelor A3 pepsinogen de celulele principale ale
Bilanţul azotat negativ: mucoasei stomacale
a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este
mai mare decît a celui eliminat b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei
b) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este 3,0-4,0
este mai mică decît a celui eliminat c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este
c) [ ] este caracteristic pentru copii,
1,5-2,5
adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi d) [ ] activarea pepsinei are loc prin
e) [x] este caracteristic pentru persoanele de fosforilare
vîrsta a treia
464. Capitol: V metab proteinelor A1 e) [x]activarea pepsinogenului constă în
Bilanţul azotat echilibrat: scindarea de la capătul N-terminal a unei
peptide (42 de aminoacizi)
a) [ ] denotă
că cantitatea azotului îngerat este 468. Capitol: V metab proteinelor A3 Pepsina:
mai mare decît a celui eliminat
a) [x] scindează legăturile peptidice la
b) [ ] aratăpredominarea proceselor de formarea cărora participă grupările -NH2 ale
degradare a proteinelor faţă de cele de Phe, Tyr, Trp
biosinteză b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor
c) [ ] este caracteristic
pentru copii, peptidice
c) [ ] scindează legăturile peptidice din
adolescenţi şi gravide
keratine, histone, protamine şi
d) [x] este caracteristic pentru adulţii mucopolizaharide
sănătoşi d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi
liberi
e) [ ] estecaracteristic pentru persoanele de e) [x] este o endopeptidază
vîrsta a trei 469. Capitol: V metab proteinelor A3 Tripsina:
465. Capitol: V metab proteinelor A3 Rolul a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen
HCl în digestia proteinelor: inactiv
b) [ ] este o aminopeptidază
a) [ ] activează tripsinogenul c) [ ] este o carboxipeptidază
b) [ ] activează chimotripsinogenul d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub
c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea
acţiunea enterokinazei şi a tripsinei d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +
e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este e) [x] exista sisteme specifice de transport
7,2-7,8 pentru AA înrudiţi structural
470. Capitol: V metab proteinelor A3 475. Capitol: V metab proteinelor A3 Ciclul
Chimotripsina: gama-glutamilic:
a) [ ] este secretată de celulele principale ale a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei
mucoasei stomacale în formă de prin membranele celulare
chimotripsinogen inactiv b) [ ] decurge fără utilizare de energie
b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în
formă activă c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-
c) [x] este o endopeptidază glutamiltransferaza
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
pancreas e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc glutation (GSH)
sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin 476. Capitol: V metab proteinelor A3
proteoliza limitată Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
471. Capitol: V metab proteinelor A3 a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea
Carboxipeptidazele: enzimelor microflorei intestinale
a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor
pancreasul exocrin proteolitice gastrice şi pancreatice
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor
intestinale toxice
c) [ ] scindează aminoacizii de la capătul N- d) [ ] alcoolii, acizi graşi si cetoacizii sunt
terminal produse toxice
d) [x] sunt exopeptidaze e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt
e) [ ] sunt endopeptidaze produse netoxice
472. Capitol: V metab proteinelor A1 477. Capitol: V metab proteinelor A3
Aminopeptidazele: Neutralizarea produselor de putrefacţie a
a) [ ] sunt endopeptidaze aminoacizilor:
b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic
d) [ ] scindează aminoacizii de la capătul C- b) [x] forma activă a acidului sulfuric este
terminal fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
e) [x] sunt exopeptidaze c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este
473. Capitol: V metab proteinelor A3 CDP-glucuronatul
Absorbţia aminoacizilor (AA): d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice
a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă UDP-glucuroniltransferaza şi
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA arilsulfotransferaza
şi a Na+ e) [x] are loc în ficat
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA
şi a Na+ 478. Capitol: V metab proteinelor A3
d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
-АТP-aza a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a
e) [ ] la transportul AA participă GTP-sintaza enzimelor
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
474. Capitol: V metab proteinelor A3 c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în
Absorbţia aminoacizilor (AA): lipide
a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2O
b) [x] are loc in intestinul subţire e) [ ] scindarea AA nu generează energie
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+ 479. Capitol: V metab proteinelor A3 Căile
generale de degradare a aminoacizilor: e) [x]Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat
a) [x] dezaminarea + NADH+H+ + NH3 a - (enzima
b) [ ] transsulfurarea -glutamatdehidrogenaza)
c) [x] transaminarea 484. Capitol: V metab proteinelor A3
d) [x] decarboxilarea Dezaminarea oxidativa directa a acidului
e) [ ] transamidinarea glutamic:
480. Capitol: V metab proteinelor A3 Tipurile
a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat
de dezaminare a aminoacizilor:
a) [x] reductivă
oxidaza
b) [x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
dehidrogenaza
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [x] oxidativă
d) [x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+
e) [ ] omega-dezaminare
481. Capitol: V metab proteinelor A1 e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN
485. Capitol: V metab proteinelor A3
Dezaminarea aminoacizilor (DA):
a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică
Glutamat dehidrogenaza:
pentru toţi aminoacizii a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa- b) [x] este o enzimă din clasa
cetoacizilor şi a amoniacului oxidoreductazelor
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative
directe c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin FMN
alfa-cetoacizi şi amoniac d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză enzimei
a aminoacizilor dispensabili e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se
482. Capitol: V metab proteinelor A1 reglează
Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA): 486. Capitol: V metab proteinelor A3
a) [x] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D Transaminarea aminoacizilor (TA):
aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+ un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă b) [x] este o etapă a transdezaminării
la pH-ul fiziologic aminoacizilor
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este c) [ ] este un proces ireversibil
principala cale de dezaminare a tuturor L-AA d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
483. Capitol: V metab proteinelor A3 e) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA
Dezaminarea directa a aminoacizilor: 487. Capitol: V metab proteinelor A3
Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] este caracteristică tuturor aminoacizi
a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt
b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 (enzima reversibile
- serindehidrataza) c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate
absolută pentru substrat
c) [ ] Thr
+ H2O → piruvat + NH3 + H2O d) [ ] specificitatea transaminazelor este
(enzima - treonindehidrataza) determinată de coenzimă
e) [x] coenzimele transaminazelor sunt
d) [x] Thr+ H2O → α-cetobutirat + NH3
(enzima - treonindehidrataza) piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul
Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a b) [ ] esteprincipala cale de sinteză a
aminoacizilor: aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea
a) [x] TA are loc prin formarea unor compuşi aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
intermediari (baze Schiff) d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea oxidativă a acidului glutamic
ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza
piridoxaminfosfat (PAMP) utilizează NADPH+H+
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea 492. Capitol: V metab proteinelor A3
ireversibilă a piridoxaminfosfatului în Transreaminarea aminoacizilor:
piridoxalfosfat
d) [x] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid a) [ ] este un proces ireversibil
+ PAMP b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid aminoacizilor
+ PALP c) [x] în prima etapă are loc aminarea
489. Capitol: V metab proteinelor A3 COOH- reductivă a alfa-cetoglutaratului
CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO- d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea
COOH ↔ glutamatului cu un alfa-cetoacid
COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2- e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza
CH NH2-COOH utilizează NAD+
a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei 493. Capitol: V metab proteinelor A3
b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a Transdezaminarea alaninei:
aspartatului a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din
(ALT) piruvat şi NH3
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza c) [x] include dezaminarea acidului glutamic
(AST) d) [x] participă enzimele
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat alaninaminotransferaza (ALT) şi
şi glutamat glutamatdehidrogenaza
490. Capitol: V metab proteinelor A3 CH3- e) [ ] în procesul de transdezaminare
CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO- glutamatdehidrogenaza utilizează
COOH ↔ NADPH+H+
CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-
Transdezaminarea aspartatului:
CHNH2-COOH
a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului
b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului
a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei
din oxaloacetat şi NH3
b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a
c) [ ] include dezaminarea asparaginei
aspartatului
d) [x] participă enzimele
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza
aspartataminotransferaza (AST) şi
(ALT)
glutamatdehidrogenaza
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza
e) [x] participă coenzimele piridoxalfosfat şi
(AST)
NAD+
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează
oxaloacetat şi glutamat Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi
reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce
Dezaminarea indirectă a aminoacizilor
catalizează aceste reacţii:
(transdezaminarea):
a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O
a) [ ] este un proces ireversibil aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin
e) [x]
Glu aminele biogene
aspartataminotransferaza 499. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 chimică:
asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat
HC C CH2 CH COOH HC C
+ NADPH+H+ + NH3 N NH N N
NH2
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat
+ NADH+H+ + NH3
Alaninaminotransferaza (ALT):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre
glutamină şi piruvat a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre b) [ ] e omega-decarboxilare
alanină şi alfa-cetoglutarat c) [x] este reacţia de formare a histaminei
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei
hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune
toxice vasoconstrictoare
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul 500. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia
miocardic chimică:
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a
ALT scade HC C CH2 CH COOH HC C
497. Capitol: V metab proteinelor A3 N NH N NH
Aspartataminotransferaza (AST): NH2
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre
glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre
aspartat şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creşte
semnificativ în formele grave ale afecţiunilor
hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei
AST atinge valori maximale în 24-48 ore b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile cetoacizilior
hepatice activitatea serică a AST scade c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl
498. Capitol: V metab proteinelor A3 în stomac
Decarboxilarea aminoacizilor: d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune
a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării vasodilatatoare
-COOH din aminoacizi în formă de CO2 e) [x] produsul reacţiei este mediator în
b) [ ] este un proces reversibil reacţiile alergice şi inflamatorii
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este 501. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia
piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei chimică:
B6)
HO C CH2 CH COOH HO
d) [ ] toţi
aminoacizii se supun tuturor
tipurilor de decarboxilare NH NH2
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei
e) [x] produsul reacţiei este precursorul
noradrenalinei şi al adrenalinei
504. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia
chimică:
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei

HO CH2 CH COOH HO
b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului HO NH2 HO
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune
vasoconstrictoare
chimică:
HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2
NH NH2 NH NH2
a) [ ] este o reactie de carboxilare
b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
c) [x] este catalizată de decarboxilaza
aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor
aromatici (alfa-metildopa) contribuie la
scăderea tensiunii arteriale
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială
b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune 505. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia
vasodilatatoare chimică:
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de
HCl în stomac R-CH2-NH2 + H2O + O2 → R-COH +
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea NH3 + H2O2
temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC a) [ ] este reacţia de formare a aminelor
503. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia biogene
chimică: b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor
biogene
HO CH2 CH COOH c) [x] este
CHcatalizată de enzima
HO 2 CH2 + CO2
monoaminoxidaza (MAO)
HO NH2 HO d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
NH 2
e) [ ] cofactorul MAO este NAD-ul
chimică:
NH2 NH2
| |
a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei HOOC - CH- (CH2)2 - COOH → CH2 -
(CH2)2 - COOH + CO2
b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] glicoliză
a) [ ] este catalizată de enzima e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi
glutamatcarboxilaza pirimidinice
b) [ ] este catalizată de enzima 512. Capitol: V metab proteinelor A3
glutamatdehidrogenaza Amoniacul se obţine în următoarele procese:
c) [x] produsul reacţiei este acidul gama- a) [ ] transaminarea aminoacizilor
aminobutiric (GABA) b) [x] neutralizarea aminelor biogene
d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin
în SNC d) [ ] gluconeogeneză
e) [x] produsul reacţiei este utilizat în e) [ ] oxidarea corpilor cetonici
tratamentul epilepsiei 513. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia
507. Capitol: V metab proteinelor A1 chimică:
Precursorul catecolaminelor:
Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4
a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară
c) [ ] triptofanul a amoniacului
d) [ ] histidina b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi
e) [ ] glutamina c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
508. Capitol: V metab proteinelor A1 d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3
Precursorul histaminei: de la ţesuturi spre ficat şi rinichi
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a
a) [ ] triptofanul
amoniacului
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina Ureogeneza:
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul a) [x] are loc exclusiv în ficat
509. Capitol: V metab proteinelor A1 b) [ ] are loc în rinichi
Serotonina se sintetizează din: c) [ ] este sinteza acidului uric
d) [x] decurge parţial în citoplasmă,
iar parţial
în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală
a) [ ] histidină
a NH3
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină Ureogeneza:
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan a) [ ] este sinteza de NH3
510. Capitol: V metab proteinelor A3 b) [x] necesită consum de energie
Produsele finale ale scindării proteinelor c) [ ] are loc în toate ţesuturile
simple:
a) [x] CO2 d) [ ] ureea este compus toxic
b) [x] NH3 e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată
c) [ ] CO cu urina
d) [x] H2O 516. Capitol: V metab proteinelor A3
e) [ ] acidul uric Enzimele ciclului ureogenetic
511. Capitol: V metab proteinelor A3 a) [ ] glutaminaza
Amoniacul se obţine în următoarele procese: b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
a) [ ] ciclul Krebs c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi d) [ ] glutaminsintetaza
c) [x] dezaminarea aminoacizilor e) [ ] glutamatdehidrogenaza
517. Capitol: V metab proteinelor A3 de N-acetilglutamat
Enzimele ciclului ureogenetic: 522. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi
a) [ ] asparaginaza reacţiile ciclului ornitinic:
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→
d) [x] argininosuccinatliaza citrulină + 2ADP + 2H3PO4
e) [x] arginaza b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină +
518. Capitol: V metab proteinelor A1 Câte H3PO4
molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→
unei molecule de uree? citrulină + ADP + H3PO4
a) [ ] 1 d) [ ] citrulină + Asp + ATP →
b) [ ] 2 argininosuccinat + ADP + H3PO4
c) [x] 3 e) [x] citrulină + Asp + ATP →
d) [ ] 4 argininosuccinat + AMP + H4P2O7
e) [ ] 5 523. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi
519. Capitol: V metab proteinelor A1 Câte reacţiile ciclului ornitinic:
legături macroergice sunt utilizate la sinteza a a) [x] argininosuccinat → arginină + fumarat
200 molecule de uree? b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină +
a) [ ] 200 fumarat
b) [ ] 400 c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină +
c) [ ] 600 fumarat + AMP + H4P2O7
d) [x] 800 d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină
e) [ ] 1000 e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 +
520. Capitol: V metab proteinelor A3 Ciclul ornitină
ureogenetic (prima reacţie): 524. Capitol: V metab proteinelor A3
a) [x] debutează cu formarea Eliminarea renală a amoniacului:
carbamoilfosfatului a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului
b) [ ] sursă de grupare amino pentru acido-bazic
carbamoilfosfat este glutamatul b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului
c) [ ] sursă de grupare amino pentru fluido-coagulant
carbamoilfosfat este glutamina c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia:
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se Gln + H2O →Glu + NH3
utilizează o legătură macroergică d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de
macroergic formare a sărurilor de amoniu în rinichi
521. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza 525. Capitol: V metab proteinelor A3 NH3 este
carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza utilizat:
ureei):
a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali
a) [ ] HCO3 - +
+ NH4 + ATP + H2O → b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
carbamoilfosfat + ADP + H3PO4 c) [x] în aminarea reductivă a alfa-
b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → cetoglutaratului
carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4 d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I e) [x] la formarea sărurilor de amoniu
(mitocondrială) 526. Capitol: V metab proteinelor A1 NH3 este
utilizat la sinteza:
d) [ ] enzimaeste carbamoilfosfatsintetaza II a) [x] ureei
(citoplasmatică) b) [ ] acidului uric
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului d) [x] conjugarea acizilor biliari
e) [ ] acetoacetatului e) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom
527. Capitol: V metab proteinelor A1 de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)
Glutamatdehidrogenaza face parte din: 533. Capitol: V metab proteinelor A3 Serina
(Ser):
a) [ ] hidrolaze
a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [ ] ligaze
b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [x] oxidoreductaze
c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat
d) [ ] liaze
d) [x] se poate forma din glicină
e) [ ] izomeraze
e) [ ] participă la sinteza metioninei
534. Capitol: V metab proteinelor A3 Serina
Produsele finale de dezintoxicare a NH3:
a) [ ] glutamina
(Ser):
a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea b) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un
d) [x] sărurile de amoniu atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)
e) [ ] acidul uric c) [ ] participă la sinteza hemului
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice
Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul
şi pirimidinice
Krebs:
a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADPH necesar e) [ ] participă la biosinteza corpilor cetonici
pentru sinteza ureei 535. Capitol: V metab proteinelor A3 S-
b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP adenozilmetionina (SAM):
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este
fumaratul a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat b) [x] este forma activă a metioninei
pentru sinteza ureei c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este d) [ ] serveşte ca donator de adenozil
aspartatul e) [ ] serveşte ca donator de metionină
530. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina: 536. Capitol: V metab proteinelor A1
a) [ ] este aminoacid esenţial Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):
b) [x] se transformă în serină a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
c) [ ] este un aminoacid cetogen b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
d) [ ] transformarea glicinei în serină este o c) [ ] Phe se sintetizează din Tyr prin
reacţie ireversibilă hidroxilare
e) [x] la transformarea glicinei în serină d) [x] sunt aminoacizi micşti - gluco- şi
participă N5,N10-СН2-THF (tetrahidrofolat) cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr
531. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina - cetoformator
participă la sinteza: 537. Capitol: V metab proteinelor A3 Bolile
a) [x] nucleotidelor purinice ereditare cauzate de defectele enzimelor
b) [ ] glutaminei implicate în metabolismul fenilalaninei şi al
c) [x] creatinei tirozinei:
d) [x] hemului a) [x] alcaptonuria
e) [ ] nucleotidelor pirimidinice b) [ ] boala Hartnup
532. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
participă la: d) [x] albinismul
a) [x] sinteza serinei e) [x] fenilcetonuria
b) [ ] sinteza indicanului 538. Capitol: V metab proteinelor A3
c) [ ] sinteza metioninei Fenilcetonuria:
a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a gama-carboxiglutamic
fenilalaninhidroxilazei d) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă
b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de biotina
mărirea concentraţiei de tirozină e) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă
c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de vitamina C
micşorarea concentraţiei de fenilalanină 543. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de glutamic (Glu):
mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, a) [ ] este aminoacid cetoformator
fenillactatului, fenilacetatului b) [x] se supune dezaminării oxidative directe
e) [x] se manifestă clinic prin retard mental c) [x] din Glu se sintetizează glutamina
539. Capitol: V metab proteinelor A3 d) [ ] se supune dezaminării intramoleculare
Alcaptonuria: e) [x] se obţine prin aminarea reductivă a α-
a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a cetoglutaratului (enzima
fenilalaninhidroxilazei -glutamatdehidrogenază)
b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat,
fenilacetat 544. Capitol: V metab proteinelor A1 Acidul
c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a glutamic:
homogentizatdioxigenazei a) [ ] este parte componentă a hemului
d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul b) [ ] este parte componentă a acidului
datorită prezenţei acidului homogentizinic pantotenic
e) [x] conduce la artroze c) [x] este parte componentă a acidului folic
d) [ ] la dezaminare se transformă în
540. Capitol: V metab proteinelor A3 oxaloacetat
Albinismul: e) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat
a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a Biosinteza glutaminei (Gln):
fenilalaninhidroxilazei a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină
b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a
b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic
tirozinazei c) [ ] este catalizată de glutaminaza
c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc
crescut pentru cancerul de piele d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de e) [ ] reacţia nu necesită energie
razele ultraviolete 546. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul
e) [ ] este însoţit de retard mental aspartic (Asp):
541. Capitol: V metab proteinelor A3 Histidina a) [ ] este aminoacid indispensabil
(His): b) [ ] este aminoacid cetoformator
a) [x] pentru om este aminoacid c) [ ] se supune dezaminării oxidative directe
semidispensabil d) [x] se supune transdezaminării
b) [ ] este aminoacid cetoformator e) [x] la dezaminare se transformă în
c) [ ] se supune dezaminării oxidative oxaloacetat
d) [x] se supune dezaminării intramoleculare 547. Capitol: V metab proteinelor A3
e) [ ] prin decarboxilarea His se obţine Biosinteza asparaginei (Asn):
serotonină a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic
542. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul b) [ ] este catalizată de
glutamic (Glu): aspartataminotransferaza (AST)
a) [ ] este aminoacid indispensabil c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza
d) [ ] reacţia nu necesită energie
b) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină
acidul gama-aminobutiric (GABA) 548. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul
c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul aspartic (Asp) participă la sinteza:
a) [ ] carbamoilfosfatului 554. Capitol: V metab proteinelor A3
b) [x] nucleotidelor pirimidinice Catabolismul aminoacizilor:
c) [ ] glutationului a) [x] Leu este aminoacid exclusiv
d) [x] ureei cetoformator
e) [ ] corpilor cetonici
b) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin
549. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul
aspartic (Asp) participă la: oxalilacetat
a) [x] sistema-navetă malat-aspartat c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt
b) [ ] ciclul glucoză-alanină aminoacizi glucoformatori
c) [x] sinteza nucleotidelor purinice d) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin
d) [ ] sinteza hemului fumarat
e) [x] sinteza glucozei
550. Capitol: V metab proteinelor A3 Prolina e) [x] Pro se include în ciclul Krebs prin alfa-
(Pro): cetoglutarat
a) [ ] este aminoacid indispensabil 555. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul
b) [ ] se produce din asparta folic:
c) [x] se produce din glutamat a) [ ] este aminoacid
d) [ ] este aminoacid cetogen b) [x] este vitamină
c) [ ] este coenzimă
e) [x] se poate
hidroxila, formînd 3- d) [x] constă din pteridină, acid para-
hidroxiprolină şi/sau 4-hidroxiprolină aminobenzoic şi acid glutamic
551. Capitol: V metab proteinelor A3 Prolina e) [ ] constă din pteridină, acid para-
(Pro) participă la: aminobenzoic şi glicină
a) [x] biosinteza proteinelor 556. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul
b) [ ] ciclul glucoză-alanină tetrahidrofolic (THF):
c) [ ] sinteza nucleotidelor purinice a) [ ] este vitamină
d) [ ] sinteza hemului b) [x] este cofactor
e) [x] sinteza glucozei. c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor
552. Capitol: V metab proteinelor A3 La d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor
catabolismul aminoacizilor participă e) [x] participă la transferul grupărilor cu un
enzimele: atom de carbon
557. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul
a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
tetrahidrofolic (THF):
a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
al glicinei (Gly)
b) [x] Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF +
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
553. Capitol: V metab proteinelor A3 Lizina H2O
c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF +
(Lys):
a) [x] este aminoacid indispensabil
H2O
d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-
b) [ ] se produce din glutamină THF
e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
c) [ ] se produce din glutamat 558. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul
tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor
d) [ ] este aminoacid strict cetogen de grupări:
a) [ ] acil
b) [x] metil
e) [x] se poate hidroxila, formînd hidroxilizină c) [ ] amino
d) [x] metilen c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
e) [ ] carboxil d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ
559. Capitol: V metab proteinelor A3 e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat
Conexiunea metabolismului proteic şi 563. Capitol: V metab proteinelor A3 Digestia
glucidic: nucleoproteinelor:
a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt
glucoformatori a) [ ] componenta proteică se scindează
b) [ ] aminoacizii care se transformă în exclusiv în stomac
intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac
transformaţi în glucoză c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul
c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat subţire
pot genera glucoză d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-
sinteza aminoacizilor zelor şi RNA-zelor pancreatice
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc
din glucoză preponderent fosforilitic
560. Capitol: V metab proteinelor A3 564. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi
Conexiunea metabolismului glucidic şi compuşii chimici care participă la sinteza
lipidic: nucleotidelor purinice:
a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în a) [x] ribozo-5-fosfat
gluconeogeneză b) [x] glutamina
b) [x] glicerolul se transformă în glucoză c) [ ] acidul glutamic
c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit d) [ ] asparagina
în acizi graşi e) [x] acidul aspartic
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din 565. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi
intermediarul glicolizei - dihidroxiaceton- compuşii chimici care participă la sinteza
fosfat nucleotidelor purinice:
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a
glucozei furnizează NADPH pentru sinteza a) [x] glicina
acizilor graşi b) [ ] alanina
561. Capitol: V metab proteinelor A3 c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic: d) [x] CO2
e) [ ] serina
a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi 566. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza
din acizi graşi fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima
b) [ ] surplusul de proteine nu poate fi convertit reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:
în acizi graşi a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP
pentru sinteza glicerol-3-fosfatului c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP +
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi H4P2O7
pentru sinteza glicerol-3-fosfatului d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-
e) [x] aminoacizii ce se transformă în sintetaza
intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi e) [x] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi
utilizaţi pentru sinteza lipidelor este inhibată de ATP şi GTP
562. Capitol: V metab proteinelor A3 Carenţa 567. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza
proteică: fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat
a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale (PRPP) - a doua reacţie din sinteza
b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice nucleotidelor purinice:
unilaterale (proteine de origine vegetală) a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-
cetoglutarat + H4P2O7 c) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu d) [ ] ATP şi GTP activează
+ AMP + H4P2O7 amidofosforiboziltransferaza
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă
+ H4P2O7 enzimele reglatoare
d) [x] reacţia este catalizată de enzima 572. Capitol: V metab proteinelor A3
amidofosforiboziltransferaza Reutilizarea bazelor purinice:
e) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă
a) [x] calea majoră este condensarea bazei
alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP
568. Capitol: V metab proteinelor A3 purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)
Inozinmonofosfatul (IMP): b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7,
a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor enzima adenin-fosforibozil-transferaza
pirimidinice (APRT)
b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7,
purinice enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi transferaza (HGPRT)
GMP-lui d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi guta
CMP-lui e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi substrat
GMP-lui 573. Capitol: V metab proteinelor A3 Sursele
569. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza atomilor inelului pirimidinic:
AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP): a) [ ] glicina
a) [x] are loc prin două reacţii succesive b) [x] acidul aspartic
b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
glutamina d) [x] CO2
c) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este e) [ ] asparagina
oxaloacetatul 574. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de nucleotidelor pirimidinice (formarea
ATP carbamoilfosfatului):
e) [x] procesul este activat de GTP a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se
570. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza utilizează o moleculă de ATP
GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP): b) [ ] sursă de grupare amino pentru
carbamoilfosfat este amoniacul
a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive c) [x] sursă de grupare amino pentru
b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este carbamoilfosfat este glutamina
glutamina d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se
c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este utilizează o legătură macroergică
acidul aspartic e) [x] carbamoilfosfatul este un compus
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de macroergic
GTP 575. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza
e) [x] procesul este activat de ATP nucleotidelor pirimidinice (formarea
571. Capitol: V metab proteinelor A3 Reglarea carbamoilfosfatului):
sintezei nucleotidelor purinice: a) [x] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O →
carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4
a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP- b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O →
sintetaza) este enzimă alosterică carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O →
alosterică carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă
(citoplasmatică) FADH2
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I 580. Capitol: V metab proteinelor A3
(mitocondrială) Biosinteza nucleotidelor timidilice:
576. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este
nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile): UMP
a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N- b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este
carbamoilaspartat + ADP + H3PO4 dUMP
b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N- c) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timină
carbamoilaspartat + H3PO4 este S-adenozilmetionina (SAM)
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid d) [x] donator de grupare -CH3 pentru timină
dihidroorotic este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)
d) [x] N-carbamoilaspartat → acid e) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timină
dihidroorotic + H2O este metionina
e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic
581. Capitol: V metab proteinelor A1 Produsul
+ NADH+H+
577. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza
final al catabolismului nucleotidelor purinice:
a) [ ] inozina
nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
b) [ ] hipoxantina
a) [ ] acidorotic + ribozo-5-fosfat → c) [ ] xantina
orotidinmonofosfat (OMP) d) [x] acidul uric
b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat e) [ ] ureea
(PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + 582. Capitol: V metab proteinelor A3 Produşii
H4P2O7 catabolismului uracilului şi al citozinei:
c) [ ] OMP + CO2 → UMP a) [x] СО2
d) [x] OMP → UMP + CO2 b) [x] NH3
e) [ ] OMP → CMP + CO2 c) [ ] alfa-alanina
578. Capitol: V metab proteinelor A3 d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
Biosinteza nucleotidelor citidilice: e) [x] beta-alanina
583. Capitol: V metab proteinelor A3 Produşii
a) [x] CTP se sintetizează din UTP catabolismului timinei:
b) [ ] CMP se sintetizează din UMP a) [x] СО2
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină b) [x] NH3
este amoniacul liber c) [ ] alfa-alanina
d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
este Gln e) [ ] beta-alanina
e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui 584. Capitol: V metab proteinelor A3 Guta:
până la ADP şi H3PO4 a) [ ] principala modificare biochimică în gută
este uremia
Biosinteza dezoxiribonucleotidelor: b) [x] principala modificare biochimică în gută
a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin
este hiperuricemia
reducerea ribonucleotidelor c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale
b) [ ] iniţialare loc formarea dezoxiribozei din enzimelor implicate în sinteza ureei
riboză, care ulterior interacţionează cu baza d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale
azotată corespunzătoare enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor
c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care purinice
conţine tioredoxină e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale
d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 enzimelor implicate în catabolismul
grupări -SH nucleotidelor purinice
585. Capitol: V metab proteinelor A3 d) [x] Fe2+
Manifestările clinice ale gutei: e) [ ] acidul aspartic
a) [x] artrită gutoasă 591. Capitol: V metab proteinelor A3
b) [ ] xantoame cutanate Biosinteza hemului (prima reacţie):
c) [x] tofi gutoşi a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-
d) [x] nefrolitiază aminolevulinic + HS-CoA + CO2
e) [ ] litiază biliară b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-
586. Capitol: V metab proteinelor A3 La aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP +
cromoproteine se referă: H3PO4
a) [ ] nucleoproteinele c) [x] reacţia este catalizată de delta-
b) [ ] metaloproteinele aminolevulinat sintaza
c) [x] flavoproteinele d) [ ] reacţia este catalizată de delta-
d) [x] hemoproteinele aminolevulinat decarboxilaza
e) [ ] fosfoproteinele e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie
587. Capitol: V metab proteinelor A3 de hem
Hemoproteinele: 592. Capitol: V metab proteinelor A3
a) [ ] sunt proteine simple Biosinteza hemului (a doua reacţie):
b) [ ] toate hemoproteinele conţin
protoporfirina IX şi Fe2+ a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic
c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi +ATP → porfobilinogen + ADP + H3PO4 +
mioglobina H2O
d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic
citocromii, peroxidazele → porfobilinogen + 2 H2O
e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen
588. Capitol: V metab proteinelor A3 sintetaza
Hemoglobina (Hb): d) [x] reacţia este catalizată de delta-
a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem aminolevulinat dehidrataza
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul
şi Fe2+ 593. Capitol: V metab proteinelor A3
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 Biosinteza hemului (transformarea
lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din protoporfirinei IX în hem):
4 hemuri
a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii
b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+
normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔
c) [x] reacţia este catalizată de enzima
Fe3+
fierochelataza
e) [ ] este o nucleoproteină
d) [ ] enzima este activată alosteric de hem
589. Capitol: V metab proteinelor A3 e) [x] deficienţa enzimei conduce la
Hemoglobina (Hb) participă la: protoporfirie primară
a) [x] transportul sangvin al O2 594. Capitol: V metab proteinelor A3
b) [x] transportul sangvin al CO2 Porfiriile:
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
a) [ ] porfiriileprimare sunt determinate de
d) [ ] transportul sangvin al fierului
deficienţele enzimelor implicate în
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic
590. Capitol: V metab proteinelor A3 catabolismul hemului
Biosinteza hemului (selectaţi substanţele b) [x] porfiriile primare sunt determinate de
necesare): deficienţele enzimelor implicate în biosinteza
a) [ ] glutamina hemului
b) [x] glicina c) [ ] porfiriile primare sunt determinate de
c) [x] succinil-CoA deficienţele enzimelor implicate în
catabolismul bazelor azotate purinice c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină +
NADH+H+
d) [x] se caracterizează prin excreţia crescută d) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină
de porfirine şi precursori ai acestora + NADP+
e) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin
e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate
dehidrogenaza
Catabolismul hemoglobinei (Hb):
Bilirubina indirectă:
a) [ ] începe în eritrocitele intacte a) [ ] este o substanţă foarte solubilă în apă
b) [ ] are loc exclusiv în sânge b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
c) [x] este transportată de albumine
c) [ ] are loc în toate ţesuturile d) [x] complexul bilirubină-albumină se
numeşte bilirubină liberă
d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo- e) [ ] complexul bilirubină-albumină se
endotelial numeşte bilirubină conjugată
e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb 600. Capitol: V metab proteinelor A3
596. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina indirectă:
Catabolismul hemoglobinei (Hb): a) [x] este captată din sânge prin intermediul
receptorilor specifici ai hepatocitelor
a) [x] succesiunea corectă a transformărilor
este: Hb → verdoglobină → biliverdină → b) [x] este transportată în microzomi de
bilirubină ligandine
b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru
este: Hb → biliverdină → verdoglobină → a preveni reîntoarcerea în sânge
bilirubină d) [x] în microzomi se supune conjugării cu
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului acidul glucuronic
reticulo-endotelial e) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite 601. Capitol: V metab proteinelor A3
e) [ ] reacţiile au loc în sânge Conjugarea bilirubinei:
597. Capitol: V metab proteinelor A3 a) [x] agent de conjugare este UDP-
Catabolismul hemoglobinei (Hb) glucuronatul
(transformarea Hb în biliverdină): b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este
UDP-glucuronil-transferaza
a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine
hem
mai puţin solubilă
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se
desfacerea inelului porfinic cu obţinerea
numeşte bilirubină conjugată (directă)
biliverdinei
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi
numeşte bilirubină liberă (indirectă)
desfacerea inelului porfinic cu obţinerea
602. Capitol: V metab proteinelor A3 Etapele
verdoglobinei
intestinale ale metabolismului bilirubinei:
d) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează
a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul
globina şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei
gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor
e) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină
intestinale
Catabolismul hemoglobinei (Hb) b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează
(transformarea biliverdinei în bilirubină): resturile de acid glucuronic de la bilirubină
a) [ ] are loc în hepatocite c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul
b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo- gros este: bilirubină → stercobilinogen →
endotelial urobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se a) [x] este determinat de o hemoliză intensă
reabsorb în sânge b) [x] este determinat de o „imaturitate" a
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul ficatului de a prelua, conjuga şi excreta
gros este: bilirubină → mezobilirubină → bilirubina
urobilinogen → stercobilinogen c) [ ] creşte preponderent concentraţia
603. Capitol: V metab proteinelor A3 Excreţia bilirubinei conjugate
renală a pigmenţilor biliari: d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera
a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie
pigmenţi biliari toxică
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu
reabsorbit prin vena porta influenţează metabolizarea bilirubinei
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel 608. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul
reabsorbit prin venele hemoroidale prehepatic:
d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din de captare a bilirubinei de către ficat
intestin în sânge trece în urină b) [x] este determinat de hemoliza acută şi
604. Capitol: V metab proteinelor A3 hemoliza cronică
Bilirubina serică: c) [ ] în ser se măreşte preponderent
a) [x] constituie 8,5 - 20,5 μmol/L concentraţia bilirubinei conjugate
b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este
se manifestă prin ictere dereglată
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea
bilirubina conjugată bilirubinei libere
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei 609. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul
permite diagnosticul diferenţial al icterelor hepatic premicrozomial:
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă a) [x] este specific sindromului Gilbert şi
exclusiv bilirubina liberă sindromului Crigler-Najjar I şi II
605. Capitol: V metab proteinelor A3 Cauzele b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de
icterelor: deficienţa UDP-glucuronil-transferazei
a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei specifice pentru conjugarea bilirubinei
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o
c) [x] scăderea capacităţii de captare a hemoliză intensă
bilirubinei de către ficat d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga fenobarbitalul ameliorează metabolizarea
bilirubina bilirubinei
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de
conjuga bilirubina deficienţa captării bilirubinei de către ficat
606. Capitol: V metab proteinelor A3 Cauzele 610. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul
icterelor: hepatic microzomial este determinat de:
a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din a) [ ] hemolize masive
hepatocite în bilă b) [x] hepatite virale
b) [ ] mărirea capacităţii de captare a c) [x] ciroze hepatice
bilirubinei de către ficat d) [ ] afecţiuni biliare
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei e) [x] hepatopatii alcoolice
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar 611. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele hepatic microzomial (modificările pigmenţilor
sistemului reticulo-endotelial biliari):
607. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul a) [ ] bilirubina totală - cantitatea micşorată
neonatal: b) [x] bilirubina liberă - cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea mărită de oxigen (O2) :
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului
crescută (pO2)
e) [x] în urină apare bilirubina conjugată b) [x] mărirea pH-ului
612. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul c) [ ] creşterea temperaturii
hepatic postmicrozomial: d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-
a) [ ] este determinat de hemoliză difosfogliceratului
b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-
bilirubinei în microzomi difosfogliceratului
c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică 617. Capitol: V metab proteinelor A3 Factorii
d) [x] este caracteristic sindromului Dubin- ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de
Johnson şi sindromului Rotor oxigen (O2) :
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de
deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului
hepatocite în capilarele biliare (pO2)
613. Capitol: V metab proteinelor A1 Icterul b) [x] micşorarea pH-ului
posthepatic este cauzat de: c) [ ] micşorarea temperaturii
a) [ ] hemoliză d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în difosfogliceratului
microzomi e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-
c) [ ] stază biliară intrahepatică difosfogliceratului
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor 618. Capitol: V metab proteinelor A1
biliare Oxihemoglobina:
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a
a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)
bilirubinei de către ficat
b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
614. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a
a) [ ] bilirubina totală - cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă - cantitatea crescută
hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al
c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea
hemului
619. Capitol: V metab proteinelor A3 Formele
crescută
e) [x] în cazul obstrucţiei complete - lipsa
de transport sangvin al dioxidului de carbon
urobilinogenului şi stercobilinogenului în (CO2):
urină a) [x] dizolvat în plasmăc
b) [x] carbhemoglobina
Transportul sangvin al oxigenului (O2):
c) [ ] carboxihemoglobina
a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă d) [ ] methemoglobina
dizolvată e) [x] NaHCO3, KHCO3
b) [x] O2 se transportă preponderent în formă 620. Capitol: V metab proteinelor A3 Formele
de oxihemoglobină patologice ale hemoglobinei sunt:
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de a) [ ] oxihemoglobina
transport al O2 b) [ ] carbhemoglobina
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului c) [x] carboxihemoglobina
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale d) [x] methemoglobina
hemoglobinei
e) [ ] deoxihemoglobina
616. Capitol: V metab proteinelor A3 Factorii
ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care
au loc la nivelul plămânilor): d) [ ] catalizatoribiologici
a) [x] HHb + O2 → HHbO2 e) [ ] receptori cu activitate reglatoare
b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
626. Capitol: VI Hormonii A1 Activitate biologică
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3 posedă:
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O
Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care a) [x] hormonul liber
au loc la nivelul ţesuturilor):
a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2 b) [ ] prohormonul
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3 c) [ ] preprohormonul
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
d) [ ] hormonul legat cu proteina de
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3
623. Capitol: V metab proteinelor A3 transport
Hipoxiile: e) [ ] nivelul total al hormonului
627. Capitol: VI Hormonii A3 Clasificarea
a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de
oxigen în ţesuturi
structurală a hormonilor:
b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de a) [x] proteino-peptide
oxigen în sânge b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii c) [x] steroizi
parţiale a oxigenului în aerul inspirat d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive
628. Capitol: VI Hormonii A2 Clasificarea
pulmonare
624. Capitol: V metab proteinelor A3 Anemia structurală a hormonilor:
falciformă (HbS): a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple
a) [x] este cauzată de substituţia Glu din
poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) b) [x] hormonii pot fi derivaţi ai
cu Val colesterolului
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, c) [ ] toţi hormonii sunt proteine
comparativ cu HbA conjugate
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor,
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură
formând fibre rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de
steroidă
diminuarea sintezei Hb
e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la
malarie aminoacizilor
625. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii sunt: 629. Capitol: VI Hormonii A3 Receptorii
hormonali sunt:
a) [ ] cromoproteine
a) [x] substanţe biologice active b) [x] proteine multidomeniale
c) [x] glicoproteine
b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de
d) [ ] metaloproteine
acţiune
e) [ ] lipoproteine
630. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul
c) [ ] sintetizaţi în sânge citozolic-nuclear de acţiune a
hormonilor este caracteristic pentru:
a) [x] iodtironine
d) [x] e
caracteristic pentru hormonii
b) [ ] glucagon peptidici
c) [ ] adrenalină
e) [ ] este un mecanism lent
d) [x] cortizol
634. Capitol: VI HormoniiReferitor la
A3
e) [ ] calcitonină mecanismul membranaro-intracelular

631. Capitol: VI Hormonii Mecanismul
A3 sunt corecte afirmaţiile:
citozolic-nuclear de acţiune a a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
hormonilor este caracteristic pentru:
b) [ ] hormonii pătrund în celulă
a) [ ] insulină
b) [ ] somatotropină c) [x] implică
formarea complexului hormon-
receptor membranar
c) [ ] corticoliberină
d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidici
d) [x] calcitriol
e) [x] la
transducţia mesajului hormonal
e) [ ] hormonul paratiroidian participă mesagerii secunzi
A3
635. Capitol: VI Hormonii A3 Proteinele Gs:
membrano-intracelularde de acţiune a
hormonilor este caracteristic pentru: a) [x] sunt
proteine-trimeri alcătuite din
a) [ ] calcitriol subunităţile alfa, beta şi gama
b) [x] glucagon b) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă
a membranei citoplasmatice
c) [x] adrenalină
c) [ ] posedă un domeniu de legare cu
d) [ ] cortizol proteinkinazele
d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclaza
e) [ ] aldosteron e) [ ] catalizează sinteza AMPc
633. Capitol: VI Hormonii Referitor la
A3 636. Capitol: VI Hormonii A3 Proteina Gs
mecanismul membranaro-intracelular activă:
sunt corecte afirmaţiile: a) [x] activeaza adenilatciclaza
b) [ ] activează proteinkinazele
a) [x]receptorii sunt situaţi pe membrana c) [x] reprezintă complexul alfa-GTP
plasmatică d) [ ] este mesager secund al semnalului
hormonal
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundare) [ ] este inactivată de fosfodiesterază
637. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi mesagerii
secunzi ai hormonilor:
c) [ ] complexul hormon-receptor
pătrunde în nucleu a) [x] AMP-ciclic
b) [ ] GTP c) [ ] este activată de cofeină
2+
c) [x] Ca d) [x] este inhibată de viagră
d) [ ] CMPc e) [ ] e localizată în nucleu
e) [x] inozitolfosfaţii 642. Capitol: VI Hormonii A3
A3 Proteinkinaza A:
membrano-intracelular de acţiune a a) [ ] este inhibată de adenilatciclază
hormonilor mediat de AMPc: b) [x] este activată de AMP ciclic
a) [ ] este specific numai insulinei
c) [x] catalizează reacţia de fosforilare a
b) [x] implică activarea proteinkinazelor unor enzime reglatoare

A d) [ ] este activată de hormonii steroidici
c) [ ] este caracteristic pentru cortizol e) [ ] este localizată în nucleu
d) [ ] reprezintă un mecanism de reglare 643. Capitol: VI Hormonii A1 Cofeina
a expresiei genelor inhibă:

e) [x] conduce la fosforilarea unor a) [x] fosfodiesteraza
enzime reglatoare b) [ ] adenilatciclaza
639. Capitol: VI Hormonii A3 Adenilatciclaza: c) [ ] proteina Gs
a) [ ] este enzimă citoplasmatică d) [ ] proteinkinaza A
b) [ ] generează inozitolfosfaţi
e) [ ] fosfoprotein fosfataza
644. Capitol: VI Hormonii A1
c) [x] catalizează formarea AMPc din Fosfoprotein fosfatazele catalizează:
ATP
a) [ ] formarea AMP ciclic din ATP
d) [x] este inhibată de proteina Gi
b) [x] defosforilarea unor enzime
e) [ ] participă la sinteza ATP-lui reglatoare
640. Capitol: VI Hormonii A1 AMP ciclic este:
a) [ ] precursor în sinteza acizilor nucleici c) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoare
b) [x] mesager secundar al semnalului d) [ ] activarea proteinkinazelor

hormonal e) [ ] activarea proteinelor Gs
++
produs intermediar în
c) [ ] 645. Capitol: VI Hormonii A3 Complexul Ca
metabolismul energetic -calmodulină reglează:

a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a
d) [ ] predecesor în procesele de microfilamentelor din celulelele
biosinteză nemusculare
b) [x] activarea unor proteinkinaze
e) [ ] nucleozidă
c) [ ] expresia genelor
641. Capitol: VI Hormonii A3 Fosfodiesteraza: d) [ ] sinteza DNA
a) [x] catalizează reacţia de scindare a e) [ ] biosinteza proteinelor
AMPc
Calmodulină:
b) [ ] catalizează reacţia de formare a
AMPc
a) [ ] poate fixa Fe2+ şi Mg2+ b) [x] hormonii steroidici
b) [x] conţine 4 domenii de fixare pentru

2+ c) [ ] hormoni hidrofili
Ca
c) [ ] este o nucleotidă d) [ ] hormonii de natură proteică
d) [ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys e) [x] hormonii lipofili
650. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la
e) [x] în complex cu Ca2+ este mesager mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a
secund pentru unii hormoni hormonilor sunt corecte afirmaţiile:
mecanismul membranaro-intracelular
de acţiune a hormonilor mediat de
diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat
(IP3) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii
cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq
b) [ ] DAG şi IP3 se formează sub a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu
acţiunea fosfolipazei A2 din sau citozol
fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub b) [ ] are loc prin intermediul
acţiunea fosfolipazei C din mesagerilor secundari
fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
c) [ ] este un mecanism rapid
d) [ ] DAG inhibă proteinkinazele C
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii d) [x] complexul hormon-receptor
liposolubili reglează expresia genelor
648. Capitol: VI Hormonii A1 Fosfolipaza „C" :
a) [ ] este localizată în citozol e) [ ] implică activarea proteinkinazelor
651. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii
hipotalamusului:
b) [ ] scindează fosfolipidele
membranare, generând prostaglandine
c) [x] este activată de proteina Gq
d) [ ] este activată de hormonii steroidici
e) [ ] este inhibată de cofeină a) [ ] sunt de natură steroidă
649. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul
citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor
b) [x] prezintă peptide scurte
este caracteristic pentru:
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
a) [ ] catecolamine
d) [x] sunt liberinele şi statinele e) [x] reglează funcţiile altor glande
e) [x] reglează secreţia hormonilor endocrine periferice
adenohipofizari 655. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii
652. Capitol: VI Hormonii A3 Liberinele adenohipofizari sunt:
sunt:
a) [x] tireoliberina a) [ ] corticoliberina

b) [x] somatotropina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] gonadoliberinele
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele d) [x] tireotropina
e) [ ] tireotropina e) [ ] prolactostatina
653. Capitol: VI Hormonii A3 Statinele 656. Capitol: VI Hormonii Hormonii -
A1
sunt: derivaţi ai proopiomelanocortinei
(POMC) sunt:
a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [ ] somatotropina
d) [ ] tireotropina
e) [ ] gonadotropinele
a) [x] somatostatina 657. Capitol: VI Hormonii A3
b) [ ] gonadostatinele Adrenocorticotropina (ACTH,
c) [x] prolactostatina corticotropina):
d) [ ] corticostatină
e) [ ] tireostatină
adenohipofizari: a) [x] stimulează
secreţia gluco-,
mineralocorticoizilor şi a
hormonilor androgeni
b) [ ] amplifică sinteza glucagonului
c) [ ] acţionează
prin mecanismul
citozolic-nuclear
a) [x] sunt de natură proteică
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor d) [x] activează
transformarea
c) [ ] sunt steroizi colesterolului în pregnenolonă
d) [ ] acţionează prin mecanismul
e) [ ] esteun hormon de natură steroidică
citozolic-nuclear
somatomamotropi sunt:
a) [x] stimulează sinteza proteinelor în
ţesuturi
a) [x] somatotropina b) [ ] inhibătranscrierea şi translaţia

b) [ ] tireotropina c) [x] determină bilanţ azotat pozitiv
c) [ ] corticotropina
d) [x] prolactina d) [ ] inhibă lipoliza
e) [x] lactogenul placentar
659. Capitol: VI Hormonii A3 e) [ ] inhibă gluconeogeneza
Somatotropina (hormonul de 661. Capitol: VI Hormonii A3 Prolactina:
creştere):
a) [ ] se
sintetizează numai în glandele
mamare
b) [ ] este un hormon de natură steroidă

a) [x] acţionează
prin intermediul
somatomedinelor c) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea
lactaţiei
b) [ ] inhibă procesele anabolice d) [x] stimulează
dezvoltarea glandelor
mamare şi lactaţia
c) [x] controlează
creşterea postnatală,
dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor e) [ ] reglează funcţia glandelor sexuale
moi
662. Capitol: VI Hormonii A3Hormonii
d) [ ] este un derivat al aminoacizilor hipofizari glicoproteici sunt:
e) [ ] acţionează prin mecanismul
citozolic-nuclear
660. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi a) [x] tireotropina
efectele metabolice ale
somatotropinei:
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina
663. Capitol: VI Hormonii A3 Tireotropina
(TSH):
a) [x] stimulează sinteza estrogenilor şi a
progesteronei
b) [ ] promovează dezvoltarea foliculilor

a) [x] acţionează prin intermediul AMP
ciclic ovarieni
c) [ ] stimulează
dezvoltarea glandelor
sinteza şi secreţia
b) [x] activeaza
mamare şi lactaţia
iodtironinelor d) [ ] se sintetizează în corpul galben
c) [ ] este
precursorul hormonilor e) [x] este o glicoproteină
tiroidieni 666. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii
d) [ ] este derivat al tirozinei neurohipofizari:
e) [ ] este
sintetizată în glanda tiroidă
664. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonul
foliculostimulant (FSH):
a) [x] sunt vasopresină şi oxitocină

b) [ ] sunt hormonii tropi
c) [x] prezintă nonapeptide
d) [ ] se produc în lobul anterior al
a) [x] controlează funcţiile glandelor hipofizei
sexuale e) [ ] acţionează prin mecanismul
citozolic nuclear
b) [ ] sesintetizează în foliculii ovarieni 667. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la
c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor vasopresină sunt corecte afirmaţiile:
ovarieni şi pregătirea lor pentru
ovulaţie
d) [ ] inhibă spermatogeneza
e) [ ] este
de natură steroidică
665. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonul
luteinizant (LH): a) [x] se
mai numeşte hormon
antidiuretic
b) [x] menţine osmolaritatea şi volumul

lichidului extracelular
d) [ ] acţionează
prin mecanismul
c) [ ] în
insuficienţa de vasopresină se membranaro-intracelular
dezvoltă diabetul steroid
e) [ ] reglează metabolismul calciului şi
d) [x] ţesutul-ţintă
pentru vasopresină al fosfaţilor
este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi 670. Capitol: VI Hormonii A3 Tireoglobulina:
distali şi colectori
e) [ ] se sintetizează în suprarenale
668. Capitol: VI Hormonii A3 Oxitocina:
a) [ ] este hormon trop al hipofizei
b) [ ] este
proteina de transport a
hormonilor tiroidieni
a) [ ] este de natură steroidică
c) [x] este
precursor al hormonilor
tiroidieni
b) [x] exercităacţiune contractilă asupra
d) [x] conţine peste 100 de resturi de
uterului în travaliu
tirozină
c) [x] contribuiela contracţia celulelor
e) [ ] este
hormon reglator al
mioepiteliale în glanda mamară şi la
ejecţia laptelui hipotalamusului
A3
d) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic biosinteza iodtironinelor sunt corecte
afirmaţiile:
e) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni
669. Capitol: VI Hormonii A3 Iodtironinele:
a) [x] sunt derivaţi ai tirozinei

a) [x] are
loc prin iodurarea resturilor de tirozină
din componenţa tireoglobulinei
b) [ ] sunt
sintetizaţi în glandele
paratiroide
b) [ ] are
loc prin iodurarea resturilor de
c) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina tirozină din componenţa tironinei
(T4)
c) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei de autoreglare independente de
libere tireotropină
674. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele metabolice
d) [x] pentruiodurarea tirozinei se ale T3 şi T4:
utilizează iodul oxidat
a) [x] stimulează producerea ATP-ului
e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea
tirozinei sunt catalizate de peroxidază b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă
672. Capitol: VI Hormonii A3 Transportul
iodtironinelor este realizat de:
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
d) [ ] posedă
efect anabolic asupra
glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)
e) [x] intensifică catabolismul proteinelor

(bilanţ azotat negativ)
675. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele
a) [x] globulina fixatoare de tiroxină metabolice ale T3 şi T4:
(TBG)
a) [x] reglează
diviziunea şi diferenţierea
b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA) celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi
scheletic
c) [x] albumine
d) [ ] fibrinogen b) [x] reglează

metabolismul oxidativ
e) [ ] hemoglobină
prin inducţia Na+/K+-ATP-azei
673. Capitol: VI Hormonii A3Referitor la reglareac) [x] stimulează fosforilarea oxidativă în
sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt corecte mitocondrii şi utilizarea de O2
afirmaţiile:
d) [ ] în concentraţii fiziologice posedă efect
a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a decuplant puternic
tireotropinei
e) [ ] inhibă ATP-sintaza
b) [ ] nivelul scăzut de T3 plasmatic Hiperfuncţia glandei tiroide se
inhibă sinteza tireotropinei manifestă prin:
c) [ ] tireotropina inhibă secreţia
iodtironinelor
d) [ ] în
cazul unui conţinut scăzut de iod se
sintetizează preponderent T4
e) [x] glanda tiroidă posedă mecanisme
a) [ ] obezitate e) [ ] tireotropină
679. Capitol: VI Hormonii A3 Parathormonul:
b) [ ] somnolenţă, memorie scăzută
c) [x] creşterea temperaturii corpului
d) [x] bilanţ azotat negativ
a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă
e) [ ] bradicardie b) [ ] este derivat al tirozinei

677. Capitol: VI Hormonii Hipofuncţia
A3 c) [x] se sintetizează sub formă de
glandei tiroide la maturi (mixedemul) preprohormon

se manifestă prin: d) [ ] se sintetizează în formă activă
e) [x] acţionează prin AMP ciclic
680. Capitol: VI Hormonii A3 Parathormonul:
a) [x] creşte calcemia
a) [x] bradicardie
b) [ ] creşte fosfatemia
b) [x] micsorarea temperaturii corpului
c) [ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din

c) [ ] exoftalmie
intestin
d) [ ] statură joasă
e) [ ] retard mental d) [ ] creşte
capacitatea osului de a fixa
678. Capitol: VI Hormonii Homeostazia
A3 calciul şi fosfaţii
extracelulară a calciului este asigurată de: e) [x] stimulează
reabsorbţia calciului,
dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în
rinichi
Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:
a) [x] parathormonul
b) [x] calcitonină
c) [ ] vitamineleK şi E a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie

d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul
(D3) b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] depolarizarea membranelor şi nuclear
hiperexcitabilitatea celulelor musculare
d) [ ] hormon de natură steroidică
şi nervoase
d) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului e) [ ] acţionează asupra intestinului,
din oase rinichilor şi a oaselor
e) [ ] osteoporoză 684. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele metabolice
ale calcitoninei:
Hiperparatiroidismul se manifestă prin:
a) [ ] stimuleazăabsorbţia calciului şi a
fosfaţilor din intestin
b) [ ] inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în

rinichi
a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie
c) [ ] acţionează prin intermediul
b) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie
calcitriolului
c) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie
d) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi
d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina fosfat în oase
e) [x] osteoporoză e) [x] micşorează concentraţia calciului şi
683. Capitol: VI Hormonii A3 Calcitonina: a fosfaţilor în plasmă
1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol)
a) [x] este
sintetizată de celulele C a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3
adiacente celulelor foliculare ale
glandei tiroide
b) [ ] se produce în intestin din vitamina

b) [x] reglează concentraţia calciului şi a
fosfaţilor D alimentară
c) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale
c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-
vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
e) [ ] lanţurile A şi
B sunt legate prin
d) [x] sinteza
calcitriolului este controlată de legături necovalente
parathormon
688. Capitol: VI Hormonii A3 Secreţia de
e) [ ] participăla reglarea concentraţiei insulină este activată de:
plasmatice de sodiu şi potasiu
686. Capitol: VI Hormonii A3 Sinteza
hormonilor pancreatici:
a) [ ] celulele
insulare alfa produc şi
secretă insulina
a) [x] glucoză
b) [ ] celulele
insulare beta produc şi
secretă glucagonul b) [x] fructoză, manoză
c) [x] celulele
insulare D produc şi c) [ ] somatostatină
secretă somatostatina d) [ ] serotonină
peptida C este sintetizată de

d) [ ]
e) [ ] adrenalină
celulele C 689. Capitol: VI Hormonii Referitor la
A3
e) [x] polipeptida
pancreatică este mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte
sintetizată de celulele F afirmaţiile:
687. Capitol: VI Hormonii A3 Insulina:
a) [ ] insulina
acţionează prin mecanismul
a) [x] este produsă de celulele beta ale citozolic-nuclear
pancreasului b) [x] mecanismul de acţiune a insulinei
b) [ ] are acţiune hiperglicemiantă este o formă particulară a celui
c) [ ] este hormon de natură steroidă membrano-intracelular
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A -
21 resturi de aminoacizi şi B - 30 c) [x] receptorul
insulinei este un
resturi de aminoacizi complex heterotetrameric α2β2
d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagă
c) [ ] activează
enzimele reglatoare ale
insulina
gluconeogenezei
inhibă enzimele reglatoare ale
d) [ ]
e) [x] subunitatea beta posedă activitate glicolizei

enzimatica de tip tirozinkinazică e) [x] induce sinteza glucokinazei în
690. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi hepatocite
efectele metabolice ale insulinei: 692. Capitol: VI Hormonii A3 Insulina
stimulează:
a) [x] favorizează
sinteza trigliceridelor, a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
glicogenului, proteinelor (efect anabolic)
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, c) [ ] transformarea aminoacizilor în
glicogenului, proteinelor (efect glucoză
catabolic)
c) [x] exercită acţiuni mitogene: d) [x] utilizarea
glucozei în ciclul
influenţează creşterea fetală, pentozofosfaţilor
diferenţierea celulară, procesele de
e) [x] viteza sintezei transportorilor de
regenerare
glucoză (GLUT)
d) [ ] reglează
sinteza ATP-lui şi 693. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele
producerea căldurii insulinei asupra metabolismului lipidic:
e) [ ] reglează concentraţia calciului şi a
fosfaţilor
691. Capitol: VI Hormonii A1 Insulina:
a) [ ] accelerează lipoliza
b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul

a) [ ] activează glicogenfosforilaza adipos
c) [x] activează lipoproteinlipaza
d) [ ] inhibă sinteza lipidelor
b) [ ] inhibă glicogensintaza
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonic c) [x] se transformă în hormon activ prin
694. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele proteoliză limitată
insulinei asupra metabolismului d) [ ] acţionează prin mecanismul
proteic: citozolic-nuclear
a) [ ] facilitează transportul
aminoacizilor în muşchi
are efect hipoglicemiant
e) [ ]
698. Capitol: VI Hormonii A3 Secreţia de
b) [x] stimulează biosinteza proteinelor glucagon este:
c) [ ] determină bilanţ azotat negativ
d) [ ] inhibă biosinteza proteinelor

e) [ ] stimulează degradarea proteinelor
695. Capitol: VI Hormonii A3 Diabetul zaharat se
caracterizează prin:
a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie a) [x] inhibată de somatostatină
c) [ ] uremie
d) [x] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie b) [ ] stimulată de hiperglicemie
696. Capitol: VI Hormonii A3 Glucagonul:
c) [ ] inhibată de hipoglicemie
d) [x] stimulată de agoniştii beta
adrenergici
a) [ ] este un derivat al triptofanului
b) [ ] se sintetizează în celulele insulare e) [ ] activată de insulină
beta 699. Capitol: VI Hormonii A1 Glucagonul:
c) [x] se sintetizează în celulele insulare
a) [x] activează gluconeogeneza
alfa
d) [x] este o polipeptidă
e) [ ] este un compus de natură steroidă b) [ ] activează lipogeneza
697. Capitol: VI Hormonii A3 Glucagonul:
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] stimulează sinteza proteinelor
e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor
Somatostatina:
a) [x] este sintetizat sub formă de pre-
pro-glucagon a) [x] se
sintetizează în hipotalamus,
b) [ ] se sintetizează direct în formă pancreas (celule D), tractul
activă gastrointestinal, creier
b) [ ] este de natură steroidică
d) [x] succesiunea
reacţiilor este: tirozină
c) [ ] activează secreţia de glucagon şi → dopamină → noradrenalină →
insulină adrenalină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de e) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină
insulină → adrenalină → noradrenalină →
dopamină
e) [ ] activeazăsecreţia unor hormoni 703. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la
gastrointestinali ca: secretina, receptorii adrenergici sunt corecte
colecistokinina afirmaţiile:
701. Capitol: VI Hormonii A3 Catecolaminele
sunt:
a) [ ] receptorii
β sunt cuplaţi cu
a) [x] dopamina, noradrenalina, proteina Gp şi determină formarea
adrenalina diacilglicerolilor şi a inozitolfosfaţilor
b) [x] derivaţi ai tirozinei
b) [ ] toţi
receptorii adrenergici sunt
c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
cuplaţi cu proteina Gs şi determină
e) [ ] hormoni proteino-peptidici
creşterea concentraţiei AMPc
c) [ ] receptorii
α1 şi α2 sunt cuplaţi cu
A3
biosinteza catecolaminelor sunt corecte adenilatciclaza prin intermediul
afirmaţiile: proteinei "Gs" şi determină creşterea de
AMPc
d) [x] receptorii
α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi"
şi determină scăderea AMPc
e) [x] receptoriiα1 determină creşterea

concentraţiei citoplasmatice de Ca2+
704. Capitol: VI Hormonii A1 Selectaţi efectele
metabolice ale catecolaminelor:
a) [x] are loc în medulosuprarenale
b) [ ] are loc în cortexul suprarenal
c) [ ] succesiunea
reacţiilor este: tirozină
→ noradrenalină → dopamină →
adrenalină
b) [ ] adrenalina
a) [x] stimularea lipolizei c) [ ] noradrenalina
d) [ ] progesterona
e) [x] aldosteronul
b) [ ] stimularea secreţiei de insulină 707. Capitol: VI Hormonii Referitor la
A1
c) [ ] inhibarea glicogenolizei
sinteza hormonilor steroidici sunt
d) [ ] micşorarea tensiunii arteriale corecte afirmaţiile:
e) [ ] inhibarea gluconeogenezei a) [x] pregnenolona

este intermediar
705. Capitol: VI Hormonii A1 comun în sinteza hormonilor steroidici
Feocromocitomul:
b) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se
reglează
c) [ ] toţi hormonii de natură steroidică se
sintetizează doar în suprarenale
d) [ ] cortizolul se sintetizează în foliculii
ovarieni
a) [ ] este
determinat de hiperplazia e) [ ] progesterona se sintetizează în
cortexului suprarenalelor cortexul suprarenal
708. Capitol: VI Hormonii A3 Reglarea
b) [ ] se
caracterizează prin sinteza
sporită a aldosteronului sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor
(cortizolului):
este determinat de sinteza sporită a
c) [ ] a) [x] în stări de stres are loc stimularea
melaninei în piele secreţiei de corticoliberină şi
corticotropină
d) [ ] este cauzat de hiposecreţia de cortizol
e) [x] se
manifestă clinic prin b) [ ] sinteza maximală de cortizol are
hipertensiune arterială loc seara
706. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi c) [ ] corticotropina inhibă sinteza şi
hormonii care se sintetizează în secreţia de cortizol
cortexul suprarenal:
d) [x] nivelul
plasmatic al cortizolului
suferă variaţii diurne (ritm circadian)
e) [ ] secreţia
de cortizol este dependentă
de concentraţia natriului şi a potasiului
a) [x] cortizolul
mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt
corecte afirmaţiile:
a) [ ] inhibă
lipoliza în ţesutul adipos al
membrelor
acţionează prin mecanismul citozolic-

a) [x]
b) [x] favorizează
depunerea de lipide la
nuclear
nivelul trunchiului, gâtului, feţei
b) [ ] stimulează
activitatea fosfolipazei
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de
"C" cu formare de diacilgliceroli
la extremităţi
c) [ ] stimulează
activitatea
d) [ ] inhibă cetogeneza
adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [x] utilizează receptori citozolici
e) [ ] scadconcentraţia acizilor graşi
e) [ ] utilizeazăreceptori membranari liberi în sânge
710. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi 712. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi
efectele metabolice ale efectele metabolice ale
glucocorticoizilor: glucocorticoizilor:
induc biosinteza proteinelor în ficat şi

a) [x]
rinichi a) [x] efect antiinflamator
b) [x] stimulează
gluconeogeneza din
b) [ ] înconcentraţii mari stimulează
aminoacizi în ficat şi rinichi
sinteza anticorpilor
c) [x] posedă efect permisiv asupra
catecolaminelor, glucagonului
c) [ ] induc sinteza proteinelor în muşchi
d) [ ] provoacă hipoglicemie
d) [ ] stimulează sinteza glicogenului
e) [ ] accelerează transportul glucozei în e) [ ] favorizeazădepozitarea calciului şi
muşchi, ţesut adipos şi limfoid a fosfaţilor în oase
711. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi 713. Capitol: VI Hormonii A3 Mineralocorticoizi:
efectele metabolice ale
glucocorticoizilor:
a) [ ] se sintetizează în medulosuprarenale
b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-
intracelular
b) [ ] are efect vasodilatator

c) [x] se sintetizează din colesterol
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron
d) [ ] reglează concentraţia de calciu şi
d) [x] se sintetizează în formă inactivă
fosfaţi
e) [ ] este de natură steroidică
e) [x] aldosteronul este principalul 716. Capitol: VI Hormonii A3
mineralocorticoid la om Mineralocorticosteroizii reglează:
reglarea sintezei şi secreţiei
aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] concentraţia natriului şi a

potasiului
are loc prin intermediul sistemului renină-
a) [x]
angiotensină
b) [x] homeostazia hidrică
c) [ ] concentraţia ionilor de calciu şi

b) [ ] creşterea
volemiei şi a concentraţiei fosfaţi
de natriu stimulează secreţia reninei
d) [ ] sinteza parathormonului
c) [ ] renina
transformă
angiotenzinogenul în angiotenzină II e) [ ] glicemia
d) [x] enzima
de conversie transformă Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor
angiotenzina I în angiotenzină II favorizează:
e) [ ] angiotenzina II inhibă secreţia
aldosteronului
Angiotensina II:
a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
+ -
b) [ ] eliminarea de Na , Cl şi apă
a) [x] măreşte presiunea sângelui + + +
c) [x] eliminarea de K , H , NH4
d) [ ] reabsorbţia de fosfaţi
e) [ ] reabsorbţia de Ca++
718. Capitol: VI Hormonii A1 Sindromul
Cushing:
a) [ ] hiperpigmentarea tegumentelor
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in
sânge
a) [ ] este
cauzat de hiposecreţia +
c) [ ] creşterea concentraţiei de K în
glucocorticoizilor sânge
d) [ ] hipotensiune arterială
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului
b) [x] se
caracterizează prin obezitate Corticosteroizii se utilizează:
centripetă
c) [ ] se
manifestă prin hipotensiune a) [x] în
tratamentul colagenozelor
arterială (reumatism, poliartrită nespecifică)
d) [ ] este însoţit de diabet insipid
e) [ ] se caracterizează prin hipoglicemie
Hipocorticismul (boala Adison) se b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în
caracterizează prin: astmul bronţic, bolile alergice)
c) [x] ca imunodepresanţi în
transplantarea organelor şi ţesururilor
d) [ ] ca agenţi fibrinolitici
e) [ ] în calitate de hemostatice
sexuali:
a) [ ] obezitate centripetă
a) [ ] se
sintetizează numai în glandele
b) [ ] hipertensiune arterială sexuale
conţinutului de Na+, Cl- şi
c) [x] scăderea
creşterea K+ în sânge
d) [ ] hiperglicemie, glucozurie
b) [ ] acţionează prin mecanismul
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor membranaro-intracelular
720. Capitol: VI Hormonii A3 c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
Hiperaldosteronismul (sindromulConn) d) [x] sunt reglaţi prin intermediul
se caracterizează prin: gonadotropinelor
e) [ ] utilizeazăreceptori membranari
sexuali sunt:
lutropina inhibă sinteza şi secreţia
a) [ ]
a) [ ] folitropina hormonilor sexuali
b) [x] folitropina
stimulează
spermatogeneza
b) [x] testosteronul c) [x] folitropina induce dezvoltarea

c) [ ] hormonul luteinizant foliculilor ovarieni
d) [x] estradiolul d) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea
e) [x] progesterona musculaturii scheletului
A1
hormonii sexuali feminini sunt corecte e) [ ] progesterona stimulează secreţia
afirmaţiile: lutropinei şi folitropinei şi inhibă
secreţia prolactinei
726. Capitol: VI Hormonii A3 Androgenii:
a) [x] se sintetizează în celulele

interstiţiale Leydig din testicule
b) [ ] utilizează receptori membranari
a) [ ] estrogenii se sintetizează în corpul

galben c) [ ] principalul
reprezentant este
androstendionul
b) [ ] progesterona se sintetizează în
folicului ovarieni d) [ ] sunt de natură proteică
c) [ ] în
prima fază a ciclului ovarian se acţionează prin mecanismul
e) [x]
sintetizează în special progesterona citozolic-nuclear
727. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi
d) [x] în
prima fază a ciclului ovarian se efectele metabolice ale androgenilor:
sintetizează în special estrogenii
e) [ ] în
faza a doua a ciclului ovarian se
sintetizează în special estrogenii
reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor a) [x] activează
replicarea şi transcrierea,
sexuali sunt corecte afirmaţiile: stimulând sinteza proteinelor
b) [ ] determină bilanţ azotat negativ
c) [ ] au efect anabolizant asupra
induc sinteza proteinelor în ficat şi
c) [x] scheletului şi a muşchilor
rinichi d) [ ] au efect hperglicemiant
d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului e) [x] asigurădesfăşurarea sarcinii, a

osos procesului de naştere şi lactaţia
730. Capitol: VII Singele A3 Funcţiile
sângelui:
e) [ ] provoacă hiperglicemie
efectele fiziologice ale androgenilor:
a) [x] de transport
a) [x] stimulează spermatogeneza
b) [x] homeostatică
c) [ ] energetică
b) [ ] reglează tensiunea arterială d) [ ] catabolică

e) [ ] anabolica
c) [x] controlează
dezvoltarea 731. Capitol: VII SingelePrincipalele
A3
caracterelor sexuale secundare şi a componente organice ale sângelui:
comportamentului la bărbaţi
d) [x] au
efect anabolizant asupra a) [x] glucoza
scheletului şi a muşchilor
b) [x] colesterolul
e) [ ] inhibă
sinteza anticorpilor c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
efectele fiziologice ale estrogenilor:
e) [ ] fierul
732. Capitol: VII SingelePrincipalele
A3
componente organice ale sângelui:
a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
a) [x] controlează
dezvoltarea organelor
genitale feminine
c) [ ] apa
b) [x] controlează
dezvoltarea
caracterelor sexuale secundare d) [ ] magneziul
feminine
e) [x] ureea
733. Capitol: VII Singele A3 Elementele
figurate ale sângelui:
b) [ ] albuminele
c) [ ] trigliceridele
a) [ ] chilomicronii
b) [x] leucocitele d) [x] aminoacizii
e) [ ] globulinele
c) [x] eritrocitele
737. Capitol: VII Singele A3 Azotemia
d) [ ] micelele apare în:
e) [ ] lipoproteinele
734. Capitol: VII Singele A3 Elementele
figurate ale sângelui: a) [x] micşorarea
eliminării renale a
produselor azotate
b) [ ] aport
scăzut de proteine în
a) [ ] globulinele alimentaţie
b) [x] trombocitele
c) [x] catabolismul intens al proteinelor
c) [ ] albuminele tisulare
d) [x] limfocitele d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de

rezervă
e) [ ] corpii cetonici
735. Capitol: VII Singele Selectaţi
A3 e) [ ] sintezăexcesivă de glicogen
substanţele azotate neproteice: 738. Capitol: VII Singele A3 Substanţele
organice neazotate ale sângelui:
a) [x] colesterolul
a) [x] ureea
b) [x] trigliceridele
b) [ ] fibrinogenul
c) [ ] ureea
c) [ ] corpii cetonici
d) [ ] bilirubina
d) [x] acidul uric
e) [ ] acidul uric
739. Capitol: VII Singele Substanţele
A3
e) [ ] colesterolul
organice neazotate ale sângelui:
A3
substanţele azotate neproteice:
a) [x] glucoza
a) [x] creatină
b) [x] acidul lactic
a) [ ] seconţine doar în formă ionizată
c) [ ] creatina
b) [x] se conţine preponderent în plasmă
d) [ ] creatinina ++
c) [x] Ca ionizat constituie 50% din
e) [ ] indicanul cantitatea totală
740. Capitol: VII Singele Referitor la
A3
d) [x] Ca
++
legat cu proteinele plasmatice
componenţa electrolitică a sângelui constituie 40% din cantitatea totală
e) [ ] este
prezent în plasmă doar în
formă liberă
743. Capitol: VII Singele A3 Modificările
a) [ ] principalul
ion al lichidului concentraţiei calciului plasmatic:
extracelular este K+
b) [ ] principalul
ion al lichidului
intracelular este Na+ a) [x] hipocalcemia este prezentă în
rahitism
c) [x] hipernatriemia
cauzează
hipertensiune arterială şi edeme b) [ ] hipocalcemia
este determinată de
hiperparatiroidism
d) [ ] hiponatriemia
este prezentă în
hiperaldosteronism c) [x] hipercalcemia apare în adenomul
paratiroidelor
e) [x] hipernatriemiaeste prezentă în
nefrite, insuficienţa cardiacă d) [ ] hipercalcemia este însoţită de
741. Capitol: VII Singele A3 tetanie
Hipokaliemia:
e) [ ] hipocalcemia este însoţită de
retenţie de apă
a) [ ] se
dezvoltă în hiporfuncţia 744. Capitol: VII Singele A3 Fierul:
cortexului suprarenal
b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism a) [ ] se conţine preponderent în plasmă
c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie b) [x] este
un component preponderent al
d) [x] este
însoţită de dereglări ale eritrocitelor
funcţiei cardiace c) [x] se absoarbe în intestin sub formă
++
e) [ ] conduce la osteoporoză de Fe
742. Capitol: VII Singele A3 Calciul d) [ ] este absorbit în intestin sub formă
plasmatic: de Fe +++
+++
e) [ ] Fe este transportat de apoferitina total al proteinelor
745. Capitol: VII Singele A3 Proteinele 748. Capitol: VII Singele A3 Albuminele
plasmatice: plasmatice:
a) [ ] constituie
20-30% din conţinutul
a) [x] menţin presiunea oncotică
total al proteinelor
b) [x] transportă hormoni, metale, b) [x] sunt proteine acide
vitamine
c) [ ] se sintetizează în sânge
c) [ ] nu participă în coagularea sângelui
d) [x] menţin presiunea oncotică

d) [ ] în
normă sunt în concentraţie de
20-30 g/L e) [ ] sunt
proteine cu structură
e) [ ] nu
participă la menţinerea pH-lui cuaternară
749. Capitol: VII Singele A3 Albuminele
746. Capitol: VII Singele A3 Rolul
proteinelor plasmei sangvine: plasmatice transportă:
a) [x] participă
la menţinerea pH-lui
fiziologic (7,35-7,4)
a) [x] acizi graşi
b) [ ] nu
participă la menţinerea
echilibrului hidro-salin
b) [ ] lipoproteine
c) [ ] participă la fagocitoză
d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi c) [x] bilirubina
e) [ ] transportă oxigenul
747. Capitol: VII Singele A1 Albuminele d) [ ] glucoza
plasmatice:
e) [ ] uree
750. Capitol: VII Singele A3 Albuminele
plasmatice:
a) [ ] sunt proteine bazice
b) [ ] sunt proteine conjugate
a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular
c) [ ] sunt hidrofobe
b) [x] conţin
mulţi aminoacizi
d) [ ] sunt liposolubile dicarboxilici
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii hepatică
d) [ ] este caracteristică pentru
e) [ ] la
electroforeză se separă în glomerulonefrite
fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
751. Capitol: VII Singele A3 Globulinele e) [x] poate
fi prezentă în deshidratarea
plasmatice: organismului (combustii, diaree, vomă
intensă etc.)
754. Capitol: VII Singele A3
Hipoproteinemia:
a) [ ] toate sunt proteine simple
b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de
proteine a) [ ] reprezintă
micşorarea concentraţiei
proteinelor musculare
c) [x] la
electroforeză se separă în
fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în
transport patul sangvin
c) [x] este caracteristică pentru ciroza
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de hepatică
menţinere a presiunii oncotice
752. Capitol: VII Singele A1 Din grupa d) [x] este caracteristică pentru
gama-globulinelor fac parte: glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea
organismului (combustii, diaree, vomă
a) [ ] antitripsina intensă etc.)
755. Capitol: VII Singele A3 La
b) [ ] haptoglobina
menţinerea pH-ului fiziologic al
c) [ ] ceruloplasmina sângelui participă:
d) [x] imunoglobulinele
a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi
e) [ ] macroglobulina eritrocitare
Hiperproteinemia: b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
a) [ ] reprezintă
creşterea conţinutului d) [ ] sistemul fibrinolitic
proteinelor musculare
e) [x] sistemul renal
b) [x] reprezintă
creşterea conţinutului 756. Capitol: VII SingeleSelectaţi
A1
proteinelor plasmatice sistemele-tampon care funcţionează
doar în plasmă:
c) [ ] este caracteristică pentru ciroza
c) [ ] serină şi treonină
a) [ ] bicarbonat
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
b) [ ] fosfat e) [ ] metionină şi cisteină
c) [x] proteic Capacitatea
de tamponare a hemoglobinei este
d) [ ] hemoglobinic
determinată de:
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
757. Capitol: VII SingeleSelectaţi
A1
a) [ ] fenilalanină şi tirozină
sistemele-tampon care funcţionează
doar în eritrocite: b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
a) [ ] bicarbonat d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
b) [ ] fosfat e) [ ] metionină şi cisteină
c) [ ] proteic
761. Capitol: VII Singele Acidoza
A3
metabolică este cauzată de:
d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate
sistemele-tampon enumerate
a) [x] cetonemie
758. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi
sistemele-tampon care funcţionează b) [ ] voma intensă
atât în plasmă, cât şi în eritrocite:
c) [x] hipoxie
a) [x] bicarbonat d) [ ] hipercolesterolemie
b) [x] fosfat e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

762. Capitol: VII Singele A3 Acidoza
c) [ ] proteic metabolică este prezentă în:
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate
sistemele-tampon enumerate a) [ ] diabetul insipid
759. Capitol: VII Singele A3 Capacitatea
de tamponare a proteinelor plasmatice b) [ ] diabetul steroid
este determinată de: c) [x] diabetul zaharat
a) [x] aminoacizii acizi d) [x] inaniţie

e) [ ] obezitate
b) [x] aminoacizii bazici 763. Capitol: VII Singele A1 Acidoza
respiratorie este cauzată de: a) [x] hiperventilaţie pulmonară
b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
a) [ ] hiperventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
b) [x] hipoventilaţie pulmonară d) [ ] cetonemie
c) [ ] vomă intensă e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na

d) [ ] cetonemie la tratarea maladiilor gastrice
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na factorul plasmatic al coagulării sângelui
la tratarea maladiilor gastrice care iniţiază calea intrinsecă:
764. Capitol: VII Singele A3 Acidoza
respiratorie este prezentă în:
a) [x] factorul XII - Hageman
a) [x] astm bronşic b) [ ] factorul

VIII - globulina
antihemofilică A
b) [ ] inaniţie
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] diabet zaharat d) [ ] factorul V - proaccelerina
d) [x] emfizem pulmonar e) [ ] factorul XIII - stabilizator de
fibrină
e) [ ] inaniţie
A1
765. Capitol: VII Singele Alcaloza
A3
factorul coagulării sângelui care
metabolică este cauzată de:
iniţiază calea extrinsecă:
a) [ ] cetonemie
a) [ ] factorul
VIII - globulina
b) [ ] hipoxie antihemofilică A
c) [x] supradozareabicarbonatului de Na b) [ ] factorul I - fibrinogenul
la tratarea maladiilor gastrice
c) [x] factorul III - tromboplastina
d) [x] vomă intensă tisulară
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară d) [ ] ionii de Ca++
766. Capitol: VII Singele A1 Alcaloza
respiratorie este cauzată de: e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
factorii coagulării sângelui care
participă doar în calea intrinsecă:
participă atât în calea intrinsecă, cât şi
a) [x] factorul
VIII - globulina în calea extrinsecă:
antihemofilică A
b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
a) [ ] factorul VII - proconvertina
c) [x] factorul XI - Rozenthal
b) [x] factorul I - fibrinogenul
d) [ ] factorul V - proaccelerina
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
e) [x] factorul IX - globulina
antihemofilică B d) [x] ionii de Ca++
factorii coagulării sângelui care e) [ ] factorul XII - Hageman
participă doar în calea extrinsecă: 773. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi
participă atât în calea intrinsecă, cât şi
în calea extrinsecă:
a) [x] factorul VII - proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
a) [ ] factorul VII - proconvertina
c) [x] factorul III - tromboplastina
tisulară b) [x] factorul II - protrombina
d) [ ] ionii de Ca++ c) [x] factorul XIII - stabilizator de
fibrină
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
771. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi d) [ ] factorul XII - Hageman
participă atât în calea intrinsecă, cât şi e) [ ] factorulIX - globulina
în calea extrinsecă: antihemofilică B
774. Capitol: VII Singele A3 Rolul
vitaminei K în coagularea sângelui:
a) [ ] factorul
VIII - globulina
antihemofilică A
a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului
b) [x] factorul X - Prower-Stuart
b) [x] participă la sinteza protrombinei
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [x] factorul V - proaccelerina
d) [ ] este
necesară pentru decarboxilarea
e) [ ] factorulIX - globulina acidului glutamic (Glu)
antihemofilică B
772. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi e) [x] este necesară pentru carboxilarea
Glu cu formarea gama- Transformarea fibrinogenului în
carboxiglutamatului fibrină:
775. Capitol: VII Singele A3 Protrombina:
a) [x] are loc în sânge

a) [ ] este factor anticoagulant
b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] constă
în carboxilarea resturilor de
c) [ ] este sintetizată în sânge acid glutamic
d) [x] sub
acţiunea protrombinazei (Xa, d) [x]constă în detaşarea a 2
2+
Va, Ca , f.3) se activează în trombină fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B
e) [ ] nu
necesită vitamina K pentru e) [ ] este
un proces reversibil
sinteza sa 779. Capitol: VII Singele A3 Polimerizarea
776. Capitol: VII Singele A3 Trombina: şi stabilizarea fibrinei (formarea
trombului):
a) [ ] estesintetizată în formă activă a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei

b) [x] este sintetizată în formă de
b) [x] necesită prezenţa factorului XIII
protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină c) [ ] areloc sub acţiunea heparinei
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui
d) [ ] transformă fibrina-monomer în
fibrină-polimer e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K
e) [ ] stabilizează fibrina
777. Capitol: VII Singele A3 Fibrinogenul: coagularea sângelui participă
(suplimentar factorilor plasmatici):
a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat a) [ ] haptoglobinele
b) [ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice b) [x] serotonina

identice
c) [x] catecolaminele
c) [ ] se activează în ficat
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
d) [x] este transformat în fibrină de către
trombină e) [x] fosfolipidele plachetare
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza coagularea sângelui participă
sa (suplimentar factorilor plasmatici):
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
a) [ ] albuminele plasmatice
e) [ ] proteina C reactivă
b) [x] ATP-ul 785. Capitol: VII Singele Selectaţi
A3
c) [ ] imunoglobulinele
substanţele anticoagulante:
d) [x] calicreinele
a) [x] derivaţii cumarinei

e) [ ] lipoproteinele plasmatice
782. Capitol: VII Singele A3 La b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
coagularea sângelui participă:
c) [ ] malatul
d) [x] citratul
a) [ ] factori eritrocitari
e) [ ] protrombina
b) [x] factori plachetari 786. Capitol: VII Singele A3 Heparina:
c) [ ] factori leucocitari
a) [x] este glicozaminoglican
d) [x] factori plasmatici
b) [ ] este proteină
e) [x] factori tisulari
A3 c) [x] este anticoagulant direct
factorii trombocitari ai coagulării:
d) [ ] este anticoagulant indirect
e) [ ] este factor fibrinolitic
a) [ ] globulina antihemofilică A 787. Capitol: VII Singele Selectaţi
A3
factorii sistemului fibrinolitic:
b) [x] trombostenina
c) [x] fosfolipidele plachetare
a) [ ] heparina
d) [ ] globulina antihemofilică B
b) [x] plasminogenul
e) [ ] heparina
A3 c) [ ] transferina
substanţele anticoagulante: d) [ ] ceruloplasmina
a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI) e) [x] streptokinaza

A3
b) [ ] acidul N-acetilneuraminic factorii sistemului fibrinolitic:
a) [ ] accelerina d) [x] indicatorii (celulare)
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic e) [ ] catabolice
A3
c) [x] urokinaza
enzimele secretorii ale ficatului:
d) [ ] antiplasmina
e) [x] activatorul
tisular al
plasminogenului a) [ ] creatinfosfokinaza
Transformarea plasminogenului în
b) [ ] glicinamidinotransferaza
plasmină are loc sub acţiunea:
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza
a) [ ] trombinei (LCAT)
b) [x] urokinazei e) [x] ceruloplasmina
A3
c) [x] streptokinazei enzimele indicatorii hepatospecifice:
d) [ ] heparinei
e) [ ] accelerinei
790. Capitol: VII Singele A3 Fibrinolizina: a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
a) [ ] împiedică formarea trombilor

b) [x] dizolvă trombii deja formaţi d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)
din componenţa trombilor 794. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi
enzimele indicatorii hepatospecifice:
d) [ ] inactivează trombina
e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului
791. Capitol: VII Singele A3 Clasificarea a) [ ] lipaza
funcţională a enzimelor plasmatice:
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat

a) [x] secretorii aldolaza)
c) [ ] tripsina
b) [x] excreto-secretorii
d) [ ] renina
c) [ ] anabolice
e) [x] lactatdehidrogenaza (izoformle
a) [x] ficatul
asigură nivelul constant al
LDH4, LDH5).
glucozei în sânge
enzimele indicatorii cardiospecifice:
b) [ ] glicogenoliza hepatică se
intensifică în perioadele postprandiale
a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT) c) [x] glicogenoliza hepatică se
intensifică în inaniţie
b) [ ] glicinamidino transferaza
d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în
c) [ ] aldolaza B inaniţie
d) [x] LDH1, LDH2 e) [ ] gluconeogeneza se activează în
e) [ ] LDH5, LDH4 perioadele postprandiale
796. Capitol: VII SingeleSelectaţi
A1 799. Capitol: VII Singele A3 Ficatul şi
enzimele organospecifice ale muşchilor metabolismul glucidelor:

scheletici:
a) [x] în
ficat excesul de glucide este
transformat în lipide
a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] în
ficat excesul de acizi graşi este
b) [ ] leucinaminopeptidaza
transformat în glucide
c) [x] creatinfosfokinaza MM în ficat glucoza se obţine doar în
c) [ ]
d) [ ] izocitratdehidrogenaza rezultatul glicogenolizei
e) [ ] arginaza
d) [x] în
ficat glucoza se obţine în
797. Capitol: VII Singele A3 Funcţiile rezultatul glicogenolizei şi
ficatului sunt: gluconeogenezei
e) [ ] în
ficat glucoza se obţine doar în
rezultatul gluconeogenezei
a) [x] de depozitare a excesului glucidic 800. Capitol: VII Singele A3 Rolul
b) [ ] de depozitare a excesului lipidic ficatului în metabolismul lipidic

(selectaţi procesele care au loc în ficat):
c) [ ] de depozitare a proteinelor
d) [x] de dezintoxicare
a) [x] sinteza
VLDL (pre-
e) [ ] de transport lipoproteinelor)
798. Capitol: VII Singele A3 Ficatul şi
b) [ ] formarea chilomicronilor
metabolismul glucidelor:
c) [x] sinteza corpilor cetonici
d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
e) [x] sintezaglicerofosfolipidelor
801. Capitol: VII Singele A3 Ficatul şi
metabolismul proteinelor:
a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză

a ureei
b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este
redusă
c) [x] ficatul
este sediul de sinteză a
fibrinogenului, protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime
plasmatice
e) [ ] în
ficat are loc transformarea
excesului de acizi graşi în proteine

BiochimMG Rom Teste Vara 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BiochimMG Rom Teste Vara 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Chimia proteinelor Enzimele A1 Care e) [x] guanidinică

a) [x] proteine simple a) [ ] Ser

d) [ ] aminoacid bazic a) [ ] electroizolatoare

b) [ ] are pI in mediu acid d) [ ] e distrusă la denaturare

c) [ ] în forma hidroxilată intră in structura e) [ ] este afectată prin salifiere

c) [ ] sunt proteine bazice 43. Enzimele A3 Natura chimică a

c) [x] temperatura optimală pentru majoritatea

a) [ ] catalizează reacţii de formare a legăturilor

d) [x] 4,0 - 5,0 b) [x] sarcina electrică dependentă de pH-ul

85. Enzimele A1 pI al tetrapeptidei Arg - c) [ ] sarcina electrică dependentă de radicalii

d) [ ] membrana apoasă ce se formează la

b) [ ] 4.0 - 4.5 e) [ ] sarcina electrică determinată de aminoacizii

e) [x] 7.7 - 8.8 a) [x] înlăturarea membranei apoase

a) [x] este valoarea pH-ului la care sarcina c) [ ] cresterea temperaturii

b) [ ] este valoarea pH-ului la care sarcina e) [ ] micsorarea concentratiei solutiei proteice

c) [ ] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică

e) [ ] pI al proteinelor acide este în mediul bazic c) [x] este un proces reversibil

d) [ ] proteinele fibrilare sunt mai solubile ca cele

e) [ ] este maximală în punctul izoelectric c) [x] se distruge structura tertiară, cuaternară

92. Enzimele A3 În calitate de soluţii

a) [ ] viteză de difuzie mare

b) [x] viscozitate mărită

c) [x] difuzie redusă

d) [x] proprietăţi optice

a) [x] fiecare enzimă are pH optimal de actiune

b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsină este 7-8

c) [ ] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a

d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2

e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7

a) [x] proteoliza parţială

b) [x] modificarea covalentă (fosforilare-

d) [x] activarea alosterică

101. I Met gen si Glucide A3 Lactoza:

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei

d) [x] 2 H2O c) [ ] cortizolulinduce sinteza enzimelor

a) [ ] hexokinaza a) [x] este o reacţie anaplerotică

164. I Met gen si GlucideReacţia:

a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza a) [x] producerea energiei chimice

b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare catabolice şi anabolice:

d) [ ] catabolismul necesită energie d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite

b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4;

e) [ ] fructozo-6-fosfat d) [x] acetil-CoA

217. I Met gen si Glucide A3 Viteza e) [ ] UDP-galactoza

proceselor metabolice: 220. Complexul

a) [ ] nu este dependentă de raportul

a) [ ] este o reacţie din glicoliză a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este

a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O →

este permeabilă pentru NAD+ şi NADH diferitor substraturi

b) [x] bazele azotate complementare se leagă

c) [ ] conţine legătura glicozidică N1-C'1 c) [ ] catenele

d) [x] este AMP-ul d) [ ] catenele

b) [ ] 11 d) [ ] forma Z conţine 12 perechi de nucleotide

c) [x] 16 e) [ ] în toate tipurile de DNA raportul

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei

HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2

e) [ ] calcitonină mecanismul membranaro-intracelular

b) [x] implică activarea proteinkinazelor unor enzime reglatoare

c) [ ] este caracteristic pentru cortizol e) [ ] este localizată în nucleu

d) [ ] reprezintă un mecanism de reglare 643. Capitol: VI Hormonii A1 Cofeina

a expresiei genelor inhibă:

enzime reglatoare b) [ ] adenilatciclaza

639. Capitol: VI Hormonii A3 Adenilatciclaza: c) [ ] proteina Gs

a) [ ] este enzimă citoplasmatică d) [ ] proteinkinaza A