Grafica Romaneasca 19 PDF

% I V
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA

BUCURE5TI 1942 (1
f Lair.
t.' r ...W...-:--
4I4)11°ItS*54'il?
2114
#010%.,43:
www.dacoromanica.ro
GRAFICA ROMANEASCA.
www.dacoromanica.ro
S A13 TRAb DID ACEASIA CARTE, PE
RARTIE VIDALON VARGATA DOUAZECI
$1 EASE DE EXEMPLARF NEPUSE IN
COMERT NIUMEROTkTE DELA 1-26
www.dacoromanica.ro
Gil OPRESCU
GRAFICA
ROMANEASCA
IN SECOLUL AL XIX-LEA
VOL UMUL I
dp
FL NDATIA RL GALA PENTRU LITERATI) RA §I ARTA
BUCURE§TI 1942
www.dacoromanica.ro
INTROD UCE RE
Un studiu asupra graficei romanegn, adica asupra desenului
sub diversele lui forme gi asupra gravure' noastre In secolul al
XIX-lea, este o lucrare gi mai greu de dus In bun sfargit, mai
nesigura In rezultatele ex, mai departs de a eptuza subiectul.
deci, lineun fel, mai tudrazneatA, cleat un studiu al picture In
acelagi interval In adevar, dace monografnle despre tablounle
artigtilor din trecut Bunt aga de rare, de incomplecte uneon, de
plme de mexactitap 9" de lacune, lamunn asupra desenunlor lor,
asupra operei for grafice, atunci and au lasat o astfel de opera,
mai nu exists Putim, foarte putini Bunt la not cm care au acordat
importan0 lucranlor in alb gi negru, chiar atunci and a fost
vorba de artigtx de Wilt lux A m a n, a lin G r i g o r es cu sau
Luchian 1) Partea operei for care smgura conta, pentru public
ca gi pentru critic, era cea pictata Asupra el numai se Indrepta
atenva cercetatonlor Iar muzeele din tare, on cat de nesatisfa-
catoare ar fi orgamzarea for prezenta, tot puteau pune la hide-
mans noastra un material de studiu, deci o documentare niali,
ce! putin asupra celor mai importanti dmtre artigti Aceasta
documentare, Inlesnita de colectule pubhce, se putea Inca relativ
usor completa cu ceea ce se gases In colectalle private, nu prea
numeroase, dar destul de cu grip formate, la Bucuregti sau aiurea
Desenurile, gravunle ate vor fi fost, mmem nu mai gtie azi unde
se gasesc Intamplarea smgura to pune uneon In fats' unei'opere,
provenita dela familia on dela un cunoscut al autorului ei, ran
pastrata, de ode mai multe on, In stare mizerabila Din cand
In can.d mai spare In comer; gi ate un carnet de schrte, de pro-
vementa nesigurii, trecut prin cine true ate maim, uncle pioase,
respectuoase fall de aceste marturn venerabile, altele insa avide
1) A n d r eesen a desenat foarte putm Ceea ce poartA =male sAn este
n genera de o cahtate methocrA qi pacm convingAtoare
www.dacoromanica.ro
6 GRAFICA ROMANEASCi
de a-9i insup tees ce este considerat mai de valoare prmtre notele

91 foile de studu, 91 dispretwtoare de rest Si astfel, pterzand in
drumul pans la not paging dupe papa', carnetul, azi mutilat,
a ramas cu numai cateva fot raslete, cele mat multe albe, sau
cu puttee notIn fragmentare, cu totul neinsemnate Ceea ce ar
ft putut fi un document revelator, indispensabil pentru cunoa-
9terea felului de a lucra al un-''i pictor, a metodet sale, a fazelor
prim care a trecut un tablou, dela prima schzta sumara, in fats
motivulm, pans la compontia definitive, spare ccl mult ca o
t rehcva * lamentabila, aproape fart' valoare
Smgurele locuri unde se poate face o cercetare 91 strange
amanunte asupra graficei noastre din secolul trecut aunt urma-
toarele Sectia de stampe a Academia Romane, biblioteca V A
Ureche din Galati, Muzeul Aman, Muz&.ul Simu, Muzeul
Mihtar 91, pentru cativa arti9ti mat recent.", Muzeul Toms Stehan
Co lectule Academia sunt insa departe de a fi armonios 91. siste-
matic constituite Ele s'au format in mare parte din donatu,
tar fiecare a dat ce a putut Arti 9ti din cei mat man, G r i g o-
r e s c u de Edda, aunt cu totul absent.' Apoi, chmr pentru cei
reprezentati, lueranle for bune, puttee la numar, stau alatun
de desenun neinsemnate ale altora sau de stampe absolut fare
valoare, on de fot volante, destinate publicuhu dela tars sau celut
din mahalale, nitrate in virtutea legu depozitulut legal In anti
din urmii numai, grape conduceret actuale a bibhotecei, s'au
putut face oarecare progrese 91 schrta planun sistematice de
vutor Opere xmportante gt semmficative, nu numai pen valoarea
for documentara, indispensabile pentru judecarea arts' noastre
grafice din trecut, cum ar ft colectia de acuarele 91 desenun 'sea-
hte de Carol Popp de S sat hmar y, au ajuns, in sfarpt,
la Academie, spre marea multumire a noastra, a tutulor Sectia
de stampe, unde se max gaseau cateva pretioase carnets de schrce
dela famiha Asachi, dela Barbu Iscovescu sau
Petre Alexan dr es c u, legate impreuna sau desfacute Sn
fot a capatat astfel o noul vieaca
Bibhoteca Ureche este mai ales bogata in stampe de auton
contimporani cu fondatorul el Si aici, se vede bine, a hpsit idea
conducatoare Intamplarea singura sau relatule de pneteme aunt
la origina presence' in bibliotecii a unet gravurt sau a ahem Ceea
www.dacoromanica.ro
INTRODLCERE 7
ce s'a ales cu voluta de cAtre Ur ech e, alatun de donatium,

denota din partea sa o famthanzare mai temenuel cu 'storm gra-
vure' 91 mai mult gust de cum ne-am fi a9teptat dela cineva,
acuzat de multi de superficiahtate
Muzeul Aman constitue umca posibilitate de a cunoa9te
aproape in intregime openle desenate 9i cele gravate In apa tare
ale lui A m a n, fAra inIelegerea carom o parte insemnata si
remarcabill a activitApi sale ne-ar ramane azi streinii Ele arunca
o puternica lumina asupra preocupinlor multiple ale acestui
artist serum, la Paris 91 In tars, asupra ideilor 91 planunlor sale, in
afara de valoarea for intnnsecA, care e departe de a fi neghjabilA
Rolul depnut de Muzeul Aman, pentru familianzarea cu
produclia grafica a maestrului al arm nume 11 pare' colec-
tia, revine Muzeului Toma Stehan, atunci card e vorba de
Grig or es cu Aici se gasesc azi, din nefencire numai pentru
catva tamp, nu mai putin de tree rate de desenun 91 dour' carnete
de schro ale marelui pictor Unele au fost stranse de Institutul
Sud-Est European de sub direcpa regretatului N I o r g a 0
parte din ele an fost chiar donate de acest institut, dupA dorinIa
directoruhu de atunci, 91 raman astfel propnetatea Muzeului
Cca lalta parte, cea mai bogata, este numai imprumutatii Mu-
zeului Tot 1mprumutate mai aunt alte dual cute de piese, pro -
prietatea pnmariei dm Climpina, pane vor fi expose in Muzeul
ce este pe cale BA se organizeze, pe chiar locul unde se ridica ate -
lierul lui Grig or es c u, hi acest prtoresc 9i hm9tit, pe atunci,
ora9e1 de sub dealun, locul de refugiu in care s'au scums cei mai
frumo9i 91 mai rodnici am din vista maestrului
DacA la lista de mai sus a colectulor, in care se poste studia
grafica romAn.easca, aditogiim Muzeul Simu, in posesia &Arum
se gasesc putine opere de arti9ti dela um, [usa de buns calitate,
cele cateva exemplare dela Muzeul Municipal, dela Muzeul Saint-
Georges, precum 91 cele dela Muzeul Mihtar, important pentru
studiul desenatorilor mspirati de razbond nostru pentru inde-
pendents, nu mai raman cleat colec-cule particulare, nu prea
numeroase, in care se gasesc, raslece, desenun sau gravure roma-
ne9u, pe care sit imam informs-pile noastre
* *
www.dacoromanica.ro
8 GRAFICA ROMANEASC.i
Arta n.oastra grafica, sub toate aspectele e1, ca gi pictura

dealtmmten gi pentru aceleagi motive, se poste Impart' in don&
penoade distmcte inamte de A m a n 91 dupli intoarcerca in
tars a acestm pictor A m a n nu este numai cel mai stralucit
nume din gcoala noastra, in preajma amlor 1850-1875, el =-
prima evolutlel artel la noi, conscient gi cu toata tana, un impuls
gI o directie, care -' schimba cu totul infilpgarea Inamte de el,
in afara de personahtatea exugmatica a lui S z a t h m a r y, cu
totul exceptionali 91 in afara de vremea sa, ceilaltl picton gi dose-
naton se gasesc inteo situape modesta de incepaton, n'au mci
nujloacele mci curajul de a da productiei for o valoare perma-
nents gi insuginle de ongmahtate, dela care sa putem porm,
pentru a defuu o gcoall romaneasca in artele plastice ale timpulux
Ex rupsesera cu trecutul, care-gx avea fizionomia lui, ieglta dmteo
lunge traditie natlonala, dar nu-s in stare sa creeze mmic temeuuc
pe terenul cel nou, pe care ici indreapta pap', sprij]nip pe modele
apusane Et mtroduc la noi forme gi tehruce no", vizmnea unei
to incercate, dar pe de o parte nvoarele dela care se adapa,
Roma gi Viena nu-s cele mai pure, mci cele mai viguroase,
pe de alts fa'ptura lor, intreaga lor funta psichica gi morals, sunt
cele ale unor oamem timlzl, fare man resurse, in fond natun
de ucenici, memo sa nu se ndice niciodata pans la rolul unor
adevarap maegtru Luc rarile lor, toate la fel la prima vedere,
nu keep sa se diferencieze deck on greutate, la o anahza mai
atenta, mai mult pnn genurile difente ale insuficienplor lor,
decat prin caluatile for deosebite, dela opera la opera
Situacia aceasta tine pans la apancia lui A m a n El este
pnmul artist roman, legit cu totul din nujlocul nostru, care ski
uneasca in acelagi temp .un talent incontestabil, cu o formate de
pictor senoasa at temeimca A avut destula patrundere de spirit
ca sa-gi dea sama ca, in vremea sa, gcoala franceza era nu numai
cea mai kaki dintre toate, posedan.d, fn darect.0 foarte difente,
aproape contradictor'', personalitati care se puteau masuxa cu
un Delacroi x, un In gr e s,
cele man din istona artei
un. Corot, un Courbet, un Carpeauxg' ca mai toate
celelalte gcoh europene nu constrtmau in reahtate deck aspecte
ale tendurolor vemte dela Pans, cum era cazul Germamei, al
Belgic', al Italie", al Austnei gi al Unganei, dar ca Franca, prin.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 9
cultura ei artistica, era aulgura care sa ne poata serve de ma-

gistra, noua Romani lor Intorcandu-se din Paris, A m a n ne
aduce cu el, in afara de posibihtata personale de a se exprima ga
de a crea opere admirabile, o doctnna complete, pe care cauta
sa o incerce mai intim, dace ea se potrive9te cu temperamentul
9x cu sufletul nostril, pe care o =pun.° apoi pm exemplul sau,
pm 1nvatamantul 9coalelor de Arte Frumoase, ca director al
acestora, stun= and ajunge la convmgerea ca ea este exact
ceea ce ne convenes
Un Lecca, un Mi9u Popp, un Tattarescu sunt
prea stream de acest mod de a vedea, prea hpsrti de n.ehni9tele
unui adevarat creator spre a se schimba Ex continua, in perioada
colorata de ideile hu A m a n, un fel de a pieta care era vechm
de o jumatate de veac De altfel, pubhcul se departase cu totul
de arta acestora Ceilalta Ina, care atunci 191. fac educatia de arta9tx,
sunt caltigata de mi9carea cea noua, se incorporeaza e1, o adan-
cesc, fi exploateaza posibibtatale 9x ajung sa face din ultimul sfert
al secolului trecut o erica cu adevarat infloritoare a artei noastre
Ne credem deci indreptatip sit impart= acest studiu Yn doua
part' una, care va trata matena zelativa la perioada pane la
A m a n, alta, cea relative la penoada dupe acest pictor, papa
rn pragul secolului actual Evident, nu va putea fi vorba de o
hnirta strict cronologica Unele figun de arti9ti vor apartane
epocei inceputurilor, in care-9i fac debutul, chiar atunci and pro-
duct= for cea mai abundenta vede lumina in epoca urmatoare,
dace intre lucrarile for din tinerete 91 cele ale matuntatei nu
exists mom deosebire esentiala Este, de pail, cazul celor men-
;mona%i mai sus, cu except= lui Tattarescu care, oncum, a
fost colegul 1111 A m a n la direct= coalei de Arte Frumoase
Mult max grew de clasat este S z a t h m a r y, proteiform din
nature, ga capabil sit se acomodeze la situate um cu o rapiditate
care deconcerteaza on ce tentative de clasare Desenator neobosit
in tot timpul vietei sale, incepan.d din preajma anului 1830, 91
desenator mare, 11 vom cuprinde in prima parte a studiului hi ce
prive9te aceasta =murk' de altnunten cea mai importanta a
actavrtatei sale Ca9tigat mai tarzin pentru htografie 91 practa-
cand-o mai mult ca me9te9ug decat ca arta 91 sub forma ex cea
mai banala 9' mai vulgara cromobtografia ,11 vom cuprutde
www.dacoromanica.ro
10 GRAFICA ROMANEASCX
printre htografn perioadei de dupe A m a n, admit in pal tea

doua a studitilm nostru In chipul acesta el nu va rupe cadrele,
on cum bazate pe cronologie, ale studiului nostru, o va face
chiar mai pupn cleat dad' i -am fi tmpar%it lunga activitate, asa
de umtara to ce privecte desenul 91 acuarela, in doted part"
distincte
Este dela sine inIeles ca in penoada a doua a graficei roman,
tend talentele catorva saw" se ndica pane la un navel capabil
sa fie judecat dupe cele mai autentice 9" mai severe critern apu-
sane, vom renun%a de a ne mai ocupa de opera acelora care nu
rezista la un astfel de examen 9i care nu aduc cu ei nicio note
personals Ex vor fi astfel trecup cu vederea, ceea ce nu se putea
face in prima penoada, a inceputunlor, and fiecare artist, on
cat de modest, avea partea sa de merit, 91 trebuia sa fie men -
tionat
In privin.pt planului de prezentare aveam de ales intre o ex-
punere cronologic-biografica, pe autori, 9" o expunere mai cursive,
pe genuri, adica pormnd dela tehnice Dace prima oferea avan-
tajul de a ne lasa o imagine complete 91 mai rotunda despre cei
mai insemnap dmtre desenatori 9x graven, doi, tree la n.umar,
aratandu-i in acela91 timp sub toate aspectele manifestanlor lor,
cealalta convme mai bme activitatei celorlalti, mares majontate,
a caror producpe, papa la aparrpa lux A m a n vi cu exceppa
lux Carol Popp de S z at h in a r y, neoferind nimic prea
personal, nu poate fi considerate decat ca un element, asemenea
alter elemente, inteun ansamblu mai important Pentru mai
top din aceasta a doua categone, desenul era un exercipu preps-
rater, adesea neindemanatic, invederand nesiguranta 91 efortul, in
vederea unei picture, in genie un. portret Iar Bravura lor, ilu-
stratia de carte sau de calendar, mai rar stamps, adesea htogra-
fiata, mai mciodata nu se riches pane la adevarata arta Toate
aceste producpi aveau un stop pur utihtar sa instrmasca prin
"magma In vremea in care Apusul cunoscuse una din epocele
cele mai glonoase ale artei grafiGe, cu duelul dintre clasici 9" ro-
mantic", cut cremanele* lui I n g r e s, cu cele vase mu de dese-
nun prodigioase ale D e 1 a c r o i x, cu litografnle acestuia a"
cele ale lui Geri c a ul t, in sfar9it cu aces plemda de artist',
aparpnand unui grup sau altuia, care faceau din prima jumatate
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 11
a secolului al XIX-lea o penoada demna de a eta alaturi,pe terenul

grafic, cu Germama 91 cu Italia secolului al XVI-lea, la not asistrun
la pnmele baibileh unpile ale unor 'meter', departe de a-91 da
seams de posibilitatile infinite ale carieret ce imbritiseaza Cel
mult data prin et se mamfesta o con.stinga artistica colectiva,
Inca destul de confuse Tot" la fel, pe aceia91 lime a mediocntatn,
et descuraraza on ce tentative de a-t separa unul de altul 91 de
a -t prezenta individual Considerati impreuna, ca un grup, et
capita insa o oarecare coezmne, dect o semnificape, slung sit ne
lamureasca acea epoca de tran.zitie, Intre vechea arta romaneasca,
de traditie bizantma, 9t cea noua, de aspect occidental, care ha
va gas" adevaratn et reprezentanti in Carol P o p p de S z a-
t h m a r y pe de o parte, acuarehstul ingemos, phn de spirit 91
de verve, 91 in Theodor A m a n, fecundul desenator 91
acuafortistul cel mai convins al ccoalei romane
Oprmdu-ne la acest al doilea mod de prezentare, cel pup"'
to pnmul velum, cel destmat epocei dinnainte de A m a n,
vom consacra un lung capitol desenului gi acuarelci, un altul hto-
grafiei, un al treilea gravure' in metal, un al patrulea &strove'
de carte Dintre toate aceste man divizrum, cea care ofera max
ample posilmhtati de studiu ¢1 asupra ammo vom sterol mai ales,
va fi prima Vom renunta la once amanunte biografice, care nu
sunt In direct raport cu subxectul Con.sideram di de aunt cunos-
cute din lucrarea n.oastra asupra Picture' Romane9ti is secolul
al XIX-lea, fall de care studml de atom spare ca o intregire
Inn dan perfect seams, atacan.d acest subiect, de anditatea lin
De fapt 91 in cel mai bun caz el nu poate mteresa decat pe spe-
ciah9ti, a9a de ran la not El trebuia insa BA fie intreprins, pentru
a se netezi °data acest teren.
Arta noastra a lust In ultimul timp o atat de mare desvoltare,
in cat tot ce este destmat sa contnbue la lamunrea opine" pubhce,
prim exphcarea evolutiei fiecarei tehmce in parte, nu poate fi
dealt bmevenit Exists insa aspecte mat atractive 9" aspecte mai
phcticoase pentru un lector °biennia Evident, pubhcate, toate
vor fi la fel de utile Cure insa 19" rezerva Bela inceput rolul de
cercetator In domemile max dificile tot ia asupra sa partea cea
max ingrate De aict dificultatea de a gas" un editor Fun.datulor
Regale, care au trecut de multe on peste considerat"t de succes
www.dacoromanica.ro
I2 GRAFICA ROmANEAScX
de hbrine, le-a revemt sarcma de a Incuraja astfel de publicat.u,

tipinndu-le Au facut-o g" In cazul nostru Le rog el primeasci
ales expresia sincere'. mele recunogunte
Ceea ce spuneam In p'refitta Picture Romanegti, cu pnvire la
caracterul provizonu al publicalulor ce se fac la no" scum, In
'stone artei mai vechi, este Inca gi mat valabil atunci cand ne
ocupim de grafici Terenul este cu totul steal Aproape nu exists
domemu al mein artistice, despre care si se gtie mai putin decit
despre gravura gi desenul nostru De aceea, ca gi atunci, nu pot
aspira si prezint un studio defuutiv, aunt nevelt si ma resemnez
la acest rol modest, dar desigur nu hpsit de utilitate hick-
pult oare cmeva, de pllda, ce s'ar intimpla cu un. 'stone al artei
franceze, care, In loc stt se opreasca la aces maegtn gi la acele
opere pe care le considerim ca ma' reprezentative, ar fi nevelt
si an.alizeze toate lucrinle, dar absolut toate, ale celor care au
Imut vreodati o pensula In mina? Ce haos, cite posibilitip de
eroare T Este totugi exact cazul nostru Ne gisim la acel stadiu
al cercetinlor la care n'avem dreptul s neglijam aproape Junin,
de teams si nu trecem cu vederea ceva semnificativ sau amp-
tomatic Insi, si nu uitim, nu numai ca nu exists o clasificare, dar
nu exists mc1 macar un repertorm al operelor ce ar trebui exa-
m:mate In plus, cum e posibil si to onenten prmtre colecIu in-
complete gi neorandwte, prmtre lucran pe care nu le gtu decat
dm fotografu, on dupe o vinti pnpita, cad' propnetarul for este
grabit, gi cand nu to -a' putut mta la ele deck de departe, pentru
ell se giseau deasupra unei mobile, la mai. mull" metri distantl,
gi to Jena" sit con si fie date jos din cm
Ma agtept deo. la unele rectificin Ce este suparitor nu este
si p se arate ca to -a" putut ingela rolul nostru, al 'stenciler se-
nog", este si ne ajutam unu pe alte, tot.' fund In serviraul ade-
viruhu Suparator este tonul acelor critic" de ocazie, care firi
salt dea seams precis de ce este 'stoma artei, Igi inchipme el au
ficut o descopetire sen.zationali, Indreptand, cu testi aroganta,
o data sau un nume firi prea mare Insemnitate
www.dacoromanica.ro
DESENUL I ACUARELA
MUNTENIA., INAINTE DE AMAN
Un tablou este destul de bine pictat, obicinaua sa zica Ingres

elevilor sal, dace este bme desenat Pentru 9eful autontar 91
doctrinar al 9coalei dance, ca pentru multi alts pictori de altmin-
ten, desenul constitma partea esentaala a unei opere, cea vie 9].
adevarata Colontul nu era decat un element auxiliar 91 supra-
adaogat, un =goo factice, aproape t fine *, de a lua oche 91 de a
captive atentaa unui amator distrat, in fond o 9arlatame, o dulce
tii placuta 9arlatame, in once caz ceva mai putan onest, mat putan
smcer decat lima evocatoare de forme 91 de atitudmi, deci crea-
toare de vista Pentru intreaga aceastil categone de arti9ti coloarea
este elementul femenm, in9elator dep. atractiv, ce se insmmaza
in noi prm canalul inferior al smitunlor, In tamp ce desenul for-
meaza partea vanla, forta care vorbe9te spmtulm 91 care, hpsind,
n'ar putea cu mnuc fi inlocuita
Cm. care gandesc astfel au mai ales in vedere notanle in alb
ca negru, on care ar fi matenalul de care s'a servit artistul creion,
pump, lavm, carbune, conte, tug on t lustre *, 91 nu pe cele Intl-
rite on accentuate cu pete de acuarela, cam mci Dakar acestea
n'ar gas]. grate inamtea for Cu cat apare mai simplu, mai des-
pmat, mai abstract, cu atat un desen se apropie mai mult de ceea
ce caractenzeaza natura sa manna, care nu sufera mei un element
de prisos, name din ce ax pune o banera, cat de slabs, intro noi
9]. idea pe care pictorul doreqte s'o evoce in noi Un lucru complet
91 frumos in sine, 9i, mai ales, facut sa cuprindi ga sa rezumeze
intentule ultzme ale un.ui artist, la ce bun sa-1 incarci cu podoabe
mutile? spun ea Un adaos de coloare, departe de a intan o impresie,
n'ar face decat s'o shibeasca eau BA o conduce pe drumun raticrte
www.dacoromanica.ro
14 GRA FICA ROMANEASGL
Acest punct de vedere a dominat w.ulta vreme In arta El a

fost imbrap9at mai ales de cei care se proclamau pe ei insult cla-
mt gt avea In urma 1m o lunge 91 splenclula tradive Nu cugetau
oare la fel, nu numai cei mai glonogi dmtre pictoru. 91 sculptoru
europem, dela Rena9tere pane la nujlocul secoluhu al XVIII-lea,
dar gi cei extrem onentah 9 Ba rota, mergand max departe cleat
confront lor apuseni, acegtaa acordau 1min virtutea de a ne mica,
nu numai and ea era destmata sa sugereze privitorultu o magma
sau o idee, dar 91 and, aga nand, ea nu sugera numc concret,
cand n'avea in puterea ex decat farmecul 9erpuirei, ductul el,
raportul dmtre portiumle phne 91 cele subpri, sau Inca atunci
and de9tepta In not o nottune de echilibra si de armome, um-
pland cu intorsatunle et ntnuce, In chipul cel mai lament, un
anume spatiu, adica, In fond, and n'avea cleat o functie deco-
rativa, de t arabesc * Acest caz se intampla totdeauna and se
transcnau In htere frumos dispuse 91 cu formele lor modificate
ornamental, a cahgrafic r, un poem, o descrippe, un precept de
intelepciune Aga s'a facut ca, pentru Chmezi 91 Japonen, cali-
grafia a devemt arta supreme
Not, en de an, ne-am sclumbat parerea Intre not 91 clasici
s'au interpus, cu tot efectul ce au fost In stare sa produce asupra
simtunlor gi chiar asupra spintulm, deci a Kleilor noastre, acua-
relele romantace, cu tran.sparentele lor de smaltun 91 de nesteniate,
cu armomile lor viguroase 91 sonore, on acea forma de exaltare
patent* propne lux D e 1 a c r sit x, cluar unor Englen contim-
porann acestma, umu T urn e r, unm G i r t i n, unm C o n-
s t a b 1 e, unui Boning t o n 91 odor care calatonsera pnn
Orient, spot reah9tu 91 tendurtele lor totahtare de a expnma
viata , In tempt, impresionion cu urma9u lor, direct' sau indirect',
91 chutr du9manu lor, ca pe care arta populara, sub diversele et
aspecte, qx productia regiunilor intunecate ale Africei, ale Ocea-
mei 91 ale Amenealor Ix condusese pe cArAnle win now estetace
Multi au sacnficat bucuros desenul, cel pupil a9a cum era el
inteles In trecut, pentru o « senzatie a optics medita, pentru
un acord de tonun indraznet 91 bizar Tata de ce uneon
an ne e greu nu numai sa adnutem, dar cluar sa ne dam
seama, In mod precis 91 obiectiv, de uleale despre desen ale arta-
otilor care au precedat vremea n.oastra 91 care, pastrand propor-
www.dacoromanica.ro
DESENUL BSI ACUARELA 15
tide, aunt si Neils pictonlor dela noi, in prima jumAtate a seco-

lulm trecut
S'ar cuvem poate, mai inamte de a examina operile ce ne-au
ramas dela compatriot?' noon mai vechi, sä ne punem intrebarea
ce insemna oare desenul pentru tine dorea sA devie pictor, in
Apus gi mai putm comment, de sigur la noi, sub ce forme
se prezenta acest desen, la ce era considerat ca poate serve, din
punct de vedere profesional 9 Cu alte cuvinte care era rolul 1'119
Cu exceptia Rena9terei, rare on s'a desenat mai mult 9" mai
stralucit ca in prima jumitate a secolului al XIX-lea Toate
felunle imaginabile de a se expnma, cu creionul sau cu pans,
au fort practicate, cu o indemanare, cu o intelegere pentru toate
secretele ascunse in imaginele in negru 91 alb, cu o hbertate umn-
toare IntAlmm schite fugare, in care un pictor se cauta, prm
care el pune ordme hi ideile sale, cele care preced compontule
importante In ele, ca inteo plash' in care un animal se abate, ne
mai pastrand din toata 4nfati9area lui dead raportul mereu sclum-
bator al volumelor ce palpita, vedem trecand pe dinaintea noastra
figurile asupra cArora, un D e l a c r o i x de pilda, pune, in
caldura naspiratiei, marca personalitatu sale IntAlmm apoi, sub
forma unor note mnemotehmce, doled sau tree insemnan repezi,
din fuga trasurn sau, ceva mai tarnu, a trenulm, amestecate cu
indicate sense, pentru a him un aspect din nature, o silueta de
orag, un grup pitoresc, o ruins De multe on o pate de acuarelA,
bine agezatti, va inviora totul Ca bite° arhiva, aceste note, vor
fi consultate la timpul potrivat Sau inch' studnle de detain, pentru
un portret in uleiu sau in arta noun a htografiei, sau numai pentru
o parte a un.m portret gura, o manA, forma nasulm, a ocluului,
gateala din cap , pentru o componpe importantA pe un zid, cam
in patine alte epoci, dela Renaitere incoace, s'au decorat mai
mult ndunle monumentelor pubhce, ca in vremea luptei ['nitre
clam' si romantic' ySi unii gi alp' au avut la &spout= for tavanele
imt.nse ale Luvrului, ale pnmarulor ora9elor, ale bisencilor, ale
palatelor
Toate aceste forme de desen au Ina un caracter mai mum
Ele suet destinate sA fie consultate numai de autorn lor, adica
BA umple portofolnle artigtilor, de wide sit nu Iasi deck rare on
poate numai in schimbul unei lucrAn interesante a unui camarad,
www.dacoromanica.ro
san dupe moarte Desenurile care circula, pe care le string ama-

torn, aunt altele aunt t creioanele 1 lui Ingres qi ale elevilor
du, pnntre care locul de frunte este ocupat de fratai Flan d r in
gi de Chase e r la n, aunt peisagule sau scenele dela %see gi
din orage, de tot soiul, lucrate cu toata atenpa g1 dupe toate regu'
lele propru unei opere de acest caracter, aunt vederile din Onent
formind tablouri Ele cereau o t prezentare * specials, trebruau
se dea zmpresia lucrului clubzuit gi defuutiv, dace cahtap teemsi
contrarn de cele ce admiram in cealalta categoric de desenun, si
care se permits propnetanlor for sa le posts atarna In case,
alatun de picture gi de alto obiecte de pret
CA portretele se multaplica din ce hi ce, In aceasta societate
In care burghezia ajunge de multe on sa is conducerea politics,
In on ce crux sa joace un important rol social, lucrul nu ne poate
aura Moravurile favonzeaza Inca celelalte forme ale desenului,
cele in legatura cu aspectele naturei Spre deosebire de epocele
antenoare, nu numai ca se calatoregte mult, dar se calatoregte cu
pensula In mans Nicio data mteresul pentru inta'pganle not gi
curioase ale peisajului n'a fost mai vin gi mat sincer, pentru na-
tura virgule, ne intmata de prezenta omului, pentru cea Inca
salbateca g1 pentru populapile primitive ce o locuiau Peisajul
si nota cu substrat etnografic cagtiga in importanIa, aping o
mode, &arm mciun artist mare nu 1 se poate sustrage Col:tun
dela Tara, tipun pitoregta, veden de orage prestigioase umple
foile carn.etelor de studu Cme a avut (mama sa foileteze, In colectu
publice sau private g1 la neguston, portofolu de desenun din
epoca de pe la, aproximativ, 1825 pans la 1850, a ramas uimit
de mulpmea lucranlor placute, viol, executate cu un talent gi
o Indemnare, de care nu multi picton de astasti ar fi capabih,
iscalite nu de numele man ale acelei perioade, ci de desenaton
de ocazie, greu de !fatal= In dicponare, sau chiar de simplu ama-
tory Iar cand, alatun de aceirta t anommi *, avem norocul sa dam
peste openle celor cu adevarat ilugtrn, un. B ar y e, un G e r
cault, un Ingres, ua Chasseriau, nn Delacroix,
ceva mai tarzm un Corot, un Rousseau, un. Millet,
splendoarea for in se impune cu o forte irezistibila g1 dmtr'odata
ne apar pesibilitaple infinite ale acestei nobile arte, atunci cand
ea e practicata de wt. maestru
www.dacoromanica.ro
DESENUL $i ACUAREI A 17
°data trecute pnmele efecte ale surprinderea produce de nume-

roasele desenun ale acestel epoci, o constatare se impune Tot-
deauna un artist talentat fg1 creeazA un hmbagiu propnu, dupe
care se recunoagte de departe, oncare ar fi fost ImprejurAnle in
care s'a gasit In acest limbagm, alatun de unele formule mven-
tate de el, ce revm destul de des, alatun de un anume chip de a
trage lima, grAkt, nervos, sacadat, sannd oare cum dela un de-
taliu la altul, cu o febnlitate in care se ghicegte greutatea pentru
mane de a urma gandul, sau dm contra, calm 91 decis, cu dormpt
,
de a evoca o figura pentru etermtate prepoase indicapi pentru
un grafolog, spre a gas]. drumul la cute gtie ce regium ascunse ale
sufletulm intra o hbertate, o fencare In creape, ceva sukt 91
lummos ca un fulger, ce poarta ocluul g1 gandirea dined° de
aparenIele obigninte ale viaoi Fiecare din cei man a ajuns astfel
la un fel prompt 91 rezumativ de expresie, smgurul in stare sA-1
satisfaca, In aceasta lupta de toata ziva pentru a stapam esen-
palul, Intr'un motiv Desenul for va ayes o inflpgare eliptica,
sincopata, mai mult va augers decat va spun, va face apel la
imagmapa noastrA, ne va sill sa colaboram cu autorul lux In acelagi
temp celAlalt, desenatorul obicamut, clear and este corect 91. bide-
mibiatic calitap care nu aunt rare In mai unul din cm care se
expnmau grafic, fn Franpi, pang pe in 1850 se chmuegte sA
spuna tot, absolut tot, akar mai mult decat trebue, pe indelete
91 ta'ra avant, Intetut limbagm impersonal, care e al lus. dar tu. al
multor altora, 91 astfel ne va Lisa pasts% poate mdiferenp fn fats
operelor lea Inca, din nefencare, acegtia din urma, cum e natural,
tend nu formeaza unaninutatea absolute, aunt cu mult cox mai
numerogi pnntre autorn de desenun, in cartoanele de care vor-
beam Dupa ce am exammat douazeci, treizeci de bucatl de acest
fel, ne simpm amnia, de nu ne mai intereseaza Suntem departe
de plAcerea, reinorta cu fiecare schita, ce ne cuprmdea, atunci
tend pnveam openle celorlalp
Totugi, on cat ar fi de redusa puterea emotiva a acestor dese-
naton, ex guu top sit poarte un creion, sA vada o terra gs. BA o redea,
fie ca e vorba de un colt din natura mai adesea , de un
potret, on de figure din popor Totul este exact, dm, corect,
mai ales corect, de o corectitudine rece insA, fArA stangacu prea
evidence, fare urma de acele efortun pembile, care In arts lees
4
www.dacoromanica.ro
18 GRAFIC.A ROMINRASCX
totdeauna o impresie de tristge, ammtmdn-ne cat de marginite

aunt mijloacele omulm Cita deosebire de ceea ce se poate vedea
la noi, In aceiagi vreme/ In portretele ce ne-au ramas, atilt In
Muntenia cat Ft in Moldova, megtegugul este chmint gi impropriu,
viziunea de o platitudine exasperanta Tot ce se poate Intalnt
este, cel mult, o relative asemanare, obimuta printeo incordare
de atentie, pe care o glucim extenuanta gi pentru artist, g1 pentru
model Lucrarea este mai totdeauna m.eschma gi banala in con-
ceptie, plina de trasatun mexpresive gi lira sens, "mail multi-
plicate, cu revemn, cu gtersatun, pe dibinte
Conduit= aceasta este cu atat mai amara, cu cat anume mo-
dele nu lipsisera celor ce se destmau la not artei zugravitulm de
caracter occidental Nicolae Bar a b a s se gasea In Bu-
curegti, unde va petrece mai bme de un an, Inca din toamna lui
1831 In capitals ;Arm el desenase cu gust gi indemanare, dace
este ea 3-tided= dupe ceea ce s'a pastrat, cam o sal douaseci de
portrete, a caror lista s'a publicat, a celor mai multi &nue boen,
a generahlor rugs gi a pnetenelor acestora, clear a unei man parts
din burghezia cu stare 1) Degi numai de doutizeal gi unul de ant
la mtrarea In Tara, el era In stare, In cateva lino, In carbon sau
creta neagra, en ceva -timbre, Cu puling) accente de creta alba,
pentru lumnu, al evoce destul de convmgator o fiziononue Tot
in 1831, Carol Popp de Szathmary, cu doi am mai
tan.ar (nascut In 1812 pe cand B ar a b a s era nascut In 1810),
41 face o prima aparive la noi, trecand din Ardeal pe la Rucar 2)
i) Cf G 0 pr es Cu Pzctura Ronzdneasal to secolul al XIX-lea, p 29 op
urmatoarele La Academia RomanA exists o fotografie dupA un portret al gene -
relnlus a ul Xis s ale f f, altul dealt cel din Muzeul de Arte Framoase din
Budapesta El aparpnea vechei Legatn rusegtz, din capitali Dupe- toate probabi-
Maple este verbs tot do nu portret de Bar ab a s, care ar trebui adlogat
la lista publicatA de d 1 V eres s, Sn Analele Academia (Soc istonca, sena 14,
Tom IV) Tot la Academie se mai gAsesc reprodncen diva gravure In old de
B ar a b a s, aparnte In publicatn ungare contemporane ;u reprezentAnd Tfiram
;u cArance dm Ardeal, qi reprodncen dupl portretele ins Kis s elef f, R o s e tti
i Aga F s lip e s en Acesta, mai ales, In peauta, In costum jumAtate rusese
(cu 'spa gi en come), jumatate oriental (caftan ci gal la bran), este foarte lute-
resant.
2) 0 note acuarelati, pe harm cennpe vermin, purtAnd anul 1831 FL numele
localitkin, a mtrat In posesia Academia, o data en cele o anti de salami°
din colectia Szathmary
www.dacoromanica.ro
DESENUL 51 ACUARELA 19
Nature romantics p mai impulsiva deck confratele situ ungur,

dept nu inert de tot staptin pe resursele, pe care 1 le va ofen mai
tarzm acuarela, el incepuse sa se serveasca de aceastil techmcii,
pentru subiecte Cu totul not pentru cei din Prmcipate, adica in
notarea unor pnvehgti din nature Puhn mai eosin, catre 1835,
vom intalni la Bucuregti gi pe Anton Chlade k, deplin format,
dupA peregrinahile sale in Apus, pictor, desenator p htograf
foarte onorabil, mai ales cand se marginea la formatul nuilocru
sau cel de tot mic, in care de pe atunci fp cagugase o reputahe
mentata 1) Aceasta se vede nu numai din munatunle sale, de care
m'am ocupat pe larg cu alts ocazie, dar mai. ales din desenurile
ce precedau mimatura, pe fildeg sau pe pergament, din care se
mai gAsesc eiteva la famihe pi, de multe on, chiar in fondul unui
portret, in care s'a servit numai de acuarela, in trasatun mai
hbere decat pe faca sau in costumul personagiului, unde intro -
buin ;ase, dupe obiceiu, acuarela amestecata cu deiu
loan Negulici are aproape vtirsta lux Barabas pi
a lm Popp de S z at hmar y can, nascut in 1812, nu exists
intre ex decAt o diferenIA de cel mult doi am Din pricma hpsei
de studs sistematice, el intarziazA mai mutt deck ceilidh, pang
se hotaragte sa is definitiv drumul picture, imprejurare ce separa
p max molt datele la care el debuteazA, dealt ar fi fost logic, dupe
diferenht for de varsta Liu N e g u 1 I c 1 ins& h places desenul,
pentru el insup pi pentru avantajele practice ce oferea, cand se
multiphca c1 se rispan.dea o opera pan gravurA 2) sau prim hto-
grafie A bleat, date fund condrhile sbuciumate ale well' sale,
un numar relativ mare de portlete, inceptuad cu ale sale pi ale
membnlor famihei sale Din nou, pi la acest artist, intalnim difi-
cultatea de a separa opera sa desenata, de cea htografuita , ambele
se confundl aproape Vom avea dem ocazie BA revemm asupra
lux, tend vom vorbi despre htografie Interesant este ca N e g u-
1 i c 1, aproape singur dintre contimporam, este atras pi de pens)
1) Cf G Oprescu op eit Capitolid consacrat lni Chladek qi Sz at h-

ut a r y Anul nagteru ultimuluz este 1812, conform cu kuseninin platrate In fami-
be, pi nu 1813, cum afirmasem In aced capitol, diva unele publicata dela noi
I) Asupra detahilor In legatura cn voila lui Neguli c i d capitolul res-
pcctiv din G Opr es en op tit , p 65 gi urmatoarele gi Dr Lucia Dr a-
copol-Ispir Rctorul Negates, 1812-1851
www.dacoromanica.ro
El 191 di Inca seams, la un anume moment, de interesul care se

de9teptase la cm din Apus, fate de populgule din Rasantul Europe'
9x fall de aspectul ;ardor din acea regiune Evemmentele ce se
succed gra Incetare, In Peninsula Ba learned, ca In parlile noastre,
dela =rank pentru. mdependenpt Grecim Stucoace, au repercupi
chiar 91 asupra artel
De aceasta atitudine pnmitoare a Apusului 1ncearca sa profite
cei doi patriala din fruntea Efonei coalelor din Bucureoi, I o n
Cimpinean.0 pPetre Poenaru In 1839,in compama
hu Cols o n, C impine a nu facuse o visits de mformatie 91
de propaganda In Occident 1) Era twit nevoie de ceva mai molt,
mai ales de presents In Pans a cuiva care, profitand de dormTa
tuturor de a se documents asupra Onentulm apropiat, sa poata
procura la ngoare 9tinle Aceasta se Intampla prin. 1840, Wind
N e gull c i se gasea In ;aril Era cun.oscuta tutulor dorin.ca lux
de a se intoarce la Paris spre a-9i continua studule, cum 91 relalaile
anucale ce 1ntretmea cu diverse persoane, printre boxen, unu
=eau chiar cu Dommtorul Eforu se gAndesc sa se serveasca de
&maul spre a face, prim populanzarea vedenlor 91 scenelor dela
noi, nu numax cunoscuta, dar chiar simpatica ;ara 9i (mum noastra
Corespondeqa lu1 N e gull c i Cu Eforia, RZI la Arhivele Statu-
lm, a fost pubhcata De9i pictorul era considerat max de grabs
ca un incepator, t cu chsporatai I, In el se pun totup sperance,
nu numai ca executant, dar Inca, dupe ce se va fi format la Pans
91 Roma, ca element util pentru tuvacamintul la noi al artelor
Ceea ce nu se spume In aceste hArtu oficiale este ca N e gulx ex,
probabil de acord cu Eforia, intentions ea se puns In contact
cu populara revista Le Magasin Patoresque, din Pans, pentru a
pubhca o aerie de gravure documentare asupra Pnncipatelor
Aceste detain. se lamuresc pe dephn din corespondents fcaplor
Gole9ti, data In lumma de d-1 George Foti n. o 2) Reiese de
aicl ca Negulic 1, catre fmele anului 1840, adica tocmai In
1) Cf N Iorga Hastoire des Romaine it de leer Curd:season, p 220
2) G F o t i n o Dm vremea 'masers; naponale a Fare: Ronsdnefts Boers;
Goleta; Sensors adnotate p publuate its George Fotano, vol II, p 125 p nrmd-
toarele Profit de aceasti ocazie spre a atrage atenpa ettatorllor asupra marelui
numar de gun privitoare In mats cultural& din prima jumitate a secolulut trecut,
cupnnee In accasta excelentA pubhcape
www.dacoromanica.ro
DESENUL $I ACUARELA 21
epoca In care i se aprobase bursa la Pans (raportul Efonei este

din 5 Sept 1840 1), fAcuse planul sit colaboreze la cunoscuta pubh-
cape pantaana Alexandru Golescu- Albul, pus in
curent cu acest protect, era insArcinat sit se ocupe la Paris cu
realizarea tut, nn numai In ce pnvegte contribupa kelp a com-
patnotului nostrn ca desmator, dar g1 In ce pnvegte gasirea nuj-
loacelor pecumare pentru calltona lm In Franca Fie ca -gi pier-
duse rabdarea, In agteptarea bursa, care fusese totugi aprobata,
fie el spera, In chipul acesta, imbunatAteasca in:tuella mate-
nalA, care, In ce pnvegte pe N e gulr c 1, era adesea precara,
acesta, In dormta de a se vedea plecat cat mai repede, multipheA
demersunle, dui:4 obiceml situ, gi pune pe top prietenu pe dru-
murz, ca 01-1 gAseasca sums trebuincioasi
Din scnsoarea lui Albul- Coles en clue Stefan
Golescu se vede caldura interventzei pe care pnmul o fAcuse
pe lane& Romanic cu stare, pe atunci In Fraina, pentru a strange
o sums de q ducat's, din care sit se dea o parte luc Bolint i-
n e a n n g1 alts lm Negul1C1 Fratele din Paris manta pe
laugh' cel dm Bucuregti sit procedeze gi el la fel gi el acre con-
tributu dela catava boien, pnetem cu cei doe, cu poetul gi cu pic-
torul 11 mai roaga Inca sit sp-ana 1m Negulici ca s'a ocupat
de comisrunea en care 1-a insaremat In ce pnvegte gravunle pentru
Magazmul Pitoresc, dar ca, Incepand cursunle la Sorbona, 1-a fost
imposibil BA continue demersunle, Intr'o sAptimana va mtra hurt
In vacanpi Cricianulm gi atunci se va pune car pe lucru 9 u-1 va
rilspunde imediat
Cu exceppa hu Carol Popp de Szathmar y, mmunul
din pictorn nogtn n'a fost mai phn de planun ca. Negulici
Dm nefermire, spirit schimbitor gi cam ugurel, pupne din ele au
fost duse la bun sfargit Aga gi cu prmectele sale de colaborare la
Magazmul Pitoresc Totugi, clear ca promote, ele an bisemnatatea
1) Acest 'mod din viol lm Negulici a foot amanuntit tratat In lucrarea

mea Picture Romdneascd In secolul XIX, p 72 Ur e c h e, In Istona §coalelor,
vol II, publicase, In 1892, cele mai unportante acte privitoare la bursa lm
Negn1ici Ele an mai fost odata pubhcite de H Blazian (deci nu vad
pentra prima data lumina tiparalm, cum afirma autorul), fli Viaja Romtineased,
din Aug 1938 Sunt reproduce, a treia oara, de Dr Lucia Dr acopo 1- lap'
hi Pectoral Negulin, 1812-1851
www.dacoromanica.ro
22 GRAFICA ROMANFASCX
for 91 dovedesc interesul lui N e guile]. pentru o forma de arts,

la care puTim dmtre pictorn no9tri din aces vreme se gAndiserii
91 care, evident, ar fi treburt GA formes() base contributaa sale
la penodicul fiances, anume peisajul
La expozrpa orgazuzata la Bucure9ti, in 1933, se putea vedea
incA, neterminata, o vedere a MtmAstirn din CAmpulung, probabil
privita chiar din curtea caselor families Negulici Aceleap
defecte, pe care le intAlium de obiceiu In opera pictoruhu, apAreau
91 aim Ea era InsA o probe evidentit de preocupAn mai vanate,
decat la ceilal-ti contemporam ax stu. din tare, cu exceptaa, bore
inteles, a lui S z a t h in a r y, a clan personalitate depa9e9te cis
mult modestul cadru al picture din aces vreme 1)
Negulic 1, sohcitat de tot felul de interese 91 temperament
versatil, a grunt totup vreme pentru un numar respectabil de
portrete, in desen 91 acuarelA, in ulexu, in litografie Ambriut sa
suss era sa-1 treads lumea t pictor de istone * 9.1 sA convmga pe
ceilalti, mai ales autontAple, ea In aceasta directie 91-a Indreptat
studule in stramatate Unn brografi au 91 crezut-o In reahtate, el
nu s'a ndicat peste cea mai simple 91 mai unull forma a portre-
tului, cea la care aspira pe atunci once incepator in ale picturn
o figura vazuta de trot sferturi on din profil, max rar din faIA,
In bust, nemi9cata pentru ca sA se pundit mai u9or asemana-
rea , de o execupe plink' de main, lmsa, In trAsAtun nume-
roase 9x timide, in care nu se ive9te mmxc personal Proporlule
Bunt rare on inmente In genere, fats este prea mare 91 tratatA
in aca fel, kat aminte9te uneon de stele fotografu din Wm:an,
e htinute atunci cand modelul ici bag( capul pnntr'o gaura de
perdea, pe care este desenat un costum de nulitar, de marmar,
de tiroleza, care-1 va completa magma Aceste defecte stint evi-
dent. nu numai In lucranle sale dela Inceput, ceea ce ar fi mai
normal, ci 9i in tole din -oltino am, dupA max brae de doulseci
1) stim edam cif, eel pupn de tree on, Negulici a foot tentat de astfel de
subiecte odata, cfind a fnceput vederea MAnistirn din Ctimpulung, a doua mirk
tot la CAmpulung, thud a redat Flamfinda, dealul dela margmea oragulm, dupS
cum afirma A r i eels c ii, In Mona Campulungulus , a trait oars In mil, la Brussa,
cu Incercarea de a execute o vedere de noapte a localitapi, cum re:mita dmtr'o
informape culeasa de cel mai recent lizograf al artastulm, dela un urmag al
acestma
www.dacoromanica.ro
DESENUL §I ACUARELA 23
de am de practici, In portretul dela Brussa a lux Nita Ma gher u,

de pildi 1)
Desp re astfel de desenun s'a putut sale la not cat vor amino
finetea, rotunjimea gi cildura desenelor lux Ingres* Sirmanul
Ingres! Adevirul este ca mon I n g r e s, rum. mmeni dmtre
elevu lux nu poste fi ficut rispun.zitor de insuficientele compa-
tnotului nostru, ci numai hpsa sa de stuck, neputinta de a se
concentra gi de a persev era Iutr'o &mope, In timpul penoadei
sale de formatie gi mai tarzm De altmmten, el, care este aga de
prolix In sensorile sale gi In Mobile citre autontiti, vorbegte de
once, numai de pictorn, pe care ar avea mtentia sa-1 urmeze gi
sa-a studieze, nu pomen.egte comic Pentru el, ca pentru malt,
portretul, Inamte de a fi o forma de arta, are un rol documentar
on sentimental e o ammure De aim vine gi nevoie de a-1
rispandi pnn htografie, aga cum s'ar face azi cu o fotografie,
copiati In mai multe exemplare 0 preocupare mai Inalti, emotia
gx mtentule care se emit la cei man, In Apus, Indaritul nuua por-
tret, gi care se ghicesc gi la not la un Chlade k, la .un Rose n-
thal (mai ales), la un Lecca gi chiar la un Migu Pop p,
aunt absents dm opera lui Ne guile' Este In adevar dezolant
si tree' In revisti portretele aces= om, care se mutuleazi el
hump un artist, portrete ce se Inured pe un interval de mai bme
de douizeci de am, gi as ye= ca, exceptand numai douit sau tree
cazun, asupra carora vom reveni, cele din ultimo am aunt tot
aga de stangaciu executate, tot aga de modeste ca rezultate, tot
aga de hpsite de once mtenue estetici mai Inalti, In fond fare
mcio trisituri personali dupe care s'ar putea identifica, ca ga
cele din pnmu am
Cateva lum Inamte de izbucnirea Revoluttei din 1848 N e g n-
lici fusese numit profesor de desen gx cahgrafie la Colegiul Sf-tul
Sava, In locul lux Valstein Numirea se ficuse la cererea pia
torulm, mult Incercat gi siricit de un. foc, In Martie 1847, card
tga pierduse tot avutul gi mare parte din lucrin2) Sunt In aces
suphci. expresu =date, care capita hiss o importanti simpto-
matiea pentru judecarea unui caracter Neguli c 1 spun, de
Cf Dr Lucia Dracopol-Ispir op at, pl XXXIII
2) Cf. Textn1 cereal lni Negulici (pubhcata fare data, dar evident din
1847) la Dr Lucia Draeopol-Ispir op at, p 97 tanrmatoarea
www.dacoromanica.ro
24 GRAFIC.A ROMINEASCI
pilda, ca tamp de cmci am gi j amitate 9i-a facut studule la Pans

t pe a sa cheltuiala *, cfind tots gtiau di el fusese burner on pri-
mise ajutoare Iar max departs adaoga. e De aceea, Prea Ina]. late
Doamne, g1 cuter scum a va rugs umilit sa bmevoiti a VA =lo-
am a-nu da gi nue vreun post ce vets judeca potrivit pentru
mine, in partea judecatoreasca, pentru care am 9x vocatie, 9i
oarecare pregatare *
4 Vocalic to BA devina 4 judecator *, el, t pictorul istonc *7 Dom-
iutorul, cu bun stmt, 11 numegte profesor de desen Pentra aceasta
era in adevar facut, cAca mai tot ce a executat in vista nu se richcA
peste mvelul mandestanlor umu majlociu 4 profesor de desen.*
Ua catalog a tot ce a lamas din opera lui N e g u. lici s'a
incercat cu °cams ultlmea biografu a artistultu Din acest catalog
ar trebm scroute cateva pictun, ce mx se par indoebuce 1) Ceea ce
ramane aunt max ales portretele divergilor membn ax fanuhei,
pictorul insup, in mai multe exemplare, citava pnetem, prmtre
canDem Brittianu, C A Rosetta, Const Rosen -
t h a 1, critiva boxers neguston, lucrati pe comandii, Domnul
91
kat sa bmevoiasca a-x pima ,

Alexandru Ghica t Scut dm memone * ceea ce arata ca
relalule artistuhu cu 9eful Statulm nu erau clear aga de cordiale
Domnul Moldova' Mihail
Stura a, unu tovaran de exil Vom revem asupra openlor htogra-
ice, atunci cand ne vom ocupa de aceasta tehmcl, den tot ceea ce
am afirmat despre desene se poste amstat aphca 91 htografulor
Pnntre desene 91 acuarele cateva merits un examen mai amii-
nunpt, am spus-o Uncle, un portret de femme in varsti, (P1 I) cu un
bonet de dantelii, zulufi gi un gal oriental 2), cel al lm Coast
1) Ibulem ConstatAm cu placere a Inman, care m se pressentase ca autentice

de orgamzatoarea expo:ups din 1933, fix asupra canna ne epusesem punctul nostru
de vedere in Picture Romttneascd in secolul XIX-lea, nu mai figareaza in hats
de acum Credem ca portretul lui Arz e s u, cel al Masincaa Fiiitt1
%11 =later& (Mat cat se poate judeca dupA reproducen), apart= aceleeagx cate-
goru Ariceseu este probabil opera lui M shall Popp Iar numele persona-
pan htografsat de Maso v, in 1849, care apare aqa de ciudat in transcnplaa
Doamnex Doctor Dr a c op o 1, este in reahtate o prescurtare din Giovanni
Battista
') CoL d-net Elena Perticari-Davila Iscaht I Negulitch apt
datat 1839 An la Muzeul Toma Stepan Si pare ca repreamtA o doamnli din
amilia Greceanu, pe Maria
www.dacoromanica.ro
DESENUL N ACUARELA 25
R osenthal% cel al 1m Alex Za n. n. e cu mult supe-

noare g1 mai hber tratate deck restul portretelor, se gasese Ina
pe aceeap limo en ele, dep mult mai reupte, par In mod natural
rezultatul unui moment de inspiratie mai fencita Ocluul a fest
mai pAtrunzator ga mai agar, mama mai precise 9). mai hbera,
creionul mai supus vointei artistulur Cele douA imagmi de barbat,
mai ales Z a n n e, aunt hpsite tocmai de acea 4 rotundixate a, de
acea t mohciune a, care pot pares calitap unor entici mexpenmen-
tap 9x cu gustul nu tocmai sigur, dar care au fest considerate
totdeauna ca defecte de adevaratu arti9ti Nice C h 1 a d e k, mci
S z at h m a r y, nu s'au ndicat mai sus in mmiaturile lor, deck
N e g u 1 I c 14n portretul lul Zanne Acuarela, Femem In alba-
stru, dela Muzeul Simu, rese cu total din mamera autorului ci
Cum trebue s'o intelegem? Un artist, en multe resurse, rareon
se mArgme9te In toata carers lw la acelap fel de a intelege 91
de a pitta un portret Lucran de spirit deosebit pot sit figures()
alatun in opera lux Ele 4nsa aunt echivalente, se Inaha mai toate
cam la acelap navel Cum se poste Insa ea acelap miniaturist sA fi
pictat figura ndicull, ca punere In cadru, a A n a a t a a i e i
Negnlici 8), poza grotescA a Femen cu 9a14), chiar cele doua
acuarele Sofia 9i Verona VlAdoianu5), atat de rigide
91 in.confortabil a9ezate In fotolule lor, gx poza atat de naturals
91 de phua de grade a Fern= 41 albastru 9 Figura, mane., rochia,
aunt tratate magistral, cu discretie 91 fare msistente (admit teem=
contrar de mamera obicinuitA a hu N e g u 11 c 1), cu o hbertate,
de care mmem nu era capabil In aceasta tehnica, la nor, poate
mci chiar Szathmary Iscatura, In cazul acesta, nu este
mai de grabs indicele posesranu decat cel al onginn? Este ceea ce
se 1ntampla nneon lux As a chi, care 91-a pus sau canna i s'a pus
de familie numele pe lucran evident executate de alp. On, stuns
ne aflam In fats uner nunum, a unea exaltAn a puteru de creape,
pe care numai dragostea a putut-o savar91 (P1 II)
1) Col Cr Z ahara a, fost 4n colectaa prof N Ione s c

2) Col Ing Z anne
3) Col Marius N e gn 1 a c a, coin Gorganul, Mufti
4) Col d-n.ei E Tolbur e, Cimpulung
5) Cal Prof N Ioneee n, Bucuregta.
www.dacoromanica.ro
26 GRAFICA ROMANEASCIL
Exilat la Brussa t ca o s1mpla mAsurA pohtica *, Insa t musafir

al Sultanului*, drept recunogtm0 pentru sentimentele turcofile
aratate de revolu.tionaru romAni., phctisit 9i obosit de certurile care
mbucluserl prmtre prietenu gi tovarAgn de pan& atunci, bolnav
de piept, N e guile 1, care blue tamp prunise visits sopa sale 1),
olypne permisia de a merge la Istambul, unde 11 ajunge moartea,
In 1851 Se nice el Maga el, In acelagi mormant, a fost agezat
Barbu Is cove s c u, gi el o victims a Revolutaex, mort
InsA trey am mai tarzm, In 1854
Este natural ca, terminand considerapile noastre asupra
lux N e go. 11 ex, BA ne ocupam pe scurt gi de prietenul
acestma
Barbu Iscovescu este ma]. tank, cam se nagte In 1816
Numele sau adevarat era Iscovici (ortografiat Itskovit z),
dupe cum results dmtr'o mteresanta scrisoare a lux N 1 c o 1 a e
Golesc u, dm Vien.a, &litre yS tefan Golesc u, la Bucu-
re9ti, la 6 August 1847 2) Se niscuse In Bucure9ti, se gasea insA
pe atwici la Viena 4 II a fait la connaissance de tous les Valaques
qui out passe par im Chacun lux a proms de s'mteresser A lux 6,
ne spun N Golescu DormIa lw. Iscovescu era de a se
Intoarce In oragul am natal, pe care probabil 11 pArAsise de multi
vreme, de a eluta de lucre, ca pictor, de a se stabilx acolo pentru
totdeauna
Numele nu-a este romAnesc El are o pronuinata rezonanti
evreiasca Figura pictorulm, Intr'un portret de el lump., din colec-
taile Academies, confirms aceasta impresie Avem astfel un al doilea
can de evreu, de data aceasta Miscut in tars, dar crescut In strama-
tate, mai mult In Austria, care, in momentul migcarei. dela 1848,
s'a identificat cu aspirapile noastre 91 s'a devotat In.teatata lor,
!neat a mers pink' la sacrificiul vieTei El era cunoscut ca unul dm-
tre cei maa entuziagti revoluponari, cei mai. curajogi 91 mai devo-
tata cancel Cana este vorba sA se zugraveasca stmdardul migcArei,
lm se adreseazi capetemile, 91 nu shwa 2)
a) Cf G Farina, op Cu , I, p 94
2) Dawn vol II p 162
1) Cf Marin Nic o1a n Pasorul Barbu lacoveseu, 1816-1854 Editnra
6 Cultura Poporaliu a, 1940, p 19
www.dacoromanica.ro
DESENUL $iff ACUARELA 27
Ravine, in adevar, In Cara, in 1847, aca cum ne lasa sg presupunem

scnsoarea lux Nicolae Goleacu 1) In sectia de stampe a
Academie', unde Iscovescu este relativ bine reprezentat, s'au
pastrat numeroase desenun iscalite de dansul Ele ne permit sA-i
urmanm cratornle prim Europa, Itnainte de a son la not g1 dupi
aceia, pane la moarte, in 1854 Uncle din aceste desenun, cele mai
vechi, aunt extrem de slabe, de =personale, exact de forla celor
ce ar f1 in stare al execute un elev mijlocm de hceu Cazul nu e rar,
In acea vreme, al calAtonlor n.edesparm de carnet° de note, In care
fgx luso= =preside g1 schipaza aspectele mai mteresante, mat neo-
bicminte, ce h se ofera in drum Aga procedeaza g1 I s c o v e s c u
El trecuse pm]. Austria 91 Germania, se oprise in locahtlp, unde
copiase o vedere sau alts, ajun.sese pane la Lyon in Frantz', unde se
mspirase pentru un desen, din file Barbe, purtand data de 1832 2)
Autorul acestor note ayes atunci gaisprezece am Aceasta impre-
jurare exphcii valoarea mediocri a desenunlor, a celui din Franca
ga a odor in care spar diverse aspects din muntu Austriei, bisencute
ndicate pe piscun, anume scene pitoregti, tipuri de loctuton
Cmcisprezece am mai taint' subiectele se vor schimba, cluar
91 felul in care Bunt executate, nu basil apintul in care aunt conce-
pute desenunle Este vorba de data aceasta de veden din Cara,
uncle purtand anul 1847 dela Predeal, dela Turnul Rogu, dela
Slatma, din Craiova, dm Ardeal, pe unde pictorul raticase Inainte
de a vem la noi, sau atunci and revolutionarn, dupl. egecul =c-
airn dela 1848, aunt nevoid as treaci Carpatu Mici note din Deva,
din Seghigoara, din Sibiu, apartm acestei ultime categorn Abia
ajuns in pied, curand dupirt ce Nicolae G o l e a c u anuncase
la Bucuregti intentule prieten.uhu sau, acesta se gx pusese pe lu.cru
El cutreeri munch 91 locurile mai pitoregn, dmcoace gi dmcolo de
Carpati, noteazri ce vede, fixeaza oamem g1 privelign 3)
5) Scnsoarea lm N Golescu este decusiva Toate presupunenle lm Marin
colau (op ca , p 31 si 32) in legatura cu anul Intoarcern lm Isco v seen
In lard cad dela sine
lbfarin Nicola a considers cuvantul Barbs ca semnatura a artastuhu
In reahtate este vorba de rne Barbs, locahtate din mahalaua Lyonuhu Data
este 1832 gi nu 4/8-52, cum suspne d-sa
6) Colectule Academie' Romaine Este de remarcat, to ce pnvegte desenunle
dela Academie, ca ele aunt numai o parte din eels 328 de lucran, ce se &eau la
Ifiblioteca Central/ dm Bucuregta, Inmate de fusunnea ex en Bibhoteca Academia
Cf Marin Nicola a, op ea , p 82 Nu se giae ce an devout celelalte
www.dacoromanica.ro
Intro acestea izbucne9te Revo Julia Iscovesc n este feign-

gat Cu total de ideile cele nom, se aruncA in luptA, e prim; 9i tirit de
evenimente, nu se lixnuregte deck la Bragov, dupi ce migcarea fiisese
nibugita, iar capu ei arestata on pugs pe fuel Aici, in oragul dela
poalele muntalor, uncle Negulici 91 Ise o v e s c u., artigtu
grupului, au mai mult tamp liber, ei se gan.desc la utilitatea, poate
91 la succesul, until album, in care ar apare, desenate g1 litografiate,
portretele celor mai cunoscup dintre pirtagu la Revolutte Isco-
vescu mai serios, mai dim mai consecvent in actiumle sale, se
gi pune pe lucru Prmtre foile pAstrate la Academie ne intampini
astfel cAteva portrete cel al lm Adam B allint u, cel al lui
Petra Dobra, tovaragul lm Avram Isnot' Avram
Ianen el lineu9a va fi mai intim pictat, apoi desenat, ceva mai
tarziu, la Pans, in 1850, in vederea unei btografn
Curand Iscovescu se desparte de ceilalti revolutionan din
Bragov Impreuni cu vreo catava din porne9te spre Pans, luind-o
mai !nth pe Dunire Carnetul sin se umple cu aspects dela Semlm
91 de amrea, cu tapun de Sark taram, soldata, often Numele
calm ce a-a servit de model e semnat adesea pe margins &fuel de
hartie D em B Glint in e a nu se gasea atunci cu Is c o -
v es cu Portretul sin, 91 el la Academie, e datat din Semlm, 8
Manic 1849 Un Constantin D S y p r a e desenat tot
in Semlin, natural, in acela9 an Avr am Iancu tank"; rezemat
de in tun, visitor, sub ciciula lux cunoscutA, reprodus in Revista
Oristiei din 1896, a fost Ins' execntat la Pans, in 1850 Aceasta ne
arata cA, °data in capitala Frantei, Iscovescu nu ?Amine
mactiv, ca mai ales el nu uitase albumul proectat la Bragov, din
care figura lm A v r am I a n c n nu putea hpsi Poate el imbol-
dul spre astfel de lucrin sA-1 fi vent char dela Eliad e, dontor
si &di cunoscute figunle eroilor roman' partagi as migcarei din
1848
0 serve de site desenun, azi piistrate tot la Acadenue, aunt copn
dug' gravure celebre, reprezentAnd personage insemnate dela not
E probabil ca an fost lucrate tot atunci Cel putin unul din de,
figura lm Constantin Mavrocordat, gravat de G F
Schmidt dupli tabloul lui Jean Etienne Leotard,
a trebuit si fie copiat la Bibhoteca National din Pans, uncle
era accesibili gravura Celelalte, destul de stangacm desenate,
www.dacoromanica.ro
DESENUL SI ACUARELA 29
portretul lul Mihai Vit ea zu 1, dupa Sadder, cele ale lui M a -

tei Basarab, Gleorghi.ta yStefan, Constantin
t e f a n, ar pares man curand opere din vremea adolescentei gI
a prime' calatorn. in Franta, decat din 1850, tend Is c oyes cu
ajunsese la oarecare matuntate In once caz, imagines lui A v r am
I a n c u poarta data de 1850 Asupra ei nu poste fi &scut= a
fost executata dupa ce pictorul ajunsese pentru a dons oars hi
Franta 1)
Constatam apoi 4n product= grafica a artistului, aga cum
ea s'a pastrat la Academie o lacuna de drily& am 2), dupa care
intalmm din nou peisage, de data aceasta mspirate de Orient mor-
minte turcegti, acopente de mici cupole, ca rugte domuri, mina-
rete, chiparogi 0 vedere dm Kemarly este datata 1853 Alta, repro-
zentand o construct= enorma, pe o In.altime, poarta hisemnarea
Caserne de David (9) Pascha Este probabil ultima opera a am-
stului, din 27 Mai 1854
Cea mai mare parte din aceste lucran aunt desenuri Una sin-
gura este o guage, In colon stngatoare, dupa subiect (doua tur-
coaice inzovomte, langa ale o copihtil) din ultima penoada a picto-
rului, degi ea este cu totul n.aiv tratata Litre desenele In negru
gi alb unele nu prezinta mcmn ern de mteres aunt cele care an luat
nagtere In &ardor's intreprinsa atunci tend Is coves cu n'avea
2) Este poate mteresant bit anuntim o scnsoare a lui E Grant, din 19 Febr
1850, I n c a r e acesta Insarcma pe ef an Goias en ea dea lm Is co v es c n,
is Pans, imprenni en acrisoarea, 16 galbem, admit 177 franc', din partea tanarultu
Falcoyann G Fotino, op cat, III, p 20 Marin Nicolan pare
fInchnat sa creada copula acestea ca fund cerute de N B /lease n, spre a a le
da pubhcitatu t (op ctt , p 71, note) In once caz, tot ce d-sa acne en pnvire la
aspectul acestor naive imagim, dupa cateva gravun, ne-ar face sa =edam ea este
vorba de en totul alts desennn, de cat tale pe care le-am cercetat is calming
Academia, atilt aunt de deosebite parenle sale de cele la care ar trebm as vine&
once critic cu oarecare expenenti
5 Daca activitatea sa de desenator slabeqte In aceasta vreme, dein, tot de
dansul existau la Pinacoteca dm Bnenregta, pia la 1878, 'apt° desenun in san-
ghma, dupa figan =tam, cea de pictor este foarte vie Atunci a executat el cea
mai mare parte dm copula dupa tabloun celebre, eels mai mnite propnetatea,
dnpa moartea artistului, a aceleeagt Pinacotecl, an Impartate pe la undo gcoli
secundare din %aril Cf informapile din Petra I o n e a cn Catalog do tablourt,
status, desemnun p =guarde expuse la Pinacoteca din Bueurept, editia I dm 1878,
ed II dm 1888 FL Marin Nicol a n, op eat , p 82 gri urmitoarele
www.dacoromanica.ro
deck cmcisprezece sau gaisprezece am Cele de mai eosin, din

1847, executate in ;aril, cele din 1849 gi anu urmiton, din Ardeal,
din Franca sau din Turcia, aunt cu mult mai mteresante gi mai
reugite Is c o v es cu n'avea mini ugoarA, dar avea in schimb
mai mult caracter gi, hiteun fel, mai multi personalitate ca
Ne gull c i (P1 III) tie observe gi pure in lummi detalule
caractenstice Lima sa e aspri, creionul se opregte adesea bi
drum, spre a pune o not de energie, spre a accentua to nun ce
conturul nasuhu, desenul buzelor, forma ochmhu El nu a1uneci
moale, Bras gi mdiferent, ca la Negulic i, rotunjind toate
aspentiple Ceea ce-1 preocupi pe artist nu-i forma on stofa
hainelor, brelocurile dela lantal ceasormculm on cravata, ci chipul,
adici trasatunle fetes De multe on costumul este abia mdicat
Aga apace el in propnul portret al lm Is co vescu mu in cel
al Zinc A i Coles c u, intro altele, ambele executate cam in
aceiagi vreme, dupi Revolupe, ultimul poate la Sibiu, undo nobila
DoamnA se gAsea refugiati, in urma egeculm nugearn, in care se
giseau compromga top copra ei 91 ea insip
Tot aici se cuvine BA menponim un alt artist, despre care se
gue prea putm, in afari de faptul ca 91 el m numira printre prie-
tenu 9.1 partizans lui E 1 i a d e gi cA a participat la Revolupa
dela 1848 Numele sOu este C P e t r es en 0 parte din opera sa,
probabil cea mai risinta, se aflA la Academie Nici !name, mci
dupi 1848, nu mai intilmm mmic de mama sa Cea mai In.semnatiL
lucrare este o curioasa acuarelA, In care aunt grupap o parte dintre
revolutionan (P1 V) Unul, in frunte, poarti steagul tricolor, pe
care sti acne Dreptate, Pape SA fie Is co v es c u? Ceilalti
aunt rindurti inteun pile, In spatele acestma, 91 par ca se pregitesc
si inamteze spre dreapta Figurile, spapul nedefmit in care aunt
agezate, terenul, totul are ceva conventional, aproape abstract, si
totugi, =Hanle aunt bine prinse Ne glum fn fate opera unm
ignorant in ale desenului, dar talentat, care smite ce trebue si
exprime gi o face cu o convingere impresionanta Ara de prinntiv,
aproape o productie popularA, totugi mai atrAgitoare decit la-
crunle multor 4 piston de "stone ) din acea vreme Ritmul Burl-
nlor este mai ales sugestiv Oamenn aceia, barbogi, cu un aer mar-
pal de operi comma, in pantalonu for de coloare deschisA, vargap
gi cadrilap, merg cu adevarat, la auzim parci sgomotul pagilor
www.dacoromanica.ro
Peste pantaloni ex poarta, unu o redmgotA neagra, al u una

cafeme, toate cu galere de catifea Pe deasupra acestei hame aunt
2Jnem91 Cu o lenta tncolorl, cand n'o poarti peste umar In cap au
sau o praline inalta, un e joben a, ta'ra merlin fel de podoabA deose-
bita, sau o plane cafeme, de forma unui tricorn., tivita cu o stall
Mal inchisa 91 gatita, in stanga, cu tree pens tricolors
Un parfum arhaic se inaltA din aceasta imagine, al term ail se
gase9te situat intro col al gravunlor a9a de populare, dela Epinal,
91 celalfaxmosulux Henri Rousseau le Douanier Ceea
ce ne izbe9te dela prima vedere este spintul de observatie al
autornhu, gustul decorativ, decizia cu care Bunt trase petele man
de coloare
0 altA acuarela, cu acela9 subiect, de mai man proportu, cu
mai multe detain, dar oarecum diluate, ne mai intimpina odati,
semnata de acela9 autor Tot C P e t r es cu dateaza din 1848
un portret al lux Eliade R A d u l e s c u, in care Shea ceea ce
apArea ca o calitate, in acuarela de sentiment popular, descrisA
mai sus, aici nu poate fi mterpretat decat ca neputmta 91 stan.-
game, destul de suparAtoare In sfarpt, un. Pandur, cum erau cei
care compuneau cetele oltene9ti ale Revolution.anlor, I i inalta
silueta hotarita gi inspirand simpatie inteun desen in Immix
Cum spuneam, acest desenator de ocazie n'a produs mmic, sau
nu 9tim sA fx priodus altceva, in afara de aceste acuarele de e pro-
paganda a El ar merits insa sA fie mai de aproape cunoscut Ala-
tun de ceilalp desenatori aI no9tri, in penoada ingrate a inceputu-
nlor, el ocupl un loc destul de onorabil
Poate ca la grupul arti9talor avand legatun en Revolutia dela
1848 ar trebui sA adaogam 9x pe Constantin L e c c a N'ar
fi de loc arbitrar ca, pentru o data, in judecarea opera catort a
pluton. 91 desenaton, sa pormm dela un evemment politic Acest
evemment, de9i repede inabupt, a avut Ina un enorm rasunet
asupra tmeretului 91 asupra color pe care 1-am putea numi 6 mte-
lectualn a timpulm In scnsonle color care au participat la el, cum
aunt membm famthei Golesc u, C A Rosetta, B r A-
tieni 1, R o s e n t h a 1, el ocupa, am de-a-randul, direct sau
pun consecmtele co a avut, pnmul plan Despre emgmaticul C
Petrescu n'am 9ti mune ca artist, dacti el n'ar fi &cut parte
dintre partizanu Revolutiei Negulic i, Ise ovesc u, dep
www.dacoromanica.ro
32 GRAFICA ROMANEASCA,
n'au avut indrazneala sit imagineze tabloun istonce, cu multe

personage, ne-au laud insa portretele unora dintre pnetenu lor,
cei cu care au impArtit intfuu avAntul ¢i enforia, apoi. sufermtele
Revolutzei Fara ea, N e guile" ar fi continuat poste activitatea
sa de editor 91 de traducator, din cand in cared intreruptA de un
portret de famihe, "ar I s c o v e s c n peregrmatmle sale pnn taxa,
notate 91 parafate pe foile albumelor (P1 IV)
L e c c a a fost ban= 91 el de a fi partizan al nu9cArei, in mo-
mentul in care, la Craiova, unde se gases atunci ca profesor, car-
=urea is =tour' contra celor imphcati in Revolutze Cum ace9na
erau mai ales transilvan.em, grupati in jurul hu Ion Maioresc
91 mai tot." profeson, 4 departamentul (9coalelor) clubzuefte a
se departa dm postunle ce au ocupat sew." profeson 9.1 a se oran-
dui in locu-le Romani pamantem *1) De altmmten, mAsura
aceasta nu aducea mcio schimbare in situatia de fapt, de vreme
ce mai ton cei vizati fugiserA, in afara tocmai de L e c c a, &Asa-
tont cu o olteanca De91, cum ne spun biograful sau, B arbn
Theo d o r e s c u, acuzatia ce se aducea pictorului era gratuitA,
numele sau negasmdu -se pe mcio lists (ceea ce nu inseams ca in
fundul sufletului el nu simpatiza cu revolutionaru), totu9i, ca o
mitsura de prudentA, fuge 91 el in Ardeal, la Bra9ov *nu pentruca
acest ora' era locul de intabure al proscriplor, ci funded acolo era
locul eau de na9tere
Aici, el se pne departe de grupul celor din lark' 91-91 petrece
vremea lucrind la zugravirea bisencei din Schou, impreuna cu
M 1 9 u. Popp, din care ajunge sA-91 fats un. colaborator
Pup°. mai in urma el parase9te Ardealul, indreptandu-se, de
data aceasta, spre Bucure9n, unde in scurta vreme incepe sa fie
apreciat
L e c c a este autorul unui mare n.umar de htografu, pubhcate
separat, sau in almanahuri 91 in albumun Yom revem asupra for
and ne vom ocupa de operile executate in aceasta tehmel In
colectule Academies se gase9te insA 91 un portret 4n creion. 91 es-
tompa reprezentand pe Omer P a 9 a, mak 91 datat 1848 A fost
probabil cerut artistului dupe sosirea hu la Bucure9n, spre finale
anului Stilul este cel cunoscut din operile anterioare ale lei L e c c a,
1) Cf Barba Theodor aeon Constantin Lam, p 37 gi urmitoarea
www.dacoromanica.ro
DESENUL g ACUARELA 33
cel al htografnlor, foarte aseminitor cu cel al lui C h 1 a de k,

din mimatunle acesttua, 91 tridand influenpt 9coalei vieneze, pe
care o cuno9teau 9.1. until, 91 altul Comparat cu productia antenoari
a lm Lee c a, acest desen este hotirit superior, miu. ales in ce
prive9te fizion.omia generalulm turc Ca fond, in locul spapulm
nedefimt, care spires in portretele lui Negulic 1, constatim
cum o constatasem adesea 91in mmiatunle lui. C h 1 a d e k , schita
unui peisaj, mai muh sugerat, deciit reprezentat un minaret, o
vaga hale ondulati de colme, o cetate, num siluete de chiparop,
ce se recunosc dupi forma lor, adiel un decor conventional
oriental (P1 VI)
Portretul se termini la nujlocul trupuhu, denotind prin
aceasta indiferenia lui Le c c a pentru o compozitie 91 o punere
in cadru mai armomoasi Trisitunle creionulm, paste care s'a
revemt on estompa, aunt topite una intealta, a9a keit urma
fiecareia a dispirut complet, deg' valonle aunt destul de bme
observate In fond, aspectul obicunut al num desen in vederea
unei htografu, a9a cum se inolegea aceasta arts la um, in Prin-
cipate
Ceilahi contimponuu, prmtre arum s'au ;mut departe de
once nu9care avand un caracter politic Acesta este mai ales
cazul hu Anton C hl a d e k 91, intr'o mare misuri, cel al
hu Car ol Popp de S z at h m ar y Ultimul, dep. a avut
rolul uml pictor oficial, s'a margunt la mesena sa, zugrivmd 9i
desenind, succesiv, scene 91 personalitati dela toate curdle Dom-
mlor no9tri, incepind cu Alex an d r u Ghic a 91 sfiqind
cu Regele C a r o 1 I Dar, asupra lm, asupra °perm sale, bogate,
striluatte, vanate, inteadevir de mare dasi, vom revere' in. cu-
rand Ea constitue oaza ricoroasi 91 inflonta, in care ne putem
refugia, dupi ce am trecut in revisti lucrinle firave, banale 9i.
firi nerv, ale mai tuturor celorlahi
Ant on Chl a d ek fund un miniaturist, prm aceasta chiar
a trebuit sa fie un desmator pnceput 91 atent Ne-am ocupat
lima de opera sa In studiul nostru asupra Pictures in secolul al
XIX-lea, pornmd dela considerataa ca, dep. servmdu-se de colon
de api, ca 91 acuareh9tu, muuatun9tu be amesteci 91 cu o pro-
portie de de', ceea ce schimbi, 91 procedeul intrebuintiru colonlor,
91 aspectul opera Nu ne ramane decit al tnmitem pe ea...dor la
s
www.dacoromanica.ro
34 GRAFICA ROMANBASCX
capitolul In care acest artist este tratat pe larg, in volumul max

sus men ;ionat 1) (P1 VIII gi IX)
Dar, C h 1 a d e k este gi un htograf, dese.nlind singur, mar
des InsA producand desenul, pe care altul it va transpune pe
putted In aceastri cahtate el va fi anahzat In capitolul despre,
htografie, allitun de L e c c a ca de ceilalp arum din generapa
sa, cu care prezinta numeroase trasitun comune
Sa trecem acum la Carol Popp de Szathmary,
(1812-1886) Produccia sa, destul de greu de studiat pans mai
'en, ne-a devemt In ultimul temp mult mat accesibila, multannta
expozrtnlor ocazionale, organizate cu pietate de d-na Or t a n s a
Alex andr u S at mar y, 41 mai ales telex permanente, dela
Academia Romani Aicx aunt concentrate max blue de o seta
dm cele max bune acuarele gl desenun ale artistului, Imbrap§and
intreaga sa canera Carol Popp de S z a t h m a r y, arum
x-am consacrat un lung capitol In Istona Pictures Romonecti, a
fost figura cea mai onginali 91 mai interesanti prmtre proton'
secoluliu trecut, ca om gx poate chiar ca artist A m a n, G r 1-
gorescu, Andreescu, Luchian, au mint, au sufent,
au avut bucurn ga decepin in vista, insa hma for de condiuta a fost
totdeauna dreapta, am putea spune previzibila La S z a t h-
m a r y ea merge de multe on In zigzag, face saltun, revme
asupra ex %alp, cam t ce dlable d'homme *, cum spune francezul,
era spiritul eel mai n.eprevazut ce se poate inclupul, mai Am. de
I) La hots openlor lui Chlade k, redactata de d-na Te o dor a Voineseu

in hicrarea sa despre C h 1 a d e k p tneeputurde Fauns romanegti, se cuvme
sa adaogifm portretul num femei, cam de patrusem i cm de am, dm colectule
Acadenum Romfine El nu e meat, dar dupe toate probabilitatile este opera
acestul artist Modelul, avand o coafura blitraneascA, cu bandoun peste nreclu
at cu coadele aduse pe varful capulni, poarta o bonetA de dantela albA, o rochie
albastra, o camaguta cu dantele Pe umen, un gal verde Scaunul In care este age-
zeta mean/ simpatica persoanA a de forma compheatl, cum aunt adesea mobilele
de mai Bieder mexer Perspective nu e unpecabila, dar ceva fermecator se
despnnde din colont, din fizionomia calms 11 =mute a femeu In special, figura
este =millet tratata, dupe maniere lm C h 1 a d e k, pe and mimic Bunt ceva
mai neghjate Un argument mai mult ca e vorba de o lucrare a lui Chladek
este ca, In portretul lui G r i g o r i a Fill') es c u, din Almanalus Stand=
(1837), =alit de artist, modelul este agessat Wenn scaun de acelata stil, desmat
cu egala nehotarlre in ce pnvegte perspective (P1 VII)
www.dacoromanica.ro
fantezie, mai doritor g1 mai amator de intamplan mechte Un

neastampar perpetuu, o Bete de necunoscut, o cunossrtate mereu
vie pentru 8mm:cu. now, aunt trasatunle cardmale ale caracte-
rulm sau, unite cu o nevoie de vigil mtehgent sensuala, in care
fiecare placere tai avea local e1, alatun de placerea cea mare, care
era creatia artistica Cum s'ar exphca altfel enorma cantitate de
desenun §i acuarele, de htografn, de tabloun in ulem, care au
lamas dupe urma lm, gi care nu Bunt dealt o parte a productiei
sale, restul prapadmdu-se in timpul metes qa dupe moartea
pictorului Vicom, mtehgent, cunoscand mai multe hmbi, avand
intern pentru multe gi de toate, iubind diatomic pentru mult,u-
nurea ce aduc g1 pentru matenalul ce-1 pot ofen unui artist
cu imagmape aprmsli gi cu spintul larg denim], n.eastampArat,
intreprinzator, dotat cu cele mat evidente cahtap de artist, dar
ga Cu insugin practice, atragator prin fires gi prm fizicul du, cum o
dovedesc numeroasele sale legatun cu toata lumea gi chiar cateva
aventun romanegta, el era dotat cu cel mai frumos talent de
desenator acuarehst ce a aparut in gcoala noastrA
De tank, de foarte tanar, el ajunsese sa se expnme cu ugu-
nnta 0 acuarela din 1830, executata dem la yarns de noulspre-
zece am, 11 arata capabil de a desena corect, inteun stil cam aca-
demic, en un vag parfum englezesc, poste vemt dm contactul cu
arta vieneza, pe atunci mflueniata de Angha, de a pnnde o mug-
care, de a inviora mai ales o foaie de hartie prin Pete de acuarela,
puss cu decizie, larg, cu temperament, apt cum la not multA vreme
nu vor fi in stare s'o facA mci chiar anagta ajunga la matuntate Este
vorba de o acuarelA pe care sta scris in frantuzegtea un ideal care nu
se atmge mciodatA , in care apace o tanara, spre care artistul
insuga se indreapta bite° pod' inspirata, alum, ceva cam juvenil gi
teatral expnmata, la pnmul sau roman de dragoste cu aceea care,
mai arm, va fi mantata cu un G h i c a, de care o va diverts,
spre a o lua de sotae, George Bibescu frnmoasa, cocheta
si capricioasa Mariitica Bibescu
Ultimele sale acuarele Bunt din anul morcei, dela 18861) Timp
de mai bme de cmcizecl de am S z a t h m a r y n'a incetat dew.
1) 0 acuarela dm colecpa regal& poarta aceasta data Ea este =Mita pi
datata In chip viribfl, cern ce probes:3A ca data de 1885, care era considerate
pins acum ca cea a merle' artistulua, era grepta
3*
www.dacoromanica.ro
sa lucreze cu acezap ravna, Cu acezap multumire atunci sand

gasea un subject care 11 interesa 91, dupa cum o constatam, once
subject 11 interesa Multe opere din vremea razbolultu dela 1877,
asupra chore vow revem in curand, sau chiar ulterioare acestei
date stint prmtre cele max reu9ite din carters sa, ceea ce arata at
aproape de 9aptezec,i de am pictorul era tot a9a de verde 91 de
antrenat, tot apt de sigur de vazul 91 de mane sa, ca 91 in tanerete
Putem astfel afirma ca in aceastA lunge perioadA max n'a fost
subject pe care al nu-1 atace (en except= nature' moarte), 91 in
toate s'a aratat, nu numat indemanatec, et inventiv, intr'o tehmed
in care era totup greu ea adum o note noul, dupa strilucitm acua-
reliox englezi 91 francezi, din ultimu =mem de am El este capabil
de fragezime de sentiment, de inalta poezie, atunci ma' ales tend
mterpreteazA o vedere din nature care-i vorbe9te ,sufletulm, cum
aunt cateva motive de toanuta, in colectia Acadennei, sau atatea
91 states scene din popor, vazute pnn Udmurt, la Mop, in maha-
lalele atAt de pitoreoi pe atunci, ale Bucureodor El poseda
un me9te9ug a9a de complet 91 de rafinat, capabil sa se adap-
teze on arm motiv, cum n'a ma' fost altul la not, in aceasta
tehmcA, mci chiar cel al hu G r i g o r e s c u, care ne-a dat
totup cateva acuarcle magistrale i nu cred ca e exagerat sit se
afirme ca Szathmary e in stare, ca executant, sa se ml-
toare adesea cu cei max man din Apus, in special cu cm din Aus-
tria, epre care mai ales ne duce genul pe care l'a adoptat, cu
Peter F en.di, cu precocele Johann Tr eml, foarte
apreciati de contemporatu Con9tun.cios 91 dontor at se regaseasea
in marele numar de schita 91 de note, in care motive asemanatoare
se pot intalm cu diuumul, cele max multe au insemnate locul 91
uneon data tend au fost luate, intr'o limbli 4 sin genens a, care
consta dmtr'un amestec savuros de roman.e9te, de frautuzecte 91
de nemte9te, pitoresc cum era 91 omul care se servea de el
A cutreerat ;are in lung p'n lat 91 a adus din homarehle sale
note hmpezi, exacte, de un colont strOlucitor, fermecatoare ca
aspect 91 amuzante ca procedeu, de tot ce a vazut Sunt printre
de aspecte ale camplex, ale dealurilor, ale munplor, din fiecare
provincie romaneascii 91 din ;Arlie inveemate cu not In cateva
trAsaturi de creion, care constitue punctele de reper, adicI eche-
letul unel compoz4u, el a fixat ceea ce 1 se pare esential intr'o
www.dacoromanica.ro
DESENUL p ACUARELA 37
vedere sau In scene, peste care va reveni cu pensula de acuarela

Nimic mai curios 91 mai placut ca acele frantun de hme, trase in
fuga creionulm, cu o indeminare prodigioasi, cu un sons impe-
cabil pentru forma 91 locul, In perspectiva gen.erall, ce se cuvine
fiecarei porpum de teren, arborilor, cerulm, norilor 0 adevaratA
incantare pentru ochi, de pada, chipul In care se sugereaza coh-
nele ce se succed la orizont, on volumul many al munplor, paste
care se Iasi, ca mete grele perdele, noru de furtuna, fin cateva
din acuarelele expuse la Academie
Alte on, din contra, In loc al se lase pe poalele munplor, dand
intregulm peisaj un aspect simstru, negunle se ridica spre cuhm,
descopennd din ce In ce Intinsul boltei albastre, care trece dela
azurul mtens 91 macula, acolo undo au disparut none, la portaunea
panda, brazdata Inca de ace9tia, cu mete dungi rogetice gi porto-
calu, de un. aspect Turnenan, in amurgul sera
U9oare, n.umai man.gruate de pensula, decorative, foile sale
de acuarela ne dau imagin.ea oamemlor care an fost 9i a vede-
nlor din Bucure9tn de altAdatit, dela Varatec, dela Campulung,
dela Vale= de Munte, din one cue ce sat on localitate, in care
s'a opnt vre-o data S z at h mar y Un inures special au
de9teptat In el portunle Cu ce dragoste, acest cAlator care avea
dorul de duel In, singe, n'a zugravit el mulpmea hamahlor bide-
sandu-se la treabl, corabule cu panzele hams°, catargurile, fran-
ghnle gi otgoanele, profilate pe cerul strabatut de norm u9on
Galata, Giurgml, Braila, Turnul Sevenn, Ruscmcul, ne spat ca
mete prestigwase port]. ale Onentuhu, reale, gz totu9i Cu ceva in
plus, cu o aureola de lumina provemta din dragostea ce pun.ea
artistul In evocarea lor, din sentunentul el dela ale pornesc dru-
xnurile spre Con.stantmopol, spre Asia Mica, pe uncle el ratacise
cu atata drag Ele 11 dusesera spre acele locum, in care mmeiu
dintre not nu mai calcase, pe care, mai ales, mmem nu le vintage,
in poems for salbateca, In betia for de colon, cu mtensitatea sim-
tires, evidentA In acuarelele lus S a a thmar y (P1 X)
Cat de departe patrunsese acesta in mums Asses e greu de 9tmt
Pala In Persia, se spune, ceea ce nu e de loc imposibil In once
caz cateva note, pe care aunt desenap razbomici, In costumele
for complicate, in.carcate de fireturi, de un colont extrem de yin,
poartA mentiunea Bagdad, una, alta Diarbekir, a.mbele ora9e pe
www.dacoromanica.ro
38 GRAFICA ROMANEASCA
Tigru, la hotarul apusean al Iranuhu Se poste, apoi, ca una

sau aka din scenele de bazar, despre care nu s'a putut determina
en sigurantA unde au fost vazute, ca care redau aspecte pe care
nu le-am Intabut In Turcia sau In Asia mica, si fi. fost prime cu
mult mai departe, spre Orient Aga aunt Inca acele arhitecturi de
t Han.un 9i de e Caravanseraie *, nAscute, evident, Intr'un chmat
mai dulce, unde aspnmea termi este necun.oscuti (P1 XI)
0 sene de portrete, uncle terminate, altele abea incepute, deh-
cioase mat toate, confirms cat de impregnat era S z a t h m a r y de
arta vienezA (P1 XV) §i la el, ca mai la toll autoru de portrete
In minuttura din Austria, se ghicecte influents acuarehoilor en-
glen, admiral.' Para rezervA §i In adevar cei mai strajnici execu-
tanti, din prima jumAtate a secolului Prmtre ele se cuvute a
semnala pe cel al Marqic Ai B11) e a c u, azi la Academie
Frumoasa Doamna poartl un costum de fantezie, o vanatie am
putea spune pe o tema nationals Din ban' de aur ea a imagmat
o gAteala de cap, ca o diadems, care -i Incadreaza figura Frigate,
punand In valoare ovalul perfect al fete', oclui man, pronutaton
de pasiune In jurul gatuhu, o salba, tot de monede de aur, peste
o ue largA. Inflonta, cu raun oltenefti La nujloc, un cordon, cu
paftale man, apoi fusta invoalta, In fats cu un tioq, tot ca un
opreg, din cele din Oltenia.
Expontia Acadenuei este aranjati, pe cat posibil, In ordine
cronologica Ea ne permit° as trecem dela pnmele Incercan, cum
ar fi vederea din Rucar, la openle din vremea matuntatu, sit ne
dam seams admit de evolutaa meftegugultu lui S z at h m a r y
Se poate Inca vorbi de o evolutie 9 Dupa pnmele acuarele, RucArul
din 1831, Cotrocenu din 1834 (Intre de am impresia ca annuli
a hpsit din Tara), avem pe Chic a Vo da In stranl, la Mitro-
pohe, pe B i b e s t u la Boboteaza din 1844, care aunt mmunate
reahzAn, prima In deosebi Petele de coloare, puse cu o mare
indritzneall, Wale gi flutura, dand impresia lumina care se res-
fringe pe aural gi alama din mobilele rehgtoase, pe fireturile um-
form.elor manlor demmtan Albul hartiez, pretutmdem vizibil
printre urmele nervoase de pen.sula, di o vibrave cu totul excep-
tionall acestei opere de maestru Un modern n'ar trata mci mai
hber, not mai succinct o astfel de scene Din contra, atunci cand
e vorba de retinut anume detahi arlutectomce, interesante pun
www.dacoromanica.ro
DESENUL $1 ACUARELA 39
ele 4nglle, S z a t h m a r y se aphca sa redea fiecare motiv in

parte, ca, de Oda, in Foicorul lui Dioni 51 e, dela Hurezi
Cat de departe suntem de acele schne, in care artistul n'a inten-
Tionat decat prmderea, intr'o opera de mica chmensium, a unet
impresu placute 91 fugitive I Gams sa romantics n'a avut niciodati
acorduri mai potrivite de verde 91 ro9u, cu un brun cald, care le
leagit, ca in scena de sub pomi, dm 1873, ca in Bordeiul din Bul-
garia, probabil din 1877, ca Intro mica acuarelit ovals, in care
se yid cat 9i ciriu91, totul redat cu o verve 91 cu un brio de mare
executant
Alte on, ceea ce ne izbe9te este con9tuncioratatea cu care este
studiat un motrv, toate acele operate pregatitoare, imunte de a
trece la o componcie Din acest pima de vedere un studiu de
Stejari, este cu totul semmficativ, ca 91 nenumaratele schiTe,
in care o persoani este luati din toate poznule, 'Ana ce artistul
s'a field stipan pe ce este interesant ca document in costumul,
in gateala ei Este probabil ca S z a t h m a r y, In aceasta pri-
vinTA, a intrebuintat procedeul, pe care-1 Intalnim la romaticu,
contemporanu sal, acela de a purta totdeauna cu sine un. carnet
91 cutia de acuarele On uncle se gases, 9tut ca va intik" un colt
din nature, o figura (cele mai sAnatoase 91 frumoase tipun de Ti-
rane' la el se gasesc), o scene, ce merits sit fie reTmuti Atunci
cfind este vorba de un grup de persoane, in jurul unui vanzator
ambulant, In jurul tarabei cu pepeni, la negustorul de armem
on de plaint, el ajunge sa fixeze toate detalule amuzante, mntr'un
std rezumativ, aproape stenografic, In care totul este sugerat,
fart' acele insistent°, care fac pembile uneon cele mai frumos
colorate acuarele ale altora In pete de un roz placut, de coloarea
carnapei, pentru tonahtatea generals a fete", el va pune tree sau
patru pete mai incluse, de o nuanTA mai cald1, pentru oche, pentru
gura, pentru umbra de sub nas Dela oarecare distanTit figura
va capita viate, toate volumele vor apace, fiecare la locul 51u, en
o precizie matemanca Rare on techmca acuarelei, simpla insi
manuiti cu automate de mare pictor, a dat mai frumoase rezul-
tate De aceia toate luerinle, In care pictorul se serve9te de acest
procedeu, suet atat de fermecatoare (P1 XIII 91 XIV)
De un alt caracter, dar tot a9a de valoroase, mi se par multe
din scenele in care spar faze important° din rizbouil dela 1877
www.dacoromanica.ro
40 GRAFICA ROMLNEASCX
Aga este, spre pllda, vederea panoramica in care se intind in fate

noastra Ruscracul, Giurgiul, ga, Intro ele, Dunarea, cu armatele
cc evoltuaza pe malul fluviuhu Sub forma de pete minuscule,
dar fiecare la locul exact uncle trebue sa apara, cu toate amanun-
tele importante, se vad baterule rusegta, imbarcaderul hmei de
drum de fier, statur Frategta, satul, hma drumulur de fier spre
Bucuregti Total are precimunea noel hart' mihtare, executata
insa de un mare artist, aga cum flicuse pe vremun C a llo t,
ca 91 Bombardamentul pe malul Dunarn, tot din 1877 Pictorul
acesta prodigios, mai ales comparat en medial in care tram, are

marele merit de a-g' acomoda totdesuna stilul tti tehnica, dupe
subiectul ce avea de tratat
Alatun de capitolul aga de util, pentru top cm care vor face
in vutor 'stoma moravunlor la noi, catre nuilocul secolulm, cu
toate acele mesern, disparate am, cu tipunle vanzatonlor ambu-
lant', cu pnveligtele din strazile dela penfene ga chiar din central
oragului, un altul tot aga de pasionant, este eel in care motavele
Bunt luate din vmata satelor Costumele cele mai caractenstice gi
mai mandre, nu num= de pe tot intansul Romaine', dar gi dela
veemi, din Bulgaria sau de =urea, au fost notate cu rabdare,
in cele mai m'e' amanunte Uneon s'ar putea clear reface bro-
derule de pe maned sau din alte part' ale net sau opregulm
Multe desenun erau destmate sa serveasca, mai tarzau, unei
reproducer pnn gravuri, obicunut pnn htografie Iar cand cromo-
htografut se raspandegte in Apus, ca =goo oarecum popular de a
multaphca o imagine in colon, S z a t h m a r y, mgemos cum era
sa aphce mventule altora gi curios de once procedeu R modern *,
se hotari s'o mtroduca gi la um, sa fats desenun de acuarela in
acest stop
Au Ames dela el mai multe albumun de acest fel In vederea
for a executat o sone de scene de man dimensium, de un aspect
cu total deosebit deck al celor pe care le desmase in alte impre-
juran Figurile gI decorul, in care aceste figure stint ineadrate,
Bunt sublimate cu hnu puterruce, groase, care le pun in mod brutal
in evidenta gi le separa uncle de altele Gams colontuhu, aga de
subtala gi de fins in nuantele ea, in mai toate operile antenoare,
este redusa la cele trei tonun esentiale, galben, rogu gi albastru,
pe care smgure le putea reproduce, Ora sa le deformeze, piatra
www.dacoromanica.ro
DESENUL eI ACUARELA 41
htografica, in procedeul grosolan al cromohtografiei Totul se pre-

zinta mai comun, mai vulgar clear, de cum ne-am a9tepta dela
un astfel de artist
Ceea ce intare9te aceasta impresze neplacuta 91 tulburatoare,
obicinuitl cum eram cu desenele 9z acuarelele atat de desavarpte
de altadata, este ca unele din aceste scene se intalnesc fare cea
mai mica deosebire, prmtre cromohtografule pubhcate de P r e-
x 1 o s 1, sub propne semnatura A9a este, intre altele, acuarela
din colectaa Academie', Bisenca Bati9tei, iscalita de S z a t h-
m a r y, dar identica cu o cromohtografie a luz Pr ezio s 1, dm
1869 1) Niciun detahu, cat de neinsemnat, nu hpsefte Este vorba
de una 91 aceeapi opera Si cazul nu e nine in coleclia d-nei S a t-
mar y pi in colectut regale mai aunt she cateva, despre care
se poate spune exact acelap lucru
De unde sa vma =data confuzie intre lucrarde unuia pi lucra-
rile oeloilah? S z at h m a r y era un cu muh mai dotat 9" mai
important artist decat Pr ezlos 1, ca sa se poata vorbi de un
o plagiat * Nu e deck o exphcape Cm doi acuareh9tt erau nu
numai pnetenl, dar 9" colaboraton, asocial." am nice, cu an ter-
men comermal, de vreme ce tiparirea cromohtografulor era o intre-
prmdere comerciall Ei lucrau impreuna modelele ce serveau apoi
pentru efectuarea cadrelor, pubhcate separat, sau in album In
fond mmunul nu acorda o prea mare importairca panu cu care
contnbuise la o opera de a9a scazut ravel artistic §" astfel, ei
puteau prezmta aceste izvoade , cam in fond nu erau altceva,
aranjate dupa nevoile cromohtografiei, ca lucran ale unuia sau
ca lucran ale celuilalt, dupa imprejuran
De altmmten, uneon avem norocul sa gAsim alatun sch.qa
prinutiva, prima ideie a unei compontm ce va fi mai tarmu repro-
dusa, 9" acuarela efectuata tocmal in vederea reproduceru Prima
ne surprmde prm libertatea tratitru, prm verva cu care este rea-
hzata In pete large, ea pastreaza aspectul unei fencite =prom-
zat.u. Cealalta este greome, obositil de prea multe revenin cu
pensula, disgrapos deformata din pncma conturelor sublimate,
cerute de tehmca cromohtografiei, plicticoasa prm caracterul sau
1) Cf pimp cu aceet nume din Albumul pubhcat de Vector Brit u-

1ee c u Veda vederi Bueureftene, Bucure,ti, 1935
www.dacoromanica.ro
42 GRAFICA ROMARRASCA.
didactic, de * document * Una era destmata sA retina o =prone

fencitil gi sit nitre in cartoanele artistulm, de undo el nu Iasi
deck rareon, spre a fi aratatA RIM camarad sau num om de gust,
cealalta pnvea pe marele public Soarta eI era indiferenta lm
S z a t h m a r y Daca s'a pastrat, a fost o simplA intamplare
Ceea ce distmge pe acest nununat artist de restul contempo-
ramlor sill este un temperament vecinic dinar, mteresul pentru
tot ce-i polite pune la incercare spintul de "liven-tie, ache/ impre-
sionabihtatea, este mai ales exponents pe terenul profesional, o
Indemanare practica cu total exceptionall,mgemozitatea in gisirea
procedeelor In tot ce face, in tot ce intrepnnde, in cursul wain
sale lungs gI accidentate, se simte o personahtate Chiar afacenle
incepute in stop comercial poartit marca fun sale onguude Astfel,
el n'a fost numai desenatorul gI acuarehstul acelor opere, care
constitue glona cea mai curate a gcoalei noastre, &titre nuilocul
secolulin trecut, inamte de apantia lui Gri. gores cu Dar el
a fost gI un indemanatec htograf, un populanzator al obicemnlor
gI costumelor dela not., pm planga cromohtograficA, in sfargit un
mcomparabil fotograf Cutreerand Tara in lung gen lat, fascmat
de ceea ce vedea, el gi-a dat seams de tot ce era pientor in pn-
mitivismul nostru pitoresc, a mita toatA partea de poezie adanca,
acordul complet al omului cu natura, gI le-a redat in opere superbe
Uneon din =patty& propne, alteon la indemnul Douuutorului
Caro 1, sau spre a pregati acesttua albumun cu aspectele cele
mai tiptoe din ;aril, el ne-a Moat nen.umArate fotografu de per-
soane gi de veden din maned, uncle de nue format, altele de man
proportn, adevarate tabloun Pang. in ultimul temp, cand Direct's.
Preset, °fund National de Tunsm gI admit particular de gust
au mtrat in hoc gi au inceput campama for ca BA &el cunoscuti
tars, fotografule Tut. S z a t h m a r y erau cele mai evocatoare,
mai mtehgent alese, mai potnvit gt. mai instructiv prezentate
Onunde le intalmm gI, in pnmul rand, in colestule Acadenuei,
de se distmg pm cahtatea for exceptionalit, pm infatigarea for
aparte
Interesant este ca, uneon, la onginea nue' acuarele se gAsegte
una dm aceste fotografu Cazul acesta a trebuit sit se intAmple
destul de des Vom aduce insa un smgur exemplu, destul de con-
vutgator fotografia gI acuarela ce repressinta Turnul BArati.ei din
www.dacoromanica.ro
DESENUL p ACUARELA 43
Campulung, impreuna cu dughenele din jurul lm, ambele 4n colec-

pile Academie". Trecand Salsa dela documentul obtmut mecanic,
cn aparatul fotografic, evident sub controlul celui care Yl mampula
ga cu toate dificuhaple mevitabile 4n acea vreme, arnica cand era
vorba &A se sa o vedere pe o piaci de man dimensiuni , la cel
exeentat 4n desen sau acuarela, S a at h m a r y a gtiut aga de
bme ce el aleaga, cum sA se acomodeze exigentelor genului 91 BA
evite tot ce ar fi putut crea o impresie de lucru copiat, beat nu
exists meaun fel de deosebire intre o astfel de lucrare gi oncare
alto., cat de mspirata, luata direct la feta locului
Alatun de toate aceste insugin, la care s'ar adloga cultura sa
vasta, farmecul eau 4n societate, despre care marturisesc top
contemporami, se cuvine Inca BA recunoagtem liu S z a t h m a r y
un mare merit acela de a nu se fi lasat hiving de mediul adormi-
tor, din punt de vedere artistic, dela not I-a trebuit probabil
o mare energie, tin puternic resort interior, o vitahtate gi o impre-
sionabilitate putm comune pentru ca, spre fmele meta', sA lucreze
cn aceeagi ravnA gi sA reugeasca opere ca acele care poarta data
dupe 1870 Can.d ne gaud= la frumosul talent al sus Henti a,
curand macmat de situapile mediocre dela not, pane ce autorul
A u r or ei gi al portretelor dela Muzeul Municipal gi dela Toma
Stehan sa se coboare la nivelul scazut pe care-1 prezmtA openle
sale, lira exceppe, din ultama peneada a metal., rezistenta hu
Carol Po pp de S z at hmary ne spare on atat mai demna
de adnuratie Mi se peruses in momentul in care am redactat lucra-
rea mea despre Pictura Romdneascd In secolul al XIX-lea, ca gi
S a at h m ar y sufense, ca atatea alto la not, o climmuare a
avantulm gs a puteru sale de creatie, din pncma varstei gi a medm-
lux inconjurator Cromolitografule gi modelele sAvargite In vederea
for erau poste until din motivele ce ma obligase sa ajung la aceastA
concluzie Expozitaile din ultimo am gi mai ales colecpa Academies
an avut darul sit ma limureasca In vremea In care, pentru un public
amator de astfel de scene, el combma In chip pembil modelele
randmte sA fie reproduse cu piatra litograficA, el desina, cu o
admirabila facilitate, scenele din RAzboiul Independentei, peisajul
din padurea dela Mehadia, Portul Rusciuc, Vederea Suhnei, Malul
Dunarn la Rusenic, care se pot considera prmtre cele mat buns ale
sale acuarele
www.dacoromanica.ro
HenrIch Tr e n k (1820-18889) este tot un acuarelist, gi

cel mai corect dintre manuitorn la not ai colonlor de api, hpat
hisi total de gemu, de grape gi de ingemontate, adici tocmai de
acele calitica prin care S a a t hmar y fermeca pe tote cunosci-
torn Elvetian potoht gi echilibrat, pregitrt pentru mesena ce
imbricagase cu acea senontate, care e una din trisitunle domi-
nante ale navel din care fi cea parte, el este sufficient de hiarmat
pentru o arts documentari, cum va fi cea pe care o va practica
mai In tot cursul well' sale Va face, cum am aritat aiurea 1),
incursu 4n domeniul pictuni Va fi un artist =But, In a arm
viziune putem avea Incredere gi 4n executia arum nu vom des-
copen gregeh evidente sau grave lacune Tabloun calme, care nu
vor destepta nice simpatu irezistibile, nice antipatu profunde Ele,
mai ales, nu vor fi la ongina mciunei polemics, care oncme le
accepti firi &Boucle, dar mmem nu se va ganch la ele 4n ceasunle
de reculegere
Descopent de Alex andru 0 d ob es c u, care imediat ti
da seama de genul talentuhu sau, Tr e n k este angaiat si ilu-
streze raportul, pe care eminentul arheolog era Insarcinat si-1
hiamteze mimsterului Cultelor, asupra Monumentelor istonce din
cateva judete din Muntenia Era vorba de aprommativ o suta
patruzeci gi opt de plange (la inceput clear de o mita optzem gi
cinci), care ar fi servit nu num= la lamunrea, pnn magma, a tex-
tului, dar in la pictarea mai tirmu, pentru galena nationali de
tabloun, a until numir de peisagu gi de veden din tars 0 dobes cu
este multiunit de colaborarea cu Tr e n k t Vederile cele mai fru-
moase gi antichitatile cele mai mteresante aunt reprezentate cu
mult talent in uleiu, acuareli gi in sepia t Ulerunle Bunt ascunse
prin cme gue ce colectie, unde, din puma chiar a caracterului
cam ark= al picturu lm Tr en k, mmem nu le mai di atentie
Ar fi de dorit, adaogi 0 d o b e s c u, ca Guvernul si se decidi
a face cheltmala cromohtografieru acestm album, care ar gisi
negregit multi cumpiriton chiar gi 4n stremitate
Cromohtografierea proiectati ge acceptati In prmcipru de
guvern nu s'a Scut, ear guagele dinute Principehu C a r o 1 la
1) G 0 pr es eu Adam renuineased 4n secolul al XIX-lea, p 59 I sent.

toarele Acolo se va gasi gi bibliografia chestiunu
www.dacoromanica.ro
sosirea sa in ;aril, au fost dartute de acesta, la randul situ, Muzeu-

lui national gi impartate Intre Muzeul de art populara, gaptezeci
9i cinci &nue ele (cele efectuate in 1860 gi 1861, una singura,
Nr 71, din 1864), 91 Muzeul de arts rehgioasii, douazem gi una
(cele mai multe din 1864 1). Ele indephnesc toate cahtliple de pre-
=June 91 de clantate, pe care suntem in drept sit le cerem dela
nigte acuarele de caracter documentar Din acest punct de vedere
valoarea for nu se poate in deajuns lAuda (P1 XVI)
Dar Tr en k, in afarA de modelele pentru ilustrarea prin
cromolitografie a unora din pubhcatide lui 0 dob es c u, asupra
ciirora vom revem in curand, a Moat o acne de alto acuarele, azi
la Academie, despre care asi don sit dau oarecare detain Este
vorba de doulzem de fox, in care spar fel de fel de mstrumente
preistonce, din varsta pietrei lustruite Sunt, prim urmare, tot
mgte desenun de tip documentar, poate destinate lui Odobescu,
ca model pentru suplimente la vreuna din openle acestma In
sfargit alto citeva lucrin redau fragmente de sculpture anted
Ultamele nu se deosibesc prea malt de cele int:Unite in mai fiecare
seminar de arheologie, ca opera a desenatorului fare pretentai,
alAturat pe lAngl acel seminar. Celelalte 4nsa aunt infnut mai bine
executate Este aceasta oare din pncina eh' erau destinate sit fie
reproduse in Franca (unele poarta mentiunea a dessme par Tr e n k ))
pe and celelalte erau simple notiln, pentru aducerea ammte? Se
prea poate In once caz, intro unele 91 altele este o mare diferenTit
de facturl (P1 XVII)
Nu numai forma, accidentele ce un instrument de Fault sau
ahul a suferit 4n pAmant, pane sit apnea la noi, aunt redate cu o
mare exactitate, dar coloarea, aspectul materiel din care fiecare
este constituit aunt sugerate cu atata perfection, inch aproape
ne ingalit ochiul Rareon mi a'a intamplat sit vAd, In acest sens,
ceva mai remit Toate pietrele, 4a compozitia ciirora mtrau mai
1) Lista acestor desenuri se gasegte m Incrarea mea, nun sus mak la pp 61

Is 62 Cf Is artscolullm Aurelian Sacerdoteanu Cercetdrt worm p
paoress pnn mdndsurtle noastre eclat; opts= de an Lucrartle lot Al Odobescu,
H Trenk p G Tdtareseu Arluva Romdneased, tons VI, 1941 Asa se vede ca
Ti e n k a fost platat en ones galloon pentru fiecare page can nlem ce execute,
dupl sclutele luate la fala loculus, care erau tnsa bs posesia lm 0 do hes eu
(contract en Statul din 4 Oct 1860)
www.dacoromanica.ro
46 GRAFICA ROMANBASCX
multe feluri de rote, se pot analiza, In toate amanuntele, ca gi cum

am avea In fall, obiectul Insugi dela care a pormt artistul Ca Matt
secundare, de sigur, bite° tehmca In care S z a t h m a r y ne
utmise cu mdependeirpt spiritulm san, cu virtuontatea en care
gtia conduce pensula de acuarela, cahtact totugi, de un gen solid
gi respectabil, ce ne ()Wig' ea ne oprim In favi opera acestm om
cinstit gi ponderat, cum sunt mat toil locuitoru Iarn., de unde
venue printre not t)
Mica ar mai fi nevote gi de un alt exemplu, pentru a se vedea
deosebirea ce exists hare S zathmary 91 T r e n. k, o guage,
mtrata de curand In Muzeul Toma Stehan, m-1 poate oferi Este
vorba de unul dtn Reel vanzatori ambukirta, a caror magma fusese
fixate aga de spiritual de primul dintre acegti artigti Tr e n k
Incearca gi el sit o redea, se Ineurca In detain, revme cu pensula,
Ingremaza aspectul desenului, ajunge In cele din urma la o figura
destul de Teaplina, exacta de sigur, dar cn totul hpsita de interes
Cme doregte aft tie cum aparea un Iaurgm In 1860-1870 va ft
satisfacut Ntment Inca nu va privi la acest desen cu interesul
amatorulm de arta 2)
1) 0 probe, venind sA confirme taupe:Iva el acuarelele an foot cerute de 0 d o-

besen qi ca ele eras decimate sk ilustreze Tina can alta dm lucrArile acestina,
ne-o awl pnbhcapa la Pans, In 1882, a t Tezauralux dela Petroasa, disertatinne
arheologicA IN en opt stamps chromohtografice, in tipografia lux V A Morel.
Litografia, dupe desenunle acaarelate ale lux Tr en k, este executath pentru
uncle plange de Level 1, pentrn altele de Danmont on de L ef Ayr e
Ongmalele nu in s'an pAstrat Ede an rams poate In Pans, nude s'a Relit tipanrea
Cahtatea for se poate Ina judeca &pi plangele es posedAm gx, mai ales, avond
In vedere acuarelele ce reprezentan piesele prentonce
In total aunt opt pimp nn fronspicin, care este partea cea mai mteresanti,
de vreme ce presupnne o =envie de prezentare, deci de compozipe, lu gapte fat
documentare, cu cele gapte max insemnate obiecte din tezanr Ibncul (Piuguiere),
strachma (la paten), colanul, clogca (fibula cea mare), fibulele mica, vasnl octo-
gon, vasul dodecagon Frontispiciul reprezintA teak pe un fel de etajerA, dmcolo
de care apare penainl loculux uncle an fost elute obiectele, etajera aeopentA
en Tin covor en =curl de aur, un fel de nature moartA cu toate aceste obiecte,
&space Intenn grup
Aceste stampe VIII astfel sit IntregeascA ceea ce a ajuns plink la not dm opera
desmata a lm Tr enk
2) Ateasta guage face parte din cele donate, en atata generocatate, Muzeuhu,
de d-1 Aur el Pro copx u, conciliar ononfic al Carpi de Canticle
www.dacoromanica.ro
ASACHI SI GRUPUL IEPAN
Comparat cu grupul muntemlor, celllalt, pe care 11 intahum

in Moldova, in prima jumitate a secoluhu, ne impresioneazi prm
coheziunea lm, prmtr'o imitate a conceppei, pe care In zadar
am ciuta-o la cei dm Bucuregti Am constatat acolo mdividua-
htip puternice ca S z a t h m a r y, artigti congt.unciogi gi reflec-
tap, formats In gcoh occidentale, ca C h 1 a d e k gi Tr en k,
incepaton pluu de iluzu gi nu hpsip de amor proprm ca N e g u-
11 c 1 Fiecare se desvolta conform ideilor sale, cand a ajuns slit
Incluege un crez artistic, sau conform temperamentulm gi mstmc-
tulm sau, cand renunpi la o doctrmit gi se manifests spontan
In Moldova top se string in jurul unui om pe care-1 respectl,
asculta sfatunle lm, tgs reguleazi activitatea dupi mdicapile ce
pnmesc dela el, mdicapi care toate au In vedere ndicarea cul-
turala a Om, conform unm plan lndelung meditat Astfel Inceles,
rolul hu As a c h 1 capita un relief extraordmar, se impune
atenpei tutulor Iar desmatorul neindemanatic, care totugi a
hisat, pe acest teren, o opera bogata, mare parte pistrati la Aca-
demie, ia Infilpgare de gef de gcoala, nu fimdci ar fi intrecut prm
ceva pe ceilaltl picton gi desinaton, el pe care fiecare, cat de modest,
11 putea Intrece, c1 pentruci In imma lu1 caldit, In mmtea lm lump
nati pistra un ideal, pentru reahzarea arum 4g1 sacnficase mai
Intim dragostea, admit un sentiment atat de adanc, bleat el rami-
sese viu pan.i la adanci bitranete, ideal canna 41 dedicase toate
putenle fame gi spirituals ale fiurcei sale On dm ce parte vom
considers migcarea culturali gi artistica dm Moldova pani citre
mglocul secolulm, figura hu As a chi se va ndica, senora gi
impunitoare, 4n fats noastra
In colecpile Academies s'au plstrat foarte multe desenun, an
clasate sub numele hu G Asachi In reahtate num= o parte
din ele pot fi atribuite acestma, cum vom vedea Impreuna cu
cele dela Pmacoteca dm lap 1), ele ar putea constrtm un. material
1) Printre desenele ace vase ale lux Asa eh 1, dm Imp, cele nisi mutt tradead
o mini mai experimented, o educape artistica, un gust chum, supenoare celor
de care di dovadi compatnotul nostru Cele mai multe aunt alegoru complicate
Cu alusn la amor, la cisatorie, la core tine ce virtup, gi s'ar pares ca se succed unul
altum, consunund Itmpreuna o poveste Luna, 3n compositnle plum de personagu,
www.dacoromanica.ro
48 RAFICA ROMANEASCA
sufficient spre a Judea genul talentulm situ, evolutia sa ca artist,

in timpul In care a practicat el insum arta, insii cu o conditie
al fie sistematic si congtuncios clasate Din nefencire nu e cazul
La Iagi, prmtre tablounle evident opere ale lui As a chi, rimase
du' moartea sa, s'au strecurat Ifi altele care se gaseau la dinsul,
aduse din Italia, cumpisate sau pnmite in dar, de o calitate supe-
noarl, malt deosebite de cele -autentice La Bucuregti desenunle
sale au ajuns amestecate en cele ale camarazilor sal de gcoalii, la
t Leopol r go. la Viena, cum aratil hottirit unele semnatun, gi maulers
difentli in care aunt executate, cu cele ale unuia sau alma dintre
colaboratoru au. la Academia Milithleana ci cu cele, de o data mat
recentii, ale fiului eau Alexandru Aflate la un loc gi nitrate
impreuna In posesia Cabinetului de Stampe, lumen" n'a intreprins
pAnti scum, cu indrasneala gi competenta, separarea mdispensa-
bila, inamte de a incepe un studiu servos, a ceea ce este cu ade-
viirat original, de cent ce denote un cu totul alt spirit gi alti maul
As Relax avea banal obiceiu sit semneze gi sit dateze multe
din lucrarile iegite din pane sau din creionul sau 0 fticea cu un
fel de cochettine, nu hpsitti de pupa vanitate Ea ne pnnde bine
waren, caci ne ajuta sä determinam cu oarecare certitudine ceea ce-i
este propnu, fn agteptarea clasarn definitive, care nu va putea
Sharma Ne putem deci margin', in judecarea opera sale, la acele
desenun care au indicapa fugue& ca-s de dansul Ding' ele vom
adloga pe cele care, degi neiscahte, poarta incontestabil semnele
unui chip identic de a intelege o astfel de lucrare Cele ale huhu
sau, mai ales prm data la care au fost efectuate, se pot gi ele separa
cu ugunntil Asupra celorlalte numgu, destul de numeroase, dar
de un caracter gcolaresc, ar putea plans n.esiguranta Avem con -
vingerea ca, in majontatea cazunlor, ele aunt executate de alp"
gi ptistrate de Asa c h a, fie ca anuntire dela unu colegi, fie ca
inteun decor clam en rume, cu temple, au arbuqn menclionali, este trasa eu o

siguranyi pe care mci cand n'a avut-o As a chi Unele aunt spalate cu tug on
atinse cu guala, tutenn chip ce arata o Indemlinare deoseinta dm partea autorabn
for De ahmmten, ele aunt nencalite Presupun ca au fost executate In Italia en-
lul for este curent la Roma la Inceputul secolubn de un pnetan al lui Ara c ha
on char cumparate la vreun negustor Un protect pentru status hu §tsfan
cal Mara este link gandit de As a chi, mventat de Al As a chi, fiul sin, la
htografiat de V Rat al en
www.dacoromanica.ro
modele pentru elevn Academie' sale de arte, gi intrebumtate in

acest stop, cum arata faptul ca dupe ele s'a copiat de multe on
Open le ha Asachi dela Academie aunt pastrate in cartoane
g1 aunt de mai multe dimensium unele, cele mai multe, Bunt de
mic1 propori.u, altele ceva mai man, altele, in sfargit, man de tot
Ultimele aunt de olncem legate impreuna, formand cateva albu-
mun Cele dela Pinacoteca din hp, mult mai putan numeroase, am
incadrate, data aunt de dan.sul, ceea ce este problematic, ar fi de o
cahtate mult supenoara Ele an fost alese in deosebi pnntre cele
aduse din Italia, pe cand cele dela Bucuregta apart= intregu
canere a ilustruhu moldovean, in.cepand cu epoca studulor sale
din Lwow, /Ana in ultimo am al directoratuhu situ artistic dela
Academia Mihaileana Anahza noastra va fi aphcatA mai ales
asupra celor dela Academie, mai accesibile cercetatorului, imbra-
pgand o penoada mult mai lunga, produse atat in vremea in care
au vazut lumina cele dela Iagi, cat g1 in epocele antenoare 91 ulte-
noare acesteea
Dela Nr 1 pans la Nr 34 Bunt numai foi de studu, unele repre-
zentand fantail', altele ramun 91 truncluun de copaci, hi creion
gi in conte Pnntre ele o acuarela, cu totul slab 91 mexpenmentat
tratata Comparate cu cele iscAhte, de mai tarzm, mci o augur&
foam, in afarA de acuarell, nu pare sa fie de As a c h i In once
caz este vorba de simple exercii.n de clash', lipsite de caracter
Dela 55-66 aunt capete, in creion 91 penita, unele evident copiate
dupli modele dame de desen. Ele an servit, la randul lor, ca punct
de plecare pentru alte desenun Au pnmit pe dos, pentru a fi
lean copiate, o pulbere de crewn, care se mai vede inch' , aga
!neat BA lase o urma pe hartia all31, atuncs cand se va trece pe
fa.tA, en un creion sau cu un varf mai ascupt, de-a-lungul hmilor
Nu m1 se pare unposibil ca cea mai mare parte din ele sl fi servit
elevilor dela clam de zugrAvire a Academie' Mihailene, en atat
mai mult, cu cat ele Bunt ma' recente dead cele precedente
Dela Nr 67 la Nr 87 aunt stud"' anatomize Intro ele o piesi
importantit, nu pnn cahtatea executiel, ci prin faptul a e iscAhtl
feta Georg Asak y, Leopolz 1804, Profesore (sic) Buzzi
Ne aflam deci in fate prime" lucran absolut autentice a hu
A a a c h 4 executatil la varsta de gaisprezece am Este un studio
de anatomw, un. picior
4
www.dacoromanica.ro
50 GRAFICA ROMANEASCA.
Dupe 1805 As a chi trece la Viena, unde Igi contmua kVA-

tatura de mgmene Din aceasta vreme exists un cap antic, en
data de 1807, iscalit Georg Hfibne r, probe evidenta ca pnntre
numeroasele desenun de gcoala se gAseau cu siguranta gi de cele
provemte dela colegi de al lui Asa chi In acelagi an, ceva mai
arm., sau hi anul urmator aceasta se gases la Roma Pe unul
dmtre albume se poate can Libro di dissegni di G A s a k y,
commciati a Roma 1807 e continuati a Iassy 1814 1) Intro aceste
(Iona date se petrece gederea artistului la Roma, etapa ce va avea
o aga de mare influentA asupra desvoltarn vntoare a compatno-
tuhu nostru, gi intoarcerea la Iagi, ca sa se puns In serviciul .ern 2)
Pe prima pagma descopenm, redactata de mans artistulm,
o hate cu nnmele multor picton rtahem 91 streuu, cu datele nagterei
gi varstei la care au munt Urmeaza apoi un portret, probabil
dupe o gravure, al lui Arnoldo di Lap o (?) t architetto
florentmo *, gi un altul al lm van E y c k, pe care ill numegte
van Dyck Mai departe aflam o sene de lucran, cu rank ulte-
noare, asupra carora vom revem Ele aunt schitate pe fox intro-
duse mai taram Intro filele albumului Se revme din nou la pap-
nek primitive, cu desenun care, natural, vor fi savargite cam In
acelagi an cu cele dela inceput Astfel, un cap de copal, cu totul
hpsit de mteres, hi creion, poarta data 1809 Max important, cel
ram ca document, este un portret al fratelui lm As achi
Danie 1, din 1813, lucrat probabil dupe Inapoierea In ;aril
(P1 XVIII) Un portret a lui Petracha (sic) este din acelagi an
In fond, nu aflam ma deck o parte nehisemnata a productiei
lux As ac hi In Italia, cAnd este cunoscut cA el a fort foarte
activ, desenand smgur sau In tovAragia pnetenei sale Bianca
1) In transenere am respectat limba li ortografia lin As a chi, care, In its-
hence.% se 'mall uneon
1 Bassindn-se pe in fragment dm memornle lm A ea chi (mannsensul 3776),
la Academie, Eng L o vine s cti considers data de Apnlie 1808 ca mai pro-
babila decat cea de 1807, pentru Inceputul Warn In Italia a artistubn Day anul
1807 a fort specificat clear de Asa chi (Ina la o epoca ultenoara) ca cel in care
a luat contact an Italia, este probabil el faces confuzie Cf E Lo vines en
Gheorghe Asacht, p 21 y urmAtoarele. Dr C I Is t r a tz in Dui treassul nostru,
considerase ca y 1808 ar fi neprobabil, ca data a sown lm As a chi la Roma,
oprindu -se la 1809 eau, cel malt, la finale lui 1808 Desenele datate 1808, din
Roma, ne arata ca se Ingelase
www.dacoromanica.ro
Mile s 1, in ateherul lui C an o v a, pnn colearaile pubhce,

copund capete gi fragmente de tabloun, sau in nuilocul nature',
in faca peisagulor sublime dm imprejunmea Romei Rodul acestor
indeletnicin 11 gasim in she patru albumun, de mat man &men-
slum, [Ix in cateva dmtre foile izolate, din portofolule ma' num
Intr'unul din albumun aunt unele subiecte rtahene, ceva mat
hber tratate, probabil mat recente Vederea num port din Tran-
stevere, cateva aspecte netermmate de monumente Intr'alt por-
tofohu, purtand data 1808, aunt desenate diverse figure dupa
openle din colect.ule Vaticanulm, ma' ales din Camerae lin
R a f a el Ele dau, in mare parte, impresia desenunlor din hceele
noastre, de acum patruzeci sau cincizeci de am, cand elevu se
serveau de modele litografiate
Tot din 1808 este un al treilea album Studio di disegno mile
camera di Raffaele a Roma, Roma 1808, de Georgia
As a k 1 Sunt mgte incercan in creion dupa compozn.0 celebre
dm Vatican Portretul hu. R a f a e 1, ce apare inteunul din gru-
pele din coala din Atena, este semnat GI, or gio Molds v o
Dupa acelag maestru este desenat portretul Fornarmei, din Galena
Barber= Un creion dupa un bust in marmora al lm Gior gio
B o g d a n 1) poarta data 1809 In sfargrt, o sene de copu in croon
dupa unul sau altul dm tablounle celebre din Roma
Al patrulea Album de Gidrgio Asaki. Moldavo,
Roma, 1809 *, cupnnde o mullame de foi albe, cusute impreuna,
probabil, de artist Cele ma' multe Bunt acoperite de naive studu
de copaci, de plante, de veden ltahene gi de capete de persoane
0 vedere din G-enzan.o, dela 1810, pare ceva ma' blue studiata Un
grup de arbon, deasupra lacului Albam, locul de intalmre al ma'
tutulor pictonlor stream, din Italia, este semnat g1 datat 1812
Ace's'!" data o poarta g1 o schica dupa un tablou de Do m en 1-
chin o, dm Grotta Ferrata 0 guvila de par, bucla darurta
1) Giorgio Bogdan este o personahtate, al carne rost se deslugegte
din Calendarul his Asada pe 1864, acolo nude As a chi ne vorbegte In biografia
sa (p 51 gi urm ) de cot pe care 11 intAlnise la Roma George Bogdan era
un borer patriot, care refuzase ei-p swats i1hcul inamtea Domnului, y care,
amennitat de acesta ca 1 se va scoate iglicul °data cu capul, fuge in Paris, de acolo
In Roma, uncle moare DupA cum multi din examenul desenurilor lm As a chi
nook, in Roma, pusese sa 1 se face un bust de marmora
4
www.dacoromanica.ro
52 GRAFICA ROMANEASCii.
probabil de Bianca Miles 1, Inchee sentimentul dar put=

cam may acest album
Intorcandu-ne la grupul desenelor de mai mica dimensium, mai
glum un oarecare numar din ele 'aspirate de Italia, apoi cateva
executate In prim' am dupe Intoarcerea in Ian'', alatun de un
n.umar impresionant de lucran ale fiului, dug" cum rezulta din
data la care an fost semnate
Vom incerca sa separam pe cele ale lux G. As a chi de tale
ale celorlaltt Dela numarul 88 inamte, "Ana citre 104, sunt lacer-
can de compoznie 0 clasare provizone dupe subiect, a avut ca
rezultat ca sant puce impreuni desenun din Italia, cu altele mult
mai tardive 9i duar cu opere de Al e x a n d r u As a c h 1. Uncle
din ele, amestecate cu gravure italiene pe care sta stress data de
1812, au vizut probabil lumina cam In acela9 an Este supruizator
al coastal" uneon ca acela9 desenator, a9a de Incurcat 91 de stamp-
= on de ate on copuiza un cap dupe antic sau o figure dmteo
compozitie de R a fa e 1, care data nu se poste ndica deck In mod
cu total excepponal peste ceea ce ar ft In stare sa fats azi un elev
mediocru dela §coala de Arte Frumoase sau cluar dela hceu, este
ceva mai in largul sau 91 mai indemanatec tend construe9te o mica
compozipe, cu doua sau mai multe personagu In defuntiv se
poste spume ca, Inca de pe atunci, ambit= sa era sa ajunga a-9
insup elementele necesare spre' a constnu o scene istonca, 91 ca
unagmapa sa 11 serves mai sigur 9.1-1 era de mat mare folds decal
observatia &recta Nr 94 este o Oda convmgatoare despre aceasta
In acela9 lot de desenun se gasesc 91 zucte sch4e pentru ilustra-
rea Bibliei Ele sunt 1nsa opera huhu 9x asupra for vom revem In
curand Din contra, un studm de drapene de proporin mai man,
purtand Nr 102, care se completeaza cu un alt studiu, dela Nr
103, ar putea ft de G As a chi Impreuna de ar constinu note
pentru o Judecata a lux S olo m o n, 91 ar putea fi mspirate sau
direct copiate dupe o compontie de Poussin
Max departe, Wand la o parte cateva num notan cu subiect
taranesc 91 o acne de studu pentru personagu istonce din Moldova,
care sunt tot opera halm, ajungem din nou la ru9te portrete,
efectuate probabil in Itaha un T a s s o, in creion, un F ilip al
II-lea, iscaht de G As a c h z, apoi un Cap de cardinal, dupe
cane 9tie ce portret in creta neagra 91 sangluna pe Urns rosé ,
www.dacoromanica.ro
DESENUL $1 ACUARELA 53
In sfargit cateva capete de membni ai famihei, surprmzator de

slabe, gi un portret al lux As a c h i, blue desinat, denotand oare-
care m.atuntate gi expenenti, de sigur opera altma
In ordui.e cronologica ar trebui sa semnalam cateva din dese-
nurile de mici dimensium, cam pe la numeric 149 gi mai Inainte,
unde se afla un cap dupe R a fa el gi cateva alte detain dela
Palazzo Farnese, mai multe calcun dupe gravun franceze din sec
al XVIII, un desen dupe cele doua nimfe din faimosul tablou de
D omenichin o, dela Gallena Borghese (Nr 190), o alts figura
(191), purtand data 27 Maggio gi iscalitura lui As a chi, un Btu-
dm de nud, gi el isciiht, gi cu data de 16 Dec 1810
Toate cele urmatoare, pane la Nr 210, sant desene de atelier
Cu Nr 210 apare un cap In sanghina, dupi antic, ceva mai accep-
tabil, apoi, pans la Nr 237 se succed tot numai capete, unele pe
o hartie bruni, care aunt de As a c h i, purtand uneori chiar
'natant sa, altele pe o hartie alba, care nu-s de dansul Mica la
aceasta lungl hsta adaogam gi desen.unle dela Imp, cate din ele
poarta indicatia sigura ca aunt de As a c h i, am terminat aproape
tot ce a putut sa produce artistul, in timpul gederei sale In Italia
Pnntre pnmele desenuri executate In lima, dupe portretul
fratelui semnalat mai sus, aunt mica capete, Intr'un oval, ale
membrilor famihei Chic a, poate rude cu Hatmanul Cost a-
che Chic a, in bune reign cu A s a c h i, de vreme ce, anul
urmator, in casa lm, acesta va amp reprezentatthe pastorale'
a Mirtil 9". Chloe* Compozma, in creel alba ga neagra, foarte nepla-
cuta, este executata pe o hartie preparata de coloare roz Ovalul
este Indus Intr'un dreptunghiu, ale carm, ungluun, pane la lima
ovaluhu, aunt colorate in albastru Semnat gs datat 1815
Anal urmator, el desena sloul scene din acea pastorali, care
Insemna una dmtre pnmele incercan la nos de a se pune pe scene
o acciune dramatici Se citie ca As a chi se mteresase malt de
reugita acestei Intrcprmden, ca el insults desenase cortma 1), cu
motive nu lipsite de aluzu politice , ca Hatmanul Cos t a c h e
Chios pusese la dispozitia orgamzatorilor propna sa locuuna.
3.) In Calendar'sl pc care-1 publica in 1864, Asachi ne vorbegte de represen-
taint dm casa Hatmanuhu Costa che Ghic a, pe care, eronat, o pune Sn
1817 Tot aim ne mformeasa ca proiectul pentru corona fusese campus incii de
pe vremea and se gisca in Roma
www.dacoromanica.ro
Este probabil ct. tot A s a c h i supraveghease repetitale Cele

dont desenun, executate dem. In 1816, Bunt eau sugerate de amin-
tirea reprezentatim sau, mai probabil, promote In vederea dispune-
rex personagulor pe scent Maul reprezmta pe Mir t a 1 sapand in
tranchrul unm copse numele iubitei sale, eel de al dories scena
in care in.dragostitu aduc mental Amoruhu, ca prmos, un curb cu
pastrele Ambele aunt in acel album, in care am semnalat portal
din Transtevere (P1 XIX)
Tot acolo, ceva mai inamte de aceste foi, exists mai multe can-
catun oamem beta, tlgam, persoane chiar din buns societate
Una din de este datata 1819 Este de presupus ca toate au fost
terminate cam in acelag tamp Exists bast a-tilts distanta intre
ceea ce ar fa vrut st execute As a chi gi ceea ce era realmente
in stare at reahzeze, bleat numele chiar al batranuhu Ji qui di
pare cu mult prea mare spre as putea fi comparat (P1 XX)
Foiletand toate aceste in.cercan neizbutite ne cupnnde un sen-
timent de deceppe gi de plictiseall, pe care mci clear anuntarea
celorlalte impam admirabile ale autorului for nu reugegte st le
inlature Totul e mediocru, totul denoti cea mai evident& hpst de
insugire In aceeagi epoca, in Apus, top. Englezu gi Francezu care
strabfiteau Elvetia gi Italia erau mfimt mai in stare st aleaga un
subiect pentru nn desen. sau o acuarela, st-1 agtearni, decent gi
fart pretentie, pe hartie Poate ca ram Asa chi nu vrma BA
treaca drept pictor Max tarzra el se va margim st dea t idea *
anus tablou sau a rum htografu cum vom vedea pe cand
altul executa ceea ce el imagmase Se feregte dem sit reclame acest
titlu pentru sine Felul kat in care pre:anti stele informe gi in-
arpide desenun, nicalitura, acel 4 heat * sau a invenit * imitat dupli
maegtri pe care-1 admirase in muzeel Rant dovada ambit's' sale, a
unm sentiment de vamtate chiar, a uner hpse de sena al proporta-
lor, care nu aunt de loc in favoarea sa
Din acelag an au ramas cateva note de calatone, de prin Ardeal
Un soldat gramfarean sau margmean, in acuarelt, ga sopa hu,
Runt desenati in vederea costu.mulm, in deosebi a e sovonului
de pe capultarancei Urmeaza apoi, tot din 1819, vedea dm jurul
Rodnei, uncle terminate, altele netermmate, toate in aceiagi ma-
merit searbada, de amator fare talent 0 scent, tot dela um un
haiduc ramt, langa calul eau, gi sustinut de nevasti intalmsem
www.dacoromanica.ro
DESENUL 5i ACUARELA 55
91 in pachetul cu buciple de num. dimensium (Nr 93), scene pro -

babil mspirati de aces picton, care se specializaseri, In Italia, In
compocapi. cu subecte romantice, luate din -neap' bandiplor 0
pereche de Iiram es un pluta9 (Nr 105), cum 91 mate prance din
Tarciu (Nr 106), fac parte din acela9 pile, destul de greu de datat,
care Ina a putut fi executat tot In preajma lei 1819
Dm aceeapi perioadi pare sit fie gi o sere de proiecte arhitec-
tomce, aprommativ doui zeci de bucip, uncle cu insemnin, In frau-
pize9te, cu caracterele secolului al XVIII-lea In once caz unul din
de t Facadi a W1U1 prostilos doncesc *, notat cu htere clunhce,
este opera unui Mihalache Mavro di n. ei poarti data de
1818 Din non avem dovada acelui amestec ciudat de lucrin
ongmale, ale lui As a chi, cu altele, evident productie strains,
care se giseau. din Intimplare la dinsul
Citre 1822 Asa chi se Indreptase spre Viena, de undo nu se
intoarce decit In 1831 La aceasta data el era puns de alto gindun,
mai ales de preocuparea de a rispindi, prim htografie, figura eroilor
'stone" noastre naponale ei faptele for memorable, cele care vor-
beau magmata& poporului Nu mai are ragas pentru desen dacit
numax rareon, 91 in cilitone Cel pupa, pentru tot acest interval
nu mai intahum mune In cartoanele dela Academic, cu exceppa
unor veden din 1835, prmtre care una, a Manicure" Mira, din
partea t Ten Romene , executati la 5 Lille, probabil in timpul
unei excursn
Cu aceasta am inchmat unul din capitolele cele mai incurcate
91 mai greu de limunt ale graficei noastre dm prima jumitate a
secolului trecut As a c h i nu este Insi moist In jurul lei se string,
cu dragoste, top aces care-1 vor ajuta la Indepluurea scopunlor
sale culturale Mu" din ea vor fx profesorn de picturi 91 desen ai
Academies Mahailene a ex an tram= si lase compozipi. In alb 91
negru, dmtre care pupae au ajuns pani la nos Alta, In afara de
Academie, au o activitate paraleli cu ace9tia Nici dela ex n'a
rimas mare lucre Yom trece 4n revisti, sumar, ceea ce s'a mai
pistrat 91 dela prima, 9i dela cci de al doilea
Din pnmul grup fac mai ales parte aces colaboraton ai lea
As a chi, care aveau rolul si traduce -In desen, pentru vutoare
htografn, gindunle 9x unagmele aurae de acesta, In legituri cu
evemmentele Insemnate din 'storm Moldova Dela ex ne-au rimas
www.dacoromanica.ro
Ina mai ales reproducenle, adica htografule, 91 nu desenele on-

ginale, adica modelele Ne vom ocupa de ele and vom redacta capi-
tolul special, consacrat acestel forme de arts Unul &Ire profe-
son ne-a Moat totu91, din intamplare, o sere de opere cu adevarat
surpnnzatoare Ele eau pastrat inteun carnet, de mici dimensiuni
(0 19 x 0,12), frumos legat in marochm violet, cu ornamente
e a froid * de tip romantic, an in posesia d-lui. C onst Or g h i-
d a n 1) Pe mai fiecare din cele caizen 91 doul de file se gase9te un
studiu in creion, in vederea unui portret, sau to ram ce note 91
insemnan, dupa scene din jurul autorului La pagmele 24 91 50
aunt doua acuarele, neterminate Mai toate cele datate, desene 91
acuarele, indica awl 1834 91 1835 Una smgura este semnata cu
mipalele M L , cea dm 15 Aprihe 1834
Treceau drept lucran ale lui L i v a dit i, in momentul in
care au fost cumparate Aceasta presupunere nu poate Inca sa fie
exacta L 1 v a d 1 t 1 se flumes Nicol 6, impala numele situ
ar fi. fost N 91 nu M Cele dual htere se potnvesc buil lin Mauri-
c i u Loffler, cel care 4nlocue9te pe Giovanni Schia-
v o n i , in 1838, pentru me9te9ugul zugravirn , la Academia
41
1VIihaileana, 91 care, in 1841, este la randul sau inlocuit, fimdca

provocase e decaderea * chisel 91 nu produsese mciun lucre e care
sa corespundit ingrijirei * Domnului, dupa cum se expnma in su-
plica lor, adresata Voevodului, cm care aveau raspunderea pentru
bunul mere al 9coalei 2) Ipoteza ca L 8 ffl e r ar fi autorul dese-
nunlor din carnet m1 se pare confirmata de faptul ca., la fmele fol-
iar, intalmm cateva insemnan in hmba germane 91 iscahtura unui
Dr L 6 f f e r (91 nu Laffle r), 9i data de 24 August 1842
Portretele n'au name atragator, mci in chipul cum aunt conce-
pute, mci cum sent executate Ceva dm stingacule 9i insuficien-
Tele bin As a c h 1 apare 91 aim, dep, cu cat ne apropiem de afar-
1) Profit de aceasta Imprejurare spre a mulpinn cAlduros d-hu O r g h i d a n,

pentru bunavointi ce mi -a arAtat, perninAndu-mi sa studies p sit public albumul
1) Cf G Opresc u, op at , 39 In aceasta lucrare am emus parerea el pro-
fesorul dela Academia MahruleanA ar fi N a t ale S chi a v o n i D-1 H D 1 a-
s i a n, bi Giovanni Schiavone, Buouregti, 1939, a adus dovada di profesorul Aca-
demia Mihailene a fost Gio Vann 1, gl nn N at al e Pentru aceasta a se com-
pare gi recensia mea, asupra cards d-lm B 1 a s i a n, din Kap Romaneased, Febr
1940, pp 134-135
www.dacoromanica.ro
DESEMUL*IACUARELA 57
gitul carnetuhu lucranle par sit se urmeze cronologic se observe

o oarecare ameliorare Acuarelele aunt Insa tratate ceva mai hber
L 8 f fl e r pare mai fn largul sAu atunci and manuegte pensula,
decat atunci cand se serveste de creion Suntem fuse' departe to
urma 1m Szathmary gichar a lm Chladek Ce este cu-
rios, este ca cea mai mare parte din persoanele ce i-au pozat, pro -
babil rude, au toate un pronunIat caracter germamc, nu numai
to trasaturi, dar, atunci cand e vorba de costum, la barbap, char
in chipul de a se imbraca (P1 XXI)
Metoda de lucru, mamera desenatorulm, ammtegte intru cAtva
de cea a lm Is coves cu Pagmele carnetulm, in care se gAsesc
schro In diverse faze de executare, ne permit s'o urmanm Incepea
cu o lime destul de precise' a conturulm, pentru a fixa hmitele de-
senului gi a-1 pune In paging E vorba de un fel de tratare ceva mai
hber decat ce va urma, dar inch* destul de timid Revenea apol,
asupra fiecarei pArp, pe indelete gi insistent, cu creionul Ca la
totx contemporanu, descopenm la L8 f fl e r aceiagi nazump
de pnmltiv de a fixa pe hartie once detahu, cat de neinsemnat,
mai ales cele din pieptanatunle complicate gI peste masurA de In-
grijite ale femeilor, din gateala lor, din multiplele for zorzoane
Prima foam purta data de 23 Aprihe 1834 Este un mic studiu dupe
o fet41 to rugAciune, care este luata de model de mai multe on,
In aursul desenunlor Este vorba, probabil, de un copil din famihe,
poate de propna fuca a pictorului De asemenea figura unez femei,
de pronuncat aspect germamc, este gi ea redata in repetate ran-
dun, cand in costum de case, crind to rodue ceva mai gatitA, cand
lute° scene de interior (P1 XXII, B)
Toate modele timpului, aga cum de se prezentau to Apus, ne
tree pe dinaintea ochilor pieptanatunle cu t bandoun plate *,
peste wean, zulufu anului 1830, mAnecile * gigot *, cu monstru-
oasele for dimensium, galunle in jurul ggitulm got eau al umenlor,
bonetele cu panghci gi cu *bride *, de sub care iea aga nunutele
* anglaises s, gulenle large, acopennd partea de sus a manecei, on
guleragele cu putima horbotA, pe margme , tulpanele ugoare, ca un
t fichu *, rochule cu take scurta, ale femeilor mai modern, mai
tinere, gx cele cu taha mai lunge, ale celor mai bAtritne (foam Nr
12), poste desenul cel max placut din toate carnetul Un bust de
femee numai voalun gx dantele, pare cel al unei actrite Intr'un rol
www.dacoromanica.ro
58 GRAFICA ROMANEASCI
de tragedie In fond, o aerie nepreputi de documente, indispensa-

bile pentru a ne da seams de costumul clasei mi"locu dela not, la
femeile de toate varstele Prmtre ele 9i cateva tipun de barbati,
ale carer capete prezmti aceuip note strami Una, foaia 17, e mai
atent executata Modelul e visa pans la "'imitate trup hame
4 nemie9ti*, oche de culoare deschisa, par subtire, matasos 91 pro-
babil blond, coafura romantics, cravats inalta, de mai multe on
1nfa9urata In jurul gatului, vests alba 9i frac sau redmgotA (nu
se poate cunos9te bme), cu doui randun de nastun Este tocmai
portretul In margmea canna L 1 f fl e r §t -a lisat mitaalele N'ar
fi imposibil ca el sa reprezinte chiar pe artist, dept o indica-tie ulte-
noarA (poate a celui care a vandut carnetul), arata ca ar fi vorba de
G r ig or e Ghi c a, Domnul Moldovei intro 1849-1856, ceea ce,
evident nu poate fi exact Un alt barbat (foaia 23) poarta o cama9e
cu 4 jabot * 9i un pantalon cue punte *, mods frecventa la Incepu-
tul secolulm, care nu s'a mai pastrat azi decat In costumul man-
naresc Doi barbell la o masa (foam 29), au obrazul complet ras,
cu foarte scurte favonti Iar pe pagma urmatoare, alts doi barbap
poarta un fel de pilane inalta, de forma «lobenului * de mai tarsm,
dar ceva mai seun.da
Din cand In cand 11 vedem pe artist preocupat de a reds nu
numai figunle celor din jurul sau sau ale pnetemlor, ci 91 de anume
studu de detain anatomize 0 mana, sprijuutA pe o carte, se intal-
ne9te la foaia 21, iar un nud de barbat, poate unul dmtre primele
studu de nudun In arta n.oastra cults, In genunchi, facand gestul
de a-91 apara fats, pe dosul foam. 35 San Inca naive tentative de
compositie, In care apar scene de interior foaia 40 sau 60 , In
imagmarea carora se vede maat ales mexpenenta autorului for La
pagma 50, sub un cap de femme, cu bandoun, =eve a stns D or a
d'Istria Evident nu poate fi vorba de ilustra scrutoare care,
niscuti In 1828, pnn 1836 nu putea avea decat 8 am (P1 XXII, A).
Astfel, cu toate insuficienTele artistica ale autorului, carnetul
acesta are o valoare deosebta pentru, not El constitue col mai
begat repertorm de fisionomu 91 de costume, fie 91 ale unor steam
stabil-la In tare, ce ne-a ramas dm Moldova, In pnma jumatate
a 'secolulm trecut, de'i aceea9i figura se intampla uneon sa revina
de mai multe on El este, din nefencire, numai unul din numeroa-
sole exempla de colect.0 de portrete, ce au trebuit sa emote In acea
www.dacoromanica.ro
vreme, 4n capitalele Prmcipatelor Mai norocos decat ceilalta coal:1m-

poram, L S f fl e r, pictor mediocru, dar nu inferior celorlalp artagti
din area permada, a lasat dupe el o marturie complete a felului cum
inTelegea un portret, inteun. desen Ca valoare estetwa nimeni nu
s'ar putea gandi sA-1 mvoace operile 4n evolutaa arta dela noi, ca
tumptome gI documente ale vreme ele nu pot fi trecute cu vederea
Giovanni Schiavone ne-a lasat gi el un carnet de note
gi de schro, azi in posesia d-lei Anton Grabovaesch 1-
junior, din Iagi 1) Contane, dupe cum ne arata d-1 H B 1 a z 1 a n,
biograful artistului, douazeci gi opt de schrce, unele 4n vederea
icoanelor Mitropoliei dm Ia91, altele in legitura en tabloun eau
portrete, la care lucrase Schiavon 1, 4n timpul gedern sale
printre not Ne aflam in tate nnor opere de o calitate superioara
celei de care dau dovada desenurile lei L affle r, trase Cu o
mina sigura, de cineva care practicase tehnicele in favoare atunci
la desmatori, anume cu cele doul feluri de creta cea neagra p
cea alba Schiavone 9tie ea puce o umbra, spre a augers
un volum, 9tie char sa-1 sugereze prm ductul lmiei, Fara sa se mai
serveasca de umbre Stilul sae este ccl la mode la clasicu italiem,
la parmtele sae in deosebi, ca gi prefermIele pentru trupurile
rotunda, la, care nu se simte osul, cu ceva placid gi fad in tam-
nomie Cele mai buns bucata, putand sta alaturi de cele pe care
le executase B a r a b a s 4n Bucure9ti, cu calma am mai inamte,
aunt portretele, in special cele de barbat cal dela fila 8, care
am putea fi un. autoportret , cal dela fila 17, de sigur un studiu
pregatator pentru portretul lm As a chi, azi la Academia Romani,
eel al lm Carlo Vial e, ceva mai muncit, on trasaturi evidente
de garja Nimeni prmtre contemporami moldoveni g1 nun mai tar-
am, pins la revenirea lei P a n. aitea n. u Bardasare din
strimatate gi a lm S t a h 1, n'a fost in stare si produca un desen
de calitatea celor Mate de Schiavoni
Elevu acestma ge ai 1u1 Laffler dela Academia Mihaileana,
Cu exceptaa lm Alexandru Asa chi, de care ne vom ocupa in
curand, nu ne -au lasat niciun desen sigur In schimb Livaditi 2),
gi el un street printre noi, kali de ongme greaca, cu tot numele
Cf H Blasian Gtovannt Schusvont, Bur., 1939
Cf Jeaua Gheorghiu Un pictor moldovean din aecolul tread Dis-
solo Liv aclit i. Vsaia Roinaneasca, August, 1939
www.dacoromanica.ro
sau rtalienesc, Nicol a, a desmat uneon, In acuarela Aga este

portretul de femme, an In Muzeul Simu, care nu poste ft trecut
cu vederea Livaditi gtia evoca o fizionomie g1 mai ales pune
In cadru en 1ndeminare Modelul, o doamna mature, Intr'o roche
eleganta, are atrtudmea pe care I n g r e s o da uneon portretelor
sale Serioasa, cu ceva autontar In pnvare, sub bandourile de par
negru, ea Stg1 razema capul de mina dreapta, spnjuuta pe o mass
de o forma complicate, cum erau la mods mobilele catre mijlocul
secolului trecut Portretul este tratat cu o simphcitate g1 cu o
ugurinfit de care nu multi ar ft feat capabih la not In aces vreme
Autorul lu1 moare In 1860 Dupa mods costumului e probabil
ca aceasta acuarela (P1 XXIII) sa fie executata nu en mult
namtea mortal. lw Livaditi
Alexandra Asachi, fiul lu1 George, este autorul
mat tutulor desenunlor dm colecpa Acadenuei Romine, datate
dupe 1835, uncle tscahte, altele nu, pnmele servindu-ne ca puncte
de reper pentru identificarea ultimelor Facuse pnmele studu de
desen In Academia Mihaileana Nu e gregit sa m-1 in.chiptum,
intro 1837 gi 1840, ca pe un tanar phn de rivni pentru o arta,
In care trebue sa presupunem ca fusese untutt de tatal sau, Inca
din frageda copilane, g1 pe care o va practica mai toati vista,
smgur sau In colaborare cu acesta taut este ca Bitilha dela Bata
a lu1 tefan c el Mare, litografiati In 1851, este rezultatul
unet astfel de colaboran
Pnntre pnmele sale desene, dintre cele amestecate cu openle lui
G Asa c h 1, la Academie, aunt cele care Bunt destmate sa serveasca
ca ilustratu pentru o Bibhe Facerea Omulni, Adam g1 Eva, etc Cea
In care este 'magmata Geneza se poate data cu oarecare aproximatie
Ea este executata pe un fragment de scnsoare, de invite:tie la nunta,
pe frainuzegte, din anul 1851 S'ar putea sa fie chum vorba de
casatona Ermionei Asachi cu Edgard Quin.etl)
2) Cf Nr 87 pnntre desenele de moo dimensium din eolectia Academic s at
vous pre d'assister a la benediction nuptmle qni leer sera donee le 1-er Mai 1851
en regime Stunt Roche a midi Ermion a Asachi, a cunoscut pe Quinet
to casa B i an ell Miles 1, casatonta cu Dr Mayon qi stability la Pans
Bianca 13111111le Lusa biamtea de &atone Ermi one z, la 8 'nine 1849,
repine In epidemia de Were ce bintum ataxia (L o v 1 n e s c u Gh Asada,
29, note 1)
www.dacoromanica.ro
E de remarcat ca anul 1851 este 91 cel hi care s'a pubhcat

litografia lm Alex andr u Asa chi mai sus mentionata
Sausprezece am mai tarzau el a efectuat o aerie de studu, poate
tot 4n vederea unor litografu, ce erau so. se publice la Paris, de
vreme ce Insemnanle ce le Insotesc Bunt in limbs franceza, studu
in care bicearci si reconstitue costumele gi uniformele curtenilor
de pe Tanga voievozu no9tn Nr 104 este un boier, in costum
vechm, desenat pe dosul unei publicatu din 1867, dela Institutul
Albmei Lucrarea este dem contemporanit cu aceasta pubhcatte,
mai probabil ultenoari ei 0 alto. &me redi un t guerner du temps
de Dr agosch (8 (sic) siècle), o a treia un t noble de la tour
d'Etienne le Grand (14 (sic) siecle) s, corectat in 1458 de
o aka mina Pe cea mai slabs, Nr 111 stn sans sus Livraison. 20
(sic), ceea ce justifica, mi se pare, Totem Ca aceste desenun erau
documentele pe care se baza o pubhcatie franceza ce trebma
t ipanta, la Pans Ea tontine magma a 2 boien, In creion, peturti
91 creion colorat Arma9 gi curtean dela curtea lux Rare 9, 1527
Ultimul, cu un altul dela Nr 108, an boier al Curtu In 1500, aunt
cele mai mteresante Boierul curtu nu este in colon ca cel precedent,
nuantele de coloare ale vestmmtelor Bunt Insi indicate in sens
galben, alb, negru, etc
Pentru autentificarea acestor desenun putem porm, ca element
de bazii, dela un altul, din 1861, iscaht de A As a chi El figa-
reaza un monument ¢i mat multe personagu. (Nr 128), In penittt
gi acuarela Caracterul desenului 9x tipul personagulor ne due
direct la ceea ce constatasem In celelahe, unde apareau boieru,
executate ceva mat -Lamm, cum am vilzut
In fond, comparate cu ale tatultu, lucranle fiultu sunt uneon
putm mai corecte, o colectitudine cam 9colareasca, ce e drept Ele
prezinti insa aceleap trisatun impersonale, pande, aceea91 hpsa
de o note ceva mai viguroasi, mai individuals, ceea ce exphca
pentru ce au putut fi randtute, la prima vedere, cu cele ale lux
G As a chi (PI XXIV)
Printre operile arti9tilor max cunoscup, a carer activitate se
exercita paralel cu cea a grupulm din jurul lm As a chi, se
cuvme BA menponilm doua dintre ele, care se pot vedea azi tot
la Academia Romtma Ambele sunt iscahte de St ayski gx
datate dm 1853 Una este portretul hu Alex andr u Consta n.-
www.dacoromanica.ro
62 GRAFICA ROMAN EASCX
tin M o r usax V olev o d, in creion gi tug, de formatul unei

muuatun Cealalta, tot un portret, reprezmtit pe Ion Sandu
Stars a, in creion cn oarecare accente de guaue (In barbs, pe
fat& gi pe vestment) tae unul qr altul poartA frumosul costum boxe-
res° dela sfarurtul secolului XVIII ui inceputul celui urmator,
admit' giubeaua, captuultA cu Mani, gi caucul, tot de blan.a, cu
fundul alb Cum lima este vorba de personage ce nu mai erau
In viatil la 1853, numatunle au trebuit sit fie coplate dupe por-
trete mai vechi, ceea ce explicit nesiguranta desenului gi neinde-
manarea artistulux
ANONIMI §I NECUNOSCUTI
Pnn fanuhi, mai des Inca pnn colectule Academies, intahum

anon portrete in desen sau acuarelit, iscithte de name de care
nu putem legs mci o data sau vreun alt amanunt blografic De
cele mai multe on incercarile acestor chletanti nu-s cu mime mfe-
noare celor semnate de t pictorn * de profesie at timpului. EI au
trebtut sit fie mute incepaton inteale arta care, dotati cu mai
mult spirit critic decat ce.dalti, au ren.untat mai tar= la o mese-
ne, pentru care nu 9.1-au gant destula indemanare Alteon Inca
s'ar parea ca avem de a face cu tmeri sau tanere, apartinand bune-
lor familu romaneuti, In care, dupe obiceiul vremu, se gAseau tot-
deauna guvern.ate sau preceptor, vents din Apus EI aunt capabili
sit dea elevilor for notiumle necesare pentru cunoauterea hmbu
stream ce predau, dar gi o spoiala sau chiar mai mult decat o
spoiala de culture generals, In care se cupnndea ux posibilitatea,
pentru acei elevi, de a prmde cu creionul o fizionomie, de a schrta
ua peisaj, de a fixa conturul gi elementele, de pilda, ale anei plante,
la clasa de botanica Oprindu-ne pentru un moment Inamtea lucrit-
nlor acestor desenaton de ocane, nu facem mcio nedreptate
celorlalp Cu exceptia until nuc n.umar, pnntre care, am afirmat-o,
trebue sit socotim pe Ssathmar y, pe Chladek pans la
oarecare punt cloua sau trei lucran isolate, de o calitate
cc
mai rare, ale celorlalti, manual nu se ridica mai sus decat acegti
necunoscuti Es ne ajuta apoi sit ne imaginam mediul cultural
In care se traia la nos, catre anul 1850 In sfargit, citandu-i. la
www.dacoromanica.ro
DESENUL ACUARELA 63
sfarptul acestui capitol, inteun scurt paragraf, numele for va ultra

aga zicAnd in circulape, mai curand sau max tar= imprejurAnle
ne vor permute poate ea be limunm insemnAtatea gi BA le precizam
fizionomia
Din nefencire, foarte des nu avem la disporape chiar opera
ongmala, cu numai o fotografie a el, slabs gi detenorata de vreme
In cazul acesta este greu de afirmat ceva mai cu temeiu, la; din
pncma msuficien.telor chgeulm, mci chiar clack' ne glum in pre-
mina unet lucran de mai man proportu reduse la cele ale foto-
grafiei, sau in fats lulu mmiatun, de manmea, aproxlmatrv, a
imagmei ce examin.Am Evident, gi mai greu este BA determinim
data origuialul a fort un desen sau o htografie Semnalandu-le,
atragAnd atenpa cercetatonlor asupra lor, sperAm ca ongmalele
sA Iasi candva la lumina pentru a fi mai congtunews studiate
Astfel un portret al lux C h i r 111 e, staroste de cojocan, pare sA
poarte date de 10 August 1812 1) Un altul, al Catincai Ghica
Coma n. e g t 1, nascuta Plagi n. o, remarcabil ca facture, ar fi
din 1836, dupl cum rezultA dmteo notita 2) Un al treilea, al
Zoei Golescu, nascutA Farfara, soya lui Dinicu
Golesc u, a putut fi executat cum se vede dupe costum
fa preajma lu1 1830 3)
Ceva max noul, dar foarte mteresanta, degi destul de slab&
ca execupe este o schitA In lavm p guage, reprezentAnd mtenorul
camera unui pictor Pe fereastra se intrezaregte un turn de bise-
nett', detahu ce s'ar potrivi chiliez dela Radu Voda, unde, prin
1836-1837, locum tIosif §ef t, portretar a, cel de care ne vor-
begte Vasile Mat e e s c u, in insemnArzle sale 4) Personagnil
principal, purtand pantalom cu 4 sous -pied a, este aratat in fata
unui gevalet, pe care este 'inceput un portret de borer, in vechiul
costum dela inc,eputul secoluhu al XIX-lea Un al doilea perso-
nagm ua servitor, de agar arata cu mina in spre portret
Pe o polyp, in stanga, o Buda servegte drept gfegmc, laugh' o bucati
de pame, din care rod goareci Un came infometat completeazi
acest tablou al dezordinu gi al nuzenei Ic1, colo, gravun gi dese-
9 Fotografia, dm colecpile Academic, se giseste la cote A XXXI, 46
') Tot o fotografie, tot acolo, cote A Dam, 1
5) Academie, cote A CI, 14
') Cf G 0 p r e s c u, Pietura Ronaneased, pp 27-28
www.dacoromanica.ro
nun, raspandite langa o basma gi o pereche de papuci

Rezemate de fereastra, clout' cartoane cu lucran, unul mat mare,
altul mat mm Pe cel din urma stau sense cuvmtele Schuldereien
(pentru Schildereien) d Walachei and Moldau Desenul, mediocru
gi executat 4n acelap spirit ca gi cele de mai sus, premnta totup
asupra for o supenontate e opera anima, care era famihanzat cu
laviul 9i guaga gt gtia sa le manmasca 1) (P1 XXV)
Un At B a s a r a b e s c u, in Februane 1850, iscalegte un
portret al hu Eliade R a d u 1 e a c u 2) E o lucrare mmupos
tratata, 4n penna 91 tug, care a avut de model un desen mat vechm,
de pe can.d Eliade se gasea 4n Germama, la Lipsca, spre a-91
procura mapm pentru propna sa tipografle 0 not4a ne infor-
meaza ca, ht nuilocul scrntonlor g1 poetilor germane, compatnotul
nostru 91-a ras mustatile, lasandu-91 totup barbA, cum va fi fost
mods pe atunci In Lipsca Este imbracat apoi inteun foarte curios
costum roman, ca o toga, ale caret cute cad pe umArul sang
Alatun, o bra Cu mult supenoara, atragatoare 91 dovedmd o
fanuhanzare a autorulut et cu aceastA tehmca, este acuarela din
1852, media de un s Pictor C Georginu *, asupra canna am
fi bucurop sa avem mat multe detain 3) Un barbat cam de 35
de am, In hame negre g1 jiletca alba, cu o cravats neagrA, cu un
lair; gros de aur, peste pantece, Bade pe un scaun scope= cu o
suet rope, alatun de o masa paste care e un covor albastru, cu
cmcun galbezu Pe masa, o cahmara g1 o foam de hartie, unde aunt
sense mat multe cuvmte, dm care nu.mal urmatoarele se pot cita
A 1852, Aug, 1 Intr'un colt, semnAtura Pictor C G e or gin u,
1852 Exanunata mat de aproape se vede bme ca acuarela a fost
Inceputa mat fntat cu creionul g1 apoi coloratA Figs, asemana-
toare g1 precisa, este partea cea mai mteresanta (P1 XXVI)
Din Moldova sau, eel pupn, &nue portretele representand
Moldovem, ne-au ramas la Academie 3 lucran Una, portretul
lm Cost ache Negri E o acuarela nedatata dar, judecan.d
dupe varsta modelulut, probabil de prim 1840-1842, cand marele
patriot 91 publicist ayes cam 30 de am 4) Negri este infatigat
1) Academie, cota C XXVI, 6
1) Academie, cota C VII, 30
) Academie, cote A CVII, 33
4) Academie, cota C CXXVI, 15
www.dacoromanica.ro
DESENUL 0.1 ACTJARELA 65
la o mass, acopenta cu un covora9, pe care aunt cateva fructe,

o carte deschisa, m9te flon Are poza obunnuita in fotografiile
ce se intilneau pnn provincie scum 50, 60 am Idei le despre com-
pozitaa unus portret ale autorului acuarelei nu se deosibesc deci
de cele ale unui fotograf din ces mai modeoi, imprejurare ce ne
dovede9te, dace ar mai fi nevoie, ca rolul tutulor acestor mmuttun
9i portrete in desen sau acuarela era exact cel al fotografulor,
mai tarsau Isca lita de un oarecare R Sauchacz (P1 XXVII)
Celelalte doua aunt, una un original, cealalta o fotografie,
dupa un original)) Cea ongmala, rau conservata, avan.d rupta
tocmai partea uncle ax fi putut fi iscalitura, este o vedere a pala-
tului lux M i h a i 1 Sturz a, dela Socola Ea nu e datata, dar
a trebuit sa fie executata inamte de anul plecarn Domnului in
strtunatate, dupa ce a parasit Domma, adica cel mai tax= in
1849 Dupa o perdea de arbor, pe o 4naltime, o frumoasa coma
de ;aril In stanga se vede capitala, Ia9u, iar pe un drum stan-
gaci redat, cu o perspective mai mult decat aproxtmativa, intre
casa de Tara 4i ora9, (=cull trasun 9i mai multi oamem, desenati
parca de un. copal
Fotografia este luata dupa un desen in penrta, de un P Miille r,
reprezentand mtrarea in Imp, in 1849, a Pnncipelui G r i g o r e
G h i c a Desenul nu este contemporan cu evemmentul la care
face alum, sub o forma alegorica, ca este ulterior, poate dm 1854.
°rapl serve9te drept fond de tablou Pe primul plan, ca la teatru
pe scene, se agita o multime compusa din hoien, din targoveta
din -pram 9i dm soldata In mijloc, totuca ceva spre stanga, se
ndica o stance, incoronata de o bisenca gotica, catre care se in-
dreapta Domnul pi mulpmea norodului In colt, mai la stanga,
o hors de Oran' 91 mai multe scrancwbun Jos de tot o sterna,
cu un vultur 91 un cap de bour In fond, o cmdata pi ridicule ilu-
stratie de tip romantic
Celelalte desenun 91 acuarele de care vom vorbi aunt iscahte
de nume foarte cunoscute, prmtre cele ale cluei anstocratice dela
not Ele au intrat in poses= Academies odata cu legatul F i 1 1-
1) Academie, cots B LIP, 7 P Mfiller este colaboratoral lus Asa c hi la
uncle tabloun astonce Este Ina o age de mare deosehre de cabtate intro
acestea gi mforma compostpe de such In cat nu ms se pare al he vorba dd amity
persoanA
www.dacoromanica.ro
66 caArrcA ROMINEASCX
p e s c u gi aunt pastrate intr'un album, pe care 11 vom numi

Albumul Alipescu, alatun de gravure gi desenun franceze, unele
cu adevarat remarcabile, opere de man maegtn ai secolulm al
XVIII-lea, de Hubert Robert, intre alp". Cel mai vecluu
&nue desene, dm 1830, e opera unei Phr o s a de Philipp es c o
Convent grec Tcherniha Este o lucrare modesta, dar exacta, fart&
umbre, in care se incearca as se fixeze conturul intregului ansamblu
de cladin 1)
0 acuarela, de M Balatc hean o, e o impresie din Italia
eau din sudul France', in care spare o famihe In costume nacionale
Este poate ce este mai bun, mai ingript, intre toate aceste 1ncer-
can neizbutite, cele mai multe sfargite intre 1850-1860 0 shit
acuarela 2) o caranca en un copil in brace, neternunata, Ingript
executata, dar dovedind evident° stangacn, este opera Ale x a n-
d r i n e i B1 a r e m b erg Si nu intim, cam la aceeagi epoca,
In Franca, de uncle ne veneau toate modele, multe doamne gi
domm din buna societate, manmau cu incelegere pensula gl crew-
nul, practicau chiar litografia Prmcesa Ma tild a, nu se dui
sa picteze In acuarela chiar in faca cercului ex de pnetem, in zilele
in care acegtia se strangeau In salonul ei faimos Moda aceasta
ajunsese pane la noi Tmen boien gi tmere fete de boier practi-
cau astfel, pe intrecute, arta desenului
Un A C at a r g i, in 1858, copra o htografie de Viet or
Adam Les daassements, poste pentru ca ea reprezmta o scene,
care se putea local= la noi 0 trasura cu 4 cal, condusa de un
vizitiu imbracat in costumul t muscahlor 3) de altadata, gl avand
in fund, pe stapan, un boier ca cei din capitals Moldovei situ a
Muntemei Un G- G P h i 1 i p p es c o, intro 1854 gi 1860, se oste-
3negte gi el cu mai multe desenun, mai toate probabil copiate dupe
gravure gi desenun franceze in 1854, in creion, un cal , in 1855,
in 1857, in 1858, In 1859, in creion, colcuri pitoregti de orage,
in genul celor din care Her vier igi va face o specialitate, scene,
veden dela Tara, etc Un M B a 11 e a n o probabil o rude, cauta
sa nvahzeze cu Filipesc u, alegand cam Limiest)." subiecte, dar
tratandu-le mai fare talent El iscalegte cateva lucran intro
1861 Ft 1863
2) Academic, Albumul Alspesas, p 80
a) Academie, Album's! Filspemu, p 69
www.dacoromanica.ro
DESENIIL BI ACTIARELA 67
Evident, lista aceasta s'ar putea lunge, dacit ar fi posibll sit se

patrunda In casele boieregti, unde se mai link' Inca multe alte
ammtin de acest ordm Exemplele alese aici au menirea sa
arate ca, 4n situatia In care se gasesc studule de istona artei la
nal, once lucrare, oricAt de modesta, capatit importanpi Ea poate
serve ca punt de plecare pentru a determma opera unui artist
putin cunoscut on de-a-dreptul necunoscut, gI devem astfel un
In bune condipi, ,
sambure de cnstalizare, In aural aruia se pot grupa alto opera.
Pentru aceasta n'ar fi nevoie dealt de o simplA fotografie, obtinuta
ceea ce nu e de loc grew satin fotografie
care s'ar dartu Cabinetulm de Stampe al Academia, unde ea ar fi
puss la disponi:Ka cercetatonlor, alatun de altele, similare
5.
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI I LITOGRAFII
INA1NTE DE AMAN
Litografia este mares surpnza, in domeniul tehmcei artistice,
a veacului al XIX-lea Ea se datoregte unor &rime expenenIe,
conduce cu perseverenta g1 mgeniozitate, in Munchen, Intre 1797
fix 1798, de Aloys Sennefelder (1771-1834) Acesta, con-
tinuandu-gi tamp de mai multi am incercanle, nu se gandise un
moment la posibilitatea utilizarei in arta a descopermior sale
Spirit practic, el dorea numaz sA ajunga la transportarea unui
desen ornamental sau industrial, a unui text stns, a unei bucap
musicale sau a unei reclame, pe o plata htografici, gi la multi-
phcarea imagmei olyvnute in acest mod, prim tipanre Numai ceva
mat tarsin pictorn gi gravoru g1 -au dat seams de avantagule prodi-
gioase ale nouei inventaum gi de putinia de a o aphca la arta
grafica Dar, ongma nu destul de nobila a procedeulm, intrebum-
Virile lux mediate in domemul comercial gi economic, au fost
multi vreme pncmA de pronuncata rezerva a artigtalor fall de ell).
In ce consta htografia ?Sennefelder observase el atunci cand
trap o lime cu cerneala grass pe lustre cu graunte fm, cunoscuta
azi sub numele de calcar litografic, urma lasata de con.deml sau de
creionul cu care al lucrat nu este atacatA de acizn pe care eventual
fz vei versa pe suprafaIa pietrei Astfel, in timp ce parpie acope-
rite de desen raman mtacte, cele hbere, neatmse de cerneala greed,
vor sufen influents corosiva a acizilor Spaland apoi 'magma de-
senata g1 ungand imam cu cerneala tapografica, care gi ea confine
anume elemente grase (altele deck cerneala htografica), aceasta
1) Limunrile de caracter general ce urmeassi aunt bazate pa studiul age de clar
gi de frumos sans al lm M ax J Frtedlinder Die Lithographie Bruno
Cassierer, Berlin, 1922
www.dacoromanica.ro
cerneala tipografica este prints de parple 'metre' neinflueinate de

foils acizilor, adica de cele pe care fusese desenul gi, din contra,
este refuzata de cele uncle emu patrunsese Aphcand piatra astfel
pregittita peste o bucata de hartie gi trecand-o sub press, obt.mem
o imagine inversata, in care apar toate detalule desenului primary
Ceea ce milregte Inca =preen' de exactitate este ca epiderma
Feuer, dm pncma grauntelui eI, nu permite sa se ajunga la o au-
prafaca perfect lucre, cum ar fi o suprafaIa metahca lustrurta, aga
!neat cerneala nu pattunde pretutmdezu in chip absolut identic
La tiparire vom avea astfel porpuni mai mtens colorate gi altele
in care au fames mici urine albe, de manme aproape microscopica,
ce e drept, dar suficiente pentru a impresiona ochiul la fel cu lumle
num desen, pe o bucata de Mime ai carom pon nu-s mci et top la
fel de rehefap
Litografia oferea dourt imense avantaju cel ce efectua un de-
sen nu mai avea nevoie de un interpret, ca in gravure pe metal sau
pe lemn, data ar fi dont sad multiplice El putea desena direct pe
piatra gm astfel mime nu se schimba din desenul original, cum se
intampla cu celelalte doua tehmce, in cazul unor gravun de repro-
ducere gi de mterpretare Tehmca noua era apoi destul de rigor
de manurt, nu cerea mci multi expenenTa, rum antrenare spe-
cials gi indelunga In plus de aceasta, piatra se dovedise destul de
sohda, pentru a rezista la tragerea unui numar important de
stampe gi oferea cahtatea nepret,mta de a fi extrem de fidela, de a
reds intocmai, cu cele mai fine anirmunte, intenpile autorului, ex-
primate in momentul cand efectuase desenul
La sfargitul secoluhu al XVIII-lea gi la hiceputul eel= urmator
suntem in pima nugcare romantics ce se traduce, intro altele, prim
calatoru, prmteo sentimentahtate exagerata in toate 4mprelura-
nle meter, de care ar fi ras poste epocile antenoare, prmtr'o ne-
voie de mandestan de dragoste, de pneteme, de respect, extenoare
gm sgomotoase Top iubesc gi suet mbrp lute° forma sau alts, gm
tnmit portrete sau ammtin, le fabnci ei 4nsigi, pentru a le face
mai prepoase pentru. cei mteresati Nici °data nu s'a desenat
state, gi nu numai de artign, ci de toata lumea femei din socie-
tate, tmen gm tmere, calaton de tot soiul, cei strap de frumuseple
naturale eau de prestigiul arheologic al warn roc Iar pe masura
ce lumea se democratizeaza, obiceiunle acestea se intand, prat nut-
www.dacoromanica.ro
LITOCRAFI LITOGRAM iNAINTE DR AMAN 71
tape, fret dela class mijlocie la cea noblla, dais aceasta la curie,
9i ea contaminate de moravan .burgheze *, dupe 1830 Oameni
care erau departe de a considera picture sau desenul ca o profesie,
491 petrec timpul desen.and portrete 91, trebue sit martunsim, prmtre
de multe aunt foarte atragatoare Nume de care mmem n'a aunt
vreo data, multe de femei, se gasesc 4n Mosul unor lucran adesea
corecte, uneon reunind farmecul spontanertatu cu cel al unei exe-
cute dupe cele mai bune tradrtu ale 9coaldor cre arta frumoasa
Descendent.'" familiei regale aunt ca9tigap de curent Unul sau altul
&nue cei din jurul curtei putea arata, la ocazu, un. t souvenir ,
pe care o princess regala sau un membru al dmastaei, SI semnase
cu numele sau mic
U9or ne putem "magma multunurea acestor milmuton aI creio-
nulm sau ai pensulei de acuarela afland ca Incercanle for se pot
reproduce aidoma, "thin 91 repede, pnn htografie La aceste probe
ale sentimentelor reciproce de interes si tandret,e se adauga In
curand cele provemte din atenpa, ce se acorda din ce In ce mai
mult, "stone" mai vechi 91 arheologiei A desena pe 'maul devine
una din distracpile obignuite ale societal-ix Arti9tu se pn ceva mai
departe de acest fel de a se expnma, am spus-o, tocmai din prima
succesului de care el se bucura pe langa amaton 91 diletanp In
curand pun lima staptuure pe el cancatun9tu dela foile periodice,
cei care se silesc sa panda evemmentele ailei 91 sit le comenteze,
ironic sau satiric, pentru eatatorn for La acectia se adauga ceilalp
desenatori, cm care propaga pan imagine ideile for sau ale altora,
cei din serviciul diverselor modun de a face propaganda Ceea ce
gravure In lemn. Insemnase, In epocele ei de glone, pentru cartea
tapanta, va insemna acum litografia, pentru mare gi publicatu
saptamanale
Mu 9i mu de fon litografiate eircula 91 se vend In tot Apusul
Ele aunt insa mult mai prepoase pentru cwioa9terea obiceiurilor
91 a mentalitatu oamemlor de atunci, deck pentru istoria artei
Adesea, diferenta dintre cele bune gi cele mai putm bune, cea din -
tre operile adevaraplor arti9ti. 91 openle debutanplor, nu provme
din motive tehmce Sennefelder danuse tutulor un mod perfect
de a se expnma din punctul de vedere al procedeului, care se putea
apropna fare martin fel de greutate de c.ncine 9tia sa desineze
Celor care aveau ceva de opus g1 un chip particular de a spune, arta
www.dacoromanica.ro
cea nonA le purees la dispontie o mamera ce le lase o hbertate de-

sivargita Sentamentele directe ale celm ce crease desenul se puteau
constata de oncme, en ugurinta CAldura inspirattei ramanea in-
tactl, ca gi nature intuna a viziunei, mat ales ca.n.d era vorba de o
lucrare in care predomma nu lima gi conturul precis, ci, din contra,
vtdonle, expnmate pare pete care merg dela un gn arguitm, dm
cele mai dulci ge mai vaporoase, pima la un negrn mtens gi catife-
hit, de mare efebt Dm nefencire rasa, tocmaz ugannta on care se
putea mampula o htografie, tndemna la o vorbane searbAdA pe
eel mediocre
La inceput, alAtun de lucrAnle oamenilor de lume, foarte abun-
dente, ale jundor gi junelor sentimentale, ale amatonlor de rume
gi de restun arheologice, mai intahum gi productia celor care con-
siderau htografia ca un surogat al gravure' in lemn sau in metal,
gi care cautau, practicand-o, dea aspectul acestor gravure atat
de deosebite de ea pun nature for Ignorandu-i posibilitatale, bine
inteles et h stncau caracterul Este exact ce se intampla adesea la
noi, undo cei care o practicau erau departe de a-1 fi inteles avan-
tagnle
In aceste timpnri, and, pentru diverse motive, unele de nature
estetica, altele de nature practice, arta cea "lona cagtiga din ce in
ce mai multi edema., Miinchenul se specuthzeazA in redarea veden-
lor din nature, Viena fn portrete Parisul, adoptand ambele genun,
mclunv htografia cu subiect =liter sau pe cea cu subiect politic,
Sri preferinta, devine unul din centrele tole mat importante pen-
tru evolutia acestei tehmce Este interesenta aceasta constatare
pentruca in Munchen gi la Viena vor invite en mat multi din cei
care vor practice apoi htografia fn Virile noastre, burnern Efonei
coalelor Ex aunt destul de numerop, decgt tot ce s'a tipant in Tara
cu ratra este de o mediocntate lamentabilts, de sigur gi din pa-
tina neghjentei gi hpsei de expenenta a celor care conduceau ope-
ratic Cand htografia, dega desmatA de un Roman, se trage la
Pans, la Munchen sau Viena, ea este hotarft superwara In mciun
caz insa, chiar cand a fost executati fn strainAtate, ea nu ar putea
concuracu col e ale artigtilor din Apus ce desenau pe plata. por-
trete cam vedenle la not sent mat rare , cum ar fi un K r t e-
h u b e r, de pilda, gt cu atat mat putm un D e v e r i a, un G
g o u x sau alto Ntci chiar S z a t h mar y, care in domentul
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI $1 LITOGRAFII INAINTE DE AMAX 73
acuarelei se putea misura cu multi artigti man,nu reugegte BA se

ndice pests o anumita faze, cu toati ingemontatea sa, cu toata
puterea sa mmitoare tie a se acomoda cu situate nom, a-gi asinula
now procedee de expresie Litografia are la not tin rol utihtar gi
un unul estetic Ea e nujloc de convmgere, de instriure, de popula-
nzare a unor fapte gi a unor cunogtine, un nnjloc de reclama per-
sonals uneon, de propaganda altadata, gi mune mai muh
In =alma litografnlor iscalite de artign roman' vom urma
acemigi ordure ca gz In caprtolul asupra desenulm gI acuarelei Vom
hicepe Cu Muntenia, vom trece apoi la Moldova, iar la urma ne
vom opn un moment asupra openlor nesemnate gI asupra celor aI
oaror auton pot fi considerati ca necunoscup. pentru 'storm artel
MUNTENIA
Carol Wallenstein sau ValsteinI) este autorul

ideei num htografn reprezentand lupta 1w MIhai Viteazul la Ca-
lugarem 2) Ea s'a tipant la Viena gI a fost desenata de Rudolf
Ho r at s c h e k dupe tabloul profesorulm dela colegiul Sf Sava
Ea se gasegte actualmente la Muzeul Militar Ongmalul era cu-
noscut lm C S t a n c e s c u, care-1 vazuse prin. 1848 chiar in lo-
calul Colegmlm, atunci cand acesta se afla 4n casele de pe cheml
Dambovitez Cum htografia este recomandata de Efona coalelor,
In 1847, profesonlor din Judet, e de presupus ca fusese npanta pu-
1) In actele oficiale gi In Almanahul Statuha numele aces.= artist este S c a r-

t at Valengtein, Valenstain on Valsteln, &pi cum se vede qi
dm matncola i scriptele colegmhu S -tul Sava, reproduce de d-1 t of an Po p,
fn artmolul sau din Boobs de grdu, luhe 1933 El Iasi semna Valgtei n, tin V a 1-
gt a i n, cu un a, Il numegte V a oil e Mat e e s cu 4n Insemndrde sale In
dorm's de a se amnia cu RomIhni, el merge aga de departe hick uneon Itg" race
S earl a t fl nu C ar o 1 Nepotal eau este lush W alien stein gi probabilacesta
era numele adevarat al families tin G V alenst e i n, poate un fm, apare ca
ajutor de conservator al Musseulm din Bueuregu, In Almanahul Sustains din 1858
') Cf Bulounul Missoula' Malstar Naponal, anul II, Nr 3-4, articolul Colec-
tamale achniponate de Muzeul Milrtar a qa plangele cea crow ohtografica dela p
48 f~ cea In negra dela p 51 Articolul este semnat de CoL Popeac u G r
o n, directoral Muzeuhu
www.dacoromanica.ro
tan max !halite 2), In acelag an san in anal precedent 2) Evident,

nu poate ft vorba de o opera. romaneasca, ea este insa In legatura
cu una din cele max cunoscute lucran ale lux Wallenstein ,
trebuta deci menp.onata Acesta a facut el insugi opera de gravor,
In. Elementele de desenun at arhttecturd, tipante de Elia de In
1837, asupra c.Arora vom revem In capitolul ce va trata despre
cartea ilustrata (P1 XXVIII)
A Chladek, C Lecca gi.I Negalici htografiaza ex
ingigi max ales portrete, uneon ca stampe separate, alte on ca su-
phmente la almanahun sau altfel de pubhcatu SA ne °prim mat
intim asupra celut max in varsta dmtre ea, asupra lux C h 1 a d e k,
degi opera lm prezmta aproape aceleagi caractere cu cea a celor-
lalp. dot Top tree, trebue s'o recnnoagtem, nu par al alba pretenpa
de a ft efectuat lucran de arts, atwici tend figi pun numele pe unul
sau altul dmtre portretele ce savargesc Se margmesc numat sa ras-
pandeasca, pnntr'un procedeu ugor, imag:ma Domnulut gi a manlor
dregaton, in Almanahul Statulut, adica Intr'o pubhcatte oficiala
Chladek cnnogtea htografia gi o practicase, in.ca blame de
vezurea sa In Bucuregta 3) Este epoca in care 11 intalmm la Buda-
pestain compamaluiSzathmary gi aluiAloisiu loan
Hor a Publicatule maghiare cunosc cel putui patru graven de
dansul, dm care una este o htografie, portretul lm Iosif Anton
D olers ale k, nume Slav ca vial dansulm 0 alta htografie, de data
aceasta de un. oarecare I S z a k m a r y, (poste o lecture gregita
pentru S z a t h m a r y), este dupe un desen de Chladek por-
tretul NineiOnitsch 4) Cum se va intampla gi mat tarzm,
atat en Chladek cat gi cu Lecca, dupe imprejuran, et igt
trec smgun desenul pe piatra san lass aceasta grija altora Ba
Inca, uneon aceiapi imagine apare chiar In doua vanante, una mai
ingrijit trata gi mat mare, alta de mat mica proportu, cu nil carac-
ter de populanzare
1) Cf V A.Ureche, Istorsa ?coalelor, vol III, p 325 giPius Walla a-

s t ein Biografia ft activitatea his Carol Wallenstsza de Vella, p 30
1) La We r ne r, 191 Neuhaus Rittergasse, Wien Cf imbed citat din Rule-
haul Mused:it Milliar
1) Cf G 0 p r es c u, Istorza Fulani, p 46, nota 3
4) Dr Saendrei Janos la Ssentivanyi Gyula Magyar Kip-
stirruiveszels Lexskona, vol I, articolul despre Chl a de k.
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI 5I LITOGRAFII INAINTE DE AMAN 75
Litografule sigure ale lux C h 1 a de k, "Balite de el, s'au pubhcat

in A/manahul Oficial dm 1837, de clue Z a h a r i a C a r c al e c h
la Buda Dupa cum stun, aceasta pubhcatie este bineingripta §s.
foarte prezentabill Tipar, hartie, vignete, totul este impecabil
Domnul Grigorie D Ghic a 91 cativa dm muuon au portre-
tele for in htografn, ca suphment, isealite de C Le c c a (cu un
augur c) §i de C hl a dek §i de au fost trase tot la Buda, dar
apar uneon ca simple fox separate, cu margin" mai man, ceea ce
ne deternima sa le consuleram max de grabs ca atampe, decat ca
ilustratm de carte Desenul este exact, tipanrea for ingripta, fare
ramie care sa ne oblige a le considers ca insemnate opere de
arts Inteun colt, in genere 4n cel opus cehu in care §s-au lasat
iscalitura, atat la cele de Chla de k, cat 911a cele de Lea c a,
apar dour" htere A M Sunt aceste doua semne mrtaale numehu
celux care a ingrijit tiparirea (numele autoruhu, dm contra, este
intreg) sau trebue sa vedem in de pe cel care a desenat pe Fara,
dupa un portret-model, adus dm tara9 E greu de spus A9 inelma
max de grabs pentru a doua ipoteza, de§s char atunci and aceste
impale nu apar, cum este cazul en doul din htografule semnate
de C h 1 a d e k, nu exists nxcx cea max mica deosebire fall de
cealalta, in care se gasese cele doua htere
Primul portret de acest artist reprezmta pe Ale x an d r u
Filip es c u t Marele Dvormc 9" Muustrul Dreptitlei, §eful de-
partamentulux mare Logofetu, cavaler a mai multor ordre *
C h 1 a d e k 1-a iscaht, in pewit', in dreapta Putan stangacm gx
papan, sub hamele de moda veche, tmand 4n mania dreapta o ta-
bachiere pe care este semi, poate in pietre scumpe, litera N ,
dupa toate probabibtaple un dar al Tarulw. Nieolae I, in mans
Baugh', cu un sul de hartie, pe care e inscris numele dregatonex
sales Minister's DreptaIu*, el poarta la gat decoratule, a ordrele s,
de care vorbe9te redactorul Almanahului Narva dar corecta 'ma-
gma, pu-cm cam ideahzata sau, mai drept vorbmd, generalizata,
in sensul ca tot ce mdividualiza ca trasatura, in desenul lux
C h 1 a de k, a disparut la trecerea pe puma Totup, deatul de
bore tipanta 1) (P1 XXIX)
1) Cf Almanahu Statuhu din Pruippasul a Toata Tara Romarteamd pa anvil

1837, Buda, p 68
www.dacoromanica.ro
Grig or e F x l x p e s en 4 Prezedent Divanului Judecato-

resc seem mall Marele Dvonuc 91 cavaler ordenului din I clas al
Imparatulm a Toata Turchia a este al doilea portret de C 13 1 a-
d e k, °fent cititorilor Almanahului 9 El poarta o dubla semna-
tura cea a pictorului, In strings, cu pen4a, ¢i acel A M de care
vorbeam mai sus, In creion litografic, probabil nnualele litografulm
din Buda Costumul nu mai este cel vecluu, al boerilor nogtn, ci o
eleganta uniforms pe al cares guler de catifea, ca gi pe mangete,
aunt brodate foi de laur Pe piept, decorous 4 din I clas *, In pietre
scumpe, prmtre care spare card Sultanulm Deasupra tunicei o
pelenna al cam guler poarta aceleap frunze de laur (?), brodate
Figura, cu trasatun angulare 4x puun cam pronunurte, ca la multi
barbau In vArsta care vor ea treaca drept mai tmen gi se e aran.
puhu ,
rasa * In acest scop, este Incadrata de un par buclat, dupe mods
timpului, gi de favorite Barba e rasa inca o concesie facuta tim-
utr mustata subpre este rasucita la vital gi foarte ascupta
Oclui man, cam Infundati In orbite p nu destul de intehgenu
Scaunul, de stilul Biedermeyer, care faces furore, pe strum, la
Viena, de unde fp aduceau mobilele mai top boeru nogtn gi cat
mai cu dare de mane
Ca execupe, portretul lux Grigore Filip es cu prezinta exact
aceleap calitau ca eel precedent gi ca cel al lm Al e x a n d r u
Vilar a, de care ne vom ocupa acum e Marele Hatman gi Mimstru
de Finance, cavaler a mai multor ordine imparategti to, fonneaza
oarecum un ependanta al lui Alex Filipescu Vulpache
Poarta cam acelagi costum, este aratat In picioare gi vazut pane la
brAu Tine In mans un filacter, anuntind de poza ctitonlor din
frescile cu donators ale bisencilor mai vechi, tot o bucata de hartie,
cu titlul slujbei sale e Ministers Finanui*, stria cu penqa, ca gx
semnatura artistulm, din colcul drept (P1 XXX)
Din acest portret, ca 91 din eel al lui Alex Filip es c u, an
existat cel pupn doul a tirade a, admit doul tipann succesive
Ambele Bunt reprezentate In colectule Academie]. 2) Primul tam
se deosebegte de cel din Almanahul Stand's." pan faptul ca e Mal
1) Ibulem, p 72
') Pentru Alexandra Filipescu cots A XXXI, 7 i A XXXI, 8,
pentru Alexendru Vila r a, cots A XXXI, 18 rp A XXXI, 19
www.dacoromanica.ro
LITOGRAPI VI LITOGRAFII brAINTE DE ARAN 77
clar pi cA, hi stlinga, spare, dept destul de Ftearsa impala M,

din nnmele htografuhu
Un studm preparator In vederea acestul portret se gase9te In
colectia colonelulm B a r b u S 1 a t i n e an n, prove= dela tatal
san, regretatul profesor Alex Slatineann I) In creion,
matene cu care C h 1 a d e k e mai obicinuit, el a pntut pune
mai mult nerv, mai multi patrundere Vilar a, eel din desen,
e departe de a avea fata placidA, oche mexpresivi din htografie
Pnvirea scrutatoare, buzele care parcA se =Ilea, In clutarea unei
expresn mmente, totul respire via-0 Cel care a trecnt pe piatra
acest model mteresant, anonimul A M , a sacrificat mult din
ceea ce facea valoarea figure Ceva identic a trebuit sA se Intample
9i en celelalte done portrete, dept n'avem posibilitatea sA cloyed=
aceasta afirmalle, ca In cazul lei Vilar a
Desenul In vederea htografiei avea nevoile 9i exigeucele hu,
care trebuiau respectate De aceea, In opera artivalor din preajma
lm 1840, e utal sa despartim din lucranle lor, anahzate In capitolnl
despre desenan 91 acuarele propriu rase, pe cele care in erau gan-
(lite 91 reahzate decat In vederea treceru for pe piatrA, pi BA le
studiem aparte IntAmplarea singuri a fAcut ca unele din de sA
ramina sub aspectul for pnmitiv, 91 BA nu fie multiphcate, fnu.dci
de n'au convent artistului, san celtu care le comandase Cme
dorea el 1 as htografieze un portret, In mai multe exemplare,
Intocmai cum se face maim cu fotografia, comanda o astfel de
htografie .Arustul ce o executa era trout sil nu piarda din minte
imagmea pe care o putea reproduce mai u9or prm aceasta tehzuel
pi In acest spirit sa-91 Indrepte efortul De aceea, vorbmd de C h 1 a-
d e k ca htograf, mdiferent dace el a sivarpt smgur trecerea por-
1) Studiul acesta a fost pubhcat de d-na T eo d o r a V o 1 a e s c n in mono-
grafia sa ea fund eel pentru litografia lm Alex. Filip es cu. (pl. IX) Com-
parAndn-1 ins& en ibistrapile din Abnanahul Stasulus se vede clar c& e vorba nn
de Filipese n, ca de Vilar a Aceasta impresie se confirm& p prin identata-
tea color dou& decorapi purtate de acesta, in desen p In htografie, una en grad
de comandor, cealaltA en grad de ofiter, pe cAnd cele ale lm Falip es en aunt
ambele de comandor Un portret al lm Vilar a, In nlem, de dimensium mijlocu,
neuicAlit, in coleclia Academiei Roman, este de sigur opera acelniap artist. El nu
se deosebegte en comic de =apnea din desennl aflat hi coleepa S1A t inean n,
p de litografia din Almanalus Stamina Se olivine dew s& fie adaogat la testa openlor
lm Chladek ennoseute pAna arum
www.dacoromanica.ro
78 GRAFICA ROMANEASC.A
tretelor pe calcarul litografic sau nu, In cele cAteva lucran sigure

se cuvine el aditogam cel put.m Inca doll& Portretul num anti'.
ofrcer 1) 9s un Portret de barbat 2), ambele In tug, cu pensula
In fiecare din ele se observe acea tendinIa de a evita hniile prea
dure, de a a mina * aspentatile, de a face sA dispara urma trasA-
tunlor, innecAndu-le uncle In altele, de a ajunge la un fel de a sfu-
mato Jo, pe care cei dela not 11 credeau indispensabil bite° lucrare
de acest gen Dmtre ele, cel de al dales este totuti ceva mai vigu-
ros tratat
Constantin L e cc a este autorul umu Insemnat numar
de litografn, uncle tipante In tars, altele la Buda, pentru Alma-
nahul lm Car calech i, In acelap volum din 1837 In care se
gaseau 91 cele iscalite de C h 1 a de k, altele In *Arta la Vials
91 chiar In Italia Iar mai tarzm, and Incepe sA se raspandeascA
cromolitografia, el deseneasa cAteva compozipi, care vor fi repro-
duse prim acest procedeu, eminamente popular Cele mai multe
se gasesc in coleapa Academia, uncle In eke doua exemplars
Ce este mai curios este ca adesea, cele 4n dublu, dept aunt idennee
sau aproape identice ca 4nfatsgare, avand evident la origin acelata
desen, aunt deosebite ca dimension 91 ca valoare a tirajulm Despre
uncle 9tim cA au fost tipinte In stremAtate, pentructi au aparut
ca suphment al mai sus menponatului Almanah Altele poarta
destul de lamunt in.dicatia firma unde au fost editate Trebue
sa presupunem cA celelalte, cele a cAror infirNare tradeaza mex-
penenta, au fost (acute In %aril
SA incepem pnn a face lista acestor litografn aga cum ele se
groom hi Cabmetul de Stamps al Academia Aceasta lista con-
cords aproape In totul cu cea cuprmsa In monografia lux Barbu
Theodorescu despre Constantin Leccas) Portretul
liu Grigore D Ghica Voievod, Domnul Tani Romil-
nefta dinamtea ocupapei ruse9n, a servit de frontispiciu Almana-
hulm din 1837, 11 cunoa9tem Domnul (mort in 1824), In bogatul
costum vechiu al vozevonlor no9tri, vAtrut din fats, cu mans
dreaptA (extrem de defectuos desmata In ce prive9te antebratul),
1) D-na T e o d o r a Voinese n, op sit , catalog Nr 28, coleepa Prof
C Ionescu-Mihaieuti
2) Ibulens, catalog Nr 29, In aceeati colecpe
arb n T heo d o r ascii Constantin Lecca, p 53
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI 10 LITOGRAFII INAINTE DE AMAN 79
fin brau, unde este Infipt gi un hanger, cu manerul batut in neste-

mate, pnvegte vag Inamtea sa Litografia este Naha cu creionul
L e c a, Intr'o eleganta pare& In colt apar htenle M A , uu-
taalele numehu team care a transpus desenul pe piatra Jos, have
numele gI pronumele personagmbu, un vultur Incoronat 91 en o
truce In ewe, emblems Muntemei, este desenat cu pulite lite-
grafica 1)
2 Ale xandr u al II (G h 1 c a), Domnul de atunci al
tarn, numit In 1834, p nu Tand Rusiei, cum s'a crezut, este in
uniforms, cu tames Impodobita cu broderu, la guler p la man-
gete, cu epoleta de fir, pe piept cu mai multe stele p decors-0
Tanar (avea aproximatry patruzeci de am) p el viz= tot din
feta, este mai corect desma decat toate celelalte portrete, ale
lm Lecca p ale lm Chla de k, cam p el se gasegte In acelap
Almanah din 1837, ca al doilea supliment El este apoi repetat
p In Almanahul din 1840 Ca p cel precedent, poarta dour' isca-
htun L e c c a, cu toate htenle, p A M., deci numai imtaalele
3 Un portret al lm yS t e f h n c el Mare Nu este iscalit,
dar dupe stil pare p el sa fie de mana lm L e c c a, cu atat nai mult
cu cat este lust, cum spune o notata, dm Bibhoteca lut Z a h a r i a
4(
Karkaleki s, unde Lecc a, indata dupe sosirea sa la Buda,

pubhcase Kap prtnitptulut p eroului Moldovtet Stefan cel Mare 2)
4 Emanuel B alean u, qeful Brigade' p colonel pn-
mului reghiment al Romamei* Cu aceasta imagine Incepe o serie
de figure de comandanta as ogtiru, probabil tapante mai tarziu,
In tart', de vreme ce aspectul for este dm cele mat neplacute Acea-
sta observatae se potnvegte pentru urmatoarele portrete de null-
tan, care clan impresia sa fie mite la lumina In acelap tamp Toate
semnate de L e c c a, In afari de cele la care se va specific': hpsa
semnaturu
5 Theodor B al g, colonel p adjutant, comandant al
* stabului gheneral
6 Gheorghe Codrean u, capstan dm mfantena Moldova 3)
1) Academia Romani Toati aceasti sene poarti cola A XI Ii nn numb
de ordure 1, 2, 3, 4
ar bn Theodor es en op at , p 15 Asnpra acestei luain vom mai
rove= and ne vom ocnpa de ilustratia de carte
sj Academia R0=111111, coca A XI, 25
www.dacoromanica.ro
80 GRAFICA ROMAXICABri
7 Ghe or ghe C at ar gi n, Mare Cancelar 91 Munstru do

Interne al Moldova N1c1 acesta nu e semnat, dar pare tot o lucrare
a lux Lee c a, executata dupe un portret In uleiu, identic en cel
care se gase9te la Spindoiva din 11(911)
8 t e fan Go 1 e s cu 4 Ofiter din Militia Tern Romitne9ti 2) s.
9 Constantin P ala d y, it General o9tirei Moldaviei a)
10 S c a r 1 at R o s et 4 cavaler 41 literator *. Fara sa fie
mihtar, ca ceilalp, el poarta totuVi un fel de uniforms (P1 XXXI)
11 G r 1 g o r1 e B ale a nu 4) Este al treilea portret pubh-
cat in Almanahul din 1837 Ca tiraj, de mult mai buns calitate
ca cele precedente B Ale a n n era i precedent * al Inaltului
Divan, Mare Ban 9i t cavaler a mai multor ordre imparate9ti. *
Cu capul got, imbracat bite= costum bogat de moda veche,
onentala, cu fel de fel de 4 ordre * la gat p pe piept, el tame in maul
o foam de hartie, pe care este acne reglement Semnat de Le cc a
91 de emgmaticul A M (P1 XXXII)
12 Portretul lu Alexandru Dimitrie Ghica II,
semnat 91 datat 18416) Iata deci o data sigma, care ne poste sene
de critenu, ca 91 cea de 1837, a Almanahului lm C a r c ale chi
De ahfel, cahtatea mai mult deck mediocre a tirajulm, ne lass
sa intelegem ca e vorba de o lucrare taparita in tar/ 91 ultenoara
portretului acelma91 personagm, publicat hi Almanahul din 1837
9i In cel din 1840
13 B a r b u t i r b e y, ca Mimstru al Trebilor din Nairn-
tru 6) Este in costnm civil 9i cu cravats albs Portretul in 42,
dec.i de dimensiuni mai importante, este litografiat la Roma, de
B a tt1st elli Poarta iscalitura lui L e c c a la este din toato
punctele de vedere, ca desen 91 ca execupe htografica, superior
celor mentionate Si acest portret se poste data cu oarecare cer-
titudme, de vreme ce B a r b u yS t i r b el este Munstru de
Interne intre 1844 9.1 1846
2) Academia Romani, cota A XI, 21 0 fotografie dupl portretul dela Spi-

ndome poarti =mini' A. XI, 27
1) Academia Romfinft, cota A XI, 38
8) Academia Romans, cota A XI, 56
4) Academia Romani, cota A XXXI, 2
8) Academia Romina, cota B L, 15
8) Academia Romans, cots B LI, 24
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI it LITOGRAFII tNAINTE DE AMAN 81
14 Prmcipele Dimitrie Chic a, prefectul Pohtlel 1), hto-

grafie tipanta tot In strematate, poate la Viena, de un oarecare
Eijbl (9) Ca ci cea precedents este remarcabila din punctul de
vedere pur tehnic Dimitrie Ghic a, nascut In 1816, Ici
incepe cariera politica pnntr'o magistrature, dupa care este numit
prefect de Politic, ceea ce a trebmt al se intample fund Inca tanar,
cam In preajma anului 1846 Aceasta stampa este deci cam din
aceeagi vreme cu cea precedents (P1 XXXIII)
15 M at ei Mill o, marele actor, dupa un desen. de Lecca
ci I o s i f St o u f eau S t o u f s, din Viena I se pot aplica
aceleagi observat.0 ca litografiei precedente
16 George Dimitrie Bibescu2), Dommtorul, pur-
tand pe umar o mantle bogata, In costum militar, pana la genun.chi
91 cu capul gol Desenat gi litografiat de L e c c a, lima la Viena, la
K ammerer Litografie, dupa toate probabilitaple, cam din

aceeaci epoca cu cea a 1m B a r b u yS t i r b e y §n cu cea a lui
D 'mit rie Chic a, in once caz antenoari anului 1848, and
Bib e s c u parasegte tronul
Pe laugh' aceste foi izolate, uncle pubhcate ca stampe, altele
ca suphmente la Almanahun sau la Bibhoteca Romaneasca, mai
exists la Academie un. Albums) in 40, In care aunt legate o aerie
de htografu, tot de L e c c a Multe din ccle anahzate mai sus se
regasesc pnntre ele, achci reprezinta acelasi persona), cu aceleasi
detain in fizionomie ci In imbracaminte, Bunt de un format mai
mare, ceea ce permite sa se adaoge anume anainunte, pe care
le vom semnala In fond, avem impresia ca unele din ele, dupa
ce au fost pubhcate In formatul de 40, au fost putin reduse, spre
a se putea acomoda cu dimensiumle unei publicat,u. In 160, cum
ar fi Almanahul Statului, de Edda Altele Insa, degi pornesc dela
acelaga desen, par a fi un tiraj mint, cu totul deosebit de cel ana-
lizat mai sus
Ceea ce este sigur este ca dmtr'unele portrete avem mai multe
edrcu, adica mai multe tirade Aceasta inseamna ca ele erau cerute
de amaton ci de public
1) Academia Romani, cote C LXIV, 29

) Academia Romans, cote C LXII, 25
') Academia Romand, cola Stamps, III, 214
www.dacoromanica.ro
Cum s'au succedat ele, nude au fost trase, matenalul de care

dispunem la Academie nu ne permite BA raspundem lamunt
Pentrn aceasta ar trebui sit putem face comparalu p confruntin,
ceea ce este imposibil state vreme cat nu se cnnosc decat cel mult
cate doua exemplare din fiecare portret, ga ele fare inclicatae de
data sau de locul 91 stabilimentul unde au fost =primate
Albumul incepe en un Dr agog V o d A, evident din imap-
nape Este prima stamps dm aceasta sene, a 9aptesprezecea !nal,
dace urmam numerotatla pe care am biceput-o 4n almeatele
precedente
18 Constantin de Paled 1, e general o9tirei Princi-
patulm Moldova'. A Ceea ce deosibe9te acest portret de cel dela
Nr 9, este ca mini spare de doua on, odata in romane9te, aka-
data in francuze9te eConst ant in de P alladi* Natural,
el poarta un costum de °filer ca g1 numarul urmator, detahu impor-
tant pentru core va cerca sä face vreodata istoncul umformelor
mthtare la not
19 loan Solomon 4 Colonel reghimentultu al III-lea
romanesc 91 eavaler a mai multor ordnun * Din nou gas= mini
personajulm tradus 4a frantuze9te
20 0 htografie ce trebue ta special semnalata, dm pricina
subiectuhu Este o vedere naive 91 insuficienta a bisen.cu epi-
scopale din Curtea de Arge9, care Lima dovedegte dm partea lut
L e c c a, uncle bacercan intr'un alt domemu, deck cel a portre-
tului Ea este cu atat mai semmficativii, cu cat este 91 mai spon-
tana deck celelalte
21 Gr1gore de B all an n, aMarele Ban al Printipatu-
ltu Tern Romane9ti 91 cavaler a mai multor ordnun * T1tlul acesta,
sons 4n htere cinhce, este tradus 91 In fraquze9te Este acelap
personagiu pe care 1-am Intalmt 4n Almanahul Statului, numai de
data acetate, Intr'un tiraj nou 91 deosebit
22 A l e x a n d r u D G h i c a, 4 General inspector a tru-
pelor Term. Romine9ti * In power°, rezemat de piedestalul sculp-
tat al unui vas, generalul Domnul de mai tarzm ocupa
intreaga pagmi, spre deosebire de celelalte htorgafn, de pro -
portu mai reduce In fund se zareFte un colt de peisaj
23 Scarlet de Rose t, 4 cavaler 91 hterator *, o alts
edam a stamper pe care am mai bittilmt-o la Nr 10
www.dacoromanica.ro
LITOGRAPI EIILITOGRAFII iNAINTE DE APdAN 83
24 Ghe or ghe de Latescu e Colonel gi comandant

cavalenet Moldova*
25. V e n. 'ain't]. de Costach e, t Arhiepiscopul p Mitro-
pohtul Moldova *, la o masa pe care se gasese carp p o cahmara.
Executat kainte de 1846, anul mortis Inaltulm prelat (P1 XXXIV)
26 yStefan de Golesc u, tofiter dm nuhpa Prmppa-
tulm Term Romanegti* Identic en Nr 8
27 Constantin de Filipescu, eaghiotant coman-
dant al Stabului General*
28 Mthail de S t u r s a e Marele Von= Pnappatulm
Moldavial. 91 cavaler mai multor ordnun * Si meats este tot hi
costum de moda veche, fn picloare, langa o masa, pe care este o
hartie en inscriptia in htere latme Cod civil
La aceasta hsta trebuesc adlogate cateva cromohtografn 91
cateva fox htografiate, =primate cu scopul de a raspanch In popor
anume momenta importante din viapt marilor voievom din tre-
cut Evident, M 1 h a 1 Viteasu 1, care preocupase fn deosebi
pe L e c c a, 91 a carm mtrare In Alba Iuha formase subiectul
unul tablou istonc; vine In pnmul rand La bibhoteca Ur e c h e
dm Galati se afla mtrarea marelut Domn In Alba Iuha, editata
de George Ioantd §x tipanta la Viena Exemplarul, intr'o
precara stare de conservare, este prepos totup prm faptul ea el
a apartmut lux I Rap u, luptatorul naponahst din Ardeal 1)
In aceeap colecpe, tot In editura lu1 G loan' d, este hto-
grafts reprezentand impacarea hu Matei Bas arab cu V a s ire
L u p u Cei dot nvah, acum impnetemp, fpi dau mans In fats.
curtenilor, Inamtea unui cort pe care aunt brodate stemele celor
doua tan Nartra 91 banala compompe, totup. compompe, adtca
Incercare de a Audit' armomos numeroase personage, Intfun
cadru unitar
La Academe glum alto doutt htografu, din fencire difente
de cele pastrate la Galati Este foarte probabil ca au max fost
91 altele, care s'au pierdut fare urma Alatun de cele publicate de
1) N Tin c u, fn Reinsta Nona, anul VII (1894-95) Nr 2, afirma c5 L e cc a
a executat tree tablouri mamma, care an foot reproduse la Viena, dm comanda
hbrarului G Ioanid Pe unul 1-am putut vedea la Bibhoteca din Galati
Celelalte douu sunt s Incheierea plan bitre B o g d an Chiorul ip R a du c el
Frumo as, Dupti lupta dela Risboxem
I
www.dacoromanica.ro
S z a t h m a r y sau de maiorul P a p p a s o g l u, asupra cirora

ne vom opn la temp potnvit, ele s'au bucurat de o mare favoare
In mica burghezie, dm capitals 9i din provincie Una din cele doua
stampe este onginall Moartea jut Mihai Vit e a z u11) Este
probabil ca a existat in camera lm Lecca un fel de g cidu Mihat
Vit e a zul *, din care litografia dela bibhoteca Ur e che 91 cea
din Bucure9ti faceau parte Panahida lm Stefan c el Mare
nu m s'a pastrat 4nsa cleat lute° fotografie 2) Este greu sa-1
judecam valoarea Este foarte probabd ca ea nu se deosebea mult
de celelalte, mat sus mentionate
Ajun9i la funk acestel hste a opera htografiate a lin Le cc a,
trebue BA constatam, dm nefencire, mferiontatea din punctul de
vedere estetic a tutulor lucrarilor exammate Este drept ca tact
cellaltt contemporam nu-s in stare sa reziste until astfel de cn-
term Top, ignorand ceea ce se produsese in Apus, chum mat aproape
de hotarele noastre, st cu atat mat mult in Franta, sau poste inch-
ferenta la farmecul procedeuhu de curan.d descopent al tipanni
cu piatra, ex practice un meiste9ug, cam nu putem sI -I numim
altfel, pe masura 91 spre satisfactia chentdor dela not De cele
mai multe on desenul pe piatra nu era executat chiar de cel care
11 iscahse, am vilzut-o , modelul original era insa al hu, efectuat
in vederea htografiei p aceasta ne da dreptul sa-1 Judean]. Totul
este meschm gt firav in aceasta arta de aspect provincial, al arm
object principal era sa multiphce in sute de fox figurile unor puter-
mci ai zilci, la comanda oficiahtatu, sau a catorva persoane sus
puse, multumite ca portretul for sa patrunda In cat mai multe
case De compozitule istonce mci nu menta al mat vorbim As a c h 1,
in Moldova, are cel pupil norocul sa intalneasca &ova desmaton
mat dotati El insusi s'ar parea ca era mai exigent cu lucarile
altora, decat cu ale sale propru Iar cat prive9te litografule lm
I o s i f Kr tehube r, ele stint adevarate capodopere, In com-
paratie cu oricare din cele mai sus mentionate (P1 XXXV)
Ele ar fi putut serve totup de model, 9i multe s'ar ft putut in-
vats dela un astfel de maestru Kr 1 e h u b e r facuse portretele
la diversele persoane dela not, incepand cu Dommtom, tar aceste
1) Academia RomanA, cote 215, B II 6

°) Academia Romani, cota Icon B II 1
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI 81 LITOGRAFII INAINTE DE AMAX 85
portrete circulau, erau cunoscute George B i b e s c u fusese

reprezentant de douti on o data In bust, altadata pans la genun-
chi (1844), ambele mmunate ca desen 91 ca stll, impecabile ca
tehmca htografica Alexandru G h i c a Ii comandase un
portret, dupe un alt portret executat In Franta, la Le m e r cie r,
de Jean Fr ang ois GOse De aceea htografia poarti mdt-
calla a kopiert von K r i e h u b ex.* Chiar 91 4 C z I h a k s, prig-
tenul 91 colaboratorul lm As a chi, comandase o htografie la
maestrul vienez, in 1846, ca 91 Alex Chirilo f, mare negustor
bucure9tean Ele nu sunt cu mmic mfenoare celorlalte NAzuuna
91 posibihtalile alor nogtri aunt insa mai modeste In she imprejurAn
mmeni nu le-ar atribui arta valoare cleat cea documentary In
penuna de opere grafice supenoare, dela Inceputul secolului, ele
au fost stran.se, cel putin in ultima vreme, atunci and, ce e
drept, multe aproape disparuserl o data colectionate, se cuvme
sa le studiem, sit le repertonem, cluar mai amanunIit cleat
nape posibil nue, Jute° operA de sinteza Mai tarziu, and artele
grafice se vor fi desvoltat la um, cum e probabil, va fi mai u9or
BA ne Intim la ace9ti stramo91 ai htografiei cu un ochm indiferent,
a9a cum n'avem Inca dreptul sa o facem Imam
N e gull c i a practicat 9x el litografia, in acela9 spirit, cu
acelea91 msuficiente ca 9i ceilalta contemporazu Ca 91 ace9tia el
nu pare sa fie con9tient de resursele ce le oferea tehmca cea noul,
de posibilitatale ei, comparate cu cele ale unui desen In creion, cu
care evident se aseamana, dar de care se deosibe9te pnn Intinderea
gamei sale de valon, dela acele note vaporoase, de o dehcate01 de
ton de margAntar, prinA la acele note de un negru catifelat, dra-
matic, imposibil de obcmut cu once alt procedeu Aphcat, cununte,
rabdator, N e gull c i puce lune lAngl lime, InecAndu-le una
Intealta, Ora ce ajunge sA evoce, mai mult sau mai pupa, trisii-
tunic gi ImbrAcAmmtea persoanei ce-1 serve9te de model Forma-
tul mic, meschm a9 race, la care se opre9te pentru figure, pe care
le tale la mike sau la genuchi, fare niciun rost, mci el nu favon-
zeaza pe artist Ii era el impus de client sau mai de grabli rispun-
dea prefermplor lm N e gull 01 1'181194 a9a de puTin fAcut sA
gusto o opera cu adevArat personala9 E imposibil de 9tiut
Opera sa htografica dacl ne marguum la stampele izolate,
cAci de ilustrapa de carte va fi vorba inteun alt loc este destul
www.dacoromanica.ro
86 GRAFICA ROMINEASCA
de bogata, fttra insa a o ajunge pe cea a lui L e c c a Unele foi

s'an pastrat prm familule celor portretizati, altele, foarte pupne,
se gasesc in colecpa Academiei 1) Cea mai veche datata pare sa
fie cea in care apare Alexandru Dimitrie Ghica, Dom-
nitorul din 1841 Se afirma, gi artistul bump o insmua cand avea
ocazie, ea Intro Principe gi el existau stranse legatun de pneteme
Este evident el aici el in-a dat osteneala, mat mult decat ar ft
facut-o cu un alt model Figura, lueratirt pane In cele mai mici
detain, trebue sit ft fost asemanatoare Insistent,ele desenatorului
au Iasi in ele ceva pupa atragator, anuntmd procedeele elevilor
dela Artele Frumoase, Inca nu destul de sigun pe et Din gulerul
mons de blank', deasupra cravatei bogate, petrecuta de mat multe
on In jurul gatuhu, rasare chipul, marunt desenat, ca brodat en
acul, hpit parca pe bucata de hartie Ceea ce un altul ar fi putut
sugera In cateva trasatun repezi gi expresive, aim a lust vreme
in.delangata Mana a avut open gi in.sisten.Te nenorocite in redarea
barbel, a parulm, in care, en toate dimensiunile recluse, mat ca se
pot numara firele
Studiul In creion pentru aceasta opera fusese executat In tars
Poste ca gi htografia BA ft vilzut lumina tot aici, In penoada ce
precede calatona la Pans a artistuhn, care se indeplmegte pe la
fmele lut 1841 Tot atunci tear putea sa fi fost executat gi portretul
mama sale, In costum de caluganIa Desenul este datat 1839
Litografia este tug probabil postenoara Ea este concepnta In
acelagi spirit, cu aceleagi stangacu gi cu seem,' totals hpsa de mte-
res pentru aspectul, pentru prezmtarea unet opere de acest fel.
Nu se poate nega totugi un dar de a pride fizionomia, care nu este
cu totul neghjabil Dm fats inzavonita ne pnvesc dot °chi patrun-
zaton, midst departati unul de altul, aga cum ex erau probabil in
reahtate, gi Elva de asemanaton totugi pun forma lor, amigdahn.a,
pun culoarea lor, mai ales prim dispozitia lor in figura, cu cot at
fiului, artistul, acolo undo s'a reprezentat pe sine
1) Pentru cele pastrate la particular a se consults monografia d-nei Lucia

D r a cop ol-Ispir Putorui Negulici, de care a font vorba Acolo se gisesc
reproduse cele mai multe dm litografnle image de artist Portretul lux Alex
D em Ghic a este pl VIII, eel al *Malan Prise= s, mama Artistubn,
p XI
www.dacoromanica.ro
LITOGRAPI $1 LITOGRAPII INAINTR DR ARAN 37
N e gull ex a Incercat adesea propnul sau portret, ca 9i pe

acela al rudelor sale de aproape Am analizat pe eel al mamei Al
sin este superior Exists mai muhe vanante Una, este cea repro-
duel lu cartea d -nei Dr a c o p o 1 (p1 X), alta se gase9te in co-
lect.nle Academiei (cots D 82), o a treia, cu mult ultenoarl, tot
In monografia d -nei Dr a c o p o 1 (pl XXIX) Prima pare o re-
ducere a portretulni In uleiu, reprodus In aceia91 pubhcatie (pl IX).
Faptul ca el nu este mversat, cum ar trebui at fie, provme din
aceea el, adesea, mai ales la litografu mai pupa expenmentap,
se procedeaza mai in.tru.0 la un desen, pe }Artie, care este spin
copiat pe piatrA gi sufera deer o dub% mversare aca hleat figura
tiparitA va fi In &req.= celei din pictura, dela care s'a pornit
Este una din openle placute ale lei Negulici Reveninle sale
de incepator, acele brie mexpresive 91 pheticoase, sunt mai pul.m
vizibile Parul, vestmmtele, Bunt tratate on mai multi bbertate,
catifeaua gulerului larg 91 acopermdu-i umeru este sugerata In
luciul, In suplecea ei Pentru prima data ne gas= un pas mai
depart() decat C hladek 91 Lecca
Cel dela Academie este fAcut In Pans Poarta mdicalaa N e-
g u lit c h par hu-mime Este bine tipant, cum se tntampla tot-
deauna cu stampele ce se trageau In strainatate ederea artistului
In capitala Fran.ter, are loc la sfar9itul lm 1841 9i In pnmele lum
ale lux 1842, dupe care epoci el se mai opre9te la Viena, mai nainte
de a se Intoarce in Tara, dupe August 1842 1) Trei din litografule
purtand data 1842 an fost savarpte in Paris sau Viena, =primate
In atehere mai bune decat eels dm Cara, de lucrAton mult mar
bidemanateci, aspectul acestor opere o probeaza indeajuns Poate
ca relativ lunga opnre a lm Negulici In Viena, centre impor-
tant pentru portretul htografic, sa nu alba un alt temeiu 0 a
patra, tot cu data de 1842, portretul lei C A R o s e t t 1, are un
alt aspect, este probabil trasa In tars In ea spar din non toate
scale detain mutile, toate acele hnu de umpluturA, care constrtue
oarecum stilul obicunut al lei N.e guile 1, mama sa de fabncA,
atat in desen, cat 91 In htografie, pe care nu o concepea add decat
ca o simple reproducere a desenului
2) Cf d-na Lucia Dracopol-Ispir, op sit, p 79, note 2
www.dacoromanica.ro
88 CRAFICA RomArmasci
Totugi, portretul fratelm situ gi mai ales portretul lui Mihail

S t u r d z a, Domnul dela lagi, aunt hotirit supenoare Mai ales
ultimul, care n'are comic comun cu mamera obicinuita a lm
N e guile 1, ne sugereaza posibilitatea unei colaboran, a unei
maim strain gl cu o practica mai indelungata, care s'a putut
strecura spre a trece un desen al compatnotului nostru, adus de
el din Tara, pe piatrii litograficl El fusese de altfel tiptint de
R an h, la Viena 1) Fara sit fie o opera de anti, in adevAratul
sena malt al cuvantulm, prin felul in care aunt redate apele
satinulm vestei, on decorapa dela gat, cu portretul Sultanulm,
on detahile fizlonomlel, umbrele fonduhu, totdeauna aga de greome
gl neplacute in alte lucran ale lm N e gulic 1, aici mult mai
ugoare, putem s'o consideram ca o foarte onorabill htografie,
supenoara la tot ce ne-a ramas dela N e gull c i
Acestui grup se cuvme sa-1 adaogam portretul lui Bengesc u-
S a m u r c a g, gi el o lucrare mentone, impnmati probabil tot in
stramatate Spre deosebire de marea majontate a altor htografu
de Negulici, el este gm bune pus in papal, constittund o com-
posilie nu prea origmall de sigur, dar mai placutii decat cele de
pant( atunci Cahtatea n.egrului cernelei, raportul valonlor, dela
albul pieptulm de carnage la negrul gulerului de catifea ga al cra-
vatei de matase, fac din aceste stampe uncle din cele mai placute
ale lm Negulici
Portretul unei femei in alb, cu un gal oriental Indus, in jurul
goldunlor, aparime, data e sii judeciim dupii moda costumulm,
aceleiagi penoade
%died prezentata, cu acea path' Brea, intunecatii 9i monotone
in jurul fustei infoiate dar inconsistenta ca valoare cromaticA,
abia indicate pnn cateva urme neghjente de creion, cu desenul
inexact al miuulor una prea lungs, aka intr'un racursm 1331.
pombil, cu figura mexpresivii, aceasta htografie e slabA, cluar
&TA de celelalte ale lui N e g u l i c i 2)
Mult mai simpaticii, gl ca intentle, gl ca realizare, este o altii
litografie-portret, rotunda, in care N e gull c i a lasat imagma
1) Ea math la Academie In mat multe exemplare A II 42, C LXIII, C LXIII
16 Portretul fratelm a reprodus de d-na Dr acopo 1, pl XIII, ca i cel al lut
Bengeseu-Samurcal, pl. XVII
2) Lucia Dracopol, op ea, pl XVI
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI $1 LITOGRAFII iNAINTE DE ARAN 89
sotrei sale, Ana Sib art 11) Figura gratioasa gj modesta a ti-
nerei femei este push' in valoare pnn aranjamentul gateler capulm,
aspectul situ tanar gi viola, prim costumul cu o note personall de
fantezie gi distincpe Se vede blue ca aici nu mai era vorba de un
portret de comanda, cr de altceva, in care emopa I i ayes rolul ej
Aceiagi persoana, alaturi de artistul !mum, ne apare gi bate°
htografie in penrca, purtand data 1848, publicata in fiuntea cam-
torulor lw. Guhver, dar formand ceva separat, gi ca dimensium gi
ca subject, de restul ilustraInlor 2) Despre aceste ilustrapi ne vom
ocupa amrea , despre fiontispicrul cu portretul autorului va putea
fi vorba iti am
N e g u l i c i s'a reprezentat In mtinntatea famihei, Intre cart',
alaturr de sotia sa, avand pe o mass, fn fats sa, mai multe for cu
desene Procedeul htografie' in penrca este mai rar intrebuurcat
chiar gj in Apus, cu atat mai mult la noi El reducea o parte din
avantagule ce °fell in genere o htografie, cscj tocmai valorile
intermediare, dispAreau, Wand numai contrastele vu Intre negru
mtens gr albul }Arum AceastA lucrare are insa importanta gr merits
sA fie semnalata in opera ltu N e guile 1, pe de o parte prim
noutatea subiectuhu un dublu portret tntr'un interior pe fond
de nature moarta (rafturile bibhotecei pe care se SARA nenuma-
rate volume legate) , pe de alts prjn felul In care este distribuitA
lumma, problems nouA, atunci pentru prima oars incercata la
noi, de Negulici
In draw, ultima sa htografie sigurl este savargitA in mai,
dupe egecul Revolutiei. dela 1848 Modelul este vorba tot de
un portret este probabil un revolutionar sArbo-dalmatm, cu
care compatriotul nostru s'a putut intern dupA ce pArAsise Bragovul,
1) Ibulem Intre planoele ce ilustreaza volnmul aced portret este considerat ca

litografie (pl XXX) El nu este 1nsa trecut bi lista litografnlor hu Negulic ay
dela pp 136-137 In steels". tamp °data in se spune el el este a probabil s din
1846, ahAdatA cif el este sigur din 1846 In reahtate trebue sit he anterior, de vreme
ea este o mare deose,bire de varstA bitre dare fatA din acest portret lu femme
mature din litografm, sigur datata 1848 ConsiderAnd oh' faptul cA infunde nu aunt
terminate, am =pro= cA e mai de grab& vorba de un desen ffi vederea nun lito-
grafn, decit de o litografie Bme !Naples pentru aceasta ar fi necesar sa vedem
origmalul oi nu reproducerea din cartea d-nei Dr a c o p o 1, ceea ce nu ne-a fort
posabil
9 lindens, pl XXIX
www.dacoromanica.ro
90 GRAFICA ROMANEASC.a
bi drum apre Stambul, prin Serbia Gi ovanni Battista

B encich 1) Ea poarta data 1849 gi a foot, fare indpuda, trans
In stramatate, cum demonstieaza cahtatea tehmcez gl finet.ea
grauntelm petrel. htografice E o lucrare onorabila, cu acelean
cahtfiti de asemanare, pe care le-am intalmt la unele portrete de
N e guile 1, dar cu ceva provincial in prezentare, cu ceva stht
gi inexact in anatomic parte' de sus a trupului, ce se simte sub
hama incheiata pane sus, la barbie Figura anmetrica, slabs gi
tristA, cu o sdipire in ochu patrunzaton, are o expresie
destul de exacta (P1 XXXVI)
In sec%ia de stampe a Academie' se mai gasegte un portret al
lui N B Alcesc 112), catalogat tot sub numele lul Negulici
Un portret in uleiu, identic, expus mai anu trecuti, ca un original
al hu Negulic i, dupli toate probabihtatile era opera alt-
cmva S t a n. cescu insa, 4n articolul ce consacra hu Ne guile' 3),
vorbind de albumul oamenilor dela 1848, pe care acesta era hotarit
sa-1 publice impreuna cu Iscovesc u, ne mformeaza ca el exe-
cutase doua portrete, pe al lm Elia de g1 pe eel al lux B a 1-
cescu S'ar putea ca htografia dela Academie sa fie opera lui
Neguli c aceasta nu se poste insa afirma on siguranta In
once caz, pe dosul ei se gasegte o insemnare a cunoscutulm colec-
ponar N I o n e s c u, din 1934, in care m se afirma ca htografia
este de N e g u 11 a i, dupe un portret in uleru, tot de &maul
(este, mi se pare, vorba tocmai de opera expusa acum calms am
ci contestata de critics) gl ca sub numele acelman artist a foot
reprodusa de V A Ur eche in volumul Vacs latine Dela frail
la frail. (1894)
Din scamp generatie face parte p Roo e n t h a 14) Ca pictor,
opera sa este mai valoroasa, can el era mai dotat, mai mstruit,
mai congtimews, mai Scut sa guste arta mare gi sa aspire la ea 5)
2) Ibulem, pl XXXI
') Cots C LXIV, 2
5) C I Stancesen /on Negulles, In Literasurd fs Arta romisnd, 1898-1899,
Nr 12
4) Cf Gh Opr es en Pictura romaneased to samba al XIX-lea, pp 76-84
5) In colegia d-nm Eliza Br a tzann an mtrat de mind don't portrete de
R o sen t h a 1, unul de mum dimensium, dud In marime matura18, care pot fa
considerate prmtre eels mai bane opera de picturA dela noi, Imunte de 1850 Els
an Rent parte dm coleetza avocatohn Samuel Ro enth a 1, rudi en petard.
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI 51 LITOGRAFII INAINTE DE ARAN 91
Ca litograf el ne-a Mutt prea putm, sau ceea ce ne-a lasat este
incA pierdut pnn tine tie ce colectie Totugi, namele lm trebue
mentionat in legatura cu doul stampe htografice Una, au la
Academe, unpnmata la Paris de Bert an t, a fost desenatA de
Rosenthal keg htografiatA de Leroy 1) Este o compositie
alegoncA, in legatura cu Revolutia dela 1848, in preajma care' date
a trebnit sA fie pubhcata 0 femme, invehtl in drapelul national,
tine in mans o ramura Cu un Four ea pagegte pe o carte deschisa,
pe a caret pagml este scris cuvAntul o clement' * 0 sable ruptA
e aruncatA la picwarele ei In fund, in dreapta, se nilicA un altar,
lummat de un fascicul de raze, care cad in acelag tamp pe fruntea
eromei
0 alts htografie, un portret, nu se pare tot in legatura cu
Rosentha 1, deg' este neiscaht 2) Cel portretizat este C A
R o s e t t I, tan.ar, in bust, avAn.d pe umen una din acele
mantale-pelenne romantice, de mode rtahana, foarte in favoare
in vremea revolutiei, la no' mai ales Elia de nu devemse
om celebru din primula mantalei sale albs, de aceiagi formA9
Aceasta opera nu 311 s'a pastrat, dm nefencire, decat inteo foto-
grafie, evident mai mica decat ongmalul, si in care multe detain
au chap Arut
Mihail Lap at y, contemporan mai tanar al celor mai
sus mentionsp, este crtat ca htograf al portretelor lm Mihai
Vit e a z u I, inspirat de cunoscuta gravuri a 1IU S a deler
Portretul s'a npant la Lemereier El nu presanta mune deose-
bit Este o imagine banall, care a pierdut mult din vivacitatea
gi incirsunea trasatunlor din gravura 1m Sadeler
Tot a'c' este locul sa vorbim despre opera htografiata a unin
artist, despre care se cun.oagte prea putan, care a trait mereu
depart° de ;girl, dar care ne-a lasat citeva stampe ce fat bunA
figura alatun de cele ale contemporamlor sal Este vorba de P e t r e
Mat eesc u Nascut in Curtea de Argeg,2) el nu ne este cuno-
scat decat din corespondents sa cu Efona coalelor, in legaturA
Cu ceren de bursa on de ajutor financiar In 1855 se gases la
Viena, trims de Alex Vilar a, care ins' munse de curand,
1) Cots A VI, 16
1) Cots A LXXVIII, 21
U) Pe deaenul ce-1 reprossmti (P1 III) m Be spline Iasi di el e ascot la Tutana
www.dacoromanica.ro
atm incat protejatul sau era mlit as acne pentru un ajutor, trim-
land 4n acela9a tamp, ca martune a capacrtat.n sale, o mimatura
reprezentand Fuga In Egipt Tot din aces corespondents maa aflam
ca Mat e e s c u nu urmase studs regulate la Academia de Arte
Frumoase, dar ca putea teal, deta ducand-o greu, din lect.0 de desen
9el dm portrete In Octomvne, acela9]. an (1855), el obtme din Tara
o bursa pentru Itaha, air in Mai 1856 se afla la Florenta, de unde
mamfesta intentia de a urma, cel palm acum, cursunle Academie].
Raman in Itaha panel in 1868, in Octomvne, cand cere, tot din
Floreirtal pe care poate n'o parasise in mtervalul dela 1856 Oat
la 1868, sums necesara ca at se Intoarca acasa De atunci 1 se
pierde urma
In 1855, cand 11 intalmm la Vona, el nu era un Incepator
In 1848 executase portretul lui Ghe or ghe Ma gh eru 1),
ceea ce ne arata, pe de o parte ca ne gas= din nou in fats uma
artist simpatizand cu Revolutaa, pe de alta ca P e t r e M a-
t e e s c u se bucura de oarecare reputatie, alatun de Negulic 1,
de Iscovesc u, pictorn oarecum oficiah as nu9carn Gheo r-
g h e Ma g h e r u este, dupe cum 9tim, unul &nue conducaton
Mat e e s cu 11 reprezinta ca 9ef al pandunlor, alatun de un exem-
plar oarecum simbohc al acestei caste de ;Aram gorjem In picaoare,
in costumul celor dela 1848, cu e9arfa 9x palana cu pene tncolore
pe care insa o tine In mina. Inarmat en o 'menet sable recurbata,
el se profileaza pe un peisagm, In care apare un sat oltenese, abia
schitat, dommat de o cull, motiv redat cu multi muvitate
91 In chip en totul schematic Tot a9a de schematic este 9a
pandurul, In stings, care ataeapta calare, alatun de calul lua
Ma g h e r u, ca acesta sä se intoarca langit el 91 amandoi sa
porneasca (P1 XXXVII)
Evident, ceva romantic 9a naiv In acelata tamp ne izbe9te In
aceasta opera Ea are calitati, dar 91 stangacu neindomase Partea
cea mai bunk' este portretul hu Ma g h e r u, cea cu adevirat
slabs fondul compozipei Nu era insa vorba de un portret tras
In patine exemplare, cu grip, destmat unua mac numar de per-
soane, ca de o opera de propaganda, raspandita foarte mult, ceea ce
face ca ea sa se gaseasca astir.' in mare num& prm diversele
1) Cots C LXIV, 26
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI $I LITOGRAFII INAINTE DE AMAN 93
colecIu Iar, pentru ca simpatia pubhculm pentru personagiul

reprezentat sa fie 91 mai mare, litografia era colorata in acuarela
Fusese tipanta la Viena, la J H a felich 9i echtata la Craiova
de Italian 91 Ignat Samitca
Cam dm aceea91 epoca, data este sa judecam dupe costum,
Mateescu ne-a lasat un. alt portret, al hu Petru Mocioni
de Foe n 1) In aceasta lucrare se poate mai ales constata deo-
sebirea &nue Mat e e s c u, trait intr'un alt mediu, cu alte exi-
gente, nevoit sit infrunte cnticile unor chewy, data nu oamem de
mare gust, in once caz mai obicmuitr cu un desen blue facut, 91
N e guile 1 on L e c c a Poza modelulm este Inca pulm stan.-
radii , execu %ia insa este nu numai con9timcwasa, ci 91 cu unele
rafmamente de procedeu Tipanrea pare facuta in condttn exce-
lente, probabil in strtunatate
In 1850 M a t e e s c u lucreazi portretul lu1 Zeno v1 e
Popp 2), fiul vestitului negustor 9i bancher roman din Sibiu,
H a g1 Constantin Popp Litografia are multe ealatap,
clop autorul e1 era probabil un om tanar, de vreme ce cmci am
mai tarzau el 'wheal un. stipendm Ea se tipare9te la Viena, unde
probabil se gases 91 M a t e e s c u, la J Rau h, 91 anunte9te
genul lucranlor similare, pe atunci loarte cautate, ale vienezului
K r1 e h u b e r In special figura 9i desenul maimlor fac onoare
autortElm litografiei (P1 XXXVIII)
Ca o cunozitate este poate util ga semnalez ca deviza lui
Z e n o v 1 e Pop p, care avea o spoiala de cultura franceza gi
Imes ca aceasta sit se vada, era Ivies devoirs avant mes penchans
(sic) Ea este impnmata in Mosul stamper
Aceea91 data o poarta un portret al lm Ferdinand Laub 3)
tipant tot la Viena, tot la J Rau h, la care se adresau adesea
arti9tu romam. El este editat de Cl S b b 1
i) Cf Dr Teo d o r Botiq Monografsa famalzei Motions, p 33 t Fundatsa

pentru bteratura ca arta Regele Carol II s, 1939 Un studio mai amanuntat despre
Pet r e Mat easels. se gasegte actualmente sub tipar El este opera d -nei
Teodor a Voines c u, anstenta la eatedra de Istona Artei la Facultatea
de liters din Bucuretin
a) Cota A XXVIII, 25 A fost reprodusa de Fur n i c A Din ;storm corner-
ruin; la Romans, p 1
' ) Cota St C XCVIII, 39
www.dacoromanica.ro
94 GRAFICA ROMINEASCi
Anul urmator apare portretul lm Andrei ' a g u n a 1),

semnat gi datat (P1 XXXIX) Are aceleagi insugui ca 91 hto-
grafule precedente qI. ca gI ele a fost probabil tipapt In strematate,
la Viena De al:minter', marele mitropoht va Math" portretizat
9" In 1860, Inteo litografie foarte corect tipanta la V Rex f-
f °ins t ein gi Rescha) In vremea aceea Mateescu,
dupe cum gtim, nu se mai gases la Viena, ci In Italia Aceaste
htografie are la baza lucrarea din 1851, pe care o reproduce
Intocmai, bore luteles inversata E de observat ca acel care o
desmase, spre a pune de acord portretul cu vents modelului,
seaman/ In barba cu. In parul Mitropohtului cateva fire albe
In dams, un alt htograf roman Petra Alexandr es cu 3),
deg' mai dinar deck artigtu mai sus mentionati, prm caracterul
opera sale, prmteo precomtate incontestabila, prm faptul ca
deg" trEuegte pia la 1899, Incetase se produce Inca din 1867, cu
greu s'ar putea desperti de acegtia Activitatea sa, cel pirtm cea
didactics, ca suplinitor la o caudal de desen dela un gimnaziu,
Incepe la gaptesprezece am, deci In 1845, de vreme ce e nascut
In 1828 Are apoi norocul sa gad/ mai multi vreme In Italia, ca
bummer, gi In Franita, unde este elev al lm L 6 on C o gniet
ai camarad de ateher alluiJules Lefebvre gi Carolus
D u r an Poseda dem o mstructie solid/, iar faptul ca Mihail
Kogalnicean u, un fin cunoscator, 11 aprecia, este o buns
recomandatie In &la postentatu
In 1856, dm colaborarea ltu Alexandr es c u cu S z a t h-
m a r y rezulta o htografie, reprezentan.d Mama Prmcipatelor
Este contributia celor doi artigti la marele act national Ea repro-
duces un tablou al lm Alexandresc u, care se afla In sala
Divanului ad-hoc gi care trece mai term'. la Camera Deputatilor,
unde poate se va fi gland 91 azi S z a t h mar y fecuse dupe
aceasta lucrare desenul pe rare, care a fost Wait is Wonn e-
b e r g, htograful cel mat prem.t prmtre cei care trautu am=
In Bucuregti Spre deosebire de tale mat multe &am stampele
ce apareau In ;are, ea este bine imprimata Este vorba de o ale-
1) Cote B LXXXV, 14.
2) Cots C LXIV, 42
') Cf T h C o r n e l Figure contunporane din Borodruci Dscponar inografsc,
Bucuregti, 1909 qi G Opr es c n Picture romdneascd, pp 115-117
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI EI L/TOGRAFTI iNAINTE DE AMAN 95
gone, poste ceva cam banala Sus, S-ta Treime, protectoare ,

dos, pe pimant, un Inger in.coronat, care impreuna mamde celor
doua Tarance, simbohzand cele doul prmcipate, in sfarpt unite
Pe o treapta, mai dos, alte doua femei, Justrpa 91. Istona, aunt
martore la acest act solemn 1)
Curand dupti aceasta data, in Ianuane 1860, Ale x an d r es Cu
devme profesor de desen la Cimnaziul Lazar, post pe care-1 ocupa
pane la Noemvne 1867 El este astfel indrumatorul primilor pap
ai lm An d r e es c u, care-91 face studule secundare la acest
gimnazm Dela aceasta uhima data, pane la moarte, Alex a n-
d r es c u. se ocupa de comen, la Braila, 91 uita cu totul prima sa
hideletrucire El este ultimul nume ce se poste pronunta in Mun-
tenia, In legatura cu htografia, In penoada ingrate care precede
aparipa lm A man
August S trixne r, pe care l'am menponat In treacat In
eapitolul despre desinaton, este si el autorul a cel pupa o
htografie, care ni s'a pastrat In colecpde Academiei Romane 2)
Este un portret al lm D e m Ghic a (Beizadea Mitic rt), In
costum =Mar, frumos desmat, a9a cum ne lasau sa speram cele
cateva acuarele dela S t r ix n e r, 91 superior htografiat, dept
stamps e de man dimensium (aproximativ 0 42 x 0 33) Ce este
mai surprinzator, este CA ea a fost trasa In Bucureoi, uncle de
obiceiu nu se obpneau prea bune htografu, mai ales data le
comparam cu cele vemte din strematate Tot S t r i x n e r este
autorul a inca doua bune portrete cal a umu prelat ardelean
(poste yS a gun a tanar) 91 cal al lm P e t r e Po enar u, eforul 9coa-
lelor Pnmul e impnmat la Pesta, cal de al doilea probabil la Vona
Tot gen.erapei dela 1848 apartime 9x htograful ardelean. I o a n n
Cost an de dm Sibiu, de care se gfisesc isciihte cateva etampe,
la Academie Este el singurul artist roman, specmhzat in aceasta
tehmcli, de dincolo de munp9 E pupil probabil Sugestu. din
Viena 91 Buda au trek= sa vine destule, 91 data nu cunoa--
tem mai de aprope producpa ardeleana, este pentru ca ea este
amestecata cu cea ungara, In cabmetul de stampe din Buda-
pests sau pun necercetate colectu tranadvanene
') Cote Iconografm, D XII, Romano' lut Rosetti recomandi otztonlor aceastli
stamph In 1858, la 18/30 'antra=
2) Cote D XC 24 TtpArrta in W Br etch a, prm 1860
www.dacoromanica.ro
Cost a n d e inset (profesor la instrtutul theresian din Sibm)

pentru a ne intoarce la punctul de plecare, este un naiv desi-
nator de ocazie, ca multi alto prmtre ce1 analizati in paguule
precedente, care inset a avut norocul sit fie tipant de o buns met
din Sibiu, de F A R Kr a b El a lasat mai multe portrete B a-
r i 1 1) , Avram lane -a (purtand data 1848 2), in.tr'un costum
miktar, cu mantle alba 91 sable la cmgatoare , A l e x a n d r u §t
Sulutiu de Carpi n 19, mitropolit de Alba Iulia, intr'un
bogat incadrament, htografiat in aur, dar extrem de mediocru
ca luerare 3) In general, ceea ce ni-a ramas dela acest artist de
provmcie este de forta portretelor litografiate ale lui L e c c a,
cu care de altmmten se 91 aseamaina ca sentiment 91 conceptie
Fund singur pnntre Ardcleni 91 atat de aproape de unul dintre
reprezentantii litografiei muntene, n am crezut nement set -1
tratez separat (P1 XL)
ASACHI §I MOLDOVENII
A s a c h i punea mare pret pe litografie, de sigur nu pentru

tot ceea ce ea ajungea set exprime din punct de vedere artistic,
in mamile until practician. incercat 91 mgemos, c1 din pncma faci-
litatilor ce oferea educatorilor, ca dansul, pentru a rIspindi, in
multe exemplare, scene 91 imagmi caie set instrmasca 91 set con-
tnbue la cultivarea sentimentelor patnotice Pentru el ea nu era
decat un nu3loc, ce putea fi intrebumtat inteun stop nobil 91
truth Atat este de convins As a c h 1 de temeiul acestei afirmaLu,
incat ea nu-1 parase9te /noun moment, in timpul activitatu
sale didactice Academia Mihaileana trebuia sä formeze, de se
putea, tineri pictorl romam, in stare sit se serveasca de pensula
91 de creion, pentru a desivar91 un portret sau un. peisagiu, ea
trebuia inset set se ingnjeasca 91 mai mult de constituirea unui
corp de dcsenaton cu condeiul 91 creionul litografic, capabili ea
1) Cota C LXV, 4
3) Cota C LXIV, 22
3) Cota CLXIV, 45 Spre a se vedea deosebirea (Linn un bun desinator,
con§tumnos ii cu experienlit, al se compare portretul acelmap persons] (cota
C LXIV, 44 eli. C LXIV, 1, ambele din 1856), asciiht de IC. arse r, cu cel iscalit
de Costande
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI 1,1 LITOGRAFIL tNAINTE DE AMAN 97
compuna un tablou istonc 9i sa-1 tipareasca in nenumarate foil

care sa patrunda apt)l pine in cele mai departate coltun ale Tarn,
in pooh 91 in casele oamemlor de isprava Si cum el I i da bine seams
ca cei insarcmati cu mstruclia artistica a tinenlor moldovem din
Academia Mihailean.a nu-s destul de stapini ex 111941 pe un pro-
cedeu, cu care nu erau in de ajuns de fanuhanzati, el imagineaza
crearea de burse pentru elevi, spre a urma cursun de perfectio-
nare in Apus Natural, Munchenul, oragul natal al lm Sennef el-
d e r era col mai andicat Acolo aunt trimi9i cei mai mull]. &nue
humeri' moldovem, a caror activitate va fi controlata de oamenn
de incredere ax educatorului moldovean., de C i h a k httre situ.
El hump, dupa ce luase contact cu htografia, probabil la Viena,
in timpul 9edeni sale in acel ora9, intro 1822 91 1827, execute sau
deseneaza spre a fi trecut de altul pe plata, un portret al T a r u-
lui A 1 e x a n d r u, in 1825, adica chiar in anul mortis impa-
ratulm moscovit i) Dupit intoarcerea In tars, 4n momentul in care,
pnn situalia ce ocupa, 191 da seams 91 de mflueups ce poate exer-
cita, ga de datorule ce are fats de neamul sau, el Incepe pubhcarea
t tabelelor a insopte de brogue explicative in doua hmbi, frau-
tuze9te qi romane9te, care trebmau sa ammteasca Romibulor,
momentele mai importante din cursul furtunoasei for istorn 91 sa
face cunoscute streuulor episoade memorabile din vista poporului
nostru
Mai namte de a se fixa asupra genului de opere, pe care le
credo cele mai eficace pentra reahzarea planunlor sale, A s a c h i,
ca 91 la Viena, intreprinde o sene de stampe de Incercare Aga
este htografia, dela bibhoteca Ur e c h e dm Galati, in care aunt
reprezentaii A 1 e x a n d r u c el Bun 9i Doamna lui, litografie
coloratli apoi cu mina, 9i purtand stampila Institutul Albino
Romane, A(ga) G As a k i, Jassy, 1828 Titlul htografiei este in
dela hmbi romane9te 9i frairoze9te a Tabelele a au insa o mai
mare importance de cat aceste fox de mice dimensium
Pnmul t tabel a de mai man dimensnun este ilustrarea unei
legende ce pnvea pe tefan c el Mare El trebuia sa amm-
teasca 91 sa face inTeles pentru °mine gestul crow al mamei Vole-
vodulm, in momentul in care, dragostea sa de ;girl invmgand
.) Cf N I orga G Asadu ca tipograf p editor Ac Rom. Analele Sequa
Literare, XXXIV, p 261
www.dacoromanica.ro
98 GRAFICA ROMANEAC.A.
ubirea materna, e impiedica pe fiul sau de a mtra In Cetatea

Neann * 91-i ordona sa reinceapa lupta cu Turcn Tabloul n'a
fost desenat de Asa c h 1, cum s'a afirmat uneon, caci Intre
limeade sale dela Academie nu se gasegte comic in legatura cu
aceasta El a fost numai t mventat *de As a c h 1, poste desmat, In
once caz htografiat de Ion Muller sau Mille r, in 1833 In
acel an M ti 11 e r era profesor t de desenul figunlor gi a zugrA-
vituru * la gcoala secundara de fete 1), unde fusese nunut de litEtro-
politul V eni a min C o s t a chi Imediat ce se fondeaza Academia
Mihaileana, in 1835, el va fi trecut acolo, profesor de desen Nu
trebue hug confundat en P Muller sau Miler care va executa cele
douasprezece veden din Iasi, dupe desen.unle lui 3 R e y 2), care
veden, fare sa se poata compara cu frumoasele htografn ale lm
R a f f e t, din faimosul album al Melton/3i In Crimeia Pna Tara
Romaneasca gi Moldova, erau de un ravel artistic sunenor tutulor
celorlalte opere slmllare, iscahte de oamem dela not Prin urmare este
vorba, nu de un incepator, cum erau mai toll cei care incereasera
sa practice arta cea noua, in Tara Roman.easca, ci de un artist
cu expenenca, care cunoagte suficient cum se prezmta o buns
htografie, gi care e in stare sa face din cele pe care le execute cele
mai mteresante plange din aceasta sene De altmmten, el este tu
outorul unui portret al lm S ofr onie Micles c u, nu Ikea de
cahtatea vedenlor din Iagi, care au putut fi trase In streinatate 3)
Se pare el subiectul acestex plange istonce fusese mspirat lux
Asa chi de lectura wam pasagm din Ism na Imperiuluz Otoman
a lux D e m Cant e m 1 r, pe cand studia la Roma 4) Cat
Imea el la acest t tubel se vede din faptul ca, in portretul in
care a fost pictat'de Giovanni Schiavo n.i, an in colectia
Academie' Romane, pe aid, la stanga, Intr'un cadru many, se
zaregte tocmai un fragment din hubcf,rafia lux Muller
§1 acest tablou al lux As a c h 1, ca g1 cele urmatoare, era
!mutat de o brogura explicative, pe ale carer coperte colorate
1) V A Ureche Istona geoalelor, I, p 277
*) Cf G Opresc n Pictura Romdneased, p 37
a) Cota C LXIV, 28 Cum veden, R e y este In ambele mann desmatoruL
El va fi uneon p htograful, care trece pe platra desenul altuia, cum von avea
acme s'o constatam (P1 XLI, XLII Ii XLIII)
4) Cf articolul lux Asachi din Album Rome/mused, 20 Dec 1845, p 397
www.dacoromanica.ro
LITOGRAF1 EI LITOGRAFII 1NAINTE DE AMAN 99
se tipirea cite o vigneta, tot htografiata, in penit,A Cea din 1833

poarti un. prea frumos mom gam p stema Moldova, alitun
de talul, in frantuzegte Tableaux de l'huitoire Moldave, Iassy,
1833 Pe ultama coperti acelagi text, in romiuegte (P1 XLIV)
Anul urmator, din aceeagi colaborare legal. 4 t e f a n c el
Mare rostandula testamentul sau pohtic* El fusese probabil
mventat tot de As a c h i, desenat 9i htografiat de M ill 1 e r
gi impnmat in mstitutul upo-htografic al Albmei Anunptt de
mai multe on la in.ceputul anului de Albina Romaneascd, K i s-
selef Shoup este aga de mulpimit de aceasta stamps, kat
ordona cumpararea a o suti, de exemplare 1) FAA BA fun prea
entuzia9ti de rezultatul obtmut, finadca genul Shou9i avea ceva
factice 4n sine, in seeing' tamp strunmd coarda patnotici 91 hput
de smcentate, trebue BA recunoagtem 4n M it 11 e r un desmator
pnceput 91 cu destula verve, capabil BA ample cu personagu. In
acpune, evident plum de fel de fel de insuficienTe, o suprafapl
destul de mare p mai ales ski se serveasca de procedeul htografiei cu
oarecare libertate El pare corect, ceea ce este enorm, g1 stipi-
nmd arta de a da mutate unei compont.n Textul ce in.sotegte
aceste tabele este redactat in dealt' Iambi rominegte gi frantu-
zeste, ceea ce dovede9te mtenpa lui Asachi de a le rispindi
gi peste hotare De altmmten, ele au trebuit si fie destul de cerute
de public, de vreme ce s'a simpt nevoia BA se retapareasca, tot la
instatutul Albma gi tot in doul limb; in 1857 2) Acest al cloilea
'bra), identic ca subiect, ca text, ca climen.snuu, ca detain, upint
adica fare niciun fel de modificare fats de primul, p poste cu
aceeagi vault, este tusk' cu totul inferior Nu numai ca piatra
se uzase dupA prima intrebumpire, dar operapa tapinru s'a fAcut,
Sri indoiala, de lucriton ta'ra multi practice 91 mai negluenp,
ca cm care lucrasera htografnle in 1833 gi 1834 3)
Mai multi am de-a-rindul As a chi nu mai htografiazi
mune Sunt prea prmp de mersul gcoalei, 9i el 91 colaboratoru
hu, pentru a se gin& p mai ales a intreprin.de altceva In plus,
I) Pent= detain cf G Opresc u, op ca , p 37
s) Pnmul dm acest al doilea tabel, Mama lut Stefan eel Mare, poarta la Aca-
demia Romani cots C V 20 bas
, P M d 11 e r, asociat at Par tens an o htografie foarte cantata El htogra-
fiazi dupli I Furs t, nn portret al lm Meletze nutropolitul. Cote B LII 23
7
www.dacoromanica.ro
In 1838 el era ocupat cu pubhcarea la Albina, insoliti de o traducere

in franIuzeoe, a una Relapse astorzca asupra shoalelor naponale to
Moldova dela a for rastatornicare 1828-1838, snfdiosatd In :mama slip
neraluculus ecsamen, In 3 lulu: 1838, din care aflim a Don1c"
As a ch" ficuse un Manual a desenatorulut linsar cu figure, destmat
elevilor Academies 91 pubhcat anul trecut, dem 1n. 1837 1) In 1839
lists apare eAlexan d.ru c el Bun Domnul Moldova' cand au
pnnut coroana 91 hlanuda dela ambasadoru Impiratuhu loan
P ale olo gul I I Prolectul, e invent's*, ca totdeauna, venea dela
Aga G As a c h" Desenul fusese Ines Incredantat elevdor Academies,
ca o 1ncercare a cunoctmcelor lor, probabd sub conducerea lie
S chit' v o n e Participarea acestuia la compunerea tabloulin este
clear neindowasi, de vreme ce exists multe trisitun comune 91
Klentititi de executie Intre aceasti htografie gi cea dm 1840,
Tr al an 91 Do chi a, operA siguri a maestruhu de desen
Intr'o sali gouts, prm ferestrele circa se vede peisagiul de afari,
Al ex andru c el B un gi sotut ea, el In picware, ea pe un tron,
primesc insignele regahtlizi dm mina sohlor dela Bizan.I (P1
XLV) Desenul este onorabd, utr tipinrea s'a ficut ca la toate
htografule bin As a chi dm aceasti epoca In bane condqu,
chutr cu oarecare delicatep de valor Este, bme laceles, tlparlta
la 4 Egli in mstitutul Albinel 2) , de un. K F H o f fm an n,
ofman in transcnptia anima, care, In 1839, pubhcase wn
t V a s i l e (L u p u), Domnul Moldova, urzitorul gi inzestritorul
shoalelor naponale * Voevodul, cu o cu9mi In cap, Inteun bogat
costum, eta 4n fats unei draperu In stinga o fereastri, pun care
apar Trei Ierarchi 91 o awl cu ferestre gotice Desenul e corect, cu
oarecara, naivitap, dar blue impnmat de Albina, la 26 Iume 1839 a)
Este de remarcat ca 91 H o ffm a n. n. tie ell se serveasci de grattoir,
1) In wawa relape in se spune ca 4n clasa de arts a anulm 1837 s'au expos
la Academic 5 htografn, ale elevulor, 82 de desenun istonce, 12 desenun de arhi-
tecturii pl 6 zugriveh in aim Prenuap la s clasul sugraviturn in a desenului
fusesera Lemeni Gheorghe i Panaitescu Gheorghe, kith
emmenti, Giuqed. Gheorghe, Anastasia loan, Codrescu,
Asachu Alecsandru eacpdenp emmenps
1) La Academie cotele acestor litografn sent urmAtoarele Pentrn Mama lnl
§tdan cel Mare C V, 20 pentru prunul tam gi C V, 20 bus turajul urmator , penult
Testamental lui §tefan. C. V 21, pentru Alexandra eel Bun C V, 19
6) Cots C LXIII, 4
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI 0.1 LITOGRAFII 1NAINTR DR AMAN 101
instrumentul cu dinti destinat sa zgane piatra, in petele intense

de cerneall, pentru a produce anume efecte de lumina, ca mote
raze care ar sparge intunencul gi ar cadea in fascicuh asupra
obiectelor Mai Vann, acest portret al lm Vasile Lupu
cunoagte un al doilea taraj, tot la Album, ca atatea alte stampe
litografice de care se interesa Asachi El este insa de o cahtate
mult infenoara, 'sr numele hu H o ffm a n.n a disparut 1)
Zdna Dockia ft Traian, dupre ssecenle Moldo Romallor e rezul-
tatul colaborarn dmtre As a oh 1 gi S c h i a v o n i Nemul-
pima poste de lucrarea elevilor sau conscient de faptul ca aspec-
tul final al desenului pentru htografia precedentil se datora tot
hu S chiav on. 1, As achi face direct apel la acesta Acelagi
H o ffm a n n. (0 f m a n) execute trecerea desenului pe piatra gl
tipanrea Peisagiul este de un romantism conventional, care n'a
glut grape mc1 macar la top contemporanu, deli, cum aflam din
Nouvelles lustoriques de la Moldo- Valachie, de Asach i, tipante la
Iagi in 1868 (edipa IV, tradusa din romanecte), peisagiul fusese
demnat de Schiavoni dupd, nature Studiul initial, o mica schita,
este htografiat in brocura explicativa Acest mic penal va fi tipant
de Asachi gi in alte publicatu ultenoare, cum vom vedea
o c h i a, pastonta, cu fizicul caractenstic eromelor dm
tablounle famihei S c h i a v o n i, durduhe gi parts incorsetata,
ca o cant:Ire:0 de opera din gravunle timpului, se opregte spe-
nata la vederea lm Tr a i a n Acesta, ;rite= costum ugor, incins
cu sable gl cu caeca In cap, nu e mai putm umut Intre ei, un. parau.
In fund e le mont Pion s, pe jumatate acoperit de non Pe she
inaltimi, mai aproape, bran nary desenati, de un conventionalism
ndicul, ca intr'un decor de teatru de provincie, can mci S chi a voni
nu era prea tare in astfel de subiecte Oile singure, par maderente
la ce se petrece in jurul for qi continua sa pasta sau sa doarma
limgtrte Tot ca intro scene de opera bastonul Dochiei la
houlette, din pastoralele franceze qi un nam cu care se distra, au
fost aruncate la pamant, in pnmul moment de spiuma (P1 XLVI)
Partea de mventie, in scan a tablou 'stone*, este sub once
critics, aproape copilareasca In cele precedente, mai ales in prima
din aceste htografu, se vedea cel put= o intelegere pentru felul
1) Cota C LXIII, 5
www.dacoromanica.ro
102 CRAFICA ROMANZASCX
cum trebue prezentata o compompe, cum trebuesc grupate masele

Ca htografie, lucrarea are insA cantata Cel care a desmat-o pe
pinta 91-a dat seama de nevoia de a vana mtensitatea negrului,
spre a ajunge el sugereze raportul valonlor Rezultatul acesta este
cu atat mai surprinzator, cu cat este vorba de o htografie de
man proportm Mentul revme deci lui Hoffmann')
Catava am mai tarzau, In 1845, A a a c hi are alp colaboraton
Pentru desen, pe un polonez, Alex Lesser san Lesler 2),
ca litograf, pe G Baltazar- Panaioteanu, unul din
discipolu au, care Sense studu specials la Munchen, wade de altfel
este p tras1 stamps, este vorba de Lupta Teutomlor t cavaleri
crueler's, cu Moldovenu, In 1433 8) Ea este insoptii de o brogura
exphcativa a celw. ce inventase idea, admit a hu. As a chi, s madu-
lar a mai multor academu Coperta acestei descnen, frumos tipl-
ntl, este ornate de o vignet1 htografutt1 In penrca, ca p dosul
broguni p ca in brogunle ce insolisera celelalte stampe
Este ultima compoznie istoncl a ha As a c h I, caci dup1
aceasta data rolul de t inventator a al motivelor p de desmator
revme mai ales finial Alex an d r u, colaboratorul panntehu
slu la numeroasele publics:pi ale acestma
BAtilha Moldovemlor, tipant1 In ateherul hu. I B S u h n,
este o bung htografie Stalul, ammtegte pe cel al compozitulor
'stone din Apus, In care clasicismul p romantismul Incercan sä
fuzioneze (ca de Oda' in compozrcnle stator German' din aces
vreme, a In. P Cornelius Intre alto), facandu-p concesu reel-
proce p renunIand la acele caractere, care le faceau mteresante
pe fiecare din ele Este fenomenul ce se intimpla in genere In toate
openle obicmuite de caracter t eclectic* Panaioteanu nu era la
prima sa Incercare de acest fel , un an mai namte el publicase doul
litografu, laudate de As a chi In foiletonul Albmei din 10 Februane
1844 Romanca sa fug sL , Dona Surort (P1 XLVII p XLVIII)
2) F rz e d eri c h Hoff m a an era geful htografiet Albtinei, Inca din 1832

Cf E Lovinescu Gheorghe Asada, p 205
3) In Calendarul eau pe anul 1867 Asachi numegte pe acest Leese r, Lesler
gt adaogi ca era un a artist tnsemnat s
3) Academia Romani, cota D XII, lionografie
Stampa e dechcati lui Dim Stu r a a, hatman general inspector al
armatez romfine
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFT $I LITOGRAFII iNAINTE DE ARAN 103
In anul 1845 R e y, pe care 11 cunoaqtem ca pe un foarte ono-.

rabil artist, pubhca, evident tot in cercul celor dela Albma, un
fel de prospect-redama pentru o t Lotene au profit des pauvres ,
dupe o corapozipe de K aufmann Ea reprezinta, tntr'un
cadru gotic-trubadur, o dame din buns societate, facand pomana
unei IMMO nenorocite Litografia este interesanta ca document,
cam scene se petrece In flits unei case de Boer D-na este
insopta, dupli obiceiul timpului, de un arnaut care o apara
91 o servegte
Acelagi A K aufmann efectuase, dupe cum vom vedea,
portretul lux G Bibesc u, to costumul din nua inscaunarn,
14 Feb 1843 (P1 XLIX)
Activitatea de ziarist gi de publicist a hu. As a c h i incepe cu.
Albino, la 1 Lune 1829, gi se terming la moartea sa, 1869, cu
Almanahul pe acel an 1) El conduce, facand In acelagi timp pe
directorul, pe redactorul, pe cromcarul, pe nuvelistul gi chiar pe
poetul, Albino Romeneasca cu diversele ei suphmente, Gazeta de
Moldavia, Patna, Foam Oficiald, Focus sateascii, Spicuitorul Moldo-
Roman pi Icoana Lumet El publica gi Calendarele 91 Almanahurile
care, cu mica Intreruperi, apar din 1835 pane dupe moartea sa,
cam colonelul Ale cu As a c h i, fiul situ, continua aces pubh-
cape si In 1870, in parte cu material pregant de G Asa chi,
inaintea morpl Mai toate aceste foi gi reviste an suphmente ilu-
strate, executate pmn procedeul htografiei, to creion eau in penica
Sunt portrete, in legatura cu note biografice , sunt scene, din ma-
gmatic, dustrand legende sau nuvele, aunt suphmente, de format
mare, care se dau in dar abonaplor Cum vom class acest mate -
rial9 Suphmentele le-am considerat ca htografn mdependente, din
pricma formatului lor, din proms faptulm ca n'au cu textul deck
uo vag raport, de vreme ce, cu exceppa unor mica notate expli-
cative, ele pot f3 considerate ca de sine statatoare De ultfd, ele
erau inTelese ca putlind fi scoase din colecpa revistet 9). Incadrate
separat
Nu tot 11§o este cazul celorlalte E drept ca atunci cand am
vorbit de Chladek ta de Lecc a, am studiat sub capitolul
i) N large G Asada, ca tmograf p editor, comumcare la Academia Rom
In ma de 17 Febr 1912 (Tom. XXXIV, Sec; lemma) p E Lo vines c
Gheorghe disachl
www.dacoromanica.ro
!OA GRAMM ROMiNEASCI
htografulor separate, portrete care aparuserA In Almanahu Statuhst

Intr'un fel hull p ele constitmau nigte suphmente, puteau fi dem
despartite de text Aceasta n'ar fi poslbll pentru multe din htografule
pubhcate de As a c h 1 gI de fiul sau Alexandr u, cam ele
constitue adevarate ilustratu explicative ale articolelor ce le Ingo-
yesc, mseparabile de acestea Pentru acest motiv, gi spre a evrta
o desparpre mai mult .sau mai putin arbitrarA, a acestor ilustratu
In doul grape cele care la ngoare ar putea fi analizate individual,
p care ar ultra in rubnca aceasta, g1 cele care sunt simple s ila-
strap' de carte *, interesAnd celalalt capitol al studiulm de &IA, cu
nscul de a revem gi a treia oars asupra lm As a c h 1, cum se va
intampla de ahmmten g1 cu alp artigti, vom adopta acest ultim
punct de vedere gi le vom examma pe toate impreunA In capitolul
urmAtor
A l e x a n d r u As a c h i facuse ca g1 tatAl sau bune studu,
In care arta jucase un rol important El fusese prmtre pnniu elevl
ax claselor de desen dela Academia MihruleanA Este foarte tanar,
cam de treizeci de am, atunci cand Asa chi il in de colaborator
la ultimul mare tablou istonc, Batata dela Baia a lui t e f a n
c el Mar e, tipant In 1851 1) Este, spre deosebire de celelalte,
o htografie In pezurg, executata cu tree /metre una neagrA, una
rope, ma gns verzue Semnata cu impalele A A 2), este destul
de indemanatec facuta g1 supenoara multor hicran desenate In
aceasta vreme De altmmten, cum vom avea ocazie sa constatam
adesea, Alexandru As a ch 1, care este incurcat on de &he
on are de executat o figura zzolata, este mult mai hber atunci
and are de pus In scene persoane numeroase In primul cas apit-
reau msuficientele pregatiru sale, cunopintele sale mai de grabl
aproximative de anatomic, un desen conventional, in cel de al doilea
caz se lass dus de magmatic, grupa cu oarecare indemanare, ajungea
sa sugereze chiar migcarea in atitudmea personagulor (PI L)
0 versinne putan deosebita a aceleeap plants, simplificati 91
purtand o altA mscnptie (ceea ce arata ca prima plata fusese
modificata), s'a twit= numai In negru, pe o Mime albastrue 3)
1) Asupra vandal copular lui Asa chr II a conchtulor in care fuseseri
nAscup, cf E L o vine s cu Gheorghe Asada, p 36 is urmatoarele
s)Academia RomAna, cots C XIII, 1
5 Academia Romani, cots C XIII, 2
www.dacoromanica.ro
LITOGRAPI ga LITOGRAPII INAINTE DR ARAN 105
Ea este tot opera lux Alexandru Asa chi Ambele, Impreuna

cu cea max mare parte a ilustratulor dm diversele pubhcatu ce
spar la Iagi In tipografia Albmei gi sub conducerea lux G A s a c h
aunt opere sigure ale halal acestiva Tot lux nu se pare Ingiduit
84-1 atrilnum gi alte litografu de format mai mare, tipinte tot la
Album, Jima nesemn.ate (cel putin In stampele care au awns pini
la noi, ceea ce nu Inseamni ca unele, care s'au pierdut, n'au pur-
tat semniturii, atunci child au fost impnmate cu piatra mai putm
uzati), dar prezentan.d caractere aseman.itoare cu cele ce aunt
neindolos lucrin de ale lux Alexandru As a chi
0 htografie sigura, de vreme ce este iscahti, este Inca Portre-
tul lux §t e f a n c el Mar e, upint de Albma In doui colon
aria pentru fond, gallytue, aka pentru desenul propnu zxs, neagri 1)
Alex As achi este mai exigent cu sine, de cum erau cex
max multi dintre contemporanu sal, In matene de prezentare a
opera htografiate Media dela Baia, In prima ei forma, necesitase
tree pietre succesive Aceasta, max simpli, este trasi cu doui
pietre In fond, rafmamente teluuce, cu care nu prea erau obici-
muti amatoru dela noi
§t e f a n, Intr'un medahon, este reprezentat Incoronat, pur-
tin.d un bogat vestmant brodat, de aspect imperial, gi cu mama
pe mineral sibiei In jurul capului un mmb de raze, ca gi cum
ar fi vorba de Domn -al Christ o 8, en ale cirui trisitun
dance se cam aseamini figura Voevodului Jos, stems Moldovei
o poezie patnotici Nedatat
Ceva mat tirziu, de data aceasta purtind anul 1855, pubhcat
tot la Albma gx cu o explicatm In doul hmbx, rominegte gi fran.-
tuzegte, apar mai multe stampe de caracter 'stone documentar
Sant personage istonce dela not gx tipun curioase, specific roma-
nevi, care ar fi putut mteresa pe stremi Inscrippa In hmba fran-
ceza este o dovadi despre aceasta Binuesc ca de an putut fi
un.eon imagmate la sugestia sopa lux Quine t, fuca luu As achx,
care aduce, In clupul acesta, serviciu tam sale de ongini Ele
nu aunt iseihte, dar trebuesc puse In legituri on Alex a n d r u,
fie ca au fost desenate clear de el, sau numai t mventate* Aga
este o htografie, colorata cu mina, reprezentind pe Logofitul
Academia Rom , cote C LXIII 1
www.dacoromanica.ro
106 GRAINCA ROMANEASCX
I oan Taut cu jupfineasa lux, dupe o fresca dm biserica din

Balmegn (Moldova % sau htografule, colorate tot cu mane, In
acuarela, tufa-Wind, una, un nhastru2), cealalta o calugarria 3)
Mai ales acestea din urma aunt destul de naive, In 2celagi stal
provincial gi meschm, pe care-1 intahum adesea la litografule
timpului, chiar la cele care se prezentase mult mai bine In pnmul
for tire), atunci cAnd aunt retipante Stun ca Sihastrul face
parte din Albumul pubhcat de Alex Asachi In 1854-1855,
despre care va fi. vorba la un alt capitol Iar cea de a doua,
Caluganta, degi ea nu apare pe lista htografilor din ace] album,
era probabil destmata unei colectix de htografu similare
In 1862, se publica un protect de statue a lux yS tefan c el
Mare, age cum par placea lux Asa chi sa fie onorat tiroul*
Ea e desenata de un german 4) de sigur dupe indicacule batril-
nulua Statua e ndicata In miglocul unei plate, inconjurata de case
Mulpme mare de Timm care, In entuziasmul lor, salute voevodul
de bronz, calare qi purtand o camula cunoasa, ca cea a lm MARI
Viteazul
Dar cu acestea nu se termini tablounle, produse de famiha
Asachi Ea numara Inca un artist ocazional, pe D i m i t r i e
Acesta, impreuna cu George V e n r i c h, scoate In 1863 0
Viduta p inscrippa monumental= mandean la satul Yacht Necras-
nes king& Ismail Este un tablou de caracter popular, In genul celor
pe care be va raspfinth In nenumarate exemplare, cu o abundenIa
dezesperanta, spre nenorocirea gx phctiseala celor ce le vor studia
=tan, ca un simptom al vremei, colonclul Pappas o g 1 u, 91
de care va fi vorba atunci cand ne vom ocupa de epoca lui T h e o-
d o r A m a n Fara ccl mai mic aims, nu Inc pentru frumuseIea
unei litografu, ci pentru onestitatea unui desen, bite= chip vul-
gar, fuel cu pretencu, aceste foi, cu stop pur comercial, au umplut
casele multora, le-an dat nopum falge, sub pretextul intanrei Ben-
timentulm national, despre toate despre oamem , despre momp
1) Academia Romlina, cots B LII, 35

2) Academia Romina, cots B XXVI, 36, Ermite du moat Pion en Ma-
dame
1) Academia Romlbia, cote B XXVI, 37 Religuluse du convent Varauco en
Moldavia Ambele tipante is institutul Albma, s Institut de 1'Abeille s, Iassy, 1855
') Academia RomanA, cota D XIII, Icon
www.dacoromanica.ro
LITO GRAFI $x LITO GRAFI! iNAINTE DE AKAN 107
mente , despre trecutul nostru SA petreci rile intregi bite° bibho-

teat In mulocul acestei productn cu totul hpsita de interes, nu este
de sigur o placere Ele trebuesc Ilse semnalate, cum am spus, ca un
simptom al gustulux, nu numai al oamenilor de rand 9i al mahala-
gnlor, chentela patnotica maul a colonelului, dar al acestuia In-
sup 91 al catorva din jurul lor, persoane apartinAnd unei cu totul
alto dase sociale
De altfel numele lui D 1 m i t r le A sa c hi se mai Intl lmse
de car care studiase activitatea lui G A a a c hx El colaborase la
calendarul din 1855 1) De data aceasta nu e vorba de o bucata h.
terarl, ex de sugestu In legatura cu reprezentarea monumentului
max sus mentionat E probabil el maiorul luase o schita, pe care
Venr1c h o utilizeaza conform nevoilor procedeulux htografiei,
Centrul stamper 41 formeaza un obehac trunchiat, cu o pajera ru-
seasca pe el, asezat pe malul Dunarei In fund, mste iealuri In
dreapta, un sat 91 Dunarea,pe care spar vapoare, 4n stAnga, un
cioban cu turma sa de ox, magarul, natural, 91 un came
Ceilalti arts ti din jurul lur As a c h r, cer pe care -i formase
cu atAta taudi 4n vederea reahzArn planurilor sale culturale, pu-
bhca pi el, In cursul canerei lor, anume htografu G e o r g e L e-
m e n x, o 9tim, era printre elevu Academies Mihailene unul din
cex care pronuteau max mult Inca. dela =rarest sa in 9coall 1§,1
da osteneala sA-91 asimileze procedul desenulm pe 'maul 91 al re-
produceru prin impnmare In 1836, probabil 4n pnmu am de lava-
;glued, el publica un portret al hu Dimitrie C a n t e m i r, tin
fel de exercitin pentru punerea In practice a celor prmse din cursul
lui M till Iler ps probabil sub supravegherea acestuia 3) Este
o core, tipinta de Albma, dupl un desen gravat de R e 1 n, care
la randul eau copiase portretul, mult mai bun, gravat In 1745, cu
dAltaTa, de C hrls ti an F r i t s c h, pentru Gescluchte des
osmanischen Retches, a principelux moldovean Litografia, cum
era de a9teptat dela un Incepator, este neindeminateca, deps max
put,:m deck altele, ceea ce ne exphca sperancele pe care profesorn
Academies le puneau In L e m e n 1
Cf E Lovinescu, op eit, p 200

2)Cf G Opr es cu Pactura Rornaneasci, p 95 to urmitoarele
5 Academia Romans, cote A II, 26
www.dacoromanica.ro
108 GRAFICA ROXAREASCL
Cipva am max tarzm aceiagi artist incearci o lucrare ongmall,

portretul lux Hrisovergh 1, un tanar poet mort in 1837 0
note cu privire la moartea acestma, impreuni cu o poem a lux, Mad-
rul la paths, fuseseri pubhcate de Alauta Romfineascli Nr 49, suph-
mentul Album]. 9 N'ar fi imposibil ca htografia lux L e m e n 1,
care exists la Academia Romani ca foaae nolati, as fi fost tipa-
nta cu aceasti, ocane Ea este semnati in dreapta G L e m n 1 (sic)
Portretul este un bust H risovergh i, in umformi, de °filer,
ocupi, centrul pagutei, iar dedesubt se afla o puttri mormantala,
pe care e sons cu htere grecegn A Hris ov er gilt 2) Doi co-
paci, unul la dreapta ca altul la stings, incadreazi aceasta mscrip-
;le Litre ex, o lira Portretul, de mici dimensium, nu-i prea riu
Restul compozitiei de o extrema slibianme
In sfirgit, cel de al treilea portret reprezmta pe mitropohtul
Veniamin Costachi 3), in mini cu o carp episcopeasci
8x el este 'scald de G Lemen 1, 4 elev Acadenuei * Desenul pre-
zinta multe msuficience, dar este bine impnmat Ce surprmde max
mult este ca lununele au fost obt.mute cu mstrumentul de ras
cerneala htografici (le grattoir), ceea ce arati ca L e men 1, in
momentul in care executa aceasta plangi, poseda in chip destul
de sansficitor tehmca htografierei Este, bane inTeles, imprimat
tot la Albma, care-gi facuse o specialitate din acest gen de lucrin
Nu numai compontm, dar chiar htenle, admit legends ce o insonegte,
erau en multi grip supravegheate Data Iagi, 1837 (11 LI)
0 alti litografie, aceasta dm 1842, tipinti in acelag stabihment,
este iscihti de George Nistiseanu Dupi cum gum, pic-
torul acesta a fost cel mai original gi max phn de temperament dm-
tre tmern moldoveni, trinugi la inviflitura, in stramitate Din
1840 el se gases la Roma, wide va rimane cam unsprezece am
Lucrarea aceasta a trebuit sa fie rezultatul contactului sau cu
mares anti itahan.a Max tarsuu, dupi ce se va fi dument, preferm-
tele sale vor merge titre cei dm. giganti Michel Angelo gi
Caravaggio 4) De o cam data insi el este atras de dulcele
gi acadenneul Carol Mar at t a sau M ar a t t 1, a carol
1) Cf E Lovinescu Gheorghe Asacht, p 165
s) Academia Romans, cote A XI, 42
s) Academia Romfma, cote C LXIV, 14 i C LXIV, 15
') G 0 pr e s c u, op cat , p 97 si urmatoarele
www.dacoromanica.ro
LITOGRAIPI m LITOGRAFII INAINTE DE AMAN 109
Sfanta Fanuhe t zugravita de Cavalerul C Mar ati In

Roma, la 1662, este htografiat de Nastasan, elev Academie', Iap,
Inst Album, 1842 * Lucrarea este de tot modesta ca infatagare p
mmem n'ar fi putut prezice, vazand-o, ca autorul ex va pieta mai
tars= Cavalerul In armura, una din panzele cele max personale
p mai putermce, din gcoala moldoveana Ea aratA totup ca cei
care ternunau cursurile Academie', In Iap, erau In stare sA execute
In chip onorabil o htografie
Gheorghe Panaiteanu Bardasarel) sfargise
cursurile Academie' In 1840 Fusese totdeauna considerat printre
primu clew ax gcoalei In anul chiar in care parasegte hp, el exe-
cutase doua htografn, spre mares satisfaccie a lux Asa chi Erau
portretele regmei Victoria p al piruliu Nicola e, dupi
cum ne mformeaza ziarele timpubn Tnnus la Munchen sit se per-
fectioneze, x se pune in vedere sa studieze mai ales desenul 'stone
gx htografia, sub &reaps lm Ferdinand Pilot y, tatal ce-
lebruhn pictor p profesor de max tarziu, al Academie' de Arte
Frumoase Ferdinand Piloty, asociatculosef Lahle,
erau atunci In capul 1112171 mare stabihment grafic Ex ip propusese
sa reproducl pnn htografie toate tablounle mai importante ce apar-
;mean colectidor familia dommtoare, din Miinchen p imprejunmi,
adica Vechei Pinacoteci p castelulux din Schleishenn Vom vedea
mfluenia pe care aceasta unage ca mtentai Intreprmdere o va avea
asupra lux Panaltean u, dupe intoarcerea sa In tars (1858)
Cat se gases la Munchen el max pubheii una eau douA htografu,
din care o cope dupA Doud surer', tablou de Winter halt e r,
portretistul monden de max tArzau al Europa, din vremea lux N a-
p olen al III-lea Litografia, alums, pe care P an 'tit e a n u
ar fi vrut s'o dedice Ermione 1, &cm hu Asach i, la indemnul
acestma (Decemvne 1842) este inclunata, anomm, t unei dame
moldovene *2) Un exemplar se gasegte la Pinacoteca din Iap
Este o lucrare excelentA, capabda sa se mAsoare en cele mai bune
i) Cf G Opr es en fat 'Nauru, p 93, note ¢i p 100 tp nrmAtoarele, qi

Elena Zara G Poem:ea= Bardasare, p 9 ip nrmAtoarele
1 Cf Elena Z a r a, op ea , p 10 Ermiona, care hi 1848 are nn Mutt,
pentrn edncataa daunt pleads la Pans, In 1842 era o copda tAnArA, probabil sub
20 de am, dad( admitem ea Asa chi se tnsurase la 23 de am, cum prennde
Dr C Ist r at 1, in Din trecutul nostru (cf pp 54-58)
www.dacoromanica.ro
htografn de reproducere ale timpulm, trasa gi in condit.n cu total

exceptional de bune De altminteri, din corespondents schimbata cu.
fostul sau maestru, se vede interesul pe care acesta 11 punea ca sa
face din Panaiteanu mai ales un htograf Tot pe el 11 in.sar-
=masa cu htografiarea gi supravegherea tipanrei stamper ce re-
presents lupta cu cavalern Teutom, de care am vorbit, tipanre ea-
vargita in Munchen, in 1845 Mai namte de a incepe impnmarea,
Panaiteanu sfatuegte Irma pe As a c h r sa se asigure de nu-
marul celor ce ar cumpara-o, ca sa nu ramana cu prea mate for
nevan.dute, cum se intamplase cu cele t Doua suron* gr cu o alts
stamps, Roman.ca, despre care acum avem pnmele gtin, gi care
trebue astfel adaogata la lista openlor bursierulm moldovean
Corespondents intre profesorul din Iagi gi discipolul dm Mun-
chen, este extrem de mteresanta As a c h i nu verde mem ocazie
sa -1 Indemne sa-gi asimileze toate secretele unei bune litografn.,
cluar gi tipanrea cu aur, de care are nevme pentru portretul Dom-
nului 4 care de tot nr hpsegte *1) El 4i mai cere sa se ingnjeasca
de htografule destmate ca suplimente pentru calendarele gr revi-
stele sale, ceea ce ne arata ca nu toate erau trase la Album Dupa
intoarcerea in Tara, Panait eanu ajutet pe As a c hi la bpi-
nrea calendarelor, insopte totdeauna de suphmente gravate sau
htografiate In cel din 1864 m se da chiar testa stampelor editate
de Album Alatun de cele ale lui As ac h1 insugi se publics gi
titlunle celor ale lm P a n a r t e a n u Doud suron moldo-romfine,
o Romanc'd cu !tut ea. (in reahtate Lusa este vorba de o Romani,
adica femme din Roma, gi nu de o Romans), Vasile Voda Lupu
Ceva mai tram, probabil pnn 1867, dupe o calatone 4n Bu-
covma, 11 vedem pe P a n a 1 t e a n u proectand o publicatie, cam
In genul celei pe care o cunoscuse la Munchen, cea in care P 1-
1 o t y, mtentiona sa reproduce tablounle din colectule pubhce.
El se hotaragte sa se serveasca nu de htografie, mai costuntoare,
ea de fotografie, mai ugor de reahzat, gr devemta foarte la mode
Probe evidenta ca pentru acest artist, ca pentru cei mai multi. dm-
tre contemporanu sir moldovem, litografia era nu o arta, ci un
mike practic de reproducere gi multiphcare a tablounlor Exem-
plul lui S z a t h m a r y avusese el oarecare mfluenta in acest
Elena Zara, op es t, p 14
www.dacoromanica.ro
LITO GRAF/ at LITOGRAFII INAINTE DE AMAN 111
sens9 Probabil In Bucovina, Panaiteanu dase peste un

portret al lui Mir on Cost' n, pe care-1 fotografiaza 91-1 pu-
bhcit In Buletmul Instrucpei pubhce din 1867 Desmat de nepotul
iui Panait e an u, B alt a s a r, gi htografiat de primul, el
spare gi In calendarul lui A sachi din acelagi an Alte portrete, re-
produse In acelagi buletin, fusese desmate dupe ongmale din bise-
ncele .bucovmene Interesul pe care aceste minim 11 degteaptit
printre carturan 11 indeamna as Intrepnnda ceva analog, pe o
scars mai mare un. t Album istoncu gi naponalu s, care BA cu-
pruida patruzeci gi patru de fotografu dupe portrete, documente,
signori, scene istonce Prospectul s'a pastrat la Academie, im-
preuni cu lista a onoratalor abonenp*1) Pe mtenorul copertei
Panaiteanu a reprodus, ca model, un document dela
e fa n. cel Mar e, Jar pe cea lalta parte intenoara a dosului
copertei un portret al lui Grigore Chic a, fostul Dommtor,
purtand data 1864 Intre cele doui coperte este lista lucrinlor ce
aveau sit he fotografiate 17 portrete, 13 fotografu de documente,
6 siphon gi 8 scene istonce, dupit ongmale gi e calcografu* Este
mteresant sit constattim printre prenumeranti pe D S t u r z a,
D C Sturza (Scheianu), B Pogor, P P Carp, A Pa-
padopol Calimkh, T Rosetti, etc deg' pretul sub-
scrierei era relativ nthcat douit zeci de galbeni
N'a aparat kat cleat o smgura fotografie, cea cu portretul lux
V agile Lup u, laudat de ziarele timpulm
Litcgraf gi fotograf uneon, P a n a i t e a nu este mai ales
un pictor de portrete Aici trebue cantata contnbupa sa la arta
Moldovei, contribupe mteresantil pentru multe motive, dar mai
ales pentru nobletea desenulm gi un sentiment de un romantism
potoht, tritdand formapa sa muncheneza
ANONIMI ysI NECUNOSCUTI

Vom anahza gi descne In acest capitol acele stampe htogra-
fice, care n'au ajuns prink' la not 'Balite de autoru for sau cele ale
saror auton ne aunt cu totul necunoscup Vom fi Ina snip. sa cu-
prmdem sub acenigi rubncit gi pe cele pe care nu le mai avem
deck In exemplare cu margmele dilate sau aga de deteriorate, meat
1) Academia Romania, cote III, 243
www.dacoromanica.ro
112 CltAFICA ROMLNEASCIL
nu se mai distinge nun titlul lor, mci semnitura autorului dada

au avut-o In agteptarea unor specimen 4n. mai built stare, en
care cele ramase la Academie ar putea fi atunci confruntate, ne
vedem silip sa le mentiontim nun, 4n speranta ca, atragand asupra
for atentia, vom provoca poate leprea la lummit a celor bune Vom
incerca sa be timpani 4n ordine cronologica, dep cele max multe,
nefund datate, rilnduirea se va face cu mula aprommatie
Cand e vorba de nn portret, data mort.ex personagmlm nu poate
fi o garantie ca atampa s'a tras mai namte, fimdca de multe on se
putea comanda o imagine de acest fel mult mai tarzau, din cute
tie ce motive
SA Stucepem cu un portret de un necunoscut al hu Cost a c h e
Conach I, impnmat probabil la Viena, In once caz nu la noi,
Cu mult inferior feta, de pilda, de cele ale lux L e c c a, cam din
aceiagi vreme
La Albma, purtand data 1854, se pubhca un portret al ltu
Gortschak o f fl) Un alt portret t Son altesse le Feld Ma-
rechal Prince de Var s °vie* este, dupl toate prObabilitA-
tile, opera acelmagi artist care va trebm sit fie determmat qi
pubhcat tot la Albma 2) Formatul, coloarea hartiei, trasatura crew-
nului htografic aunt absolut identice Ambele se gasese la Academic
,
grupate cu lucrunle ce aunt atriburte lui Asa c h I, dar care In
reahtate apart:m mai multor categoru, difente uncle de altele,
cum am vazut Tot acolo se mai atilt un portret, inferior ca tratare,
al lux Stefan Gior g i z z a 3) Este o copie timida dupl un
cunoscut portret al voevodului, desenat de A Bloom (probabil
Adrian Bloomart) gigravatdeBian.chi (Giovanni
Blanch i) Tot la Albin.a s'au editat portrete de Inalte fete bne-
=eft', pnntre care V e n i a m i n Rosett I, episcopul Romanuluz,
1ntr'un cadru aunt, la 1856 Lucrare onorabill
Dupa cum cele dual htografu cu portretele lni G o r c i a c o v
gi al Printului de Vargovia se pot class ca opera ale
maul acelagi artist, tot aga alte cateva portrete, de Romiim de data
1) Academia Romana, cota B LVI, 14 Acesta, ca co urmatorul, este tras
en d.oue pietre una galbena 'Antra fond
1) Academia Romani, cota B LVI, 34
1) Academia Romani, cots A II, 18 Portretul dupe care a fost facuta litografia
a fost reprodus de Prof N Iorga In ale sale Pointe ale Doninslor Romans, Nr 105
www.dacoromanica.ro
LITOGRAF/ tO LITOGRAFIT INAINTE DR ARAN 113
aceasta, toate tiparite la stabilimentul E Si e g e r din Viena,

par a fi executate de acelap desenator Unul reprezmta pe V a axle
Ale cs an d r i, stan gam. ceea ce presupune un original din
plea , dar destul de bme imprimat 1) Altul reds pe M i h ail
K o galnice a nu 2), poste inca 91 mai onorabil, ca desen 91 tra-
tare, decat cel precedent Un al trades, este C oast ant in
Negruzzi3) 91un al patrulea Printul Niculae .litli
Acesta din urma este poate cel care ne va permite sa deslegam
enigma numelui autorului acestei sera, care star putea BA fie Inca
9i mai numeroasa, decat ceea ce s'a pastrat la Seeps de stampe a
Academies In adevar, dep aceasta foam se prezmta In rele con-
dila, ea a pastrat totup inteun colt un fragment de semnaturi
gilmceanu del 4) SA fie oare desenate clear de Kogi 1-
ni ce an u, aceasta 91 cele precedente, 91 litografiate apoi la
Viena 9 Lucrul n'ar Li imposibil tim ca omul de stat facuse solide
studs In 9coalele apusene, undo desenul, mai ales pe aces vreme,
se preda In foarte bune condipi Mull." tineri. exemplele nu hp-
sesc erau In stare sit schiteze convenabil un portret sau un peisaj
Tot la S i e g e r, poate dupe un desen de acelap autor ca 91
cele precedente, este portretul lui S i m e o n B arnuciu 5)
Patnotul ardelean este aratat intr'un fotohu, langa o masa pe
care aunt mai multe carp 91 o inscnptie t Dereptulu pubhcu al
Romtuulom Desenul, corect Litografia, destul de nuantata
Acest portret ne vita sa le datam pe celelalte El n'a fost facut,
foarte probabil, de cat dupa vemrea hu B a r nutiu la catedra
dela Umversitatea din Ia91, adica dupa 1855, Irma curand dupa
aceasta data
Cam dui aceeapi vreme trebue sa fie un portret al lin B a r bt
C a t a r g i u, 91 el reprezentat tot Intr'un fotohu, spriimindu-se
cu cotul sting pe o mass i desenul 91 htografierea Bunt accep-
tabile 6) Este Ina vorba de un alt artist cleat eel care whip's.
portretele celor capva moldovens ilu9tri, de mai sus
1) Academia Romani, cots A. XI, 1

4) Academia Romani, cots A. XI, 47
4) Academia Romani, coca A. XI, 55
4) Academia Romani, cots A XI, 67
1) Academia Romini, cots A. XXXI, 6
4) Academia Romani, cote A. XXXI, 13
www.dacoromanica.ro
Uneori cahtatea imagmilor ne face sa ne gandim, nu numai

la o htografiere In stramatate, la Pans pi mai des Inca, la Viena,
dar chiar la un artist strain, care a putut executa desenul pnmitiv,
Ears sa putem afirma aceasta cu siguranIa Este cazul umu portret
al lux Mihail S t u r z a, t Prince de Moldavie , care lush' a
putut fi recut mai tarrau, In timpul gederu acestma In stramatate
gi pubhcat In Franca 1) El este deosebit de cel pubhcat de prof
I o r g a In Pomade Domnzlor Romint 2), gi acesta tot o hto-
grafie, dui vremea cand Mihail S t u r z a era Inca Domn,
neiscaht, dar desenat gi htografmt In Apus Inscuppe dubla In
romanegte, cu htere chinhce, gx In franpizegte Un portret al
al acelmap personagm, In costum civil, tipant In Franta, se
gaseste In bibhoteca Ureche (Nr 442)
Un bust al lm Barbu Dimitrie tirbey8), frumos
desenat, tot neiscalit, a fost probabil tras In Viena El se putea
procura la d-1 Marinovic 1, legator de carp Fara a avea pre-
tenpa de a fi epuizat sena portretelor de personage unportan.te,
mai trebue set menponam un bust al lux Vasile Lup u, suph-
ment la Patna din 1859 Este o reproducere htografica dupe
portretul cunoscut al Domnului Moldovean 4)
Alatun de aceste stampe, mai gasim altele, care, cele mai
multe, au putut fi Imparpte ca suphmente la anume publicapi
penodice, dar care la Academie se pastreaza ca fox separate Aga,
de pilda, cateva cu caracter nulitar una reprezentand Statul
Major general 6), In care figunle au fost acuarelate cu mans., alts
o recrutare dm vremea veche 6) Aceasta din urma s'ar putea sä
fi fost trasa la Viena Tot o semi =Mara, este un carusel, dat
la Iap, de trupele &Ilan austnace, la Copou, In onoarea Domm-
torulm gi a pubhcuhu A fost desenata de un roman, care era hpsit
de talent, dar avea spirit de observape In sfarpt, max bitalnim
2) Academia Romans, cots C LXIII, 13

' ) N Iorga Portreselo Dommlor Romans, pl 212
a) Academia Romani, cota C LXII, 26 Este &fent de cel pubhcat de pro-
fesorul Iorg a, In Portretele Domnslor Romans, care este luat, probabil, dupi
o gravure In metal
5) Academia Romani, cota C LXXI, 3
5) Academia Romani, cota A XVIII, 20
2) Academia Romani, cota D XX, 20
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI p LITOGRAFII INAINTE DE ARAN 115
o foam cu tree dorobanp de p&p, de caracter popular, foarte

neb.deminatec desenati gt htografiatit 1)
Din and in cand apar ci altfel de subiecte Aga aunt o sene
de peisagu, slab desmate 2), on veden de monumente, acestea
foarte probabil servmd de ilustrapi la una sau alta dm nuvelele
epocei Cu acestea ins& ne vom mai intik', atunci card vom trata
despre cirple ilustrate
Alteon avem scene de moravuri, apt cum erau cele devemte
celebre, grape talentuhu exceptional al lui R a f f et Fara mcio
mdicape de data, de artist sau de stabiliment unde fusese tipanta,
este o scene dela Tara Frac& p fete danseazi In jurul unui taraf
de liutan, imbricap in costumul hu B a r b u L a u t a r u 1
Totul se petrece intewi camp deschis, in fats unor case, care au
un gopron acopent cu pgle
Nu hpsesc mai cancaturile cu caracter politic Astfel, una din
ele, care dupi cahtate n'a putut fi tipanti la mu, cu atilt mat mult
cu cat gtim cite greutip se puneau exprimaru onciirei idea defa-
vorabile guvernului p Ruplor, este indreptatii contra Regula-
mentulm organic In stings este figurati Moldova, intre 1834 p
1849, supti de nigte hpiton gigantice Laugh' regulamentul organic
eta p plange un drac Alatun este Casa vistenei, absolut goals Un
alt drac, desenat ca cm din faimoasa Tentape a S-tulm Anton,
de C a 11 o t, .pne pe un al doilea drac pe spmare, tar acesta, la
reuidul lm, are in mini un chstar Domnitorul S t u r a a, cu o
ghiulea de un pictor, pe celalt 11 are impodobit cu anpt, ca se
poati sbura, ca gi M e r cur In imtologia antics El true late°
mini o pwigi cu barn, 'sr cealalti mini o Intinde unui turc,
care-i tare gluarele Sus, deasupra Turcului, doui figure asemina-
toare cu la Justice et la Vengeance divines, dm cunoscutul tablou
al ha Prud' h o n Alp dram clunuese un alt personagm, care
s'ar putea sit fie tot Domnul, aritat dupi moarte Nitwit, de sigur,
dar nu hpsiti de oarecare verve iromca 8)
0 curwasi htografie, leptil la Pans, iscihti, dar foarte gtearsi
in partea unde se afli iscihtura, bung, ca t tu.aj A, cu siguranti
ultenoari anulut 1848, reprezinti o vulpe in costum de militar
1) Academia Romana, cots A XVIII, 38
2) Academia Romani, cota A XVIII, 26 gi 37
a) Academia RorainA, cote C XXIV, 43
8
www.dacoromanica.ro
116 GRAE7CA ROMANEASCX
(rus 9), spanzurata de catre wn grup de persoane, prmtre care se

distmg Rosett 1, frail' Br Atie n.i, 91 altar luptaton pentru
Revolutie Ei poarta steagun pe care aunt sense cele tree loan=
ale =imam hbertate, fratermtate, dreptate Pe spanzuratoare
se afla o inscriptie reglement, arhondologia Indaratul vulpei,
plangand 91 vaittuidu-se, want boien cu 191ac 9i cu caftan, ex 9x
copal for Pnntre ei par a se distmge figunle fo9tilor Domm,
Bibesen 91 Mihail Sturzal)
Exuma insa 9i o alts caricature, de tendmIA contrane celei
de mai sus, indreptatA tocmai in contra persoanelor pe care le
simpatiza autorul htografiei precedente, nu in cahtatea for de revo-
hrtion.an dela 1848, ci 4n cahtatea for de luptaton pentru cauza
Romamlor transilvanem Ea este decl mai none, poate din prin:w.
am ai dommei lm Carol I Un cortegiu amens, 9erpne9te din susul
in Mosul pagmei s Pormrea armatei naciunahlor s C I Br A-
t 1 a n n, ca Don Quichotte, merge kande, purtand un steag,
pe care sta sum Moftul Moftstnlor san luarea Transilvamei
Rosett 1, 4n hame carnavalevt de episcop, e pnrtat pe un
tron Dupa el figunle lw. Dem Bolintinean n, V A
Ur e c h e 91 ale altor luptaton n.allonah9ti Este probabil una
din folk prm care partidul conservator 191 razbuna pe hberah
Stamps mofensiva, fare memn fel de insucire artistica, care n'are
decat mentul de a ne arata adevaratele sentimente ale celor doua
man particle romane9ti, fate de importanta chestie a Romamlor
Transilvanem 2)
Alte dot& foi cancaturale se pot data en oarecare siguranta
ere aunt aparute In preajma Thum Una este indreptatA contra
lm Vogorid 1, alts contra majoruhu Leon A. (9), ambu due-
mam a1 Umrn Prima este o htografie 4n pemIA 2), eu douA pets
row de acuarela, pe fesul q1 pe lampasunle pantalonilor 1w V o g o-
r i d 1, cea de a doua 4), in creion, arata pe Leon A, enorm,
cu o gapes ruseasca in mina, ca o plecata gaga a du9manilor cei
mai apngi a1 Unnu
1) Academia RomAni, cote C XXIV 11 r 12 (caricature meta in dor&
exemplare)
2) Cota C XXIV, 40
3) Cota B CVIII, 46
4) Cote B CVIII, 45
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFI $1 LITOGRAFII NAINTE DE AMAN 117
Aceasta beta o credem departe de a fi complete Ea cuprmde

numiu ceea ce se poate intalm In cabmetul de stampe al Acade-
mie', care, gx el, nu conpne decat numai operele ajunse acolo din
intamplare sau ca urmare a unor donate Este probabil ca din
punct de vedere cronologic unele din aceste litografu de necunos-
cup ea mire in perioada de dupe A m a n Stilul for atat de
new 9x imperfectule de tipar ce prezmti ne indreptavesc insa
sa le consideram ca un fel de prelungire a color din prima
jumatate a secolului De ahfel, ele erau ails de milt In gustul
epocet, raspundeau apt de bine unei mentalitip, care era a
noastrii, dar gi a altora din Peninsula Balcanica, In cat de
multe on s'au imprimat la nom fox de acestea volante, cu
subiect istonc sau rehgios, gm pentru ate popoare, cu care cram
in reign amicale 0 probe despre aceasta o avem intr'o Judecatcl
a Luz Chrzstos 1), pe care un Nicolae Ghiorgacopulo,
in 1869, o tipire9te la nom ca editor, nu ca autor.insolind-o
de uu text Luling, grec 91 roman Este echivalentul foilor pe
care le edita maiorul P a p p a s o g l u 91 care se tiparesc multi
vreme, din care pn.cina, cu tot caracterul for hotaxit popular
qt cu toata insuficienca execupem vor fi menponate in perioada
de dupe Am an
2) Cots C IV 36
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILUSTRATA.-
Cartea ilustrata este una din formele cele max plicute ale gra-
vure Ea nu se adreseaza, mei chzar bz Apus, numai la cunoscaton,
degi bane inteles, pnntre acegua se recruteazit max ales cox care
o fac al trarasca gx al prospereze Lectorul obignmt, fie el cat de
modest, se bucura de o potriva de existenta ex Negturtorul de carte
hump, In ceasunle sale hbere, o poste rasfor, poate visa cu oche
la o magma sau alta, Igx poate umple gandunle cu fun.te sau cu
scene de pe alto taraman Iar cand e vorba de un text rehgios,
aunt dummeca la Insenci, pun ilustrape numax va ajunge eel
ignorant sill reprezmte exact ceea ce mmtea, 4n. momentul In
care, urmannd gnarl vorbelor rostite de preota, Incerca sa reduce
cele spine la experienta sa zibuca gi sa le gaseasca o aphcatie
Ea poseda apox ceva mum, prm format, prm faptul ca e par-
tativa, vorbegte sufletultu ca tot ce a fost atins de mans atator
fimte scumpe, In aceeagi famihe, pe care le-a Inveseht anon,
ale caror gandun taste le-a alungat altadata Toata emotra Sheer-
cata pun ea, In trecut, se adaoga parca la posibilitaiale ea actuale
de a emationa Astfel, cand vorbim de ilustratia de carte, peste
toate laudele ce se pot aduce cartel, In genere, putem adaoga
Inca pe cele ce pnvesc gravura de nue format
Agi fi crezut, inamte de a Incepe acest studru, ca o atare forma
de arts sa 'le fie Inca max strama decat gravura de mare format,
adica decat stamps Reahtatea este tocmai contras a4r pe terenul
rehgros, gi pe cel profan, au existat multe publicapi ilustrate In
'ule Romine, gi IncA, am clar impresia, cu toata gala ce-a insu-
fletit Academia Romani In strangerea lor, ca nu be cunoaftem
pe toate Pnntre ele, o atentie deosebita s'a acordat celor religwase
cu mult cele max alese gx cele max numeroase Exists la nor
www.dacoromanica.ro
o veclie tradrpe de frumoasa tiplinre, ornate cu tot ce se cuvenea

pentru ca textul biblic, cel al parniplor bisericu sau un comentar
al lor, sit se prezmte In hams lui cea mai straluerta Frontispicu
gi titlun lucrate In fel p chipuri, In cern.eala rope gi neagra, im-
pale, inceputun gi sfarptun de capitole, vignete, gravure afara
din text 1), calugarn care ajunsesera iscusrti tipografi Ingrijau de
toate acestea Timpul nu avea pentru ei importanca mmem nu
era grabit §i gtaut este ca pentru o astfel de tntrepnndere timpul
tocmai este un propos auxihar Aga s'a ajuns BA avem, inteo epoca
de relative decadere tipografica, volume Inca somptuoase, In
paginele carora aunt cuprinse multe gravure excelente, cum aunt
mai ales cele taparrte la Neamtu, la Bucuregn, la Sibiu eau
la Blab
Mares majontate a carplor bisencegti este ilustrata cu gra-
vure in lemn Cele profane care au intrebumpit acest fel de podoabe
aunt, din contra, cele mai pupn numeroase Gravura In metal, cea
on dalt4a, sau cea in otel, caci n'am intalint decat un Bulgur
exemplar In ape tare, este mai rare Dela o vreme, tncep&nd en
a doua gumatate a secolului, s'a intrebuunat mult, mai ales pentru
ilustrarea foilor zilince sau a celor saptimanale, poste clear a
unor volume, un procedeu de gravure pe zinc, care nu este Inca
zmcografia gi care e cunoscut sub numele de gillotaj (dupe cel
care o inventase) sau de pamconografie El era denvat din
procedeul litografiei, caci pornea dela o tratare a place de metal
1) Termmologia aphcata gravunlor, dupe loch pe care acestea II ocupa inteun
text, nu este ince destal de precizate la cercetatoni noitn Astfel, termenul t fronti-
spiciu * este Itntrebuintat pentru gravurile In lAtimea pavan, dela biceputul fiecann
capitol, ache& pentru coca ce francezul numegte t un entete *, pe cand frontispiciu,
este In realitate numai gravure de pe prima pagma t constituind oare cum fatada
nun carp * Conformandu-ma traditiei francexe vox mentrine In sensul de mai sus
expresia s entete s, traducAnd-o cu 4 Inceput * sau 4 cap de capitol * Pentru gravure
care se poate mai mult sau mai putm flume biteun tnunghm, dela finde capi-
tolelor, ennoscute In termmologia francezA ca t un cul de-lampe s, voiu spun
t sfargit de capitol * Gravure dare din text este cea care ocupe o pagina sepa-
rate de cupnnsul carpi, fere text, men pe fatA, nun pe dos, In afara, bore Inteles,
de explicates ex sau de t legends s Gravure In pima paginA este cea care ocupA
ea =geed o papa Vigneta va fi gravure, In genera de nun dimensium, care este
introduse In miilocul textubn Incadramentul nnei pagme este ornamental care
o InconjoarA la cele patru margin oil care poate consta din cAteva bun sau din
motive ceva mai complicate In sfAupt, termenul de impale se tatelege de mune
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILUSTRATI 121
exact in acelagi fel ca piatra htografica, cu singura deosebire ca

barn de acid la care era supusii, dupe ce se desenase cu crezonul
htografic, era mult mai prelungita, age incat acidul rozand
desenul aparea in cele din urma in relief pron.untat gi se impnma
ea o gravure in lemn, cu care se asemana ca efect tipografic
Pentru o mat clerk' presenter° a acestui capitol, care va ft
poate mat lung decat cele precedente, 11 vom impart]. in mat multe
paragrafe, dupe tehmcele de care s'au servit ilustratoru Vom
avea astfel paragraful gravure in lemn, cu care vom incepe, cel
al gravure metalice, mult mai smut, eel al htografiei II vom
opn cam la 1850, ca gi pe cele antenoare Vom fi insa nevoni
une on sa depagim aceasta data, atunci cand va fi vorba de o
serve de volume incepute mai nainte, dar terminate dupe 1850,
mai ales °and caracterul ilustrawlor va fi acelag, de la un
cap la celalalt al lor, cum este cazul cu cele pubhcate de
A s a chi De altuunten, introducerea procedeelor mecamce de
ilustrare nu va intaraut mult, dupe intoarcerea lut Amen in
tare, gi evident, tot ce va fi ornat in acest chip nu ne mat
pnvegte Astfel, capitolul cane]. ilustrate, degi se va regain in
volumul al doilea al acestei lucein, el va ft tratat acolo mult
mat sumer
GRAVURA IN LEMN CA ILUSTRATIE DE CARTE 1)
Din cele precedente se putea lamunt deduce ca acest fel de

oniaraentare a textelor a fost curent In cartels bisencegn 0 tra-
ditie secular/ In Tank Romane, o practice incercati la multe din
manastin, gi, nu mat putin, posibihtatea de multe on de a Intre-
bump un material mat vechm, un fel de e zeatre s provemta din
tvecut, consistand din htere, din impale ornamentale ¢I din vig
nete de diverse dunensium, an facut ca aceasta frumoasa arta,
care produsese in secolele precedent° opere remarcabile, ea con-
tinue a ft practicata cu mult zel Multe din aceste ornaments
1) Cf. N Iorga Ihistrapa Chplor Roman's', 1820-1860, in Almanahul
Graftem Romfine, ¢i Sextil Pulear ra Calendar. p Almanahuri, In acelayi
Almanah, ambele dm am! 1927
www.dacoromanica.ro
122 GRAFICA ROMANEASCL
aunt neiscahte Mule poarta nume de calugan, sapate intr'un

colt, cu sfiala Care din ele apartm cu adevarat secolului al XIX-lea
de care ne ocupam sici 9.1 care vin de max namte? In multe cazun
este greu de lamunt aceasta chestae, farA un studiu amanuntat
al tutulor cartilor antenoare secolului al XIX-lea, studiu care,
din acest punct de vedere, nu s'a infAptiut Cand aunt neiscalite,
sttlul lor, care oncAt de traditional ar fi, prezinta totup diferente
dela o epoca la alta, ar putea sa ne in.drumeze Pe de shit parte
multe xilografn an putut fi simple cope sau cope slab modificate
dupe publicatu strame, poate chiar 91 atunci card poartA o isca-
htura roman.easca Nottunea propnetatu artistice era pe aces
vreme foarte vaga, iar numele semnat nu indica atilt inventarea
unui motiv, cat operatta matenala a saparn lm in. lemn, fie dup.&
un desen propnu, fie dupA unul imitat In afara de cazul tend
suntem lamunt informal:1 ca o opera este o renpinre 4i tend
putem dove& pnntr'o data sigura ca blocunle de care s'au servit
tipografu au fost utahzate mai namte, vom considera gravunle
ce spar in fiecare carte ca fundu-i destinate cu adevarat Le
vom da astfel varsta, avAndu-se 4n vedere anul tipanni, local
undo an fest executate, avandu-se In vedere ora9u1 eau mana-
stares uncle se gases tipografia Evident, complectaii qi indreptan
stint de a9teptat de la cercetan ultenoare,
Inprarea cartalor in orchn.e cronologica va lua fatal infaNarea
unei sect enumeran Ne vom baza max ales pe ceea ce se gase9te
la Academia Romans, in original sau una din de in repro-
ducer fotografice 1)
Nu vom max pastra separarea pe provmen, care se putea
justafica and era vorba de desen gt chiar de litografnle max
man, mai ales de portrete, dar care nu mai are met un. temeru,
1) Excelenta publicape a lm I Bien n, Nerve Ho do g 11 Dan Sim o-
nes cu Bahografia Romlineased Vecke, tomul III (1809 1830), Bucuregta,
1912-1936, ne-a fost de un mare aintor pentru redactarea acestm paragraf, ca gi
Litr'o mai mica masura volumul precedent al acestei opere D-1 Dan Sim o-
n e s cu ne-a dat gi uncle mformaln orals, pentru care-i aducem, aicy toate
mulommle noastre Atilt informataile sale orale, cat gi cele din tomul al treilea
al Biblsografra Romanes; Vechs aunt cat se poate de precise Regretam ca nn
putem afirma acelagi kern iu despre volumul precedent, in care s'au strecurat
gregeli gi In care descnerea cartilor, mai ales din punctul de vedere al ilustratin,
este nneon atilt de sumarA, kat va trebui candva sh he refacuta
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILIISTRATI 123
atunci °and e vorba de carp, care (=clam, se adresau tutulor

Romandor sau, In cazul tipantunlor de caracter rehgios, Iqi
Imprumutau ilastrapile In mod curent, on unde ar fi fort
pnbhcate
* *
SI Incepem deci descnerea candor ilustrate cu gravure In

lemn, Intorcandu-ne pentru un moment la secolul al XVIII-lea, la
Pravawara din 1784, tiplinta la rap de Popa Mih a i S t r
c h i, exarh al Mitropohei lapilli 1) Este o pubhcape eleganta,
placuta, bine tipanta Fiecare pagma este Incadrata de un che-
nar Cu nuci ornamente, iar unele capitole prezinta un cap de ca-
pitol Ingrijit gravat gi curat tras 0 gravure In lemn cu Isus ca
Imparat, corect desmata, frumoa sapata, poarta douil semnatun
Mihail Strilb(rIchi) gi Lavrentie Ivanov Unul
probabil desenatorul, celalalt gravorul Un sfargit de capitol, cu doi
Ingen gi un. ornament In stilul ha Ludovic al XV, foarte potrivit
pentru fan.cpa ce Indephnegte In carte, poarta mrpalele M S ale
preotului tipograf gi tontine chiar sterna, adica armele lui 2)
Alte sfargatun de capitole aunt de un tip mai vechiu, eel al seco-
lului precedent Se In.trebumptu deaf pink' la funk secolului al
XVIII-lea ornamente care proveneau din fondul veacului trecut
Motivul care m'a indemnat sa bleep cu aceasta carte este ca de
multe on de aici tucolo, gi nu n.umai. In tipografia Mitropohei Tagi-
l(); vom kaki unul sau altul din ornamentele gravate de S t r i 1-
blIch i, repetandu-se pe carp mult mai not Ea constitue deci
un fel de intrare In matene la arta secolului al XIX-lea, dep
propnu ars aparpne stilulur secolului precedent (P1 LII)
Mai interesant pentru problemele ce pune este Penticostanal
dui Bucuregti, tipant la 1800 de St anciul Tho mo vie 1,
I) Prdvilwara, eu cols fame tame bisenceits, tiplinta la nutropohe in Iap,

in sulele lui Alex andrn Mavrocorda t, a barn Imam Dom= a Mine].
Sale t, la 1784, Mitropoht fund G avr ill Academia RominA, secpa Carp
romfinesti veal', cote 478
') Stems can armele lm S t ril bic chi coasts dm douil stele, legate pm
done hnu curbe formind tin fel de semilunii, dm care ieee o sageata, dispmativ
fare nun sin fel de Justificare heralchca Ea aparea aici, In Prdvihoara din 1784
si se va repeta mereu, ca fine de capitol, In publicapile din Iasi si dela Neampi,
www.dacoromanica.ro
124 GRAPICA ROMANEASCA
sub Donnas lm Alexandru Constantin Muruzi,

mitropolit fund Do sith ei 1) Este o carte pretenswasa, dar destul
de ran tipanta Titlul este ornat cu un chenar important, de forma
num porta, avind fixate pe ea diverse scene rehgioase qI figure de
dns]. (P1 LIII) In capul multor capitole vom intahn vignete, al
caror personagiu principal este Isus Desenul este neglijat, gravura
insuficienta, imprimarea defectoasa, hpsita de clantate 91 de
franchesa In capul capitolului despre Vecerma cea Mare, wide
este reprezentata Necredinsa lei T o m a, apare o data, 1781, si o
iscalitura St anciul Tip (o g r a f) Acesta intrebtunpaza dem.
In 1800 mete plan9e pe care le executase in 1781 Ce este curios
este ca unele din ele au titlul in slavone9te, altele In romanecte
Un alt Penitcostar 2), tipant pentru f a doua oars la Blab,
la 1VIztropolie, sub Mitropohtul I o a nn B o b b, in 1808, este alu-
strat cu absolut aceleasi ilustrat,n, cu singura deosebire ca acestea
aunt de un desen 91 de o execu%ie, atat in privinsa gravure). cat 91
In cea a tiparim, impecabile 0 alts diferensa o constitue tar -ip
pule, aic14n romane9te, afara de pnmul cap de capitol, Invierea,
sub forma Pogorirei lu1 Isus in lad spre a mantm pe Adam , la
care mini este in slavone9te yS1 aic1, ca §1 in Penticostanul dela
Bucure9ti, Credinsa Tomei este iscahta gI datata, acorn de P etr u
P(a pavic 1), tip(ograf), 1768 In cea repre ,eutand pe Mironoarse
la mormant (tot un cap de capitol, ca 91 celelalte), iscalitura este
91 mai lamunta P e t r u Pap avic t pograf Ram(nicean).
Iscrihtura mai reapare 91 in alte Unstratu mai pirsm completil
Is= §1 Samanteanca, la pus, este, de pdda, inteun frumos stll
arhaic, cu multe detaiu pitorefti g1 reahste
1) Penticostanon ce cuprinde intru sine alujba ce n se cuvme dui stints p

lemmata dummecit a Patitilor, pins Ia dummeca Tutulor Sfintalor * Sub a doua
dommetaiceasalmAlezandru Constantin Muruz, Motropohtfund
Dosothei TmantA la Mrtropohea din Racuregn, In 1800 Cots 627 Toate
cArtile crtate vor fi indicate In not& pun cote for din sect= car' plor vechz dm
colectia Academies Romaine
) s Penticostanon *, want a doua oars la Blai, la Mitropohe, sub Domma
Imparatulm Fr ant isc al doilea, Matropolit fund Ioann Bobb Cote 746
Imparatul Francis c poarta dind titlul de tritalul rind pe cel de al dodo*
Ca monarh austnac, el este Francise I, ca ImpArat al Germamei, el este
Fr anca s c al II-lea Este Inca vorba, in ambele cazun, de aceiagi persoanil,
de mend lin Napoleon I
www.dacoromanica.ro
CARTEA LUSTRATX 125
Aga se continua, capitol dupe capitol, fiecare purtand la Ince-

put o mteresanta ilustrape, pane la Dummeca Tututor Sfinplor,
en o compoznie rotunda, din cele mat cunnase, pe care am mu fi
putut-o Int& lm la un. Clurtacodromion din Rammc, din 1806 1) 91
la multe alte tapantan, pane la Chem Inlelesulut din 1678 In
nujlocul unut patrat a fort desenat un. cerc, In care este reprezentat
Isus Acest cerc central este Inconjurat de un altul, care atange cu
circonfennta hu nujlocul latunlor patratului In acest al doilea
cerc, Intro circonfermIa hu 91 cea a primula', se anti raspandite
grapun de dint" sau stint." izolaia, care-91 indrepta pnvinle 91 se
backlit' In fats unui tron divan, gol, pe care stn o evanghehe 91
eracea 2) La dreapta 91 la stings tronului, Fecioara 91. Sfantul
Ioan Botezatorul In colcun, In tnunghiun, soarele, hula g1 jos
cateva scene cu mat multe personage
Este interesant sa constatam ca atat P e t r e Pap avi c
In 1768, cat 91 Stanciul Tho movie i., In 1781, graveaza
exaaacelea9i scene, dep., megal dotal.", ultimul este cu mult info-
nor pnmului, tar Penticostartul din Bucure9n. ne apare ca o carte
de mult mat mica valoare 91 de un aspect mai palm. Ingript decat
cel dm Blaj Totup, nu este probabil ca tipograful din 1781 sit fi
col:Rat pe cel din 1768, pentruca inscnpt.ule aunt deosebite, la
primal In romane9te, cu exceppa pnmului cap de capitol, la cell-
lah amestecate, romane9n. cu slavone9ti Fara bulwark' ca aman-
dot au avut ca model un original mai vechm, dela care au plecat,
In gravure megale ca valoare mai bme executate din panes lux
Papavac 1, mai fora talent la celalalt
I) s Chzriacodronu on r slavon, tapant la Rimmc, hi 1806, sub episcopu

Nectarie Cota 708
B) Motivul acesta este foarte vechm In arta creitmA, dupe cum se , II aflana
astfel la Ravena, pe peretu Baptisternihn ortedocsolor (S Giovanni in Fonte),
executat hitr'un splendid mosaic, ca si nu ammtim cleat de un exempla cunoscut
tatalor La um el aparase en mult taamte de 1806, dar Intriun stil mai arhaic.
In sec. al XVII -Iea, de Oda, semnat de tai Ivan B a co v Cf I Bianu
N Hodo I, op at , gravura Nr 184
Pentru cArtile tipAnte la Blaj a se consults Xdografu can an hscrat to
ispanuia cea veche dela Blaj, 1750-1800, de Alexandrn Lnpeanu-
n, Blab 1929 E o lucrare modesty ca proportn, In care gas= lush
multe date utile
www.dacoromanica.ro
P e t r u Papavaca se nume9te el augur Ramnicean Nu

este deci o simple In.tfinaplare a Clunacodronuonul din 1806, din
Rammc, contme o componlie a lul, cu inscrippe romaneascii, de'i
cartes e slavona De altfel, prmtre ilustratorn de carp din vremea
lm, el este dmtre cei mai dotal.", mai conswenti de calitiiple ce se
cer unei gravun In lemn, mu stipam pe me9te9ug gi mai cu ex-
penenrit Este destul ca cineva se pnveascii pagma de titlu a Pen-
ticostanului blajan, ca BA-ci dea seams de aceasta Cel din Bucu-
re9ti se opnse la o comporatae analoaga un fel de poarta de in-
trare Cel din Blaj da motivului un caracter plin de grandoare,
care lipsea cebnlalt Il prezmta ca pe un fel de arc tnumfal, avand
deasupra pe Isus In odajdu de arhiereu, Intre dour' simboale ale
Evangheli9talor, iar jos, la baza, o Bina Vestire, Intre celelalte
douit simboale evanghelice Pe stall)", la dreapta 91 la stanga, ima-
gim de Sfinia 9i de Patnarhi
Prmtre nncile ornamente de fine de capitol, unul este In de-
osebi grapos, un fel de stihzare a crinului florentm
Acela9 artist, Petru Pap avic 1, ilustrase tot la Blaj o
carte de mai mic format, 91 ea atractiva ca impresiune Dumne-
zeestile Llturghia 1)Aici Intalmm mai multe gravun, de stilun
destul de difente, deta lucrarl evidente ale 'tedium artist, toate
ascAlite Petre P(apavici), t(ipograf), ceea ce duce la concluzia ca
autorul for se mspirl de onunde, anon chiar dela Inaintata mult
deosebrp Intre ex Astfel, frontispiciul reprezmtruid pe Isus ca
arhiereu, bmecuvantruid, dovede9te o facture 9i ua caracter cu
totul altul decat figunle lm Ioan Zlatoust, Vanlie cel Mare on
Grigore Dvoeslovu, top trei to plmA papa', inteo compontie bme
echilibrata, corect desenatii, 91 tipanta cu tosta grip (P1 LIV).
Un subiect mult mai neobi9nuit, de semmficare simbolicil, era
Inchipuirea lui Isus sub forma t Sfantulm Discos *, admit a unui disc
pentru prunes. 9i pour pentru vmul cummicAturn
Blajul, la 1nceputul secolubn, o putem afirma Inca de pe acum,
este unul din centrele undo arta tipografiei gi cea a gravure In
lemn aunt mai cu efect cultivate Mitropolitul Ioan B o b b trebue
1) Dumnesseeptzle Liturghst a celor diners quips partnislor noon Tipanta la

Mg, la Mitropolle, In 1807, sub Domnia lm Fr antis c al II-le a, I o ann
Bobb fund nutropolit Cota 721
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILUSTRATX 127
sA fi fost el insugi un om de gust gi un bun administrator, cam

tot ce poarta n.umele slu este remarcabil ca execune Adesea se
intrebumpaza doul cerneh cea rope gi cea neagrA , apar minalele
ornamentate , figunle aunt de o precizrane gi de o curlIeme, ca ar
putea fi luate ca model de alto tipografu
Foam de titlu incadrata, incarcata de fel de fel de imagine de
fain, denotAnd blahs idee ce gravorul 1 i facuse de importan ;a
operei clam ea era destmatA, pe care am intahut-o in Pentwosta-
nul din Blaj din.1808, aparuse gi ea mai namte, tot la Blaj, in 1800,
ceea ce nu trebue sa ne mire, cam am viz= ca in reahtate toate
gravunle dm acea pubhcane fusesera sapate in 1768 Nimic sur-
pnnzator ca gi celelalte gravure BA se fi intrebumnit intre data
cand lemnul fusese gravat gi cea la care apare din nou, in Penn -
costar Este vorba de un Tnod, e acuma a doua oars agezat gi
tipante, sub eFran.Iisce al doilea,Ioan.n Bobb fund
Maropoht 1) Interesant ca acest titlu de data aceasta era deplin.
semnat Pet ru Pap avic i, tipograf ramiucean
§" fn cazul acesta cartea este superior tipanta, cu toati grip
gi priceperea de care erau capabih lucratoru phni de rAbdare din
acea vreme
Gravunle in lemn ale lm Pet re Papavici R A m ni-
ceanul nu erau smgurele de care se serveau cei din Blaj In-
tr'un. Apostol din 1802 2), un titlu gravat, din cele mai bogate, aga
cum fusese moda in Apus In secolul al XVII-lea, este iscaht S a n-
dul Tip o gr a ful Liters e tipinta en doua cerneh, iar Inca-
dramentul, deatul de masiv, connne imagina lm Isus ca arhiereu,
simboalele color patru Evanghehgti, o Buns Vestire, gi, la dreapta
gi la stings, lane' doi stall)", pe Pavel gi pe Petru §i mu,
ca in celelalte publican", se resimt ideile despre aspectul unei
dun care se mogtemsera din vremea Renagteni, virsta de our
a tipografiei, idea degteptate in clencu ardelem umn din contactul
for en Italia
2) Cote 629 Ca ilustratu avem citeva mteresante capete de capitol Isus Intro
Foment si Ioan , RAstignirea, Intro instrumentele Pasiunn , nn dant Simeon
Stilpmcul 0 graver& pe prima pagma, In chip de frontaspcm, reprezmti poate
pe proorocul David Aceasta gravers reapare 4n Psaitirets din Brasov, 1810
2) t Apostol, acnm a dons mai firma*, sub Fr sup e c al doll e a, Mitro-
poht fund Io ann Bobb, 1802, cote 644
www.dacoromanica.ro
128 MAMA ROMANFASC.i
Pe pagma urmatoare, care in bunele tiparitun apusene trebma

totdeauna sit fie goals, la noise tip areste adesea o figura ce serveste
ca frontispicm Alm glum pe Sfantul Evanghehst Luca, in pima
paging, de un caracter frost, ceva cam Tarfinesc chiar, inteun
incadrament baroc (P1 LV) Un cap de capitol urmator reprezmta
pe bus coborind in Infern, forma a Invieni pe care o is adesea
la not gravura Inteun alt cap de capitol un Sfantul Slmlon Stalp-
meld spare printre foarte elegante crengi gi frunze, formand volute
Cat de departe progresase Blajul to aceasta nobila arts a tipo-
grafiei se vede din comparatia cu alto produse smulare, de =urea
0 4 Pravilioard, adtcd Moluvenic In scurf s, iegita din teascun sub
Alexandru Nicolae Sutul 4 intru Lutaia Domme*,
Mrtropoht fund I a c o v 1), in Mitropolia din 4 Ego , to 1802,
prin munca Ieromanahulm Mac arre pi a lui Pavel Cl o-
potarr u, Tipograf, este grozav de rau tipanta Frontispierul,
pe verso al &mei de titlu, infettipeaza pe Maria ca Regina a cerun-
lor, pe un trop, deasupra unei semilum conceppe venni dela
apusem, in legatura en Imaculata Conceppe Intre Ingen pi che-
raveme Intr'un colt, numele gravorulm S i m i o n
Dep. Intalmm =pale ornate, Whey& capete ge sfarpitun de
capitole, pe care le-am mai vazut, de ahmmten, deer care n'au
foot executate in vederea acestei carp, este atata n.eghjenTa din
partea color care an supraveghiat tiparirea, In cat volumul acesta
se prezmta cu totul inferior
La Sibiu, in aceeapi vreme, se scoteau carp tot stet de ingrijite
pi de prezentabile ca pi la Blaj yS1 aicl gravunle nu erau totdeauna
ongmale Ele mai servmera, cum este cea reprezentand Izvorul
Tamadmru t col de vitaIa daditor *, pe care o intalrum intee
Alfavita sufleteascd, tipanta de I o a n n Bar t, la Sibiu, In
1803, sub Demme. hu. 4Frantese * al doile a, fund 4 vi-
car', clerulm * I o a n. n. Popovece de Hondol Fiecare
paging este Incadrata de un chenar tipografic pi aspectul general
al carpi este din cele mai placute 2)
La acelap tipograf, la care se vor face cea mai mare parte a
pubhcirfulor romanegn cu htere chinhce gi cluar cele cu htere la-
2) Cota 652
1) Cots 656
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILUSTRATA 129
tine, In acelag an, apare un Cozavaster gruccao pd. roma lobe 1),
pentru cei care nu se umsera cu bisenca din Roma Evident, tot
sub oFranIis co al doile a Ca frontispiciu s'a tipant un
Sfantul Nicolae, In halt episcopate Caracterul gravure este pu-
pa cam Taranesc, aga cum places cititonlor gi cum erau In stare
sa execute until eau altul din graveru locals, dar totul bme gi cu-
rat imprimat Mai departe intik= aceeagi magma a Maim Dom-
nulm ca Izvor de vieata dadator, pe care am semnalat-o In Alfa-
vita sufleteascd precedents Ea se repeta de mai multe on (la p
44, apoi la p 188) Impalele reau gi faptul ca textul este imprimat
cu doua cerneli, dau un aer festiv acelei carp
In Reels, an, 1803, la Incepe Mitropolitul Venia min C o-
stachz pistons 2), pe scaunul Moldovei, caractenzatA prin roa-
mer' gi stralucrta activitate cultural/ Ceea ce gasegte la vemrea
sa la lap se poate deduce lamunt din cahtatea primes carti ilu-
strate, tipante acolo Ea &A masura lipsei de mijloace, a median
mfenor pe care-1 afla acolo Mitropolitul, Intr'un cuvant, a mvelu-
hu scazut de unde pornegte, pentru ca, mar team, sa ajunga la
splendidele tipantun, mate la donuts gi de multe on cu chel-
tmala sa, sub Ingniirea celor de care a gtmt sit se Inconjoare Este
o a Apolog7na, admit' raspuns de mangaiere diva eel earl= *3),
tipanta la Mitropohe, sub Domma a doua a hu Alexandru
Constantin eMuruzio Tipograf este Gherasim Ie-
r o di a conul Singura gravure, ca frontispicm, este un Sfantul
Gheorghe, tipant cu o planga atat de roasa, de grosolan sapatA
§i de rau imprimata, In cat nu se distmg mcs macar trasatunle
figure Este cred cea mar pupn reugrta gi mai primitiva dintre
1) Cota 659
') Cf C-tin N Tomes cu Maropolaul Crawls IV-lea al Ungrovlahus,
Clugman, 1927 V eni a m i n, auspectat de Rug; este trims de acegtia dupe ce
mvadasera Moldova, la Neampil, ftnteun fel de axis V e ni a m1 n duce acolo
cu sine mult material tipografic ql ono setae (d p N I o r g a Istona Baseness
Romano, vol II, p 228) Aga tp tncepe activitatea sa tipografia cea mai itnsemnata
a Moldovei din tot secolul al XIX-lea, cea care a dat la lumina cele mai frumoase
volume ce spar In aceasta vreme p care tea Incetat sa se consacre productiez
cartalor relapoase deck In 1883 Imediat dupe plecarea Ruplor, Mitropohtul
Veniamin tp rein/ regedinta la Imp, de unde continua sa sprzizne qi al supra-
veghese none tipografie dela Neamptl
5) Cota 660
www.dacoromanica.ro
130 GRAFICA ROMiNEASCX
toate gravunle de lemn ce am cercetat cu pnvire la aceasta

penoada
In anul 1804 Mitropobtul Blajului Ioann B o b b continua
sa patroneze frumoasele tipantan, ingrijite in tiparmta Mitropohei
tin Strastnic 1), 4 acum a treia oars agezat , deci in a treia edipe,
incepe cu un titlu incadrat, in care spar mica scene din Patima
Mantuitoruhu Este o gravure neiscahta, dar bme trasa, de alt-
mmten ca toate cele ce spar in aceasta pubhcape gi in cele mai
multe care au vitzut lumina la Blaj Ca Frontispiciu este o Rastig-
nue a Domnulm, intr'un chenar cu Instrumentele Patimei Aceasta
temii, mai frecventa la unit ca la ortodocfp, cred el trebue pusa
in legaturii cu iconografia de nt catohc Gravura e semnata cu im-
palele I E care aunt ale Diaconului Ioamclue 2) (P1 LVI) Un cap
de capitol, pentru Sambita stalpanlor, sears, reprezmtli mtrarea lm
bus la Ierusahm gi este 'Bahl S t e(f a n) Tip o gr a f,1773 In Blaj,
ca pretutmdem an fost deci intrebmigate plance sapate cu mult
mai inamte,.ca gi fa cazul Penticostariultii din 1808 De altmmten,
gi aici spar gravun de P e t r u P a p a vi ci Pentru slujba
Patimilor, o Rastagnire, de un caracter cu totul original, apoi o
Punere in mormant gi o Coborire de pe truce Invierea, sub forma
Coborini in Iad, este iscalita cu minable S T deci cele ale
hu §t e fan Tip o g r a f El este apt dar autorul celor m 1
multe ilustrapi, poate gl al titlului, ce aparpne aceluiasi stil
Pubhcaia este tot aga de impunatoare ca 91 ode de care am
vorbit pani acum, cu doua cerneh, cu multe capete gi sfargitun
de capitol ornate
Blajul gi Sibiul se intrec in tipantun frumoase Am vazut
pe cea iegita din teascunle Mitropohei Umplor, , la Sibiu I o ann
B a r t, in anul urmator, 1805, scoate ceva tot atilt de mtert-
sant Ceaslov acu Ultru acestap chip tiparit 3), evident tot sub F r a n-
Ile cull al do i l e a Ca frontispicm spare S-tul Nicolae, atilt
de popular pnntre credinciogu dela not Urmeaza o gravure in
care Isus poarta odajdu de arluereu, Izvorul Tamaduirn, pe care -1
cunoagtem, gi care este una din gravunle cele mai des intabute,
o S-ta Treime cu =enrolls t Trei sant cam martunsesc *
1) Cota 674
9) Cf Alex Lupeann Malin _XsIografa. de la B'aj, p 8
') Cota 679
www.dacoromanica.ro
Tot acolo, in acelagi an 1805, de acelagi tipograf, care pare

as fie furmsorul acreditat al autontAplor romane ortodoxe din
Sibiu, se tipAregte un Penticostarion 1) Titlul ne spun, ca de
obicem, cA el a fost publicat sub Domma lm Fr antis cus al
d o i l e a Intalmm, ca inceputun de capitole, gravunle obici-
nuite in astfel de pubhcatu, prima dintre elc fund Invierea sub
forma Coboriru In Iad, semnata cu uupalele G F gi cu prescur-
tarea sc dela cuvantul sculpsit = a gravat, ceea ce ne-ar duce mai
de grabs la un artist in legatura cu Apusul, ca gi forma latina a
impalelor Oncare ar fi el, s'a acomodat cu totul stilului candor
noastre, adoptand un caracter primitiv chiar, lush' puternic gi
impunAtor, pentru gravunle sale Tot capete de capitol Bunt gi
cele ce urmeazA 0 dunumca a Tomei, tiatand tema nelncrederu
Apostoluhu, bunA, cu acelagi aspect arhaic, fix ea iscahta cu
uupalele G F , Mironositele la Mormftnt , Dumzneca SlabInoguliu,
Dumuuca Samantencei , Dummeca Orbultu , Invierea , Isus copil
apArfuid Patnarhului Petru al Alexandnei , Pogorirea S -tului
Duh , S-tul Nicolae blue Isus gi Fecioara (semnat insa I o a n,
deca de o altA mane) In fond, ilustrapile reproduc scenele din
celelalte Penticostare, anahzate pins acum, cu oarecare mica
deosebin, insa din nou gravate (sau folosmdu-se de blocun de lemn,
altele deck cele menponate), in.demftn.atec truate, fara multe umbre,
asemanatoare 4n hnu generale cu acelea, dar d3nd impresia unei
gravure mat arhaice, mai pare
In timpul acesta la Iagi, nu Lusa la Mitropohe, se tiparea A lux
Theoftlact, Arluepiscopul Bulgaria, talcuire la cede patru Evan -
gheln2), in vremea lua Alexandru Constantin eMo-
ruzi*, Mitropoht fund V e n i a in 1 n, in 1805 Ingniirea lucra-
ru era incredintata lu1 Cher asim Iero dia co n, tip(ograf)
91 hu Costachi Poniciu Un S-tul Gheorghe, in phu.1
pagma, Intr'un incadrament de plante gi de linen (nnceaux),
sus cu o coroanA, alatun de stemele Prmcipatelor, rIu gra-
vate, de cateva capete de capitol ornamentate p de impale
inflonte, bine =primate, neiscalite, de tip arhaic, taunt podoaLa
acestei carp
1) Cota 685
') Cota 688
9
www.dacoromanica.ro
In 1806, Bracovul 19i face span= in arta tapografica a acestui

inceput de veac nou, cu un Orologhion, achca Ceaslov bogus, tipant
Cu cheltuiala fratalor C o n. standin 91 Ioann Bo ghic
In timpul dommex lux Fr anps cus cel dint ft, 1) In jurul
tltlulul un frumos chenar tipografic de tip occidental, in stilul
Ludovic al XVI-lea Dupa tabla de materu, cu care incepe volu-
mul, o gravura in phn.a paging Isus Arhiereu, putm deoselut
de cel menvonat la Ceaslovul din Sibiu 2), dm 1805, care se repeta
91 in alto publics-pi ulterware Diferen.tele sunt insa neinsemnate,
asa incat nu e exclus ca ambele gravure sa cubit un model comun,
la origma
Aceasta gravura revme, mai departe, in cursul ceaslovului
Intabum apoi o Buna Vestire, de o comporacte ceva mai ampla
decat obicnnut in cart* noastre, probabil de caracter apusan
Apo', o scene cu multe personage Adorarea lui Savaoth, ea e
eau uparrta, cu nenumarate slabomm, hotarit mferwara color din
tipografia lug B a r t, atunci cand tipograful album introducea
gravura aceasta in pubhcatule sale
Intro tulip, tipariturile Mitropohei din Iada, executate la
dorucca 9x sub impulaul energic al lui Veniamln Cost a c h i,
se imbunataIesc vazand cu oche Acelui tntru Sfinfi, panatella
moans Ioann Damaschm descoperire cu amaruntul 3), tipanta in
1806, bites doua Domnte a lux Alex a n.dr u Constantin
este o dovada despre aceasta Cartea incepe cu o
a M u r u z 1 *,
Buns Vestire, m phni paging, in fats textuhu (decl servind ca
un frontispiciu), inteun chenar de hnu
Ea e urmata de o gravura cu mult mai mteresanta, arattindu-n.e
pe S-tul Ioan Damaschm in chills sa, cu o carte in mans, avand
alatun, pe masa de lucru, o pereche de matanu, o cithmara, un
chip al Fecwarel 4) Pe o fereastra, se vede afara Pnn ochmrde
ex apar cillugan 91 =dunk unel manastul Jos, in dreapta, un
sp atm gol, in forma de ehpsa, deasupra &drum este un. coif !neo-
n nat cu pene, ca in blazoanele apusene Pe campul acela ehptic
') Cota 693
2) Cota 679, dams 4n cele precedente
') Cota 697
4) Aceeagi gravura va semi ca frontispiciu Octoihuhu dela Neampil, tipant
a 22 Lune, 1816
www.dacoromanica.ro
CARTFA ILUSTRATk 133
stau sense cuvintele t Lui Ioann vecuuca pomemre a Podeaua

chihei este pardosrta cu piaci patrate, albe g1 negre, ca la gah,
cateva din ele ornamentate cu unele motive Antoru Bahograftea
Romfinerti Veda ne spun ca portretul este luat din Octothul dela
1786, dupi ce s'a that numele gravorulmoi dupii ce sterna lei
Strilbch 1, autorul gravure, a fost inlocurta Cu mscrippa
mai sus ammtrta (P1 LVII)
In acelagi an, la Barnum, deci in Muntenia, se taparea un. e Chi-
rincodromson bulgar , sub episcopul Neetarie9 Ca fronti-
spiem slujegte S-tul loan Theologul, cu o mscriptie greceasca,
probe ca Australia Yn lemn era imprumutata dintr'o publicape
antenoarti Ea e urmata de o alts gravure in lemn, cu chipul
S -tului loan Evanghelistul, eleganta ca lime gi compozrcie, dar
slab executata, imprejurare care ar pleda tot pentru o copie,
dupa un model mai vechm, opera a num artist mai indeminatee
Sfantul, in picloare, cu Evangheha in mina, se pregategte sa is
o pane de scris Lange el, acvila, simbolul sau Un balcon en strap',
in fund, pnntre care apare un penal.) stincos, complecteaza decorul
Mai la urma, cap de capitol, Dummica tutulor sfinplor, Ingo-
Tata de o mscnplie in romanegte Este o gravure grosolana, razz
impnmata, de o compozipe =data, cum am mai spus, cand am
pomenit -o in legaturi cu Penticostanul din Blab, din 1808 Aceasta
carte era, cum am vazut, t a doua oars tiparita Autoru ex se
servisera apoi de plangele din 1768 ale lui P e t r u P a p a v 1 c a,
pe care, fare indontla, le copiaza gi tipografu Chiricodromionulur.
Mihail Popovici gx Gheorghe fiul acestuia, care ar
putea foarte bane sa fie urmagi gi elevi ai lui Papavic 1, 4 'LT0-
graful rammcean # Este vorba de o 'magma identica 4u mijloc,
inteun cerc nue, figura Mintiutorulm De fur imprejur, inteun
camp tot de forma wain cerc, care -1 cuprinde In sugrafata lei
pe cellalt, mai multi sfmti, in cete, adorand tronul diviu, pe care
este puss Evangheha La dreapta g1 la stings tronului, ca 4n sce-
nele in care se reprezinta judecata din urma, Fecioara gx Ioan
Botezatorul, admit' Mama lu1 Cnstos 4i Inamtemergatorul, cei mai
man in erarhia cereasca In colcun, soarele, luna, scene cu alte
personage
1) Cota 708
www.dacoromanica.ro
134 GRAFICA RomANEAsci
it Acathistul r din Buda 1), tiptint in 1806 in it crruasca tapogra-

fie a Umversitkin ungurefti , este o carte =data, cu pretentu
luxoase, de vreme ce a fost trawl in doul cerneh, dar neghient
lucratil Spre deosebire de celelalte opere analizate pans scum,
ilustrate toate cu un smgur fel de gravun, cele in lemn, alcx intik
nim amestecate gravun in lemn 91 gravun in metal Ca frontispiciu
este Fecioara pe tron, cu Isus 4n brate, con.ceputil ca Izvor al
Tamilduirn izvorul cel de vista dadritor Este vorba, fare indoialii,
de un bloc mai vechiu, acum din nou utihzat
Urmeazil apoi o gravura in metal, cu &luta, neiscalita, slabs,
reahzatA cu nujloace putintele, dar purtand, dupti cuvantul 0
Theos, o inscnptie in romane§te t Sant, stint, dant, Domnul
Savaoth * Dumnezeu, sub aspectul unui tnunghiu de foc, apaic,
pnntre fngen, 9x este adorat de top sfintn, de prooroci, de Moise,
de Papa, de Imparat, de mitropoko ortodocp, top cu mrtrele 1;11
cu coroanele in cap
Aceasta gravura in metal, de sigur imprumutata, pierdutil
pnntre cele in lemn, este urmata de mai multe altele, tot in lemn
Cea imediat urmatoare este iscalitti (cu htere latane) de un H e d e-
rich (sic), dm Ofen, deci din Buda Dupa iscAhturti urmeazil
abreviatia, obicinuita in arta Apusului, sc adica a sapat Dupri
toate probabihtatile tot lu1, on unui confrate din Buda, 1 s'ar
putea atnbui ¢i gravura in metal, tehmca mult mai rar practi-
cata de Romani, mai ales in acele timpun Gravura in lemn
reprezintA pe Cristos ca Imparat, in picioare, cu globul in plank,
in phnit pagmA Ea se repeta mai la vale de max multe on, ceva
mat bine tiprinta
Urmeaza tot o figura a lm Isus, le§md din potirul impArtlipmei
In cele patru coltun ale pagmei aunt patru plump a1 bisencu
Max departe afllm o Buna Vestire, bine desmata to bine gravata,
iu ea neisciihta, ca cea precedentA, apoi din nou Isus ca Imparat
si, cateva pagme mai departe, repetarea frontispiciului, adicA a
Izvorului Trimaduirn, toate in phna paginti, un sfantul Nicolas
91, ca fine de capitol, 'comp' in care este reprezentata Fecioara
cu Pruncul, ci ea foarte obicinuita in textele de dmcolo de
munt.
1) Cots 710
www.dacoromanica.ro
Ultimele doul ilustracu Bunt din nou gravate In metal Una,

un Inger pazitor, conducand un copil p fermdu-1 de pacatul,
imagmat ca o gura de drat, cea din urma o repettpe a scenes cu
soborul sfinplor, inchmandu-se hu Dumnezeu, cea care ilustra
Dummeca tuturor Sfmplor In Penttcostartul dela Ma) (1808),
ambele super-ware ca aspect gravurilor In lemn, cu care suet
amestecate, 91 care, mai numeroase, indreptatesc clasarea acestui
Acathist In capitolul de care ne ocupAm aicea
In t AcathistuI prea Sfintc; Ntiscdtoare de Damnezeu e 1),
tipAnt de I o a n Bar t, In 1807, la Sibiu, cahtatea grafica este
supenoarA, ca la mat tot ce iese din tiparmta acestui meter
Bustrapile au mai fort intrebumptte, dar aceasta nu scade cu mmic
placerea se simim la rAsfoirea carpi Prima magma, natural
sapata In lemn, este un frontispicm, cu figura blapnA 91 bArboasi
a Sfantuhu Nicolae, aceeap din Catavasterul grecesc fi romtinesc din
1803, tipant tot de B art, 9t tot in Sibiu Urmeaza un Cnstos,
ca Imparat, Cnstos ie9ind din potirul cummicaturu, Intre patru
parinp at bisencn, ca p in Acathistul precedent, Buna Vestirea,
din nou Isus ca Imparat, 91, in sfarpt, ultima gravure, Adorarea
Iui Savaoth, toate intalmte mai namte, dar de data asta foarte
Ingrijit executate
0 carte ieftma, a care' tipanre s'a fAcut in rele condi;n, este
Pannyhida impreunti f t lama rata, scoasi de Veniamin C o-
a t a c h i, la Mitropoha din Iap, in 1807 2) Dormta de a face ceva
placut nu hpse9te celui ce o compune Apar astfel impale impo-
dobite, cateva capete de capitol, simple, un tot a9a de simplu
sfirpt de capitol 9i, ca frontispictu, un S-tul Gheorghe, cel pe care
I-am mai intalmt, total este kat de o cahtate mediocre, hotArit
inferioara tip Anturdor din acelap an dm Ardeal, dela Sibiu sax
dela Bra9ov
Astfel, In acest din urma orac, In 1807, se scoate o Psalure 3)
sub Fr anIis cus c el d'int a i, cu cheltmala fraplor C o n-
standin qi Io an Boghic it, care mat tipanserA, In 1806,
Ceaslovul cel begat I o a n n Henning este cel care ingnie9to
1) Cota 711
') Cota 723
') Cota 726
www.dacoromanica.ro
136 CRAFICA ROMANF4SCA
taprinrea El era poste patronul Pr:mike:gates Tspografai, ce spare

in titlul Ceaslovulus, cu atat max mult, cu cat ornamentele tipo-
grafice apart= in ambele cazun stalulm lut Ludovic al XVI-lea
Aga este chenarul ce incadreazA tatlul, aga aunt capetele de capitol,
impodobite cu fel de fel de glurlande de floe, de aspectul cel max
apusan De altfel, mea stalul gravunlor In lemn nu este identic
cu cel dm ample de care ne-am ocupat pane acum In firta textu-
lux, dupl cateva pag=e de mtroducere, este clnpul prorocuhu 91
regelux D a v x d, In genunchi, Intr'un costum de postav de aur,
ammtmd pe cele flamande dm secolul al XV-lea, sau pe cel al lm
tefan c el Mar e, dm uncle portrete In fata lux, pe o mass,
sceptrul 91 coroana Alatun de el, o harps Jos, o carte deschisa,
de sigur psaltarea, tar In stringa o drapene Aspectul gravure este
arhaic, sumar tratat, numai In hnu, cu prea putane umbre, cum
erau In genere gravurile In lemn din secolul al XVI-lea Poste ca
artastul s'a gi mspirat dela un astfel de model Ne usbegte Inca
ceva sigur 91 hotarit In felul cum este traart luua, cahtate care
face din aceasta gravurA rustics una din cele mai mteresante
pentro aceasta vreme (P1 LVIII)
Tot in acest an se txparesc la Neamtu, zice txtlul, dar in reah-
tate la Iagx, Yaelale Sfinfilor din lung lua Septemerse 1), atunci
Iota' talmacrte dm slavonegte in romanegte, In vremea ImpAra-
tuliu Alexandru Pavlovici, mitropoht fund Ven.aa-
m1n Staretul Neamplux gx al Seculm era DosIthe 1, unul
dm colaboratoru cei mai harmci 91 max pucepup ax marelm mItro-
poht Dela prima pagml, pe care este txprint txtlul, se vede o
mare schimbare, fatA de volumele aga de strings= prezentate, de
pans atunci, in capitals Moldoval. Este cartea cu care-91 face
aparitia in Moldova glonoasa tipografie dela Neamtul, cluar dacA,
pentru motive ce nu cunoagtem, tapinrea se face in ambele
tipanarte ale Mitropohei, la Iagx gi In Neamtul In jurul textuhu
ce servegte de titlu este un frumos chenar de frunze gx lujen,
ce incadreaza pagma Pe contrapagma se vede pajera ruseascrt,
nu tocmai brae gravatii, dar decorativ conceputa, purtand Intre
1) Cota 731 Cele urmitoare is vor tipan la Neamtul In 1809 (Octomvne),

1811 (Noemvne p Decemvne), 1812 (Ianuane p Fabruana), 1813 (Marne, Apnhe,
Mai p Iume), 1814 (Iuile) vi 1815 (August)
www.dacoromanica.ro
ARTFA IT IISTRATA 137
capetele ex dnble coroana impenala, In ghiare sabia gi sceptrul,

ear dos, la picware, stemele Muntemei gi Moldova La dreapta
gi la stanga o vedere schematics de crag
Fiecare file este mitrgimtii de un Incadrament hmar, impalele
sent ornate, capitolele adesea precedate de capete de capitol 91
terminfindu-se cu sfArgituri de capitole (unul din ele cunoscut 91
seinnat cu impalele M S ale lm Mihail St r ilb 1 t c h
dem cu mult antenoare acestei tiparitun.), Intr'un cuvant o carte
pretwasa ca Infoligare Una din vignete, reprezentand zodiacul,
mai apare 91 in * Randutala cum sa mune a cant(' cez dotsprezece
psalms*, tapAnta la Neannu, in 1808 despre care ne vom ocupa
In curand in care uncle gravure aunt isctilite de protoereu Mi-
hail-Policarp, altele de Iereu Mihail In realitate,
iereu Mihail gi protoereu M e h ail aunt aceeagi persoan5
St r i 1 b 1 k i Pe de aka parte, un. Cnstos pe cruce, din Vietile
Sjimplor, este tge el iscilit de Pr o t oier ex Mihail Faptul
el zodiacul ne intampina In ambele pubhcalu, ca gx fn 11.1111, 91
Intr'alta, se gilt' iscahtura Mihai 1. Policar p, ne duce la con.-
cluzia el el trebue sä fie autorul eau copistul dupe vreun ori-
ginal mai vechm al tutulor gravunlor 1) Cea cu Zodiacul este
cea max curioasa In spa-pul dintre &Mt cereal.' concentnce, sub
o magma a lux D-zeu, In non, Bunt reprezentate semnele Zodia-
cului In mijloc, ochml lee D-zeu 91 simboale ale celor patru anotim-
pun Gravuxa este push' la fmele num din prefeIe
Tot atAt de insemnata, de vreme ce este datatil din 1807, and
clear al tipitnru Vieplor, este o InalIare a lm Cnstos, publicatii
la pagma 1 a textuhu Ea este hurt destul de mediocre Ar putea
fi opera lu1 P oh car p smgur Un Cnstos pe cruce, de mice
proportu, ceva mai apre fmele carte, este cel 'sent de Prot o-
1) Bi ann qi Ho d o g, autorn Fasciculilor I si II, tom III al Balsografles
Romdneps Yeas (p 147) consider/ ci este hotarit vorba de done persoane din
care nna, P oli carp, ar fi foul lui Mihail Str3lbitki Alia ins&
socoteac ca avem aface cn o smgura persoana, care purta ambele nume, fiul lee
S t r e lb 'lob x, depe semnatura Mill ail Polecarp apare cand imprennata,
and separata, ceeace justifica ambele zpotese Cel mai vechiu exemplar en
3scahturde for separate m-I ofera Calendarul dm Zaps din 1785, in care lumle
anulni persondicate aunt Iscahte de Mihai 1 gi de Pole ceap (cf Rai Rom
Yeeke, II, p 301, reproducerea 309) p Oetodud din91786, nude se vale lamnrit
ea Policarp era finl lei Mihail
www.dacoromanica.ro
138 GRAFICA ROMINEASCX
zerei Mihai 1, de care a fost vorba mai sus , mteresant pun

decorul, reprezentand un orag
V asile Aaron, a in Marele Printipat al Ardealului prat
procurator *, publics la Sibiu, in 1808, la acelag I o a n n Bart pe
care 1-am intalmt mereu /Ana acum, on de cite on era vorba de o
carte rometneasca legal la lumina, in acel orag, Patima p moartea
Domnulut st Mantuitorulut nostru Isus Hrzstos I) t in versurt
alcaturta Este vorba de o a doua edztie, cu Austral'', a carte',
tipanta foarte placut, In 1805, dar feted figure Gravunle apartan la
doua stalun deosebite prima din ele, de mici dimensium, este
foarte in.gnirta, dar rece, scolasticA , ea este iscahta de un. I o an
Pop ovici gi reprezinta t Ingroparea lui Hnstos * Cele ce
urmeaza, 4a genere ceva mai man, sunt phn.e de defecte, an un
caracter popular mdiscutabil, cu ceva din aspectul darz al operelor
caramlor din HAgdate Lmule, ce constitue "magma, in loc sa
mearga paralele, aga cum se practice in gravura in lemn, merg
in toate directule, uneon se invartesc chiar ca un vartej, m jurul
unei mica portzum centrale Un primitivism sinter gi autentic a
dictat aceasta tehmca, in care bpsa de expenenta este cu totul
izbitoare Tot ca fn operele pnmitivilor, a cAror t oroare de vid *
este cunoscuta, In multe din ele nu lutetium mai de loc portium
albe, nelucrate, in afara de cele foarte putme lAsate intre mule
negre (P1 LIX)
Concept= nu. este insa cea a cregtmlor ortodocgi De multe
on avem impresia ea la baza figure, a scenelor reprezentate, a stat
o ilustratie de carte occidentals, mterpretatil, cu simplicitate, cu
o nevoie de concentrare gi rezumare, dar gi cu o pasiune evidenta
de gravor, care scum 4gi incearca putenle, de unul dela not Prima
gravura, am spus-o, este Ingroparea lui Hnstos Este una din cele
mai corecte, dar gi din cele mai banale Cum trecem la a doua
magma, cea care raspunde cupnnsului pnmulm capitol, mteresul
se degteaptA Ea, gi urmatoarele, sunt naive, dar sunt amble
Isus cere luarea aminte a lm Dumnezeu asupra sa, este mid ace -
stela, deci o aka evocare a episodului dela Gethsemam Avem
parts impresia &Alm care a sfredeht lemnul in toate directule, a
atentiei Incordate a celui ce a sapat-o, a neputuite" hui 4n lupta cu
1) Cota 732
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILLTSTRATA 139
o tehnici pe care poste numai de pupni vreme o practice, 91, in

fond, ne lisim captivate, oricare ar fi msuficieircele sale Nimic
mai curios apoi decit si, parcurgem una du.pi aka aceste ilustrapi,
de un caracter atat de rustic, F. de a le vedea despirpte tntre ele
prim capete de capitol aparimind repertontilm elegant al seco-
lului al XVIII-lea, capete de capitol ce constrtmau probabil ze-
strea tap:Luta a °noirei tipografu ardelene, in specie a celei de-
stul de bogate a luI I o a n n B art
Scena ce insoIefte capitolul al II-lea poarti ca min
Consultarea dracilor cum si se scape de Isus Ei fac apel
la Iuda, care este Bata sibs serveasca Intr'un peisaj fantastic,
cu hnn care merg in toate sensunle, figuri numeroase se
ciznesc parci capete fiecare o mdividuahtate 91 nu izbu-
tesc Este una din plamele cele mat cunoase, pentru realizarea
circa artistul 91-a dat din neferictre fare succes mai multi
osteneali
La capitolul al III-lea se reprezinti un. Sobor la Caiafa t spre
a lui Isus pieire *, la capitolul al IV-lea, Cina cea de tams, naive
ca o icoani de sat , la capitolul al V-lea, Gethsemam, inteun persaj
apocahptic, poate gi dm pncma tehmcei cu care este reahzat cerul
furtunos Capitolul al VI-lea are ca exphcare Prmderea 1m Isus,
de aspect popular ca infippre 91 mspirape, cu adevarat amuzant
con.ceputi In ilustrapa dela capitolul al VII-lea Pilat i91 spali
ml mde pe un fel de estradi, in josul cireia mult popor se agiti,
se =pi, gesticuleazi, in atitudizu destul de bine prune Aici in-
tilmm din nou o iscahturi loan Zug (r a v), probabil tot
I o an Pop o Vic 1, cel care sipase prima plance Deci, cu toati
deosebirea de stil, cu testa mamera a9a de diferrti dela aces prima
pimp la celelalte, de aunt toate opera acelmap persoane, care la
inceput urminse, de aproape, un model stain, dar care se 'anise
dus de temperament in celelalte
In capitolul al IX-lea dustrapa evoca Ristigmrea lu1 Isus Este
poate cea mai nembutrti prmtre tale aparpntmd celei de a doua
categoru In sfargit, cel de al zecelea capitol capita ca ilustra %ie
Trenule, adici Jelirea Mantuitoruhu
0 dulcele meu Isus,

0 feu in mormAnt nou pus
www.dacoromanica.ro
4 Datonea ¢s stapanzrea blagocutzlor Ft a protopopslor * 1) se

tiparegte la Iagi, In 1808, Noemvne 23, sub mitropohtul Gavri 1,
cel care inlocuise pe V eniamin C o a t a c h i, dupe venires
Rugilor Este o carte modesta, dar blue tipanta, avand drept or-
nament un frontispicm, cu "magma Sfan.tuhu Gheorghe, pe care am
intalmt-o de nenumarate on hi cartile 'epic dm teascul dela Iagi,
gx pe care o vom mai in.tahu, uneon bane imprimata, mai dese on
neghjent trash', fare maim fel de tragere de imma De data aceasta,
in chip exceptional, ea este ingrijita, age ca gravura se despnnde
in mod clar, cu contraste putermce Intre petele albe §i cele negre,
gi cu toate amanuntele de valon mtermediare Un cap de capitol
completeaza 'lustre-tie
In acelag an, 1808, de data aceasta la Neannul, staret fund
Dosothe i, iegea dm teascun foarte Fro'. supraveghiata
4 Randutahl cum se mune a minks cei doisprezece psalm; * 2)
Impalele aunt ornate, ilustratia bogata, dar totul este lucrat ne-
atent, barbar, fare Intelegere gl fare gust
Prima gravura este Isus ca rege, de atatea on vizuta In pu-
blicatule moldovene, care se va repeta contmuu am de zile Este
o imagine de tip baroc, cu draper"' zburand In vent 9" cu non
deg", resfirati ca ante valun, de jurfmprejur Este iscalita de
Mihail Policarp Cea de a doua este un. Cnstos ca arluereu,
mai bme executat, gi In ce pnvegte taierea plangei, gi in ce pnvegte
u parnea Ea este tot opera protoereulm Mihail (P olicar p), ca
gi prima Urmeaza apoi o Fecioara cu Pruncul, gezand pe un jilt
ce nu se vede, intre non, 91 cu piczoarele pe o senuluna, adica
upul, catohc mai de grabs, al Imaculatei Con.cept.0 Doi Ingen se
gasesc in rugacmne la picioarele tronulm, un cap de heruvim intre
ei , ea este executed' tot de I e r e (u) Mihail Lacunele pe ice,
pe colo, gi aspectul mai de grabs gters al gravure' ne dovedesc ea
blocul de lemn era max vechm gx probabil uzat
Toate aceste unagim aunt in phn.a. pagma
Mai departe, In fats unei fox pe care eta stns Smaxar (p 103),
spare compoznia de care a mai fort vorba, de forma rotunda, re-
Cote 736
1)
Cote 750 Isealitura Mihail Policarp aici pare sa aparpnA unei
5)
E ngine persoane a nota pnvitoare la nejele Sfinplor din Luna hii Septentone
www.dacoromanica.ro
CARTER ILUSTRATA 141
prezentand zodiacul sub o "coma a lux Dumnezeu Tat;11, aparand

pnntre non, compozine care s'ar putea as he o forma neohiemmta
a reprezentant Facer.'" lumu
Epoca ce urmeaza, incepan.d chiar cu 1808, este martora la o
regresinne a artei tiparulm, data nu in ce pnve9te numarul operelor
'ewe dm prese, cel pupa in ce pnve9te cahtatea for Ocupana
strains era o piedica eel-masa pentru desvoltarea cam" romane9ti,
chiar data nu se ;lutes din partea Runlor la aceasta Mai ales Au-
stralia, latura care in deosehi ne preocupa 4n acest capitol, lass
muh de dont Acelean "maguu, din ce in ce mai terse 9x mai au
infan9ate, se repeta cu rost 91 fare rost Le sunnm adesea ca pe
m9te umplutun, inteo foarte slabs relatiune cu textul, chlar
atun.ca and condrpile tiparului se imbunatacesc, cum va fi de
pada la Neamni
Carp bune, de frumos aspect, lucrate cu toata ingnjirea, pe o
Mite care infranta vremea 91 care poate face concurenni perga-
mentului, vom gas" lima in Ardeal Acolo, Romanu aunt din ce in
ce mai active, mat stanuton inteale culturu, pe masura ce epis-
copu lor, la Mai 91 la Sibiu, caltiga in importancd, ear class bur-
gheza, mai ales cea negustoreasca, se intare9te, ca de pada la
Bra9ov Fenomenul acesta se putuse observa 91 mai intimate, dupe
cum martunsesc cateva din notrcele precedente Acum insa el se
intensifici viand cu ochu, asa !heat cele cateva volume, mai de
gust 9i mai luxoase ca infansare, ne vm mai ales de peste munn
Una dmtre pnmele publican" cu Austral'', martune a timpun-
lor taste ce cazusera asupra tarn, este 4 Cartea de ri.giicaune pentru
cearerea dela =logged Dumnezeu ca sd dea bzruznia creptznestz-
lor pravoslavnicilor ostz asupra Smpotrimucaor * 91 Paraclzaul
pentru famalaa zmpenala rind 1) Este o traducere din 4 sloveneoe.,
sub imtropohtul Gavri" 1, inlocuitorul, loctutorul mai de
grabs, al exilatulm V e n i a m i n, aparuta la Tap, in Septemvne
1809 Titlul p verso aunt incadrate de omamente tipografice, tar
in fats part"' unde incepe Parachsul imparatesc este tipant Sfantul
Gheorghe, in picioare, acela9 pe care-1 vom intalm aproape fare
excepne in once carte Junta din teascurile Mitropohei dela Ian
B i a n u 91 Ho do 9, in nota ce insotcoe descnerea acestel pu-
2) Cots 758
www.dacoromanica.ro
bhcatu1), considers el este o oarecare legatura, mai ales In ce

prive9te gravura, Intre aceasta carte 91 cea de sub Nr 774, apArutA.
tot la Tap, In grece9te Fapt este a acest sant Gheorghe este mar
vechm decat 1809, 1-am gasit adesea In volume antenoare, 91-1
vom mar Int& lm de nenumarate on E o gravurA brutall, de aspect
rustic, fare mcw frumusete, mai ales cand este trasi de lucra-
ton neexpenmentap, cand, probabd dm prima cA se tome re-
heful, apar nenumArate pete de cernealA (F1 LX) Aga ne
IntAmpina, de pilda, in. Oranduzala pentrii cfanprea Inuaracti *
tiparita, evident, tot la Ia9z, la 23 Decemvrie 1809, t In zilele
Marelui bump stapamtonului 91 prea blagocestiv-uhu Imparat
Alexan.dru Pavlo vici*, nutropolit fund Gavrilltexarli
a Mold.avizi, Valahle" p a Basarabrer *2) De asta data gravura cu
Sfantul Gheorghe serve9te ca frontispicm 91 este 91 miai neingrijit
tipAnta, ca, de altnunten, cartea Intreaga, cu toate cA servmdu-se
de doul cerneh, cel care-1 supravegheaza tipArirea pare sA fi avut
oarecare velertip la o .carte prezentabila
Aceeasr gravura, tot cu mscrippa romaneasca t Sfintul marele
mucemc Gheorglue * gr tot ca frontispicau, ne spare 91. In i Cart a
de rugdctune In tulip de razboili *, tiparitA in 1809, in grece9te, la
nutropolia Iaplor, nutropoht fund Gavr 11 1, sub in.grgirea
mitropohtului G r i gar' e al Irmupoler 3) De data aceasta bpi-
nrea este mar bme facutA, gravura dark' 91 de un aspect placut
Sfantul, ca Omar o9tean, sta In picioare, pe un fel de pavaj de
pietre, unele cu un desen, altele ornate de un cerc alb, dispuse ca la
jocul de table In fund, un peisaj cu tufe de arbon prmtre cohne,
rar pe cer mite non, aga de new gravap, tuck dau impresui unor
trandafin talon!" Foca sfantulm, In cateva lmu groase 91 In
trasitun conventionale, n'are umbre, In tamp ce in vestmantul
amplu, umbrele, marunte, merg In toate directule
0 pubhcape tot moldoveneasca, Insa cu mult supenoari,
poate cea care face mai mare cmste tiparulm de peste Mrlcov, din
aceasta vreme, sunt Vitlile sfinitior din tuna lug Octomerse 4),
1) Br anti p Nerve Ho do I Bibbografta romdneased Niche, 1508-
1830, tom III, fan I-II, p 3 p p 20
') Cota 767
') Cota 774
') Cote 773
www.dacoromanica.ro
CARTER ILUSTRATA 143
urmare la cele dm luna Septemvne, de care s'a vorbit in cele pre-

cedente Ea fusese pregatita cu mult inamte de aparipe (13 Fe-
bruane 1809) de marele g1 =mogul carturar V eniamin C o-
s t a c h 1, al cant" name, cu toatli situatia in care se afla feta de
stapamre, nu este totwp mtat in trtlul arta" Ea se va continua
in am" urmaton pentru vielile sfintalor din celelalte lum Volumul
acesta, alatun de cel din 1807, mai mult chiar ca stela, raman.e
totugi nu name' cel mai elegant gz mai nnpunator dm to ate, dar
poste una dmtre cArtile en adevArat frumoase ce s'au tlparlt in
ultimele douA secole de biserica noastra
(I In zilele prea blagocestivultu smgur stApazutonului marelui
Domn. Imparat Alexandra Pa vl o vie' a toata Russiea

Mitropoht fund E prea osfurtitul Clur G a v rill *, t cu ajutonata
a prea osfurtu sale chir V enia min g1 a altor rubiton de }In-
stos patriot.' * s'au tipant Vieille sfintilor din lung lux Octomvne,
41cares scum IntAm s'an tfilmAcit din limbs', sloveneasca in cea
romaneasett, spre folosul de oboe', in tipografut manastiru Neam-
tul, sub starerul loan n, de la Neamtul gi Secul, la 13 Februa-
ne 1809 (Pl. LXI)
Dela inceput, chiar de cum se deschide cartea, ne izbegte splen-
didul incadrament al titlulm, semnat P S Flon g1 film= de stil
baroc, asemenea celor ce impodobeau chenarul ferestrelor dela
bisencile brancovenegti sau argintAna din aceeagi vreme, ceea ce
dovedegte, oncum, o mutate de ail, se incovome mmetric, una
la dreapta, alta In stings, de o parte gi de alta, spre a se impreuna
sus, in fruntea pagmei, ca un fel de cununa Este grew de vassut
o mai bogata gi mai armonwasa podoabA de carte, mai potnvitA
pentru locul ce ocupa gi mai conformA gustulm nostru oriental
In plus, ea este bine trasA, farli memna din stele hpsun, aga
de regretabile uneon, dar age de frecvente Clue si fie antorul
acestei reugite compozitu? Probabil un Ierei Simio n, care sem-
neaza capul de capitol imediat urmator, reprezentan.d Invierea
Domnuluz, inteun medahon agezat in nujlocul unm ornament
floral rectangular, cam de acelagi stil cu eel care impodobegte
tulul, dar ceva mai nue si ceva mai confuz 1) Capete de capitol
1) Cel rutin aceasta este pirerea c14111 Gh R a co veann In Gravara to

Isms la mandstirea Mamas, p 16
www.dacoromanica.ro
144 GRAFICA ROILLICZASCA.
se vor mai intalm 91 altele, de acelagi tip , gravure 1nsa, propnu

me, numai una Ina4area Domnului, pe care am constatat-o gi
in volumul precedent, purtand data 1807 91 mcio semnatura
Este, cum am spus, o scena cu multe personage, stangacm tratata,
cu acea tehruca marunta In timbre, care da impresia suparatoare,
ca fiecare cute de vestment este tivita prmtr'o cusatura pe muche
Crayon" n.ogtri, adesea onorabih 91 uneori superiors can.d este
vorba de in ornament decorativ, aunt stramtorap on de cats on
au de redat um grup de persoane, mai ales cand de aunt animate
de puternice moll', sau clear figure izolate
Pentru a ternima cu descrierea volumelor din Vieille Sfmplor,
care degi apar vreme mai Indelungata, aunt ilustrate cu aceleap.
gravure 91 ornamentate in acelagi fel, constitue deci o opera
unitara, ne vom ocupa aici 91 de celelalte
Yteple Sfinplor din luna Noemvne l) talmacite din limba
ruseascg apar doi am mai arm", In 1811, la 6 Mai Numele Tarului
Alexandru Pavlovici, al Mitropolitultu Gavriil
cel al lui Veniamtn a disparut aunt invocate la Inceputul
tithilm Staret al Neangului gx Seculut este tot Arhimandntul
Ioattn In earl' de chenarul ce incadreaza prima pagma, de
un cap de capitol cu Invierea lui Isus, identic cu cel din publi-
cs-pa precedenta, 91 de scena Inalcani datata 1807, pe verso at
wham, nu este comic de semnalat, evident, In afara de mipalele
ornate, in examenul amanuntat al carora nu putem ultra mci aim,
mci la alte volume
In acelagi an, 1811, In luna hu Noemvne In 29, se tiparesc
Vieille Sfinplor din luna lua Decemvne 2), adica al paroles volum
Sunt traduse tot din limba *ruseasca*, danga case s'au mai adaogat
oarecare 91 din cea greceasca a Ca gravure, in afara de incadra-
mentul =lulu', intalmm Inkillarea din 1807, pe verso, apoi diverse
capete de capitol, nu prea dese, gi, bile InIeles, impalele ornate
Pnmul cap de capitol reprezinta pe Isus, inteun medahon, avand
la dreapta gx la stings, tot In medahoane Impodobite cu ornamente
de atilul Ludovic al XV-lea, pe Fecioara Maria 91 pe Ion Bote-
zatorul Celelalte capete de capitol aunt sau de atilul Ludovic at
') Cota 799

') Cota 800
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILIISTRATA 145
XV-lea, modificat pupa pentru gustul nostru, sau direct de stil

oriental
La fila 70 ne apare un S-tul Nicolae, luat dmteo publicarie
de mica dimensiuni, care nu ocup1 deci dealt o parte din pagma,
9i care va reveni adesea in tipantunle dela Neamrul El ilustreaza
cum era natural, povestea warn sale, dela 6 Decemvne Este In
odajdu, in picware, inteun paling conventional 9t poarta doul
iscahtun, Protoierei Mihail 91 Policar p, de data aceasta
desprepte, dand astfel oare cum dreptate celor ce afirma Ca pnmul
era cunoscutul gravor S t r i 1 b 1 c h t, tar cel de al (lodes fail sau,
care-1 mo9teneste nu numai ocuparui 91 talentul, dar toate vechile
blocun sapate Acest stint Nicolae, cam grosolan in Intl-mare,
realizat in lum destul de greome, este totum bme tiprint
La 17 Mai m la 23 August anul urmator, 1812, apar Voids Sfsii-
;dor din Lunde Ianuane pi Februane 2) In pnmul volum, in
afar1 de titlu, grunm un. S-tul Vasihe, cu inscriptia greceasca, de
protmerm M i h a i 1 Este o gravuri de frumos aspect, dar de un
caracter purm cam prea arhaic
In cea consacrata lunn Februane, in afara de titlu, care va
persista in fruntea tutulor volumelor, prini la starlit, 91 a Inalrarn
dela 1807, mat mteresante mint un cap de capitol, iscaht 'ere'
S i m i o n gi o mica magma, ca o icomra, a Sfmtei Faveta, care
va serve alteon pentru a mdividuahza 93. pe S-ta Varvara, dup1
bunul plac al tipografulzu
Cu Yields Sfinplor din tuna Martut 3), pubhcate in 1813, la
26 Mame, au reaparut in titlu numele celor dela noi, dupe ple-
carea Ruplor Scarlat Calima h, Domnul, Veniami n,
Mitropohtul, um starer este acum Silvestru Dupe pagma
in care revedem incadramentul obicmuit, de o a9a de placuta
invenrie, pe verso intik= ca frontispicui sterna Moldova; de
Protoierm M i h a i 1 Dupil cum ne ammtim, 4n pnmele doul,
volume se gasea, destul de strings= sculptata, pajura, t zgrip-
rorul* cum se zicea la noi, ruseasca Ideea compompi actuale, a
sternal Moldova; nu cred sit fie a calm ce o semneazA , este vorba
1) Cota 817
') Cota 818
3) Cota 838
to
www.dacoromanica.ro
146 CRAFTCA ROMANFASCX
mai de grabs de o t localizare 0 a unei steme luata dupe cane tie

ce compoznie baroca Prmtre steagun gi flamure, bite= medahon
incoronat cu coroana regala, spnjuut pe gun de tunun, pe gramen
de obuze gi de tobe gi susimut de dm lei, spare capul de zimbru,
cu o stea intre coarne, inconjurat de colanul unei decorate Este
agezat pe o pernA, peste sabia gi sceptrul domnesc, incrucigate
Greoaie, masiva gi prost desmata compozitie, degi M i h a i 1 era
uneon capabil de lucrun mai. bane
Mai departe intalnim Inallarea, datata 1807, gi o punere in
mormant, pe care n'am mai vazut-o E o gravure de mica dimen-
siuni, slabA, evident inspirata dupe compozitia erne Ole cm, aspra
ca infacxgare gi, mai ales, msuficient gravata
Vieille sfinplor din tunas .Aprilie1), Ma: 2), lunge 3) apar
toate in anul 1813 in Mai 2, in Septemvne 3 gi in Decemvne 30
In toate se reintalnesc ornamentul din titlu gi Inaltarea din 1807,
pe verso In pnmul volum regasim uncle semne tipografice mai
vechi la Neanattil, scum reluate gi intrebuintate din nou, dupA
nevme De pilda, douit coloane, care se puneau alts data in picware,
cum cerea forma for gi dispozapa paguulor, la dreapta gi la stanga
unei gravun, aunt acum agezate cap la cap, onzontal, pentru a
forma un cap de capitol, eau la urma textului, ca sfartat de
capitol
0 constatare generala cu cat ne apropiem de volumele care
termini aceaata opera, deosebit de importanta, cu atat de aunt
mai simple, mai fare ornamente Tiparul tertuluu va fi Insa tot
aga de ingrijit, mipalele uncle impodobite, dar trace numai
hate° smgura cernealA
Vieille Sfintilor din luna /die 4) spar in 1814, luna Noemvno
14, iar cele ale Sfinillor din luna August s), cu care se Incheie publi.
caps, in Martie 28, and urmator (1815) Nimic deosebit de sem-
nalat, faIA de cele dm trecut Domnul este Scarlat Calimah,
Mitropolitul, 1r eniamin, starqul, Silv es tr u Invierea din
1) Cota 839
1 Cots 840
') Cots 841
') Cota 862
') Cota 893
www.dacoromanica.ro
CARTER ILUSTRATi 147
180" revive regulat pe verso prime' pagme 91 eiteva rare capete

de capitol, pe ici, pe colo
In Tara Romaneascii doult Bunt tipiintunle cu gravuri, mai
insemnate, din anal 1809, la care ne intoarcem acum, dupe ce
am trecut in revista cele unsprezece volume din Yields Sfinfilor
dela Neamtul Ordndurala pentru sjinitrea &smite& *, 9' s Pan-
41
nylarla, Impreund la lima mai *

Orandutala pentru sfiralirta Biseartcti1) este tradusa acum
intim t de pre limba sloveneasca *, sub domma Taruhu A 1 e x-
a n d r u P a v 1 o v' c' Fusese tipintA mai Ina' la Imo.,
Mitropolit fund Gavr 111, 4 Jar scum a doua oars cu blagos-
lovema prea osfmtiei sale Parmtelui Chum Cho Dosithe 1,
Mitropoht a toata Valahia, s'an tipant aicea, in Banta Mitro-
pohe a Bucure9tilor *, la 1809, Mai 20 Tiparul s'a Scut de
Andrei Ierodiacon.ul, s purtitonu de grip fund tipografiei
smentul ieromonah Dionisie Co ziann 1, echsiarh al sfmtei
Mitropoln *
Este o carte plicuta, trasa in dotal cerneh Smgura pavura
este un frontispicm in care se vad Sfmtu, patronn ora9uhu, Con-
stantin. 91 Elena, sub o arcade, hive ei, crucea, deasupra cAreia,
in non, spare Isus Inscriptia este in romfine9te Este o gravure
mediocre, in him tan, cu putme umbre Interesante aunt flonle
de un desen mare, ca pe unele vechi brocardun, de pe hamele
for imparrite9ti, de forma celor ce se giisesc uneon pe icoan.ele
din secolul al XVIII-lea Cealalta, 4 Pannyhtda Impreund st littea
mica * 2) 4 acum intru acesta9 chip imam tipiintit *, sub Mitropo-
htul Dosithei, 9i tot de Dionisie Cozianul, tin
'Ants episcopie a Rammculm, in 1809, Noemvne 20 s, s'au tipi-
rzt de Gheorghie sm D imit rie Tip(ograf) Rilm(nicean) *
Este o pubhcatie de caracter viidit provincial, en prea putme
gravure Una dm ele reprecinta pe Constantin 91 Elena intr'un
incadrament 9' este de mica chmensium In dosul cruel' se ndicii
o vedere schematica de ors, Lucrare msuficienta, 92 ca desen,
91 ca executie, uscahti cu mitialele DPMT, (D imitr le P o p
Mihail, tipograf) care ar putea ascunde pe ace,' Di mitrie
') Cota 768

') Cota 769
10
www.dacoromanica.ro
tipograf 1) Un cap de capitol, cu o imagutA mmuscula a aceloragi

dint', tntr'un ornament vegetal, este tot aga de stangacm lucrata
Peste mania, la Sibiu, se pubhca un Ceaslov 2), iar la Blaj, o
Psaittre 8) Ceaslovul, s'a tipant in Domma lm eFranTisc I n-
t aileas de atm Ioann Bart, in 1809 Titlul este Incadrat
de ornamente tipografice destul de plAcute Bart era un
reputat lucrAtor iar in mijloc poarta o mica vign.eta de stalul
lui Ludovic al XV-lea un cog cu fructe DustraInle aunt nume-
roase, dar manna exceppon.ala ca mei chiar prea bane trace, ceea ce
ne surprmde Prima, ca frontispiciu, reprefuntA pe S-tul Nicolae,
aga de popular la nos, de aspect ou totul /Aranesc UrmeazA apoi,
In ordmea urmatoare Isus, ca arhiereu, pe un tron, Isvorul tAma-
duirn , o mica icoana a Fecioarei cu Pruncul, un Isus 'quid dm-
tr'un pour, intr'un medahon, simbohand evident natura divma
a cunumcaturn, qi Inconjurat de alte patru medahoane, cu Sump
bisencn Isvorul tamAdturn gi aceasta din urma gravura aunt
semnate de nutialele D F Toate se vor repeta adesea In agile
iegite dm prIvAha lui Bar t
e Psaltirea Proroculuz si Imparatulus David, acum a gaptea
oars tipAnta s, la Blaj la Mitropohe, sub episcopul Ioann Bobb
4 cu tipanul semmanulm e, este din 1809 Ca frontispiciu are 'ma-
gma Prorocultu, pe un tron Inalt, sub o arcadA, purtand In maim
harpa gi sceptrul gi pe cap curtunit imparAteasca Este o lucrare
naive, fArA man insugin Conceppa, desenul, aunt ale until artist
Para vocatie Felul lima In care este sapata gravura aratA oarecare
indemanare de megtegugar Nesemnata Cateva capete de capitol
an ca subiect, Intr'un mic medahon, tot un David cantand din
harp A, altele simple ornamente de frunse gi flon In fond, Blajul
ne va infaiaga lucran supenoare acesteia In care poate se simte
9 Un Mihail Pop o va c a, tipograf rammeean, este antorul lin Ioann
Damaschni, relnat In Octoihul de la Rilmnic din 1811 D 'mat ri e este pro -
babil hill acestwa, cel care nealegte aza en impale La randul hu el are dm
copn, pe G h e or g h e p pe Nicola e Este vorba, p de data aceasta, de
nna din acele dinastu de gravon In lemn, cum vom mai Intalm efiteva, clear
In sec al XIX-lea Iar dace se poste dovedi, ceeace am presnpus, annme ea
Petrn P a p avi ea este adevaratul Intemeietor al acestei familn de graven,
aceasta near duce Inapoi pAna cane nujlocul sec al XVIII-lea
9 Cota 759
8) Cots 770
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILIISTATX 149
cam mult provmma, atmosfera patriarhala p multumirea de sine

din micul orag episcopal
Cats deosebue intro aceasta carte p t Acatistul prea Slimes
rulsatoares de Dumnezeu as alto acatiste p rugdesuns foarte de
folos a, tapant la Sibu, de loan n. B art, In 1810 I Este una
din tole mai elegante calla portative ce se pot Inclupui, In doul
cerneh, en textul clar p fngnpt, Ara gregeh, pe o hartie cum nu
se mai intalnegte astral mci chiar in exemplarele de lux, In Apus Ce
pacat el acestei osten.eh nu corespunde, dm spre partea gravure,
ceva non p interesant 1 OdatA mai mult Bart intrebuinteaza
tot vechile blocun, cu imagnule 'Tate de mteres, mediocre, palide
dorm dupe erne qt.° ce gravun din trecut, pe care insA le trage
In chip impecabil
Cartes Incepe, ca frontispiem, cu S-tul Nicolae, de spirit p de
executie populara Urmeaza Isus ca Imparat al lunin, In maul"' cu
globul, peste care se ndica cruces, p calcand pe un strat de non
Aceeap gravurA revive Inca °data cu hnule ex grease, cu umbrele
ea scurte p marunte, rau desmata, eau sapata A patra gravinA
a mai fost vorba de ea este aces curioasa persomficare a prezentei
divine In impartAgaine Isus iegmd dmteun potir, p inconjurat, In
medahonul ce-i servegte de camp, de alte patru medahoane cu
figunle celor patru pinup ai }usenet' Ca iscalituri initialele D F.
Mai departe intalmm o Buna Vestire, p ea in plinA pagma,
ca p tole care au precedat, p In acelag spirit conceputa p execu-
tatA Cateva pagme mai departe este o iconna a Fecioarei cu Prim-
cul, care nu ocupa decat o portaune mica, din foals de hartae, apoi
din nou Isus Imparat, Sfantul Nicolae, Izvorul de Vieata dadator,
cu impalelele D F , tot subiecte arhicunoscute
Ultima gravarA gi cea mai curioasa este cea reprezentand ado-
rarea semnului lui Dumnezeu 0 theca (i sfmt, sfint, sfmt Domnul
Savaotb. i) care mci ea nu e noua, dar care aim e parcA mai bme
ca onunde tipanta Marea multame, In genunchi Intr'o compo-
rape In care se Burnt fn acelag tamp bunele intentn ale antorulm
dar p twit& nepnceperea hu en cea man as pamantulm, regi,
episcopi, stamp p starete, cu Mouse p David, ne migca Fara vine,
gruparea for haoticA ne aduce ammte de scene sinulare, prim con-
trast, din marea arta a Apusulm, to care totul se randuegte aga
de armomos, p, poste, mai mult Inca, pram ceea ce sugereazi,
www.dacoromanica.ro
prm lmule 1nsa91 ale compozipei, prim deformanle anatomice, e

drept aici pe un plan cu totul inferior, de anume man tabloun
ale lm El Gre c o, de Visul lm Filip al II-lea, de pilda
Sfargitul capitolelor este adesea de stilul Ludovic al XV -lca,
ca 91 hi alte carts lepte din teascunle lui Ioann B art
Din acela9 an, 1810, aunt doua pubhcatu tipante la Bra9ov,
IoannFridrich
una la 4 pnvileghiata tipografie *, alta la
Her fur t *, care, dupe cum vom vedea, era stapanul s pnvile-
ghiatei tipografu * Prima este o Psaltue 1) e cu mohtvele la toate
cathismele 91 cn cantanle hu Moisi s, scoasa sub e F r antiscus
c el d' ant aiu.* K cu toata cheltuiala dumnealor fratilor chirn.
Constantin 91 Ioann Boghici*, cea de a doua este
un Mimi; mac 2), adica a cola opt glasun , tot cu cheltuiala lui
Constantin B o g hi c smgur de data aceasta Prima
este cu mult mai valoroasa, cealalta o carte eftma, avand ca from-
tor= a Inaltare a Domnului, barbara ca aspect, tipanta fare
atentie, iscahta Stan. (?), T(ipograf) gi un cap de capitol, tot 0
Inallare a Domnului, !Entre cea patru Evangheh9ti
Dar ea ne intoarcem la Psaltire, care, cum am spus, este o carte
bme prezentata Tatlul apare inteun frumos chenar Ludovic al
XVI-lea, sub forma de poarta Acelcea91 mode apart= 91 capetele
ygi Linde capitolelor, hug ele par manipulate de cineva care nu
cunogtea fn destul aceste forme, 91 nits arta compun.ent unei carp.,
de vreme ce uncle din ele aunt agezate 'livers de cum ar trebui,
cu susul In dos
Pe o pagma a fost reprezentat Prorocul 91 Imparatul David,
in genunchi, 4n fata unei mese, pe care stau sceptrul ga coroana sa
Alatun de el se distmge harpa, de o forma cunoasa Costumul
bogat este de brocard de our 91, lucru nea9teptat, in jurul capului
el poarta un cerc luminos, un iamb precum au sfincu In stanga,
In fund, o perdea Gravura e naive, de o executae nehidemanateca,
contrastand cu aspectul placut al textului Bianu 91 Ho dog
afirma ca ea a servit into namte pentru Psalitrea din Bragov,
din 1807 3), tipiinta tot pentru fratu Boghic 1, de cite I o a n.n
Henning
') Cota 783
) Cota 782
8) Cea care poarti cots 726
www.dacoromanica.ro
CARTEL ILUSTRATX. 151
§i In anul urmator, adica in 1811, rolul important prmtre car-

tale ilustrate este Iinut tot de cele ce vad lumina fn Ardeal Fran"
Boghica, Constantin 9" Ioann, Ii continua mezurea
for de spnjuuton at culturu romine9ti, subvennentuid 91 alte pu-
blican' decat cele, destul de numeroase, mennonate pane acum
Una este Evhologhsonul 1), t adica mohtevmc care cuprmde in sine
randmala beseaneu Rasantulm*, ingrijit de Ioann August
He r fur t In e privileghleata upografie * din Brasov Titlul este
Incadrr t In acela9 fel ca la Psalt&rea precedenta, cu o singura mica
deosebire sub arcade porn' s'a a9ezat pupn cam far& rost
un ornament de fine de capitol In stilul Ludovic al XV-lea, care
nu se potrive9te de roc cu chenarul Pe verso, o gravure, destul
de pretennoasa, slabs Ines, cu hit ce merg in toate direcnile, do-
vedmd o ignoranTii complete a legilor Bryan' In lemn Este opera
unui IoniT Ion Volna 2) In rmiloc, Eastignirea, cu Fe-
mme 91 Sfantul loan, profilandu-se pe un fond de vedere de crag ,
In coltun, cei patru evangheh9ti , tar Intre aceste coltun mat multe
compartimente (zece la numar, vase lateral 91 patru sus 91 jos) cu
diversele instrumente ale Patimei Mantuitorulm
Litenle ornate, cele doua cerneh bme intrebumt,ate, multe ca-
pete 91 sfarptun de capitol dau acestez publican un aer sarbato-
resc, destul de simpatic Uneon cei doi stall)" at pill' sub care
se infan9ea titlul aunt intrebuurian ca Inceputun de capitol,
ceea ce este nu tocmai recomandabil, din punctul de vedere al
compozinei volumuhu
t Un Octoih s 3), ce se zice ehnea9te Parachtichi, acum luta=
oars dat la tapanu *, sub tFranIisc* intaml, cu blagoslovema
rut §t efa n. Stratimirovici t arkepiscopul vi mitropo-
htul busearicu Rasantulm din Carlovec, Indreptat fund prim °stadia
preosfinntuhu episcop al Arge9uhu, Clunu Chir Iosif *, s'a tipant
la Buda, la tipografia umversitanu din t Pe9ta*, la anul 1811
Este un volum impwiator, fn doua cerneh, bme infatqat Titlul
este sub forma unei porn, a carer parte superwara este identica cu
1) Cota 794
a) I 01110 Ion V ozna nu e nnmai un gravor, el este p un spripmtor al
carplor sfmte, de vreme ce contribue cu 12 talen la tspanrea a Uiei Poedmiet *,
In 1812 Cf Bibi rom wedge, III. p 70
I) Cota 796
www.dacoromanica.ro
152 CRAFICA ROMANEASCX
cea a Molitvenscului (cots 794) i a Psaltires (cots 783) mai sus

descnse Ornamentele ce servesc de stillpi aunt tot de stilul
Ludovic al XVI-lea, dar difente de cele precedente Totugi, le
cunogteam de an servit In cele lake volume ca fEnceputun de
capitol
De jurul fmprejurul aces= chenar apare un altul, solid, im-
punator, format din compartimente cu numeroase scene din vieqa
sfinplor gi cu figure sacre sus, o Troita, sub aspectul celor trei la-
gers ospatap de Avram Vin apoi Sfantul loan, Sfantul loan Da-
maschm, Theofan Monahul, Theodor Studitul, Grigone Bogoslov,
Fecioara ca femme in varstii, cu un fel de patrahir 43i maul
acoperamantul Maicei Domnului (poate In legatura cu legenda
cmgatoarei ei facatoare de mmuni), Sfantul Nicolas (in partea
de jos, la mijloc, corespunzand Sfintex Treimi, de sus), apoi Isus
purtand Evangheha, Ioan.n Zlatoust, Mitrofan, Iosif Monahul,
Cosma 91 iaragi Mama Domnulux, la sttinga Troll&
Acest incadrament, pnnutiv gi grosolan gravat, este evident
format din buck', luate probabil din volume mai vechi, care se
max gaseau in tipografia din Pests Capetele de capitol Bunt ho-
tarlt apusane
In schimb, 4n fata textului este o prea frumoasa gravure In
plena pagina Ioann Damaschin, aratat fn celula sa, scrund Ea
apartme unui tip arharc, dar poste tocmai pnn aceasta impresio-
.nant gi phn de grandoare Interiorul In care se gasegte sfintul este
oriental, ca gi costumul ce poarta Langa el, mai multe obiecte
uzuale, comune Yn chiliile caluganlor carturan un ceasonuc cu
map, o cahmara, un clegte gi un bnceag de ras gregehle in manu-
scripte (P1 LXII)
Capetele de capitol, cand nu-s de stil occidental, (cum aunt
cele mai multe), au toate In rcujloc, pnntre flon gi frunze stilizate,
un obiect sau o persoana sacra Trorca, o truce, pe Isus Chnstos,
toate prmtre lujen gi ramun, framos aranjate, invartate In volute
Tot un Octal; 1) se tiparegte gi la Ramnic, in acelag an (1811),
la 9 Iuzue Este o carte facuta, t scum a doua oars, dupe izvodul
grecesc r, Tar fund Al ex an dr u P a v 1 o v i c 1, Mitropoht,
G a v r i i 1, iar episcop al Ramniculm, N e c t a r i e Dar nu
1) Cota 797
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILUSTRATA. 153
acesta este eel ce sprijma pubhcapa, ci episcopul de Argeg, I o s i f,

memos carturar gi suspnator a tot ce pnvegte bisenca 1), cu a
caret chelimalli se tntreprmde tiparirea
Maul reprezma o poarta, larg compartimentata, gi este sapat
de G h (o r g h 1) e Dim(1 trievic 1) tip(ograf) R(amincean),
1811, Imam 7, adica de eel care a supraveghiat gi tipanrea, tm-
preuna cu N i c ola e, fratele situ Este, prim urmare, o gravure
executata anume pentru acest volum Stilul este, ca mai totdeauna
la Barnum, rustic, ammtmd admit de stampele raspandite, tot pe
acea vreme, prmtre tarann din Ardeal Mai multe figure gi scene
sant inprate una dupe alta sus, trillium gi jos, to chenar Sfanta
Treime, In mijloc, Fecioara, Ion Botezatorul, de o parte gi de alta,
Milisil gi Gavial, In coltun In partea supenoara Vm apoi pro -
rocu p patnarhn Moise, David, In stanga, Aron gi Solomon In
dreapta Sub el Petru, Teofan, Nicolae, Pavel, Iosef, Glagone
Decapolitul,
§1 aici frontispiciul salveaza, din punt de vedere artistic, testa
opera Sfantul Ioan Damaschm, compompe nobila, de un frumos
atil, semnata de Pop a Mih al 1, tipograf ram(iucean) (PL
LXIII) Totul este minunat, ideea ca 4i execupa, dovedmd mteh-
genta, din partea artastului p o stapamre deplina a megtegugulux
Este lima smgura parte lummoasa In Intreaga carte, caci Bravura
urmatoare este departe de a ajunge la acelag nivel Este o Inviere
a lux Isus, en nnmele slavon Voscriseme H(vo), aspra, rau trasa,
rebarbativl Un cap de capitol, cu Isus, Maria gi Ion, nada de
acelag G h o r g h i e D u m i t r(i e v i c i), In 1810, este tot aga
de neplacut p insuficient sapat ca p titlul Poste ca gi cele lake
sapete de capitol, vanate ca subiect gi neiscahte, el fie tot opera
lui, atunci cand este vorba de o figura nmana Celein care predo-
mina floarea want mult mai atragatoare Daca ele sunt opera
acelmagz gravor, cum e probabil, o data mai mult avem o probe
concrete ca cei dela not dovedeau destula fantezie gi emit
decorativ ca sit aranjeze un ornament vegetal, dar ca persoanele
izolate on scenele nacre, cu mai multe figure, 41 fncurcau adesea
1) Pe aceeap lista, pe care apArea I o an V o i n e a, prmtre on care an
ajutat la tiplinrea i Ufa Pocatrifie !, in 1812, Iosif este trecut cu cea mai
mere sums, 200 Wen, mat milt cleat Mitropolitul p cei mai kelp p bogati
beim (BrAncovenii)
www.dacoromanica.ro
154 MAMA ROMANEASCa
Mai departe, acela9 graver, G D T 1810, introduce o Sfanta

Treime, de 1111C1 dimensiuni, curwasa R extrem de interesanta
pentru iconografie Dumnezeu Tatal, ca 91 Papa dela Roma,
poarta o tripla coroana Este felul in care adesea, In Germania, se
magma Dumnezeu Tatal, mai ales in gravunle din nauxtea Re
forme' Cali:tides mecte9ugului nu-i mai bunk' decat la celelahe
opere ale artistuku ramnicean, ongmahtatea conceppei face butt
din ea un exemplar rar, deci valoros in grafica romans
Mai departe glum o Fecioara, pe tron, Intre ingen, 9i ea di
mica dimensiuni semnatA G Dem tip 91 datata 1810, Invierea
(voscnseme) pe care am intahut-o imediat dupe prefaffi, 9i cam
revive de doua on, in sfarpt cateva capete de capitol Bustrape
bogatA, de sigur, dar foarte inegala ca valoare artistica, inter -
Santa insa pentru multele probleme ce suserta, In, legatura cu
iconografia 9t cu personahtatea gravonlor
Psalurea1) dint Subu * este tipanta tot de I o a n n Bar t,
in 1811 Ea continua buns tradipe a candor sibiene, ca prezen.-
tare extenoara 9i composope Titlul este frumos incadrat cu
anume semne tipografice, dispuse ca sa formeze chenar In fata
textului, 4n phni pagma, David prorocul (P1 LXIV), de std arhaic
91 Taranese, in pieware, cu harps in mans, sub o poarta complicate,
greoaie, ci de o fantezie care atmge aproape suprareahsmul unoi
dintre tablounle noastre cele mai modern, suprarealism opt Insa
din neputinca gravoruhu, 91 nu din tine ¢tie ce teoru estetice
Dar stilul acesta nu se menpne, cam pe pagma urmatoare, in-
tr'un cap de capitol, apare tot David, adoran.d un altar pe care
arde focul, intr'un palat bogat, de aspect baroc Este probabil o
gravura luatA din vre-o peal-tire apusana, din secolul al XVII-lea
sau al XVIII-lea
Se revive la stilul dela inceput bateau Isus cu arhiereu, pe
tron., destul de slab impnmat, in contrast cu textul curat 91 chiar
elegant, §i in Izvorul Tamadiuni, semnat D F , gravure aca de
des intalmta la Sibiu, de altminten ca 91 cea precedents
In 1812, in afara de Vistas Sfinplor din Neampil, mai sus
analizate, glum cateva carp cu dustrapi pe anima, ce vor fi men-
ponate sub un alt capitol, 91 cateva volume, foarte pupae, de
2) Cota 798
www.dacoromanica.ro
CARTE/. ILUSTRATA 155
caracter profan Vom trece dec.' la ceea ce s'a pubhcat, nu prea

mult, anul urmator, hi 1813
Tot la Ram/uc apare mai !nth o einvaidtura 1) pentru upo-
vedanze, impreuna 91 cu she mohtve p canoane s a Intru intim
domme* a lui Ioann Ghorghie Caragea, episcop al
Ramniculm fund Gala ction S'au tipant de Dimitrie
Mihailo Po p(o)v 1 c 1, tip(ograf) ram(lucean) 91 de G h e o r-
g h 1 e p Nicola e, tipografi, fin sal * Ca ilustratu avem o
Sfanta Treime, Intr'un chenar Iarg, floral, datata 1800, p un Sfantul
Vesile, iscaht p datat 1812, deci In vederea acestui volum, ambele
extrem de grosolan desenate 91 sculptate In al dudes rand trebue
menponata o Liturghie 2), sub Ioann Gheorghie C a-
r age a, Mitropoht t a toata Ungrovlalua * fund Nectari e,
91 iarap a cu toata cheltuiala prea sfinpei sale mbitorului de Dum-
nezeu Chir Galactio n, episcop ram(nicean) * Titlul este gravat
Un Constantin p Elena, lineun chenar fare gust p noima, format
din inceputun de capitol ¢i din ornamente tipografice, puse cap la
cap, ca sa formeze dreptimghml, In care sa se prezmte compozipa
Urmeaza apoi un Sfantul Nicolae ca episcop, Intro Isus 91 Maria,
purtand ca iscahtura mipalele tipografulm D P M T R p nu-
mele fulor sal, Gheorghle go Nicolae In text se intal-
nese doui imagmi hturgice o masa pe care aunt a9ezate obiectele
necesare cultului pain, vm, tamale, etc , isciihta Gheorghie
D 1 m(i trievic 1) tip(ograf) 91 datata 10 Sept 1812 g1 o aka,
In care se prezmta discul vazut de sus In jos 91 potarul vazut din
profil, deasupra unei pane care face cute probabil spre a augers
o masa aranjate ca In uncle bisenci, pe zugraveala din partea
de jos a pereplor Urmeaza cei tree auton a1 hturghulor, cum
era natural Sfantul loan Zlatoust, neiscaht , Sfantul Vasile 2),
de G h e o r g h e Di m. tip 1812 , Sfantul Grigone, de ase-
menea neiscrtht, dar evident de acemp mina Top aunt inspirap de
gravure vechi, simphficate p coborite la un ail de o brutahtate
rare Once figura este schematic redusa la ultima e1 expresie,
9 Cota 826
') Cota 827
9 Amain miasma ca gi in Invajlitura pentru spovedanie mai am mencionata,
avAnd la ongma chipnl traditional al Sfintohn, al lm gi al celorlalp, din Litur-
glae sec al XVII-lea
www.dacoromanica.ro
aspri gi grosolanii, deg" cartea este frumos tipanta Este singura

cahtate la care mai aunt suntton, gi lectoru, gi tipografir
CAteva capete de capitol in care apare figura lui Cnstos sunt
iscAhte C o d i n.
Din acelasi an, 1813, este gi Trzodion * 1), scum a tnea oars
agezat gi tiptint, dupA randueala beseancei rasintuliu sub
F r anIisc int" e, I o ann. Bobb fund a vliidicul Fagara-
saint *, t in Blaj la mitropohe* Este o pubhcatae supravegheatil,
cu totul onorabilli Titlul este imagmat ca o poarta de caracter
baroc, sus cu un arc intrerupt, avand la nujloc, acolo unde exists
intreruperea, pe Isus arkereu, hue simboaleleEvanghehgtilor Mate"
gi Marcu, care incoroneaza cele dolea fragmente de arc Cele doul
latun, sub formA de plagtru compartmental', au in:Lapin de
dint.' Jos, la milloc, o Bunt' Vestire, intre celelalte dour( simboale
ale Evangheligulor, Luca gi Ion, formeazii baza port.'" In locul gol
din nujlocul acestm ornament, care apare de mai multe on in
carple dela Sibiu, se gasegte trtlul, frumos tipant in doul
cerneh (P1 LXV)
Ca frontispiciu, o Bunt' venire de P e t r u, admit de P e t r u
Papa vier T(ipograf), destul de interesantA, de caracter mai
de graba occidental, cum va fi uneon cazul cu gravunle transil-
vanen.e gI in special cu cele din Blaj, cAnd ele nu sunt exagerat
Tarilnegti, parcA &cute BA demonstreze ca se adreseaza un.w public
de preot de sat, din aceastii provmcie romaneasca De altmmten,
dupA cum gum, P e t r u Tipograf, e departe de a fi hpsit de
talent 0 vigneta de mica dimensium ce spare in cursul
carte, reprezintil parabola cu Vamesul gi Fanseul, inteun chip
destul de fericit, deg" ceva cam arhaic gi ammtmd de uncle gra-
ven din secolul al XVI-lea, cea mai strAlucita penoadA a gravure
in lemn Tot de el, o Rastigmre, cu multe personagu, lute mstru-
mentele Pasiwm Faptul char di el nu cautA BA t modermzeze *
imagmile sfm, e, intr'o epodi cAnd aceastA tendm/il este frecventa,
e o deosebitA probe" de bun aims
Capetele de capitol sent de proponu respectabile, poste prea
man char, fall de dimensiunile pagmu, mai toate cu figure Isus
;nue Maria gi Ion Botezatorul, Isus hue Ion gi Pavel
1) Cota 836
www.dacoromanica.ro
In 1814 1) Ru 9u se retrlsesera de mult, a9a keit la tipografule

la care se lucrase 'Ana atunci In. con.ditaile neprielnace, sub care
se gise9te totdeauna o ;aril mvadati, se revme la un ntm mult
mai tau Pubhcapile ilustrate din acest an, pregame bme inTeles
mai namte, cu Avila 91 pncepere, aunt mult mai numeroase,
clear data nu ne vom opn dealt la cele ce preanta ilustrapi
Se remarcA in deosebi manastirea Neamtulm, sub impulsul marelui
cArturar, mitropolitul Venaaman al Moldova, revenit in scaund
eau eparhial El este autorul unei traducer' din grece9te Acatistul
Bums Vestirs 2), Paraclasul prea slime" Nascatoares de Dumnezeu
fS Acatistul Montuttorulus nostru Isus Hristos in chip de stahun,
dupe cum swat 91 ellmea9te, dupre cat s'au putut apropiea
Volumul nu este prea frumos la aspect, mci Yn ce pnve9te textul,
cu atat mai put.m in ce pnve9te gravura Ilustracide aunt cele
cunoscute, care revm atat de des In lucranle dela Neannul Mai
int& o Buna Vesture, care cel putm se mmere9te cu cuprinsul
carpi. Ea este, cum 'tam, lucrarea Prot o'er e u 111.1 M 1 h a il
(S trilb it c h Apoi o Fecioara, 9ezand intre non, cu picioarele
pe luna, intre doi ingen, de acela9i, urmata de Isus ca arhiereu, 91
ea tot de Protoiereul Mihail
Pagmele aunt Incadrate, initaalele destul de bogat ornate Cu
toate defectele e1, in fond o carte mteresauta, acest Acatist din
14 Marne 1814
In Iume 5, acelaga an, 91 tot la Neampil, se impnma o carte
mult mai rare Checragarion al dumneseesculua pa sfinptulus A v g u-
s t a n, episcopului Ipponiei, adica patru carp, intim" cugettin, a
doua smguratece cuvmte, a treia pentru pnvirea lux Hnstos, a
patra pentru zdrobirea inimu 3) , t care s'au tAlmicit de cuvio9n
damn. Gher ontie 91 Gr g or e 4) 91 acum luta" s'au dat
In tipanu *, V e ni a mi n. fund Mitropoht, iar stamp 11 v e s t ru
2) 0 S nopsa mare a eu Ass (cota 824), dep I:viral la Iap, are Ins& textul
In grecegte, iar gravunle aunt iscitite de molten greci, den me din cadrul preo
cupinlor noastre
s) Cots 843
' ) Cota 846
s) C N Tomesc u, tuteal siu studiu asupra Maropohtulus Grigorsa at
IV-lea at Ungrovlalues (1823-1834), Clugmau, 1927, povestegte camera bogatA
In evemmente a acestui prelat. Paisie V elleicov schi e, starepil Neam-
nitu, tnmnese la Bucuregn ca sit hivege grecegte pe cAlugarul Gher anti e,
www.dacoromanica.ro
158 GRAFICA ROMANEMICA
Smgura gravuri este cunoscutul Cristos ca Impirat, cu globul

In mans, purtind dubla semnituri a lux Mihail S (t ) r i 1-
b(itchi) gi alui Lavrentie Ivanov Ea este trasi In
mod neghjent
Luna urmitoare, In Iuhe 3, spare o carte cu mult mai impor-
tanta, ca proponn gi Infitagare, gi clear prm cahtatea gravurilor
Este t Scara 1) prea cumosidui prim:Jelin nostru Joann, igumenului
sfintex minis= al Smarulm Sub Scarlat Alexan dr u
C a 11 m a h, mitropolit fund V e n i a m 1 n 4 intru a doua ark-
pistorie a prea osfinpei sale c gi stare; Silvestru, s'a tipant la Neam-
tul aceasta carte pretwasi « carea s'au talmaclt din limba elh-
neasci cu multi amirunpme gl cercare a mai multor izvoade,
cu sholu a multor }gulp pinup la fiegte care cuvant Pagmele
aunt prmse inteun chenar, uutaalele aunt Impodobite, hints e
foarte buni Prima gravuri, Inil;area Domnulua, purtind data
1807, pe care o cunoagtem din Viclile Sfinitlor, ne deceppon.eazi
Gravura nu poste si ne piaci nun chtar cand e bine trasi, ceea ce
nu este cazul atm Ceva mai departe ne agteapti iris o surpriza
Ni se reprezinti Scars ingerilor, interesanti, originala ca reah-
zare, bme desmati, imprimati In chip superior, cu rafmamente de
tehnicA, cu efecte obtmute prm contrastul bme echilibrat al tonu-
rilor, max ales In dreapta, wide e figurat utdul, gi In stings, unde
e grupul calugarilor ce agteapti si le vmit rindul de a trece proba
Ea poarti semnitura Ierei Simeon Este o adevirati plicere,
dupe grates ilustra ;u barbare, de oamem care nu Inceleg rostul
cellalt traducAtor al presentee carp Ann el se Impnetemse Cu Cheorghe e,

en care se Intoarce la Neamtul pun 1790 Cheorghse se lurotomseste nro-
deacon, sub numele de Gregor' e, pe care 91 pAstreasa toati veleta, p ca Metro -
pain La Neamtul ex nn stan mult, ace tot haprenna revm la Bucureste, nude
npArese chin nue 1796 si 1799 Pneeputs in ale npografies, ex aunt un prepos
element In cea de curAnd fondatA tiparentit dela Neamtul, nude h intrebuinizazi
V e in a m i is Tot impreuna a callitoresc in Sfantul Munte, en Incepere dela
1812, ear la 1814 en erau revamp la Neamtul, dupit cum vedem Grigorse se
Intoarce is Bucuresti, unde publics men multe traducer, plena ce, In 1823, este
ales Mstropobt de Divan sx de clue Dommtorul Grigore Ghee a, xar
Cherontx e, In 1817, public!' naps /us Pause, cam vom vedea Cf gs Bibi
Rom Veche, III, p 179 (Vutles less Pause)
1) Cone R 857 Liters R tnaintea afro cotes, Inseamna Reserve coleepea
Academia
www.dacoromanica.ro
nevem' de a pune sub oche cititerultu un element de mulpimire

esteticA 91 de meditape crectml, sA dal peste o operA care sA ras-
pundA acestor cermte ale ilustrapei de carte, pistrind in acelap
temp stilul sever, aproape abstract, in once caz lush simbohc, al
carplor noastre mai veclu Une le aluzu precise in aceasta gra-
vura, cum ar fi anume detain din costumul caluganlor on bisenca
apzata in profil, pe inalpme, Bunt concesu curentuhu mai nou,
realist, care pittrunsese ping 91 prmtre clenci (P1 LXVI)
Cateva capete 91 sfarptun de capitol, uncle samplu ornamen-
tale, altele conpnand 91 elemente figurative Isus intre Mama sa
91 alp sfinp, completeaza podoaba carpi Ele ne aunt cuno-
scute din publicapile max veclu 91 aparpn cateva din ele
cluar secolului al XVIII-lea
Feta de =pertains ce revme Neannului in tip Ames carplor
rehgioase moldevene9n, Ia9u cad cu totul pe al delimit plan, ca
numar gi cluar ca valoare artistica CitAm totu9i. t Aguazmatartu
mite 1), adecA aleagere a randmalelor 91 rugaciumlor celor mai de
trebuintA 91 de nevine presider *, tipiint la lap, la Mitropohe, in
1814, cu testa cheltmala Mitropohtulm V e n i a min Singura
gravtul este o Maica Domnuhu, de states on vazutit, pe semi-
lunA, avand la picioare dot Inger' in adorape, 'Beata S 1 m 1 o n,
rau trash', de aspect popular Ea revme de demi on Este de obser-
vat ca alte dAt1 ea pearta iscalitura lux Mihail (S t r ilb t-
ch detp este exact aceea9i, ceea ce probeazA o data mai mult
ca nopunea proprietinn artistice nu exista 91 ca un bloc, oncare
ar fi fost motivul reprezentat, purta iscahtura meoesugaruhu, a
tipografului *, ce-1 sapase
Contribupa Ardealuhu la gravura rehgleasa dm anal 1814
consta din imagmele tipante in Apostolul 2) dm Mai 91 in Lit m-
g= 3) din Sibiu
Apostolul t acum a treut earl a9ezat 91 tipant, dupe ran.dmala
beseancei RAskintultu*, s'a tipant la Blaj, cu tiparul semmanultu,
in zilele lu1 Fr antis c Intl e, VlAclicul Fagaraplui* fund,
natural, Io ann Bo bb
') Cota 844

') Cota 845
a) Cota 853
www.dacoromanica.ro
160 GRAFILA ROMAYEASCA.
Este o carte impunatoare ca aspect, care place Inca dela prima

papal, adica de cum vedem titlul Acesta repreemta o poarta corn-
partimentata, obicutuita In astfel de emir', dar de-o foarte echih-
brata compost-pa Sus, Isus ca arkereu, dos, Bunfivestarea , la
collun simbolunle evanghehoilor, tar In dreapta g1 In stanga,
stand de strafe, figunle maiestoase ale hn Petru 91 Pavel Este
opera lui S a n d u 1 tipograful
Aceasta impreste buns nu s. sustane Ina tot timpul, caci
frontispicml, reprezintand pe Evanghehstul Luca, este comphcat,
deci hpsit de dentate, 91 insuficient ca tehmca Capetele de capi-
tol Voscnsema ci S-tul Simeon Stilpmcul sunt ceva mat bune,
dar tot nu atmg, ca inspiratie, foam de titlul De altfel, le cunoa-
9tem dm pubhcep. antenoare , ele nu-s acute inteadms pentru
acest Apostol, reupt 91 featly ca infan9are, cu cele doua cerneh
91 cu lnttlalele frumos Impodobite 91 tapante In ro9u
e Sfintele ft. dumneseeftile liturghis a celor dmtru sfinp parm-
talor noon a lu1 Ioann Zlatoust, a lui Vasthe cel Mare, a Prej-
deo9tenn * s'au tipant In Sibu la Ioann Bar t (1814) 91 sunt
o carte placuta., cu cele doua cern.eh 91 cu paginele sale ingrijite
In afera de cateva capete de capitol pe care le cunoeitem, cuprinde
imagmile celor tree parm;i at bisericu Ioan Zlatoust, Vasibe cel
Mare 91 Grigone Dvoeslov Figunle, inteun chenar ornamentat
cu lujen de plante, ammtand unele incadramente din manuscn-
sele vechi, an ceva impunator prm stature for, pnn gestul $1 at1-
tudtnea for, sunt insa slab executate Nu cred al ne in9elam adult-
iand ca ele dens In fond din compozipi antenoare, coptate de
gravon nein.demanateea, age ca n'au mat pastrat din infaticarea
for pnnutava decat antudinea g1 un vag parfum arhaic Dintre ele
smgur Vasile cel Mare este iscaht cu inrcialele D F Cel pupil doua,
aceasta 91 Ioann. Zlatoust par de aceee91 mane
Activitatea desta9urata de tipografia manastvn Neamtului se
continua 91 In 1815 Doua aunt lucranle pe care le vom anahza,
dm hsta mat lunge a celor lepte din presa acestei manastin o
Alegere din toast' psaltirea 1) 91 Cel msc ft cel mare Ingeresc
chip 2)
1) Cota 868
') Cota 872
www.dacoromanica.ro
CARTEL ILUSTRATX 161
Prima este din 1 Februane, mrtropoht fund Yenta m1 n,

tar Stares, la Neamsul 41 Seed, Silvestru Gravunle aunt
dm cele intrebumsate pentru pubhcasu antenoare Fecwara gezAnd
intre non, calcand pe senuluna ga cu cex dot ingen, la dreapta gi
la stanga tron.ulm ex (purtand xscalitura lux Ierel M x h a 11), un
David, ca un sultan oriental, intr'un interior baroc (te-ax crede
In nuilocul umu decor dm Bajazet al lux R a ex n e), de
acelagx gravor, , 'sus ca arluereu, tot de 'ern M1 h a 11, ca
gi cea urmatoare, dm nou Fecwara pe semdun.A Toate aunt
cunoscute gx, pnn aceasta, pusin mteresante Ele aunt insa
foarte cu atensie upAnte, ceea ce face fodetarea carpu destul de
placuta
Max importanta este gravura ce reprezmta Facerea lumu 9,
de care a max fost vorba §1 care se repetA aim sus, Dumnezeu
Tatrd, prmtre non, aproape cu gestunle pe care le are in plafonul
Surtmex , la dreapta gx la stanga o reprezentare schemauca a soarelux
gx a luau, dedesupt, doul cercun concentnce 4n primulas mgloc,
ochiul lux Dumnezeu, avand de fur imprejur imagmi simbohee ale
celor patru anotimptui, tar in eel de al dodea, edits in coroana
&nue cele doua circonferm.se, cele dourtsprezece semne ale sod's'.
culm (P1 LXVII) Destul de numeroase capete vx sfArgrtun de
caprtole in plus, toate alese prmtre cele vechl
e Cel mac fa cel mare Sngeresc chip, la inceput rasoforul gi la
erupt vase cuvmte inviisatoare pentru 'masa monaluceasca i s'a
tapant tot la Neamsul, in Apnhe 30 Este o carte frumoasi, atri-
gatoare la vedere v1 placuta la rlisfort, cu toate pagmele incon-
prate de un chenar de sulul Ludovic al XVI-lea, pe care 1-am
max observat gx in alte pubhcasu Ca frontispiem servegte Isus ca
Imparat al lump, cu vestmAntul crizand in cute bogate, dupl
cum se obwanma 4n vremea Baroculm, en globul in mina, aga
cum 1-am vazut In Pravilioara dm 1784 gx de stuns,. incoace Este
mak, dupl cum gum, de Mihall St rilb(iskx) gi de L a-
vr ent xe 'VII IL 0 V De altmmten, multe dm capetele gx dm
sfargltunle de capitol, pe care le cunoagtem ca opere ale lux St r 1-
bilk 1, revm in curaul tiparxru
1) Ceea ce Gh R a co ve an u, in a ea lucrare, numegte Cununa Anulus

(d p1 XXXII, fig 1) gi care ar putea fi op 'magma zodiacului
is
www.dacoromanica.ro
Mama Domnulux pe semiluna, 91 ea lncrarea acelma9t gravor,

populara prmtre tipografi 9x de multe on imitate, urmeaza ca o
a doua vigneta Dedesuptul ex versurile t BucurA-te nureasa
nenuntata* nu lass mew indwala ca e vorba de Immaculata Con-
ceppe Cum gravers era de proportu prea mica In raport cn pagma
ea a fost introdusa Intr'o frumoasa rams cu fel de fel de plante
flora, de stilul obicmurt la not In secolul al XVIII-lea, 9t pe care
91
am mai observat-o In unele volume din Yieple *Wm. 91 aiurea
Cartes aceasta mai este interesanta 9i pnn faptul ea, la urma,
pe ultima pagma, cuprmde tree vignete Una este o sterna, ce
revme adesea pe cartale tipante in Moldova (ma Intreb dace ea
nu apartme chiar hu Vents min Cost a ch 1), 1nsopta de
deviza non solum amts Celelalte doua sunt, In Mosul pagmei
91 nna langa alta, doted dreptunghiun, 1ntr'unul cu un leu, tar
In celalt cu partea dmamte a maul bon Care este rostul acestor
imagine (poate semne ale zodiacului) nn pot sii-nu dau seams
La Iap, evident tot sub S car la t Ale x a n dr u Cali -
m p Vent a mxn, Cele 9 cantors din Psalters 2), I a9ezate
dupe randmala tipiculux bisencesc, cum sa crtesc In sfantul 91
marele post * vad lumina, In condrtn nu tocmai pnehuce Ca
podoaba gasim numai un S-tul Gheorghe, cel pe care 1-am 1ntabut
pane acum de atatea 9.1 atatea on, mares distanctavii a tipografiei
mitropohei din cartala Moldovei Acela9i dant spare Inca inteo
alta publicans, tipanta tot acolo t Slujba #a pomenarea efintuluz,
slavitulus mare gldsuitorulus Proroc haze 3) * Este o traducere
a lux Iorgache Grammaticul dupe Theodorit
A r h i m a n d r 1 t u 1 t pnn fierbmte oserdma 91 cererea prea-
cuviosuhu protosinghel al sfmtei mitropoln, char Is alea , care
o destma buena.' inchmate prorocului Isaiea, adita de dansul
Pagutele au la Inceput un Incadrament simplu, care &spare
spre sfarptul carte Ca frontispiciu este agezata sterna Moldova.,
ear dupe o scnsoare de dedicate, In fate textulm, imagmea S-tulux
Gheorghe, care n'are de agar mime comun cu prorocul care se
pomene9te El este mai ran tipant ca oncand cel pupa In exem-
plarul Academia , en cern.eala Intmata, en lumxnxle acopente de
1) A fost reprodusa m Bad Rom Vedas, vol III, p 93, figura 346.
2) Cota 873
2) Cota 890
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILIISTRATI 163
pete, In fond compromrtind reputatia tipografiei ie9ene In acea-

sta sta mai ales deosebirea Intre lucrul ce se efectueaza h1 capitala
Moldovei, undo ar fi trebint sa waste o veche 91 nobila tradrtie,
celelalte tipografu, la Neampil sau In Ardeal dela Bucure9ta
nu mai iese mum In aceasta vreme wide totul se face cu seno-
mate Dovada o avem comparand tocmai aceasta pubhcatie cu
una smulari, mai de grabs Inca 91 mai populara, de vreme ce ea
era destmata oncm, mai ales taramlor, spre a-1 fen de crama,
91 care totup se prezmta tipografic h1 condrtn excelente
Este vorba de Cznstitui Paradis 1) al sfmtului sfmtatulin mu-
ceiuc Haralambie, care mate foarte folositonu 91 aparatonu de
infrico9ata bola a enamel a, cu tin frontispiciu de caracter cu total
popular, reprezentand pe dant calcand In picioare boala, 91 isca-
lit Ion Iovol (?) sau Inv 01 (9), barbar ca aspect, dar foarte
bme tlpant, acum 91 mai spre sfarptul carpi, cared revme in.ca o
data Tiparirea s'a facut In Ardeal, pnntr'un. N i c o l a e Gri d,
paroh In Bolgarseghi2), dupe cum se declara la sfanutul carpi, la
1815, cu cheltmala lm Constantin M ease vac! Pe ma,
pe colo apar uncle vignete de caracter apusean, ceea ce ne luta-
re9te impresia ca aceasta amnia de mare circulatie, aca de cu
higniire trasa, era foarte pretuita
Tot acum spare 91 Liturghus dela Chi9mau 3), hi August 1815
t Cu porunca Imparatuhu Alexa n. dru Pa vlovici 91 a
Intrega sale familu, barbati 91 femei, fund nutropoht al Chupnau-
hu G a v ri.11 t eau tipant cartes aceasta, ce sit nume9te Litur-
glue i Ia tipografia nutropohei, la Chianau Este o pubhcatie lu-
xoasa, aratoasa, Ingnllta, In dona cerneh, avand toate pagmele
in.cadrate de chenare Ludovic al XVI-lea, ca cele pe care uneon
be intaln.eam 9i la Neamtul 91 chiar uncle capete 91 sfargitun de
capitole ca acolo, pe cand altele sent difente Este prima pubh-
catae dupe rapirea Basarabun de catre Rup 91 ea ne arata, pe
de o parte ca ceful bisencei, scum cea mai !Linda automate
romaneasca, tine sa se ingnjeasca de sufletul Moldovemlor, pe
de alta ca legatunle nu erau de tot rupte en restul Moldovei,
1) Cots 882
2) Bolgarsegluul este langa Bragov, &pa cum se vede din Bibl Rom Veche,
II, p 53
) Cote 879
11*
www.dacoromanica.ro
164 GRAFIC.A ROMANEASCA
de vreme ce multe gravun aunt imitate dupi cele dela Neamtul

sau imprumutate de acolo E probabil ea celelalte gravun aunt
inspirate dupi gravun rusegti
Dela inceput, dela chenarul titlului, suntem cagtigati Urmeasa
mai multe gravuri, in ordmea urmitoare 0 Cin.a cea de tame,
neiscilita, pe jumatate pagmi, probabil dupi nn model apusan,
direct sau vent prep Rum Este o Imitates stan.gace gi firs nerv,
tocmai pentruca parisegte terenul pe care se agezase pini atunci
xilografu nogtn Urmeazi Wheys gravun in folio, pe 1ntreaga
pagmA, reprezentind, natural, pe pinup' bisencei, purtind fiecare
numele sau Bens, In grecegte Se incepe cu Lan Gun de Aur, destul
de gters gi de paled ca gravuri, ceea ce presupune ca tipograful
s'a servit de un bloc mai vechm, foarte usat Este o magma
plini de caracter, sobri, impresionanti gi conforms tradrvei
noastre In fats ei un cap de capitol, avand in nuiloc Trorta,
sub forma celor tree ingen ospitap. de Abraam Urmeazi Vasihe
cel Mare, al cinu nume grecesc este ortografiat Vasileios, avtuxd
acelag aspect monumental ca gi figura lw. Lan A treia gravuri
este Gngone Teologul (Diadohos) In fond, o publics-tie care face
tints Mitropoliei din Chigmiu (P1 LXVIII)
Acelag caracter sArbiltorese gi impozant 11 are ta Molstvenicul
din Blab 1), al arm ttlul complet este s Evhologluon, adecd Mo-
lavenic, care cuprmde in sine randueala biseancu Risintuhu,
ce se =vine preotalor a sluji la toati treaba norodului * S'a tipi-
nt, la 1815, en tiparul semmanuhu, sub Vladica I o a n n B o b b,
care 1ndeplmegte in bisenca unitalor rolul strilucit cultural, pe
care-1 Linea V e n i a min in Moldova
Titlul este unul dm cele mai cunoase din cite le-am intalint
pins acum gi mai n.eagteptate El di =ream unei piaci ornamen-
tale, in care aunt doui spatu hbere unul sus, pentru trtlul prin-
cipal, oval, altul jos, internn ornament cu volute, de stil baroc,
in care se continua textul Spataul oval este inconiurat de o cununa
de frunze, stangaciu desenate, legate cu o panglici, pe care aunt
sense numele celor gapte tame ale bisencn Restul pink* la margi-
nea chenarului este umplut de frunze gi flon, ce gerpuesc gi se
ageaza pe un fond negru Plicut ornament, degi ceva cam greoiu
1) Cota 875
www.dacoromanica.ro
Ca frontispiciu servegte sterna imparateasca, care se pubhcase

intr'un Mo litvenac mai vechiu, cel din 1784 1), gi ea de un
caracter decorativ incontestabil, cu acelagi defect de a fi ceva
cam prea incarcati, ca gi titlul Ambele gravun neiscalite In altele
tress vor apare uutaalele I E goanichie Diaconul Ends e d
Toate inapreuna, text gi ilustratai, fac din acest Mohtvenze una
din cartile pretwase 'ewe din presele Blalului, cu mult supenoare
la cele mai multe tipante in 1815 gi anahzate to cele de mai sus
Trecand la anul 1816, din nou aceeagi constatare hpsa pro-
ducpei bucuregtene, mentmerea superiontatu Neamtulua gi a
episcopiilor ardelene, cateva lucrin de frumos caracter scoase la
Clugmau
Si incepem tot cu manastma Neamtul In Iume 22 apare awa
Octothul 2) 4 de canoane pentru pavecermta *, Domn fund S c a r-
1 a t Alexandru Calimah, Mitropoht, Veniamin. gi
Silvestr u, stares Este o carte placuta, in doul cerneh gi cu
gravun destul de numeroase gi interesante Prima este un titlu, in
care apar mai multe figure, fiecare in caul un compartment gi
toate impreuna formand, ca de obiceiu, un fel de poarta Sus,
Trona, iar jos, Isus ca Judecator La dreapta ca la stan.ga aunt doua
profilun de bisenci, poate Secul gi Neamtul, 9i pe latun patru
sfinci Autor este Cher v(a s i e) M(o nahu 1)
Ca frontispiciu s a ales Sfantul Lan Damaschm In rasa clan-
gareasca, inteun interior de carturar, gezand pe un plc gi cu o
carte in mina, sfantul are in fatal sa, pe o masa, mgte matann, o
cahmara gi o 1CORIla a Fecioarei Nu este o gravure filcuta pentru
acest octoih, dupe cum gum, ea a mai servit gi mai nainte Autorul
ei veritabil, ne spun dupe cum gum Baliografia Romigneasca
ceche 3), este Mihail Strilbitch i, dateaza deci dm secolul
trecut S'a gters numai iscahtura acestuia, care s'a fnlocuit, inteun
bristol de forma unei ehpse, cu o inscripcie greceasca Bine tipanta,
aceasta gravure este destul de prinutive ca opera de arts, mai
ales dacii o comparim cu lucanle noastre bune
Pagmele de text, am spus-o, aunt bme prezentate, fiecare in-
tr'un chenar de at-dui Ludovic al XVI-lea, cu multe capete gi afar-
2) Cf BIN Rom Troche, III, p 117
2) Coto 916
3) Vol III fan p 165
www.dacoromanica.ro
166 CRATICA ROMANEASCIL
'nun de capitole, care lima 91 ele an mai servit la alte pubhcatu Prni-
tre ele cele marcate cu M S, nupalele hu S trilb 1; c h 1., sau
cele florale, a9a de nemente 9.i de decorative In fate canoanelor
Maim Domnulm, 0 magma a Fecioarex calcand peste semduna,
biconjurata ca de un fel de chenar de toate obiectele cu care este
comparata, In epitetele ce 1 se dau in rugacium Poarta, pour, ca-
delnna, rose, lumAnare, gradma, pig, etc 0 alta magma a Prea-
curate', ca Regina a cerului 91 cu Ions In brace, revine de mai multe
on
In aceeacx tiparm0 se trag la 10 Martie 1816 e Intrebittoare rets-
puns un 1), adunate din Sfmpta Scnptura, pentru departarea de
bucatele ceale opnte fagadumtei calugare9ti ceu de buns vole *
Venlamln era, blue broles, Mitropoht, tar S il v e s t r u sta-
re' de Neampd i aceasta este o carte placuta, dep nu de cahtatea
telex precedente Ca frontispicm este a9ezat Sfantul Nicolae, opera
lui Mihail Protoierei 91 a lux Policarp In fept tex-
tuhu este un Inger PAntor, gravure ne mai intalmta pane scum
In vreuna din tamale de dmcoace de munp din secolul al XIX-lea,
iscalitA tot de Pr o toler el Mihai 12) Componpa este mai
comphcata cleat In ilustrapile obicumite Sus, In dreapta, Dum-
nezeu se plead' dintr'un nor spre Inger 91 spre copal Ingerul, cu
anpele Intmse, atmgand abia pamantul, sboarA alatun de prune,
aratandu-i tales, In tamp ce acesta calca sanatos pe carare In
dreapta, se desfac ni9te floe enorme, de caracter pur decorativ, 91
un copse cu o coroan.a hicarcata de frunze , In Bangs, in dosul gru-
pulm, o arhitecturA mareaca, cu multe elemente pitore9ti, cum
aunt adesea cladirde din icoanele secolulin al XVIII-lea
Tot acolo spar In 1816 doua alte carp. cu ilustrapi una la 19
Februane, alta la 31 Ianuane Prima este trading din grece9te,
dupe e prea brteleptul At hanasie dela P ar o s, ce au fost
dascal in ostrovul Thu *, o e .Ardtare sau adunare pre scurt a dum-
nezeeptdor dogme ale credinpi *3), talmacrti e prin oserdiea 91
Rhine * lux Iosi f, episcopul Arge9ul.w. Tiparirea s'a Scut de
Gherontie Ieromonah, tipograful
') Cota 908
9) Am constatat -o InsA, In anima, In Auzilusizil din Buda din 1806 (cota 710),
dar, bine Melts, sub o aka /hamar.
9) Cota 898 (In pnvinta lm G h er onti e, vein note dela pas 157)
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILIISTRATX 167
Este aceasta lmprejurare Inca o dovada de superiontatea nug-

cam culturale bisericegtx din Moldova, sub Veniamin Mitro-
polatul, cam Iosif al Argegului, degi episcop muntean, tipa-
regte gi acum, cum o facuse px in. trecut, traducerde sale la Neampl,
gx nu la Bucure9ti sau la Ramnic
Paginele carpi aunt prevazute cu un chenar de linu, cateva cu
o rams de stilul epocel, adica col numit Ludovic al XVI-lea Ca
frontispiciu spare Fecioara 1nconjurata de obiectele cu care se
compare In htanule ex, 'magma care se va relua gi in octoihul dela
22 Iunie, descns max sus In faIa textului prolegomenelor este ta-
pinta InalIarea purtand data 1807, care la Neamtul indephn.egte
acelag rol pe care Sf&ntul Gheorghe 11 avea la Tap, un fel de mare/
a tipografiei, pe care o gas= max pe toate cartale, 9x mai totdeauna
rau impnmata Prmtre capetele de capitol, cluar in fats Inaltaru,
o Sfanta Treime intro cox patru Evanghehgta Altele aunt dintre
cele cunoscute din alte pubhcapi, gi pe care le observasem foarte
des In defuntiv, cartes este bme tipanta, ornamentele mlcx aunt
de buns cahtate capetele g1 sfargitunle de capitol , Ins/ xlu-
stratule man destul de slabe
Cea de a doua este a Apologluo, adeca cuvant sau raspunz
itnipotriva socotealu celor fare de Dumnezeu *1), tipanta Io Ia-
nuane 31, nutropoht fund V e n i a m i n, care a dat-o la tipar
r spre folosul neamului * Dep. Intel* singura cerneala, ea este Ins/
o publicape ingruttA, cu xmtxalele Impodobite, cu multe capete
de capitol de stilul Ludovic al XV-lea gi cu sfargitun de capitol de
stilul Ludovic al XVI-lea Singura gravure este un frontispiciu
Isus ca Imparat, purtand globul on cruce, iscaht de cm. dot, Pro-
toiereu Mihail S(t)ril(bitchi)gi Lavren.tie Ivan.o
In acest an gi tipografia dela Chicanau a fost destul de active.
Dona aunt operele pe care le vom descne aiat un Catthists 2), din
Februane 1816, gi un Moleunsc 3), dm Octomvne, acelag an Co-
tih:sul 4 alcatint In scurt pentra slujitoru Insemegn, preop, dea-
cons 9x &run *, este t secs din col slovenesc s g1 tapant la mitropohe
Titlul are un Incadrament tipografic, simplu Frontispiciu este
rau gravat pi ran tip ant, de aspect growl= , reprezinta o Sf8nta
1) Cota 897
6) Cota 903
') Cota 913
www.dacoromanica.ro
168 GA AFICA ROMANFASCA
Treime, neiscahta, dar cu inscnptie romineasci Capete de capitol

bogate, nnmeroase sfirptun de capitol, de un stil Ludovic al
XV-lea ceva mai deosebit, poste mfluentat de arta tipograficli
ruseasca La uncle se constata un amestec dm stilul occidental 9.1
din stilul dela noi, cel bazat pe vechea tradipe
Molevnicul nu 1-am putnt examma in original, ci numai Intr'o
copse in care erau negative fotografice, cAci ongmalul se gases la
Galati, la Bibhoteca Ureche, intr'o vreme in care era gren de dila-
tont 1) Din nou gasim, la inceputul titlului, toatA lista fannhei
imperiale, alatun de nomele mitropohtuhu G aerial
Singura gravure este un Isus ca arhieren, pe un trop de non,
intr'un chenar de forma unui. pAtrat Ea este mediocre gi n.eiscl-
kit Max multe frumoase capete 9i sfArpturi de capitole de stil
Ludovic al XV-lea, de genul care in Apus era mfluentat de mob.-
vele decorative in legliturA cu China
La Sibiu se publics un Ceaslov2), la loan n B art, ca de
obiceiu, iar la Blaj un Acatist 3) Ceaslovul este o carte de mici di-
menenum en mai multe gravun, toate cunoscute Prima este un
Sfantul Nicolae, de data aceasta neisciiht, dar care in Acatistul
dela Blaj, unde 11 glismi de asemenea, era semnat de P e t r u P(a -
pavic i) T(ipograf) De aici se poate deduce cA 41 tipografule din
Ardeal se imitau una pe alto. san Ito imprumutau =eon blocunle
de lemn, pentru tipArirea gravurilor
Acest Sfantul Nicolae e urmat de o sene de alto gravun Isus
ca arhiereu, pe tronul de non, o iconrcA a Sfmtex Fecioare cu Prun.-
cul in braIe, Izvorul Tamaduirei, semnat D F , Isus ie9ind din
potuul cununicaturei, semnat tot 1) F , 0 Banta Treime, pe care
n'am mal vazut-o, §:augurs ceva mai deosebita, dar de un caracter
foarte primitiv, de altfel ca 91. celelalte
Acatutul din Blaj, tipant la semmanu, este de format Inca
91 mai muuscul (in 12) dar ingrijit gi simpatic, dein este o a cmcea
coign Titlul apare Intr'un chenar arlutectural baroc, de twill
frumusetea, care are Inca insuprea de a fi non, cel putin In secolul
al XIX-lea El e semnat P e(t r u) P(a pa vic 1), (T(ipograf)
1) Aceasta pane a textulnz a fost redactati 'media dupe ocuparca Baser*.
bun de eAtre Rugs, In Lille 1940
°) Cote 904
a) Cote 895
www.dacoromanica.ro
CARTFA ILUSTRATA 169
Urmeaza adorarea semnuhu lui Dumnezeu, =Oita tot P e(t r u) T ,

apoi Isus ca Imparat, pe non, purtand semnatura Pet r u P Tip
Sfantul Nicolae, cu aceeagi iscalitura, Izvorul Tamaduirei, pe care-1
vedeam pane acum semnat de F D , 91 care scum pnmegte 9.1 el
semnatura lm Pet r u P S'ar nee ca vechile plan9e, au foot toate
cumparate de acesta, care on ca le-a copiat, on ca a 9ters vechiul
nume, al autorului (cum se vede bme In Izvorul Tamaduirei) 9i
I-a pus pe al sau Toate aunt Ina excelent upante, a9a kat nu ne
scapa moon detahu, iar hama este de cea mai buns calitate
Calugarn dela Neamtul uparesc, In 1817, o carte de mare
importancl pentru istoncul gravure In lemn, la not s Adunare a
cutrontelor color pentru asculktre dela multi sfmti 91 dumnezee9ti
parurci * 1), uncle se mai afla 91 vista 4 Cuviosului parintehu nostru
starephu Paine* Ea s'a termmat cu 4 oserdiea starqulm din
Neamt 9i Secu *, Silv e s t r u, ajutorul zelos 9i activ al lui
Venia min, Mitropohtul Tiparul s'a Incredurpit lm Gher ont le
Ieromonah u 1, tipograful pnceput, pnetenul 9i colaboratorul
lui G r i g or 1 e, Mitrapolitul de mai tarzni al Ungrovlahiei, gi
unul din cei mai rodnici colaboratori ai lui V e n i a min
Pe pagina de tali' este o compontie ca o poarta comparta-
mentata, destul de obicinuita pentru tweet scop Aici !utak=
numeroase scene gx tipun de dint]. Sfanta Treime, Sfantul loan
al Sucevei, Sfantul Gheorghe, Sfinta Parascluva, Waits Var-
vara, top schematic desenati 91 de mici proportu Jos, un fel de
Judecata din urma, confina, poate 9i din pricina proporpei minu-
scule a figunlor, la dreapta o manasure, la stanga alts, probabil o
reprezentare mai malt eau mai putin ideals, cum am spus, a Neam-
tulm 91 Seculm Aceasta compontie este iscalita de Cher (vasi e)
M(onahul) Cum vedem, ea nu este decat repeutia gravuni din
titlul octoihului dela 22 hune 1816 (P1 LXXI),
Ca frontispiciu, o figura Sfantul Vasile, bme gravat, bine
imprimat, iscaht Pr o t oierei Mihail (P1 LXX) Multe
capete 9i sfar9itun de capitole, deacon Intrebumtate 91 In trecut,
iscahte cu impalele M S Cate o data ele nu-s propnu zis gravure
In lemn, ea simple ornamente on semne tipografice aranjate ca ea
formeze mouvul de care avea nevoie col ce uparea
2) Cota R 930
www.dacoromanica.ro
170 GRAFICA RomANBAscli
Dar cele max mteresante plange nu-s acestea, a cea In care

apare portretul 1m Paisi e, starqul Acest portret poarta data
1817, deci fusese executat In vedererea chiar a pubhcapei, pro-
babil tot de Ghervasie Redarea unei figun reale, gen cu
mult mai greu decat eel al stampelor ilustrative on decorative,
adesea mspirate de alt.n, fusese prea pupa practicata la not. pane
atuncea Chipul lot. P a i s i e nu este dintre cele max reugite ,
stilul este arhaic, dar el ne intereseasa pentru multiplele probleme
ce farms 4ndoxala s'au 4nfa t.gat autorului lm Toata expenenta
unui gravor In lemn de figun se reducea, la nol, la redarea,
in genere dupa un model strem, a unei fizionomn de tip general,
la'ra prea molt rap ort cu reahtatea De data aceasta era vorba
de ceva cu mult mai greu qt. mai nobieurtut traducerea in
lum, apoi saparea In lemn a limn clup, care sa ammteasca de
obrasul qt. de infatigarea unui om vlu, cunoscut, riga cum erau
ctrtorn de pe perei.n manastinlor, numai de un format mult
mai mic, ca sa poata infra in papas unui volum Ce rabdare
q1 ce perseverenca, cat chin gi cat n.ecas a trebmt 81 indure eel
care s'a incumetat sa state problema aceasta, ne putem lesne
inchipm Portretul nu e iscaht, dar, cum am opus, dupa toate
probabilitatile poate fi atribuit lm Ghervasie Constrtue,
In once am, unul din exemplele cele mai instructive ale pa-
vurn In lemn la not., 4n Principate, la inceputul secoluhu al
XIX-lea (P1 LXXI)
Psaltsrea din Neannul 1) este gi ea o carte pretuita §1 fru-
moasa Titlul este o poarta, desparma in compartimente, de
data aceasta de forme ovale, avand In mgloc fiecare, de pro-
porin reduse, o scene reprezentand martinul unuia dintre Apo-
stoh ban, Iacov, Andrei, Petra, Pavel, Simon, Iuda, Iacov Alfeu,
Matheiu, Thoma, Fihpp, Yartholomei Frontispiciul este o com-
posrpe de Gherv(asre) Mo(nahul), datata 1817, dem
facuta inteadms pentru aceasta carte, avand ca subiect Inallarea
Domnului Ce este curios in ea, este ca pornegte dela prmciprul
unei perfecte simetru Yn jurul unei axe verticale, gi este magmata
sub forma unor lino ondulate ca tugte valuri care se suprapun
ormontal
2) Cots 946
www.dacoromanica.ro
CARTgA ILTISTRATI 171
Composites ca atare, In limele ei esen.tiale, cu prea patine

diferente, e tot veche Aparuse In titlul Indreptdre; Lege; din
1652 Ea era deci tradition.ala
Urmeaza apoi un David, ca imparat oriental, de mica proportu,
semnat de Mihai 1, 91 pe care 1-am mai intabut pans scum,
mai apoi, In plena papa, tot un. David, jumatate baroc, jumatate
oriental, admirabil imprimat Regele proroc sta pe un tron, com-
phcat 9i supraincarcat, cum aunt uneori cele din icoanele noastre
imparate9ti din secolul al XVIII-lea, Intre perdele care flutura
Sus, mete non, prim care spare ochml lm Dumnezeu, intr'un triun-
ghm, de unde pornesc raze
Capetele de capitol stint importante, man, 9i contin In mij-
locul lor, pnntre plants 9erplutoare, scene din vials Mtuitmtorulm
Na9terea, Botezul, Invierea, apoi o Trorta, prmtre Evangheli9ti,
toate Incadrate de frunze 91 lion
Yin apoi she gravure Un. Isus vmdecand pe cei din scaldatoare ,
o Necreduna a lux Toma, Faraon inn.ecat In Marea Rope, de mici
proportu, ca 91 celelalte, dar plena de nu9care 91 de avant, Muce-
nits Var(vara) (care Intro publicapa antenoara purta un alt
nume 2) , Sfantul Nicolae, malt de Mihail 91 Policarp,
o Na9tere , un Botez , o Buna Vestare, iscalita M i h a 1, din non
Necredinta lux Toma, dar putm deosebita de prima, Sfantul
Gheorgb.e , din nou Inaltarea , Sfanta Treime , Icoana Maim
Domnului, care se repeta de doua on
Cum vedem, patine cart' pans scum ne-au oferit o ilustratie
mai bogata ca aceasta Psaltsre, care probabil fusese supravegheata
de Cher v asie Annl 1817 inseamna decl o penoada de fru-
moasa productie, pentra Neamtul, deosebit de rodmca 9i de o
cahtate supenoara
Dar lista noastra pentru 1817 nu s'a terminat, cacl tot acolo
se tipilre9te 91 « Talculrea 2) pre scurt talmacita din cea pre larg
ellineasca a 1m Nichifor Callist Xantop olnl la an.tifonele
celor opt glasuri* Mitropolitul V eni a mi n., staretul Silv es tr u
Gherontie Iero (monahul) stint raspunzaton de bunul aspect
al acestoi publicatu, 91 ea de mei proporcu
2) In Vieple Sfinplor din luna Februarie, Neampil, 1812, aceeaqi imagine
represents pe S-ta Faveta
9 Cota 950
www.dacoromanica.ro
172 GRAFICA ROMANEASCAt
Ca frontispiciu ii servegte Ism; ca Imp Arat, iscaht de Protoierei

Mihail Policarp Impalele aunt ornate gi mica decoratu
spar in susul fiecarei pagme Dupa prefata, in fats textului, o
Sfanta Treime, neindemanatic executati, purblind inscriptia
Trez aunt cam milnunsesc In cenu # Multe capete de capitol,
din care majontatea au pAstrat vechiul caracter al ornamentelor
dela noi, slab modificate, ca se fie puce in curent cu lumle mai
agitate ale stilului secolului al XVIII-lea Printre sfargiturile de
capitol, din contra, Intalium adesea pe cele luate direct din Apus,
cum ar fi, de pada, o urns inconjuratA de o glurlanda de flori
Tot in Moldova, insa la lag' de data aceasta, apare e Ceaslo-
vull) in slava lui Dumnezeu celm in Trona slavrt , tradus din
grecegte in zilele lui Scarlat Alexandru Calimah
q intru a doua Domino a, Mitropolit fund Velliall1131. C o s-
tach I. gi e lucrat de noi mai mica blue cm supugi, Ierodiac o-
n u 1 Gheorghie gi Theodor Popovici, agezatoruslo-
velor a Este o lucrare frumoasa gi bogat ornate, in douA cerneh,
cu paguiele praise inteun chenar Ludovic al XVI-lea, demna
de a fi pusA alatun de cele bune dela Neampil
Mini este gi el mai !nth Incadrat intro rams ca a celorlalte
pagan, apoi inconjurat interna chenar tot aga de decorativ gi de
reugit ca cel al Yielder Sfnittlor, insa deosebit de acesta 11 vom
revedea in hturghule ce spar, tot la Iagi, anul urmator (coca
984) Pe verso un alt mcadrament, dreptunghiular, in non ci
Frunze, Inconjoarii sterna Moldovei i acesta este remarcabil ca
lime FL seas decorativ Initialele Bunt impodobite, capetele gi afar-
giturile de capitol dese fa placute, uncle de stil apusan, altele
conforme traditim cartilor noastre din trecut
In acelagi incadrament floral in care aparuse Sterna Tim,
a fort pus gi inevitabilul Sfantul Gheorghe, in fats textului Ca
totdeauna el nu este iscaht, mci intreg, mci cu mitiale2) Intr'un
chenar identic mai intahnm o gravure de mica dimensium in ea
insagi, de aceea s'a simpt nevma ca se se creasca suprafata
ornate, adaogandu-se cea a florilor inconjuritoare, formand ca-
9 Cota 936
9 Bat rometneased veche, III, fad 1-II, p 184 vorbegte de micialele P(opa)
S(union), pe care Insii nu le-am gist in exemplarul =amulet de mine
www.dacoromanica.ro
dru avand in nujloc pe Isus mond din pour, iar In coltun pe

Cel patru pinup ai bisencu Si aceasta gravure va revem In La-
turghule din 1818
De aspect muh mai pupa in.grijit Bunt 4 Sftntele fg dumnessee-
sale Llturghu *1), tipante la Rammc, t Intru Intaia domme a
prealummatultuDomn*Ioann Gheorghie Carageai,
mitropoht fund Nectarie, de Dimitrie Miltailo(vici),
tip(ograf) ram(mcean)* gi de Nicolae sin Dimitrie tip ram
Titlul este In doua cerneh In el figureaza o poarta, rau gra-
vata de Gheorghie Post(elnicul), probabil cellalt fiu
al lui D i m i t r i u, In 1817 Este deci o compozitie facuta anume
pentru aceasta publicatie, dand impresia unei broderu cu acid, ce
se pierde In mmicuri Ca frontispiciu, o Buns Vestire, de mica
proportu, iscahta N i c (ola e) Tip(ograf), extrem de primitava
gi ea De altfel, toata cartes, cu toate ca este oarecum pretentaoasa
prm formatul ex (42), prm tole doua cerneh Intrebuintate la
tipanre, pnm paginele Inconjurate de un chenar gi impalele
ornate, n'a fost indeajuns supraveghiata gi face efectul unei tapa-
mum phna de lipsuri
Mai departe aunt cateva gravun in text o mass, pe care sunt
waste gaud, untul-de-lemn, vmul, mum. 'Amu, Intro doua sfeg-
nice, adica tot ce e necesar cared se slujegte hturghia Este o lucrare
alm GheorghieDim(itrievici)tip(ograf)din20 Sept 1812
Urmeaza o emblema a lm Christos, purtata de Inger' (Is Hs
Nika) ge, nuu departe, o alts masa cu un pour gi cu un disc, dede-
subtul carora, spre a sugera panzatura ce acopera masa, se intmd
cute armomos ondulate, asemenea celor de pe partea de jos a
zidunlor, din zugraveala unor buenai dela not Gravurile acestea
dual, prima gi cea de a treia, le-am mai intalmt gi In alte pubhcatu
rammcene, anume In Ltturghta din 1813 2)
Dar ilustratule tole mai importante Intr'o hturghie aunt figu-
trei man auton bisencegti loan Zlatoust, Vasilie cd
rele celor
Mare gi Grigone Teologul Ele nu hpsesc nice aim Prima repre-
zinta pe dant intr'o compontie destul de fencita, tmand In maul
1) Cote 942
$) Cots 827 De fapt, i cu prea pupae diferenie, meet volum este reeditarea,
In condicu mfenoare plangele se mai towel, cam era natural. a calm
din 1813
www.dacoromanica.ro
un filacter, cu o mscrippe slavona Ea in e iscalita Cea de a doua,

de un stal identic, dem opera a acelwap artist, inspzratA de aceeap
publicatie, caci, dupe toate probabilitaple, de aunt numai o cope,
poartanumele lei Gheorghie Dim(itrievici) tip 1812 Cea
de a treia, de mai mica dimensium p de un alai diferit, este 'magma
Sfantulm Gngone Cea de-a done, a mai servit pentru invaidtura,
din 1813, tipanta la Ram= 1), iar toate lmpreuna pentru
Liturgliza din Rammc, din 1813
D sick' trecem la tipantunle din Ardeal, I o a n n Bart scoate
un a Catavasier grecesc p romonesc 2) *, in :allele lei Fr antis c
Intaml, in 1817 Carte mica, slab tipanta, cu totul nedemna de
renumele tapografulm sibian. Ca graven intalmm pe cea ark-
cunoscuta, reprezentand Issvorul Tamaduini, iscahta de D F p
capul de capitol, gi el utilizat altadata, in care David, in palatul
de stil baroc, se inchma focului
Cu totul altfel se prezmta a Sfdnta p dumnezezasca a luz Isus
Chrzstos Evanghelie 3), scum a treia oars tipanta *, sub F r a n-
t i s c I, Vladica al Fagttragulw. fund Ioann Bob b, t in Mai
la Mitropohe, cu tipariul semmanulm b, la 1817 Este o carte
luxoasa, facand mute tipografies. din Blaj p putandu-se masura
cu ceea ce se faces mai bun, In acelagx domemu, la Neamtul san
la Iap
Gravunle aunt opera lus. S a n d u 1 Tipograful, care le mettle:1ft,
dar care, cel put an fn ce pnvegte figurile Evangheligtilor, le-a
copiat in tocmai dupe Evanghelza din 1697, tipanta. de Anthim
Ivire an ix, la Snagov Titlul, 1-am mai varut Este decorataa
in forma de poarta, cu Imagma lax Isus, ca arhiereu, sus, iar
jos cu Buns Vestire, in colt= en cm patru Evangheligti, iar la
dreapta p la stanga, ca nigte ostap ai kismeu cc strajuesc
mtrarea, Petru p Pavel (P1 LXXII)
Urmeaza apoi imagmele Evanghehgtilor Se incepe cu Joan,
aratat la masa, scrund, cu v-ulturul la picioare De fur imprejurul
lux sent stofe brodate, ce acopera peretn Este o lucrare in luau
putme, dar sigure, de un frumos stil, prezintati lute= incadra-
1) Cota 826 Gravura en S-tul Vasihe reprodusli to tomul III, al BIM Rom
Veda, p 77
') Cota 935
6) Cota 940
www.dacoromanica.ro
CARTER ILUSTRATi 175
meat oval, de bun gust Jos, iscahtura hu Sandul Tip o gr a-

fn1 Matei este semnat numai cu Imtlalele S T Este mai pup_u
rengit ca pnmul Compozitia este mai n.esigurA, obiectele din jurul
Evanghehstulm, pi el aratat tot inteo camera, mai numeroase,
mai aruncate la voia intAmplarn Pe o fereastra, !nue zugte arcade,
se vede nu peisaj
Luca este neiscaht, mai rustic ca aspect, greom pi bizar, mai
ales in ce pnvepte incadramentul comphcat, format din ornamente
care se imbuca unul intealtul in chip nepotrivit Cu Marcu revemm
Iasi la compoznia nun simple pi mai tiara dela inceput El poate
eta alatun de Ioan §i anti, un coil de nature, vAzut printeo ferea-
strA, in.veselepte totul Incadramentul este echibbrat, armomos gn
elegant, de stil baroc cum aunt de altfel toate figunle gi cu
ornamente florale, In coliun Bine trase, flied insa sA se poata
compara en cele de un aspect adnurabil dm Evangheha hu
Ivirean u, toate poarta inscriptu romanepti, in locul celor
grecesti, primitive
Unul din capetele de capitol reprezmtA pe Sffmtul Sin non
StAlpmcul
Tot la Blaj spare a Strastnacul 1), acum a patra earl apezat gJ
tipAnt, dupii randmala beseancn RAsAntulm *, cu tipanul semi-
narulm, in 1817 Este tot o pubhcacie luxoasA, In bune condrin,
spa cum Ii pliceau Mitropohtulm B o b b Titlul este in doui cer-
neh ca pi textul incadrat de o poarta compartimentata,
avtuld sus o Buna Vesture, Jar in celelalte latun pe cei patru Evan-
ghelipti, cu mica scene din Patima Mantintorulm, pAnA in momen-
tul Invieru, pregatind cu alte vorbe pentru pnceperea textului
tipint
Ca frontispicm s'a adoptat acena Rastignirn, inconjurata de
compartimente cu instrumentele Patamei Deasupra capetelor
Fecioarei ga al lui Than, care stau la piciorul crucn, inscnytale
aunt In grecegte, ceea ce arata ca modelul dela care s'a mspirat
gravorul nu era unul romanesc El insupi iscalepte, de altmmten
I(oanichie) E(ndredi) en htere latme Diverse capete
2) Cota 947 Este vorba de cartea care S cuprinde ftn tune slujba Sfintelor
Pat= gi a Inviern Dommdm Hnstos s Monogramistul I E localise gi undo
din graver& ce urmau Molsteerucul din Blaj, dela 1815, de care no-am ocupat
mai mute
www.dacoromanica.ro
176 GRAFICA ROMLNEASCL
de capitol reprezintA, in medahoane ornate de plante, busturi de

dun.'
Mai departe, tapograful D i m i t r le Pop p, *Prefectu9u1
Tipografiei y, utahzeaza blocurile mai veclu, care se gaseau in
tiparniTa semmanuhu Mai toate poarta data de 1773, care este
cea in care a 'opt dm teascun Strastracul dm Blab, In a dons sa
editze, cu figunle lw. Pet r u Pap a v i c i, tip ramwcean
Prima este o Intrare in Ierusahm, 'walla de P e t r(u) tipograf
1773, urmeaza apoi RAstigmrea, Luarea de pe truce, Punerea in
morn:dint (P e t r u T ), apoi Invierea (Voscnseme Hvo ), aceasta
de aka mane 91 neiscalita Este pleat ca aceste ultime gravure
nu sunt la inallimea frumasetu tiparulw.
ySi in 1818 fruntea taparitunlor este imuta tot de cei dm Neam-
.01, depe anul acesta este cel in care vede lumina Legiuirea lue
loan Caragea Prima carte la care ne vom opn sunt t Cum/s-
ide p invatatunle prea cumosulus panatella nostru Efrem Syrul1)*,
tapante in zilele lui Scarlat Alexandru Calimah, cu
4 indemanarea * Mitropohtului V e n i a m 1 nStaret nu mai era
Silvest r u, ci Il erne In 1818, la 5 Noemvne, spare volumul
I, urmat de celelalte doua in 1819, Mai 8, 91 1823, Februane
Titlul este constituit dintr'un incadrament, in care, in meda-
hoane, apar muncile celor doisprezece Apostob. L-am mai intahut
in Psaksrea dm 1817 tipantl tot la Neannu Urmeaza apoi, ca
frontaspicm, InalIarea Doinnului 91, in faTa textului, o foarte
importanta gravure, reprezentand pe Sfantul Efrem Syrul in
costum de calugar, pn.and fn mane un filacter, 91 cu o inscrippe
romaneascA Dupa std., dat fund el tipanrea se face tot la Neampil,
s'ar putea se fie de gravorul care executase portretul stareIului
P a i s i e, admit, dupe cum am presupus, de Gher vas i.e
Prezmta acelap fel de a trata numeroasele cute ale vestman.tuhu,
barba 91 valul ce acopere capul In once caz este vorba de o
gravure insemnata, care se repetA I1 toate trele volumele, 91 care
onoreaza tipografia din Neanicul, de9i ea ar putea fi mai bme
trasA (P1 LXXIII)
Din contra, capetele de capitol aunt mai dare, mai vu, mai
proaspete ca aspect Destul de bine imprimata icoana Inal;Arn,
1) Cote 991
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILUSTRATi 177
datata 1817 gi iscalita de Mo(nahul) G h e r vast e, pe care am

mai intalmt-o, cu clistnbutia simetrica a grupelor gi lmule ei ondu-
late, gi o Icoana a Maicu Domnului cu Pruncul, care se repeta de
mai multe on
Mai insemnata, una din cartile cele mai frumoase 'ewe dela
Neamtul, derana de a figura alatun de cele, foarte putme, care con-
teaza in arta tapografica a secolului trecut, este Neal Testament 1)
tuba asezdmant, t care acum cu acest chip dupre izvoadele grecegti
cele vechi sense cu mans s'au tipant* in zilelele lux Scarlat
Alexandru Calimah, Ven.iamin. fund Mitropoht,
e cu ajutorul prea sfmtatuhui episcop al dime". episcopu Argegul,
Chiriu I o s i f gi al altor rubitori de Hnstos Hnstaam * S'a ince-
put sub stare-till Silvestr u, care probabil munse in interval (este
numit efencitul gi prea pomemtul t), dar s'a termmat sub staretul
I l a r i e Gherontie ieromonah a fost tipograful, in 1818,
gi dintre multele tipantun pe care le conduce, acesta este titlul
sau de glom.
Este o carte nu prea mare (42 mic), in doua cern.eli, cu
paginele incadrate, foarte ingrain trasa Titlul este prins inteun
incadrament de frun.ze gi flon, de barocul ce se intalnegte
la not pretutmdem, in arhitectura, ca ornament in odoare, in
tipografie
Ca frontispiciu, Inaltarea, inconjurata de un chenar comparti-
mentat, in care apar S-ta Treime, cei patru Evangheligti gi patru
dm cei doisprezece Apostoh Aceasta gravure se va repeta uneon
Astfel o vom gasi 4n anul urmator pentra Cumntele luz Isaac
Syrul 2) Daca ar fi numai atat, cartes n'ar menta, de sigur, elo-
gml ce ne -am crezut obligati sa-i decernem Ceea ce urmeaza ca
gravure e cu mult mai prepos Vom avea astfel, mai intru, pe
cei patru Evangheligta, incepan.d cu Matex, inteun prea frumos
c.henar, apoi Ioan, iscaht de Simeon In fall, un cap de capi-
tol cu Nagterea Domnului Al treilea Evanghehst este Marcu, iar
capul de capitol din fats lm, Botezul Domn.uhu Urmeaza Luca, In
fate cu Buna Vesture Din nou Ion, iscaht P S i m e o n, avand
Invierea ca inceput de capitol (P1 LXXIV)
1) Cots 992
') Cots 1037
12
www.dacoromanica.ro
178 CR AFICA RORANEASCA
Toate aceste gravun, in afara de capetele de capitol, aunt In

pima pagma, remarcabile ca siguranta 4n. tratarea lemnuhu, cu
pffime umbre, ma °data cu him incruagate, dar de un frumos std,
sobru 9]. impunator
La finele Evanghehei, un sfargit de capitol o vign.etA 4n, stilul
secolului al XVIII-lea urns. Inconjurata de ghirlande de floe
In exemplarul anahzat de mine urmau apoi Faptele Apostoltlor,
In care se reiou unele stampe, Luca de pilda, 4n acelag temp cu
Inceputurile de capitol unde se vedeau Inallarea Domnului 91
Coborirea Sfantului Duh
0 gravure noun. 91 foarte reutitli este magma lui Iacov Apo-
stolul, acolo unde se povestesc faptele sale, In plin.A pagma, ca qi
Evanghehou, iscahta Cher v(a s 1 e) Mo(nahul) De acelagi este un
Iuda, un Petru, o Apocahpas, un Pavel, toate figure splendide,
de aspect monumental Acest G h e r v a s i e nu era de sigur un
mare maestru dar 9tia poate mai mult ca al-cu sA-91 aleaga
modelele ce mita (P1 LXXV)
La urmA, de un stll difent, probabil nispiratA de etampele
ce circulau la noi. pnntre %Aram, unele vemte de peste Dunare, din
Green., sau de frescile ce intampinau pe credinciogi la mtrarea
multora dmtre bisencele noastre, Icoana Infricogatei Judecati a
Domnulm, compozitie de man proponu, cu foarte multe perso-
nage, dar departe de a se putea compara cu cele mai sus menpo-
nate
Ltturghttle a sffintalor ierarh Ioann. Hnsostomul, Vasihe cel
Mare, gi Gngone Dialog 1) se tipAresc la 1a91., la 1818 Carte
julnhara, iegitA e In al gaptelea an al suim a doua oars In scaunul
Mmopoliel aa lui V e n i a m i n, care Insugi a indreptat traducerea
dupe izvoade a ellmogrecegti 91 slavenorusegti a, In :allele lm S c a r-
1 a t Calimah
Titlul, In doutt cerneh, este Intr'un Incadrament de lugen, de un
frumos efect II cunoagtem , 1-am mai vAzut de cateva on Ca fron.-
tor= servegto stems Moldova, 91 ea lntr'un chenar floral, de
stilul celor de pe Viegele Sftnitlor, gi ca 91 acelea semnatA P S
achca Popa Simeon. on Policarp Strilbitchi, dupA cum
con.sideram ca JustA una sau alta din cele doua ipoteze Ur-
1) Cota 984.
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILIISTRATX 179
meaza paginele Prefeicei gi apoi ale textului, Incadrate In orna-

mente tipografice, cu impale ornate, cu Inceputun de capitole in-
grijite
Ca gravure, avem min de mica dimensium, In care se simboh-
zeaza Impartagama, cu Isus In mijloc, Inamtea Sfuttei Mese, Intre
potirul de vin gi pAmea cumuucirei, la colIun cu patru medahoane
cu figure de sfinta, vet din ei fund Prinutu Bisericu, al patrulea
S-tul Iacov Sinacul Ea este burg nelnsemnatA, arlucunoscutA,
gi extrem de rau impnmata Mult mai mteresante sunt Insa
figurile In pima paging ale celor tree sfmp, Vasi le, Gngore gi
loan Stilul este arhaic, aspru, aproape barber, se observe Inca
multe defecte de tiparire, ceea ce ne-ar duce la concluzia cA
plangele sunt vechi gi obosite totugi impunatoare ca aspect gi
pnn proporple for Ele se potnvesc foarte bme cu celelalte carac-
tere ale cArialor dela noi, care, In plan secol al XIX-lea, au pAstrat
mult din aerul celor vechi gi par mult mai venerabile decat data
la care an fost scoase din tease Prima, loan Gull de Aur, este
iscalitA cu impalele S(1. m i o n) M o(n a h ul) (P1 LXXVI) Celelalte
neiscAlite, dar evident de aceeagi mans gi, dupa anume detain, opere
ale acelmagi gravor, care a executat gi pe mult prea cunoscutul
Sf-tul Gheorghe, care nu hpsegte mci el, la finale volumului
Dace trecem cu vederea t Catihisis *9 sau Invatatura In scurt
pentru hnstaamtate *, tapAnta la Iagi In 1818, In care revedem pe
inevitabllul Sfantul Gheorghe, unagma mult prea des tipanta gi
Sri moo Insugire deosebita, 4i t Bucoavna * 2) dm Sibiu, din 1818,
cu a sa Inviere, de stil IarAnesc, smgurele pubhcatu care menta
In acest an sa ne retina atenpa Bunt it Catavaszarzu grecesc si roma-
nese, pentru sfmtele biseanci ale Rasintulm *2), t scum inttua
oars dat la tapanu pnn Zaharia Care ale chi* la Buda,
In tipografia Umversitalu gi, dupa cum am spus, Legiuirea Dom-
nulm Muntean, tapantA cu cheltmala lux C one t ant in C a-
racag edohtorigi a boenlor RAducanul Clinceanul,
Inv vel Stolmc gi Dumitrache Topliceanul, biv vel
Sluger
1) Cota 976
') Cota 973
9 Cota 975
12
www.dacoromanica.ro
Toate gravunle intalmte In catavaszams, de altfel Cu grip tI-

pante, le cunoagtem Sunt Sfan.tul Nico lae, apex Izvorul de Vieati
diditor, care se repeti de trea on, un Constantin gi Elena, Intel)
mica rams, cateva impale Inflonte, cateva capete de capitol, tot
lucrun de n.enumirate on vistute C ar calechi supravegluazi
totul, el aga de ordonat gi de atent la ceeace se cuvenea intrepnns,
pentrn ca un volum sit se prezmte in mod decent Ce este in stare
el si obtma, o dovedegte acest volum g1 ne-o vor dove& qa altele
in vutor Legtuireal) are o frumoasi pagma de titlu, compusi
din ornamente de std. Ludovic al XVI-lea gi un. frontispicm on
pecetea Domnului g1 marclle judetelor, datat 1812 Este o gravuri
In lemn Aceeagi temi o vom gin in curan.d gi in metal, tot aga
de fin executati Un inceput de capitol, de toati frumusetea,
extrem de begat In ornamentele lm florale, on vulture g1 Ingen
purtfind coroana impenali, este un lucru nou gi de un gust
impecabil Pagmele sunt Incadrate, ceea ce di in.treguhu un aspect
sirbitorese (P1 LXXVII)
In anul unnitor (1819), putane cart' demne si ne opreasca
atentaa, clack* exceptim e Cuinntele ft trivaiaturzle lug Isaac Syrul *
fp e Minimal de oboe * Un e Acathtst *, tipint la Buda In 1819,
t Acadian 2) cu multe alease rugicium pentru evlavua fiegte-
canna crest's * are graven de cahtate cu totul inferioarA Cel
din Rimnic, acelag an, t Acathist 3) al prea sfmtei Niscitoarei de
Dumnezeu s este mai bme tapint, in Domrua lm Al ex an d r u
N1co1ae u t u 1, &ix Inca nu menta sa-i acordim prea mare
importanti Acathistele sunt carp. iefune, populare, de mare cu.-
culatae, lucrate In prapi gi firi multi bitaie de cap dm partea ti-
pografilor Cel care ingnjegte de data aceasta tipinrea este D1 -
mit r 1 e, cunoscut noul, tip(ograf) ramnicean El iscilegte o
Fecioara cu Pruncul, tronand, Intre dot Ingen Este eterna vigneti
de mice dimensium, scb.ematici, putm confuzi, care se repeti de
doui on, gi al tarn' caracter convenponal se potnvegte on textul.
Ea va mai apare de cateva on Am afirmat despre felul cum
este inteleasi ca ar putea porn' de la una din acele iconrte de
sidef, gravate, ce se giseau In mare numir la no'
') Cota 983
') Cota 1026
3) Cota 1027
www.dacoromanica.ro
e Adunarea 1) de cateva rugdciuni din molavense *, tipanta la

hp in 1819, sub V e n i a m1 n, cupnnde aceemi magma a Sfttn-
tulw. Gheorghe, pe care am vasut-o gi rasvazut-o de atatea on
s Apologias; 2), adica cuvant sau raspuns impotriva socotealu celor
gra de Dumneseu* prin.tre care aunt numarati gi volten9tu, este
in a doua edicie Prima eagle se tipanse la Neannul, in 1816,
aceasta dm urma se tipare9te la Bucure9ti, de Monahul I s a 1 a,
tipograf dm manas(urea) Neamculm, in tipografia a cea de nou
facuta in Bucurefti *, la Ci9meaua lui Ma v r o g h e n 1, a lui R A -
ducan.ul Clin.ceanul,biv vel Stolmc, g1 Dimitrache
Toplicianu 1, biv vel Sluger Are o sin.gurA gravure, de G he r -
vasie Monahul, care, dupa cum 9tim, este moldovean, ea repre-
Tanta pe Isus, tanand cu o mane Evangheha 91 cu alta bmecu-
vantand 4 Cartea folosuoare de suflet *3) din lap, 1819, cu acela9
Sfantul Gheorghe, Psalarea dela Rammc 4), tipanta de N1 c o -
1 a e, tip ram cu un chip al prorooului David, e Rivictunea
card prea sputa Ndscatoare de Dumnezeu s 5), din Bucure9ti, de
Gheorghie InvvelVistermc, tip Ramniceanul, niala
Sfuntulus Vasihe cella Nou 6), tot din Bucurefti, cu cheltmala lm
Va silie Bug a, in tipografia cea noun a dumnealor R A du-
c a n. u 1 Clencianul, biv vel Stolnic 91 Dimitrache
Toplicianu 1, biv vel Slugenu, cu Icoana Infrico9atei Jude-
cap, pe care o cunoa9tem din Nod Testament dela Neamtul, din
1818, toate acestea aunt carte fare importanfa, pe care este inga-
duit sa le trecem cu vederea, dar care ne dau dovada deselor
imprumuturi intre Neannu 91 Bucure9ti De altmmten, cu cat
inamtam in spre mulocul secoluhu, cu atat tipantunle cu ade-
varat bune se imput.meaza
1) Cote 1028
3) Cote 1030 De fapt, cei doi bmen, impreuna cu D-rat C -tin Car a ca I,
erau nu numai tipografi, ci un fel de editon, dupa conceptule noastre de era, care
s cheltumu pentru tapanrea candor E de remarcat ca G h e r v aisle lucresza
de data aceasta pentru Bucuregta Este motivul pentru care el nu mai spare In
tipinturile dela Neampi, mai probabil de cat pentruca pregatea grayunle destmate
Evanghelum din 1821 (cf Gh Racoyeanu, op a.; , p 17)
3) Cota 1034
4) Cota 1047
3) Cota 1048
4) Cota 1050
www.dacoromanica.ro
Se excepteaza insa, cum am spur, 4 Cumme le st invaiatursle

prea cumosulus panatela; nostru Isaac Sy r u 1, talmacxte
adica mai tnamte, dar acum cu toata luarea ammte urmate gi
tipante 1) * 9" a Minelul de oboe *2), doua carp. de valoare, una din
teascurile dela Neamtul, cea de a doua din cele ale imtropohei din
Chiginau
Cumntele lui Isaac Syrul vad lumina In allele lui M1 hail
Cr i g o r i e S u t u 1, a intru luta= Domme a Marie' Sale *, sub
V e n i a m 1 n, ca Mitropolit, e cu purtarea de grip * a stareplui
Ilar1 e, 4n Decemvne 1819 Titlul este asemenea cu cel pubhcat In
Climate's lua Efrem Syria, adica reprezmta, in diverse comparti-
mente de forma ovals, scenele supliculor Apostoblor Frontispiciul,
prost gravat, de altmmten ca 91 foam de titlu, are In muloc
Inaltarea Domnului, tar de jurtmprejurul compozit,u, separate Intre
ele prim non, sus o Santa Treime Intre Fecioara 91 loan Boteza-
torul, apoi, pe litun, cei patru Evanghehgti, insomat de simboalele
lor, lax jos Apostolu Petru, Iuda, Iacov g1 Pavel Cateva capete de
capitol, de dimensium importante, dau, intr'o decorape de flon
p lujen de nil baroc, pe Dumnezeu Tatal sau bustun de sfinti
La pag 8 apare g1 mai namte Intalmta "magma a Fecioarei cu
Pruncul, ca Regina a cerului, calcand pe sen:uluna, Intre Tablele
Leger 91 un sfegmc cu lumanarea aprmsa, de caracter ma' de grabs
apusean, inconjurata de toate oblectele cu care este comparator
In htanu
Ca sfargit de capitol, la urma de tot, nemeritul motiv floral, tra-
ditional la Neannul, care venea din tezaurul tipografic al secolului
al XVIII-lea, gi care reprezmta o floare cu large corole, Intr'un vas
Minetul de obste * este tipant la Chigmau, sub pastona lm
Gavrii 1, arhiepiscopul Basaraluei, In 1819, luna Iume Pagma
de titlu este In genul celor dela Neamtul 91 Iagi, cu aces fereastra
Inconjurata de rztmul armonios 91 agale al crengilor Incarcate de
frunze g1 de flon ireale Este lima destul de slab imprimata, ca de
altmmten cea max mare parte din ornamentele gravate, multe
identice cu cele dela Neamtul, mutate de tipografia basarabeana,
atat In ce pnvegte capetele, cat la sfargitunle de capitol
1) Cota 1037
') Cota 1040
www.dacoromanica.ro
In fa %a textulin, o gravure curioasa, pe care n'am mai intal-

mt-o Fecioara, in costum de deacon, slujind in blsenca, avand
in dreapta 91 in stanga sa o mare mulpme de regi 9i regme, de osta9a,
de arhierei 9x calugan, de norod de rand Sus, bate° mandorla,
inconjurata de non, prmtre care plutesc cheruvimi, din nou tot
ea, Preacurata, trite= halo de lumina, ;mind in mane un omofor
Este scena aga nunutuhu Acoperamant al Maicu. Donutubn Aceea9x
tema, insa de mica proportn, aparea inteun cap de capitol,
reprodus in Babl Rom Yeas III, p 30, figura 336
Si in Ardeal se tiparecte o carte mteresanta, mai mult pnn
cuprmsul ex 4 Carttetca niXravurilor bung pentru Macrame el) Este
o tniducere de Moise Fule a, tipanta la Sibiu de loan n.
Bart Exemplarul Acadenuei prezmta doua gravure in lemn pe
coperta, ambele de stil rococo In Bibitografta Rom Veche este insa
reprodusa o htografie in penipi, care dupe prof 0 Ghibu
Din set lit dtclacuce romtinestt (Carple de cetire din Trans Nr
27-29) ar apartane aceluia91 volum
In 1820 tot douil aunt carple ceva mai excepionale prim gra-
vunle lor, alaturi de cateva altele mult mai bangle De alt-
mmten, decadenta e vezlbela 91 ea va merge crescand, pane ce once
carte noua nu va fi decat sau o repettpe, o retipanre a unor gra-
vun veal, copiate fara mciun fel de talent, sau o in.prare de
stampe, uzate gi obosite, tend Bunt trase chiar cu blocunle
ongmale , on, in sfarpt, o eerie ornate de mice vignete, de un
caracter popular, grosolane ca infitagare, fara comic artistic, care
sit le recomande atenpei noastre, lucrate de mantmala, de tipo-
grafi ign.oranp. 91 hpsiti de talent
Aga este, de pilda traducerea lm t R af ail Ier o mon a-
(h u 1) protosanghelul* dupe t Minuntle 2) ceale mat pre sus de fire
ale prea sfintei stapanex noastre, Nascatoarei de Dumnezeu ,
caret s'au lust in scris dela fealun de dant& de Agape *, tiparita
sub episcopul Galact ion al RammLului, in 1820, de D 1 m i-
trie Mihailo Pop ovic 1, tip rom Ea preznita, ca fron-
tispiciu o gravure de o energie rustics, in linu simple 9i grele, o
Buns Vestire, care ammte9te in totul desenele de pe icoiutele de
1) Cota 1035
) Cota 1063
www.dacoromanica.ro
384 GRAFICA ROMANRASCA
sidef sculptat, aga de raspandite la noi, semnata P o p(o)v(i) c

tip Sau Inca 4 Apostolul 2) ce cuprmde Intru sine faptele gi episto-
hxle sfurtilor Apostoh*, e dupre izvodul testamentului celui tipant
In sfanta monastare Neamtul Indreptat *, pe cand era Domn
Ioann Alexandru Nicolae Sutul gi mitropolit
Dionisi e, In *pinta politic Bucuregti, ti.pant la anul 1820
D-1 Dan Simo n. escu 2) care a studiat-o (ea nu se afla la
Academie) o descrie ca avind mai multe capete de capitole, en
scene din vitals Mantuitoruhu gi un frontispiciu, cu Invierea lui
Isus, de sigur toate dupA pubhcapi antenoare On t Malayan-
cul 2), dupe agezarea mohtvennicului slovenesc ce sa intrebum-
teaza In pravoslavmcile humane,' a Imparapei Russia, Indreptat
gi adaos neasemanat mai molt decat cel ce au egit mai namte In
lap*, tipant la Chiguirm, In Mitropohe, In August 1820, cu o gra-
vure mediocre in fata textului, o sfanta Treime, gi cu ornamente
la inceputul gi sfargitul capitolelor
Penticostargul4) din Bucuregta este Ina o carte frumoasa In
adevaratul in.teles al cuvantulm Ea se deosebegte in totul de aces
productie curenta, asupra care= am trecut gi vom trece mai repede
Este o retiparire a uniu text mai vecluu, facuta In shale lui loan
Alexandru Nicolae §upx, sub Mitropohtul Dioni-
s i e 4 in cea de Dumnezeu Intru pravoslavie pinta pohtie Bu-
curegta ), In anal 1820 Carte aratoasa, volummoasa, de man pro-
porta, foarte bme tipanta gi cu, relativ, numeroase gravure
Titlul e Inconjurat de un dublu chenar, unul format dm corn-
partimente, in care apar scene cu multe personage din vitals
prorocului David (la cele patru coltun), apoi chipunle catorva
damp Sfantul loan Damaschm, Sfantul Iosif, Sfantul Theodor
Studitul, Sfantul Cosma, iar jos, la mi3loc, Shinn Imparap Con-
stantin gi Elena, patronu Bucuregtzlor, care fac pendant Ochiuhu
lux Dumnezeu, pnntre non, in susul pagmei Titlul propnu zis is
o forma decorative, ca in vremurde bune ale tipografiei noastre,
pnntre ornamente florale de un grapos efect §i axci intelegerea
gravonlor gi desenatonlor noon pentru ce este un ornament se
') Cota 1064
BIM Bons Vogt', vol III, pp 326 p 327
3) Cota 1077
') Cota 1079
www.dacoromanica.ro
arata hotarit supenoara megtegugulm lor, cand se casnesc, uneori

pendoil, sA evoce figura umana gi inca mai mult cand tmd sa redea
scene cu mar multe personagu
Capul de capitol al prime]. pagme este o martune despre acea-
sta Scena Invieren este timida gi extrem de superficiala, In tulip
ce ornamentul luxuriant, frunze bogate, fructe gr flon, gerpuegte
elegant la dreapta gr la stanga ex gi pnntre hterele textului, dede-
supt Este semnat Ieromonah Cost anti e, nume pe
care -1 vom mai intalm, in Mosul a catorva bogate gi foarte reugate
gravun
Comparate cu aceasta frumoasa tipantura, legal din tipo-
grafut luz C ar a c a g, Raducanul Clin.ceanul 91 Damp
t r ache Topliceanu 1, gi cele despre care a min fost vorba,
din 1820, gi cele despre care vom vorbi acum cu exceptia Psal-
tines din Bucuregu. trec pe al doilea sau al tralea plan Ne gan-
dim la s Psaltarea lur David scurtata de sfurtatul Augustin *I), din
Bucuregu, 1820, gi la t Randuzala sfinisraa beseanat, asijderea gr
randuelde cum sa se pnmeasca Jidovn, Sarat,m.u, Ereticu gi Sins-
maticn, carp vin sit se impreune cu pravoslavmca beseanca a
Rasiintuhu *2), upanta la Cluginau, in Octomvne 1820
Prima intrebumpaza ca frontispiciu cunoscutul chip al lux
Isus ca arhiereu, mstalat pe tron, cu mitre In cap, binecuvantand
en dreapta, rar cu stanga cmand o carte desclusa, slab desenat,
mai slab gravat, gi recant Gher v(a s z e) M o n(a h u 1) 3) Acest
Gher v a ale a iscaht gr va malt gr alte gravun, din alte cart',
prmtre cele ce spar In acest tamp Numele lur trebue pronuntat
cu adnuratie, degi arta lux are de multe on, ca gr arcr, ceva incalcit
gr greoru Cea de a doua are, tot ca frontispicru, pe Ioan Boteza-
torul cu o mscriptie slavon.a Sfantul este infatigat in mijlocul
unux peisaj salbatec, cu puternica vegetatie gr e imbracat In vest-
mmtele In care ne apare obicnnut Isus, binecuvantand cu o mane,
cu alta tintind un filacter, pun care indeamna norodul la poctunta
1) Cota 1081
') Cota 1084
a) Inca o probe el of rmapa d -lui G h R a cove an u, op ca , p 17 nu
poste corespunde realitittu E adevArat ca GE r v a sic nu impodobeete en
arta ku tapantun nennene e, In 1819 pi 1820, pubha Inca gravun In Bueurep,
In 1819, In ChIpnAu in 1820
www.dacoromanica.ro
186 GRAPICA ROMANEASCX
El este iscalit de Ionit A Ion Von a, nume pe care 1-am mat

intalmt sub forma de V oin a, care este cea corecta Lucrare
nereugitii, de aspect rebarbativ, in care mai ales tehnica gravure
se prezinta cu insuficienTe nepermise Este probabil vorba de o
copse, dupe o gravure autentaca a lu1 V oin a , in care s'a
introdua, cu gregeall, pink' gi iscalitura On cat ar fi de defectuos
gravata Riistignirea let V o in. a din Moluvemcul din Brasov (1811)
ea este mcomparabil superwarl celei din pubhcataa dela Chninau,
cu total barbarA
Psaltirea din Bucuregti1) este o carte imposantii, cu grip
tapantA in 4 de Dumnezeu intim pravoslavie pinta pohtie Bucu-
regti*, la 1820, tot de Caracag, de Clinceanul gi de
Topliceanul Titlul este compartimentat gi cupnnde mai
ales scenele de atatea on intalnite, cu cuphclul Apostohlor Este o
compozilie copiata dupii cea din Cumntele lug Efrem Syrul dela
Neamtul (1818) sau dupil una identica cam ea spare Inver-
sata site gi cu unele modifican Astfel doua scene au fost supn-
mate de jos gi puse pe latun, care au cum compartimente in be
de patru , mix in locul for s'au agezat chipurile sfmtilor ce se gaseau
la not in tars loan dela Suceava, Paraachiva, Grigore Decapoh-
tul, Dimitne Basarabof gi Filoftexa dela Argeg Iar deschizatura
ferestrei in care va spare trtlul, in loc sA fie dreaptA, este arcuita,
aga ca sii mai perxmia mtroducerea a dm sfinla, Ion Evangheh-
stul gi Sfintul Constantm
Pagin.ele aunt ornate, cele doul cerneh h dau un aer Barba-
toresc , Australia este bogatA gi vanati, dar nu totdeauna prea bme
trash' Unele capete de capitol, cum este cel in care, pnntre mart
flon ce se inmladie, se gasegte ascunsA sterna tans, aunt cu deo-
sebire decorative gi de un caracter cu totul nou, ammtind unele
din motivele de pe lacurile persane pentru rame de oglmzi Alteon
inceputul sau fmele capitolelor aunt identice cu cele dela Neannul,
care au putut serve de model De altfel gtim ca G h e r v a s i e
Monahul lucrase gi va lucra pentru aceasta tipografie
Ilustrataa este bogatii, am spus-o Intahum mat bath, cum
este natural bite° psaltire, pe prorocul David, inteun decor
luxos, baroc Gravura este inconjurata pe margme de scene din
Cota 1083
www.dacoromanica.ro
vista prorocului sau din viata altor dnt' Mai departe, urmeazi
o sene intreagi de grav-un, de un aspect mai arhaic, cum s'ar
pirea, iscihte toate Ieromonah Cost ant ze Ele intrerup tex-
tul, cici nu cuprmd toata pagma Au ca subiect Mironosrtele la
Mormint , Invierea lui Lazar, Inaltarea la cer a Fecioarei, Vinde-
carea orbului din na9tere , Thus ci Samanteanca, la put Toate se
&sting printeo mgemoasi impirpre a spapului care di aer gi
dantate compozipm qi dovede9te un fel mai veduu (cel pe care
11 copra), dar 91 mai intehgent de a concepe o ilustratie Chiar
acolo unde aunt multe personage, expresia gi gestunle for Bunt
semmficative, ea in Invierea lm Lazar, on in Isus ci Samanteanca
Umbrele Bunt rare, 9i numai unde sunt absolut necesare Din
aceasti pricani, chiar 91 stingic.ule, cum ar fi gre9ehle de perspective,
dau un farmec de mixuaturi onentala compozitulor (P1 LXXVIII)
Monahul Cher vas1 e, iscile9te 91 el unele plan9e, cum ar fi
cea care reprezinti pe Toma Necredmciosul Contrastul dmtre
felul cum acesta intelegea o gravuri, 91 cum o intelegea Cost a n-
t i e e izbivitor Din excesul de umbre care pune ca o pada in
jurul conturelcr, din lima nedefiniti a lui G h e r vas1 e, rezulti
o imagmi aspri, greoaie, pupil atrigitoare El are totup destuli
expenenti de gravor pentru a augers efectul sentimentelor Fa-
te mice pnn atitudinea trupuhu 91 a membrelor, chiar arum'
cand figunle sunt mediocre desmate, innecate in umbre stu-
foase (P1 LXXIX, LXXX, LXXXI 91 LXXXII)
Imagma dela Dummeca tutulor sfin.talor, pe care am intilmt-o
adesea, cu cele doui cercun concentnce, cel din mijloc cuprmzind
chipul lui Isus ca Judecitor al lumu, ne duce inapou la cme ctie ce
compozitie veche bizantina, frecventi chiar 91 in Apusul romamc ,
este insa foarte mediocre
Anul urmitor (1821) este un an de prefacer' pohtice, in care
totuci se tipirecte un insemnat n.umir de pubhcat.0 (probabil
pregame mai namte), din care insi putine aduc ceva nou sau care,
printeo infaplare armozuoasi, si mente al fie exammate 4 Aca-
thistul a din Sibiu 1), t Intrebeinle cti raspunsurde theologlucepts ale
sflntului Athanasie celui Mare * 2), traduse de Cher le dela
2) Cota 1110
') Cota 1111
www.dacoromanica.ro
Neampil, dar tiparite la Bueuregti, en cheltmak Mitropohtului

D. o nisi e, aunt carp. fare importanca Prima are o eerie de
mica gravure cunoscute, cea de a doua nu frontispicm reprezentand
pe Isus ca arlueren p nada de Cher v asie Monahul
Evangheha dela Neamtul 1) (Mamie 26, 1821) este Ina una din
acele pubhcapi care dovedesc ravna gi grip cregtmeasca gi cultn-
rail a lm Veniamin Costa c h 1, ajutat de vredmen stared
de Neampil, de data aceasta 2n persoana lit Ilarie Carte
masiva, splendida ca infilpgare, ale care' pagme aunt 2ncadrate
de tin ornament luxos, baroc, printre florile canna apar chipurile
Apostohlor, iar sus Trorpi, Maica Domnulm p. Inger' Gravunle
aunt numeroase, dar de nil &fent Unele scene au data 1817 p
rant semnate de Cher vasie Dupa std, p ince dramentul
pagmelor pare tot de acesta Altele aunt sigur de alts mane,
sau, clack' aunt de aceeap, pornesc dela modele diferite 2) Cu atatea
podoabe, rareori intalmte 2n aceeap carte, cu impalele ornate 8),
cu numeroasele vignete in text, en inceputurile de capitol, large
gi somptuoase, Evangheha merits epitetul de t model de arta
tipograficil *, pe care 1-1 da Dan Simonescu in vol III al
Bib! Remanent veal.
Din aceasta abundenta ilustrape se cuvme sa scoatem fn evi-
dent,a chipurile Evangheligtilor, ce preced, fiecare, textele al caror
autor aunt, cu stet mat mult cu cat printre atatea gravori, mat
vechi gi mai noi, care au fort pup. la contribupe, ele pastreaza
o imitate de inlelegere si de tehmea, care ne permite sä le con-
sideram opera acelwap artist Totup, nu-s la fel de bine =primate
Aga, de pilda, Luca p Mate]. aunt imagmi slabe, obosite, de aspect
cenustu in loc ea fie de un negru mtena, cel putm. m exemplarul
2) Cote 1120
1) De Cher vasie este semnati InAlprea, ca data 1817, tar de Mihai
Pr o t ()ler eul o Ristagnire, eu tin parfum catolic Ingerul, de midi, primegte
In !Amu] Pour sangele ce curge dm rana de lance, In coapsa MAntuitorului, ua
adevarat S-tul Graal
) Iwtaalcle aunt printre cele mat frumoase ce as pot IntAim In tipAnturde
de la um, fp de apart= la don/ stilun uncle Impodobite en frame, vrejun gt
lujen, altele au Indiratul literm un pemaj de caracter damc, o vedere de monu-
ment sau clear o vedere de orag, bme triples imaginer Printre de apar tine
on 91 ',Cretonne, mat ales chipul Evangheligtalor, de min proponn, on simboalele
jor, cum este sere pildA o mumnati acvzla, cn anpele hitmse, pe ntrn Ion
www.dacoromanica.ro
Academies, cam intr'un alt exemplar ce am consultat, la Minas -

urea din Campulung, ele aunt mai bine trase,
Ce este curios in aceste dustratn, este amestecul pe care-1 gisim
in ele de trasatun onentale cum ar fi felul in care aunt dese-
nati noru on peisaiele ce se yid prm ferestre, 91 caracterul aga
de autentic de Rena9tere rtahana al mobilelor din intenoare, al
decorului ce apare in ornamentele lor, mai ales in gravunle ce repre-
zinta pe Luca 91 Mate' (P1 LXXXIII)
Intro aceste man pagme ornate, cu toata sargiunta, on toata
maiestna 91 cu tot talentul de care era capabil un gravor dela
no', se intinde textul Evan.ghelulor, intrerupt, destul de des, de
vignete Ele nu-s toate la inaltimea figunlor Evanghehodor, gi
poate ca mci raportul dintre gravure 91 htera textulm nu este cel
mai nement Litera, de pilda, este ceva cam prea mare 91 prea
rasfirata, cu prea mult alb, pentru ca pagma sit se prezmte ca ceva
bine compus gi inchegat
Pe ici, pe colo, la gravun, cunoase mterpretan literale ale
textulm, cum este to parabola Celui cu barna in ochi, care impute
altuia pawl
Dmtre figunle Evangheh9tilor suigura cea a lui Ioan pare a
poarte inilialele unei semnatun, care insa nu se pot citi S'ar
pares ca aunt I U Z gi L eau A
Poste ca nits s'ar cuvem sit vorbim de o pubhcalie in legatura
cu Evangheha mai sus analizata, pe care Academia o poseda
num= in 'msg.= negative pe hartie fotografica Este a9a numita
4 A iunarea a stambelor (sic) sfintei. Evanghehi, carea scum imam
s'au tapant *, la NeamIul, in 1821 Autorul culegeru ne mformeaza
ca R la pilda sfintei Evanghehi le-am intoemit (acele 4 stambe )
de 'stone ti le-am tipant *, 4 puma inamte cuvantul prea cuvio-
sulut panntelm nostru Imam Damaschm, cel pentru sfmtele
icoane, gi patine gnuun ale altor sfinti dascah, ca ea aratam 'storm
mai de departe, pane ce am inceput la sfanta Evanghehe *
Ceea ce ne inteieseaza pe noi nu e textul, ci aunt t stambele *,
adica gravurile, care se continua pe mai bme de o suta de pagine,
fiecare pagma prezentand cote o scene Pe cele mai multe, poate
chiar pe toate, le-am mat vilzut, insa mai ingrijit =primate, mai
bine prezentate Au foot alese dupe un cntenu strict iconografic,
91 nu dupe unul estetic, de aceea cele mai multe Bunt rau desmate
www.dacoromanica.ro
sau gravate, mica, de un pronunpit caracter popular, la vont Sham-

plan]. Se urmeaza cronologic cu pubhcarea lor, a9a ca sA se posts
Inman 91 lamun toata via ;a lux Isus Prmtre de ar manta o atenpe
deosebrta la p 10 un Chnstos In mandorla, adica in glom de
forma unei migdale, fruzaoasa compozipe, 91 o nementa infapcare
a ingenlor, , la p 31, un persai mteresant in predica lm Than
Botezatorul , la p 34, o vedere de ora9, subiect mai rar tratat,
Intr'o Tentage a lm Isus de carte diavolul t Pannylada1),tmpreund
p luzea mica *, tipanta la Ia9i, in 1821, Ceaslovu/ din Sibiu 2), din
1822, 91 t Urmare Sacra preasfanta dumsnecd a Paptelus 91 Shun
total saptamana cea lummata * 9, tot din Tap, 1821, sunt cele
trei carp ce se cuvine sa mai semnalam, inamte de a trace la
pubhca ;ule amlor urmaton Prima are o singura gravure inevita-
bilul Sfantul Gheorgb.e , a doua, mai multe imaguu mica, &nue
cele ce constrtmau fondul tipografiei lm Ioann Bar t, uncle
este impnmata cartea , a trexa, inteun chenar Ludovrc al
XVI-le a, o Inviere a lux Isus, de Ieromonahul Cost a n. t i e,
mediocre 91 rau trasa
In 1823 sunt Inca 91 mai pupne carp cu gravure Niciuna din
ele nu se ndica paste aspectul simplu, fare comic artistic, al calor
obicmuite, din anu precedenp Aga este un a Acathist * 4), tipant
sub Grigorie Dimitrie Ghica, mitropoht fund Gri-
g o r 1 e, la 1823, in Bucure9ti , un a Agbazmatartu mac *5), sub
Ioann Sandul Sturza, mitropoht fund Veniamin,
la Ia91 , Calendarul pe 140 am 6), tipant tot la Bucure9n, In 1823
In Acattst se gase9te o gravure, ca frontispicm Buns Vestire,
semnata de G h e r v a s 1 e Mon(ahul ), urmata de alte gra-
ven, toate cunoscute Pentru o carte populara, pubhcapa are
cahtap, ceea ce nu ne poste surprmde, dat fund ca ea s'a facut
sub Gr 1 g o r 1 e mitropohtul, el insup reputat tipograf Nu numai
di opera lu1 G h e r vas' e, pe care de altfel am mai vazut-o,
este suportabila, dar pagmele aunt incadrate, a9a cum nu se
1) Cota 1125
' ) Cota 1154
') Cota 1129
') Cota 1172
') Cota 1173
5) Cota 1175
www.dacoromanica.ro
obicmuia cleat la volumele foarte ingrijite, cu chenare de

plante stilizate, prin.tre care apar clupun de 'Sinn, iscahte P(o p a)
Simeon, 1819
Aglaasmatartul, din contra, este inferior pubhcasulor iegene
0 singura gravure, ca frontispiciu Femmes ca Imaculata Con-
cepne, iscalita de Simeon Panda ga brutala, arlucunoscuta
Degi cartes are impale Impodobite, capete gi sfargitun de capitols
gravate, un amestec de diverse stilun , ea ramane totun o
lucrare infenoara
Calendarul pe 140 de ara a reluat un t Prognosticon s, care in
reahtate nu este decat o gravure pe care am intalmt-o adesea in
duple bisencegti, g1 pe care am considerat-o ca o ilustrare a Faceru
lumu, mterpretare rezultand 91 din inscripsta (In romanegte), din
partea de sus a gravure t Aga este semi gi aga este noaptea r Ea
ne duce astfel la siptimana t creattet , cand a foot separate
lumina de intuneric Propornile "magma aunt alci ceva marite
Ea este iscahta de Loan Zngr af
In 1824, In afara de t Parachsul sfantulux sfuintului marelm
mucemc Haralambie , tipant la Bragov, Impodobit de 'magma
aga de populara a sfantuliu celm max temut de credinciogi, apar
doua publican' max de seams un Catavaszearau 2), la Blaj, sub
Ioann Bob b, scum consiher aulic (sfetmc din nautru) gi
comendator a lummatului ord al Imparatuhu Leopold *, gx o
Psalttre 3), la Neamsul, in Donuua lux loan n. S a n. dul St ur z a,
sub Veniamin, stares fund Dometian
Catavastearaul este o carte de nuci proporsu, neghjent trasa 91 en
cateva foarte naive ilustrani Prima, frontispieml, este o vedere a Ma-
nastini din Blaj, deasupra carat' plutesc in non, protectoare, imagi-
nile Sfmtei Treinu, a Fecioarei gi a lm Ioan Botezatorul, pnntre
Ingeri (P1 LXXXIV) Este un bloc vechm, din secolul al XVIII-lea,
iacaht Vlaic u, repus In circulane, insemnat atat fiindca ne invede-
reaza nevoia tipografulm de a schimba temele dustrasulor sale, cat gi
ca document, cu toate naivitanle g1 insuficiensele reahzaru Sfirgitu-
rile de capitol, pe care le vedem lc" g1 colo, nu Bunt mai bune
1) Cota 1213
1) Cota 1205 Puma gravure, mfinlattrea dela Blaj, eats reprodusi alit= de
Mohteenteul dm Blaj, dela 1757, In Bal Rom Troche, vol. II, p 141 (Cote 36)
a) Cots 1216
www.dacoromanica.ro
192 GRAFICA BONINEASCA
Psaltzrea este o carte de insemnate proportn, debutand prm-

tr'un tltlu gravat, mai vechiu, eel care aparea 91 In Cuimntele du;
Efrem Syrul, dm 1818, tipante tot la Neamtul Ace le imagnu, In
care se repre2anta mun.cile Apostoblor, In douasprezece meda-
hoane, n'au Ines mama fel de legatura cu psalmn, cont.mutul ace -
stui volum Frontispiciul este 92 el Imprumutat din aceeaci p-abh-
cape , 11 Intabusem mnsa ti mai namte Inaltarea din 1817,
iscalita de Mo(nahul) G h e r v(a s i e) Mai departs, ne intamputa
figura hu David, adica eel putan o gravure nementa, potnvindu -se
cu textul Regele proroc este In manta bogata, In.tr'un palat,
cants din harps, mtandu-se ca un executant Intr'o orchestra,
dupe note musicale mai mult virtuos decat poet inspirat Un al
doilea chip al prorocului, de mai man proportn, impunator, de
un frumos std., este slab tras, cu lacune, ceea ce dovede9te ca era
mult prea uzat, deca o gravure mai veche
Cateva vignete din meats Mantuatorulm, 91 de parch' de aspect
cenn9m, deci destul de mult Intrebuintate mai nainte, Inveselesc
pagmele, la compunerea carora s'a pus destula grip A's aunt
Nasterea, Taierea Imprejur, Botezul, etc , uncle prezentate In In-
cadramente florale, altele smgure Una din aceste vignete, curl-
oasa 9i de aspect barbar, Impreuna Invierea, Miron.ositele In mor-
mant, Noh me tangere, Iadul i ea este panda, fimdca mai fusese
Intrebuintata Se continua astfel Intreg repertonul Neamtulm
Vindecarea bolnavilor din scaldatoare, Adorarea siglei lui Dum-
nezeu Savaot, Fiul nsipitor, Moise Innecan.d oastea Faraonului,
un. Evanghelist Ioan (maid de P S i m e o n), o Sfanta Paras-
chiva, Sfan.tul Necolae (iscalit de Pr o t o i e r e i M i h a i 1),
multe chipuri de sfutti, prmtre care un Petru 91 Pavel (G h e r -
vasie M o(n a h u 1), de aspect baroc In fond, un fel de
trecere In revista a atator blocuri de lemn, ce se gaseau
la ,Neamtul, un repertonu al lor, nu lima o carte bane com-
pusa, cum am avut ocazia sit mentionam cateva, In cursul acestui
capitol
Totu9i, Neamtul tine sa-91 pastreze reputatia, multunuta
mitropohtului V e n i a in i n Celelalte doutt taparnite, cea din
Blab 91 cea din Sibiu 191 Incetimsera de mult ntmul productiei lor,
fare sa-1 opreasca Salsa complect, cum vom constata in anul urma-
tor, 1825
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILLTSTRATA 193
In Martie 1, a acestm an, apare la Neampil Anthologhton1) ce

se zice floarea cuvintelor, 4 care cuprmde intru sine toatA slujba
dumnezee9tilor praznice 91 ale tuturor sfinilor de preste tot anul
Domn era atunci tot roan n. S a n. dul S tur z a, Mitropolit,
Veniami n, um stare; al manistini, Dometian Tltlul
are un incadrament cu compartimente, sus cu Mina Treime, bare
Fecioara 91 loan BotesAtorul, jos In.alcarea Domnului Pe laturi,
in opt medahoane, Bunt 4 ceatele Angheldor *, ale Apostohlor, ale
Ierarhdor, ale Mu.cenitelor, de o parte, de cealalta, t ceatele Patriar-
hilor legu vechi *, ale Proroador in frunte cu David 91 Aron ale
Mucentolor (deosebita de prima) 91 ale Cuvio9ilor Printre aceste
medalioane circula ramun de plante ta de flon, care le incadreaza
Decoratie impozanta, dar destul de rau executata, In care uu se
pare ca se recunoa9te stilul stufos al lu1 Ghervasie Ca fron-
tispicm, Sterna Tarn UrmeazA apoi, destul de masive, capete de
capitol, cu figure sacre printre ramun de flon, total imbacsit 91
rau imprimat
Aceasta publicape, infenoara data o comparam cu cele bune
din trecut, trebue ea fie considerata totu9l ca o capodoperA data,
din contra, o punem alaturi de ceea ce iese atunci obicmuit din
tipare Ce BA spunem, de FHA, despre t Bucoavnd pentru imam-
tura prunctror *3), scoasa cn cheltuiala lui Anastasie Hag'
Gheorghie Polls u, la Bucure9ti, in 1825 9 Un soldat grec,
purtand in maul un fdacter, se presintA in faTa unor cope ca ea -t
invete hterele In jurul hit un elefant, vase scumpe 91, la dreapta,
pe o cohna, un templu, la umbra unor copaci Cea mat barbara
magma 1e9itA din mans Irtrandor dela HA9date este o mmune de
execupe 91 de pricepere grafica fall de aceasta imagine grosolana
91 mforma
Daca mai menponam 4 Scrtsavea Moldova. de Dimitrie
Cant imi r, Domnul e1 * 3), tiparita la Neam.tul, la 19 August 1825,
este pentruca titlul este incadrat intriun frumos chenar, &nue
cele care se gaseau in tipografia manastiret 91 fusese intrebuincat
pentru carple placute, din trecut
1) Cota 1232
a) Cota 1233
') Cota 1234
13
www.dacoromanica.ro
194 GRAFICA ROMiNEASei
a Camel de mend ImpreunA Cu Calendarul pre 1825 * este tipa-

nta de Z ahar la Car c alec hi la Buda gi cuprmde stint
icoane *, toate luate dm strAmatate, cum se obignma and era vorba
de astfel de publicatu Una aratA o Donauegmghen In Hertog-
tumul Baden *, satul unde izvoragte Dunarea Celelalte sunt vig-
nete de cap de pagine cu scene simbohzand cele patru anotimpun
Costumul persoanelor e din vremea Impenuhn Daca le mention.am
degi n'au niciun raport cu 4 grafica romaneasci*, fund de-a-dreptul
i mprumutate din pubhcatu similare din Vona eau din Buda, este
pentru ca aunt oarecum primele din acest gen Pentru cele ulte-
noare ne vom margmi sa numim volumul In care le Intalmm, fare
a adaoga mumn fel de comentar sau de analiza
Octothul din Blab 1), sub I o a n n Bob b, este o carte Insem-
nata Prezmta don& felun de gravun unele pare-se de ongme
locale, pentru capete gi sfargitun de capitole, slabe gi de caracter
rustic, sits, frontispicm, mult mat mteresanta gi de un caracter
mat savant Este un loan Damaschm, In celula sa, curios gi de tip
probabil occidental Pare ea fie un fragment dinteun bloc mai
mare gi mat vechm, din care a ramas un crampei de iscAlitura, sau
de data, cu Mere latme ANN (P1 LXXX\ )
In anul 1826 se Intalnese ceva mat multe pubhcatu, fall Insa
ca ele BA se ridice preste mvelul celor comune din ann. piecedeuti
0 bucoavna 2) tipanta la Bragov In tipografia lui Fr ant is c de
obeln, prim Fridrih Avgust Herfurt, prezinta o
Santa Treime, care este tot atge de monstruoasa la aspect ca gi cea
din Bucuregn, tipanta anul precedent, s Evanghelistan. 3), care
cuprinde urmarea Evangheligtalor, 4 de uncle BA keep gi unde BA
sfArgesc *, alcaturt de M an oil Glizonie In prima Domme
a lui Ioann Sandul Sturza, cu cheltutala lui Venia-
m i n Mitropolitul s'a tipant la lap, in 1826 Este evident mult
mat important, prin format ca ct prim grip ce s'a pus la tiparirea
lui Trtlul, care este pagma cea mai reugita, apare sub forma num
incadrament format din bucati Cea mat ongmala este partea de
sus, de un caracter pronuntat rococo, stil aga de putin. In comm.-
I) Cota 1242
') Cota 1267
2) Cota 1273
www.dacoromanica.ro
danta cu vechea noastra traditie gi aga de rar la noi, in genere La

mike, este o Invierea a Domnulin , pe latun cei patru Evangheligti
cu umboalele lor, slab desenati, ndicuh ca Infatigare, destul de
calnu pnntre decorul ce-i incadreaza, care are aerul ca sboara
In toate partale, In linu frante on curbe Dedesuptul aces= cap de
capitol, utilizat ca partea de sus a chenarului titlului, sant cele
tree latun ale altui Incadrament floral, hnigtit gi fare pretentu, pe
care-1 cunoagtem din pubhcatu antenoare Partea de sus este melt-
htii de Ierei Simeon
La Neamtul, D o met i an el bump, staretul, pubhca la 1
Mai 1826 it Cartea sfatuttoare pentru pazirea celoi cmci simpri 1),
a nalucirn gi a mime gl pentru ace'a care aunt indulcinle ceale
duhovmcegti gi chiar ale mmtu * Este o traducere din grecegte
dupe oNic o di m, monahul din Sfantul Munte * Cele mai In-
semnate dmtre gravurile pubhcate In aceasta carte, ce, In plus,
cuprmde multe capete de capitol gi impale Impodobite, aunt doua
foarte mteresante gi destul de Ingnjite portrete unul al autorului
cartel., al lm Nicodim dela Sfantul Munte, celalalt al lui I e r o-
t h e i u N a x i u 1, care a pubhcat pe a sa cheltmala textul original
grecesc Impresia mea este ca aceste portrete aunt copiate (deci
mversate) dupe exemplarul grecesc gi ca h s'a adaogat, pe urma,
textul romanesc din jurul capulm, In 1826, anul tiparirei la not a
cartel Pe langil faptul ca hunk merg In aga fel (ilia stanga la
dreapta) meat desenatorul ar fl. trek= sit fie stangacra ca sit le
execute In dnectia In care apar In pubhcatia moldoveneasca, jos,
la portretul lui N is o dl. m, aunt douii htere mversate, rest din
gravunle primitive ce au servit de model (ThE), htere care au
fost intentionat terse In cel lalt portret (P1 LXXXVII)
Uncle din gravurile de aici vor reapare In Irmologhtonul dela
Neamtul, din 1827 Vom vorbi de ele cu aceasta ocazie Tot aga
de importante ca §i portretele mi se par insa cele doul gravun,
explicative ale textelor In legatura cu mima, de sigur pnmele
plange anatomice la noi, foarte curat impnmate t ce fel de forma
are mums omului dupre anatomu (adeci spintecatorn omului) cal
mai de curand a Ambele categoru de gravun, portretele ca gi
planga anatomica, fac din acest volum unul din cele mai pre-
') Cota 1283
13
www.dacoromanica.ro
taoase din cite s'au tapant la not in secolul trecut 91 poate din
totdeauna, ca document data nu ca valoare estetica (P1 LXXXVI)
La Buda, sub autoritatea mitropohtului t e f a n St r a -
timar ovaci din Carlovq al chin name a aparut de mai
multe on in cursul acestui capitol, se tipare9te un t Octoth 1) cu
catavasienu *, in tipografia unwersitaIn din Pests, la 1826 Ca
frontispicm, un loan Damasclun, in phna pagma , apoi, mai multe
capete de capitol
Tot dincolo de munta, la Sibiu, in tipografia lui I o a n n Bar t,
se scot doua lacran de mica insemnatate un Octoth mic 2) 91 o
PsalUre 8) Prima tontine un frontispieau cu chipul lui Isus, ca
arhiereu, pe tron, cea de a doua, destul de slabs ca 4nfata9are 91 ea,
In fats textului, un David prorocul in.tr'un chenar tipografic, apoi,
in fats cantarn lui t Moisi a, acela9 Isus ca Arhiereu, pe care 1-am
vazut 91 in Octoih, Jar ceva mai la vale chipul Maicu Domnului
Totul mediocru 91 de aspect rustic
In snow, din 1826 sunt 91 Graturtle Mani lua Damrt.zeu, ce
la Rastignirea 91 ingroparea fuului situ cu plangere grain 4) a, alca-
tuite 91 date la tapar de Simeon L o g o t h e t Pe front's-
picm, doul gravure neinsemnate Rastignirea 91 Ingroparea hu
Isus
Trecand la anul 1827 91 oprmdu -ne la ceea ce s'a pubhcat in
Moldova, unde, de9i mai batran, V e n i a m i n 491 continua acti-
vitatea, vom incepe exammarea candor cu a9a numita o Apan-
thisma, adica adunare de floe, feahun de feahun de rugacium unu-
hcioase a 5) Este o publicape de frumoase proporcu, destul de atent
facuta, dep. vignetele 9i ornamentele, inclusiv gravura cea mai in-
semnata, cea din fats textului, aunt retapann Totul este de cah-
tate inferioara din punctul de vedere artistic 91 chiar ca prezentare
tipografica Gravura din fats textului este compozipa in care Ina-
;area lm Isus spare inteun chenar de Evangheh9ta 91 de Apostoh,
1) Cota 1284 Pe S t r a timir o v 1 CI 1-am mai total= In trecut, and

a fort vorba tot de un Octoth, eel dela Buda, dm 1811, si 1 vom mai lutilm In
vntor
2) Cots 1285
Cota 1288
9 Cota 1290
9 Cota 1299
www.dacoromanica.ro
avand In partea de sus Trolls, Intre Fecioara Maria 9i loan Bote-

zatorul Este una din imagmile ce se puteau observa in Cuvuitele
lut Isaac Syrul, tipante tot la Neampil, In 1819
In aceleap teascun, in Martie 15, se impnmase un e Irmolo-
ghion impreuna cu rindmala measei *1) In ambele cazuri stare -
tul era tot D o m e t i a n, pe care 1-am vazut ostemndu-se 91 in
trecut, Intocmai ca 91 predecesorn sal, spre a a 'Astra bunul re-
nume al tipanturilor zepte dm aceasta ilustra tipografie Insemnate
ca gravun aunt frontispiciul, cu aceeap icoana descnsa mai sue a
Inaltarei Domnului, p chenarul inflont, In care apare titlul, che-
nar intrebruntat adesea la Neampil, and numai In acest scop,
cand pentru a forma Incadrament de pagma Vignetele, cum
ar fi cele In care se ilustreaza Mmunea pauulor pi a pe9tilor, aunt
cat se poste de au executate
La fmele carpi din contra un sfarpt de capitol extrem de pia-
cut Acolo m se spune inca cone a fort t prubanu *, admit supra-
veghetor al tapir= Filot heu Monah Inca °data suntem
nevoid sä repetam, tocmai fundca e vorba de o publicape cu multe
mente, ca partea decorative e excelenta, pe cand gravunle propnu
zise, luate de ici 91 cold, aunt mediocre (P1 CXIII)
Bucure9tu, dela care de multi vreme nu mai vazusem mmic de
seams ca producpe tipograficii, de data aceasta ne prezinta doua
volume Unul, tipant de Mathei Babeanu 1, tipograf, este
4 Cartea falosuoare de suflet * 2), cellalt este 4 Tomul al doilea al
Anthologhtes dupre a9azamiintul mum" ceu noao a musichiei
bisencea9ti *2), In vremea hu Grigorie Dimitrie Gh 1 c a,
nntropoht fund Grrgorie Aceasta Anthologhte tradusa din
grece9te, este opera lui Ma c arr e 1 er o m onahul 4 dascalul
9coalelor de musiclue a patriel
Prima pubhcatae este un elegant in 40, cu pagmele incadrate 91
cu mi;ialele frumos Impodobite, cu ion 91 bustun de sfinta Chiar
pi cele care aunt semnate de P(o p a) Simeon 91 datate 1819,
In realitate aunt modele mai vechi, reluate pi copiate Este ceea
ce se intampla obi9mut, cu cat ne departam de inceputul secolului,
and tot se mai pastrau bunele tradrin dela tiparmtele de pe la
') Cota 1313
1) Cota 1302
8) Cota 1316
www.dacoromanica.ro
198 CRAFICA RONIANEASCA
-manastmle gi nutropolule noastre Ace leap ckenare, capete 91

sfarpturi de capitole, prmtre care cele lscalite de Simeon 91
datate 1819 se vor intrebumta 91 aici
La Sibiu, la Ioann Bar t, se tiparesc eSfinsele p dumne-
zeeptsle Liturghis e cu slobozema in.altatam craescuhu Gu-
1)
benuum *, in. Cele mai frumoase gravun aunt doul ima-
1827
gini de caracter popular, in lum putermce, /Ara mew dehcateca,
totusi cu un aer impunator, ale sfuiplor loan Zlatoust 9x Vasihe
cel Mare Ele aunt incadrate Intr'un ornament denvat din vechile
immature Le-am intahut IIi trecut Se mai pot semnala cateva
capete de capitole
Mult mat placuta la 4nfilti9are cite prezentarea Cutnntelor 2)
*putine oarecare din ceale multe ale celm Intru sfinp panntelm no-
stru Ioann Gura de Aur * Traducerea, din elline9te, este chiar a
Mitropohtului G r1 gorie, iar tipograf este acela* M a t h e 1
Babeanu 1, din Bucureoi, care upraise ¢i Cartea folositoare
de millet, tot in anul 1827 Titlul conste dmtr'un frumos incadra-
ment de arhitectura 91 plante stihzate, iar frontispiciul este chiar
sterna tarn Dar cea mat placuta dintre gravun este chipul Stan-
tului loan, in fats textului, in.tr'un chenar floral Este probabil o
gravure ce mai seivise unei carti de format mai mic (mscnppa
este in slavone9te), caci, dimensiunile gravure aunt in disproporpe
cu cele ale pagmei In folio
Am spus ca este vorba de o carte importanta, in.gripta, reupta,
mai ales comparata cu producpa nujlocie a epocei Glam in ea
capete de capitol ce ne repo atenpa,apartmand insa la doua stilun
deosebite, unul ornamental pox, luat din regnul vegetal, altul in
care predomma figura umana Ca vignete in text mentionam urma-
toarele Coborlrea Sfantuhu Dub., Judecata de apoi, Chnstos cobo-
rindu-se in md, Bunul Pastor, Cei trei. Crai condup de stea, etc
Psolurea 3), tipanta tot in Bucureot, in acela9 an (1827), este
mai putin reupta Composrp.a carpi este aceeats un tttlu, intr'un
chenar de flon stalmate, stems tann ca frontispicm, impale or-
nate, vignete, capete de capitol Cea mat importanta duitre gra-
vun este insa magma prorocului David, 91 ea In acela9 chenar flo-
1) Cota 1315
3) Cota 1312
s) Cota 1324
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILUSTRATi 199
rill, prmtre care apar medahoane de dug', pe care le-am intahut

in titlu David, pe un tron malt, in haine impenale, Incoronat 91
cu aceptrul in mans, deschide cartes psalmilor, a9ezata pe o mass,
in fats lu1 In stanga, un vas oriental cu floe In fund, un foi9or
cu stall"' de plata, intre ex cu perdele, tar in dreapta sus, Sfantul
Duh tnmitand mspiratia sub forma de raze Frumoasa 9" sugestiva
magma, de eel mai autentic stil rasantean, =Aka de P S
m e o n, nume pe care 1-am intabut in Mosul unor gravure atilt
de deosebite, 91 atilt de megale intre ele, de la cele cu adevarat
barbare, lucrate tarane9te, pane la cea de acum, in care so stmt
preocupan artistice cu mult mai inalte Aceste diferente nu se pot
exphca altfel decat adnutand ca Pop a Simeon era in reah-
tate un gravor me9te9ugar care nu mventa "um data comic, ci
se margmea sa copieze, cand lucrun max bune, and altele mfe-
noare, dupe imprejuran 91 nevout chentilor
Anul urmator, 1828, tot din Bucure9ti ne vin cartile cele mai
numeroase 91 mai importante Un. Acatister 1), tapant la Mitro-
poke, are pagmele incadrate in acelea91 chenare cu fort 91 cu
medahoane de dint', care se tot repeti in ce se pubhca, de dunen.-
siuni mat importante, in acest ora9 Ca frontispiciu servecte Buns
Vestire a lux Ghervasle Monahu 1, pe care o cunoa9tem
din Acatistul dela 1823 Urmeaza alte gravure 91 mcadramente,
uncle semnate S 1 m e o n. 1819, 9x ele luate din aceea9i pubhcatie
dela 1823 yS1 S in e o n, 9x Cher vasle faceau parte din
tipografia Neamtului Opera for este insa bane vemta 91 la Bucu-
re9ta, de cand Gr 1g o r x e, Mitropohtul, el insup 4 monah * dela
Neannu, se muse pe tronul episcopal al Bucure9tilor
4 Cazanule, ce cuprind in sine Evanghehile talcuite ale dunn-
necilor de presto an * 2) aunt desavarpte tot la Bucure9ta, de
B a b e a n u 1, care ajunsese tipograful Mitropohei S'au inceput
a se tipansub Grigorie Dimitrie Ghica, darnu s'au
termmat decat t dupe ce an mtrat aicea armies prea putearnicu
Imparatu a toata Roma *, mitropoht fund Grigor1 e, cu chel-
tuiala episcopilor de Barnum, Neofx t, 91 de Buzau, Chesarie
Ornamentele le cunoa9tem aunt cele intribute in pubhcatule
din ann precedent.", atilt In ce pnve9te chenarele minim 91 ale
9 Cota 1356
') Cota 1361
www.dacoromanica.ro
pagmelor, cat gi tale ale inpalelor Unele din acestea redau scene
sau personage, cum ar fi Sfantul Onofrei, Danul, Rfistagmrea
Domnulm, etc Mu lte Bunt identice cu tale din Evangh ha de la
Neamsu din 1821, familiars Mitropohtului Grigorie In fasa
textuhu se rent o scene adesea utilizata, Insa Intel) versiune
foarte veche, dela 1678, ascalita de Ivan B a co v Este vorba
de aces cunoasa compoznie, care s'ar putea numi Soborul sfmtilor,
gi care ilustra in genre Duminica tutulor sfmtilor Am intabut-o
de multe on gi nu mai departe decat In Psaltirea din 1820,
dela Bucuregta Este drept ca versiunea mai veche este mai bme
desinata, deg' mci ea nu face parte dintre gravunle mteresante
pnn executie, dela not
Thvalatura crestaneasea * 9, din acelagi an, In acelagi loc
trasa, este o publicatie de mici dimensium, pe care o suprave-
ghiaza tot Mat hex B A b e a n u 1 Are o smgura gravure Isus
ca judecator t Patencul, ce cuprmde in sine cuvinte folositoare ale
sfmtilor batram *2), a &arm tipanre a smut mai multi vreme,
s'a terminat gi el In 1828, sub mvazia ruseascii, ca 91 Catania°
Putine gravure, pnntre care titlul, avand sus pe Mop. Imparati
Constantin 91 Elena, nelipsr#i In publicasule bucuregtene, cateva
capete de capitol 91 =bale ornate
La hp, la aceeap data (1828) apar doul tipiriturt un 4 Ca-
thihasts sau invatatura pe scurt pentru hnstianitate *3), o carte
ce se adresa dem unui mai mare numar de carton, tipanta cu chel-
tmala hu Veniamin, Grigorie Iconom fund tostem-
tonu* gi un Melanie, adeca carte cu randmala rugficimulor
pentru Imparatul a toata Rosales, cum BA se urmeze *4) Ultima
s'a tipant din porunca lui V e n i a m i n, la Mitropolie, In Iume
Prima are ca frontispiciu pajura ruseasca 91 ceva mai departe
vechml 91 obositul chip al Sfantulm Gheorghe, agezat In fasa
textului Mai spare Inca un cap de capitol semnat Ieromonahul
Cost ant ie, cea de a doua, magma Fecioarei ca Mireasa
nenunnta, este semnata S i m i o n, gi tenbil de grosolanil De
altfel am mai vazut-o, dar parca maten aga rau impnmatii Dimen-
1) Cota 1371
) Cota 1375
') Cota 1360
') Cota 1374
www.dacoromanica.ro
CARTEA ILIJSTRATX 201
siurule e1 fund in disproportte cu manmea in 40. a pagmei, 1 s'a

adaogat chenarul de plante 91 flon, deasupra cu o coroana, pe
care 1-am vazut adesea la Ia 91, pentru a se man portlunea orna-
mentatii, ¢1 astfel a se armomza cu suprafata pagmei Si aim spar
capete de capitol semnate de C o s t anti e, sfarptun de capitol
91 impale ornate
In 1829 91 1830 Ia9u g1 Neamtul 191 incetmesc activitatea, pe
and, din contra, la Bucure9ti 9i la Sibiu se tipare9te dcstul de
mult, dept calitatea lucranlor lepte din teascun este mai mult
deat mechocni
La Sibiu e Acathistul pea Sfintei Nascatoare de Du- nezeu ))9,
tipant de I o a n n Bar t, este o carte popularil Incepe cu un
frontispicm, reprezentiind pe Sfan.tul Nicolae, urmat de ateva
capete de capitol, fail importanta
Dept gravunle in lemn ce apar in Badzoteca Romemeasca a
lu Z a h a r 1 a Car c ale c ht (Buda 1829-1830) aunt de-a-
dreptul imprumutate dela pubhcatu apusene 91 apartm fondului
tipografiei Umverstatu Unganei, se cuvme totup a le mentions,
atunci and vorbim de grav-ura in lemn din Male Romine Ele
aunt o proba a gustuhu mai refund a celm care le folosise
91 care simpse nevoia sa orneze pagmele aro. ce intreprinde cu
altceva cleat vignetele ridicule de care se serveau contemporann
au, in artile laice Cele rehgioase, din fericire, aveau stilul lor,
se bazau pe o tradipe, nu se puteau a9a de u9or supune model,
dep. 91 aim se poate urman decadenta, o dinunuare a intelegern
care merge pith/ la adoptarea unor minim dedesuptul onarei
entice
In plus, artile lu1 Car c a 1 e c h 1 au circulat, aspectul lor,
felul cum ele erau compuse g1 prezentate tipografic, n'a putut fi
Ears urman Le mentionAm, N trecem mai departe
Irurelii 13 F. rdqpunsurt theologhicfsu ale Sfantulm Athena-
sie cehu Mare *2) tipAntii in Bucure9ti in 1829, t dupii vemrea
simnel a preaputernicului 91 a toatii pravoslaviea aparatonu,
Necolae Pav1ovic1, Imparat a toe-a Rossiea e, este o
rE editurc, cu aceleugu gravun 91 ornamente, a editiei din 1821
1) Cota 1407
a) Cota 1421
www.dacoromanica.ro
202 CRAFIC.A ROMANEASCL
Mztologhia pe haat; roma wawa e, cu 9auseci 91 trei de icoane,

de St anciu Cap A vine anu 1), t profesor 9coalelor nano-
nale *, se tipareFte la Cralova, in 1830 Este prima data ca numele
ora9uhu oltenesc este pus in legatura cu o publicane de oarecare
importanta Depi cea mai mare parte a gravurilor, cele 9aaseci 91
trei de icoane, aunt htografiate, a9a hicat va trebui as ne ocupam
de ele inteun alt capitol, vigneta ce apare pe pagma de titlu,
care este evident imprumutata dmtr'o pubhcane francessa, poste
cumparata (ca bloc de lemn) chiar in Franca, este o gravure mica
in lemn, de toata fru.museTea, una din cele a9a de potnvite 91 de
mgemos gasite, care fac din veacul al XVIII-lea fiances una din
epocele capitale din istona gravuru ornamentale in lemn
t Ceaslovul Mare, scum a doua oars tipant * 2), cu blagoslovenia
episcopului Neofyt al Rammcului, scum e vechil 91 ocarmuitonu
al afmtei Mitropohi * 9i cu cheltuiala lei Vasilie M a n o 1 e,
se lucreaza intre Iume 1 91 Octomvrie 31, in 1830 Este o carte
de format impossant, in doua cerneh, cu ornament() 91 gravun,
dar de o cahtate artistica submediocra Unele imagim, pe care le
cunoa9tem dm publican' antenoare, au devemt a9a de grosolane,
!neat mai ca nu le mai recuno9team, iar mvelul for s'a coborit
/Ana la cea mai de boa treapta a gravuru, cea din Bucoavne, de
pilda Arta tiparului rehglos nu a putea hips" mai mult Ca
pada, horoscopul dela p 279, core mizerabila a aceleutpi imagine
din publican' precedente, cea in care ni s'a parut ca trebue sa
vedem, o scena din Facerea Lumu
Acela9i lucre, se poate spune 91 despre Psaltsrea ruseased 8),
tipanta in Bucurefti, in Tulle 1830, cu cheltuiala lm Ana s t a s i e
Hagi Gheorghie P ohs ov 9ialuqte fan. Popovici
Gravunle semnate de Ieromonahul Cost ant le pi Monahul
Gher v a s i e (de altfel ei aunt cei mai prenun furnison de
ilustrani sacre in aceste vremun), aunt a9a de rele, apt de dife-
a) Cota 1479
') Cota 1480 Frontuspicou va fi Invierea, cea a Ieromonahului Costa ntoe,
to fats Me nologhlonulut s, un Isue pe tron, =mat de BunA-Vestarea lm G h e r-
v a ale, pentra Acatlust, de Femme Cu Prunetd, pe tron, la Cano nul de ma-
nsion catre prea stints Naseatoare Uneon numele artutulm prinutav a foot an-
ent eu dalta, de topograful care tutrebtuntreazi arum blocurile, ca ea nu se tine
ale mu au foot.
a) Cota 1495
www.dacoromanica.ro
CARTER ILUSTRATA. 203
nte de tale semnate de aceutgi artigti, prm publicaple antenoare,

twat de noir ele nu-s opera lor, , de aunt opera unor copigti Igno-
rant" 9" neindemanateci, care, pornind dela produatia acestora, au
reprodus In blocul de lemn pans gi semnatura Este imposibil de
admis ca mgte tipografi experimental', oncum, clear atm= tend
lucrau cu oarecare neghjenta, ea fie autoru Invieru hu Hnstos,
sau a celorlalte Unstrap, pe care le putem pe drept considers ca
un -met produs al graficei noastre-
Ceaslovul din Sibiu, legit din tipografia hu I o an n B a r t,
In 1830, ne readuce cateva din tale mai frecvente ilustratu din
trecut, insa dead de slab =primate Sfantul Nicolae, Isvorul
Tamathuru, leas im.partagin.du-se 9' altele ySt aici decadenta e
complete gi iremediabila
Cartea rehgloasa se va mentme, evident, basil ilustrapa ex va
trece pruiteo penoada Intunecata, din care nu s'a mai ndicat,
decal cu mare greutate 91 in chip ca total exceptional Introdu-
cerea ilustraplor de caracter mecamc va spare ca un avan-
tap'', de care top. se vor grabi sä profrte Inlocuirea vechiulum
stil din arta zugravitulm cu stilul apusean nu numai va ugura
aceasta transformare, ci o va grab" cu toata puterea Cartes veche
era echivalentid, In tipografie, al unum stil, care nu mai gasea hate-
legere gi cu atilt mai putin admiratie
Din acest punct de vedere data de 1830, la care s'a opnt litbho-
grafus Romiineasca Veche, pentru pubhcatule de caracter religion
este deplm justificata
Ce s'ar pates adloga la hstele aga de complete, cuprmnse in
volumele Ballografzes2 Nu mare lucre On de ate on se va pubhca
un volum nou, se va recurge la vechrul fond al tipografulor, la acele
nenumarate blocun de lemn., care se vor trage mai neghjent deck
In trecut, aga muck aspectul ilustratulor cunoscute gi prea
cunoscute, va fi departe de a produce multunurea ce ne pro-
curau stampele veclu
De doua on Ikea, dupa data de 1830, intabum tipantun
mnteresante Prima data, una apare In Brasov gi, rata sit fie
de o cahtate superwara, ne dovedegte, o data mat malt,
intensitatea view culturale romanegt din acest orag de gramta,
ravna Cu care el doregte sa participe la tot ce intereseasa
91 intaregte evolutia noastra spre o viata intelectuali hbera, catre
www.dacoromanica.ro
nujlocul secolulm al XIX-lea Cea de a doua, mult mai importanta,

este In legatura cu activitatea bmecuvantata de Dumnezeu a lot
Veniamin C o a t a chi Ea se prezinta Inca sub aspectul
mare; al celor mai bune pubhcapi dela Neannu gI, ceea ce este gi
mai important, ne °feel opera unw. gravor nou, tot age de talen-
tat, tot aga de congtient de ce se cere unei bune ilustrapi comen-
tatoare de text, In spintul artei noastre, ca ce1 mai bum. sApaton
in lemn din trecut, de la Inceputul secoluhu
Publicapa din Bragov este un a Orologhcon adecti ceaslov * 1),
tipant In 1835 de I o a n n G A t t (9), sub Domnia lm Ferdi-
nand Int Aiul Ea este iegita din eforturile unite ale Mitro-
politulm dm CarloveI, Stefan Stratimirov1c1, gi ale lul
Vasilie M o g a a pravoslavmc episcop de legea greceascA neu-
nitA s din Ardeal Chelttuala a fost suportatA de cunoscutul mece-
nat bracovean, Constantin Boghici
Titlul este compus din ornamente de forma unor bastonage In
stilul Ludovic al XVI-lea, printre care aunt agezap, la cele patru
coltun, cei patru parinti al bisencu, in mijloc sus, Trolls Fronti-
spiciul este Isus pa. truce, Inconjurat de mai multe compartimente,
In care se afla mstrumentele Patimei Este vechea gi arhicunoscuta
unaginii, de o executie atat de n.eghjata, de data aceasta caci
iscAlitura difera uneon, msuficienca maestrulm. ramanand aceeagi
semnata de Mihail Mai multe capete de capitol, in genere mai
blue trase dead gravunle, aunt obicinuitele semne tipografice de
std. Ludovic al XVI-lea, pane ce ajungem la o none gravure,
naive, mizerabila ca desen gi realizare, reprezentand pe Shinn
Voievon. frhhall gi Gavnl, In mijlocul unei cete ingeregti Mai
departe un Inger Pazitor, cu mimic supcnor acestora, de o nein-
demanare add de evidenta, Incest once gravurit populara dela
Nicula gi Hfigclate pare ceva foarte corect In comparape, scena
adorapei siglei lut Dumnezeu, pornind dela modelul cunoscut, dar cu
mici modifican de detahu gi, bme inceles, 4n acelagi stil de o nai-
vitate strigatoare In sfirgit, un Isus iegind din potirul cumin-
caturu, cu ce1 patru Frumtl al bisencn, In col/un
1) Ambele aceste volume an fost cercetate In biblioteca Afinistiru Radu
Negru, dm CAmpulung (Mused) Profit de aceasta °came spre a multumi
Panntelm Munn pi celorlalp calngin pentru bunivomta ce nu-au aritat en aceasta
mprejurare
www.dacoromanica.ro
CARTILA. ILUSTRATA 205
Ce este mai curios este ca textul nu e rau tipant, din contra

Indiferenta lima a autorilor gi a publicului, poste chiar nepnce-
perea lor, &IA de ilustratu, este cu totul surpnnzatoare Daca gi
in mediul, ceva mai nthcat cultural, al celor din Ardeal, care
aveau nen.umarate prdejun sa-91 formeze gustul pen publicatule
streine ce circulau acolo, asistam la o asemenea decadere, care
putea fi mina-tut in Pnncipate, cu atatea ocupatu mamice gi
razboaie? De aceea opera unui Veniamin Costach i, mvelul
ridicat a tot ce iese din tease, dela Neannul, ne umple de
admiratie
Triodionul, din 1833 este volumul la care ne gandun scrund
acestea Este publicat tot sub ocupatie ruseasca, sub T a r u 1
Nacolae P a v l o v i c 1, de Schimonahul I s a i a tipograful,
la Neaunul, staret fund D o m e t i a n gi, buts inteles, Mitropolit,
Veniamin Inca dela foam de titlu simtim mina en.ergica gi
spmtul lummat al celor ce conduc tipanrea Ea figureaza o poarta
compartamentata, sus cu Trona intre sfintu Cosma, Iosif Cuviosul,
Mitrofan Cuviosul, la stings, Ioan Damaschm, Theofan Cuviosul,
Theodor Studitul, la dreapta, lac jos, loan Zlatoust, Gherman,
Anatol gi Gngone Bogoslavul Ca frontispicm este randuita lull-
;area din 1817, a lm G h e r v a s 1 e, care de atatea on revenea
in tapantunle dela Neamtul Imediat Irma ne agteapta o plicuta
surpnndere, un cap de capitol cu Vamegul gi Fariseul, sapat de
T h e o d o s i e Monahul gi datat 1832, deci executat 4n vederea
acestel pubhcatu, Clara gi mmunata imagine, bane desenata, de
un frumos stil arhaic, aga cum cereau insuginle celelalte ale car-
;dor tegite dela not Ne gamin deci din nou in fata unui adevarat
artist, care include in mod stralucit evolutia gravure in lemn,
in Moldova Tot ce iscalegte el ga vignetele poarta numele
aunt numeroase se deosibegte hotarit de restul gravunlor, de
cea care urm.eaza, de pada, o nuzerabila a Doua Venire, in genul
celor can ilustrau Dumineca Tutulor Sfmtalor 1)
In schimb Ines, magma ce ne intampma mai la vale este o
nun.unatti redatc a 'stone' lu1 Adam qt. a Evei, in care toate ep,
1) Gh R aco v e an u, op czt , p 18 se ocupa mai pe larg de cum am putut-o
face eu despre acest gravor Ceea ce interesa studiul nostru era aspectul general
al gravure pi, din acest punct de vedere, cu theta aparipa lei Teo dosi e, se
poste spun eä in 1833 aceasta aria era aproape moarta
www.dacoromanica.ro
206 GRAFICA ROMMEASCL
soadele prmcipale ale viqei pnmei pereclu de oamem Bunt concen-

trate in aceemo plange, cum se fa'cea In trecut, Naha, evident,
de The o d o s i e Gasim sici Crearea Evei, Pacatul, Gomrea din
Paradis, gi episodul urmator, ce ne arata pe Eva torcand, pt. Adam
lucrAnd pamantul, bite= desen sobru, elegant, fare mcio lime
'nun% bite° compoznie plena de lumina Aceleagi cahtata ne spar
gi In capetele de capitol urmatoare Pnmul smod, presidat de Con-
stantin gi Elena, clupul lui Gngone, arhiepiscopul Thesalomculux ,
o Rastipure , Cuviosul loan Scaranul, Cuviosul Zosima gi Cuvioasa
Maria Eghipteanca (imagine ce revme de doua on), toate iscahte
gi In genere datate, 1832 Cele lalte vignete, pe care le -am mai
intalmt in Evangheha din 1821, gi atunci multe din ele luate din
volume mai vechi, palest toate In comparape cu acestea Ne gas=
deo in fats ultimei man publicaln rehgioase moldovenegti gi ne
pare bore ca putem incheia acest dificil capitol, cu o lucrare de aga
de mare important."
Ajuns la sfargitul acestei part." din lucrarea mea, doresc sit
expnm Inca °data recunogtinta sincere, la care ma cred obhgat,
autonlor Bibliografiet Romfinesti Vechi Faptul ca acest impor-
tant repertonu exists, chiar cu unek mevitabile lacune, mai ales
In pnmele douft volume, ugureaza mult munca cercetatonlor actuali
Mai totdeauna in descnenle noastre am pornit dela pagmele Bz-
bliografiez, pe care am cautat sA le completam, uneon sA be indrep-
tam, dupe putinIa 0 data mai mult se dovedegte ca o lucrare de
smteza, cum tmtegte sA fie aceasta istone a graficei romanegti in
secolul al XIX-lea, va intampina man greutip gi va fi supusa gre-
gelei, atunci cand n'are la base monografu congtnncioase
Gravura In kmn a Iaramlor dela Nicuk gi Hagdate este o crea-

Iie popular." Ea ar ramane astfel In afar." de preocupanle noastre
actuale, care se margmesc exclusiv la produccia pe care am putea-o
nunu aculta * Totup, ignorand-o cu desavargire, am face o mare
nedreptate, cam unul din produsele cele mai Bpontane gi max spe-
cific romanegti, tocmaz pentruca el se adresa taramlor, cu spintul
for aga de conservativ, ar fi elimmata din s Grafica romaneasca to
secolul al XIX-lea r M'am ocupat de ea in repetate randun, In ar-
www.dacoromanica.ro
CARTEL ILUSTRATA 207
ticole speciale sau In Arta Taranului Roman, alltun de celelalte

mandestapuzu ale poporului nostru dela sat
Ion Mugle a, In Arta ft Tehnica Grafted (Caietul 8 din Sep-
temvne 1939) a ecru apoi, despre acelagi sulnect, un articol cu-
pruisator gi foarte documentat Results din cercetanle noastre ca
aceasta arta a gravurei In lemn, cure avea oarecare Inrudire cu
saparea, tot in lemn, a unor ornamente decorative pe obiectele
de prima necesitate, s'a nascut gx s'a pastrat In Ardeal, Intr'o re-
grune extrem de margimta
0 cresusem Hien:twit' cu cea dm care iegeau icoanele pe Buda,
cu care gravurile populare au statea puncte comune, admit nitscuta
in satul Nicula Mu gle a a dovedit ca sediul gravure), In lemn
este la HAgdate, pe Someg, depArtat cu tree kilometre de Gherla,
gi despartat numai printr'un deal de Nicula
In acest din urma sat se pastra o icoanti a MalC11 Domnulm,
facAtoare de minuet Ea lacramase, se mice, in 1694, si de at.inci
devenise un. obiect de adoratae gi de pelermaj pentru toate popu-
lacule din prejur In tocmai cum se petreceau lucrurile gx. in Apus,
acolo unde erau locum celebre de devotiune, Imagines Sfurtex
Nascatoare s'a zugrAvrt, apoi s'a gravat, pentru cm can doreau
s'o ducA cu ei 9i s'o aseze In casele for Aga s'a nfiscut megtegugul
gravurei In lemn a clupului Fee-warm Curand s'a profitat de aceasta
tehrucl, scum destul de bane stapamtil de unu Taram-gravon, 91
s'au sApat 91 ate figure de duty, scene evanghehce, ornamente de-
corative sau chiar subiecte hate dm cartile asa de apreciate de
popor, cum era Alexandria Nu hpsesc mci chiar gravurile cu in-
tents satiate, fn jurul eroilor Nita gi Manses. Ba, ce e max curios,
succesul acestor foi este aga de complet, inch se face apel la au-
tom for pentru a sApa In lemn chiar a icoane o evrelegtx
Se gasesc asemenea foi tipante cu imagmea icoanei facatoare
de min.um sau cu cea a altor sfinti, incii din secolul al XVIII-lea
Ele aunt ami extrem de rare In prima jumatate a secolului al
XIX-lea ele se Intetesc, si am, mai ales am, intAlmm dinastu de
gravon Fiul invaTA arta sApatulux dela panntele sau 9x o trans-
mite mai departe urmaplor
Numele cele mai frecvente ce apar in marginea stampelor aunt
cele ale hu Pop G h e or g h i e, la finele secoului al XVIII-lea
9i la Inceputul celui urmator, care se inspira uneori dela stampe
www.dacoromanica.ro
208 GRAFICA ROMANEASCx
venue din Apus, cum se vede dinteo Coborire de pe cruce, 0 nisie

Pop, Simion Pop, Andrei Man, Nechita Mo-
rariu
Acest gen de gravura se intilnegte z la unu din vecinu noon, la
Rutem, la Slovaci La mmem insti el nu is aspecte mai amuzante,
mai autentic populare, mai "dine de o iromca fantezie ca la Itiranu
din Misdate, clear atunci and e vorba de chipun de sfuni. (Srantul
The de pada sau Haralambie)
La tot ce am spus plink* acum privitor la gravura in lemn ca

ilustrape de carte, ar mai fi prea pupn de adlogat Alatun de im-
portante volume in hams for de piele, cu ornamente executate la
rece (mai rar in aur) ¢i aphcate pe dosul p pe cele doua pant exte-
noare ale scoartelor, mulIummd ochiul pnn coloarea gi calitatea
Miriam, prim proporcule mmunate ale pagmelor, prin exacta distil-
bupe a hterelor negre 91 rogu, a uutialelor, a celorlalte ornamente
tapante gi mat ales a gravunlor In phna papa, carcile lance, and nu
Bunt pravile pubhcate de Dommtor, fac o foarte ulna figura Unele
din ele, in chip exceptional, cum ar fi cele ale lui C ar c ale c h
pubhcate la Buda 9i beneficund de expenenta unor lucraton mai
incercati, de matenalul de care dispunea tipografia umversitat.u,
care era pregatita sA satisfacit 91 comenzile vemte din parcile noa-
stre, cum arata suplimentul cu probele de litere cirlhce 91 grecegti
dela finele Carp.; de wind din 1825, sunt o fencita exceptie Ele
intrebuin.teaza gi anume vignete, care veneau de-a-gata din Viena
gi poate 91 mai de departe Cele lake insa se adreseaza uniu public
restrans, singurul interesat de cele cateva traducers on de revistele
ce apar In Bucuregta 91 in Iagi Figunle explicative au cel mult u n
caracter didactic, rare, foarte rare on unul artistic Hart's este
mult mai rea ca la cartale rehgioase, tiparul, pun urmare, file& ac ea
clantate pe care o admiram in operele anahzate in paginele prece-
dente, tar cahtatea gravunlor, and apar, nula
ales, ca in multe alte domnu, ce este mai bun trebue pus in legA-
tura cu activitatea lui Asa c hi Dintre top cei care se vor ocupa
cu traducerea 91 cu prezentarea openlor mai Insemnate din Apus
sau numai cu informarea publicului asupra ceea ce se petrecea
mai de seams on mai curios in afarti de tare noastra, el este cel
www.dacoromanica.ro
care gezuse mai mult in oragele man din Occident, care 1gi pusese
anume intreban, care douse sa van ce se petrece acolo pe terenul
cultural 91 care gtiuse sA vada gi sA profile La cahtatale naturale
ale spintului sau se adaoga apoi educalaa sa gtimpfica, ce -1 im-
pinges spre anahzA, spre nevoia de all da seams in chip experi-
mental de once In plus, el ayes cele mai bune legitun cu strami-
tatea, mai ales de cand fuca sa merge la Pans, intra In mediul
Bianca]. Miles 1, CAS/thrall in capitala Frantei, twinge sopa
unui ilustru profesor dela College de France Astfel, mai ugor ca
oricare altul, As achi 1gi poste procura blocurile de lemn sau
ratra litografica, ce servisera pentru pubhcacule franceze, dar
care aunt Inca bune credea el pentru lectoru din Pnncipate
Dar 91 mai namte ca Her miona As a chi sit devie d-na E d -
gar d Q u i n e t el se service de material ilustrativ adus din
strrunatate Corespondents sa cu P anait e an u, pe and acesta
se afla la Munchen, este o martune despre aceasta, ca gi anun.turde
ce spar din cand In and Intr'una sau alta din numeroasele sale
foi, prim care cititorn aunt informati ca s'au adus din stramitate
litografn gi gravun
Evident, In aceste conditu nu poste fi vorba ca astfel de plange
BA figureze intr'o 'stone a gravurei In lemn romaneasca, altfel de-
cat pentru memone Smgura for acpune asupra gustului celor dela
not va fi destul de margnutA Ele le vor pune inamtea ochdor e
drept de cele mai multe on In imagine defectuoase, obosite, ce-
nugn gi cu lacune, din pncina ca totdeauna fuseserl intrebumcate
mai infante de a son la Iagi on la Bucuregti exemplare lucrate
de artign congtimciogi, care 1gi cunogteau mesena 91 care se adresa-
seri unui public in genere mult mai cultivat 91 mai exigent, cel
din Apus Ele contnbue sit &ea educapa ochilor celor din Prim-
cipate, din nefencire cu rezultate de cele mai multe on proble-
matice, de vreme ce mci pia an ilustrapa prin gravura In lemur
nu s'a achmatizat la not
Daca lisAm la o parte micile vignete, de obiceiu gravate in
lemn, care se puneau pe copertele de hfirtie colorata ale mai tutu-
lor volumelor de atunci, coperte rareon pastrate, pubhcatule In
care se gamic gravun in lemn aunt mai ales cele in care se tipAreau
istorioare on informaIn de ce se petrecea aiurea Ca tip al acestui
fel de volume avem Icoana Lumei, ambele sera, gi cea din 1840
14
www.dacoromanica.ro
210 CRAFICA ROMANFASC.A
1841, 91 cea din 1865 (cea din 1845-1846 se serve9te mai ales de
gravura in otel) 91 multe din Calendare's lm Asa chi Aici se
pubhcA veden din testa lumea, aspecte din nature on scene din
ora9e, figun de plante sau de ammale bizare on fourte utile, fel de
fel de mstrumente pentru to min ce fabncape mteresanta pentru
noi, chiar 91 reproducer' dupA tabloun celebre, toate cu plante
aduse direct din striinitate Ce este uimitor, este ca MCI °data nu
vine nimanui In Kind sa Intrebuinteze pe unul sau altul dintre
calugarn care, in manastin, mai practicau incA gravura In lemn
Am vAzut ca Theodosi e, la Neam%ul, stApane9te Inca perfect
me9tesugul sapAru unei imagmi in lemn, panA dupA 1832
De sigur, era vorba de cu totul un alt stil, de o 'magma In lulu
putermce, In care multe detain erau 91 trebuiau sa fie sacnficate,
pe cand celelalte xilografu documentare 191 faceau un went din
a pastra cele mai num. amanunte Dar amanunte frumos gi clar
sapate se intalneau In cele mai multe din hterele imtiale, aga kat
aceasta n'ar fi fost o prea mare dificultate pentru one le-ar fi sa-
pat, din momentul In care ar fi existat un bun desen, dela care sa
pomeasca gravorul Nu era insa cme sit face desenul 91, In fond,
era mult mai comod pentru editor, chiar cand el era mai exigent,
cum era cazul cu As a chi, sa aduca din Apus plan9a de lemn,
uzata, pe ici, pe colo cu aschiile rupte, deci cu atat mai eftina,
decat sa -$i beta capul cu efectuarea In Tani, a blocunlor
Ce este mai suprinzator este ca A s a c h i insup acorda prea
pupa importanta acestei tehnici, prefenntele sale mergind catre
,
htografie, in adevAr mult mai u9oara de reahzat, $i, o bucata de
vreme, cum am vazut, de sigur sub influenta lux P a n a i t e a n u
titre gravura In otel De pnn 1858 insa 91 In calendarul sin,
nu numai In Icoana Dime', se inmulTesc gravunle In lemn, unele
reluate din stria din 1840-1841, a acestei ultime publicalu In
1861, in 1864 (In deosebi), In 1865, paralel 9.1 In Calendar 91 In
Icoana Lumet, in 1866 91 mai departe, numarul for egaleaza aproape
pe cel al htografiilor, pentruca, dug' moartea 1w George
A s a c h I, atunci and Alexandru is conducerea pubhcatulor,
si se revma din nou la htografie, In mod exclusiv, ca la tehnica
pe care ultimul o cuno9tea 91 o practica mai bucuros
Din marea mulpme a acestor "lustre-in, citeva numai ne mte-
reseaza pnn cahtatea gi pnn valoarea for documentary Una nu
www.dacoromanica.ro
pare sa fie dela nol, ex mai degrabil adusa din Franca Este portre-
tul lui As a chi ce insote9te, ca fron.tispicm, ale sale s Nouvelles
hastoriques dela .Moldo-Valachm, traduites du Roumain *, Iasi
1868 Aceeap gravure insotise 91 editia romaneasca a carte, a
III-a, din 1867 (P1 LXXXVIII) 0 alta, lucrata sigur in Tara,
probabil de P a n a 1 t e an u, este tot un portret, basil imaginar,
frontispiciu la Calendarul din 1866, Voicluta de Romania (fuca lui
R a d u, Domnul Muntemei, casatonta cu Stefan cel Mare) ilus-
tra%ie la o melodrama (cu cantece) de G Asa chi In acelas
Calendar, mai puTm reupte, 1nsa tot gravun In lemn, doua scene
din swap lm Petru.Rare9 t compuse de un artist diletant mihtar
din hp *, insa sapate, cred, de P a n a i t e an u, smgurul in
stare sti execute o astfel de operatic Un al patrulca supliment,
tot In lemn, ins& de un stem, al carm nume nu se poate cite exact
(Enacher sau Eischel) Insote9te o poem, tot de A s a c h 1, 4 Urare
adresata Romaine'
Dupe aceasta data mai apar cateva rare gravun In lemn, aduse
din stramatate, dar efortul 1ncercat cu Almanahul din 1866, Du
va fi relnoit
I'
www.dacoromanica.ro
GRAVURA IN METAL
Gravura fn lemn, ca ilustrape gi podoabA de carte, ayes la noi
o veche ga mbar: tradrpe Fara sa fun prmtre pnmele neamun ce
s'au servit de acest mod de a comenta un text sacru, n'am fort
zuci prmtre cele din urmit 1) In once caz, uplintunle slavonegti
dela inceputul secoluhu al XVI-lea, intre altele splendidul Litur-
ghzer din 1508, cele de mai tarzni, 4, In primul rand cel mai propos
dintre volumele iegite dela noi, Triodul- Penticostar din 1558, al lux
C or e s i, tipantunle romanegti §i slavonegti ale acelmagi, ce ur-
mesza de aproape Tnodului, pnn felul for de prezentare, prm ara-
bescunle plme de neprevAzut ale capetelor de capitol, prin figurile
aga de nicisiv concepute, de pure In sobnetatea for eleganti, quat-
trocentista, prim expresivitatea atituduulor gi gestunlor for dephn.
elocventa, waste pe cm care le-au dat la lumina pnntre tipografii
expenmentap ai epocet, nu num= din Tarile Romane 2) Clue a
avut norocul sit foileteze un exemplar pastrat 4n bune condrpi, nu
va uita placerea ce a trebuit sa fnmtA la vederea acelor htere de o
forma aga de potrivita In ductul for energic gi clar, decorative gi
destul de apropnate chmensium gi formatului pagmei, a dozajului
atat de nement de semne grafice gi de nuclide rogu, amestecate
prmtre cele negre, a tot ce dedea intreguliu volum un caracter de
cu mare economie de nujloace ,

anstocratica sarbAtoare a ochilor Iar trasatunle pupae dam 'figure,
aga de evocatoare 4n gerpmma lor,tact ilustracule aunt concepute
trase cu hotarlre gi capabile sa
vorbeasca murt,ei, fare sa recurga la mciun subterfugru, mci mit-
') Dupi Bianu p Redo s, prima carte tiparita la noi este 'marshier's,'
slavonesc al /us Macon., din 1598
2) Cf N Cart oj an /steno Lsteraiuns Romans Veda, vol 1, p 56 (Fun-
d apa Regale pentru Literature p Arta, Buc , 1940
www.dacoromanica.ro
214 MAMA ROMANEASCA
car la cel a9a de mocent pentru sugerarea volumelor al umbrelor,

fac din gravunle in lemn reprezentand persoane sau scene bibhce,
operele de arta cele mai strAlucite, din tot tiparul romanesc
Timp de patru sute de am morale de hArtie au fabncat hartut
sohda, moari, rezistenti la accidents 91 la umezeali, pe care s'au
tipant psaltinle, evangheharele pi hturghule, tend ea nu se adu-
cea din But-imitate, din Venetia, din Silesia, din Ardeal mai ales,
dela Sap., pentru mai multi garansie de durabihtate 1) Si tot
atlas vreme tiparmtele dela manastin 91 episcopu an continuat
sit scoata, volum dupe velum, publicasule de care avea nevoie bi-
senca on, mai rar, pe cele lame, de invisatura tot atat de folosi-
toarele meditasu pe un text sacru 9.1 pravile Evident, tiparul s'a
resimpt adesea de imprejurinle politice 0 domme lung' pi insem-
nata victonoasa In lupte sau cu gnie dq vieasa economics a Tarn, a
lisat in genere 91 tipantun din cele pe care le presuim Tot aga s'a
intimplat atunci tend in capul bisencu, ca mitropoht, episcop sau
stares, la minastare, se gisea un barbat cu drag de carte, cu Avila
pentru desvoltarea sufleteasca a credincioplor, sau chiar numai
cineva phn de ambrpa de a-91 rasa numele pe pagina de title a
unui volum frumos, sau pe pisama de ctitone a unui sfAnt laca9
Delp, ca de altfel in mai toate tame, epoca de our a tiparului
romanesc se gise9te la inceput, 9i de9t penoadele de relativi stri-
lucire, in trecut, sunt adesea urmate de altele mult mai oerse, dupi
oamenu ce se gisese succesiv fn fruntea Tarn 91 a bisencu, cartes
romaneasca intrebuin.seazi totdeauna cu succes gravura in lemn pi
ieu9e9te si se impuni chiar pi gustulua unor amaton exigent." in
materie de arts tipografica, pani catre 1850 91 dincolo de aceasta
data, cum au vitzut top cei ce au studiat acest fel de a ilustra cartea
Gravura in metal, din contra, la not nu-i la ea acasi Proce-
deul acesta lung 91 greu de executat, dehcat, bazat pe un alt stil
91 pe o stipamre desivAripti a desenului, nu se putuse impiman-
tem aici, deck cu multi greutate Si in acest caz el a zept mai de
grabi din mina striimlor, Germain din Austria sau Ungana, eau
din cea a unor arti9ti balcainci cum erau unu Greci ce fusesera
multi vreme in contact cu Viena sau cu Pesta, ora9e in care impre-
juranle culturale se asemanau cu cele apusane Iniagina pe arami,
1) N Cartojan Ibulem, p 51
www.dacoromanica.ro
GRAVUILL tN METAL 215
nugfihtfi in limile ei nenumfirate, mult mat reahsta, admdand deci

mat greu stihzarea formelor, animal e curentfi In arta noastra veche
91, in genere, In gravura In lemn, 91 reclamand eel putts prectsmne 91
corectitudme de lime, data nu se putea ajunge la o ongmaldate
expresiva, se trfigea separat de text HAAta ultra astfel de doua on
sub tease, ceea ce comphca foarte mult operatia tiparnu 91 o intarsna
Ea n'a fost mciodatfi la indemana tipografilor pt gravonlor
no9tn, nu ea putut practica In conditu supenoare, cum era cazul
cu Australia xdografta, met In secolul al XVIII-lea, met mat tar-
sm Aka data A m a n, curios de tehmce not cum era 91 un pasto-
nat al desenulm, s'ar putea considers ca o exceppe la aceasta re-
gull, dept el in.sup, cu tot numfirul mare de plane ce a semnat, este
incontestabil mat valoros cand se serve9te de ulem, deck and
practice mcmunea cu dfiltda, on procedeul Inca mat greu de sta-
phut 91 mat capncios, al apes tan A m a n Inca mat are mentul
de a ft pregfitrt calea pentru cm care an vend dupe dansul, lut
G a brx el P o p e s c u mat ales, 9i de a ft u9urat intelegerea
operelor for Practician exceptional de dotat, mergand din mstmct
cfitre gravurfi 91 care ceea ce constitue esenta pt floarea acestet ante,
executAnd-o cu dragoste, In studs imprejurfinlor defavorabile in
care a trait, G a b r 1 el P o p e s c it, nu numat ca ne-a Moat ca-
teva pilaw de mare virtuozdate pt deosebit de putenuce, ce se vor
cita totdeauna cu elogu, dar el apt format, la coala de Arte Fru-
moase unde a fost &lava am profesor, un grup de tinen, entuzias-
matt de efectele dilute]. sau ale aculuhu, neghiate pans atunci de
artt9t1 pt oropsite de public
In fond 91 pe bung dreptate s'ar putea cluar vork de o mfeno-
mate (eel putts actualfi) a graficei noastre, comparata cu cea a
vecmilor, polom, ceht sau ungun, dept in domemul picturei, adica
acolo unde este vorba de colont 91 de senumentul decorattv, not
ne putem fir& &la masura cu oncare dmtre ex Aceastfi mfenon-
tate In domemul gravurn perzista pin& in wide noastre, cu toate
di, In ulumul tamp, unn chum tmeru arum romans s'au arfitat
preocupatt, nu numat de o reinviere a gravurn in lemn, cu echwa-
lentul et, surogatul et a9 putea spun, gravura in linoleum, rein.-
were ce a glint rfisunet in public, tocmat fluidal se spnjmea pe o tra-
dive lungfi 91 ilustrfi dm trecut, dar 91 de o achmattzare a gravure
In metal, sub ambele et aspecte, menu' cu alma 91 aquaforte
www.dacoromanica.ro
Simptomatic gi de nature sa ne intareasca in convingerea ca

gravure in metal era strains de gustul gi tudeletmcinle noastre, este
faptul ca cea mai mare parte din pulinele carpi ilustrate cu acest
procedeu din namte de A m a n, Bunt tipante la Viena eau la
Buda Multe din aceste gravure Bunt iscalite de nume cu rezonants
net germanica , altele Bunt anonime, dam probabil incite din man"
similare Daca ne credem obhgati sa le anahzam ELM, la capitolul
carol ilustrate romanegti, este pentru ca plangele gi orna-
mentele impodobesc texte romanegti, care circulau prmtre not gi
1111Mal la not dm prima hmbu in care erau sense , ale con-
Gutman astfel un =goo de educatie al °chink' gt al gustului, care
nu se poste trece cu vederea Tot for se datoregtq In mare parte
fanuhanzarea noastra cu un gen, aga de pup" practicat in toata
grafica romans de pana la inceputul secolului al XIX-lea, col al
portretulm In adevar, data imagine celm de care se vorbegte in
text sau a autorului uneia sau ahem din operele insucite de gravure
in lemn, era cu totul exceptionala, Patel
e, stargul Neam-
Tutu', in Ytiaafa cuvtosulut partntelut nostru stareiulus Pause din
1817 on portretele lu1 Ieronim Naxiul gi Nicodim dela
Santa AgurA in Cartea sfcituttoare pentru pliztrea color cum
suniurt, din 1826, atunci cand e vorba de o gravure in metal,
ea spare adesea sub forma chipului real sau ipotetic al autorului
De altmmten, tot ca portret intalmm una din cele mai vechi
gravure in metal dela not, cea care insinegte textul 'stone; Patrtar-
haor Ierusalimulut, de D o s i t h e i Patnarhul Ierusahmulux pu-
bhcata in grecegte, in Bucuregti, in 1715, sub yS e r b an Cant a-
cuzino Acest portret, al autorului, cu &Attila, semnat cu ini-
tialele A F , este o opera remarcabill din toate punctele de vedere
gi servegte de frontispiem 1) Ceea ce impresioneazit mai ales este
1) Cota 175 Portretul a fost publicat de N I o r g a tot Ilustraiza Cdridor

Rometnepti s, 1820-1860 r, din Almanahul Graf-ices Ronal= pe 1927 Aceasta pn-
vire asupra tehmeelor grafice la not, impreuna cu cele liaise de Sextil P u i-
c a r i u in acelari volum despre Calendars, aunt pnntre rarele articole 3mportante
asupra evolupei genunlor grafice in Tank Romano, in secolul trecut, in afara
de mice alum ocazionale, inter, monografie sau alta (ma gindesc, de pada, la G
Asada; al hu Eugen Lovinesc u) gi, bme inteles, bi dart'. de Ballo-
grafts Romfineased Veche, care constitue publicapa de basin pentru tot ce se raporta
la ilustrapa carpi noastre pfula in 1830
www.dacoromanica.ro
GRAVENI IN METAL 217
cahtatea tiparului Ea este sat de excepponalA, comparatA cu ce

se va face la not mai dam, tacit banuesc ca In reahtate portretul
n'a fost tras In Bucure9ti, ca restul canal, c1 aturea, probabil la
Viena, unde de altfel a trebuit sa fie gravat, qi numat brogan in
taint Faptul ca harts pe care apare gravura este de o cahtate de-
osebita de restul foalor, ma Intarelte in aceasta convmgere Cane
este acel enigmatic A F ? Vreun german sau, mat de graba, un
itahan, data este sA Judean-1 dupe chenarul ce hicadreazA figura,
dupe forma chiar a hterelor ce constatue monograms
Multi vreme situ spa nu se va schimba Tot peste gramt,A, la
Sibiu, In 1797, este tipanta traducerea lut I o r d a c h e Slat 1-
n e an u, vet Paharxuc, dupe 4 fapta lut Clur Met sista s t e,
chesancesculm poetic Ahile f s la S char o *1) Cele patru
e icoane , gravate In anima, sunt de stalul mamenst, caractenstic
pentru o parte din ilustrataa secolului al XVIII-lea, spre fanele lut,
o combinape hibnda de figure game cu armunle 91 penajunle In-
foaate ale eroalor din tragedule dance franceze, 4nsa Intr'un decor
potoht, de un caracten aproape realist 91 destul de modest Ele
aunt pubhcate separat, excelent trase 91 iscahte de un H B e-
n e diet]. Intr'una din de, cea de a doua, poate cea mat curt-
oasil, convmgAtoare pentru madvertenple de care vorbeam mat
sus indaratul ermlor mum, disproportaon.ala de lung]. 91 cu
capul mac, ceea ce ne indreptace9te sA clasam imagimle prmtre cele
mamenste, purtan.d perucile g1 coafunle cu pene de pe vremea hu
Ludovic al XIV-lea, se plaseaza un anacronic peisaj creom, cu o
bisenca care-9i 1nalla In fundul scene' turn.unle ex baroce In
moans * treia, gnja artistulm de a reda aspectele vietu din tam-
pul situ merge a9a de departe, bleat nu tutA mci jaluzelele dela fe-
restrele unor case In stal Ludovic al XVI-lea, care ar trebui sa ser-
vessel dem de locumta lm Ali le g1 celorlalte personagn entice ale
plead (P1 LXXXIX)
In 1800 avem din nou un adnurabil portret, poate unul din
cele mai reupte 9i mai fin executate din cite eau &cut dupA per-
sonagn dela not, In secolul al XIX-lea El 4nscce9te Mappamondul
pe care G Goles cu 11 pubhca In acel an, la Viena 2) 91 repre-
2) Cots 611 H Benedicti este un gravor de portrete, vienez, ale cam
lucran se Intalnese 4n preaima lux 1800
1) Cots 630
www.dacoromanica.ro
218 GRAFICA ROMA NBA KA
zits chipullm Alex M o r u z z 1, Voevodul De altfel, nu minim

figura Domnuhu, dar 91 harlde, pe langa care ea apare, dovedesc
din partea autorilor o desavarpta cunoa9tere a tehnicei grava-
tului 91 o fanuharizare cu cele mai bune maniere de a tapirl o gra-
vura in aramA
Portretul este cu dalti %a, insolita de a9a numita tehmcA in
# pointalle *, admit' punctata, cu care adesea se asociaza atunci
intru o mai reupta redare a trasaturtler 91 umbrelor, dect a
reliefurilor delicate, din figure Vienezu ajun.seseri sa stapan.eascA
foarte convenabil acest gen, cum se vede tocmai din aceastA gra-
vura, care se poate compara cu cele bune din Franta, la aceeasx
epocA, 91 din alte cateva, ulterioare (P1 XC)
Cam in aceea91 vreme, spre nurarea noastra, se tipare§te la lap
un portret al Mitropolituhu I a c o b t 1iascut (denatus) * in 17413
in Ardeal Este o lucrare remarcabila, purtand data 1803, d,
un F i 11 p Knischec k, dupe o picture de Topler (vivum
pinxit Topler) Spun spre mirarea n.oastra, cam ninuc nu ne
indreptAtea BA credem ca in Ia9x s'ar putea obiane lucran stet di
curate
In anul urinate; in 1804, spar la Viena, in grece9te, Elementele
de geografte ale lux Nichifor Theotochis 1), in.sotate de un
portret al autorului, executat in aceea91 mamera punctata ca F.1
portretulluiMoruzzi, dupa un. desen. de Scarlat St urza
Desenul vazuse lumina, probabil, la kip Tiparit la S c h e n d e 1-
male; flex sa ajunga perfectia chipului hu Alex Meru z z 1,
este totup o lucrare foarte onorabila, care menta sa fie mentionati
cu elogu De altfel, autorul desen.ulm era un personagiu cunoscut
despre care N I o r g a, care public& portretul, are cuvinte di.
laude D-sa 11 considers influentat de cultura Apusului, cu case
vemse direct in contact
Despre Acaihtbtal din Buda, tiparit in 1806, in care gravura
in lemn se amesteca cu cea in anima, sunt putine de opus 2)
De altminteri, dintre cele doua plan9e in metal, cea reprezentAnd
1) N Iorg a, a reprodus gi acest portret In articolul eau din Alinanahul
Graben roman, din 1927 Ca hi atlitea alte domain, d-sa a dat Inca la lumina,
iii legAtura cu grafica romans, foarte mteresante detain, In articole de revistt.,
In studs mai hitmee eau In comunicari la Academia Romani
Cota 710
www.dacoromanica.ro
GRAVURi IN METAL 219
soborul sfinplor, in adoratie in fata siglei lm D-zeu, este direct co-

piata dui:4 aceeapi imagine, in lemn, ce se intalnea in multe din
Acathtssek dela not Iar cea de a doua planpe, Ingerul Printer, ea
este perfect conforml conceppei catolice , in realitate a trebuit
sl fie copiatl dupl vreo gravurl popularl cu acelapi subiect, riis-
panditl In bisencele din Ungava pt Austria De altfel, ea are un ho-
tarit aspect 4provincial*, spa cum 11 intalium In cArple de ruglciune
din parohule catohce sArace, dep., dupl cum am spas, este bine
trash' (P1 XCI)
La Buda, se mat tiparepte, In 1812, o carte mult mat impor-
tantl, pentru e fan St r at imir °viol tMrtropohtul bi-
searicu Rasantulm * din Carlovet Este Sfeinta pr. dumnezetasca
Evanghelie 1), din vremea Imparatuhu oFrancisc Int liu 1*
Aspectul volumulut este trapunator, elci total este ingrijit, textul ca
91 Australia In deal cerneh, -bad este o gravure In lemn, pe care
o puteam intalm pi mat namte, figurand o dubla pearta Chipunle
Evangheliptilor aunt kat gravun cu dAltica, de un frumos an]. In
fats textului, la inceput, este loan, In picioare, cu vulturul lAngl
el, Intr'un palat cu pilaptn. pt coloane Inspirat, el Ica redacteaza
Evangheha Gravure este iscalita in limba slavona Reazal (a
sculptat) VenIel E n g h e l in a n n, Beal (deci Viena), 1795
(P1 XCII) Capul de capitol, ain pi la Evanghelule urmatoare,
nu mai este gravat In metal, ci In lemn, ca pt frumoasele impale
Gravure urmatoare, tot in araml, reprezmta pe Matei, mai
defectuos imprunata, mat puIm netedA, dar evident de acelapi ar-
tist, dep. neiscalita , datata insa 1794 In ea, spre deosebire de cea
precedentl, constatam park executate In mamera punctata, foarte
curentl la graven' vranen de la sfarpitul secolulut al XVIII-lea,
atunci cand e vorba de redarea feta tine' figure Luca pi. Marcu,
mult mat bane imprimati, stint magi din 1795 Si ei pastreaza ace -
lapt °erecter baroc, cu vestnuntele ample, cazand in cute bogate
In jurul trupulw, cu gestunle pupa cam exagerate, spre aft mat
exprenve, cu arktectura solemna, incarcata de coloane pi de orna-
mente, care le servepte de decor
Cota 807 V enz el E ng elm a nn este un graver vienea en reputa%ie,
care trfuelte tare 1713 It 1800, aproximativ Planvele In anima dm aceasta Evan-
ghelse eran dem cu mult antermare, dupe cum, de altfel, o arata data antler la care
au foot spate
www.dacoromanica.ro
Exists, dupA cum vedem, o deoselure de gaptesprezece am

lime data la care au fost sapate gravunle gi cea la care a fost
tipanta cartea yS1 alcl, ca in multe alte caran, ne glom in fats"
unei intrebumpn dm non a unor plan.ge care max serviseril Este,
de altmmten, ceea ce exphat hpsa de clantate a celea de a doua
pimp, probabil max obositA cleat celelalte, dupe imprxmarea
unm prea mare numar de fox, max ales cand taparul nu se supra-
veglua de "guns
In acelap an intalmm o altA carte cu Antra/ix in anima, Ara
mcmn raport Cu cele precedente gi de o cahtate max mult decat
mechocra Este Invapritura 1) de a face sirup pa zahar din mustul
tuleilor de cucuruz, dupes ce s'au cules cucurussul de pre es, a lux
Ioann N e p(o m n c) Nenhold Ea este taptinta tot la
Buda gi prezmta la urma doua tabele man, gravate pe anima
de un Woka 1, cu toate aparatele necesare opernulor de care se
vorbegte in s InvaIltura * Incheataile din aceste tabele aunt insa
in hmba germane, dovada ca ele au seriat max namte pentru
tapanrea textulux german, dupe care s'a fa'cut traducerea celux
in romanegte
Paul scums max toate ilustratule pe anima ce am intalmt
erau opera unor strain.", probabil Germain, gx fusesera trase in
afara de hotarele Prmcipatelor Prima lucrare in metal a "mut
Roman eau, p mai sigur, a umn gravor de pe pamantul nostru,
este cea care insotegte o foarte =data carte 4 Usa pociimps, admit
carte foarte unnlitoare p de suflet prea folositoare, carea cupnnde
ceale patru de pre urma ale omului, adeca moartea, yadecata,
xadul gl ratul s 2) Este tradusa din hmba s elmu-greceasca * in cea
ru.maneasca, 4n Bucuresta Tipanrea s'a facut lima la Bragov, sub
autontatea Mitropolitulm Ungro-Vlaket D o sit he 1, Cu cb.el-
tmala fratalor Boghici, Constantin p Ioann, al
caror nume de mecenata de atAtea on va revem 4n pubhcat.the
din oragul de dincolo de mun%a Talmacirea este a luxe R a f a 11,
smentul monah dm Sfanta manastare a Neannultu*, care a ingn-
jit gi de tipanre gx care, ceea ce este mat neagteptat, a gravat
in anima g1 ilustratule, insoiatoare ale textuhu Tipograful brago-
1) Coto R 810
') Cota R 815
www.dacoromanica.ro
GRAVURX IN METAL 221
1
wean a fost Ioann Fridrich Herfurt Rareon, dupli

cum vedem, s'au asociat mar multe puten 91 mar felunte, verand
dm toate par ale locurte de Romani, intro executarea unui volum
Cum se prezinta el, din punctul de vedere al imagimlor'
Rafael Monahul nu putea fi un gravor In anima, de mesene
El este un amator, unul dm aces calugan, phm de zel, care in
hm9tea duller, in acel stup de albme lucratoare din manastirea
Neannulm, incearca sa ram:alma felul de Austral:re al candor,
4ndeob9te lased numai pe seams gravonlor In lemn El a vazut
de sigur cum se prezenta o plan9e sapata in. metal, 91 cele care
insocesc lucrarea de max sus au avut probabil modele grece9tr,
cum dovede9te inscnppa in, acea hmba pastrata sub picroarele
ingerultu, ce constrtue central 91 principalul persona] al unera dm
compoznar .t..ut Inca, nu tocmax dephn, e drept, sa manmasca
daltrIa Desenul salt este Intl cu tutul insuficient, aproape copal-
resc, 91 unagnurpa sa e len.e9e, comuna
Acestea Bunt, In genere, pnncrpalele defecte al tutulor celor ce
se tacearca la nor In tehmca sculpture in anima Ceea ce in lemn
putea trece ca o tendril:0 de stihzare, ca o simplificare ingadtuta
de nature gravure, In arama constrtma o neindem.anare, o mad-
vertex*" ce sare In oche privrtorulm Apoi, hpsa de fanuhanzare
cu o arts max complete, mar vasta, bazata pe principu max rea-
hate, ca 91 incapacitates de a Injgheba o compozip.e, de a transcne
altfd o idee decat prm echivalentul ex literal, dau gravunlor dm
aceasta carte o infaNare firava, ulna, ndicula chiar, ca on de
cite on In opera de arta se invedereaza mediocritatea spintultu
gx neputma mama
Gravurrle aunt In numar de curer, pnmele trey marine de R a-
f a r I Sm(entul) m(onah) Pnncipala dmtre ele este cea la care
am facut alum in cele de mar sus Ingerul Domnului, grosolan
desenat, mergand pe o sfera pe care este ems in grece9te A IAIOTHE,
etenutate, lane tntr'o mane cununa cu care va recompensa pe cel
drept, in.tealta sabut de foc, cu care va lovr pre cel pacatos El
pare sa proinuice gx cuvintele sense 'Maga el, in romanegte t Adu-p
amunte de cele max de pre urma ale tale * Deasupra lm, inteun.
nor, S-ta Treime incoron.and pe Fecroara Maria, patroneaza toata
aceasta scene La dreapta 91 la stanga aunt cer dor oamem cel
vechm, cufundat in platen, dansand 91 cantan.d din glutara,
www.dacoromanica.ro
222 GRAFICA ROILIANEASCX
&pa cam fi comanda dlavolul, sburand la spatele hu, pierzandu-gi

aga dai sufletul fiat este tram= de un fulger ce cade asupra
cel nou, spalat de picate, inteun vestment calugaresc, condus
,
de un finger spre rai In afara de faptul ca este bine trasa, aceasta
gravurA cu daltita n'are mcio aka cahtate (P1 XCIII)
A doua gravure ne arata, cu scamp insuficiente gi In acelagi
spirit meschin, cu un mare lux de figun schimonosite, moartea
secerAnd pe bogat, alatun de sarac Aici totugi calitatea de gravor,
adicA de megtegugar sapator in anima, a celm care o iscalegte
este ceva mai evident& decat in stamps precedentA Ea e urmata
de o Judecata de apoi, preludiul oarecum a ceea ce va urma, cam
ultimele doul plange reprezinta, una Iadul, In care apare Necu-
ratul &Akre pe un cap monstruos de balaur gura iadului
Raiul, In care Triunghiul dlvin, simbolul lw. Dumnezeu, este
p
inconjurat de cetele ingeregn, uncle din ele formind orchestre ce
,
cants din fel de fel de mstrumente In fond, Inchipuirea populara
a loculm de extrema multunure, acordat dreptului, gi cel de chi-
nun vecinice, pentru cei pficAtogi, Indupiure populanzatA de icoane
gi fresce prim bisencile de sat, sau de unele stampe ce circulau la
not Capetele gi sfargitunle de capitole aunt toate in lemn, in stilul
secolulm al XVIII-lea, probabil Imprumutate dela cart' lumegn
Psalttrea Proroculuasa Imparatulua Dated 1),a patra (ma tiparita,
la 1813, la Buda t cu cheltuiala crlegtn tipografn a Universitatn
din Pests i are o smgurA ilustratie in aramA, pe langa cateva capete
de capitol in lemn cea a Prorocului Este 'sent& tot cu un nume
Germanic Binder D a v i d, imbricat in costum imparatesc
din secolul al XVIII-lea, cant& din harps, Intr'un interior baroc
In dreapta apare o grAdmA, cu arborn tamp ca la Versailles sau
ca la Schonbrunn, cu statue gi havuzun printre boschete , ear de
sus, din aceeagi parte, cad asupra lm D avid raze de lumina,
trimise de ochiul lm Dumnezeu
Calendartu ce slujeste pre 100 de ant 2), Incepand dela 1814,
/Ana la 1914, s'a tipAnt tot la Buda gi a fost alcatuit de Nicola
1) Cota 832 Ianog Fill 8p Binder (1761-1800), gravor de scene
religmase, la Pasta
') Cota R 847 Co t t fried Pr i xn e r, gravorul (1746-1819), traiegte
mai tut& la Viena, cam din 1790, Rpm la Pests, dupA 1802, aprommativ Era
apreciat tocmai pentru slustrapi In genul celei ce Insoteite acest calendar
www.dacoromanica.ro
GRAVUla IN METAL 223
Nicolau dm Brasov, care a gi cheltuit pentru scoaterea lui,

& dice 1-a editat §i anti, ca gi in volumele precedente, gravure in
arama se amesteca cu cea in lemn, pentru ornamentele mai nein-
semnate gi pentru nth Pe acesta este figurat vulturul imperial
cu doul capete Ca frontispiciu servegte fuss o gravure simbohca,
Cu daltita, de P r i x n e r, din Pests Ea ne invedereaza t Nests-
tormca roata a lumu gi primeidioasele ale ex valun* Este o plange
neinseinnata, tot de caracter tarfmesc, cu mdicatu in romaneste ,
insa, destul de bane trasa Timpul, evident, invartegtc roata lumu,
de care aunt agrtpa i eel care vrea 4sA mogteneasca*, and roata
se urea, cel care ti mogtenegte *, and ea a ajuns sue de tot, cel
care f a mogtemt *, and este precipitat in neant In peisajul rat'
desinat, care servegte de decor, cateva figun sunbohce
Tot la Buda, 91 tot In 1814, se publics (la tipografia Univer-
gitatu, ca de obiceiu) o brogan% de conynut 'stone Intiimplarde
Amnia; Franconlor pi gatoarcerea for dela Moscva 1), w talmacita
de pre nemye de un mbitor de neamul romanesc * Ea a fost dati
la tipar cu cheltuiala lun Ale xie L a z ar u
Pe tltlu, o vigneta in lemn., cum in lemn taunt gn cele cateva
capete de capitol, cu subiecte nulitare, deem aproplate textului
o panophe de codun, scuturi lu fasce , un gemu cu trompeta, pur-
and inscrippa 4 fama volat *, alte motive smulare In urma
ceea ce justifies anahza carpi sub acest capitol o mare plange
in anima, reprezentand trecerea Berezmei Este o componye
vast', indrazneirta, cu multe personagu, inert executata de =eve
care era cu totul hpsit de talent gi clear de cele mai elementare
,
cunogtinte necesare umu gravor Este sapata cu daltnpa, dar e
probabil ca unele detain an fost obtinute cu ape tare, mai ales
dupa cum se practice in Apus scheletul compost/in Faptul ca
Inscripya, In romanegte gl cu Mere =dice, este 91 ea gravata ga
face astfel corp cu restul gravure, ne-ar indreptay as credem ca
ea e opera unm Roman, care, bmeinteles, a avut in feta un model
pe care 1-a mutat, mai ales ca in acest text nu apare mein gregeala
de ortografie, ceea ce ar fi mai greu de admis, data autorul ar fi
foot un strain Singur n.umele fluviuhu este transmits dupti pro-
nuntaii germane Bereyna Totutn, din hpsa de iscahtura, este
') Cots 852
www.dacoromanica.ro
224 GRAFICA ROILiNEASCL
greu sa gum pozitiv cm poate fi atnbuiti aceasta pretent.masa

gi atitt de pupil reugita gravurA
Intamp lanle lui Nap oleo n, retragerea dezastruoasa din
Rum, caderea sa, an impresionat mult pe contemporam De
aceea once povestire In legatura cu unul sau altul din episoadele
infrangern se raspandea cu mare impala, chiar la loeurtoru din
Principate, vecim cu marea Imparatie ruseasca Aga a fost cazul
cu 4 Vrednica de pomenire knit* ce In vremea noastrd s'au facut
sau piramula cea din tunuri inndllatd In marea cetate Moscva
urmata de e Innallarea cmstitei cruel In cetatea Dresda la nue
naoerei Mann sale Alexandru I, Imparatul a toata Rossia *,
de 4 Lucrurile lui Napoleon In Rosales gi de 'Cum an vorbit
Craiul din Neapol cu imparatescul rusescul angef gheneral
Milor a do vie' *1) Este o brogura tipanta tot la Buda, In
1815, a dmpreuna cu chipul piramidei * Aceasta apare, ca hors
texte gi frontispicm, In mulocul unei Fete din Moscova, cu
cladin impozante gi biserici de jur imprejur Soldati can fac de
garde, cateva persoane gi chiar unele scene realiste, cum ar fi
grupun care se salute eau care converseaza, dau oarecare vieatA
acestei imagist rem, cunoase, reprezentand un monument de un
riu gust desavargit, In mijlocul acelor cladin ciclopice, poate
fanteziste
Astfel de veden de orage, de obiceiu ceva mai Ingnjit exe-
cutate, s'au publicat cu duiumul In Germania gi Austria, la Linde
secolului al XVIII-lea E o planga migahta, opera unui megte-
gugar, cum erau tote cm care lucrau pe contul =ma eau ahem
&litre editun, farA mcio calitate deoseluta , sa ne Inclupuim o
chpa ce ar fi flout dintr'un astfel de subiect un. Per sues/ sau
chiar un Israel Sylvestre gi vom Intelege &stains ce
separA aceasta grosolana 'magma din brogura romAneasca, de sigur
imprumutata de murea, de o gravurA artistica, In adevAratul seas
al cuvantulm Ea nu e iscabta, gi mci nu se cunoagte numele
tip ografuhu
In 1815 mai intallum o gravure ilustrativa, despre care suntem
sigun ea s'a tipant la no' Ea insaiegte un Chiriacodromion grecesc,
alcattut de Arhiepiscopul Nichifor T h e o t o c o s gi editat,
1) Cote R 894
www.dacoromanica.ro
GRAVURX IN METAL 225
pentru a doua oars, In e tipografia de curand infuncatA prin con-

tribumle mbitonlor de invailituri, la Tap. 0) Fusese intocnartA
dupti o Rita editie, care aparuse la Moscova, in 1796, 91 este luso-
iita de o important& gravure cu Multi, pubhcata ca inceput de
capitol, opera lui. D(imitrie) Contoleu 2) Acest gravor, ongin.ar
poste din Basarabia, dar educat probabil la Viena, ne va lass
gi alte lucrAn importante Cea de care vorbim scum reprezintA,
intr'o frumoasA compoiniae, in.sA msuficient executatA, pe cei patru
Evangbehgti, formand un grup gi scrundu-gi fiecare opera, sub
inspirapa simbolului lor, , bout anpat, leul anpat, vulturul gi.
ingerul, Sus, deasupra lor, Triunghrul &yin, care figureaza
Dumnezeirea Este totugi o aga de mare deosebire Intre stilul
acestei compoziiii, gruparea personagulor, ammtind de scenele
man din arta itahana, gi slabicimule megteguguhu de gravor,
beat este sigur a autorul ei n'a ft-cut altceva decit sA copieze,
en nujloacele sale plapande, o idee ce nu-i apartmea De altmmten,
stamps este 91 destul de slab trasa, ceea ce ne dovedegte ca lucrA-
toni din lap nu erau Inca fanuhanzati cu acest non, pentru el,
procedeu gi ca nu-i cuno9teau In de ajuns rostunle
In 1816 9i In anul urmator, tot in grece9te, la Iagi, spare In
tipografia greceasca, de curand infuntata la Trei Ierarchi, Codul
Civil al Principatulus Moldova 3), al hu S carlat A 1 e x a n-
d r u C a 1 i m a h Splendid volum, podoaba a tiparului roma-
nese, cu cateva gravun In arama, printre care portretul Domnului,
de cea mai bun" cahtate
Inca dela foam de tithu ne intampinA o frumoasa stampl,
Sterna Moldovei, profilindu-se pe o bland de samur incoronatA,
sustmuta de dos lei, indaratul cArora se resfira, Intro compozicie
ca un evantaiu, steagun, trompete gi gun de tun Este tot opera
lui D i m i t r i e C o n t o l e u, insarcmat, dupli cum se vede,
1) Cota R 926 Cf textul din Baltografsa Romdneascd Veche, vol III, p 163
1) Numele acestui gravor spare sub doui forme Condoleu (grecegte
Condole v, cum semneacii in Clunacodromzon), gi Contolea (grecegte
C o n t olio s), cum semneassa In Codul Cussl N I o r g a, vorbind despre el
in artmolnl shu din Almanahul Grafices Rome= din 1927, 11 numegte * ucemc al
'cosies lm As a c hi de inginene* (p 28)
s) Cota R 927 Indicatia din Baltografta Romdneased Vega, vol III, p 165,
ca ilustratmle ar fi htografn, este gregita Ele aunt gravun In metal
is
www.dacoromanica.ro
cu cele mai de seams lucran ce se executan atunci la Iagi, poate

chiar adus de Domn acolo, fimdci se smiles nevoia unui me9te-
9ugar expenmentat, in vederea tocmai a pubhcarn Codu lut Cavil
Spre deosebire de alte gravure ale acestui artist, sterna este adine
stipata, In him energice, apt incat imagina este exceptional de
viguroasa 91 de clara De uncle, In alte plan9e, totul parea 9ters
91 de un fumunu uniform, monoton, murdar clear, acum avem
In fate noastra o magma de o deosebita energie
Frontispiciul carpi este inca 91 mai important El ocupa In-
treaga paging- 91, dupa cum se obicmue9te In asemenea °calm,
are o semnificape alegonca In mijloc troneaza Justipa, pe un
plc Ina lt, In faca unei pranude de care este suspendata, din non,
sterna Moldovei La picioarele Justrpei stan de strata, de o parte
S o 1 o n, marele legiuitor den, parmtele 91 modelul tutulor co&
ficatonlor de legi, de alts Miner v a, Incelepounea, inspira-
toarea 'dela a legioalor Nu hpsesc mci atnbutele simbohce,
necesare in astfel de ocazu codun deschise, balanca cu care se
vor masura acciunile omene9t1,. spada cu care se pedepsesc eau-
facatorn In fund, sub arcada care incercue9te aceasta scene, apar
cladin imaginare, pnntre care to distinge o bisenca de tip mol-
dovenesc (P1 XCIV)
Compozipa este iscalita de D1 int t r i e C o n t o l e u, 91 ea
a fost efectuata in lap Opera Insenutata, a carei idee a putut fi
sugerata de titlunle 91 frontispicule candor similare din veacul
al XVII-lea 4i XVIII-lea, dar care este executata cu toata seno-
zitatea 91 In cel mai bun stil Este sigur ca, cel putut In ce pn-
ve9te aceasta stamps, ne glum in faca unui artist care-9i da oste-
n.eala 91 care tip cun.oa9te mesena, care mai 9tie Inca ce se poate
cere 4i ce se poate obpne dela o gravure cu daltica Partea sa dis-
cutabila este desenul De aceea, poate, atunci cind a fost vorba
de portretul insup al Dommtorului, C a 1 i m a h nu s'a mai
adresat lei C o n t o 1 e n, ci a facut apel la un artist strein, la
Blastus H öfel 1), care a gravat, cu o mare indemanare 91
Intr'un stal impecabil, portretul pe care Bar o (Baronu.19) L u d o-
v c Kretichely de Schwerdtberg ilfacuse In 1817
') Blasius H8fel (1792-1863) este un servos graver 4i htograf wane,
cum dovedelte, de altmmten, cahtatea excepponala a portretulni lin Scarlet
C slime h, ai un foarte cunoscut portret al hu Beethoven
www.dacoromanica.ro
GRAVURA IN METAL 227
Toate acest indicatu se gasesc in josul portretului, remarcabil ca

executie, unul din cele mai frumoase din cite apar 4n, pubhcatule
dela not Procedeul de care a'a servit artistul este col al ruletei,
muh mai neobic.uuut deck eel al daltitei, foarte potrivit Inca
pentru a da acel fnveh9 dehcat ci vaporos al figure, ¢t atmosfera
inconjuratoare Pe o deschizatura, Yn dreapta, se vede unul din
dealurile Ia$ului, incoronat de o 'intend, poate Cetatuita Jos, sub
portret, un core cu Stems Moldova. (pentru a treia oars),
inconjurata de =ramie judetelor, gravure cu daltata (P1 XCV)
In volumul al treilea gas= o foarte curioasa imagine, execu-
tata iaragi de C o n t o 1 e u, destmata si rezumeze plastic gradele
de rudeme Un batran, in vestmmte antice, are pe piept o dispo-
Jape de patratele, in care suet insunse numere, dela 1 pans la 8
Doua femei, din care una in costum national, arata spre prunul
numar (un 8), de pe pieptul batran.ului Este o opera bizara, nein-
semnata ca megtegug de gravor, gi, pe deasupra, foarte slab impri-
mata (P1 XCVI)
In aceeagi tipografie greceasca dela Trei Ierarchi se tiparegte,
tot In grecegte, in 1817, Slujba Cuvioasei Paraschiva 1) Este o
frumoasa pubhcatie, in doua cerneh, ingrijita, avand ca frontie-
r= chipul Sfintea, in phial pagma, de acelag D i in i t r i e Co n-
t o 1 e u, care 1-a gravat e in Ismail * Este probabil oragul de on-
gina al artistului, de unde 11 chemase Scarlet Calimah la
hp, unde 11 gum in 1816, dupe cum am spus, lucrand pentru
Codul Civil, gi mai tarzru, in 1818, dupe cum vom vedea in curand
Gravura, de mare format (folio), este corect executata, intr'un
stil clam, admit mat de grabs academic ySt ea este cam prey inun-
cita, tact C o n t o 1 e u nu poste totdeauna sa-gi dea seams de
necesitatea unot sacrifice utile, a unor simplifican spre a da lu-
mina gi clantate unei imagun El multiplica hnule, le incrucigeasa,
ajunge la acel defect ca figura se acopere de ceea ce se numegte
e fan *, admit o pusdene de line, uncle peste altele, Indulcegte
total, obosegte o compozipe donnd s'o prezmte cat mat complet
posibil, tend ea ar fi putut spare mat lununoasa gt mat energies,
data autorul et ar f renuntat la uncle din trasatunle ce o
ingreinau (P1 XCVII)
') Cota 964

15
www.dacoromanica.ro
Calendarul anulut 18171), Impreuna Cu genealogia suveranilor

Europe', printre care, natural, se &en gi Dommtoru din Prince-
pate, se tiparegte la Buda, In 1817 Are ca snpliment cmci gavial
ornamentate, In aramA, bme trace, ca de altmmten Intreg volumul
ce se prezintA foarte onorabil Gravunle Bunt de categona celor
cu care se Impodobeau atunci volumele de oarecare importanca, gi
nu le sunt cu mum infenoare Yam unpresia sr' fi fost executate
Intr'adms pentru acest volum, dar au fost In once caz utilizate In
chip inteligent Sunt neiscalite
0 publicape Insemnata prin ilustracia sa este Inca Istoria Da-
cus Vecht 2) a lux Dionisie F o t o, tipariti la Viena, In
tipografia lm eIoan Bartolomeu Zvecke, In 1818-
1819
Prunul volum are ca frontispicau o gravure de Carol N e
eh h (Neukhch?), reprezendind Pajura ruseasca, Intr'o compo-
zipe alegorica Dumnezeu, crand lumea, apare pe ua curcubeu,
In partea de sus a paginei La dreapta gi la stlinga soarele 91 luna,
ear dedesupt, pajura ruseascA bicefalft, Incoronata, ;land In gluare
Spada 91 sceptrul Sub ea, pe dons medahoane, stemele Tanlor
Roman Jos un len e rempant b, prmtre drapele Volumul al dm-
lea are ca frontispiem acelag subiect, lima pul.m modificat Astfel
sus, In loc de chipul lm Dumnezeu, apare soarele aruncand raze,
Intre doi Ingen cu trompete, proclamind hams Imparapei rusegt."
Sub ei, vulturul bimetal, Incoronat, cu anpele In-tune, amenincator,
;mind In ghiarele sale gi e protejand * stemele Moldovei gi Mun-
temei, desenate In dour' medahoane eliptice Mai jos, tot un len
rempant t, Ingrozit de infatagarea vulturului, prmtre steagun gi
arme In fund, munp, dealun, climpu strabatute de canale, marea
pe care plutesc vase gi cladmle unui port Este o lucrare mai ales
bine trasA, dar tot aga de slab desmatA 91, mai ales, de banal
compusa, ca cele mai neinsemnate dintre gravurile lm Contoleu
Tomul al III-lea se pubhci anal urmAtor, In 1819 Gravura
ce-i servegte de frontispicm este compusa astfel, Inlet sit deli pn-
lej artistului sA prezmte marcile judetelor, aga cum le-am vazut
in Coclul civil al lui Calima h, din 1816, gi In cel al 1m C a r a-
1) Cota 960
') Cota 996
www.dacoromanica.ro
GRAVUld tE METAL 229
g e a, din 1818, dispuse Iasi in alt chip Astfel, un tnungluu cu

latunle Impodobite, negru, in.scris intr'un dreptunghiu, ocupfi tot
central composatim, 'fistula la dreapta 91 la stings site doua tnun-
ghiun mai mici, insa mai luminoase In ele apar doi ingen cu
trompete unul purtand o coroan.fi, celalalt o Spada soarele 91
luna, 9x cite un leu, de fiecare parte Len ace9tia dau impresia ca
se urea spre virful tnunghiului din nujloc Ei au in ghiare, unul un
sceptru, celfilalt o spade Pe fondul negru al tnunghmluz din mil-
loc aunt reprezentate, In mijloc armele Bucure9tilor, intro Sfintu
Constantin 91 Elena (cu anti 1812), apoi, dispuse de-a-lungul la-
tunlor, mfircile judetelor muntene9ti
Toate gravunle aunt make Neobi9nuita pentru tank dm
centru Europei este tehiuca pun care este obtutut negrul intens
din fondul triunghtuliu central patrate foarte apropiate, executate
cu ruleta, peste care s'a revemt cu instrumentul de care se ser-
vesc gravoru pentru tehmca t a la mamere noire , eau in maniera
en.gleza, cea ce are drept efect o pats Inclusa, putenucti 91 destul
de catifelata
Noul Erotocnt, al acelmaga D1031 i a i e F o t i n o, tipant la
Viena in 1818, de9i prezintil cateva gravure in genul punctat, auto-
ru for fund insA strihm, cei mai multi greci din Vitus., iar cuprinsul
volumulm In 'mkt greaci, ffira legatura cu um, nu poste figura
la grafica romans
Lynca lm Athanasie Hristopul, Mare Logofit, este
un voluma9 plficut, ie9it din tease la Viena, in 1818, in tipografia
lm I o s i f Snelfer 1) Titlul este gravat in aramA, cu o vig-
neta de circumstantA, in mijloc, cu dfiltita 91 in t pomtille * Ea
infati9eaza o scene in.tre Venus 91 Amor, momentul in care zeul pn-
me9te sageple dm mina mamei sale, dojemtoare La picioare, po-
rumbita, simbolul zertei Este probabil una din acele ilustratu
care se gasman °mind gata In tipografule mai Insemnate, deci
care n'a fost sfipata intr'adms pentru opera lit H r is t o p u 1
Tot In 1818 se publica la hp, probabil la Trei Ierarchi, tradu-
cerea de titre loan G h i o r g h i u, din romine9te In grece9te,
a cartel lui N e o fit Rasturnarea religun Evreilor 2) Intre pap-
1) Cote 999 Cred c2 lectura S n i e r e, din Bahl Rom Veche, vol III, p
270, nu este corectii Trebue out Sues f e r
' ) Cotn 1001
www.dacoromanica.ro
230 GRAFICA ROMLNEABCL
nele 4 gi 5 ne intAmpmli un David Prorocul, semnat Drmitrre

Contoleu Roman o, gI datat dm hp, 1818 Regele poet
este aratat pnntre perdele ce flutura 91 mobile de stil baroc, el
lamp cu o coroanA gI un mmb de lummil 4n jurul capuhu, gi in
ample vestminte Imparateeti, eezand la o masa er. Gerund, inspirat
de spintul &yin, care se coboara pe mete raze, dm dreapta LIMO"
el, harps Ca el la evangb.ehetu dm Clunacodromionul dm 1816,
ideea este interesantit eI nobilti poste sugerata de o opera strilinA
execulaa slabli el Ears nery Intreaga scene 4tu da impresia nen-
gura cA ar fi vazutA printr'un voal In plus, gravura este ei de-
fectuos trasa Ea este totugi interesanta pentru ca ne dovedegte
cA In 1818 Contoleu nu pArAsise Iaeuu, ei el el insuca se con-
siders ca Romano, admit RomAn
Lepuirea hu G e o r g e C a r a g e a I) este tiptintA la Vona,
la acelae tapograf ca el eu codul /us &shwas, I o ann Bartol o-
in e u Z w e c k, In 1818 Textul este In grecegte E probabil ca
buna reugita a legman Domnulus Moldovean nu este strima mai
de alegerea ateherului unde s'a facut lucrarea munteneasca, rum
de forma gr. aspectul ce a cApittat Dela pnma paging, cea de titlu,
ne putem da seama cA avem aface cu o carte deosebrt de ingrijita,
una din cele care onoreazA gustul autorului eu Totul este superior
gravat 4n aroma, textul acestui tatlu, ca 41 sterna Domnulm, in
care apare mares Tarn Romance-tr., anul soon sale pe tron,
1812, er. Sfurtu protector au oraguhu Bucuregta, Constantin 91 Elena,
intr'un cerc, de jurimprejur Inconjurat de marade judetelor Mun.-
terrier. Gravure este fink', desenul este mArunt, fie care detahu
clar expnmat, uar tapanrea s'a facut in supenoare condrt.0
Sterna tam gI marade judetelor, cu mica deosebin de detahu, aunt
identace cu cele apArute 4n edipa romaneasca a Leguurei, cea tapti-
raft 4n Bucureeti, tot In 1818 Pe card in.sa In edipa greceasca de au
fost sapate In anima, In cea romaneasca au fost gravate in lemn
In ambele cazun Intalmm, sub sterna taro, acele abrevurcu emg-
matice Tr Ds
Portretul Domnului nu este cu mune mat prejos de cel al luu
Calima h, degi este de mat nixes proporcu Este o gravura In
o pomulles, de manmea unei munatun, sigur desenata, sapata de
1) Cota 1000
www.dacoromanica.ro
GRAVURL IN METAL 231
cmeva care cuno9tea toate resursele tehmcei 91 care ctia 91 cum

trebue sA fie impnmata, pentru ca niciun detahu sA nu chspara
Autorul ex este Vla o (9) H e fe 1, adica probabil, tot B l a s i u s
H 8 f el, din Viena, care o semneazA 9i o dateaza 1818 (P1 XCVIII)
Anul urmator, 1819, iese de sub tease Plutarh nou, tradus
dupA Pierre Blanchard de Nicola Nicolaul)
Sunt doua volume, tipante la Buda, in Tipografia Umverszarcu, cu
douli zeta gi patru de chipun ovale, cite vase pe o paginA Devi
numele eroilor este stns cu cirilice, ele aunt de provemen0 mama
Cea de a doua serve singura este iscahtA de un L e h n h a r d t, din
Pesta Desenul este stangacm, gravarea mediocre, Irma Ingnjit
tipanta, cum era adesea cazul cu ilustrapa efectuata in Pests
Toate portretele fac parte din pnmul volum, cam cel de al
doilea nu mai coupe mcio gravuri Pe copertele celor doua vo-
lume, conservate in exemplarul Academie'. Romane, se vad orna-
mente gravate In lemn, de un destul de frumos stil, dmtre cele in-
trebunnate In deob9te, in astfel de pubhcatu
Calms am mai tarziu, In 1823, tot la Viena, spare Anastain-
niatanu bisencesc, dupd apezfinuintul summit con noao 2) tiplint fn
pnmul an al Domniei liu Grigor1e Di m1 tri e Ghi c a,
sub Mitropohtul Gr1g o r i e, de Ieromonahul Mac a r i e t por-
tane al Sfmtei Mitropolu a Bu.cure9tilor, dascalul ccoalei de musi-
chie Textul fusese tradus din grece9te
Volumul, bme tipant, cu elegante capete 91 .sfirptun de capi-
tole de stil rococo (stil care inflonse la Viena, in tot sec al XVIII-
lea), are 91 o importantA, ca dimensmin vi subiect, gravura cu &U-
tits, servmd de frontispiciu Ea reprezinta Invierea hu Cnstos,
lute° compozatie dupe toate reguhle academnlor, plata de bune
intent'', nu insA impecabil desmatA, dar suficient de bine gravata
Autorul ei este un artist vienez, J S e h e r, care o vi iscalefte
Cam dela aceasta data incepin.d, adica dm preajma lm 1820,
gravura in metal sufera din ce In ce mai mult de concureina hto-
grafiei, on care se olytin.eau, pnntr'un procedeu mai u9or de mazu-
2) Cota 1032 Nicola Ni c ol a u aleatuise in 1814 Calendarul pe 100 de

any cota R 847
2) Cots 1183 Exists doua ed4u din acelasi an, nna pentru Muntenia, alta
pentru Moldova, !atm nunic deosebite In ce pnveste dustratia Cf Dan Sim o-
nes c n Bag Rom Veche III, p 416
www.dacoromanica.ro
232 CRAFICA ROMANEASCL
pulat, imagim tot atat de dare, tot atat de elegante 91 care, In plus,
se bucura de favoarea capncwasa a mode]. De aceea cartile ilu-
strate cu gravun In anima, cu daltata sau in pointalie, la Viena sau
la Buda, se vor face mai rare, pe cand numarul celor ilustrate prm
litografie, cum vom vedea cu altA ocazie, va spore
Vom mai intalm totup cateva volume, cele mai multe de ca-
racter profan Aga aunt, In 1828 91 1829, Calendars& I) Iw tefan
N i a g o 1, Invitatorul 9coalei romanegta din Pesta, ale caror co-
perte aunt gravate, t scobite *, prima de L Colma n, cea de a
duos probabil tot de acesta Ca suphment la cel de al doilea calen-
dar, Niagoi pubhcl doul pagine, In care 191 arata talentul sau
de cahgraf Prima, 4 Umrea cugetelor 91 Berg-m.0re indeletmcire *
este compusA In a9a fel, semi cu states vane-tap de caractere,
incat sA face dovada talentului exceptional In manuirea condemhu
al autorului Cele mai felunte Mere aunt intrebumtate pentru
scnerea until text destul de copilareac Pagma aceasta a fost
gravatA in anima, t gestochen y, parch' tot (lectura este dificill)
de L Kolmann (9) Cea de a doua pagma este o f In.scuntare
pentru scobirea In arama a caligrafiel.* In fond, un document
grafic ce serve9te de reclamA 91 comic ma]. mult
In 1831, constatam doua publicatu cu gravun In metal, am-
bele de conpnut literar Prima este traducerea lux Ian cu Bu z-
nea dupe Bernardin de St Pierre Pavel p. Yirghanta,
up Arita la lap in 1831, cea de a doua, tot o traducere din frantu-
ze9te Intomplarzle tut Telemah, fiul lut Wise, de G- r P1 e 9 o-
a n u. In Paul 91 Virginia este o smgura gravure, mfenoarA la
tot ce se poate Inchipui mai slab In acest gen Tnumful eroilor
romanulm Ea este iscalitA de un I a c o b S we f e l b S r g 2),
care a gravat-o dupe un desen de Gmalser (9) Ne este greu
as imagmam o mai grosolana ilustrape, mai mforma 91 mai ran
desenata, mai rau trash', mai nava, deck cea pe care B u z n e a
o punea sub oche lectoruhu roman, incA dela inceputul carpi,
in fats falsului titlu Era ea cu adevarat opera celor can o 'scalp
sera 9 Ne vine greu sA o credem Mai probabil cA fusese coputta
la Tap de acest incepator In ale gravuni, probabil lucrAtor in tipo-
1) Cotele 1414, 1444, 1475
N I o r g a In articolul sau catat din Almanahul Cretan Romdne din 1927
11 numegte t un biet gravor evreu, un picatoso (p 30)
www.dacoromanica.ro
GRAVUla IN METAL 233
grafie, care n'avea nicio notiune precise, mci de ce se cere unei

gravure, mcidecum trebue ea executata 9.1 trasa 0 cream pentru
memone, ca un exemplu de decaderea la care poate ajunge o teh-
mei nobila in mamele unui nechemat (P1 XCIX)
P1 e 9 oz a nu este un om mai de gust De altmmten, lucrarea
de care ne ocupam aici, nu este smgura ilustratA, pnn.tre operele
ace-tm autor Altele din ele au primit ca podoabil litografii, cum
vom vedea la locul cuvemt Telimaque este inert insopt de gravure
in metal, de doul zeci ci patru de t icoane )), plus portretul hu Fe-
nelon Acesta, cu &arca 91 in pointille (pe fats), este iscaht .0
S e i p p, din Viena 1) Fara ea fie de calitatea portretelor lm Ca-
r a g ea gi C all m a h, este totugi o lucrare onorabill, dupe
toate aparentele trasa in Viena Acelag artist mat iscillegte gi o
parte din 1gravun De vreme ce ele aunt evident toate de aceeagi
mina, i1 putem considera ca autor al intregei sera Este unul din
aces gravon, cum trebue sä fi existat multi la Viena, Para magma-
tie 91 fartt talent, in.sa megtegugar destul de cu expenencil Imagmea
devme astfel ceva nugalit, comphcat, la care s'a msistat prea mult,
cu fel de fel de him, In toate direccule, hpsita de once farmec
Gravunle sunt lima bme trace, ceea ce ne intaregte in con.vmgerea
ca cel putin imprimarea for nu s'a facut in tars, unde greu s'ar ft
putut obtme o aga de ingrijita tipAnre
Ca std., este cel clam, care inflorea atun.ci la Viena Figure dra-
pate in vestmmte antice, ass cum be magma 9coala secolului tre-
cut, tau pozacu de statue, in mijlocul unor peisagn conventionale,
greoaie, in care s'a incercat sa se deseneze individual fiecare frunza
de copac Cunnasil ilustratia Nr 9, in care spare o corabie, cum
erau cele din secolul al XVII-lea, prmtre siren 91 divinitati marine,
destul de incorect desenate Cu toate aceste rezerve, pe care be fa-
cem gtuidindu-ne la ilustratori obicinuici din Apus (nu insA la cei
man), la volumele desAvarpte ce circulau in Franca la aceeap epoca,
cele patru volume in care Plegoianu a tipant traducerea sa
din Fran.tisc de Salignac dela Mot Fenelon aunt
cu mult mat prezentabile 91 mat mtehgent compuse decat once
pubbcatie smulani dela not Deg' nu se spune unde este tiparita,
I a r Cu o dä ca iegata din tipografnle Sibmhu Cahtatea de tang a
) riumele acestux gravor se hlnegte nu numex la Viena, ex 92 la Dreads,
unde el spare eatre 1790
www.dacoromanica.ro
234 GRAPICA ROMANEASC.A.
stampelor ma face totma sa pet mat in creduata ca ele s'au tras la

Viena, gi ca cel mult au fost apoi brogate la Sibiu, mai probabil
decat hi Tara, daci este sa consideram felul placut in care se pre-
zmta legatura celor patru tonun De altfel, gravura aceasta a Oa-
cut ago de mult, kat uncle fox au foot de multe on desprinse gi
incadrate, cum mi s'a intimplat sa constat cateva, ramase dela
V A Ur e c h e, in biblioteca din Galati (P1 C)
Multi vreme, dupe aceasta ultimo data, nu vom mai intilliu
JUCIO carte cu gravun in metal De fapt, la cele pe care he vom
constata in Moldova, in legatura cu publican" ale lui As a c h i, vor
fi in otel gi nu in arama, ca cele anahzate pane scum Ilustratia in
otel ip cagtagase o mare reputape, multumita favoarei de care se
bucura in Apus, mai ales in Anglia gi Franta Englezu, man rubi-
ton de calatoru, de peisage grandioase, de scene populare, de anun-
tan arheologice pline de prestigm, se deplaseaza continuu dupe
infrangerea lui Napoleon, trec canalul Maneem, coboara gi urea
Rinul, cel strejuit de castele, ajung in Italia, in Spam'', in Elvepa,
in Germama, in Sudul Frantei Cunozitatea pentru aceste regiuni
pitoregti face parte din bagajul sentimental al snobilor din prima
jumatate a secolulm trecut Ea hula raspunde un.eon gi la o por-
mre sincere, inteunele nature de elita, in pnmul rand in poet" p
in artigti Multi dmtre acegtia, in calatornle lor, "au note, cu care
acopera paginele carnetelor de drum
Aceste note interesau nu numai pe autoru lor, ca gi pe mares
multime a vizitatonlor aceloragi regium, dontoare sa le ramana, o
amintire a lucrunlor vazute gi admirate Ele aunt reproduse in acele
albumun, de un format comod gi de un exterior aga de placut, 4m-
partite ca &run de Anul Nou sau in she imprejuran, gi cunoscute
sub numele de Keepsake In scoarte de matase, de catifea
sau de marochm, cu fel de fel de ornaments de our sau la rece, ele
cuprindeau plange cu vederi din orage renumite, colturi de nature
salbateci, puma peste abisun, chei in creerul munnlor, stanci, cas-
cade, capele atarnate de cine cue ce ruse din Alpi, rume romane,
piece gi bazare orientale, procesium gi pelerinagu, insonte adesea de
o scurti note exphcativa
Procedeul de care se servesc gravoru pentru a executa astfel
de ilustratu nu este eel obicmuit Nu este mci daltita, mci place
de arama Gravura obt.m.uta astfel nu h se parea potrivita pentru
www.dacoromanica.ro
CRAVURL IN METAL 235
redarea peisagulor, iar aquaforte era pies *artistica *, prea pre-

tent.ioasi, pentru a fi populanzata prin publicat.u, trace intr'un
numar destul de mare de exemplare Poate ca o considerau el mai
rece de aspect, mai palm colorata Apoi, arama, mult prea fragile,
n'ar fi rezistat umui tirai mai prelungit Ei recurg atunci la Bra-
vura tn. otel, solidi gi durabila, care cunoaete astfel un succes enorm,
dar care nu tine mult, ca tot ce e in legatura cu mods In plats
preparata, remstenta, lucre, care se putea mvela gi lustrui mai bane
ca oncare alta, cele mai luxe' detain aunt vizibile, ceea ce era mult
mai greu de obtmut, pe o harts.° obicinuita, cu un alt procedeu In
special, varund directia trasatmilor, Incrumeandu-le sub unghiun
de man= Mcrae, aproprundu-le sau departandu-le una de alta,
se ajungea la efecte de lumina de mare stralucire, matasoase,
propru gravun In Ind, la cerun vaste, cu toate formele imagi-
nabile de non, uneon strabatuti ca de mete saged de razele
soarelui, jos pe onzont, In momentul and rasare sau cand apune
In scurt, exact ce convenes unui public palm cam romantic,
flea prea multe cun.optinte de istona gravure', sensibil la o inter-
pretare sentimentala a nature]. De aceea, dela Keepsake-un, pu-
bhcat.0 luxoase, acest procedeu trece to reviste, mai. ales In cele,
foarte numeroase, cu relatu de calatoru sau cu povestin din tinu-
tun departate
Asa chi, dupe cum etim, aprecia acest fel de a instrui pe cititor
De aceea 11 adopts, can.d are ocazie, pentru Icoana Lame; ei Calen-
darele sale Poste la stanunta elevului sau P a n a i t e an u,
care se gases la Munchen, el lei procure o serve de astfel de piaci
de otel gravate, cele mai multe iscalite cu nume germane Cu ale
As a chi ilustreaza, in conditu superioare, cele doul pubhcatu
mai sus pomemte
Icoana Lamm din 1845-1846, ache& a doua sene a acestei
reviste, e plena de gravun In otel Prima dintre ale este tipanta
in 1846, la pagma 232 Nu este vorba de un peisaj, cum vor fi
aproape toate celelalte, ci de reproducerea unixi tablou cu un.
subiect 4 gemuthch 0, de coloratura germ.amca Cel d'intara senor
0 fetita tgi Imbratageaza canele, prima sa dragoste Ceva din
gustul el prefennvele lui P a n a i t e a n u se simte In aceasta
scene Char data nu este el autorul gravure ceea ce n'ar fi
imposibil, de vreme ce in cei aproximativ cum am de can.d era
www.dacoromanica.ro
236 GRAFICA RODUNEASCI
In Germania studiase In deosebi tocmai diversele genun de gravat

ea aspundea sentimentuhu sAu In once caz Australia, bme execu-
tatil gi excelent trasi, nu e iscalita 1) Ea e urmata, In n.umenle
vutoare, de o sene impunitoare de veden celebre sau de curio-
mata din toatA lumea, iscalite de divers' gravon german' un.
E C Schmid t, execute Forul In Roma , un Rybick a,
Turnul cranilor (crannlor) au a tidvelor 91 Muntele Sinai, un
Zechmaye r, Escorial, un Alex Mar x, Entrare In bese-
nca sAntulm Mormant la Ierusahm fix apte Turnun la Constan-
tinopol, toate de bunA cahtate si tipante In conditu satisfacatoare,
ceea ce este cu atilt mai surpnnzator, cu cat impnmarea se facea
1a Iagi si am vAzut en ce greutate se putea olnine acolo chiar o
gravure mediocrA la aspect, cum erau cele ale lux C o n t o 1 e u
Intre she cahtAii, Asa chi avea incA pe aceea de a cunoagte
InsemnAtatea =in tipar Ingript El sue ce sa facii ca sa -1 oblinA
91 cm sa se adreseze pentru a fi ascultat, cum reiese gi din analiza
brosunlor explicative la tabelele sale 'titmice, on chiar din primele
exemplare ale Albinos Intrepnnzator, indrazneT, perseverent, el isi
di(' smgur multi' osteneall, asa bleat bunele rezultate ce olnine i
se datoresc in Intregime Iar conditule In care lucreaza aunt de ass
nature, !neat cu greu s'ar fi putut ajunge la ceva mai convenabil
Dar sena gravunlor In (gel nu se opreste aide R y b i c k a
iscaleste Inca o vedere mult mai prepoasa pentru noi, aparutA
mai ;nth In clue sue ce publicape din Buda, Bide lw. Ercules In
Mehadia (p 288) Ea e urmatA de Iamna (neiscaht1), de Calea
Mornuntelor in Pompei (F rommel and Winkles( 9), de
Sala pallor la Pompei (larksi neiscahtil), de Gibraltar (0 b e r-
mulle r), de Serbarea Ramadanului la Tunis (R y b i c k a), de
Bazarul vanzarei femeilor la Constantinopol (R y b i c k a), de
Vedere dm Londra (D aumerlan g), de 4 Campulung din zara
RomAne * (neisciihta), o reducere a cunoscutei litografu de Michel
Bouquet (p 392) 91 de Templu binge Spoletto In Italia Niciuna
din aceste ultime gravun nu se prezinta mai pre jos de cele anah-
sate anterior
1) In acelagi numar ha care spare ca suphment Pnmul Amor (1 Max 1846),
A s a chi anformeasa pe canton ca redacpa Icoana Lames a adns dm fin/Imi-
tate stampele a cele mai fine, care in vntonme vor Impodoln asti foam*, at-
tar' de htografie
www.dacoromanica.ro
GRAVIIIti IN METAL 237
In Revista Noah', anul II, p 223, s'a pubhcat, fa'ri indicape

de provemenca 91 fare nume de artist, un portret al lux Cost ache
Negri, executat, data judeeim dupil varsta modelului, cam prin.
1850 Este o reproducere zincografici a unei gravun In anima,
cu &ducat gi In man iere punctati, age cum se lucre la Viena Il
semnalez axcx pentru a nu se pierde din vedere de clue cer-
cetiton Poate ca max curand sau mat tram se va da de
urma autorului lux
Pentru a termma acest capitol ne amain) sa max vorlum de
o singura publics-tie, deosebit de zmportanti, de vreme ce ea este
cu totul xzolata, unici cred prmtre dustratule de carte dm prima
jumitate a secolulut trecut Pe cand toate cele anahzate prink'
acum erau sipate on daltxta, smgari sau Insopti de t pomtille *,
tehtuci, 4n defmitiv Inruditi en cea a daltxtex, sau sapate In °lel,
aceasta este 4n api tare, ache/ o aquaforte, fare adiogirea memnui
alt fel de procedeu Impodobegte Acathistul 1z Parachsul *nut
Cruet 1) tradus din grecegte de G h e or g h i e Nicola u, din
Bragov, gi pubhcat la Sibiu, de Ioann Bar t, In 1802, cu chel-
tutala cunoscutului Hagm C o n s t ant in Popp De altmin-
ten, toati cartes se Infitageazi In chipul cel mai elegant, foarte
Ingript tipinta, In doui cerneh gl cu mnialele impodobite
Gravure In api tare, o Rastigmre a lux Isus, h servegte de fron-
tispicm Spre deosebire de celelalte, de care a fost adesea vorba,
autorul ex, N P S , se feregte sa Incarce prea mult magma cu
toate acele kin, care, departe de a mtensifica impresia unei ima-
gnu, o slibesc, Innecand totul Intre Femme gi Ioan Evanghe-
hstul, Thus sti pe truce, Intr'un peisaj sxmplu, executat cu multi
dentate, ca de meva care nu este la prima sa tneercare, In pro-
cedeul aga de dehcat al gravure In api tare (P1 CI)
Acestea aunt operele in care spare gravure In metal, In prima
jumitate a secolubn trecut, daci porn= dela ceea ce se gasegte
pistrat la Academia Romani Descoperin vutoare vor complete
poate acest tablou, degi, cum spuneam la Inceputul capitolultu,
ornamentul tipografic In metal sipat era destul de strain de
Intelegerea gx de prefennole noastre, gi s'a executat max tot-
deauna In afari de hotarele Pnncipatelor
2) Cote 643
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFIA CA ILUSTRATIE DE CARTE
Toate cele afirmate cu pnvire la htografie, atunci cand
am analizat ceea ce s'a produs fin Palle Romane ca stamps gi
imagine separate, de pastrat 91 pas In rams, cum erau foils
anahzate Intr'unul din cartolele noastre precedente, se potn-
ve9te gi pentru htografie ca ilustratie de carte Opere de arta,
clear Intr'un sena mai restrans 91 mai modest al cuvantului,
nu s'au produs Abia data, ice 91 colo, una dinteaceste lucran
ne intereseazi, ca dovada ca autorul ex nu era un simplu
mesena9 gi ca el a lineles ceva mai lamunt caracterele specifice
ale tehmcei, ca. el 91-a apropiat un mecte9ug nu din cele mai
grele, dar care trebuia In once caz executat cu atenpe, cu
acuratqa, cu gust
De sigur, mediul In care ft/1'11(u 91 se desvoltau acei artifti-
megte9ugan, de care vom vorbi In cele urmatoare, nu era mci
excitant, mci macar pnehuc Pupm erau la not cei care, prmtre
ei, avusesera ocazia sa vada una sau alta dintre operele manlor
mae9tri htografi si Apusului, Inca mai pupn cm care be pncepu-
sera 91 be gustasera ca al fun drepp, poste ca mime nu s'a
schimbat pane man Este sigur ca unu sau altu dintre boien,
dintre cm can-91 ficusera studule In capitalele Occidentului, vor
fi fost mai familianzap cu uncle publical.0 de plan9e litografice,
cu totul supenoare, de cum erau arti9tu dela noi, contemporanu
for decti intenpa cu care aceste albume cele ale hu R a f f e t
ySi
de Oda erau colecponate, nu pornea totdeauna dmtr'o nevoie
estetica, ele nu Incetau de a ofen totun un exemplu concret de
Inflp9area la care poate uncle o buns htografie 91 a serve astfel
de termen de comparape
www.dacoromanica.ro
240 GRAFICA ROMANEASCk
Fara BA atangi cahtatea rare, except-mull% chiar 9i In arta

Apusului, din htografule Calcitories Ds Crimea 1), cu pagmele In
care vigoarea stilului se unea cu o mare subtibtate In mterpre-
tares celor vazute, cu o game de valori extrem de intin.s1 9i de
vanata 91 cu o exactitate desavargata, din stele veden care erau
luate dela noi, deci care se puteau controls, prim casele boiere9ti
se mai gliseau 91 alte litografu, In genere portrete, opere ale unor
artitti strilmi, mai ales Germain, trase In conditu excelente, de
cele mai multe on, in ateherele din. Pans eau din Viena pe
acestea le-ar fi putut studia arti9tu noon, clack' con9tunIa for
profesionall 91 exigentele educapei for artistice ar fi fort mai
severe
Cme nu cunoa9te, dmtre carcetittorn trecutubu nostru, fru-
moasele portrete ale bn Mihail u c u 91 ale fncei sale Elen a,
pe care Louis D u p r é, t elevul lui David *, le publicase
intr'un mare album, unde ne da impresule sale din Constantmopol
91 din Atena, Inca din 1825? 2) Mai rar azi deck opera lm R a ff e t,
aparutil aproximativ cmcisprezece am mai tarmu, acest album
a trebuit el exiate pnn bibhotecile dela not Tot D up r 6, de alt-
nunten, executase un alt portret al Dommtoruhn y4 u c u 3), tot
In 1819, la Constantmopol
celui mai mare desmator al epocei ,

Destul de bme desmat, ne glum doari In faIa unui elev aL
acest portret n'are savoarea
celm din albumul precedent, aces q non9alanIa * de rafinat despot
oriental, pe care artistul 9tnise s'o impnme atitudinh 91 figure
splendide, lummoasA a Prmcipelui yS u tu Kriehub e r, vienezul,
este un favorit al pubhcului bucure9tean., am spur -o , dar influents
sa an s'ar putea amp decit ceva mai tarziu, In preajma lut 1848
El execute un numar respectabil de portrete de Domin 91 boien
remain, pe care, contrar model timpului, le iscale9te cu o parafa
din cele mai simple El nu este Insa smgurul i furnisor * de por-
trete al amatonlor dela noi, din prima jumitate a secolului Cativa
slim aunt francezi Mai glum apoi htografu cu subiect romfinesc
care, dept impnmate la Pans, erau trase pe Fault dupe desenuri
9Auguete R a f f e t Voyage darts la Mune mindurnale et la Cringe,
par la Hongrie, la Valaclue et la Moldane, Pans, 1841
2) Cf G Opreecu Tdrde Romans vanes de asap francera, Buc , 1926
2) Cota A XCIII,6
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFIA CAL IL17STRATIE DE CARTE 241
de germam, acute probabil la faca loculm, in trecerea for prin.

Isla In sfirpt, altele, tipArite tot in Apus, nu-s iscalite Nu putem
Iti dacil ele Bunt lucrin ale vreunm strain, cum e mai probabil,
sau opera unut compatriot al nostru
Astfel de portrete semnate de un. oarecare Bocquin 91 tipa-
rite de Lemercie r, la Paris, reprezinta mai multi principi
dm familia Ghiculeltilorl) Grigore Ghica, Dom-
mtorul dela 1822-1828, Grigore Ghtc a, Dommtorul dela
1660-1664 p. 1672-1674, Alexandru Ghica, Domnul
dela 1834-1842 91 Caimacamul dela 1857 Probabil ci toate
aceste chipuri au fost comandate lui L e m e r c i e r 2) tnamte de
1850, in epoca can.d acest tipograf, specializat in litografu, era
in floare 91 considerat ca unul din ce1 mai bunt mecten, la Paris
Tot Lerner cier upraise un portret al lui George B 1-
besc u, editat de Frederic V alb aum Portretul, desmat
de un. oarecare A Kaufmann (Anton Kaufmann, vienez,
lucreazii in preajma lui 1840), chiar in ziva inscaunarn Domm-
torulm, la 14 Februarie 1843, fusese litografiat de A M o r 1 IL 3)
Este magma care se intalne9te adesea 91 acam prim unele case
dela not Bib es c u, inteun incadramen.t format dm marcile
judetelor Munteinei, incadrament reluat mai tarmu pentru un
portret al lux Alexa n. dru loan Cuza , este desmat in
picioare, in costum nuhtar, phn de maiestate, pe o estrada, in
faIe unor coloane de marmorl Lang& el se afll tronul, indarlitul
canna aunt trase m9te drapers, de o sulfa grea 91 bogata Domnul
poarta pe umeni o manta large 91 in cap o cacuila cu o egrets 91
un ac cu diamante Poza prim cam teatrall, gra bulimia, sub
1) Cele mai multe se gosesc la Biblioteca 'Creche, la Galati, fp poarta, In
ordmea in care vor fi mentionate, numenle de invent= 2362, 2361, 2360 Tot
Leiner ci e r tipArise cunoscutul portret alare, opera lui S t ef a n o d e 11 a
B ell a (1610-1664), care uneon trece eronat drept al lui Grit( or e Chi c a,
alteon, cum este mai probabil, drept cel al lui S t e f an Ghiorg hit A El este
litografiat de un Guy o n, cu o insenzie in limbs germanA, can reproduce nu
direct gravura luidella Bella, ci una de Paulus Fiirst si Alex
Banner (1647-1720), inspiratA dupe cea a lei d ell a B ells
1) J o a eph L e mar cie r, celebru htograf frances (1803-1887) Impn-
mena sa, fondatA in 1837, ajunge repede una din cele mai cantata din Pans
8) A Mar in sau M anri n, htograf frances (1'193-1860), cf portretul
lm Bibesou din N Iorga Porgretele Domigglor Romani, pl. 217
16
www.dacoromanica.ro
care h placea sa apara In fapt supugilor sae, Domn.ulm care, duple

cum se pare, era chmtut de ammtarea lui Mihai Yet ea z u l
Litografia, bme desmata gi ingrijit impnmata, se recomanda
amatonlor prm cahtatea sa exceptionala De altnunten, Bibese
care gi-a comandat de mai multe on portretul, avea o deosebita
preddecpe pentru cel executat de K a u f m a n n ge M ori n,
dupe care s'au fdcut multe cope, in uleiu gi, bine inIeles, In colon 9
Acelagi htograf, A M a u r 1 n, tot la Lemercier, incercase gi
portretul lue Alex an d r u Ghica 2), predecesorul lu1 B
be s c u El este insa de o cahtate infencara portretului celm
din urma
Un Mihail S t u r z a 4 Prince de Moldavie *, in costum
civil, comandat poate dupe plecarea din fare a Domnuhu, in urma
revolupei, la 1849, e probabil opera unui francez 8) Pe exempla -
rul consultat la bibhoteca Ureche nu era mei data, mci mdicape
de autor on de editor
Aceste exemple s'ar putea multiplies 4), cam ceea ce posedam
in colecpile pubhce, este departe de a reprezenta totalitatea por-
tretelor personahtatalor roman iegite din mana unor artigta straim,
In prima jumatate a secoluhu al XIX-lea De altmmten, com-
parand numai cele doui bibhoteca consultate de um, a Academie'
ge cea dela Galap, s'a putut constata cat de difente aunt, din fen-
eve, operele ce fiecare poseda Dar ceea ce este mat mteresant,
pentru punctul de vedere ce ne preocupa in deoseln In acest capi-
tol htografia de mic format, putand serve ca gustratie de carte,
alatun de portrete, intfilium gi uncle scene dupe nature, fixate
de artign strAmi, admit veden de orage, tipun gi costume dela
not Una este o foam mai mare, cu diverse aspecte dm Iagi, in doua
pietre htografice mut pentru tents de fond, alts pentru dese-
nul in negru 4 dessmee d'apres nature et hthographide par
E Zschermack de Berlm*,tipanta deEduard Sieger
la Viena Pnntre cele gaptesprezece cladtn reprezentate in com-
partimente se gasegte ge un palat princiar, alp !neat lucrarea
1) Cote C LXII, 23, cf PI XLIX,
2) Cots B LI, 51
6) Bahl Ureche Nr 442
) Extrem de interesantA, din punct de vedere iconografic, este pubhcapa
prof Jorge Pomade Downier Romani, Min, 1930
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFIA CA ILUSTRATIE DE CARTF 243
poste fi considerate ca fund sAvirgitii inainte de Umre Aceasta

htografie a fost copiatA mai Ural" de H Go 1 d n e r 1), htograf,
care insa a schimbat una din vederile max nainte desmate de
C e r ma k, cea in care se vedea teatrul Aceasta imagine este
medal acum, ea augural, de un N Protean u
Tot un artist german, L Wttllne r, desmeaza o sem de
costume dela no', pe care le htografiaza un H Gerh sr t 2)
Ele aunt probabil tipante cam in prima jumatate a secolului
0 alts foam, din cele mai amuzante, un adnurabil document al
vremu, este semnati de un Ad Mx d y 3) gx pubhcatA la Pans, la
E n g elm an n 4), care este cel mai insemnat propnetar al unut
ateher de htografie, la inceputul secolulux (1816), in momentul to
care htografia la face be pnntre operele de arts graficA Autorul
ex strabatuse Moldova a Basarabia (P1 CII) Aia intfamse cregtuu
gi ewe', acegtut In cunoasele for costume, mai ales pentru un
ochtu de occidental, bolen de mods veche, cu gmbea gs calpac,
gl boxen de modA noua, cu straw nennegti, neguston de pepem,
servitoare, o femme din Focgam Interesanta este max ales aceasta
din urn* prim cahtatea execupei, 91 intilturea dintre eel do"
hasten, cel de mods flout" gs cel de modi veche, prim elemental
de humor in.trodus de artist Ca BA rAspundA la salutul tfuirtrului,
cel mai in varsta tgx rulicA calpacul cu amandouA masasle, in timp
ce servitorul, poate robul pgan, indaratul hu, it duce ciubucul.
Staid acestex frumoase fox de album, asemanittor cu eel pe care-I
obicinuiau unu artigt" romantic', ne duce poate la Alex D e-
camp s (1803-1860), care a calatont prin Orient gi care, pro-
babil, a fost gx pe la not Execuia este din cele ma" vwsue, spin-
De altnunten, gi tehmca pensula a 4 grattoir A, pentru lumen

este departe de a fi cea banalA, de care se serveau anion mediocn
De am ar fi putut porn cmx care au practicat htografia la non
,
tualA, libera, ca a cmva pentru care litografia era tan joc pasionant
ca ilustratie de carte, data ar fi avut destulii sensibihtate gi data
\ ') Cota D LIII, 24

') Cota B XXVI H Gerhardt a htografiat In Viena prin 1848-1849
') Adolphe Mid y, cunoscut htograf (1797-1874), tramsite mm Intai
a Rouen, epos In Paris
4) Coin B XXVI, 45 Engelmann (1788-1839), german, mstaleaza
prima htograrie la Pans, in 1816
18
www.dacoromanica.ro
nnjloacele for ar fi fost indestulAtoare gi nu i-ar fi. trAdat la tot

pasul Dm nefencire, nn intahum la ex mci simpre, mci indema-
nare tehmea Degi strimop htografiei i in Apus apar cu woe,
cincisprezece am mai namte, la noi pnmele exemple executate
in aceastA tehnicA aunt numai din 1821 Baltoteca Roma neasca,
intocmita in 12 plop dupli numarul color 12 lum* a t ferleghe-
rului de carp a craiegtu gi mai mares tipografu din Buda a um-
versitain Unganei*, Z ah aria Car c ale c h 1, este prima
carte romaneasca, pe cat se pare, care in partea I, t Cu o figura *,
a dat crutonlor ca supliment o htografie in penica 4 Romulus,
stramogu Romamlor * Este, bme inteles, vorba de o magma
inspirata de gravure antenoare De pildii, peisajul din dosul pira-
nuclei, de care este fixat medalionul cu bustul lm Romulus, a fost
fare indoiala coplat, aproape amanunt en amanunt, dupA cel in
arama, care se vedea in pnmele volume ale retorts; Dames a liI
F o tin o, tipanta la Viena in 1819 1) Ideea unel composit.0 en
o piramidA in centru, pe care aunt fixate portrete in medahoane,
gi ea apare in cel de al treilea volum al aceleiagi opere Totul este
insA mmutios 91 rece, o munel de rabdare, Ears mem insugire
deosebita, inteaceasta iitografie, al carne autor nu cred sa fie
un Roman
Mai tarzni, Bablioteca Romaneasca va pubhca incercanle de
tinerifie ale hu L e cc a, din timpul cand acesta 4gi facea studule
la Pesta Sunt pnmele opere in josul carora se gAsegte nu nume
asupra arum nu va mai plana mciun fel de indoialA Stangace
gi greoaie, lueran de incepator fruit talent, ale vor avea cel put.m
mentul de a fi semnate de un profesiomst dela noi, de un autentic
pictor roman Dar, mai inamte de a ne ocupa de aceste incerciin,
sA ne oprim cateva minute asupra altor cateva htografu ilustrative,
pubhcate intre 1821, data apanizei Baltotecet Romanesti, gi intre
!litre 1829, cand spar in aceasta pubhcalie t Inchipumle lm
Le c c a, termen de care acesta se servegte pentru a expnma no-
punea de portret
In 1828 intalmm Abeiedarul inleenttor pentru tnvalatura copiilor
al lm Gr i g orie Ple g oi an u2), distmsul gi activul carturar
1) Coto 996
2) Cr Ala rom veche, vol III, p 592 p urn nude aunt mai multe repro -
ducen dupe litografule dm Abel:odor ¢i din Cele (Nitta= cunt/imp
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFIA CA ILUSTRATIE DE CARTE 245
craiovean Este evident o carte pentru cop', pe care lima autorul

ei o dore9te placuta la vedere, atragatoare, bme tipanta 91 4 cu
poze Pose le Bunt mice vignete, nude intrebunicate In mod curent
pnn tipografu, unde se gases totdeauna un stoc de capete de ca-
pitol, de sfarptun de pagma, fn lemn mai inmate, In litografie
scum, de cand cu aparrcia acestul procedeu, altele, care au trebmt
sa fie pregame anume pentru cartea lui Ple9oian u, admit Au-
stralia de circumstan.ia A9a aunt cea In care o tanara mama, inteo
roche dupe mods Impenulm, pe o canapes In acela9 ctrl, Ist
invata fuca sa crteasca Dupa direct= linnlor din umbre dela
stanga spre dreapta 91 nu, cum e normal, dela dreapta spre
stanga aceasta imagine, ca ¢I cele de pe coperta gi cea dela
funk volumulm, au foot desenate pe piatra, direct dupe vigneta
ce a servit de model, alp meat, spar aici mversate, de unde direcpa
neobi9nuita a lmulor Cea de pe coperta, In nujlocul careia s'a
tipant un text, potrivit cu meinrea cartel nu e in fond de cat o
vigneta banala, ca 91 cea de pe coperta dela urma Corecta, mai ales
prima, a9a cum erau cele de care se serveau tipografu din Sibiu,
unde am impresia ca s'a tipant abecedarul
In corpul cart,u aunt Inca apt file, tot litografu in penrca, cu
* aratarea a vreo cateva funte din istona naturals qi acestea de-
stul de convenabile, pentru a ilustra textul Ele au putut fi dese-
nate In vederea chiar a acestei carp
In acela9 an, 1828, Ple9 oianu max publics un alt volum,
care completeaza pe cel &antral, pentru elevu ceva mai inamtati
Cele &maw cunostinfe pentru trebuinja copular care Yncep a citi,
traduse din 41franTozegte e §i adaogate $i met gamin numeroase
ilustratu explicative litografu in plan9e, cu diversele neamun
de oamem (Evrei, « Ghiptem , Creel, Romani), en aspectele
zeilor (altele decat in o Mitologhia * din 1830 a lm St anon
Capavinean u), toate trase pe fox separate, fare liters in dos
Pe langa aceste imagine, de caracter pur didactic, mai gasim doul
altele, de proport.n mai man, dem mai importante o harts cereasca
cu soarele 91 planetele gi, mai ales, o imagine, de sigur imprumutatA
din vreo Biblie sau alts pubhcatie smulara s Dumnezeu face
dobitoacele * Prmtre aceste a dobitoace *, in chip cu totul
nea9teptat, apare qi o arena, a9a cum 91-o imagma heraldica
Evultu mediu
www.dacoromanica.ro
246 GRAFICA ROINANEA SCi
Anul 1829 este unul din cele mai strAlunte gi mai rodruce prim
numarul de publicatm cu ilustracu in htografie din prima jumatate
a secolubn Plegoianu igi continua activitatea de autor
pentru inviVitura tan.eretulm Tot atunci Biblioteca Romeneasca,
la Buda, igi reorgamzeaza gi imbunatilIegte formatul, in -ramp ce
la Bucuregti apare Curierul lui Heliad e, iar la lap Album lui
Asachi
Plegoia n. u publich nu mai putm de um volume Un Abe-
cedar franieso-romanesc, traducerea povestirei morale a lm M a r-
in o n t el Arleta st Luben gi o Caligrafie Izvoade de scrisoare fru-
moasa au caligrafie rumaneasca, f(ranIuzeascA), r(useascil), n(ent-
-feascil) gi. g(receasca) Pnmele douil, ca gi cele publicate in anal
precedent, au pe coperte mica vignete, din cele care se puneau obi-
cumin pe cart& publicate in aceasta vreme Caligrafia este mai
importanta In titlu aunt, tot in htografie, fel de fel de forme or-
nate de htere gi de parafe, pentru a anita indemgmarea autorulm
in aceasta arta, iar pe una din pagme se "mtittageaml chiar acena in
care spar Uea persoane la o masa, desenate parcri de aceeagi mans
care desenate mama gi fuca dm abecedar, pentru a arata 4 t.m.erea
trupultu * spre a putea acne convenabil gi dupa toate regulile
§tim sigur ca aceasta pubhcatie s'a efectuat la Sibiu 1) Cum
nu exists mem deosebire, mci in ce privegte hartia, mci In ce pri-
vegte caracterul litografnlor lime aceasta gi cele menItonate mai
Inamte, este mai mult ca probabd ca gi acelea s'au tipant tot
acolo
Biblioteca Romaneasca sau adunan de multe lucrurt folosuoare
intocmita La 12 ptirp., reapare la Buda, in 1829 La in.ceputul fie-
&gnu volum aunt tipAnte, frumos desenate, capete de capitol, ii-
tografu in penrcA, imprumutate din publicapi occidentale, proba-
In! franceze Uncle aunt, ca stil, foarte asemenea celor de care, in
acea epoca, se serves marele editor I) 1 d o t, la Paris Acestea
nu-s Ines singurele ilustracu gi mci pentru um cele mai valoroase
Fiecare din cele patru pail]. pubhcate In contmuare in 1829 v. 1830,
are ca suphment 4 inchipuirea *., adica portretul unui 4 Prunip )), In
ordinea urmatoare Dimitne Cantemir, dupa portretul cunoscut
Odin biblioteca lui Zaharie Car c ale chi )), Radu §erban,
') Cf Dan Simone/an Babil rem who, III, p 659
www.dacoromanica.ro
I ITO CRAFIA CA ILUSTRATIE DE CARTE 247
Mihai Viteasul a iroul *, Stefan cel Mare Prmtre acestea trebuesc

cautate cele care merits sit ne retie atentia Din neferware, cu ex-
cept= pnmei, toate celelalte figun hpsesc din exemplarul ce am
consultat In bibhoteca Academia Romine Cantemir insA este o
foarte slabs htografie in creion, nava, cu multe gregeh de desen,
evident opera unm in.cepator, care nu poate fi decat C Lett a,
de vreme ce acesta era In stranse relay' cu Carcalech i, se
gases in Pesta, la studn, de mai bme de un an gi era In stare BA
execute, cum m se spune, portrete a mtocma *1)
V asile Aaron. tipAregte la Sibiu, la Ioann Bar t, In
acelag an (1829), o noua editae a carte' sale Pat/ma sa moartea Dom-
nulls; fa Miintuttorulut nostru Isus Hrtstos 2), care se bucura de o
mare trecere pe lane' pubhcul din Ardeal gi cel dela not Numarul
ilustratulor ce insotesc textul a rAmas tot cel din edipile antenoare,
ele lima nu mai aunt gravate In lemn, ci litografiate cu pants
Sunt mediocre, dar buie tram Par cope dupe vignete cu acelag
subiect din volumage pubhcate de bisenca Apusului 0 dAdire, In
peisagiul ce servegte de fond prima scene, preanta un tip evident
occidental ceea ce confirms aceastA presupunere Nu's iscalite
La capitolul gravure In metal ne-am ocupat de Untrea Cage-
telor a lut. Stefan P Niago e, suphment cu probe de scnere
caligrafica la Calendartu romfinesc, pe anul dela Cnstos 1829 al
acehuagi Tiparit la Buda, cu tapanul cr(Aegtei) tipografu *, calen-
darul are o coperta gravata In metal, 4 semi de S P N i a-
g o e, scobrta de L Colman , gi cateva vignete, htografiate In
penrta Ele spar gi pe scoartele In mAtase ale elegantului exem-
plar din cabmetul de stamps al Academia Romane 3) Sunt mici
desenun alegorice, ca sl exphce cateva devise, despre adevarul
carora autorul incearca salt convmga cititoru R Amorul gl prm
plata rasbate *, sau Inca o alts, In care o figurA cu douA capete, unul
de barbat, celalalt de femme, cu o chat In mina gi o ancora la pi-
aware, reprezmta ilustrarea literarl a cane Ole canu adevar, nu
tocmai clar, de acelag fel 0 a tress imagmA, cArwa autorul Insults
p di, mai multi importanta, de vreme ce o publics smgura pe o
1) Bib' Romdneascd, p 43
') Cote 1406
I) Cots 1414 Niagoe iscalettte une on Niagoi
www.dacoromanica.ro
248 GRAMMA ROMANEASCX
parrna gi fare htera hi. dos, reprezinta o scene dintr'un sat Scare le
arunca razele sale spre o case de tars, langa care, pe un copse, se
afla un cocog ce cants vows Sub porn, o vulpe pan.degte Dar gi ea,
la randul ei, este pandits de un came, gata sa-i sari' asupra
Despre Al tuna Romaneascii gi ilustratule In htografie ce cu-
prmde ne vom ocupa In a doua parte a acestui capitol, tend vom
vorbi de Asa chi ;a. despre moldovem Curterul romfinese al lui
Eli a de este departe de a ofen aceeagi hisemnatate din punctul
de vedere al ilustratiei gi al prezentaru Totugx, hi.cepand cu numa-
rul 24, din Iuhe 1929, titlul, pentru putina vreme, va fi htografiat
In penrta, de crneva dm anturajul lui Elia d e, cam desenul este
fare indoiala opera pembill a unui om dela noi, poste a luiE lia de
hisugi In fond, este redarea In proportn mai man a tunbrulux cu
cerneala ce se aphcase pane atunci pe titlul fowl l) Intr'o caruta
de pogta, un boxer poarta o carte In mans Curiern1 Carina
alearga in fuga tailor, intovaragita de un gexuu care sboara Ina -
rntea ei, an.untan.d lumu vestea cea buns, din.teo trompeta, gi straba-
tand cel mai ndicul gi mai ran desenat peisaj ce se poate Inchipm
Anul 1830 91 cei urmaton aunt mult mai putin feed, in opere
ilustrate In htografie Smgura mai importanta este Mitologlaw pe
limba rumaneascd a lui St a n c u Cap a;ine an u, t profesor
gcoalelor nataonale dm Craiova *, tipanta In 1830, probabil tot la
Man, ca gi volumele lm Plegoia n u, cum dovedegte o vigneta
comuna, care la Plegoianu se gasea sub cuvantul t sfargrt *,
pe ultima pagma a Abecedarului, lax area pe prima pagma De data
aceasta ea este gi mar brne imprimata Cartes cuprmde gamer,' gi
tree de 4 icoane A, cite patru pe o pagma, In penrta, figun de sex gi
zerte gi scene din mrtologie Cu exceptia vignetex din titlu, care e
probabil copiata dupe una franceza, de o mare eleganta, celelalte
sunt on totul grosolane, rau compuse, Inca mai rau desinate, pro-
babil de aceema maul care executase gi pe Dumnezeu facand dobi-
toacele din Cele cluatau cunostinte, ale lui Plegoiann Mai In-
semnate pnn numarul personagulor gi pun dimensiunile figunlor,
aunt cele In care aunt reprezentate Infernul gi Campnle Mime, Ohm-
pul, Haosul gi pagma de trtlu, cu frumoasa vigneta strains pe care
am mentionat-o
1) Cots 1418 Cf reprodncerea din D an Simonesc u, op ea , p 625
www.dacoromanica.ro
Bahoteca Romaneasca igi intrerupsese apar pa din 1830, clad

aprouserA cele dolma' p&p, a treia 91 a patra, care completau sena
de volume a pubhcapei lm Care ale c h i, inceputa in 1829 Ea
iga rem in 1834 locul pe care-1 tinuse pnntre penodicele romanegti
Este tipanta tot la Buda, in aceleap bune conditu Mare parte din
vignetele de pe coperte aunt cele din trecut, ca gi suphmen.tele
htografmte, de altmmten Vignetele, placute, nemente, apart=
categoric,' celor pe care le consideram la mods in Europa, uneon
de-a-dreptul copiate ca o urmare a succesului de care se bucurau
strillucitele volume ce aparaseri in Franta la finele secolulm al
XVIII-lea 9i in prima treime a secoluhu al XIX-lea Litografule
sunt, cele mat multe, In creion, opera lm C L e c c a In exem-
plarul Academies hpsesc cele din partea I-a 91 a II-a Romulus, pe
care 1-am intalmt in pnmul volum al Bahotecer, ronuinesti, In 1821,
91 R a du e r b a n, luat din partea a doua a volumului din
1829 Partea a III-a are ca frontispiciu pe Mihai Viteasul, copiat
in creion htografic probabil de L e c c a, dupe o gravure din colecpa
lux Care ale c hi Portretul, en un cap conventional, in costu-
mul unguresc dela inceputul secoluhu al XVII-lea, nu e ritu tras,
dar lash' se se vadi insuficientele de tot felul ale desenatorulm
Frontispieml party. a IV-a este tefan cel Mare, care face astfel
pendant cu Mika]. Modelul, adica gravura dela care se ponuse,
provenea tot din colectia ha Care ale c hi Este evident de
Lee c a, fare sfi, fie iscaht La pagina 40 m se spume de ahmmten
ce 6 inclupuirea acestm pruipp * a foot zugrAvita de Le c c a In-
tr'un portret de 38 de 4 tolun * 91 el ea a foot ditruita 4 la Ghimna-
num Vasiadi* dm Iap I
Urmeaza apps portretele altor * printipi , de data aceasta iscl-

hte de Le c c a, chiar pe htografie 4 Radu Negru, intliml pnnpp
a Pre]. Romfinegti *, ca frontispicm la partea V-a , 4 Ioann Dragog I,
care hpae9te din exemplarul Academies, dar pe care 1-am intalmt
91 menponat ca stamps izolatit, intre cele pe crare le-am analizat
in capitolul precedent, wide am vorbit de aceasta categone de hto-
grafu, trase aparte, dupe pietrele ce servisera la ilustrarea Bake-
teen Remanent
Cu partea a VII-a, care spare tot in 1834, se sambe caracterul
ilustrapilor p astfel apar din nou veden geografice sau vignete,
imprumutate din pubhcatule similare din Apus, 91 executate in
www.dacoromanica.ro
250 GRAFICA ROMANEARCX
penita litografici Constantinopol, dm partea de cAtre Galata

e Argo, corabut cu vapor, ce mai intAm au plutrt pe Dunire, In
Tara Romaneasci t Tamura sau calesA ce umbla cu vapor In loc
de cal a In acelag fascicul L e c c a spares ca hterat, cu o nuvelA,
Jucatorul de carts, compusa de e Pictorul C oust ant i n. L e c c a
R a u ç *. In partea VIII-a sunt =rag" felunte subiecte, dm car,
cel mai Insemnat este Manastarea dela Argeg In sfArgit, partea
IX-a, din Decemvne 1834, tontine o vedere a Terusahmultu Ve-
chiu, litografie In penicl, absolut fAra importan.ta
In anul urmator nu intalnim nunic de seams, dar In 1836 gi
1837 (exemplarul poarta ambele date) apar Elementele de desemn pt de
arlidectura de Car o 1 V algt al n, t Profesor de desemn it
C olegrul Sf Sava *, la Bucuregti, In 1836, in tapografia lui
V alb a um to. Verse (se spune pe copertA), in cea a lui I
E 11 a d (tot cu data de 1836) (se spune pe prima pagina) Lucrarea
tontine insa un fel de frontispicm, In care V algt arn 191 arata
talentele sale de desenator, t1 care e datat 1837 Un batran, cu un
caduceu In mane, citetyte o mscriptie t dm veacun, In pastrare *
Aceasta htografie In peruIA este de forts unui mediocre elev de
hceu Urm.eazA apoi textul propnu ms, reprodus tot pnn procedeul
htografic, In penrca, treizeci g1 gapte de plange, toate cu explicaw,
unele raportAndu-se la desen, altele la arhaecturA, succedandu-st
farit nicio ordme, g1 dandu-ne astfel dovada absolute' n.epnceperi
a lei Valgt al n cu privire la mater's ce trateaza (P1 CIII)
In anu urmaton se pubhca sau, cel putin, se an.untA cA se vor
pubhca unele traducer' t cu icoane * Colecpa Academies este
incompletA Iu aceasta pnvinIA, sau, ceea ce este inca posibil, ele
au fost trecute In anume hate, cum ar fi cele intocnute de Curierul
Romfinesc sau de N e gull c i, In testa Ihblioteces Encsclopedgce 1),
dar n'au vAzut lumina mmodata, on au aparut «fart icoane
Aga este cazul cu Gil Bias, tradus de Simeon Mar c o VIC'
la 1837, gi aparut ark' ilustratu, la Elia de In once caz, clua,
card aunt ilustrate, aceste traducers nu fac decat sA corneae gra-
1) In hats Bibliotecei Enciclopedce, N e g n Ilex anunpi cA vor apArea
ilustrate urmAtoarele volume Testamental Non, Paul p Virginia, Cobba ;amend,
Atala, Rea, Eloisa p s Abahard Noua Moira, Gulliver, Dracut Schwp, Gil
Bias, Dramt tnamorat, gi s Don Quasotu s Nuvele p Basme Din ele prea put.me au
apitut cu adevarat p mai patine hicA concm dustrapi
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFIA CA ILLISTRATIE DE CARTE 25
vunle sau htografule ongmalulw., in destul de bune condi u,

tend se cumparau din Apus blocurile sau pietrele ce servisera la
tipant, caz foarte rar, , in conditu insuficiente, tend totul se repro-
duces la noi, de un artist roman sau de unul dintre lueratorn,
mai adesea germane, ce se giiseau in stabihmentele de litografie
de curAnd infnntate, cum ar fi eel al lui V a 1 b au in, al lux 1) a-
niehs sau al altma Aga se intampla en /storm Ghenovevii de
Brabant, t cu vase icoane frumoase , tipante de E n g i n e r G
Plegoian u, in 1838 Cele vase a icoane * aunt neiscalite, dar
ele reproduc, probabil, vase ilustratu din cane vtie ce editie ieftuta
a foarte raspin.ditex. povegn Litografnle Bunt in pemta in editaa
romaneascA , n'ar fi insA imposibil, dupti anume detain, ca on-
ginalul, dela care a pornit desinatorul dela noi, sa fx fost o gravure
in lemn, copiata apoi pe piatrA Tot gravure in lemn este vi mica
vignetA dela in.ceputul romanului Ea este tiparita la V alb au in,
ca vi Dracul ?chiop, tradus de Cannes S a m b o t e a n c a
Cea mai importanta ilustratie din aceastA epoca este Ins& cea care
insotegte Calletontle lug Gulliver In ;erg depd nate, de la Swift, a luu
I Negulic 1, * cu 80 de figure totu de traducatorulu *, tipi-
nte in Bucuregn, in tipografia hu Iosef Kopai n. i g, in 1848
Negulici nu era la primul sau volum In acelagi an, la o
aka tipogiafie (a lut Eliad e), el scrisese Vocabularu Romanu
In 1844 vi 1846 el colaborase la Cunsrul Romanesc sau tipanse
alte volume Niciunul insa n'are, pentru not 91 pentru ceea ce ne
preocupa In aceat capitol, importanta traducern dupe S wift
Cele optseci de figure aunt in totahtate, cu exceptia uneia smgurii,
in tare s'a representat in cabmetul eau de lucru vi despre care
a fost vorba la un alt capitol, copiata cu fidelitate dupA Gran d-
vill e, care ilustrase una din traducenle francese ale hu S w 1 f t,
insa iscahte, cu desmvoltura 91 Cu o mare lipsa de scrupule, de
Negulici insugi 2) Matzen nu apare MCI cea mai mica Judi-
Cf I a r c u publicatnle din anul 1839

1) Voyage de Gulliver, ilustrat de Cr and vill e, aparuse In 1838, In douA
chime, la H Fournier In realitate, G r and villa se servise de gravure
In lemn, pe care fuel Negulic 1, cu ajutorul lux V e n r i c h, o transformi
litografie, max uparl de reahsat la Bucuregtx Cf 4x Lucia Dr ac op o 1-
Ispir Psetorid Negulies, p 93 D-sa crede toss ca ilustrataa lux Grandville
este tot litografie, ceea ce a fals
www.dacoromanica.ro
252 CRAFIC.A RomiNEAscil
cape ca desenul n'ar fi opera Insati a celui cam 191 pone jos numele
Litografierea s'a ra'cut, de ahminten, de G Venr1ch 9i nu de
Negulici (P1 C1V gi CV)
V e n r i c h, cum vom avea ocassie BA o constatam fn volumul
urmator, 491 cuno9tea mesena, g1 poate ca uncle din calitaple de
precision, de siguraina, de perfecti stapainre a lime', ce observam
In htografule In penna din Gulliver, sa se datoreascA lm, 9i nu
liu Ne guile 1, care avea un cu totul alt chip de a prezmta o
figura, In desenunle sale sigure Aceasta se vede chiar nnmai
comparand portretul eau In interior, dela hiceputul volumuhu,
cu oncare din vignetele ce ilustreazA textul
Aga cum aunt, ele dau o mare stralucire celor doua volume,
adnurabil tapante, mai ales In ce prive9te htografule, trace tot-
deauna separat gi fare htera In dos Pe cand lima numele lui N e g n-
11 c 1, ortografiat N e guile e, se rasfaTA Intreg n fiecare plan9a,
V enrich de cele mai multe on se multume9te sa iscaleascA
cu un. G , impala numelui situ, lntr'un colt
Cam in aceeap epoca spare Album der Unteren-Donau-Gegend,
each der Natur gezetchnet de capitanul Carol B e g e n a u, album
litografiat la Berlin de Sc h w a b e, cu legendele tipante de
I Wendlan d, in editura lu1 F Sala 91 C-me 1) t Ocupan-
du-se tamp indelungat cu dehmitarea gramplor, Be g e n a u,
atras de frumusepa locunlor pe uncle umbla, s'a indemn.at sa
schiceze cateva veden, memte sit formeze un album al regiunn
Dunarn y, ne spun Oct a v Lug ogian. u, care cuno9tea, din
acest album, douasprezece htografn In colon, destul de naive,
tradan.d de departe nesigurania amatorului phn de bunivomp.,
dar mcapabil sa prezinte fn chip corect 91 atragator o vedere din
nature
Aceste doulsprezece plange aunt Or9ova cu cetatea Ehsa-
beta, Porple de fier, Cladova, Turnul-Severn, Rumele podului
dela Turnul Sevens, Vidmul, Nicopoli, Slgtoval, Rusemcul, Debar-
caderul din Giurgiu, Sihstra 91 Macmul Tehmca in care aunt
redate nu este cea a htografiei in negru, coloratA apoi cu mAna,
1) 0 Lugo ix anu Hdrple colone.lulus Carol Begonau, Buc , 1917 Desenuri

de Begena u, uncle din de onginalele dim ale albumului, Wan bloc, slab
colorate cn aeuarelo, se gaseau bi colectia profesorului Dr I Cant a c u a i n o
www.dacoromanica.ro
LITOGRAPIA CA ILUSTRATIE DE CARTE 253
cu acuarela, cI cea a htografiei In colon, adica cu mai multe pietre,

fiecare pentru o coloare, trase succesiv Cum am spur, =inns
din ele, cu tot spnjmul dat probabil de cel care trecuse la Berlin
desenul de puma, nu se ndica peste ceea ce ar fi In stare el obtanA
91 un elev mai talentat al hceulm
In coleccut Academies Romane se mai gasegte o litografie,
&feral de cele pe care 0 c t a v Lugo gianu le mentioneaza
ca facind parte din album Nigte dorobanta Dorowanden, District
Deleorman, Kleine Wallachei 1)
Dorobantu, ca woe pan.dun, In costumele for cu gaitane rogu
gi albastre, aunt cAlare La piewarele lor, en mtumle bite= butuc,
ca in China, eta un criminal sau un impriemat, prim de attipanm
In stings, o truce, pe care este ems ceva, ce nu se distinge Poate
ca aceasta gravure a facut parte dinteun alt album gI ea este
htografiata la Berlin care n'a mai ajuns tatreg pant' la non
Considerand el Be genau era sublocotenent In 1838, dupl
cum afram din studiul hu Lugo gi a n. u, gi ca In 1866 el este
pensionat cu gradul de colonel, t dupA treizeci de am trecuta In
serviciul armatei *, este probabil cA el fusese capital" blue 1845-
1848, cand a trebuit sa se pubhce albumul
Un N D Rao o vit a, indemnat poate de exemplul but
Bege n. a n sau de cel al but Pa pp as ogl u, a carat activi-
tate va fi tratatil Ins/ in volumul consacrat epocei de dup.& A m a n,
and spar cele mat multe din litografule populare ale acestuia,
cu care el Impaneaza toatl Tara, publics la Targovigte, la 25 August
1851, o vedere a Mitropohei din acel orag Ne putem agtepta la ce
trebue sa fie aceasta "magma Daca un amator german, cum era
B e g e n a u, se arAtase atat de mcapabil de a produce ceva
mteresant din punct de vedere artistic, cu toata osteneala ce-gi
dase, cu atat mai putm va reugi Intel) astfel de Intreptmcere un
amator roman, din Targovigte
Anul urmator, In 1852 gi cu aceasta Inchulem sena volu-
melor ilustrate apArute hiamte de Aman A t an a si e N
P a c 1 e a n u scoate Iertzisahrnui hberat In doul tomun, ca 91
Gull' v e r al lux Negulim, tot la Sopa" n x g, tapante In Bucu-
regti Dupl un portret al lut r ass o, urmeaza o aerie destul
1) Coto B XI, 38 Albumul 4nsu4i ayes cots B XI 1-12
www.dacoromanica.ro
254 GRAFICA ROMA EASCL
de bogata de figun litografiate in perms de C Daniell s, trase

de B 1 e 1 zgi Danleli s, la Bucuregti 1) Comparate on cele
ale lua Negulic 1, ele aunt mai slabe g1 mai neghjent executate
Cele din primul volum aunt iscalite, 1c1 g1 colo, de Danleli s,
care imiteaza In aceasta procedeul Indrazn.et gi pupil onorabil, al
lm Negulicl In volumul al doilea nu mai iscalegte comic
Este evident ca onginalele pe care le-a copiat htograful dela not
au ilustrat una din numeroasele edits din Tess o, publicate In
secolul al XVIII-lea, dupe cum marturisesc costumele barbatilor
Sulu' este cel al faimosului ilustrator francez G r a v e 1 o t, care
a fost kali des imitat, In tot Apusul, aga bleat nu se poste spun
data el insugi este la ongma lor sari alton.eva Ce este sigur,
e ea niciuna din plange nu se ridica pina la cahtatea celor ce au
servit de model Din acest punct de vedere ilustratia lui G u 11 1-
v e r este de sigur mult mai corecta gi mai interesanta Degi tot
aga de lipsita de origmalitate, de vreme ce gi Intr'un caz pi Intr'altul
este vorba de o cope, ea este cel pups nu numai congtuncios
facuta, ci gi extrem de corecta, cu toate ca mai fiecare figura
prezmtil numeroaae g1 foarte precise detain (P1 CVI)
Ilustratoni muntem 41 cei care faceau apel la servicule lor,
fie ca imitau ceea ce le venea mai la Indemina din pubhcatule
stra me, fie cif inventau augur', cu dificultate gi adesea fora cea
mai mica urmit de talent, litografthe cu care ornau volumele apa-
rate dela 1828 Incoace, n'au avut mciodata un plan bine chibzult
Activitatea lor se cheltuia la vole Intamplarn, de aceea ne-a fost
aga de greu ea punem ordme gi sa ajungem la o smteza In productia
grafica venita in ajutorul carpi, In Tara RomAneasca, In prima
jumatate a secolului trecut Nu tot aga se petrec lucrunle In Mol-
dova Acolo totul se supune vointei ordonatoare a lui As a c h 1,
minunat organizator, Om de prevedere g1 ingemos 4n gasirea
1) In decursnl secolulni al XIX-lea, Mitre mijlocul lui, se gAseau la Bucureiti
o seams de litografi, mai mult megtegugan decit artign, de ongmA germanA,
care tipAresc cu aceeagi fngnpre, mcliferentA la aspectul artistic al num htografn,
calendare, supbmente Is calendare, reclame comerciale, portrete ga fel de fel de
stampe, mai mult can mai pup popnlare. G V aura c li, G W o n n e b erg,
s, B i e 1 s, I Pernet apartm acestei categorn Bi vor fi stucbati
Imp euna, Mind ne vom ocupa de perioada a doua a grafacei romAnc,n, In vremea
clad apar cele mai multe din operele lor, chiar dacA epoca debntuhn lor ca litografc
este antermarA lui Amin'
www.dacoromanica.ro
solut.ulor, singurul capabil sit se compare cu Veniamin C o-

s t a c h 1, marele Mitropoht, on care de altnnnteri ti places uneori
sill asocieze munca, la cererea prelatului
Aceasta nu inseamnA insit CA produccia litografica moldoveana
este mai u9or de clasat Dm primula abundeigei matenei, a mime-
roaselor penodice reviste ca suphmentele lor, de toate felurile
91 pentru toate patunle sociale, cart' de popularizare, calendare,
carp de propaganda, cam timpul nostru n'a mventat mmic in
acest domemu, ci a adaptat numai mijloace mai nom until stop
cu mult mai vechiu , a faptului el aceeap plan9e trece dela o
revista la alta, ilustra o nuvell 'stoma, care incepea inteun loc
si se terrama, cAtiva am mai tArziu, intr'altul, ne gas= de multe
on mai ineurcap dealt chiar in fait penunei 91 dezordinu mun-
tene Ceea ce complicit apoi 91 mai mult situapa este ca htografia
origmalA, intrebuintata ca ilustratie, facuta la not sau de unul
dela no', este amestecatA cu tot felul de alte tehnice cu gravura
in lemn, cu litografia ce reproducea o gravurit in lemn, impru-
mutata de aiurea, cu plane ce au trebuit ea fie cumparate direct
III stramAtate, gravun in otel, sau chiar litografu in pen4a
Cunoa9tem tot mteresul ce Asa chi acorda htografiei, pe
care o practicase smgur, 91 de servicule carem, in planurile sale
didactice, lega man speran.le Se serveFte de ea in repetate ran -
dun Foam de trtlu a Alknes Romfinepti, care fusese distribuitii
ca foam volantit 91 inamte de 1 Iume 1829, cand spare revista,
este, de pildil, litografiata Ea se preemta cat se poate de pliicut,
in chenarul ci de stilul Ludovic al XVI-lea, cu vlgneta din nujloc
II cu fencita dispozipe a randunlor ce compun textul Paul in
1835, Albina nu coupe totup mcio ilustrape Atunci numai, la
25 Februane, cu ocazia unei inctunpn de prenumeratle pentru
tipanrea unei istoru naturale de C i h a k, care trebma BA alba
s eitteva sute de icoane blue litografiate s, se publics ca inceput
de capitol o imagine cu oamem sAlbateci, en plante gi ammale
de tot felul ca specimen al ilustrapilor neiscitlitit, dar de sigur
opera lui Julius E de 1, eel care era destmat BA execute ilu-
btratale opera ltu C 1 h a k Este o litografie corecta din toate
punctele de vedere
Dupit acersta data, pina la 17 Ianuane 1837, cAnd se publicit
un suphment la Nr 5, p 24, nu mai avem, din nou, mem plan9a
www.dacoromanica.ro
256 GRAFICA RWILNEASC.A.
La aceasta data apar insa mgte htografn, probabil opere ale lui
Alexandru As a chi, in creion gi cu urme de s grattoir *1),
pentru lummi Slab desenata, columna lui Traian, dm Roma,
este bme tipanta Totdeauna As a c h i tatal va purta o gine
deosebita cue/tomex cu care se vor trage numeroasele plange dm
publicapile sale Nimein dmtre ea dela um., cu exceptaa caluganlor
gx tipografilor de carp. bisencegti, a caror ravna gi sim; superior
pentru o carte bme prezentata n'au dart mcl chiar in secolul
al XIX-lea, n'a fost mai simptor la aspectul exterior al unui
volum, ca dansul
Columna lux Traian nu e smgurit ea este inzotata de reprodu-
cerea mai multor monezi romane, de 11/1 legionar roman gi de un
captiv dac
De aici incolo ilustratmle, pubhcate in suphmentul hterar al
Albinei, adica in Abluta Romaneasca , se in.tetesc La 3 Iuine 1836,
s Prospectul S-ta. Sofn *, din Constantmopol, htografie in pem ;a,
gl un. vapor (Vasul cu vapor), imagine a unma dmtre pnmele vase
cu abur, , la 15 August, 1837, Biserica S-tul Petru dm Roma,
tot htografie in penrca, gi chipul pastirei Lacusto-Graur (m a r t i n-
roseli n) , la 23 Iume 1837, doult capete de onentah (unul
dmaRungid Sing 4 gefuldeLahor*,deG Panaiteanu,
elevul lux Asa c h x, pictorul de max tarau (probabil una dmtre
primele sale incercan in htografie) , la 30 Decemvne 1838, o Pagoda
sau capigte, probabil tot de Panaiteanu, 20 Decemvrie
1838, Arderea unei vaduve mdiene, mai bunt' ca cele precedente,
de acelagi De atunci Shaine, ptma in 1843 (p 146, cand se public&
o Magma de sburat), Albino nu mai da maw ilustracie In once
caz, ceea ce apantse este exclusiv de caracter documentar, fare
maim fel de valoare artistica
Revista editase insa o sere de volume, uncle mai modeste,
altele mai luxoase, in care se strecurau htografn Aga, in 1836,
As a chi lump, Aga G As a chi 4 madular Academia de
Roma *, scoate nigte Fabule alese pe romance, pentru care servegte
1) Gramm este mstrumentul de care se servesc htografn pentru a =hex prim

uncle locum cerneala htografici p a produce astfel, la impnmare, hnu de lumina,
bl millocul nnel porpum intone umbriti Grattoir-ul di mad efecte mteresante,
care an se pot obpne mci cu pants, mci cu creionul Este bisi mai greu de =Inuit
decit acestea, de aceea htografn neexpenmentap eerta s se serveasci de el.
www.dacoromanica.ro
LITOCRAFIA CA ILUSTRATIE DR CARTE 257
de frontispicm o htografie 4n penita, reprezentand pe Es op u,

=And fabule Inteun peisaj banal gi rAu desinat, ilustrul cocogat
este aratat inconjurat de ammale de care se va sent spre a indrepta
defectele gi vitule oamemlor
Anul urmAtor, in 1837, I Cu prilejul sArbarei date pre tail-
tatulm Domn. Mih ail Grig or e S tur z a de corposul of"-
tenlor *, Albina tiparegte t Priveghere ostagulux moldovan * Co-
perta contme o htografie to cerneall gi creion de mica dimensunu
Un ostag de garde, pe malul apes, dupe un deal, rasare soarele
Neiscalita Autorul ex s'a servit gi de t graft= *
In 1840, tot la Albina, se tipAregte o carte mteresanta prin
contmutul et Este Medicma populara a hu D to uses° T es a-
1 x a IL 111, precedata de portretul autoruhu, htografiat in creion,
in care acesta este aratat in mina cu un cranm gi cu un compas,
pregatmdu-se oarecum sa fats masuratoarea harm Nu se gue
de cme a fost executat, probabil insii de cmeva din cercul lm
Asachi1)
In 1840-1841 As a c hi poste sa -g" reahzeze una din dorm-
-tele sale tole mai vu, aceea de a pune in mamile compatnottlor
Sai o revista care sa -1 mformeze despre tot ce se intimpla mai
de seams in restul lumu este aga nunuta Icoana Lume: Cum era
de agteptat, ea este phna de fel de fel de imagim, unele desenate
gi htografiate anume, altele luate de-a gata din reviste similare
strame De altfel, gi pentru a raspunde unei alto aspiratu a ace-
lump, tot in 1841 gi, evident, tot la Anima, spare Spicuitorul
Moldo - Valah « redigtut de o sotietate de hterati*
Pentru ilustrarea Icoanet Lumez, As a c hi se servegte de tot
felul de plange, dupl nevoie gi imprejuran Pe uncle le adusese
din Apus, altele le fabrics in tars Am impresia ca dela o vreme
poste fuca sa, care se gases in Franta, inamte cluar de a deveni
d-na Edgard Quine t, agar P anait ean u, care era burner
la Munchen, au servit de intermedian pentru cumpararea unor
blocuri sau a unor pietre, pe care se gaseau gravate una sau alta
din ilustratule ce vor apare Cu atat mai malt acegna au putut
sere" de corespondent.' gi de colaboratori, cAci altfel ar fi greu de
Portretul a fost reprodus de ell Ior g a in al can sttuku din Almanahul

Grafwes Romans pe 1927, la care am neat adesea alum
17
www.dacoromanica.ro
258 GRAFICA ROBTANEASci
admix ca anume subiecte ea fi patruns direct, In acea vreme,

panii in Iagu Moldova, cum va avea ocazia sä se convingil
oriel= a rAsfoit volumul
In 1840, in Nr 4 al Icoaner Lumen, se publica 4 Pnvirea Ceah-
laulin despre Gura Largului s, care fusese tipiinti gi in mica
brogurit explicativA pentru stamps lui Tramn gi a Dooluei Este
o vedere dupti nature, litografie in creion, stangace, ca cea mai
mare parte a lucrilnlor romtmegn din aces vreme, a poate opera
a lux S c h i a v o n 1, data e adeviirat ca acesta fusese in regiunea
Ceahlaulm, pentru a se documents asupra decoralm in care se
cuvenea sa ageze pe cm dm erm. Cel pupa, dupa cum am vazut,
aga afirmil A s a c h i mai tttrau. (1866), in ale sale Nouvelles
lustortques de la Moldo-Valachie
Dmtre numeroasele ilustraIn ce insoIesc textul nu ne mtere-
seaza d.ectit cele care repreanta veden dela noi, care sunt deci de o
oarecare valoare documentari, sau cele ce poarta o semniiturii
romineasca gi aunt, bme inIeles, executate in litografie Pe
celelalte le vom mentions eel malt In note 1) Pnmei categoru
apar%ine o reducere in litografie a stamper Dochia gi. Traian, in
Nr 2 al anului 1841 'magma spare aici inversatA fall de cea dm
litografia de man dimension', dovada ca desenul eel nuc se facuse
direct pe piatra htograficil gi, deci, la tiparire aparea mversat
I) Aga este Status hu Petra cel Mare, dupi monumental executat de F a 1-

conet in Leningrad, un portret al lm Frederic al II-lea, regele Prusiez, publi-
cate in Nr 6 al anulni 1840 In anal urmator, h p 28, spare o htografie dupA
o statue a lm Napoleon, iar In Nr 7, acelagi an, an portret al lui Francisc I, Imp&
ratul Austria In Nr 28 (p 220) este o reproducere dupa faimosul tablon al lm
Geri c ault is Radcau de la Medusa, care revme de vreo doul on, p 269
o lupta cu taun In Spama , p 272 Inmormfintarea la Invalin a lui Napoleon I,
p 300, Turnunle aplecate din Bolonia , 300, Jocul mera Cea mai mare parte
dmtre aceste ilustratn sunt, cum am spus, In litografie (diteva aunt bud graven
In lemn), ;a uncle din de, cum ar fi vederea din Boloma, In destul de bune con-
clip' Explicapa deosebnu Intro cele bune gi cele mfenoare, eu subiecte dela noi,
sau desmate la noi, eta In faptul di, dupe toate probabilitiple, vault litograficA
Impreuna en desenul pnmelor eran aduse din sixamatate Alatun de aceste 'lug-
train litografiate din care uncle, dupA cum o dovedegte calitatea for mediocre
gi neexperienta autoruhu lor, an putut fi executate de elevn Academie', dupl modele
streme In vederea tocmai a familianzarn for en scant& tehnicA, s'au intrebunrcat
pentru ilustrarea textdor un numar insemnat de graven In lemn, op de aduse,
aproape sigur, din stramitate
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFIA CA ILITSTRATTE DE CARTE 259
Dar, pentru motive pe care nu le cunoagtem, icoana Lames St§i

intrerupe apantia, pana in 1845, card o vedem revenmd to mult
mai bune condrtn tehmce, dar cand cea mai mare parte a 'luaus-
Tailor vor fi executate in lemn sau 4n otel, dupe cum am vilzut
in cap tolele precedente, unde ne-am ocupat de aceste procedeun
In schimb, Spicuaorul Mo ldo- Valais, dm 1841, este mai ales ilu-
strat cu htografn El este destmat to deosebi sa face cunoscute
evemmentele gI monumentele demne de a fi mentionate, dm
Tonle Romane Pentru a le reprezenta infatigarea, de cele mai
multe on nu exists mem gravure strama As a c h i era obhgat
deci sa se adreseze desen.atonlor dela non, care mai totdeauna
se serveau de procedeul pietrei, mai lemma si mai usor de
impnmat
Numerile de lithe, August, Septemvne ale Sincuitorulua au ca
suphment doul plange, in care aunt htografiate 4n creion obiectcle
ce repede tgi cfigtigasera la non o mare celebntate, dm tezaurul dela
Pietroasa, faimoasa Clogca cu pm, nu de mult descopenta (1838)
Litografia a fost poate executata la Vona, cum ar reiegi din textul,
nu destul de clar, al articolului 0 a trem htografie, anuntata in
sumar Rumele cetatel Neamtul, in exemplarul Academia hp-
segte dela locul la care ar trebui sit se gaseasett, cilts a foot agezata
to numarul urmator n ea pare opera a lux Alex As a c h n.
Intr'un colt a 'limas un fragment de iscilhtura, in care se mai
distmg numai hterele s i k
Numarul urmator al pubhcapei, eel pe Octomvne, Noemvne
gn Decemvne, prezin.ta ca frontispicm o htografie to creion, por-
tretul lm D n mit r 1 e Cantemir, 91 o vedere a fabricci de
hartie dela Cetatme, in Moldova, poate tot o lucrare a lux Alex
As a c hi Fabrics, mstalata in nuilocul padunlor dela Neamtul,
apartmea lm As a chi insugi 91 fusese inaugurate cu mare pompa
la 8 Noemvne 1841 Construmd-o, marele carturar ne da o probe
de prevederea p chiar de incontestabilul situ aim; practic, firs de
care mimic inseumat nu se poate intreprmde, mcn chiar in domemul
culture'
Aceasta fabnca, in 1844, patroneaza doua medahoane decorative
tot in htografie, ce au foot evident trase la lap, la matitutul Albn-
nei Pnmul, in.tr'un frumos mcadrament, inchidea numele Dom-
nulm, al tun Mnhaxl Grigore Sturza, 91 data de 1844.
I7
www.dacoromanica.ro
260 GRAFICA ROMANEASCX.
Pagma din urmi, in acelag incadrament, avea sterna Domnultu

gi mscriptaa Instatutaa tapolitografica a Albine11)
Mai inamte Ina, in 1843, Albma tipanse caitea Comisului
C Gene Agacocles seau revase sense din Roma pi din Greats,
4 compuse de Mad(ame) Pichler gi de pe a Baronesei de Montoho*
Sunt trei volume cu 12 plante, cate patru de fiecare volum
Au fost evident copiate dupe un original strain, poate francez
91 dupe toate probabilitaple litografiate de Alex Asachi
Plancele, destul de slab trase, an toate defectele de desen ale ln-
cranlor sigure ale acestuia
Icoana Linnet reapare in 1845, la 1 Octomvne, 91 se continua
in anul urmator Unstraps este de calitate hotarit supennara, gi
fate de sena aparuta in trecut, gi fats de cea vutoare, cam pubh-
zaps va cunoagte o noult intrerupere, in 1846, dnpa care nu va
rena9te deck in Mai 1865 Litografiele, multe semnate P a r-
t hen y, 91 de bunk' calitate, vor alterna cu gravure in lemn, g1 cu
n.umeroase gravure in atel In numarul din Mai 1846 redactaa ne
informeaza ca a adus s atampele cele mai fine, care in vutonme
varstat (9) cu acele htografiate vor impodobi lista foam , dovada
evidenta ca multe plante li veneau din stramittate Unele aunt
simple imagim necesare pentru a intelege articole Cu pnvire la
prepararea indigoului de Oda, sau descript.0 de plante 91 de am-
male, altele infatigeaza veden mmunate din. nature sau monumente
celebre din alte tan C&teva redau scene in legatura cu vizata dela
no12) Una din cele mai impresionante pnia avantul sau roman-
tic, lucrare remarcabila, degi cu gregeli de desen evidente, n'a
putut fi executata decat la not gi e posibil sa fie opera hu Alex
As a chi, cel putan in ce privegte C invent's* 91 desenul Este inti-
tulata Curtius (gregrt pagmata 188 pentru 204) In acelag stil,
1) Cota Herald III B 20 Era, cum se vede, un omagin Domnulus, dar Is

o reclamti pentru Albina
1) Litografu publicate In west numar p 52 Prepararea indigoului, p 53
un Fachir Indian, de o calitate adnuralnla, din punctul de vedere al imps-imam,
urmeaza figure de plante ip de =male, farli Insemnitate, p 149 un portret al
lm L a mar tine 9i o vedere din Peking, ambele locate Par tit en y, p 187
op 190 tipuri de pin row Toate acestea n'au sumo legAtura en nos of au, probabil,
la origin modele streme, deci nu ne intereseaza deck eel mult prus felul in
care an fost tiparite
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFIA CA ILUSTRATIE OF CARIB 261
anuata de acelag suflu romantic este ci htograful urmatoare (pag

222), in creion gI pen ti., mezuta sA ilustreze o legends nationals
Butu, despre care m se spune lamunt ca e in.ventata de A 1 e x
Asachi gi htografiata de Antohi Partenie Ea este
iscAhtl insA numai de Alex As a chi, iar simihtudinea de
sentiment dmtre aceastA plangi gi cea precedents ne ingadme s'o
atribuim gi pe aceea, tot huhu lui Asa chi, in aceleagi conditu,
lama cu ajutorul lui Partheny (P1 CVII) Pe pagina urmA-
toare apare e Monumentul in grAdma publics din Iagi r, gi ea o
htografie, datata 1832
Deodata htografule inceteaza, de Bunt inlocurte mai ales cu
gravun in otel, de o foarte buns cahtate gi de un caracter cu totul
exceptional in ilustrapa romans De altmmten, ele aunt mai toate
de ongina strain:A gi au fort anahzate sub un alt titlu Trebue sA
ajungem aproape de sfargitul volumului (pag 340), pentru ca
litografia, partea ce ne mtereseaza acum, si -go face din nou apa-
nt-ta 1) Este vorba de o ilustralae, creion litografic, la o bucata
Taranul gi Cetateamd, iscAlita cu micialele 0 K, pentru Oswald
S a d a r, care, cAteva pagine mai in urma, 4gi pune Intreg numele
pe douA veden din Orient Napoli di Romama (Naupha) gi Masa
lui Aaron (proorocul), din Arabia, htografu in peniTA
Cu acestea se termini. cea de a doua acne de htografn din Icoana
Damn Cea de a tram sene incepe numai in Mai 1865 In intervalul
dmtre aceste doua date se ageaza, pe de o pane cea mai bogat ilu-
strati sene gi cea mai importanta pentru desvoltarea htografiei
de carte la noi, dmtre toate volumele iegite din mana lui As ac h 1,
cea a calendarelor, pe de alta aparnia Gazetei de Moldavia, care,
in 1850, is locul Albinei Prima este una din rarele tipinturi
a caror impativA nu revive lui As a c hi insugi In adevAr, Mihail
KogAlni ceanu avusese ideea de a scoate un Almanah tlustrat,
pe care Asa chi 41 continua, in acelag spirit p pfistrandu-i forma
gi tehmca unagimlor Deosebirea este numai in cantitate A s a-
c h i 4gi da seams ca de trebuesc Ba he numeroase gi ingniite To-
1) Litografia, ca tehmca, reapiiruse ceva mai nainte, la p 328, en un panzer

al Papa $i unul al 1w Daniel O'Connel La p 336 este altarul mare al
catedralei din Dicsminden (Dixmude), htografie hi croon, purtand numele lui
Par then y, of de foarte frumos std, amintind producpa romantics franceza
din aces vreme, pe care probabil o mut&
www.dacoromanica.ro
264 GRAFICA ROILiNEASCA
vaunt p Sunt doua imagmi Portretul ducelm e dupe hromca Lit -

Yawl a vi smelly), dus pe gandun, ca cioban in Moldova, unde se
ascunsese de fnca Polomlor, dupla= sal Urmeazii un desen sei-
ne, de calitate infenoara 4 Doi utopu eau of natoni de fencire *
Doi Inge, donton sa se imbogateasca, unul pleaca in Texas, altul
In California Se regasesc ceva mai tar= mai sante]. ci mai sdren-
pull de cum plecase Naiva ca 'dee, mai nary Inca executatii
Ultimele doua htografu stint in penrta a Mihtan otomam *, unul
calare, altul mfantenst, vi 4 Prospectul bailor dela Borca *
acestea nu meets as ne oprim asupra for Rau desenate, neghjent
trase, nu prezinta meaun fel de interes
In calendarul din 1851 aunt case stampe Contmutul volum.uhu
impacts doul tendinte ale spintulm lm Asa chi aceea de a face
cunoscut trecutul, data se poste In mod favorabil gi sub o forma
romantatA-romantics, gi aces de a atrage atentia calatorului asu-
pra locunlor mteresante sau de fobs dela no' Prima stamps este
o ilustratie, absolut in genul tablounlor istonce pubhcate In tre-
cut, pentru t Purcederea Elena de Moldavia *, fuca hu yS tefa n. ce
se casatonse cu Tareviciul 0 multiple de personagu, pe o veranda
goticii de stil venetian, aunt ingramadite In pagma de mic format
a Abnanahulw. Pnntre arcunle veranda apare 1111 peisaj conven-
tional, o trasura, cea in care venue Dommta, ci ;Aram roman'
Este o lucrate de forts celor obiclunite ale lux Alex As a ch 1,
care probabil era autorul ei Litografule urmatoare aunt exphca-
tive, 11118 pentru dam:till 4 Tarantela romans sau dant ardelean *,
cea de a doua pentru fabncarea substantei, pe care Asa chi o
numegte Guta Perga Mai mteresante aunt insit ultimele doua
image' 4 Veduta manastirei Putna a fp e Veduta pe din nauntru
a bisencei* Ambele aunt In penrta, importante mai mult ca docu-
ment, caci aunt probabil lucrate dupe nature, decat pen valoarea
for artistica Presupun ca aunt gi ale opera acelmagi A 1 e x.
Asachl
Cele mai multe din btografule dm calendarul din 1852, capte
la numar, ilustreaza o nuvela istonca a Dragon, restatormcitoral
donuuei Romamlor t Sunt executate In creion ga penria Scenele,
cu multe personagu, phne de nugcare este vorba de rassbome,
de rapin de fete moldovence, de vanatoare a bouruhu, de apantu
in via, de cortege de ;Aram , an cahtatile de spontaneitate, pe
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFIA CA ILIJSTRATIE DE CARTE 265
care le intalmm in genere in compozitule llu A l e x a n d r xi Tot

htografn aunt o copse a iscAliturei lul Mih a i l R a coviI A, o
ilustratie pentru o schita de N Is t r at 1, Podarul gi Magarul, gi,
mai prepoas1 ca document, vederea spitalultu gi gcoalei din Neam-
tul, &Adis' care ammtesc de cele dela nos, din vremea lui
yS tirb e i, and stilul gotic vienez era in floare
La acest exemplar s'a pastrat, din intamplare, 91 coperta Ea este
foarte placuta ma gAndesc, pnn comparatie, la aspectul meschin
91 mizerabil al celor mai multe volume publicate azi , cu un
frumos chenar gravat In lemn 91 cu o vignetA Irtografiatil In penr0
In 1853 se publicA zece stampe, cele mai multe ilustrand tot
o nuvell istonca, cu viata lui Bogdan fiul hu t e fan c el
Mare Ne tree pe dinaintea ochilor Doamna Moldovei, din anul
1508, in picioare, in bogat costum de curte, inteun peisaj mun-
toe, in care spare o casA boiereascA din acea vreme, Domnul,
sfaramAnd poarta estate t Liov *, un cortegiu de Taram moldo-
vem ce conduc woe robi, pnngi in rAsbom, top bmen poloni,
trAgand la caruta in care se gases clopotul dela Rohatin, pe care
trebuiau sA-1 transporte la Suceava As a chi nu prea mbea pe
Polom, cum se vede
Cele ce urmeas1 aunt parte veden de monumente, parte pose
explicative la unele din articole Primei categorn apartm t Planul
91 vezutul bisencei de la Podolem e Monumentul gotic in peata
Mitropohei din lap *, celei de a dons a Mares Iagilor 91 marts
Moldova*, t Atila in Moldova * la anul 440 dupA Hr , scene
'stoma din cele care iegeau din imaginatia lux Asa chi gi plateau,
probabil cititorilor sai, t Festmul RomAmlor la Sibiu in 25 lithe
1852 IN cu ocazia unei visite in acel orag a imparatulm Austria
Franz I o s 1 f, t Jijia *, ilustratie la o legenda in versun de
G Asachil)
1) ninon ca Asac b i nu era mai pnceput, In aceasta vreme, In a prezenta un
volum In chip aunpatie, a-i da un aspect atrAgator, clear and era vorba de o neln-
semnatit publicalle populara, cum era un Calendar Cel din 1853, a arm coperti
este pastrata in Academie, bitAregte aceasti convuigere 0 litografie in penigi
de eel mai frumos efect, probabil tmprumutata dupi o pubbeave similara germani,
bnpodobegte pagma s Regn magi FL /Engem vestiton ai Nagten lui 'sus s Pa
contrapagm6, tot o litografie Anul nou, ca un gemu, sburAnd In nuilocul
zodiacubn, vigneta mai banal2, de sigur, deli brae trasi tneonjurati Insi de un
text artistic npant, en Mere ornate In diverse chipun
www.dacoromanica.ro
Am putea opn aicea inprarea stampelor din calendarul hu

Asa chi, de vreme ce am trecut dincolo de data ce ne-am impus
ca limits a acestm volum Suntem in phn in epoca In care Am an
191 face aparipa in arta romans Totuta, mime nu deosibe9te la
A s a c h i calendarele aparute pans scum, de cele ce vor con-
tinua sa apara pans la moartea sa 91 clear dincolo de ea, cam.
Alex an d r u, profitand de matenalul stran.s de panntele sau
9i fund adesea smgur ilustrator, se crede obhgat sa mearga tnamte
on pubhcatia De aceea, vom depap data de aproximativ 1850,
pe care o consideram ca hmita intre cele doua epoce, 4i vom trece
in revista ceea ce spare in anu urmaton, pentru a nu taxa arbi-
trar, in dotal, o activitate ce se prezmta la As a chi a9a de umtar
Calendarul pentru 1853 era evident pubhcat la finele anului
1852 La inceputul anului urmator, in 1853, ca suphment la Gazeta
de Moldavia, As a oh i tipare9te un plan al 4 Tintenmulm seau a
necropolei 91 a monumentului Veru.anun.*, pentru comemorarea
activitatu prelatului moldovean In mijloc, status celui raposat,
sub o arcade gotica Sus, fatadele monumentului, a9a cum ele
apareau vazute din fact( 91 din Lauri Iar de Jur imprejur, luck-
Wind imagin.a ca un chenar, planul pe Omani al monumentului 1)
Este iscaht clear de G As a chi, este dem una din rarele lucran
ale acestma din ultimo am ai actavitatu sale
In 1854, almanahul are 310111 suphmente e Manastirea Pan-
garata A pe un deal, htografie in pew:0, ca mai toate vederile de
acest fel, t Vezutul Catelmei in Moldova *, cetatea ce apara Cot-
naru in vechea Dame, natural o inchipuire 4istoncit* a 1m Asa ch 1,
e Enema S-tul Dimitne dela Harlan *, 'walla de data aceasta on
mitaalele lm Alex As a chi, exact in stilul 4 Vezutelor i de pang
acum, ceea ce justifica atributaa n.oastra , 4 Margareta de Losont I,
a patra *tope a lei tefan cel mare, in creion, un cap conventional,
din magmatic, iscaht Assail i, opera tot a lm Ale x an d r n
Restul htografulor, patrn la numar, uncle en mitialele lm A 1 e-
x an d r u, aunt destmate sa lamureasca momentele mai insem-
nate din nuvela istorica, in care se poveste9te mats lui Petru
R a r e9 Natural, din nou reapar scenele dramatice, en multe
personage, din care fiul lm As a chi, ca §i din e vedute * de alt-
') Cota Arhitec C XXXIII, 24
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFIA. CA ILUSTRA7IE DE CARTE 267
mmtesi, in &cum o specialitate Multi vreme, din tuniditate gi

modestie, probabil, el nu in.drazmse ea le semneze Acum lust', gi
de aici inamte, rartaalele sale sau chiar numele hitreg vor impodobi
din ce in ce mai des partea de jos a htografulor
Cu anul 1855 se sclumbi 91 vignetele ce serveau de cap de
paging diverselor lum ale anului Sunt, in plus, noun stampe Una,
in penica, extrem de fiat, poate dmtre cele aduse din stramatate,
infameaza mormanwl hu Napoleon la Invalizi, urmata de o
harts a Mani Negre 91 de o figura argtand 4 Prospectul man' pani
in fund cu lucrunle coralelor * (margeanulm) Nuvela 'stoma
4 Valea Alba * este, ca de obiceiu, insotata de mai multe htografu
4Prezentarea genovezilor la Chile s, cu man multi= de °amen',
cu preop, cu case, in fund cu =dunk unei calla 9" cu catargunle
coribulor din port , t Fanatismul gi credmva to, o scene de rapire,
4 Panaluda eroilor moldovem*, admit slujba mortalor, efectuati
de catre Mitropolitul insugz, in fats curta, a °guru 91 a norodului,
4 Vaduta (can ortografia euvantului s'a modificat) monastirei dela
Vales Alba * Volumul se termma eu o doing dela Valea Alba,
;a ea htografrata, munca araniata de Me delnic e r u l loan
Car t u In acelagi an, ache& in 1854, 91 in anul urmator, A 1 e-
x a n d r u As a c h 1, care acum avea mai mare incredere hi
putenle sale artistice, publics un album de htografu, care au fost
apoi colorate cu mina, in acuarela 1) Sunt patrusprezece plange,
toate de aceeagi mina, unele iscabte, altele nu Fiecare poarta
91 data, 1854 sau 1855 t Surugiu calare s, 4 Ware; margmean
dela Soroca din vecul (sic) al 19-e, in Moldova *, t Femme de la
Galu, hi Moldova*, 4 Colonu roman din I:Ischia din epoha hu
Traian i, 4 'Nan. ursar in Moldova*, 4 Pamir aprod a hu tefan
eel Mare*, 4 Plaeg Van.ator de munte in Moldova *, t Lancer de
cavalene in Moldova *, 4 Jandarm calare in. Moldova *, i Soldat
de Infantene in Moldova *, t Bmenu gi cucoana din vecul 18-19
in Moldova *, 4 Sahastru de la muntele Pion In. Moldova *, 4Plu-
tagu de pe Bianca in Moldova *, t Aducatoare de apa. in Valea
Bistrilei*
1) Cott' IV, 526 Fund vorba de un album, admit de o carte, local acestor
nografn este ai©, la cartea ilustratA. Pun formatul lor, pun dmumnum, aceste
plange ar fi pntut toss, tot ata de bme, sit fie analnate la capstolnl Luografu p
luografi, c&nd m'am ocupat de stampele hu A l e x. Asachz
www.dacoromanica.ro
268 GRAFICA ROMINEASC.i
Imports/4a acestor htografu ca documente pentru uniformele

din acea vreme, pentru aspectul portulua locuitonlor, nu mai are
nevoie sa fie puss in lumina Ele aunt apoi trase cu multi grip,
cu doua pletre, una galbuie, pentru fond, slut pentru htografie
Fara sa fie prea frumoase, ele sunt con.ctuncios executate 91 merits
in deosebi sit fie semnalate
Intorcandu-ne din non la calendare, cel din 1856 are opt stampe
Prime le doua aunt de sigur luate din pubhcatu strain e Calugan-
tele de cantate inamtea M S Sultanuhu* 91 e Eruptaa muntelm
Vezuviu 1a 1855 * 0 htografie umonstici este de foarte proasta
calitate In genere, tot ceea ce apartme acestm gen se va prezinta
multi. vreme, chiar In penoada de dupe A m a n, inferior celor-
lahe felun de gravure e Perspectava Casteluhu dela T -Ocnei I
este una din cele mai bune htografu pubhcate pans scum, exacta
pane In cele mai mini detain, sigura, trasa fare inch:mall de
cmeva care ayes 91 talent, 91 expenenta Ea este semnata de
P a rth e n", cel care a facut desenul, 91 de I de Br anal (9),
cel care I-a trecut pe piatra
Laskin' la o parte 4 Palatul expozrtiei dm Paris *, de sigur o
copse, 91 ajungem la e Serbarea Tigamlor , in pm' unei piranude,
pe care sta stns anul emanciparn robilor, 1855 Toate breslele
ocupate de tagam mu parte la ea 91 se bucura lautaru, ursaru,
spoitoru de tingle 91 cu femeile for
Din exemplarul Academies Romane hpsese doua htografu, in
legatura cu o nuvela asupra lui Mihai V i t e a a u 1 Mika" in
inchisoare 91 Aducerea capulm Cardinalulm Bathory in fats lm
Mho Dupli ce ne-au trecut pe dmamtea ochilor states &strata"
de caracter istonc, oncme 191 poate inclupui fare greutate cam
despre ce poate fi vorba 1)
1) In acelap an, ca supliment la Calendaru worse pentru Romans, din 1856,
Asachi pnblicA la Pans pen intermediul fucei sale, de sigur,la Simonau
p Toove y, o compozipe de man proportu, desenati p litografiata de E Guill e-
m i n, en text roman gx fiances, care text insa este imprimat la Iap RepreemtA
un arc de tnurnf gotic, prm deschizatura canna apare Columns lui Traian Arcul
e decorat en state' de Dam, de femei goale, alegoru de sign; gi en mane nogtn
voievozi Drage it, S t efa n, Negrn Vod A, Mihai In feta arcului, mare
mulpme de popor, din toate stratele sociale, in cap en Domini p boieru Bine
unpnmat dar mediocre desmat Poste cA, In fond, Gnillemin n'a facet decAt
sA conjece o schita trunisA de Alex Asach 2, cAci alma p caracterul desenulm
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFIA CA ILUSTRATIR DR CARTE 269
Am ajuns la anul 1857 Nimic nu s'a schimbat ii nu se va

schimba pans la urma din nitentaile lm As a c h i, din felul cum
el incelege rostul unm calendar, din spintul vi tendintele artistice
on simplu didactice la care se supune, atunci cand redacteaza
textul, de multe on singur, fled niciun ajutor, 91-§i alege ilustra%ia
Sunt vase stampe a Bisenca manastun Putna cu mormantul lui
tefan. col Mare *, asemanatoare, dar nu identica cu cea din volu-
mul de pe anul 1851 E mai slab desmata, figunle an alts pompe
Restul stampelor, in afara de t Preumblarea cea noua a Damelor,
In lap*, care hpsegte din volumul consultat, este consacrat isto-
nei lm P e t r u Rareg (patru litografu), care se continua, lira
a se termina
Calendarul din 1858 confine dowl povestiri, genul de predi-
lecpe al lm Asach i, evident ilustrate, una asupra ajutorulm
dat de Romani Regelui Franei a Filip de Valoa* (Banul Maracme),
aka asupra Dzilei din urma a municipmlui Iagenilor* Sunt in
total, o litografie pentru prima povestire, patru pentru cea de a
doua, cu multi= care forfotesc, toate de un sentiment romantic
mai mult deck exagerat, cu efecte de lumina, noaptea, cu figun
ce se despereaza in gesture teatrale Ultima in deosebi e Dziva
din urma *, este conceputa ca vi cum ar ilustra caderea Troia
Este de rumarcat ca in aceste stampe Alex As a c h i, cam ale
lm trebue sa fie, face mult 'QS de grattoir, pentru a sugera sch-
pirea lumimlor in intunencul nopt.0
In 1859 ar trebuu sit fie unaprezece stampe, dm care hpsegte
inse una Ca frontispiciu m se ofera Status lin tefan, creion vi
e grattoir * Se succed apoi t Vasfrangerea vaporului Austria ,
copiata de sigur, o gravure annsennta a Canera evreilor *, in
crown, in care apar diverse tipun, un fmanciar, un industriag,
un camatar, un carcmmar, t Veduta punter lm Tnuan*, a Deal-
mares calcatoarei de credinta *, e Recunowerea neagteptata *
(aceste doua iscalite de Salomon Tr ancu 1), in genul color
pe care in trecut le desina Alex As a chi vi cam de aceeagi
se potnvesc Cu tole 'qua din magmata annum Este probabil Ca astfel de
suplimente s'au publicat ip la celelalte calendare, de Judi au disparut Muir gi
acesta, din pneina subiectului, In loc GA se pAstreze In biblioteca Acadenuei,
el este eland la stampe, din care prima confruntarea lm cu plangele din
Calendar este mai &hall
www.dacoromanica.ro
270 GRAFICA ROMLNEASCX
cahtate e Pionul din punctul Vuhalnrtei , creion 91 grattoir,

pare lima sa fie opera acestuia, ca 91 e Schitul Dureu In sfarpt,
* Gum Dunarn la Suhna * este probabil luata dmteo pubhcatie
mama
Calendarul din 1860 n'are deal vase stampe Prima, un por-
tret, 4 Sanul leul Caucazului *, dupa vreo foam striima, este foarte
frumoasti, supenoara ca stare 91 mai complete deck obiemuitele
portrete din volumele anterware Urmeaza o t Colons lw. Trawn *,
4 desemnata dupre nature la fats locuhu de Maiorul Ale c a a n-
dru As a chi *, Australia la o nuvela lama de A 0 brag 1 a,
(I Apoteosul lui Schiler *, cu un frumos portret, tntr'un medahon,
luat de sigur de aiurea, doul scene din S chill e r 4 Vilhelm
Telu, ehberatorul Svrtern * ca 4 Jean d'Arc, ehberatoarea Frantei *,
ambele origmale, in stilul obicinuit al htografulor almanahului
In sfarpt, e Proiectul limn monument de recuno9tinta Moldova
prosforat (9) augustilor monarhi subscruton tratatului de Paris
18/30 Martie 1856 i., desen de arhitect, a care]. 4 mvenve i s'ar
putea sa se datoreasca lui G As a chi
b In 1861 se reia 9i se termini povestea lm Petru Rare9, cu
episodul &nue Voievod 91 Regina Isabela Dm cele cuici stampe,
(in reahtate aunt vase, adwil cu una poste cele anuntate) ce constitue
suphmentul volumului, patru pnvesc aceasta istonsire Prima
poarta nutaalele lux Alex As a c h 1, dar s'ar recunoa9te u9or
91 fare acest semn distmctiv Restul aunt slabe gravure in lemn.,
neghjent trase, poste din pricuil ca plansele de lemn se gaseau
in rea stare 91 prea uzate De altfel, cu cat inaintam in tamp,
cu atata cahtatea tiparului slabe9te
In 1862 majontatea htografulor aunt tot de Alex As a c h 1,
dep. neiscalite Prima este 4 Clocoitura (Sprudel) apelor mmerale
din Carlsbad *, e Soarta tragica a famihei Brancovanu *, e Caste-
lul 1.1on. (Chinon) de pe lacul Leman, langa Geneva * 4 Inclu-
soarea subpamanteani, in castelul ilon * In schimb, cele din
1863, ix poarta nutialele Garibaldi, portret in creion litografic
91 4 Act eroic al lux Miliai Bravul la Calugarem
In 1864 As a chi pubhca o foarte pretaoasa autobiografie,
destul de detaliata Calendarul, in doul parts, cuprmde mai multe
gravure in lemn 9i doua htografn e Rascularea Polonilor r 9.tt Tran-
sportul Polomlor In Siberia *, de sigur dupa pubhcatu de paste
www.dacoromanica.ro
hotar, care ne IntereseazA dem max pulls In partea doua a lux

nn se dA o lista a htografulor lux Panaxtea n.u, pubhcate /Ana
la aceasta data, cu atat max prepoasa en cat mciuna dm ele n'a
ajuns pan.A la not Tot de acolo aflAm ca Malorul D i m i t r1 e
(nu A 1 e x a n d r u Asa c h x) era autorul unux suphment hto-
grafutt, reprezentand a Monumentul Meridian la satul Necrasnox
laugh' Ismail *, menponat gi hi capitolul in care am vorbit de
stampele litografiate
In almanahunle dm 1865 gx 1866 toate ilustrapile Bunt gravate
in lemn. Abia in 1867 reapare un frontisplem htografmt, bustul
Prurcuhu Carol I, de A As a ch 1, pentru un arucol al lux G .
As a c h 1, g1 alte doua htografu « Marian Costm, descopent de
D Panaitean u, chrectorul gcoalm de pictura, desmat de
junele situ nepot B a 1 t a s a r *, gx a Pnnderea lux Hora (Hona)*
Sunt ingnpt trace, cu doui pletre, una pentru fond, poate sub
supravegherea hu P a n a i t e a n u, care-p cagugase o frumoasA
reputape de gravor, in Munchen, de unde se intorsese in 1858
De altfel, in tot volumul se sunte o activitate noua, max multi
ravnA, care nu puteau vein dead dela aceasta Astfel, t BatAha
Moldovenilor cu Teuton' *, pe care, ca stamps de man chmen.-
slum, o htografiase aceiag P a n a 1 t e a n u la Munchen, reapare
aim., redusa, tot in douA pletre, una in tents albastrA verzuie.
Totusi, dep. mune nu e schunbat in compozrpe, opera pare o slut,
max romanucl, max phnit de =pare Tot in doua colon, verde
p negru, este p ilustrapa pentru o balada 4 Turnul hu. Butu*,
fp ea foarte onorabila
Dm cele 12 stampe ale calendaruhu pe 1868, cele max multe
Bunt portrete in htografie, unele in penca, altele in creion, luate
dupe modele strAme, probabil revista 4 Illustration *1) Smgurele
dela not sunt o 4 Vezuta Monasurez Neamtz o p. 4 Vezuta Iaplor
dm partea de Pecuran 0, slabs reproducere dupe o pubhcape dm
Augsburg, dm 1701
Sena portretelor se continua p in 1869, cu Carol al XII -1 e a,
mak A A Evident CA gx cele precedente erau tot opera acelmap
1) Este probabil ca modelele dela care se inspire desenatorul-htograf al Calen-

darelor sit fz fort in lemn, pe care insa el le copra pe plats, aga cum Reuse N e g n-
licz cn dustrat.ule lm Grandville.
www.dacoromanica.ro
272 CRAPICA ROMANEASCL
Tot el semneaza o Batahe dela Baia, Re9edmita Episcopiei dm Cer-

WWII 91 portretul Bianca' Miles 1, e muss unui Moldo-romanu*,
dupe un portret original a de &Lusa lucrat * (P1 CVIII)
In 1870 Bunt Base stampe Prima este portretul Pnncipesei Eh-
sabeta, ce insote9te un a Eprtalam a de G A s a c h i, 4n romA-
necte 91 nemte9te, 91 mai multe scene dm vieata lm Alex L A-
pugnea n. u, mediocre, neingrijit tvante, gterse sp. cenu9u
Sunt iscahte de A Asa chi Tot acesta se incearca In studu de
finonomie, pentru a expnm.a diverse sentimente, studn pe care
le va continua 4n, aria urmaton Inutsl al adaogam ca toate aunt
puerile 91 ca, de-ar fi foot mai perspicace, data 91-ar fi dat mai bmc
seama de tot ce-i hpsea ca desenator 91 htograf, era tocmai catt-
gona de subiecte de care ar fi trebuit sa se fereasca. In 187111ustra-
pa este extrem de bogata, 9i In genera bme tipitrita, mai toata lu-
crata sau copiata de Alexandru As a c h 1, care iscalefte
scum ca editor al calendarului e Alexandru I, Domnul Moldovei *,
a Veduta Monastarei &Ansa *, a Veduta Cetatuea Neampi
Veduta monastirei Hangu, subu mantels Pionul * Ultimele tree
,
ilustreaza un jurnal al lui G. A s a c h i din 1838 a Zilnicarm a ca-
latonei * Urmeaza o figura, pentru a exphca functionarea a nu-
trahezei*, atunci inventata, 91 o acne de portrete de persoane, care
se distmsesera In razboad franco-german. Frosar, Canrobert,
Gambetta, toate 4a htografie, ultima ceva mai buns q1 'Belida A
As a c h 1, altele multe, dela France= 91 dela German]. Se dau
p tipun de soldap din ambele parp Pe opt pagme se continua apoi
grotescile studu de finononue q1 uncle schrte, In care se sunte
influents hu La vat e r qi In care se fat apropien Intro uncle
capete de om 4i cele de animal Sunt partea cu adevarat pendula
dm tot ce-a isciht Alexandru Asa chi 91 care In calendarul
din 1871 91 in suphmentul lui a lust o proportie cu adevarat
insuportabila Ni se pare absolut mutil sa =tram in anal=
atAtor plan9e, care nu ofera, ma artistic, mci ca document,
mciun fel de mteres pentru not
Caracterul ilustratulor nu se schimbli In 1872 Intahum, natu-
ral In htografie, singurele de care ne ocupfun kuci, t Mtmastinle
Mira , din Vrancea, suphment la o calatone a hu G As a chi
din 1835, a Bogdana, de langa TArgul Ocnei a, 91 a Vatra Doran
(vedere panoranuca), a Monumentul Prurtulut Racovrta la Vama
www.dacoromanica.ro
Bucovina , acestea ca suphmente tot la o calatone Insa a lm

Ale x an d r n, ti Bucovma, In Iuhe 1871 El este autorul ace-
stor veden, ca 9x al portretelor luI Tiers 1), Edgard Qumet 9i al al-
tors, luate probabil din Illustration Spre finele volumuhu apar
din non studule de fizionomie 4i o foam de cancatun, tot atat de
neinsemnate ca arts 4 Repartitia de bunun 91 mandate' p t Un
burou de portarel*
In 1873 se rem sena t nuvelelor istonce *, de astadata mspirate
dm walla haiducilor Dupli o vedere a palatului expontiei umver-
sale din Viena, din acelap an, 91 un portret al liu Gaspar Gratiam,
Domnul Moldovei, apare Ion P etrari ul, banditul, tot el
stand la panda, In codra, 91 G a v r i 1 B u z a t u, ultamul calau
al Moldovei, sub Mihail St u r z a B n a at u 1 era In acela9 tamp
mtimul lui Petrariul Nu hpsesc nits pagmele cu eternele 9x
imposibilele fizumomn
In 1874 9i am urmaton, pane I91 Inceteaza apantia (ultimul
volum al Academies este dm 1876) calendarul este din ce in ce mai
neInseninat, de aspect meschm, devemt cu adevarat o pubhcatie
pentru omul de rand Smgunle htografu interesante pnn subject,
dar mizerabile ca aspect, pe langit mevitabilele portrete copiate
de un p colo, aunt cateva gnipan de persoane cu inten.t.0 satince
Procurorul 91 Avocatul, Sateanul p Arheologul, o =perch' din
Targul Cucului (un evreu), etc In 1875 se di imagines statue' lux
Mahal Viteazul, maugurata la 3 Noemvne 1874, bite° htografie
destul de aproximativa, desmatii de As a chi 91 trasa de G o 1 d-
n e r, dupe o schita trimisa de cmeva din Bucure9ti, gi o acne
destul de bogata de portrete, dela not 91 din stramatate, de per-
soane In vieata 91 de morti ilugtn, toate purtand dubla semnatura
a 1m As a chi 91 a lm G o 1 doer Papua umonstica gt cea cu
t fiziononuile * nu hpsesc mci de data aceasta Pnma se raporta
tot la primeidia sauna, In Romania cotropita de evrei ci straun,
in t 50 de am dupi profetia Rabinulin Tobias * (P1 CIX)
Ulttmul volum, 1876, cuprinde o noun biografie a lux G A s a-
c h a, en un portret destul de slab, mteresant ca document, un
protect de monument pentru Gri gore A C- h c a, domnul Mol-
dovei din vremea rapirn Bucovina 9x un altul pentru comemorarea
1) La numele prom' franceze am pAstrat ertografia calendarulm
1a
www.dacoromanica.ro
274 GRAFICA ROILANFASCX
Umni Pagina satinca are ca min t Romania pb.vegte burineuele

de pe pamantul Romanies In urma convenpei Austro-Magiare
Natural, multi Evrei Toate aunt iscahte de Ale x a n d r u
Asachi
SA ne Intoarcem scum la Gazeta de Moldavia Albino Incetase
sa apart'. in 1849 Ea avea un anumit caracter, care o deosibea de
toate celelalte publicalu ale lui As a c h s, gi care facea din ea o
arms importanta pentru realizarea planunlor sale culturale Este
drept ca In ultimo am 'incense Trebuia invioarta, Improspatata,
aerate Trebuia Mal ales sa s se schimbe titlul gs sa r se dea un ton
mai de actuahtate De aici numele de Gazeta de Moldavia Spre de-
osebire de celelalte intreprinden tipografice, de Icoana Lames, de
Calendars, la care matena ilustrata avea un rol important, gazeta
se recomanda prm textul sou, fare a ren.unta cu total la 'magma,
adica, In fond, la htografie, forma cea mai obigniuta de a vorbi
ochilor, In tot ce intreprmde Asa chi.
In primul an, In 1850, nu gasxm decat o mica vigneta docu-
mentara, o magma de treerat (pag 175) In 1851, tot o htografie
In pen4a, gi tot documentara, Palatul de crustal din Londra In
1852 nu mai apare mmic, insa in 1853, ca supliment la Nr 63, se
pubhca t Planul a tmtenmuliu gi a monumentului seau a necro-
polei Vezuamm* despre care a fost vorba, cand ne-am ocupat de
Calendarul pe anul 1853
In 1854, tot ca supliment, tntalmm o htografie a lui Alex
Asachs, iscalita In dreapta, redand episoade In legatura cu
Mogu gi cu Sarabata Morplor (27 Mai) Ea insotegte o poezie Apar
scene din view's satulm, slujba pentru cea raposap, femei dand
de poman.a, cergeton Ceea ce se vede pe pnmul plan, lucrat In
peinta, este mai serum; studiat decat celelalte p&p ale stamper
In fond, cahtaple prea putme gi numeroasele insuficiente ale
lin Alex Asachi
In 1855 apare tot o vedere documentara, htografie In pezuta,
exphcativa pentru nn articol pnvitor la razboral Cnmeu Turnul
Malacoff
In 1856 nu mai apare iumic In 1857, dm contra, aunt mai
multe vignete La 5 Ianuane, pentru a 'luaus e Noua Allnnd Re-
mand *, trtlel ce se =waxes Gazetei, pe coperta es o prea frumoasa
mica htografie, supnnzatoare de Nina Rn comparape en cele-
www.dacoromanica.ro
LITOGRAFIA CA ILUSTRATIE DR C &RTC 275
lalte o albina, bite° coroanA de grau gs stejar Tot acolo, un su-

phment de A A , o composupe alegonca Moldova, rezematA de un
scut, pe care este desenat capul zimbrului, pnmegte din mans anu-
lin non o chew gi o Sche Anul vecluu, cu coasa timpului pe unfair,
dispare spent Aceasta compozipe ilustreazA o poem Anul nuou
1857 In Moldova
Ceva mai tAnnu, la 7 Februane, tot ca supliment, portretul lui
Vasile L u p u, dupA portretul In fresca dela Trei Ierarchi gz
dupe brodena de pe perdeaua de catifea, azi disparutii La stAnga
se vede capela Sfintei Paraschiva ca cnpta, la dreapta edificiul
vecb.m. Academn Vasihene Este ultima htografie din GazetA
Totugi, aceasta mai spare gi in anul urmator, 1nsA In condi:tax
mfenoare , 1nceteazA cu totul In lung hu Noemvne a sedan an
Pentru a termina scurta unsnarl pnvire asupra htografiei ca
ilustrape de carte ne mai ramine BA spunem cateva cuvmte despre
nude foarte put.me foi anonime qi despre htografule ce Impodobesc
notele musicale, pubhcate clue mijlocul secolului trecut
Portretele, pe care le considerAm ca opere ale unor anommi,
cele mai multe au djuns panA la nos ca reproducen, lu diverse re-
vote, ca fotografu, In colectia Academies Romane, ca ilustratai in
unele pubhcatn, trade nu in se dau detain cu pnvire in ongmalul
ce servise de model Aga este, de pildA, frumoasa htografie cu
figura lus Cost ache Co n. a c h x, In costumul boierilor dela
1nceputul secolului trecut, pubhcatai 4n titlul revistei Noul, anul
I, pag 131 S'ar putea ca ea sa fie de P a r t h e n 1, care, dupe
cum gum, lucra pentru A s a c h i, gi care executase pnn 1860 un
portret de o facturA asemAnAtoare, al lui Alex Beldima n,
ca frontispiciu pentru Etene sau jalnicele scene prileptite In
Moldavia din resvrii guile Grecilor, pubhcatA la Up. In 1861 Dar,
despre Par then y, ca gi despre ceilalts htografi In legAturA cu
stabilimentele sau mstatut.ule htografice dela Bucuregu gi hp, nu
ne vom ocupa max pe larg, dupA cum am opus, dealt In partea
doua a lucriirn noastre, dupl. A m a n, Wind aunt executate majo-
ntatea htografulor acestor artigu meseriagi (P1 CX gi CXI)
Tot In aceems revistA (anul II, p 123) s'a mai pubhcat o hto-
grafie, executatA dupli portretul pe care C h 1 a d e k 11 Souse,
dupA un original mai vechi, gi care am se aflil la Pmacoteca Statu-
hu din Bucuregu, reprezentand pe E n A c h s t A VAc Arescu
18
www.dacoromanica.ro
276 CRAFICA RONANRASCI
0 serve de alte litografu, cele mai multe anomme, pubhcate de

Bumumul Romanesc, al lm D Gus ti 9i T Co dr es c u, spa-
rute dem In lap dupe 1850, vor fi exammate In capitolul consacrat
Calendarelor ilustrate din cea de a doua parte, dupe A m a n, a
acestui studiu S'a Scut o exceppe cu cele editate de Asa c h i,
numai pentrucA ele nu se puteau desparci de Intreaga opera a ace-
num, care, bineinceles, aparcme prima Jumatali a Oecolultu
Bucaple musicale, care pe vremea aceea erau toate litografiate,
bleep sA apara, uneori ca suplimente la reviste, alte on In foi se-
parate, Inca de pe la 1845 Una din de, Of, of, of, ce suparare *,
de A Fle c ht en m a c he r, la Iagi, poarta data de 1846 Altele
spar In 1849, on dupe 1850 Ornamentele de pe foils de min, sem-
nate de P ar t eni (ortografia numelm este &and Parthe n. ) ,
candParten.i),deI Pernet,de P Muller, delEAhlen-
t h a 1, n'au mono Insemnatate, chiar atunci and ar trebui sit re-
presun.te vederi din orage, caci ele Bunt imaginare, ca In Carnaval
de Bucarest (G Venrich)
Una singura ne poate =cress, cea a s Romance' Nationale
Proscnsul, musics de Ales s andru T a ki Ziss o, cuvmtele
de D e m Bolintineanu Aici s'a htografiat portretul com-
positorulm, Intr'un costum de fantesie, aga cum ne putem agtepta
dela ideile romantice ale timpului gi dela colaborarea cu
Bolintineanu (P1 CXII)
Coleccia Academies Romane, unde am cercetat aceste note mu-
sicale, e departe de a fi cnmpleta Poate ca pe vntor se vor desco-
pen 91 alte htografu, mai Insemnate deck cele studiate de mine
In once caz, ele vin BA completeze opera enorma, dar mediocre
In genre, a unor litografu ca P ern e t, Venrich sau ca-
laln, map mai sus, mai mult artisan' cleat artigti
CONCLUZIE
Ajungi la finele cercetardor noastre asupra perioadei dmainte

de A m a n, este poste util sa ne aruncam Inapoi pnvirea spre a
ne da seama de wheys adevarun de interes general, In legatura
cu grafica romaneasca din. aces vreme Cu exceptia lm Carol
Popp de S z at hmar y, mci unul dintre artigti de care ne-am
www.dacoromanica.ro
ocupat nu se ridica Oa la un ravel atat de fnalt, In cat sit ne per-

mits sad dasam, pentru epees lui., alarm de mae9tri roman' din
a dons jumatate a secolulm Unu sent hpsita de temperament, de
pasiunea capabda sa fnfrunte fmprejuranle entice dela noi, situ
de Indemnarea iepta dmtr'un studio mai lung 91 din practica in-
tehgenta a mesenei., cei mat multi 9i de una p de alta Catava, pnnp
de evemmentele pohtice, se cheltuesc In sop= numeroase 91 con-
tradictoru , am putea spune zadarnice, cam nu-s mciuna favoiabile
artei S z a t h m a r y Ines, nature excepponala, phn de vigoare
9i de fantessie, este un altfel de om Trae9te cu ardoare in tampul
sau, este sohcitat In multe dump' In acela9 timp, dar toate merg
fn. jurul chemarn sale de artist, pe care mu moment n'o pierde
din vedere Iubmd calduros tars in care traiecte, mai mult ca pictor
dead ca patriot, el fp face pnetem mai ales prmtre stramn achma-
tazata la noi, mat mstrurp In genere decat contemporanu for Re-
main, 91 cu care fp smite mat adanci afimtap Atunci and porn=
dela un criterm estetic, 9i nu de la unul istonc sau national, S z a t h-
m a r y smgur 91 mmem altul va gin grape In fats istoricului de
arta cc se va ocupa de prima jumatate a secolulm T at t ar es cu
insup, care a trait cam In aceeap vreme de p. despre dansul va
fi vorba In a doua parte a stuchuhu nostru mai invatat decat
camarazu sat Romani, este totup prea rece, prea hpsit de persona-
htate, spre a-1 putea fit alaturat
Aceasta despre Muntenia In Moldova, dept situataa este
identaca, mat ales data exceptam pe cei catava strtum pe care
91-1 asociase As a c h I, 91 dept mu unul din peters.' 91 graven
de acolo nu (IA dovada de aptatudim deosebite, atmosfera este
alto. Probabil din patina actaunu personale, clubzuite, ordonate,
Indelungi, a marelut patriot gi om de culture, care se considera
conducator al mi9carn mtelectuale, a lm George As a c h i
Dovada vie in elocventa despre ce poate fnfaptui clear un smgur
om, atunci and puterile sale aunt puse contmuu In serviciul
unei cause nobde
Este drept totup sit adaogam ca atmosfera era intrucatva pre-
gatita 91 cerul hmpezit Cel pupa. in domemul Bisence]. 9x In eel,
destul de Inrudit cu acesta, al 9coalei, In urma autumnn neobosite
pt a9a de romane9ti a marelm carturar 9i a calugaruhu Om de cu-
cermcie care era V e n i a m i n C o s t a chi Nu este o tamp%
www.dacoromanica.ro
278. GRAFICA ROMANEASCX
intamplare ea tiparul gi gravura in lemn vor lua In Moldova o apt

de mare desvoltare, gi ca acolo MIaz ales p In Ardeal, despre care
vom vorbi In curand, se gasesc ranle exemple de gravura In
metal, pe care le intalium la not Romtum
Dar nu pe acest teren p mci pe cel al htografiei vom constata
Inman importante de natura grafica Dep. In Muntenia, pentru
portrete, In Moldova, pentru once fel de ilustrape, In diversele
tt numeroasele publicatu ale lux Asa c h I, s'a intrebuurcat am
de a randul piatra htografica, inciodata operele iepte din acest
procedeu nu s'au ndicat pans la un ravel cu adevarat artistic
Inaba= cateva stampe onorabile, cateva Inca ceva mai cunoase
prm subject, prin felul cum aunt concepute, p atat Litografia este
la no' un procedeu de documentare pj de multiplicare a unor Ima-
guu destmate ea instrmasca pubhcul pj mmic mai mult
Altfel stau lucrunle en gravura In lemn Ea con.stnue en ade-
varat capitolul Insemnat gi, inteun fel, romanesc al arta In alb pj
negro din prima jumatate a secolului al XIX-lea Ea nu e impor-
tata din afara Nu trebne as agteptam ca altoiul, adus de =urea,
de un strain, sa se prmda, sa creasca gi as se fortifice, ea dea roade
Ea e a noastra, iese direct dune° venerabila p glonoasa tradrpe,
avusese vreme, In cele cateva Bute de am, cat (amuse, sa se aco-
modeze gustubn nostru, sa raspunda aspiratulor noastre name
Litre ornamentica religloosa, pictura religioasa dui secolele trecut
pi gravura textelor sacre exists o legatura tan ica Ornamentele
apt de vanate gi de armomoase, cele pentru capetele de capitol,
pentru initiale, pentru ineadramentul trtlulm, apai m toate ace-
lump nil, de multe on aunt identice, iar figura° aunt tot apt de
despmate de vulgantatea vietu, de datele 'mediate ale realitatu,
gi inteun caz 91 intealtul Spintul In care ele aunt concepute, aen-
timentele pe care le degteapta hi not an prea putm comun cu lumea
obiectiva, asa cum ea se prezinta ochiului Ideea despre personah-
tattle bibhce, despre infapgarea lor, despre costumul lor, despre
natura In mijlocul &Orem Igi petrec trawl, vine de =urea, dintr'o
lume abstracts, imagmara, mai simple, mai purl', mai schematics
decal lumea noastra obigmuta
De aici poate incapacitates multor xilografi de a figura exact
persoane, singuratice sau In grope, In repaos sau In acpune, gre-
gehle de anatomic in proportule gi infatigarea trupulux lor, gestu-
www.dacoromanica.ro
LITOGRATIA CA ILUSTRATIE DE CARTE 279
rile stereotipe gi tepene, incapacitate sau poste mai de grabs

incliferenta fats de aceste aspecte ale arta Si, ca o consecinta, pe
care am. avut dese on ocana s'o constatam in cursul acestm stadia,
supenontatea lor, bucuna inclupuiru for am putea nee, on de cite
on imagulau motive decorative pure, combinatn de floe p plante,
arabescul lundor ce se impletesc In chenare gi capete de capitol,
aceleap In ntmul for leneg, gi totup mereu .altele
Sa astfel, In tot intmsul tarn, Ia Neampd, la Iap, Ia Chiginan,
la Bucuregn, la Minnie, la Blaj, la Sibiu, la Bragov, intalmm
centre insemnate tipografice ga, prin urmare, artigti gravon inde-
manatem, recrutap mai ales pnntre calugan Am de-a-randul,
ca Intr'un stup de album, lucrul nu inceteaza mcio chpa, volumele
urm.eaza altor volume, p aga pans catre nujlocul veaculm gi mai
Incoace
In aceste condi:in putem oare vorba de scolz de grim/cud, de cea
de la Neampil, de pilda, deoselarta de cea dela Bucuregti eau dela
Blab ?
Din nefencire nu, p pentru mai m.ulte motive In toate aceste
centre se pornegte dela veclule modele, de top respectate, care in
decursul veacunlor precedente se generahzasera, de vreme ce ajun-
sesera sa expnme tot ceea ce se putea pane hate° dustratie reh-
gmasa De ce atunci BA in.cerci sa fam altfel, cand e aproape 'agar
ca nu vet putea face mai bane ? Vamtate de artist, la acegti calugan,
aproape nu exists Smenti, cum se intituleazA un.eon, ea erau cu
adevarat Iar scenele ce saps In lemn be apart= mat putin for de-
cat bisencei de care se tin, ortodoxiez De aim uguruita cu care se
imprumutA gi se copiazA gravunle, dela unul la altul, ca gi cum ar
fi vorba de un bun comun. Aceeap stamps, cu Jamie deosebita,
poarta, cum am vazut, cand o semnatura, cand alta, numele In
cazul de fatA n.einsemnand altceva decay mdicatia ca planga de
lemn a fost taxata de cutare calugar sau de cutare altul
La aceasta contnbue gi hpsa de interim pentru ceea ce s'ar
pates n.unn propnetatea artistica In lumea Iaicdor creatiunea
In domemul artistic nu era nici ea cu numc mai respectata Am
constatat-o cand am vorbit de Negulici p de situ, cu pnvire
la dustratia de carte Si daca aga era situapa prmtre cea care in-
vaptserl In Apus, unde totup ado& evoluasera ga uncle nu se putea
cu niciun chip hump munca altma, far ca cel care ar fi facut-o
www.dacoromanica.ro
280 GRAFICA uomAr4E.4scii.
BA nu se dezonoreze, ne putem hichipm cu cat indulgenIa se pnvea

acest pleat pnntre eclesaastici
Dar dace nu se poate vorbi de gcoh de gravura, se poste vorbi
de altceva Pe langii tipografule man existau famalu, adevarate dI-
nastu de xilografi Anume procedee, anume detain practice gi
4 trucun * de gravor se transmiteau dm tats in fin tamp de zeci de
am Aga este cazul en neamul lm P ap avici- Po p ovici la
Rammc, care lucreaza ga pentru cei din Ardeal, aga cu cel al lea
Stril b iphi la Neamtal, ai caror membn iscalesc stampele ce se
public& in oragul for de regedmca sau cele ce s'au tras aiurea cu
plange Imprumutate dela ei Oncat era de generals ideea pe care
91-o faceau gravoru noon despre o ilustratie In lemn, erau detain,
in chipul in care erau raspandite lumanale intr'o compomie, in felul
In care se executau umbrele, in direepa linulor pnn care se sugerau
volumele, care puteau vans, In aceste detain neinsemnate, care
totugi contribmau al dea gravure' un aspect sau altul, consta
deosebirea dmtre product's celor dm familia lure Pop o v i c i de
cea a urmagdor lm S trilbit chi sau as altora
Cu toata supenontatea gravuru in lemn de caracter rehpos,
incontestabila, recunoscuta de top, asistam tamp. la un fenomen
destul de curios Laicu, cand au nevoie de gravon, char practicul
ga mventivul As a c h 1, mciodata nu fac apel la elencu, auton de
graven, pentru ilustracnle for Totugi, gravura lama, deg' de un
alt spirit, nu se saps altfel ca o gravura rehgioasa, fiecare pastran-
du-gi, bine int,eles, mild ei As a chi continua sa aduca din
stramatate blocun tome, uzate, de care se puteau lipsi cei de acolo,
gi care se impnma destul de rau Natura deosebita a subiectelor era
oare pricina acestei rezerve a editoruhu atator volume, multe
plane de gravun In lemn, fate de xdografu dela NeamTul gi Iap1, sau
avem a face cu ceva mai complex gi mai adanc, poate cu un fel de
raceala sceptics a hu As achi faVA de tot ce era in legatura cu
rellgla ? Fapt este ca el, care strata atata mteres, care pusese toatii
ardoarea firm sale in serviciul istonei crone a neamuhu nostru, este
mai reticent cand este vorba de bisenca
Nu tot aga este cazul en poporul de rand Imagma religioasii
exercita asupra lu1 un fel de fasematie, al cane efect 11 simtam, pe
de o parte, In raspandirea cartalor de caracter popular, cum ar fi
acatistele, pe de alts In rasanrea aproape din mime a acelei gcoh
www.dacoromanica.ro
de gravat stampe rehgwase, la efectuarea cArora, tamp de peste o

mita de am, partunpA un sat intreg, la HA9date Unul dm cele mat
suprinzAtoare genun de stampe, dm cele mat demne de a ft stu-
chate, 91 nu numat de folkloncti, a lust astfel na9tere In lumea tit-
ramlor, ca atatea alte splendide mandestan artistice ale neamultu
nostril
In sfArgrt, aceastA va fi ultima noastrA conatatare gra-
vura in lemn 91 tapanrea cartalor rehgtoase tau o aga de mare des-
voltare in Ardeal, cu toate imprejurAnle protivmce 91 grozava
asupnre la care era supus poporul romanesc, back In tot decursul
secolulut Blajul, &bud 91 cluar Bra9ovul merg la pas cu cele mat
Insemnate centre dm Pnnmpate gt uneon le Intrec Acest fenomen
e datont la douA imprejuran Existents In capul bisenedor de
acolo, unite gs ortodoxe, a unor vredmea piston, cum era I o a n n
Bobb , ndicarn gt Inavutan una clase burgheze romane9t1,
dontoare de a se cultava 91 de a-9i sena neamul, Intelegatoare ca
In acest chip numai ne vom menme existenta gs vom ajunge sa
fim sun:Lap. de cm cu can locumm Impreun.A pe intmsul Ardealulut
Aceasta clasA nu se da In litun met dela sacnficu bane9ta, tzparmd
cu chcltuiala ex frumoase volume, cum este cazul fraplor Boghict
din Bra9ov
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
BEU (Octavian) Franz Lust to /Ara noastrd, Sibiu, 1933
BIANU (Ion), HODOS (Nerve) i SIMONESCU (Dan) Bibkografra Romaneasal
Veche, Tomul III, Bucurepi, 1936
BLAZIAN (H) Giovanni Schiavoni, Bucurepi, 1939
BOTIS (Dr Teodor) Monografia families Motions, Bucurepa, 1939
BRATULESCU (Victor) Vechi traders bucurepene, Bucurepi, 1935
CARTOJAN (Nicolae) /stoma literaturu roman. vechs, voL I, Bucuregta, 1940
CORNEL (Teodor) Figure conumporans din Romania, Bucurepi, 1909
DRACOPOL (Lucia) I Negulaci, Album, Bucurepi, 1933
DRACOPOL-ISPIR (Dr Lucia) Pictorul I Negulici, 1812-1851, Bucurept, 1939
FOTINO (George) Dan vremea renaperas naponale a Pm Roy:sanest Bourn
Goksi Screen adrwtate p publicans de , 4 vol Bucurepi, 1939
FRIEDLANDER (Max J) Die Lithographs., Berlin, 1922
FURNICA (D) Din utona comerpiku in Romani, Bucurepi, 1904
GHEORGHIU (Jeana) Un pretor moldovean din secolul trecut Niccold Livaditi,
Raja Ronidneased, August, 1939
GHIBU (Onnifor) Pins Pang dui Saps And p Tehnza grafted, 11, 1940
IARCU (Dumitru) Repertone biblao-chronologwe can cataloge generale de apple
rattans ampnmate de in adoptarea unpranienen p pad astchh, Bucu-
rep!, 1865
IONESCU (Petra) Catalog de tabloun, status, desemnun p acquarele expuse In
Puiacoteca din Bucureps, Bu.curepi, ed I, 1878
IORGA (Nicolae) Histoire des Roumains et de lair civilisation, Paris, 1920
IORGA (Nicolae) Rustrapa cdrplor romanest, 1820-1860, 1n Almanahul Gra-
flees Romans, Bucurepi, 1927
IORGA (Nicolae) bona Baseness romdneps p a vseps religions, a Romlindor,
ed 2-a, 2 vol , Bucurepa, 1928-1930
IORGA (Nicolae) Portruele Domnilor Romans, Sibiu, 1930
IORGA (Nicolae) G. Asada; ea tapograf p editor, in Analek Academies Romaine,
Seeps Istorica, vol XXXIV
ISTRATI (Dr C) Din trecutul nostru, Bucurepi, 1909
LOVINESCU (Eugen) Asada, Bucurepi, 1927 (editze defuutivi)
LUGOOIANU (0) Maids colonehalus Carol Begenau, Bucurepi, 1917
www.dacoromanica.ro
284 CRAFICA NOMANEASCi
LUPEANU-MELIN (Alexandra) Xilografii dela Blab 1750-1800, Blai, 1929

MANIU (Adrian) Alex Seaman Studui p catalog al exposzlzei din 1935, Bucn-
regta, 1935
MAN1U (Adrian) Gravura romdneasal to lemn Arid p Tehnsed grafted, 2, 1937
MATEESCU (Vasile) Povestea anus &hat dela lard, reeduatd de prof N lorga,
VAlenn de Munte, 1916
MUSLEA (Ivan) Pzctura pe meld la Romanis dui Schell Brasovulut, to Tara
Baran, 1929
MUSLEA (loan) Xtlografole saranslor roman; din Ardeal, to Artd p Tehrued
grafted, 8, 1939
NICOLAU (Mann) Pictorul Barbu Iscoveseu, 1816-1854, Bucuregti, 1940
OPRESCU (George) Tdrile Romdne saute de artist frown, Bucuregti, 1926
OPRESCU {George) L'Art du Paysan Roumain, Bucuregti, 1937
OPRESCU (George) Pictura romfineased 4n secolul al XIX-lea, Bucuresta, 1937
POP (Stefan) Coleguil Nap ona/ S tul Sava, to Boabe de Gram, Iulie, 1933
POPESCU (Nihau) Fabrics de luIrtie to 7.rarusalvanza, In Arid p Tehnicd grafted,
13, 1940
PUSCARIU (Sextil) Calendare Fa A lmanahura, to A lmanahul Grafices Romano, 1927
RACOVEANU (Gh ) Gravura In lemn la mandstarea Neamtu, Bucuregti, 1940
RAFFET (Auguste) Voyage dans la Russia Mendtonale at la Crimea, par la Hon-
grie, la Valachse at la Moldavia, Pans, 1841
ROSETTI (C A) Note Intone, pubhcate de Vintild C A Rosetta, Bucuregta, 1902
SACERDOTEANU (Aurelian) Cercetdn utorzce p purest:, In Arlava Ramoneased,
VI, 1941
SIMONESCU (Dan) Din activitatea tipografted a Bucureptdor (1678-1830),
Bucuregti, 1935
STANCESCU (C I) Lapaty, psetorele, to Amtcul Families, Mm, 1868
STANCESCU (C I) I Negultes, In Laeraturst p Art& remand, Nr 12, 1898-1899
THEODORESCU (Barbu) Constantin Lecca, Bucuregti, 1940
THIEME (Ulrich) gi BECKER (Felix) Allgemesnes Lexikon der bildenden ,Kunstler,
Leipzig, In curs de publicape
TOMESCU (Constantin N) Mztropolitul Grigorte al IV-lea al Ungrovlahiez, 1823-
1834, Chi:pail, 1927
URECHE (V A) !storm $coalelor, 1800-1864, 3 vol , Bucuregti, 1892
URECHE (V A) Von laune, dela frail la frost, Bucuregti, 1894
VERESS (Andrei) Pictorul Barabas p Romano (ea tnsemndrile sale din 1833
despre Inapt bucuregteand), Bucuregti, 1930, In Andel. Academies Ro-
man., Seciza Luerard, Semi II Tom IV, Mem 8
VOINESCU (Tcodora) Anton Chladek p tneeputurtle pzeturts romtlizegu, Buenregti,
1936
WALLENSTEIN (Pius) Bzografia p actitUtdea las Carol Wallensteut de Vella,
Ploegti, 1908
ZARA (Elena) G Panaasanu Bardasare p Constantin Stahi Bucuregti, 1937
ZOSSIMA (Gngore) Btograftt politica ale oamenalor nagedria nap onale to Mun-
tenia, la 1848, Bucuregti, 1884
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAVIS 285
REVISTE, CALENDARE I ALMANAHURI
Albma Romaneasea, Manta romineasea, Almaimhul Statului, Almanahul lm

Asada, Arta p Tabula& grafma, Boabe de Grin, Buletuiul Instrucpunn Publize,
Buletuml Muzeului Mihtar Naponal, Calendarele, Curieral Rom:mese, Foam
Ohm% Foam Sateasea, Gazeta de Moldavia, Loam' Lumn, Literatura ;a Arta
Romani, Patna, Revista Nona, Rominul, Spiewtoral Moldo-Roman, Vista
Romaneasea
www.dacoromanica.ro
INDEX DE NUME DE PERSOANE
A A , vest Asachi Alexandra Gheorghe Asada Nu gum exact mini
A F , 216-217 nap= side A nrmat !ilea carom&
A M , 75, 76, 77, 79, 80 Academies MthallNIC, fund coleg en
kARON, VASILE, 138, 247 Nandseanu In 1851 el deseneasa
ADAM, VICTOR, 66 Batitha dela Baia, tabloul lame Igo-
ALEXANDRESCU, PETRE, 6, 94-95 grafiat de Album, In sena tablourilor
ALECSANDRI, VASILE, 113 istonce ale lm G Asachs Dixpa aceasta
ALEXANDRU, ;and, 97 data el deseneaza p htografniza cea
ALEXANDRU I, 272 max mare parte a ilustratnlor din
ALEXANDRU II, vela Gluca Alexan- Almanahunle pubhcate de panntele
dra D situ Continua, pentra ciltiva ani, sena
ALEXANDRU CEL BUN, 97, 100, motor almanahun p dupa moartea
1002) batramilux Nu cunoagtem anal mortei
VAN, THEODOR, 5, 6'), 7, 8, 9, 10, hu Alexandra Asada 471), 48, 52, 59,
11, 13, 34, 69, 95, 106, 117, 121, 215, 60-61, 1001), 102, 104-106, 210, 256,
216, 253, 254'), 266, 268, 275, 276 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266,
ANASTASIU, IOAN, 1001) 267, 2671), 2689, 269, 270, 271, 272,
ANDREESCU, IOAN, 51), 34, 95 273, 274, 275
ANDREI IERODIACONUL, tipograf ASACHI, DANIEL, 50
muntean, Insiiremat en tapanrea, deci ASACHI, DIMITRIE, maiorul 106-107,
p Cu gravarea putinelor plange dui 271
Orandinala pentra sfmprea luseancei, ASACHI, DONICI, 100
lepta la Bucuregta - pentrn a dona ASACHI, ERMIONA, 60, 601), 105, 109,
oars - in 1809 147 109'), 209
ANGHELEU, CHIR, 262 ASACHI (GEORGE) Capul =gam
ANTIM, IVIREANUL, 174, 175 culturale moldovenegia in prima jumi-
ARICESCU, C , 221), 241) tate a secoluhu al XIX-lea. Ca p
ASACHI, ALECSANDRU, maioral vesu Made, s'a mandestat in toate dome-
Amick Alexandra mile, fare a excepts pe eel al artelor
ASACHI, ALEUT, colonelul veia Asacht Nascut la Herta, In 1788, studuma
Alexandra matematicele p Ingmar= hotarmca la
ASACHI (ALEXANDRU) Full p cola- Lwow gi Viena In 1808 merge la
boratoral eel mai de aproape al lux Roma, unde se Imprietenegte cu Bianca
www.dacoromanica.ro
288 CRAPICA ROMINEASCA
Miles, (Lama, dm poezule lm Asada), BACOV (IVAN) Xilograf din secolul al

care, ca gi dfinsul, studia desenul In- XVII-lea, in Muntenia Plangele sale
ters In Tara, la 1812, pnmette un post sunt uncoil (rare on) reluate In seco-
de profesor de topografie, pe care 11 lul al XIX-lea Aga Soborul sfuiplor
parAsegte pentru un altul de agent din Cazannle din Bucuregta (1828) 1251)
diplomatic, In Vane, de uncle revme 200
la lad In 1827 Fundeassa ware, lane, BALATCHEANO, M , 66
vorbegte, organizeaza geode, Intre al- BALCESCU N , 291), 90
tele Academia Mihaileana, In vederea BALEANU, EMANUEL, 79
toemai a creaVa anal pature sociale, BALLEANO, M , 66
mstriute gi patnotace, propne a ndica BALLINTU, ADAM, 28
poporul dm aural mizerabilA In care BALD, THEODOR, 79
se gusea Arta, raspAndirea pun hto- BARABAS NICULAE (MIKLOS) (nAs-
grafie a unor opera en subiecte din cut la Marco, = Markosfalva, dud
istona Moldova, concepute de Asada Trei Scaune, In 1810, mort In 1898)
i executate de colaboratoru sAi, con- 111 petrece vacaniule copilAna is Sibiu,
stitinan unul din nu3loacele eficace undo is lectu de desen StuchazA la
pent= atingerea unin astfel de scop Academia din Viena In Mai 1831
Conservator,' gi rusofihi h stan impo- tntilnegte In Ardeal (Sibiu) cAtiva
trivi, de aceea Icoala de arte frumoase boien romilm, care-1 tadeanmA sA vie
se desfimicassA Asada nu renunIa InsA in Bucureta Sosegte auu In Noem-
la rolul ce-gi impusese, aga hick pubh- brie, acelagi an Curfind devine portre-
cap& 'elite din pana sa on numaz din tistul s en vogue s al oficenlor rug, dela
tipografia Albma nu vor facets sit an, al anstocrapei muntene gi al bur-
apara dead dupl moartea acestm ghezun en stare Executi cam o out&
providenpal barbat Hoare In 1869 doul sem de portrete, dmtre care uncle
Cea mai mare parte a dcsenelor gi se gasesc au in Cabinetul de stampe+al
notelor grafice, rams° dupe moartea Munalni de ante frumoase din Buda-
sa, se glean am la Academia RomanA pesta Pneten Cu Made, este cagagat
6, 25, 47-55, 56, 59, 60, 61, 84, 85, de uncle idea entuziaste ale acestuia
96-104, 105, 107, 1081, 109, 1091), Pleace dela no, dupil 18 lung de gedere,
110, 111, 112, 121, 208, 209, 210, 211, In vara lux 1833 Ramtine credincios
2161), 225, 234, 235 236, 2361), 246, dragostei sale din unerete pentru Ro-
248, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 261, mig g, execute nu nnmAr Insemnat
262, 263, 264, 265, 266, 2681), 269. de tablouri en subiecte din Ardeal
270, 272, 274, 275, 276, 277, 278, 280 ColaboreasA, en gravun In ova gi hto-
ASAKI, G AGA yen Asachi George grafu, la almanahun la publicalu po-
ASAK1 , GEO.EIG van Asachi George pulare din Budapesta Adesea P aceste
ASAKI, GEORGIO vein Asachi George opere au subiecte dela fiat", nootri din
ASAKI, GIORGIO MOLDAVO vein Ardeal 18, 181), 19, 59
Asachi George BARIT, G , 96
ATHANASIE DELA PAROS, 166 BARNUTIU, SIMEON, 113
ATILA, 265 BART, IOANN, 128, 130, 132, 135, 138,
139, 148, 149, 150, 154, 160, 168, 174,
BABEANUL, MATHEL 197, 198, 199, 183, 190, 196, 198, 201, 203, 237, 247
200 BARYE, ANTOINE, 16
www.dacoromanica.ro
INDEX DE NUXELE DE PERSOANE 289
a
BASARABESCU, AT, 64 BUGA, VASILE, 181
BATTISTELLI, 80 BUZNEA, IANCU, 232
BEETHOVEN, 2261)
BEGENAU, CAROL, 252, 2521), 253
BELDIMAN, ALEX , 275 CALIMAH, SCARLAT ALEX , 145, 146,
BENCICH, GIOVANNI BATTISTA, 90 158, 162, 165, 172, 176, 177, 178, 225,
BENEDICTI, H , 217, 2171) 226, 2262), 227, 228
BENGESCU-SAMURCA§, 88 CALLOT, JACQUES, 40, 115
BERNARDIN DE ST PIERRE, 232 CAMPINEANU, ION, 20
BERTAUT, 91 CANOVA, ANTONIO, 51
BIANCHI, GIOVANNI, 112 CANROBERT, 272
BIANU, I , 122, 1259, 1379, 141, 1422), CANTACUZINO, I Dr , 2522)
150, 213 CANTACUZINO, 2SERBAN, 216
BIBESCU, GEORGE, 35, 38, 81, 85, CANTEMIR, DIM , 98, 107, 193, 246,
103, 116, 241, 241'), 242 247, 259
BIELZ, 254, 2541) C.A.PATINEANU, STANCIU, 202, 245,
BINDER, IANO MOP, 222, 2221) 248
BLANCHARD, PIERRE, 231 CARACAS, CONST Dr , 179, 1812),
BLAREMBERG, ALEXANDRINA, 66 185, 186
BLAZIAN, H , 219, 56'), 59, 591 CARAGEA, IOANN GHEORGHE, 155,
BLOOM, A , yen Bloomart Adrian 173, 176, 228, 230
BLOOMART, ADRIAN, 112 CARAVAGGIO, MICHEL ANGELO
BOBB, IOAN, 124, 1242), 126, 1262), MERISI DA, 108
127, 127'), 130, 148, 156, 159, 164, CARCALECHI, ZAHARIA, 75, 78, 79,
174, 175, 191, 194, 280 80, 179, 180, 194, 201, 208, 244, 246,
BOCQUIN, 241 247, 249
BOGDAN, 265 CARP, P P , 111
BOGDAN, GEORGE, 51, 512) CARPEAUX, JEAN-BAPTISTE, 8
BOGHICI, CONSTANTIN, 132, 135, CAROL I , 33, 42, 44, 271
150, 151, 204, 220 CAROL XII, 271
BOGHICI, IOANN, 132, 135, 150, 151, CARTOJAN, N , 213, 2142)
220 CARTU, IOAN MEDELNICERUL, 267
BOGHICI, frapi, 281 CATARGI, A , 66
BOLINTINEANU, D , 21, 28, 116, CATARGIU, BARBU, 113
276 CATARGIU, GHEORGHE, 80
BONINGTON, R P , 14 CHASSERIAU, THEODORE, 16
BONNER, ALEX , 2412) CHLADES. (ANTON) Pictor, iconar,
TEODOR, Dr , 932) miniaturist de pinnate fl htograf, de
BOUQUET, MICHEL, 236 ongma ceh4, niscut la Elemer In
BRANAI, I de, 268 Baneful Jugoslav, In 1794 A studiat
BRATIANU, C I , 116 la Milan IR a lucrat, mai them, la
BRATIANU, DEM , 24 Pests, undo legase pneteme cu Sant&
BRATIANU, ELIZA, 90 mary, i la Viena Se stabileyte In
BRA.17ENII, 31, 116 Bucure9tl prm 1835, ma t i petrece
BRATULESCU, VICTOR, 419 Chladek restul viecea, &bid legn de
BREICHA, W , 95') desen, Sand portretele borer for op,
19
www.dacoromanica.ro
290 GRAPICA ROMANEASCI.
mai tartan, zugravmd bisenci A font nos, fail mmic prea personal san
primal profesor al lm Gngoreacu Moare prea deosebit Trebue sa ne Inchipunn
In 1882 19, 191), 23, 25, 33-34, 47, ca temele tratate an fost to genera
57, 62, 74 78, 79, 87, 103, 275 copiate daps lucran streme similare
CHESARIE, 199 225, 226, 227, 230, 236
CHIRILOF, ALEX , 85 CONTOLIOS, ven Contolen
CIHAK, 85, 97, 255 CORESI, 213
CLINCEANU RADUCANUL, 179, 181, CORNEL, TH , 941)
1811), 185, 186 CORNELIUS, P , 102
CLOPOTARIU, PAVEL, 128 COROT, JEAN BAPTISTE CAMILLE,
CODIN Numele mai xilograf ce spare 8, 16
In cateva capete de capitol din Laur- COSTANDE, IOANN, 95-96
el= din Rammc, tipanta In 1813 156 COSTANTIE. Xilograf, ale carne gra-
CODREANU, GHEORGHE, 156 y= Is Intalmin ',antra prima data In
CODRESCU, 1001) duple iepte din teascunle bucuregtene,
CODRESCU, T , 276 In anul 1820 Indemanatec gi cu fan-
COGNIET, LEON, 94 tone, and era vorba de o componpe
COLMAN, L , 232, 247 florala de caracter decorativ, ca atop
COLSON, 20 alp gravon dela noi, el este cu total
CONACHI, COSTACHE, 112, 275 stanjomt cand e vorba de o midi en
CONDOLEU, year Contolen personage Desenul e barbar, detabile
CONDOLEV, year Contolen Incurcate, aspectul hidden De corn-
CONSTABLE, JOHN, 14 posupe ma nu poste fi vorba, cacz ea,
CONSTANTIN, TEFAN, 29 aproape totdeauna, era copiatli drips
CONTOLEU san CONDOLEU (DIMI- gravun mar vechi Totup, gi In acea-
TRIE) Gravor In arama, ongmar sta direepe, anon el are noroc, atone*
poate din Basarabia p educat pro - cand reproduce o gravnra mar veche
babil la Viena Numele eau e grecesc de caracter mar simplu, mar ngor tra-
p-1 Intalrum pentru prima data In tata, cum aunt unele scene dm Peal-
1815 In Chinacodronuonul grecesc, ti- urea din Bucuregn, 1820 185, 187,
pant la hp Tot acest gravor este 190, 200, 201, 202, 2021)
Intrebtuntat de Scarlat Calzmah pentrn COSTIN, MIRON, 271
executarea catorva ihutratu ce meo- COURBET, GUSTAVE, 8
lesc Codul Civil, upant tot la Iap CUZA, ALEXANDRU IOAN, 241
In anul urmator Gravura Insrup -
in se spune textual -, a fost executata
de asemenea la Iap In 1817 spare, D F , uupalele unm xilograf utalizat de
In grecegte, In tipografia din acelagi /oann Bart la gravarea ilustrapilor
coal, Slujba Cuvioasei Paraschiva ce bisotosc Ceaslovul dm Sibiu, din
Figura sfmtei este opera lui Contolen, 1809 gi Acatistul, tot din Sibin, din
care o sapase a In Ismail 1810 148, 149, 154, 160, 168, 169, 174
Astfel, In interval de pet am, ice din DANIEL'S, C , 251, 254, 2541)
tease o sere de gravure In anima DAUMERLANG, 236
semnate de acest artist, al cam nume DAUMONT, 46')
nu se mai Intalnegte mar tar= Ca DAVID, LOUIS, 240
megtetug, d apare destul de cuvun- DECAMPS, ALEX , 243
www.dacoromanica.ro
INDEX DE M3MELE DE PERSOANE 291
DELACROIX, EUGENE, 8, 10, 14, F D , van D F

15, 16 FALCONET, ETIENNE PLAURICE ,
DELLA BELLA, STEFANO, 2411) 2581)
DEVERIA, EUGENE, 72 FALCOYANU, 291)
DIDOT, FIRMIN, 246 FENDI, PETER, 36
DIONISIE, COZIANUL, 147 MELON, FRANCISC de SALIGNAC
DIONISIE, Mitropolitul Tarn-Romaneqta dela MOT (sic), 233
184, 188 FERDINAND I, 204
DIONISIE, TESALIANUL, 257 FILIP al II-lea, 52
DOBRA, PETRE, 28 FILIP de VALOA (sic), 264
DOLEZSALEK, IOSIF ANTON, 74. FILIPESCU, Aga, 181)
DOMENICHINO, 51, 53 FILIPESCU, ALEX (Vulpache), 75, 76,
DOMETIAN, stare; la M-rea Neam; 1 762), 771)
Semi, 191, 193, 195, 197, 205 FILIPESCU, CONSTANTIN, 83
DONICI, P , 262 FILIPESCU, GRIGORE, 349, 76
DORA, DISTRIA, 58 FILITTI, MASINCA, 242)
DOSITHEI, stare; la M-rea Secu gi FILOTHEU, MONAH, 197
Neampil (II edam la sub numele de FIANDR/N, frail', 16
DOSOTHEI qi DOSOFTEI), 136,140, FOTINO, DIONISIE, 228, 229, 244
210 FOTINO, GEORGE, 20, 201, 261,
DOSITHEI, Mitropolnul UngrovIaluez, 291)
124, 147, 220 FOURNIER, H , 2512)
DOSITHEI, Patnarhul Ierusahmubn, FRANCISC I, Imp6ratul Austria, 1249,
216 132, 135, 148, 150, 151, 156, 159, 174,
DRACOPOL-ISPIR, LUCIA Dr , 192), 219, 2581) sub numele de Franase al
211), 232), 232), 241), 861, 819, 889, II-lea ca Imparat al Germaine', 1241),
882), 899, 2512) 1261), 127, 1272), 128, 129, 130, 131
DRAGON -VODA, 82, 249, 264, 2682) FRANZ, IOSEF, 265
DUPRE, LOUIS, 240 FREDERIC al II-lea, 2581)
DURAN, CAROLUS, 94 FRIEDLANDER, MAX J, 692)
DYCK, ANTON van, 50 FRITSCH, CHRISTIAN, 107
FROMMEL, 236
FROSAR, 272
EDEL, JULIUS, 255 FULEA, MOISE, 183
EIJBL, 81 FURNICA, 932)
EISCHEL (ENSCHEL9), 211 FURST, PAULUS, 2411)
ELENA, fuca lm Stefan, 264
ELISABETA, Prmapesa, 272
ENDREDI, IOANICHIE DIACONUL G , vezi Venrich
(semneaat fp ca Impalele I E ), 130, G D T , van Gheorghesin Dimitne
165, 175, 1751) G F , 131
ENGELMANN, 243, 2432) GALACTION, emscop al Rammadui,
ENGHELMANN, Venzel, 219, 2192) 155, 183
ENSCHEL (EISCHEL9), 211 CANE, C , conusul, 260
ESOPU, 257 GAMBETTA, 272
EYCK, van, 50 GARIBALDI, 270
19
www.dacoromanica.ro
292 GRAFICA ROMINEASC.A
GAVRIIL (Banulescu-Bodoni), Matropo- GHEORGHE, biv vel Visterme tip

htul Chap:Lank' p al Hotmulm, 1239, Rammceanul, 181
140, 141, 142, 143, 144, 147, 152, GICEORGHITA, FIEFAN, 29
163, 182 GHIBU, 0 , 183
GAVRIIL BUZATUL, 273 GHIORGHIU, IOAN, 229
GAIT, IOANN, 204 GHEORGHIU, JEANA, 591)
GEORGINU, C , 64 GHERASD1, IERODIACONUL, 129,
GERHART, H , 243, 243') 131
GERICAULT, TH , 10, 16, 2581) GHERONTIE, IERODIACONUL, 157,
GHEORGHE, fiul lui Mihail Dinutne 1574), 166, 1661), 169, 171, 177, 187
Popovia, vein Popovici Gheorghe GHERVASIE Pentrn prima data nn-
GHEORGHE, IERODIACONUL, 172 mele san spare in Octoihul din 1816,
GHEORGHIE sin DIMITRIE, tmograf in foam de win Dupa acest an 11
ramincean, tiparefte, in 1809, Palmy- vom gin cu o gravure sau alta aproape
luda impreuna en Linea mica, la in fiecare an, pine in 1844, chip& cum
Ramme, p, in 1811, sub numele de ne spun Gh Racoveanu, care rasa
Danatnetnes un Octoih, tot mole De crede es eel:natant 1m Ghervane a
data aceasta el este ajutat de Nicolas, Inceput cu un an mai them, in 1817
fratele sau Xilograf productav, dar far& prea man
Ca xilograf, el prezinta o energie rustics Insulin. hpsegte este tocmai tate-
to componiala sale, ceva ammtmd legerea pentrn ce se cere unei gravure
de stampele ce, pm area vreme, (=- in lemn Desenul sin este prolix,
whin la Viirann dm Ardeal, anal Cu defectuos, cu ceva vulgar in concep-
un fel aspru p insuficient de a grave pe p groom in felul in care aunt dis-
Uneon iscalefte immix en impalele tribmte nmbrele. In plus, tirajul stain-
G.D T , skean en G Dem. tap Totup, pelor sale este de multe on neglijat.
despre el, ca p despre alp xalografi dela Se salveasi pun cateva lucran, ceva
noi, nu se poate ajunge la o imagine mai ingrijit executate, cam ar fi por-
unicl pi clarli, dm prima deosebinlor tretul lm Paine din 1817, titlul Peal-
dela o gravure la alta Cum cei min tarn dm 1817, poate figura lm Efrem
mnlp pornesc dela o componpe mai ye- Syrul, dm cele tree volume cu lava*
che Imprumutata ca model, p lucrarea tunic acestum, nig:into la Neamin to
for va fi thin lama sau mai rea, dupe 1818, 1819 p 1823, figunle to phni
cum era p opera dela care pornean. paging. dm Nonl Testament dela Neanit
Ca bucap mai importante, 'Balite de dm 1818, p site cateva 165, 169, 170,
acest artist, am pntea cita figunle 171, 176, 177, 178, 181, 1811), 185,
paruiplor basemen din Liturghia dela 1851,186, 187, 188, 1889, 190, 192,193,
Ramme, din 1817 (grain= purtand 199, 202, 202'), 205, 280
insa data 1812) Este fiul lm Popov= GHIORGACOPULO, NICOLA_E, 117
Mihail Dmitri°. 133, 147, 148'), GHICA, 35
153, 154, 155, 173, 174 GHICA, ALEXANDRU DIM (Domni-
GHEORGHIE POSTELNICUL Xilo- torul dela 1834-1842), 24, 33, 38, 79,
graf ramincean, intahat pentru prima 80, 82, 85, 86, 861), 241, 242
data ca autor al tatlulm Dumnesealtalor GHICA, DIMITRIE (Pnnemele, Prefee-
Liturghn, tapante la Ram= In 1817 tul Pohpei), 81
173 GHICA, DEM (Beizadea lbtica), 95
www.dacoromanica.ro
INDEX DE NIMBLE DE PERSOANE 293
GHICA, GRIGORE (Dommtorul dela GRIGORIE ICONOM, 200

1660-1664 gi 1672-1674), 241 GULLLEMIN, E , 2681)
GHICA, GRIGORE ALEX (Dommto- GULLIVER, 251, 252, 253, 254
rul dela 1774-1777), 273 GUSTI, D , 262, 276
GHICA, GRIGORE (Dommtoral dela GUYON, 2411)
1822-1828), 75, 78, 157'), 190, 197,
199, 231, 241, 2411)
GHICA, GRIGORE AL (Domnul Mob HEDLERICH din Ofen Gravorul In
dovei dela 1849-1856), 58, 65, 111 lemn al planlelor ce hisolesc Acatlu-
GHICA-COMANETI, CATINCA, 63 stul din Buda, din 1806 Poate tot el
GIGOUX, 72 sh fie Qi gravorul planlelor In metal,
GIORGIO MOLDAVO, vein Asachi ce aunt amestecate printre cele In
George lemn, din aceasta publicape, dap eta-
GIOVANNI BATTISTA, 241) lul for este en total altul Dar putem
GIRTIN, THOMAS, 14 oare vorbi de un stil personal la acegu
GIU§CA, GHEORGHE, 1001) graven can Impruminit, top, de unde
GLIZONIE, MANOIL, 194 pot ill, cum pot' 134
GLOBBL, 93 HEFEL VLAO, vein Hofel Blasius
GMAISER, 232 HENNING, IOAN, 135, 150
GOLDNER, H , 243, 273 HENTIA, SAVA, 43
GOLESCU, famiha, 31 HERFURT, FRIDRIH AUGUST, 194
GOLESCU, DINICU, 63 HERFURT, FRIDRICH IOANN, 150,
GOLESCU, G , 217 221
GOLESCU, NICOLAE, 26, 27, 271) HERFURT, IOANN AUGUST, 151
GOLESCU, TEFAN, 21, 26, 291), 80, 83 NERVIER, 66
GOLESCU, ZOE, 63 HODO, NERVA, 122, 1259, 137, 141,
GOLESCU, ZINCA, 30 1421), 150, 213
GOLESCU-ALBUL, ALEXANDRU, 21 HOFEL, BLASIUS, 226, 2269, 231
GOLETI, frail; 20 HOFELICH, J , 93
GORCIACOV, 112 HOFFMANN, K F , 100, 101, 102,
GOSE, JEAN FRANCOIS, 85 1021)
GRABOVIESCHI-Junior, 59 HORA, ALOISIU IOAN, 74
GRANVILLE, 251, 2519, 2711) HORATSCHEK, RUDOLF, 73
GRANT, E , 291) HORIA, 271
GRATIANI, GASPAR, 273 TIOSSU sail HUSZI (§TEFAN), tipo-
GRAVELOT, 254 graf, este considerat ca unul din cei
GRECEANU, MARIA, 244) mai pricepup gi mai iscusiti xilografi
GRECO EL, 150 din Ma] (Alex Lupeanu-Melin, nand
GRID, NICOLAE, 163 pe Dr loan Rapu Xilografu, p 23)
GRIGORESCU, NICOLAE, 5, 6, 7, 34, Lucreaza cam la finale secolului at
36, 42 XVIII -Iea (Alex Lupeanu nu cunoagte
GRIGORIE IV (Mxtropolitul Ungrovla- planga lm Stefan, purthnd data 1773),
kw), 157, 157'), 169, 190, 197, 198, 130
199, 200, 231 HRISOVERGHL A., 108
GRIGORIE (Mitropobt al Irmupolei), HRISTOPOL, ATHANASIE, 229
142 HORNER, GEORG, 50
www.dacoromanica.ro
294 CRAFICA BOMANEASCA
I E , van Diaconul Ioamclue Endre& IOVOI, ION (INVOI9), 163

I U Z tx L sau A, 189 ISABELA Regina, 270
JACOB, Mitropohtul, 128, 218 ISAIIA, Protosinghelul Mitropoliei din
IANCO, 262 Imp, 162
IANCU, AVRAM, 28, 29, 96 ISCOVESCU (Itskovitz) (BARBU) Na-
IARCU, 2511) scut In 1816, la Bucuregtx, crescut In
IERONIM, NAXIUL, 216 streinatate, max mult In Austria
ILARIE, Arlumandnt p start; la M-rea Foarte tanar, cAlAtonse in Apus,
Neam; p Seca, 176, 177, 182, 188 uncle desenase mai tot ce fIntfilmse
ILIE, CHIR, 63 mteresant Remne in lara In 1847
INGRES, DOMINQUE, 8, 10, 13, Ia note in creion max on uncle se
16, 23 oprette In munp, in Oltenia, In Ardeal.
INVOI, ION (IOVOI9), 163 Isbucnette Revolupa dm 1848, el a se
IOAN, Zugrav (Popov= Lute), 139 devoteassA cu total Eteeul ex este
IOAN ZUGRAF, ascalette, In 1823, Bra- urmat de fuga dm ;ma a pictorului
vura Prognostaconalm dm Calendarul tx de stabihrea lux la Bratov Iuten-
de 140 de am, tapant la Bucurelta in poneasA pubhcarea unm album cu
acel an, 191 portretele caplet Revolutaei In 1850
IOAN PALEOLOGUL III, 100 era la Paris, dupe ce se opnse cAtva
IOANICHIE DIACONUL Ise/Bette an- tamp In Serbia, uncle lucrase uncle
on cu mxpalele I E CAlugar tipograf portrete
tx xilograf, cu o vulva abut:J=1sta tx Dela Pans el merge in Orient, pentra a
aventuroasa Era probabil ungur de se Intfilm cu cent exxlap In accost& re-
origme (Endrech) Actamtatea sa, Intre- twine, In urma insuccesulux nutcAnx
rupta In max multe rAndun, dm pncma dm 1848 Dar amill surprinde moartea,
evemmentelor romantace ce-x strabat In 1854 Uncle desenun p acuarele
emstenpt(cf Alex Lupeanu Mahn, Xi- aunt executate Cu °cam% cAlatonea In
lografu, p 16 sq ) se intande de pe la Orient 6, 26, 26'), 27, 28, 29, 291),
1760 Inamte, pane prm 1775 Plante 29'), 30, 31, 32, 57, 90, 92
=alit° de &Maul vor fi utahzate p ISTRATI, C I Dr , 50'), 109')
mat dram (Strastnicul din 1804, Blab ISTRATI, N, 265
Mahtvemeul din 1815, etc ) 130, 165, IVANOV, LAVRENTIE, 123, 158, 167
1751)
IOANID, GEORGE, 83 JEAN (sic) D'ARC, 270
IOANN, Arhunandntul, 143, 144 JIQUIDI, 54
IONESCU, N , 251), 25'), 90
IONESCU, PETRE, 291
IONESCU-MIHAEVII, C Prof Dr , KADAR, OSWALD, 261
781) KAISER, EDUARD, 961)
IORGA, N , 7, 201), 971), 1039, 112'), KAMMERER, 81
114, 114'), 114'), 1211), 129'), 2161), KATZLEN, V , 471)
218, 2181), 2254, 232, 241'), 2422), KAUFMANN, ANT01% 103, 241, 242
2571) KISSELEFF, PAUL, 181)
IORGACHE GRAMMATICUL, 162 KOGALNICEANU, MIHAIL, 94, 113,
IOSIF, Episcopul Argetulm, 151, 153, 261, 262
1531), 166, 167, 177 KOLMANN, L , vent Colman
www.dacoromanica.ro
INDEX DR NIMBLE DR PERSOANE 295
F.
KOPAINIG, IOSEF, 251, 253 incepand in 1836, el publicli cilteva

KRAB, F A R , 96 litografn In 1838 este trims la Min-
KRIERUBER, IOSIF, 72, 84, 85, 93, chen, ca bursae; spre a se perfections
240 mat ales In tehnica htografiei, pentru
KVIILENTHAL, 276 care se pares cA avea max multi Inch-
KUHN, I B , 102 name In 1840, cand Cshak, pnetenul
KYPRA, CONSTANTIN D , 28 lux Asachz, 41 inspecteassi is Miinchen,
este multunut de resultatele ce obti-
LAMARTINE, 260 nuse Lemens gi de ce aude despre
LAPATY, MIHAIL, 91 &Maul, dela profesorn lut Ceva max
LAPO, ARNOLFO di, 50 Orem, In 1842, Lamers; parAsegte Ba-
LAPURTEANU, ALEX., 272 varia fp merge la Roma, wide petrece
LATESCU, GHEORGHE, 83 tot tunpul, pin" is Intoarcerea In
LAUB, FERDINAND, 93 ;ark, In 1846 Moare tAnar, de holerA,
LAVATER, 272 In 1848, dup1 ce Incepuse al se feel
LAZARU, ALEXIE, 223 cunoscut In Iasi, mat ales pm capn,
LECCA (CONSTANTIN) Portzeust, po- dupe artigtn man italiem, qa pnn
w de tabloun istonce gi decorator rah- portrete N'a avut vreme sit slung&
gum, n1scut In Bragov, In 1810, dinteo la maturitate, 1001), 107-108
fammhe venita din Muntenia A stu- LEMERCIER, 85, 91, 241, 2419, 2412),
diat la Budapesta, la Viena gm In 242
Itaha De prm 1834 el este profesor LENHARDT, 231
de desen la Craiova, uncle este consi- LEONU, Majorul, 116
derat ca un fruntag cultural Teman- LEROY, 91
du-se de consecmtele migcani din 1848, LESSER (LESLER), ALEX , 102,
fuge la Bragov, unde se Imprietenegte 1022)
cu MillL Popp, pe care g1 -1 WOMEN LEVEIL, JEAN ARNOULD, 461)
pentru pictarea bisencilor Se Intoarce LIOTARD, JEAN ETIENNE, 28
In Muntenia, insotat de amicul sAn (la LIVADITI (NICCOLO) De ongina
finele 1m 1848) gi is In Intreprindere greaci-dalmatma, pictorul se mote la
picture mini Stusemnat numAr de Inge- Tnest, In 1802 Out cu stare, pAnntale
r= Contnbue astfel bite° large ma- eau a trebuit 01-i des o educatae Ingri-
sued la transformarea stalultu artei noa- jita Dm Imprejurin necunoscute el se
stre religioasa vecin in cel de caracter smite obhgat BA porneasca in Orient,
apnoea A foot profesor de desen is mar Int& la Istambul, apol In Moldova,
colegiul S-tul Sava, Intre 1851-1859 is Tap, uncle 41 gAsun In 1832 La hp,
A lisat cAteva portrete onorabile, alltun de portrete, el zugrAvegte ade-
prmtre care pe al slu propnu Moare sea decorurile pentru trupele de tea-
mtat de amatorl In 1887 9, 23, 31-33, ts, ce dau acolo representatu Ba
34, 74, 75, 78 84, 86, 87, 93, 96, 103, chiar gx Jona 4n ele, uneon Relatule
112, 244, 247, 249, 250 sale cu Asach; n'au Post din cele max
LEFEBVRE, JULES, 461), 94 cordiale, altfel nu ne-am putea =pima
LEMENI (GEORGE) Nascut, nu se de ce acesta n'a facut niciodata apel
Om uncle, prin 1818 Elcv al Acade- is Lusulut pentru t clasul de zUgravl-
mxea unde, degi foarte tank, tun * al Academia Moare In 1860 56,
este apreciat de profesorn sib Ca elev, 59-60
www.dacoromanica.ro
LOFFER, Dr , 56 MAVROCORDAT, CONSTANTIN, 28

LOFFLER (MAURICIU) Pictor ger- MAVRODIN, MIHALACHE, 55
man, stabiht la hp, poste In vremea MELETIE, Mnropoln, 99')
and aunt dame portretele dm car- MICHEL ANGELO, 108
netul analizat 2n primul capitol al MICLESCU, SOFRONIE, 98
studiultu nostrn Inlocnegte, in 1838, MIDY, AD , 243, 243')
la e clasul de singravnaril * al Acade- MIHAIL, 204
nnei Mihailene pe Giovanni Schuivons, MIHAIL, POPA, tip ram , 153
plecat In Rana Cahtatile sale de pro- MIHAI VITEAZUL, 29, 73, 83, 84, 91,
fesor aunt insA mediocre, dasa decade, 106, 242, 247, 249, 268, 2681), 270, 273
aga beau In Septemvne 1841, Schia- MILESI, BIANCA, 51, 52, 601), 209,
vone, revemt din Runs hz acest inter- 29
val, e reehemat la catedri Dupa acea- MILLER, veal Muller
sta data nu mai avem num pare des- MILLET, FRANCOIS JEAN, 16
pre Loffler, 56-59 IIILLO, MATEI, 81
LOHLE, JOSEF, 109 MLRON COSTIN, 111
LOSONT, MARGARETA de, 266 MOCIONI de FOEN, PETRU, 93
LOVINESCU, EUGEN, 50'), 601),1021), MOGA, VASILE, 204
1031), 1041), 1071), 1081) MOJON, Dr , 602)
LUCHIAN, §TEFAN, 5, 34 MONTOLIO, Baroneasa de, 260
LUPEANU - MELIN, ALEXANDRU, MORARIU, NECHITA, 208
1251), 130') MOREL, V A , 461)
MORIN (MAURIN), A., 241, 241°), 242
MORUZI, ALEX CONST , 62, 124, 124°)
M A, 79 129, 131, 132, 218
M S , van Nihau Strilbitchi WILLER, I , 98, 99
M L , 56 MILLER, P , 65, 651), 98, 99, 99'), 276
MACARIE, ieromonahnl, 128, 197, 231 MU§LEA, ION, 207
MAGHERU, GHEORGHE, 92
MAGHERU, NITA, 23
MAIORESCU, ION, 32 N P S , 237
MAN, ANDREI, 208 NAPOLEON I, 2581), 267
MANOLE, VASILE, 202 NAPOLEON III, 109
MANZOVICI, CONSTANTIN, 163 NASTASAN, van NAstaseanu
MAURINE BANUL, 269 NASTASEANU (GEORGE) Mann In
MARATTA (MARATTI), CAROL, 108, Up, pan 1818-1819 Elev al Acade-
109 mia lifilnulene 12 until dmtre =ern
MARCOVICI, SIMION, 250 care promneau mai malt Natant viral
MARINOVICI, 114 Ili decal, capabil de a face o alegere
MARMONTEL, 246 In main' In care 11 due Imprejuranl.e
MARX, ALEX , 236 Burner la Roma, In 1840, unde Amalie
MASOV, 241) unspresece am In tampul bipta patno-
MATEESCU, PETRE, 91-93 plor nahem contra Papa, In tube
MATEESCU, VASILE, 63, 731) 1849, el se bate contra milipler papale
MATEI BASARAB, 29, 83 ip e Ann In 1853 21 gisun la Paris,
MATILDA, Prmcesa, 66 plecat din Italia en armata francesli
www.dacoromanica.ro
INDEX DE NUMELE DE PERSOANE 297
AlC1 keep° sd se entnziasmene pentru 92, 93, 250, 2501), 251, 251'), 252, 253,
unii romantic', ceea ma este exceptional 254, 263, 2711, 279
prmtre humeri romku, mai top atrap NEGULICI,MARIUS, col, 25')
de fgeoala clamed Romantasmul 11 NEGULITCH, vein Neguhci
atinsese Inca dui Italia pe Ndssdseanu, NEGRU YODA, 2681)
undo el prefers pa Medial Angelo p pe NEOFIT, episcopal Rammenhu, 199,
Caravaggio, celorlalti picton rtahem 202, 229
Opera ea print:meld Cavalerul In NEUCLICH (NEUKLICH), CAROL,
armuri, keepnta In strematate, poate 228
In Franta, a fost terminati la Iap, In NEUHOLD, IOANN NEPOMUC, 220
1860 Trims In Italia din non, de NIAGOI, §TEFAN, 232, 247
Korlineeeanu, ca nä feed cop' pentrn NICODIM, 195
o Galena de tablet= co s'ar fi fondat NICODIM, dela Sflnta Aria, 216
in Imp, el rAmItne in Roma liana la NICOLAU, GHEORGHE, 237
sfArgital vietu, In 1864, kptand In cele NICOLAU, NICOLA, 223, 231, 2311)
din =ma en man dificultdp matenale NICOLAU, MARIN, 26'), 271), 27'),
108-109 291), 29')
NECTARIE, episcop al Rimn cnki,
1251), 133, 152 nutropolit al Ungro- O K , van Kadar Oswald
vlahiei, 155, 173 OBERMI)LLER, 236
NEGRI, COSTACHE, 64, 237 OBREGIA, A., 270
NEGRUZZI, CONSTANTIN, 113 O'CONNEL, DANIEL, 261
NEGULICE, van Nepali= ken ODOBESCU, ALEXANDRU, 44, 45,
NEGULICI, ANASTASIA., 25 451), 461)
OFMAN, vein Hoffmann, K F
NEGULICI (IOAN) Fin de preot, se OMER, Paga, 32
nagte In Campulung (Muscel), In anul ONITSCH, NINA, 74
1812 Natard aventuroasd de auto-
OPRESCU, GEORGE, 181), 199, 192),
didact, se intereseaza de mate, In 441), 56'), 63'), 743), 90'), 943), 982),
special de petard, pentru care se 1073), 1083), 1091), 240')
erode dotat Il gAsim and In Bncu- ORGHIDAN, CONST , 56, 561)
regti, and In Moldova, and k Pane,
undo face sulk" destul de mediocre
(prima data din 1834 pine pm 1836) P S , yen Simon
Pneten cu Elude, publied carp chase- PACLEANU, ATANASIE, 253
nee (dm 1844 Iniunte), uncle &struts PAISIE, starepd, 169, 170, 216
cluar de chinsnl, z is parte in =gee- PALADY, CONSTANTIN, de, 80, 82
rea dela 1848 Datil Innabugirea Revo- PANAITESCU GHEORGHE, 1001)
lapel este mkt k Brusa, nude se PANAITEANTJ BARDASARE (GHEO-
Imbolnivegte Moare in Istambnl, In GHE) Mom la Bardujem In 1816,
1851, unde se gisea Intenn fel de eon- probakl de engine greacti In 1835
eedin Lnerdrile sale mai Insemnate demo elev al Academie' Mihadene,
mint portretele, In croon can In acme- uncle se &nine Indeosek Termini'
roll gi In htografie Este prmtre prima cursunle In 1840 gz pleaed, burner, In
artign romfuu interesap de penal Mitnehen, unde continua sa stuck=
19-26, 28, 30, 31, 32, 33, 47, 74, 85-90, atat picture, cot gi htografia Rdmine
www.dacoromanica.ro
298 GRAFICA ItOKAREASCX
in strematate, to Germama, pAna in Penticostanul din 1808 nu pare sa fie

1858 Contnbue, dupa intoarcerea lux cunosent lux Alex Lupeanu -Mehn
in Moldova, la fundarea §coalex de (Xxlografn) In sclumb, d-sa menpo-
Arte Frumoase, al cartu prim director neaza Triodul din 1800 p dupa 1800,
devme, la infunpirea $coalei, in 1860 Dumneseepile Leturghn *, din 1807
Grape lni, lnvalamantul artelor poate La hsta d-sale am putea adanga inca
trece en bme prim penoada grea a ince- Triodul din 1813 124-127, 130, 133,
putunlor, 'gni la 1867, de cared cea 1481, 156, 168, 169, 176
mai mare parte a dificultaplor ce-i star PAPAVICI-POPOVICI, neamul, 280
in cale se aplaneasa Rolul lm Panas- PAPPASOGLU, 84, 106, 117, 253
Seanu este extrem de important in toata PARTHENY, ANTOHI, 260, 260'), 261,
aceasta vreme Ca artist el aparpne 2611), 268, 275, 276
&reaps elasice, impnmata in Moldova PELAGHIA, Mama, 861)
de invatatura 1ni Giovanni Samara PETRACHA (sic), 50
Ceea ce ne-a ramas dela dansul, nu PETRU cel Mare, 2581)
prea mult, este corect p rece Moare PERNET, I , 2541), 276
in 1900 Ca Ii Saathmary, cu mult max PERTICARI-DAVILA, ELENA, 24')
pupa prestagm, Panaueanu had o PETRARIUL, ION, banditti), 273
opera in care portretul, litografia i PETBESCU (C) Revolnponar dela
fotografia, aunt deopotnva represen- 1848 Pneten en Ehade gs autor a
tate 59, 102, 109-111, 209, 210, 211, &terve portrete de membn ai inigcarn
235, 256, 257, 271 ip a cAtorva acuarele en subiect patrio-
PANAITEANU, BALTASAR, 111, 271 tic Nici !name, Inca dupa 1848 nu
PAPADOPOL, CALIMAH, 111 mai aflam 1111111C despre acest artist
PAVLOVICI, ALEXANDRU, 136, 142, ocasionid, 30-31
143, 144, 147, 152, 163 PETRU RARE, 266, 269, 270
PAVLOVICI, NECOLAE, 201, 205 PHILIPPESCO, G G , 66
PAPAVICI san POPOVICI (PETRU), PHILIPPESCO, PHROSA de, 66
tipograf Ix inlograf blajan, purtlind PICHLER, M-me, 260
porecla de Rilmiceanul, coca ce-x PILOTY, FERDINAND, 109, 110
arata famiha ca ongmara de dincoace PIRANESI, 224
de munp, dela Rom= Until din eel PLEOIANU, G Engmer, 251
mai productivx p mai prepnp welters PLE§OIANU, GR , 232, 233, 244, 245,
de pe Tanga tipografia Mitropohei 246, 148
unite. Numc le san, pentru penoada POENARU, PETRE, 20, 95
ea ne intereseasi, apare insopt de POGOR, B , 111
data 1768, in Triodul din 1806 p in POLICARP, fiul lux MIHAIL STRIL-
Penticostanul dm Blab dela 1808, pen- BITKI, colaboratorul acestnui in sapa-
tru care se utilisase, cum se vede, rea xilogravurilor din uncle publicapi
blocnn mai vedu Supenontatea artea moldovenegti (a Zoduiculm dm 1785,
lm Papavics este evidenta, cAnd com- reluat In Rilnduiala cum se =vine a
param felul dar p sigur, in care aunt ante cei doisprezece psalms, Neampi
sipate gravanle sale, en opere iden- 1808) Poate tot el este autorul Inal-
t ice ea subiect - avAnd deci un model %arm lm Cristos din Vielele sfmplor
cow= - iscaht.e de alp tipografi, de din luna Septembne (lap, 1807), da-
&annul Thomases, de pada tata 1807, dar neiscalita, 137, 1371),
www.dacoromanica.ro
INDEX DE NIMBLE DE PERSOANE 299
F.
140, 140), 145, 166, 171, 172, negte (Peas Papillae', rammceantil,
178 s'ar putea ea fie Inrudit en acest
POLIZU, ANASTASIE HAGI GHEOR- Mihail Popovici, p el un ramnicean)
GHE, 202 Tot Mihail iscalegte un S-tul Ioan Da-
PONICIU, COSTACHI, 131 maschin, &wimp= ea o aobila Infl-
POP, GHEORGHE, 207 pgare, pentru Octoihul din 1811, tepl-
POP, ONISIE, 208 rit tot la Mamie p, In 1813, sub
POP, SIMION, 208 numele de Mantras Mikado Popovici
POP, TEFAN, 731) o tuvaptura pentru ispovedame, In
POPESCU, GABRIEL, 215 aceeap tiparmta De data aceasta el
POPESCU, ION GR , 731) este ajutat de Glieorghe p Nicolae,
POPOVICI, familia, 280 tipografi, fin sal II mai gamin p sub
POPOVICI (GHEORGHE), finl lux Mt- nnmele de Dimitrie, Dimitrie tipo-
hail tipograful, din R8mmc, tipograf el graf, Dmitri° tipograf rimnicean Di-
lamp Ajuta pe parmtele eau la bpi- mitne Mihailovici, Dung= Pop
nrea Chmacodromionulux bulgar din Mihail,Pope Mihail, p sub im-
1806, legit din teascurne ramnicene palele DPMT p DPMTR, 133,
imprezma ca fratele eau Nicolas, in 147,1481), 153, 155, 173, 180, 183, 184
tiparnea Invataturn pentru Ispoveda- POPOVICI (NICOLAE), fiul hu Duns-
me, du 1813 Iris Mihail Popoinct p fratele lm
In acelap an, el mai tiparegte, cn tatal Gheorghe, tipografi rammcem Colabo-
gi fratele eau, o Liturghie, In care reels& en parmtele p fratele eau. in
cele mai multe gravure poarta metal- tiparirea Imo:Warn pentru wove-
tura sa sau, atunci cand nu-s iscahte, dame din 1813, tiparita in Rimnic Il
urine aga de evidente ale feluhu san glum p sub numele de Nicolae,
brutal p primmv de a concepe p Nicolae sin Dimitrie, Nicolae Tipograf,
de a saps planga de lemn, built tre- Nicolae tipograf rammcean, 1481), 153,
buesc sii-i be atribmte, 133, 1481, 155, 173, 181
155, 172 POPOVICI, TEFAN, 202
POPOVICI (IOAN), =grey p xilograf POPOVICI THEODOR, 172
ardelean, ilnetratorul Patimei p mortei POPOVICI, tip , 184
lni lens, tipariti la Sibiu de nazis POPOVICI de HONDOL, IOAN, 128
Aaron Unul din gravorn cei mai phm POPP, DIMITRIE, 176
de temperament p mai crimp de POPP, MIVI, 9, 23, 241), 32
etudiat, cu toata insuficien;a formapei POPP, Hagi Constantin, 93, 237
lor, din prunul patrar al secolului al POPP, ZENOVIE, 93
XIX-lea, 138, 139 POUSSIN, NICOLAS, 52
POPOVICI, MIHAIL (Tatal hu Dimitrie PREZIOSI, 41
Mihail Popovici), 1481) PRIXNER, GOTTFRIED, 2222), 223
POPOVICI (MIHAIL, DIMITRIE), ti- PROCOPIU, AUREL, 462)
pograf p xilograf rammcean Tipa- PROTEANU, N , 243
regte tin Chirmeodromion bulge; la PRUD'HON, 115
Rammc, In 1806 Pentru aceasta lu- PUCARIU, SEXTIL, 1211) 2161)
crare el copra& plangele bu Petra
Popaviel din 1768 (Penticostarml din QUINET, EDGAR, 60, 601), 273
Blaj), punandu-le mscriptu In roma- QUINET, EDGAR, D-na, 209, 257
www.dacoromanica.ro
300 GItAFIC.A ROSUNEASCL
RACrNE, 161 RUNGID SING , 256

RACOVEANU, GH , 143, 161, 181, 1859, RYBICSA, 236
2051)
RACOVITA, N D , 253
RACOVITA, MIHAIL, 265 S M , you Simon Monahnl
RADU NEGRU, 249 S T , ye= Sandul Tipograful
RADU SERBAN, 246, 249 S T , vein §tefan Tipograful
RADULESCU ELIADE, I , 28, 30, 31, SACERDOTEANU, AURELIAN, 451
g 64, 74, 90, 91, 246, 248, 250, 251 SADELER, AEGIDIU, 29, 91
A RAFAEL, 51, 52, 53 §AGUNA, ANDREI, 94, 95
i2 RAFAEL MONAHUL, graver In anima.,
traducatorul qz ilustratorul
SALA, F P Clue, 252
SAMBOTEANCA, CATINCA, 251
tee, tiparita la Bragov., In 1812 Rafael SAMITCA, IGNAT, 93
s este bisa un calugar t dm Sfinta Mani- SANDUL TIPOGRAFUL Metter bla-
c on= a Neampahn jan, vezut acolo dm Iap Activztatea sa
a Modelele dela care a pormt In ilustrarea este semnalata succesiv In mai multe
acestei carp aunt grecetti Insruprile orate cu tiparnits la Radaup, In
sale de sapator In arama aunt din cele 1745, apoi la Buzau, la Iap, In sfaript
mai modeste, ceea ce ne Indreptateqte la Blab la 1765 qi dupa aceasta data
sa credem ca Incercarea de a grays (Alex Lupeanu-Mehri, Xdografn, p
dust:rata pentru Uqa poctunpn n'a fost 18 sq ) Xdogravurde Apostolulin din
urmata de altele, sinulare, p a ramas 1802, care intereseaza studiul nostru,
unica, 220-221 aunt cele de care se servise Sandul
RAFAIL, ieromonah, 183 pentru Apostolul din 1767, tiparit tot
RAFFET, AUGUSTE, 98, 115, 239, 240, la Blaj De altminterb, numele eau
2401 Inceteasi de a apare dupa data de
8 RATTAN, 93 1773, pentru a =tavern din non, In
RA1'IU, I , 83 secolul urmator Este probabil ca el
RAUH, B J , 88, 93 nu mai era In vials care 1780 Mare
REIFFENSTEIN, V , 94 parte a xdogravunlor sale vor fi uti-
REIN, 107 lizate tusk mai tarrau De julda, Apo-
REY, J , 98, 98'), 103 stolul din Blab (1814) mai conpne Inca
ROBERT, HUBERT, 66 lucran ale luz Sandu, ca qi Evangheha
ROMULUS, 249 din 1817 127, 160, 174, 175
ROSCR, 94. SATMARY, ORTANSA, 34
ROSENTHAL, CONSTANTIN, 23, 24, SAUCHACZ, R , 65
25, 31, 90-91 SCHENDELMAIER, 218
ROSENTHAL, SAMUEL, 90') SCHIAVONI (GIOVANNI) Pictor ve-
ROSET, SCARLAT, 80, 82 naps n, nascut la Triad In 1804 E
ROSETTI, C A , 24, 31, 87, 91 fiul unui cunoscut portretist 41 incur
ROSETTI, 181, 95, 116 de 'stone, Natal. Schiavone In Itaha,
ROSETTI, VENIAMIN, 112 la Milano, Incepe studule artistica la o
ROSETTI, T , 111 varsta foarte frageda, le continua spot
ROUSSEAU, TH , 16 la Viena p le perfecsioneaza mai tfirszu
ROUSSEAU, HENRI le DOUANIER, sub direcpa /Armtek' sau CAlato-
31 ratite In Orient, In Rum p la um In
www.dacoromanica.ro
EX DE NIJMELE DE PERSOANE 301
Moldova, In 1837, e angapit de Asocial, tutulor gravonlor dela not Aspectul

ca profesor de s zugravitura * pentru for depinde oi de felul cum sunt tram,
elevu Academia Mihrulene In Septem- care nu a totileanna scum de entsca
vne 1838 plecase hal In Rums, de Swoon dovedelte insa fantezie In ale-
nude se Intoarce la Inceputul pnma- gerea motivelor decorative, un am;
vac', anal urmator, and se anga- mcontestabil pentru o composape or-
pima a =gram lacapil de curand ter- namentals, o mina sugar/ In saparea
nunat al Mitropohei din Iap Conti- lemnultu, Cu ceva tiuos In contur, cn
nua lama sa colaboreze en Asada, la nmbre patine, dar bine pose, in fond
litografierea vestitelor tablonn Cu sn- un stil, in scenele cu personage, opus
'mete din istona Moldova celui al lui Ghervasse, in care total pare
In 1841 Septemvne este rechemat la rotund, =flat, cu haute nesignre,
Catedra de sZugravitura * a Acade- incarcat de him ce merg in toate chrec-
mia, unde mai functioneaza dos am, pile,cu graph de desen Cu adevirat
pima se desfunt.eaza koala In Decem- nescuaabde, cn tapun umane, de cele
vne 1843 el se Intorsese In Venetia, de mai mike on vulgare Poste cea mal
nude nu mai are mann contact en buni plains a lm Simon sa fie Scars
Moldova, 56, 56'), 59, 592), 98, 100, prea cnviosnItu panntelm nostril Ioan
101, 258 (Neampil, 1814), elegant compass,
SCHIAVONI, NATALE, 56') ingript sapata, bine unprimata
SCHILLER, 270 In 1819 el tam mai mu:the chipun de
.. SCHMIDT, E C , 236 dm% pe care be utihza Mitropohtul
SCHMIDT, G F , 28 bncuregtean Grigorie, cel en leek=
SCHWABE, 252 en Neamtul, In Acatistn1 tipant In
SCHWERDTBERG, LUDOVIC ICRED- capitals Muntenia, In 1823 128, 143,
CHELY de, 226 145, 158, 159, 172'), 177, 178, 191,
§EFT, IOSIF, 63 192, 195, 197, 198, 199, 200
SERER, J , 231 SIMONAU, 2681)
SEIPP, C , 233, 2331) SNIERE, veva Sneifer Lauf
SENNEFELDER, ALOYS, 69, 71, 97 SIMONESCU, DAN, 122, 184, 188, 231'),
SIBARTI, ANA, 89 2462), 248
SIEGER, E , 113, 242 SLATINEANU, ALEX., 77
SILVESTRU, straret, 145, 146,157, 158, SLATINEANU, BARBU, 77, 772)
161, 165, 166, 169, 171, 176, 177 SLATINEANU, IORDACHE, 217
SIMION on SIMEON, xilograf, a arm SNEIFER, IOSIF, 229, 2292)
activitate se desfagoara mai ales in §OBELN, FRANCISC de, 194
tiparnipt dela Neampz., dar ale cam SOLOMON, IOAN, 82
opera le gamin aparand Q3 In pnblz- STAHI, C , 59
catu mite din alts teascun, in ince- STAN, TIPOGRAF, 150
putul secolului XIX (Cf Gh Roco- STANCESCU, C , 73, 90, 90')
yearns, Gravara In lemn, p 16) La STAVSKI, 61
Neamtn, 41 putem nrman din 1802, §TEFAN TIPO GRAF, van Rosen §tefan
Prambeara, trecand prin 1809, cand §TEFAN cal MARE, 60, 79, 84, 97,100'),
saps gravnnle pont= Vietele Sfmplor 104, 105, 106, 111, 136, 247, 249, 269
din Luna Octomvne, pans In 1829 §TEFAN GREORGHITA, 112, 241
Openle sale sunt megale, ca ale mai §TIRBEY, BARBU, 80, 81, 114, 265
www.dacoromanica.ro
302
[
GRAFICA ROMANEASCA.
--.11,,..
lia
STRATIMIROVICI, *TEFAN, 151, 196, VUTU, ALEXANDRU, 128, 180, 184 A21
1961), 204, 219 TUTU, MIHAIL, 182, 240
STRILBITKI (MIHAIL), exarh al Mi- §UTU, NICOLAE, 113
44
tropohei Iagulm, tipograf p xilograf §ULUTIU, ALEXANDRU de Carpnug,
hi a done jumatate a secolulux al 96
XVIII-lea Plange de lemn, ncrilite de SVIDRIGHELO, 263, 264
&wind, cu nnmele 1ntreg sail cn Eli SWEFELBORG, IACOB, 232
;wide M S , an fost ntalusate, pentrn SWIFT, 251
penoada ce ne pnvegte, In Pravilwara SYLVESTRE, ISRAEL, 224
din 1784 Una din gravure poarta lnel SZAKMARY, I , 74 4J#1
semnatura lm Lavrentii Ivanov Ceva SZATBMARY (CAROL POPP de) Pie-
mai Ursa, &navies posed& tipografie tor, acuarehat, litograf gi fotograf,
propne, In targul Dubagan (1794), apoi nAscut la Cluj hi 1812 Vine la not pen-
In targn1 Movilaulm (1796) Ilintre ho- trn prima data In 1831 Este mereu
tend Rossiei p hare al Moldavia pe drumun, atras de poz4u pitorepa
(cf Gh Racoveanu Gravura In lemn din nature, de costumele gi obicannle
la manastarea Neamcul, p 16 D-sa popnlatalor primitive, dela noi, din
nu cunoagte Saga PrAvilioara din 1784) Ardeal p de aiurea Studn sonde de
Gravun iscalite de Stralbqks spar pan& desen, probabil la Budapest& p la
arm' In secolul al XIX-lea, In toate Viena Cunoagte Italia ;a probabil
chyle tiprinte In Moldova, In deosebi Franta La Bucuregti se stabilegte
la Neamtul Aceasta dovedegte pre- defuntiv cam pnn 1840, dep mai In
e ngin' de care meat graver se bucu- fiecare an, p dnpa 'mast& data, 41
rase Mare gravor In lemn n'a fost *, geeim Intreprinzand cAlitoru hi stra-
spun despre el Racoveanu, judecAndu-1 natate Cele mai fructnoase aunt cele
cam en prea mare seventate Care Ins& (acute in Orient, In 1850, p dupe
dintre urmap mentli en adevarat acest aceasta data, cand Szathmary ainnge
epitet9 El sap& lemnul en Indemonare, pan/ hi Persia gi In Sine
mai totdeanna diva modele max vecln, A foot pictorul oficialal Domnilor
ca gi cedalti de altfel, gi Ole se -1 1111 noon, dela 1844 Inainte A luat parte la
prime destul de curat Este tot ce-i expos tia international& din 1855, la
putem cere, p e destul gi add Moare, cea a Bellelor Arte din Bucaregn, din
probabd, nine 1796 p 1800 123, 1232), 1873, la cea internacional& din Viena,
133, 137, 1371), 145, 157, 158, 159, 161, acelap an A !Wand armata roman& In
165, 166, 167, 169, 171, 192, 280 Bulgaria, In 1877, de wide a venit en
STRIBILTCHI, POLICARP, van Poh- numeroase acuarele Este unul din
carp cel max original' gi mai dotal.' artagti
STRIXNER, AUGUST, 95 ai nogtri din secolnl trecut Moare In
STOUF (STOUFS), IOSIF, 81 1886 6, 8, 9, 10, 11, 18, 182), 19, 191),
STURZA SCHEIANU, D C , 111 21, 22, 25, 33, 34-43, 44, 46, 57, 62,
STURZA, ION SANDU, 62, 190, 191, 72, 74, 85, 94, 110, 276, 277
193, 194 SZENDREL JANO Dr , 74')
STURZA, MIHAIL, 24, 83, 88, 114, SZENTIVANYI, GYULA, 74')
115, 116, 242, 257, 259, 273
STURZA, SCARLAT, 218 TASSO, 52, 253, 254
TUTU, ELENA, 240 TATTARESCU GH , 9 451), 277
www.dacoromanica.ro
INDEX DE NIMBLE DE PERSOADE 303
TAUT, IOAN, 106 TOPLICEANU, DUMITRACHE, 179,

TELEMA.H, 232, 233
TELL, VILHELM, 270
181, 1811), 185, 186
TRAIAN, 100, 101, 256, 258, 269, 270
5 g
TIERS, 273 TRANCUL, SOLOMON, 268, 269 a "3
TINCU, N , 83 TREML, JOHANN, 36
THEODORESCU BARBU, 32, 321), 78, TRENK (HENRIC) Pictor, nascut Ia
78'), 792) Elvepa, pun 1820 Elev al geoalet ; :
THEODORIT, arhnnandnt, 162 din Dusseldorf Vine la Bucureiti,
TEODOSIE Ultnnul xilograf Insemnat dupe o sent& gedere In Ardeal Alex
al Moldovei Activitatea 1w se exercita
In legatura en uparnipt Neampihn, ca
Odobescu tip da seama de caracternl
onest al talentului aces= elvepan,
> 41
1
urmare la cea a 1w Ghervasse Detain cu o solida culture profenonala, dar en
In legatura cu Vials gi opera sa gamin
la Gh Recovearus, Gramma In lemn,
pupil talent, vi FL-I nomad pentru
repertanul arheologic al catorva judete
E v
p 18 Cum, In lucrarea noastra, ne-am din Oltenia gi Estill Muntenia, en care-1
interns WI vorbnn de publicapi pe care hisarcmase Mmisterul Cultelor gi al
nu le-am consults; aprecienle noastre §coalelor Cntreera Impreuna o parte
Bunt bazate in deosebi pe ceea at am din tars, In care vreme Trude execute
Intalint in Triodionul dela Neampi an mare numar de acuarele, guars gi
dm 1833 De altmmten, ele cone orda
en tole ale lw Raeoveanu Ia ce pnvegte
desenun, de care se servegte Dial tarsal
pentru componpa unor opere de mai
4 la
valoarea acesun artist, cu atilt mar man proporpi Spre finale vigil se
meritos, en cat el apare In nujlocul unei lank influentat de Gngoreseu Moare 11
epoce de trait/I decadent& Poste ca pan 1887-1888 44, 46, 47 Amg
, tE
tradipa dela Neamtu, mar viguroasa
ca onunde =urea, 8E-1 fi ajutat al
Invmga, pin. la oarecare punct, bana-
TULBURE, E , 25')
TURNER, JOSEPH M W , 14 Lite .1
1120,e
htatea p insuficientele de tot felul ce se URECHE, V A , 7, 211), 90, 981),116,234

Intalnean stoma pretntmdem, Sri mem iAEW
reactiune dm partea nimanui, 205.206 VACARESCU, ENACHITA, 275
THEOTOCOS, NICHIFOR, 218, 224 VALBAUM, FREDERIC, 241, 250, 251
THOMOVICI (STANCIU) Tipograf p VALENSTEIN, SCARLAT, van Carol
xilograf dm a dons jumatate a seco- Wallenstem
lubn XVIII, pe Maga tipografia Mitro- VALENSTEIN, VAL§TAIN, VAL-
polls' din Bucnregu Nnmele slu se STEIN, yen Wallenstem
poate crti, In perioada ce ne preocupa, VAR§OVIA, Prinpil de, 112
Ia Penticostanul din 1800, pentra care VASILE LUPU, 83, 100, 101, 110, 111,
eau utilisat blocun Mal vechi ale lw 114, 275
Stannul, anal en data 1781 Ele eran VEISE, 250
copiate de waste, en o lipsa de talent VELICICORSCHIE, PAISIE, 157')
in de grue evidente, dupa publicapi VENIAMIN, COSTACHI, 83, 108, 193,
mar vechi, 123-124, 125 194, 196, 200, 204, 205, 255, 266, 274,
TOBIAS, Rabmnl, 273 277
TOMESCU, N CONST , 129'), 157 VENRICH, GEORGE, 106, 107, 2511),
TOOVEY, 2681) 252, 254, 276
TOPLER, 218 VERESS, ANDREI, 181)
www.dacoromanica.ro
VIALE, CARLO, 59 pen familu In 1829 e la Bucureqtz,

VICTORIA, regnia, 109 in serviciul Nona coalekor, zar la
VILARA, ALEXANDRU, 76, 76'), 77, 1830 profesor de desen la coleguil
771), 91 S-tul Sava Aici h tree pe dimunte
VLADOIANU, SOFIA, 25 o mulpme de elevi, Intro can p Th
VLADOIANU, VERONA, 25 Amara. Scoate o sane de portrete p de
VLAICU, silograf blajan din secolul al scene istorice htografmte Tot el orga-
XVIII Prime le sale graven apar pun mzeasi p conduce, to localul
1753 Ele au fort relnate, 4:mamma, Sava, primul musses'. din Bnenreqti,
aqa p cn cea representand MAnistirea unde se &Wean cAteva tabloun p o
din Blab, care reapare In Catavuneanul colectze de obiecte destul de eteroclite.
din 1824 In 1851 el nu mai funcpona la colegrul
Personahtate interesantl, servindu -se S -tului Sava, de vreme es postul de
de o curioasil mamerA de a grave, In profesor e ocnpat de C-tin Laces
care hagurile Ian forma nnor unde, 191 Wallenstain moan In 1858 23, 73-74,
VOINA (IONITA ION), ilustrator al 249, 250
Evcologhionului din Bragov, tipant WALLENSTEIN, Pins, 741)
In 1811, gravor en total hpsit de talent, WALLNER, L , 243
dar nu de rAvnA Numele sin se mai WENDLAND0 I , 252
gaseqte printre ale celor ce sprijmi cu WERNER, 74')
bane for tipArirea Uqez poctunpu, din WINKLES, 236
1812, p, sub formaevident greptit, WINTERHALTER, 109
de Vona, In RAnduiala, tipantA Io WOKAL, 220
Chapala, In 1820 151, 151'), 153, WONNEBERG, 94, 2541)
1532), 186
3VOGORIDE, 116 XANTOPOLUL, NICHIFOR CALLIST,
VOINESCU, TEODORA, 341), 771), 781), 171
931)
WALLENSTEIN (VALSTEIN sae VAL- ZAHARIA, Gr , 251)

TAIN) (CAROL) In reahtate Carol ZANNE, ALEX , 25
Vella, pictor p primul profesor de ZANNE, Ing , 252)
desen In Muntenia NAscut In 1795, la ZARA, ELENA, 1091), 109'), 1101)
Cosine, lAngl Zagreb, a stuchat la ZECHMAYER, 236
Viena, de unde trece In Braqov, iar ZISSO, ALEXANDRU TAXI, 276
la varsta de 22 de am, la Crazova, la o ZSCHERMACK, E , 242
inatule DA kepi de desen p picture ZVECX, BARTOLOMEU IOAN, 228, 230
www.dacoromanica.ro
TABLA PLAN*ELOR
I I Negulta Portretul Mane' Greceanu
II I Negultet Femeie to albastru
III Barbu Iacocca= Petra Mateescu
IV Barbu Iscovescu Desen de pe plafonul dela Val-de-
Gr Ace, Paris
V C Pares= Constant's
VI C Lecca Omer Papa
VII Anton Chladek Portretul unei Marline
VIII Anton Chladek Autoportret
IX Anton Chladek Femeie to albasua
X Carol Popp de Szathmary Ruscmc, cu malul Dundru
XI Carol Popp de Szathmary Bazar oriental
XII Carol Popp it Szathmary Oral to Asia MicA
XIII Carol Popp is Szathmary Negustor de pfiliini
XIV Carol Popp it Szathmary Crap de Tigani la Ruscmc
XV Carol Popp de Szathmary Portret de femme
XVI H Trench %erica dmtenn lemn
XVII H Trench Instruments prentonee
XVIII G Asada; Portretul lui Daniel Asac lu
XIX G Asada Mad si Chloe
XX G Amelia Farm lie de Tigam (9)
XXI Maunem Leffler Portret de barbat
XXII Mauna's Wier A) Portret de femme
B) Portret de fames' In varsta
XXIII Nicola Ltvadits Portret de femme
XXIV Alex Asacht Scene din Istona Romani
XXV Anonsm German Antoportret to atelier
XXVI C Georganu Portret de barbat
XXVII R Sauchace Costache Negri
XXVIII Carol Valstetn Lupta dela Cuing Aron
XXIX Anton Chladik Alex Filipescu
XXX Anton Chladek Alex. Vilaia
XXXI C Lecca Scar lat Roset
www.dacoromanica.ro
306 GRAFIC.A ROMLNEASCI
XXXII C Lecca .1 Grigore Baleanu

XXXIII C Lecca Dim Ghica
4
XXXIV C Lecca Vemamm Costachi
XXXV loaf Krzehuber D-rul Cahak
XXXVI I Negukci Giov Bat Benach A
1 XXXVII Petra Mateescu Gheorghe Maghera
XXXVIII Petro Mateescu Zenovie Popp
XXXIX Petre Mateescu Andres aguna 114
XL looms Costande Gh Barn=
XLI P Muller p I Rey Iassy, vae de la Metropole 44
XLII P Muller p I Rey Iassy, Hopital St. Spandau
XLIII P Muller p I Rey Lissy, vue dans la Grand'rue
XLIV G Asacht qz I Muller Mama 1m Stefan eel Mare
XLV G Asada p K Hoffmann Aleamdra eel Bun
XLVI GUM Schiavone p K Hoffmann Traian Qi Dinka
X1 VII G Parma:earns O Romani( cu Elul a
X3. VIII G Panaiteanis Doul sum' ;
XLIX A Kaufmann pi A Mona George &basal
L Alex. Asada, Bataha dela Baia I
LI G Leman Vemamm Costaclu
LII Mahal StnIbight
LlII Stamm Thomovics
Isus ca ImpArat
Titlu de Penticostar (1800)
411
Na
LIV Petru Papaw= Sf &mane
LV Anonun (poste Sandal Tzpogra f)
LVI Ioanichui Endrids
I VII Anomm, dupd StrillnIcht
LVIII Anomm
Evanghehstul Luca
Ritstigmrea
Than Damaschm
' "qr
David (Psaltirea din 1807)
LIX Loan Popov= Figura dela Cap V din Patina
Manautoralui
LX. Amman , probabd Simeon Sf Gheorghe
LXI Popa Simeon Mini din Vietale Sfu4ilor
LXII Anonim Than Damaschm
loan Papa Maas! Popov= Irian Damaschm
LXIV Anonam David (Psaltirea din 1811)
LXV Simeon Pantea (19 TAM Triochuluz din Blaj (1813)
I XVI Ierez Simeon Scara Plantain' Imam
I XVII Anonim Zodiacal
LXVIII Anon= Incadrament (Liturghia din 1815)
LXIX. Ghervame Monahul Tribal AdunArn a cuvmtelar
LXX Prototera4Ifiliail Sf Vasile
LXXI Ghervame Monahul Plume
LXXII Sandal Tzpograf Titlul Evanghelia din 1817
LXXIII Ghervame Efrem Syral.
LXXIV Pope Simeon Evanghehstul Ioan
LXXV Ghervasze Monahul Sf Iacov
IXXVI Simeon Monahul Than GurA de Aur
www.dacoromanica.ro
TABLA PLAMELOR 307
LXXVII Anomm Mini Le,gruirn lm Caragea

LXXVIII Ieromonah Continue Dummeca orbului
LXX1.X. Cher vane Monahul Trecerea Marn Row
LXXX Ghervasse Monahul Pogorlrea Sf Duh
LXXXI Ieromonah Costantie Cap de capitol.
LXXXII Ieromonah Costanne Inaltarea
LXXXIII Anonun Evanghehstul Marco,
LXXXIV Z Vlavu Ministirea dm Mai
LXXXV Anomm Ioan Damaschm.
LXXXVI Anonym hums omuhu.
LXXXVII Anomm (Theodosie ?) Ierothem NaxuL
LXXXVIII Anomm Portretul hu G Asaclu.
LXXXIX. H Benedict" Ahilefa la Schutt
XC Anonym Portretul lux Alex. Monism
XCI Anonym Mint Domnul Savaoth.
XCII Vogel Enghelinann Evanghehstul Ioan.
XCIII Rafael Monahul Gravure din Ulla Poe/inter (1812)
IXCIV Dimitne Contoleu
XCV Blasius Hofel
Alegoria Dreptatu
Scarlat Cahmah
XCVI Dim Contoleu Gradele birudirllor
XCVII Dim Contoleu Manta Paraschiva
XCVIII Blasius Wel Ioan Caragea
XCIX Iamb Swefelborg Front:lepton din Pavel ai Vsrghinia
C C Seipp Dustrape din Telemah
CI Anonym Rastignirea
CII Ad Midy Foam de Album
CM Carol Valeta", Txtln la Elemente de desen
CIV I D Herdic; Frontispicun in Vol II al Calletonilor
lux Gulliver
CV I D Negates Rustratre la Calletorule liu Gulhver
CVI Bids ;a Daniels Ilustrape la Iernsalimul hberat
CVII Alex Asachi Cortaro'
CVIII Alex Asachi Musa ulna Moldo-Romano
CIX Alex Asada Romania cotroprta de Evres
CX. G Partheru Vormcul Alex Beldiman
CXI Anomm (poste Partens) Costache Conachi.
CXII G Venrich Alex Taln Zags° (romanta Proscnsul)
CVIII Strabilehl Starlit de capitol
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pas
Introducere 5
Desenul p Acuare'a
Munt( ma, Inanite de Amen 13
Amick p grupul 'wan 47
Armin= p nectinoscuti 62
Litograf: p hiografts hawse de Amin 19
Muntenia 73
Math' p Moldovenn 96
Anonym p necunoscui 111
Cartea dustratd 119
Gravure In lemn ca iluatratie de carte 121
Gravure In metal 213
Litografia ca ilustratie de carte 239
Cone lume 276
Bibliografia 283
Index 287
Table plangelor 305
www.dacoromanica.ro
ii
..,,.A _ -
7...1,>;*fre
,- _.:-...A4_
. 4- .4."
c,
. . _
I. Negulici : Portretul Mariei Greceanu.

Desen, Muzeul Toma Stelian. Provine dela d-na Elena Perticari Davila.
www.dacoromanica.ro
f
r.
I. Negulici : Femeie in albastru. Acuareld, Muzeul Simu.
www.dacoromanica.ro
11.
7Y'
\ .4i .4;-,:.!"
4447-'-4444 4-# Sr.,tIL

Barbu Iscovescu : Petre Ma teeseu.
Desen, Cabinetul de Stampe al Academiei.
.21.1Ck.
www.dacoromanica.ro
A. .".18(
Barbu Iscovescu : Desen de pe plafonul de la Val-de-Grace, Paris.

Penita i laviu. Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
A
At *
19 9
A-4//c/fiez.,
C. Petrescu : Constitutia. Desen acuarelat, Academia Romani.
www.dacoromanica.ro
4
t_a
C. Lecca : Omer Pasa. Desen, Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
oec
rr
Anton Chladek ( ?) : Portretul unei bitable.

Acuarela, Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
4N014+ itt-t I-1 4- 14'
SY
%if
%utak
iv Le
a
;11$
if 400" 1:
.4011i
4.1411
-
Anton Chladek : Autoportret.

Miniature, coleeiia Prof. C. Ioneseu-Mihileti.
www.dacoromanica.ro
r.; *1-1,*
A
t.
e
T,
Anton Chladek : Femeie in albastru. Pastel, Muzeul Toma Stelian.
www.dacoromanica.ro
..p
...-,, -, . , --."74,--
1..
-=
-- .. -7: -,-.'
.t> : ..--; ......"s* ,e; 4,e."7:1\--S1'"Sl
. ,t, ...?ii
. 4.. 4. ---
`N.,,,.. -).,4. ;)'?` 3 ---- i
N. --, ....---N.._.
----
j4,, It
7-
, . '- ',
----1''
....s.
---
t 742f111..*L..;
t . r-'-e- "-I v
446;
',..'1,0 . &?..-._-.._47,.., ...r....
.7.f.' n3S174 ..- %- 4.

-1
, .
4..... X.... "."--Z

,..--;.L.: -27ai-v:-..Z.-_, .
'N' ttv-el!d-
,..., vt-._
..!
...._,..,....4.7
#7:"'VPO.,
sr_ '`',.' . _
7.
44,4...,
:15 -S ''. o.,--:;..edt5., _
, ,
,.... -.7.. ,' '-',, : __. __
, -.. --....
\51 -
.-- ,----
Lk h -41-v !fir o 41, -,

0,-. I:- -"`"- :..- ...- : ,_ _ V.... - 119 _ .1....1._ ............- __. 'n
Carol Popp de Szathmary : Rusciuc, en malul Duniirei.

www.dacoromanica.ro
Carol Popp de Szathmary : Bazar oriental. Acuareld, Muzeul Toma Stelian.
www.dacoromanica.ro
4
O cpoz...A
alac1S
tta
www.dacoromanica.ro
--_-,111L>jits
fat
1.-
5
V°
its
v s'tt,
tt,f
og;t*4,
-
'Ca,,roa
a
,
-Pla.r,
4E ago
'1.7-' 7,Sfir,IPr" 7.111n
-:
ivi
*,t
-
s' t
--
,- "..
f :.'7%.
...AIM.
1111 7;
.
II
# ti
,
1
7.,.--...._...I.L., . !Vn
14
°
C"' I :''ii E.
.i...,. h
17, .................\
.1
( Ili i'. 74-
t 511 ,
-'4
47Z_Ni., Au
:77,:t1 ,0
-Cr
.: ''',
4 ...
c-..K.,.
tq - .-....
.1
6 ....fl
....(:' 1, F.4 74'..
,:, i
i
i -' I pi...
1
Ege&-
--`-'
=
°
.r az,
Carol Popp de Szathmary : Negustor de palarii la Ramnicul-Valcei.

www.dacoromanica.ro
(e.
)
te
Fir `xr:1"`As
ka* .1
14 0
11.1 M . et
''''-i; . 1 t.sc t, lb° -._<5,111t
___
_____,,,,..
www.dacoromanica.ro
Carol Popp de Szathmary : Grup de Tigani In Rusciuc. Aeuarelii. colectia d-nei Ortansa Satmary.
Carol Popp de Szathmary : Portret de femeie.
Acuarelit, colec;ia Ortansa Satmary.
www.dacoromanica.ro
4
t
114S:ras,
ileTTT,7":"A-1 r, ---,..;-
IT ' If 0 P! :' 11 #,' . -4 ,1
,.-,-, ,.*,-, 0
a" .1
i._*, -ft
, r- j,..
24F,
,
I 1 4
!itN14', .;.,-,...--.:_x -.1... , itt,,..
.r-- v --,-........ tr.
' .*.
e''
. ... -__J 1 .
www.dacoromanica.ro
H. Trenk: Manfistirea dintr'un lemn. Acuarela, Muzeul de Arta Religioasa.
www.dacoromanica.ro
r,
13
G. Asachi : Portretul fratelui sau Daniel.

www.dacoromanica.ro
12-
fD
,A
ry
_
ii_11-14,41")4'
-. - - ... - r -7,........
r , . to, , .--
../ -:: , ......' .."..
- ` I
fr.
i/th4fe
4,14,
C Ake. 1.4414""A
'4144./11,- . e
r
,Qe VS.;
91
Par'"
G. Asachi : Mirtil i Chloe. Desen, Cabinetal de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
G. Asachi : Familie de Tigani (?). Desen, Cahinetul de Stampe al Aeademiei.
www.dacoromanica.ro
-
/
Mauriciu Liifficr : Portret de blirbat.
Desen, eolcetia d-lui C. Orghidan.
www.dacoromanica.ro
Mauriciu Loftier : Portret de femeie. Alauriciu Loftier: Portret de femeie in varsta.
Desen, coleetia d-lui C. Orghidan. Desen, coleetia d-lui C. Orghidan.
www.dacoromanica.ro
4F:
OS
afi
s.
Nicole Livaditi : Portret de femeie. Miniature, Muzeul Simu.
www.dacoromanica.ro
Alex. Asachi : Scena din Istoria Romans. Desen in Penis si laviu. Academia Romans.
www.dacoromanica.ro
4t
"
o.
.4
I
a
11
Led
, (. \I
1.
. `ft:
) 7
11 Doe
W
Anonim german dela inceputul secolului at XIX-lea : Autoportret in atelier.

www.dacoromanica.ro
°
"tv
"CAA-- 7.474.
s Ff-=.
r.
C. Giorginu : Portret de barbat.

www.dacoromanica.ro
.
4S"
4,;
I -'
I-
R. Sauchacz : Costache Negri.

Aeuarela, Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
4
1'
J.^4
'ewe'
Carol VCIalstein t aeUt CIPAOte-ai.

1:1 c' 0* ,A1 cslx0v° mwks.eS0.16.
www.dacoromanica.ro
Anton Chladek : Alex. Filipescu.
Litografie, Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
a oi .
I,
ypet°
. .
. r sz
1 1111
Anton Chladek : Alex. Vilara.

www.dacoromanica.ro
4,44 ,,,set
Celt 4i
atm
ro
rrI 7 , I
4r
C. Lecca : Scarlat Roset.

Litografie. Cabinetul de Stampe al Academiei.
it.51 'DR
www.dacoromanica.ro
ok
IBS
.4
-
C. Lecca : Grigore Baleanu, Marele Ban.

www.dacoromanica.ro
C. Lecca : Principele Dim. Ghica, Prefectul poli%iei.
www.dacoromanica.ro
7
N1.4c51" ti
ts =
Eter* 4' $41

issieizor.
c.0
AI
[410'
t -
cm.
". ilrh-..0.."0"_ ILL'Vek-&:.4

4111, K
. ..E3 e f E t JYS d 1..t A q. 111. C) r a E. e
C. Lecca : Veniamin Cost: chi.

Litografie, Cabinetul de Stem, al Academiei.
www.dacoromanica.ro
ry
/
.)4;e4.44s \
Iosif Kriehuber : Portretul D-rului Cihak.

IG';Oft
www.dacoromanica.ro
,-, e
9t- /go
Y")
/ 1:27-
I. D. Negu!ici : Giovanni Battista Bencich.

Litografie, Cabinctul de Stampe al A cademiei.
www.dacoromanica.ro
t
ri-""" °- :
1:
XL
.
.t, . 1. ..,..
4,
. --Vitar
'sk`
Petre Mateescu : Gheorghe Magheru.

www.dacoromanica.ro
r.
__;- wa:
Petre Mateescu : Zenovie Popp.

Litografie, Cahinetul de Stampe al Acaderniei.
www.dacoromanica.ro
-A
"NZ
° t
Petre Mateescu : Portretul Mitropolitului Andrei Saguna.

Litografic. Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
"11
Ioann Costande : Gh. BariOu.

www.dacoromanica.ro
. , .
P. Muller si ,f. Rey: Iassy. vile de la M6tropole. Litografie, Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
,
. .1 N
. , -1--=-:-Ak
.r.
...
.. i tit 1
4-,
.,,
, . .
,: r'',.
,., ,...
_ ik
1,*
--'''. ---,,,,,!;.......;,_-___-,_-_,--.......,...-,I. r-...1,_.m.....,

' ,VI t 7...Z1 ' I.:1cirli-, iv-, T , ,
, 1 VS op ..A.4,119-:Aire
, ; ,-; It 174t.
5T?1
: A -1 a
1,14W -
fro A ,oiti Ili 1 !ri 1 ..1 EA.
__.? y.
44 t P.Nkil t I .
.
J. Al
_ _-,.........
.
_ , -.-....t,.._
R.
.--
1-4
P. Midler ti I. Rey : Iassy, HOpital St. Spiridon. Litografie, Cabinetul de Stampe al Aeaclemiei.
www.dacoromanica.ro
.--- ,....... r
A
. .1' -
ir
1
aV .
_4;7111 .11 °' ..,,,, ,....,,i,e3, ..:ri.
. ,,
A -...,
' . Ot A, )tirtlilinkr:'1 ;',:°-,. .
. ..t.- --
- ...,--_--
P
'6 ,.., , ft- ii-a. . ,
.,..
siT111-11:F-1 if
La ti 4,...
if ,,,,,
:i. '.,i.ti:'.--i,x
, ..,, _...,I ..., . .
1;....., ."--1'
1.0.
.
-
/. r
P. Miller si I. Rey : Iassy, vile dans la Grand" rue. Litografie, Cabinetul de Stampe al Academie'.
www.dacoromanica.ro
G. Asarhi 0 I. Midler : Mama Stefan eel Mare. Litografie, Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
../Z0-
- *t-t.
G. Asachi, elevii Academiei si K. F. Hoffmann : Alexandru eel Bun primeste insignele regale din mama ambasadorilor.
Litografie. Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
Giov. Schiavoni si Hoffmann : Traian i Dochia.
www.dacoromanica.ro
GA'
oaa
re
'.' ---77- N. /
734r44.4 1
- -. 40 -
a1,. ... .
111.1
ry
10-
oFry .
G. Panaiteanu : 0 Romtmeii cu fiul ei (in realitate o Romanic).

Litografie dupa Riedel. Academia Romani.
www.dacoromanica.ro
k;16tr;'tZ*."
a.
tl
4fre'r!'
1
,C.
G. B. Partaiteanu : Doug surori.

Litografie dupa Winterhalter. Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
1 gaiA
40
r.
114
, 0144-114-
- ,
...k
1,
,S .-:, 7
--:.....--reiis.,.- otufer; A ilwagle,s,
1
44-gly;re,l_anxt.A.sryti.: .,,s-,.4x-w-Aoi:: 0,-; :4
.-. - -4 --.+:1-44. J -6( LarV04:1-44::§- --#1.: .t4 -.. 4 - 4- .4
..., 1.7...-.6.,: t '44ve! tie ,4- A .ze,.... 'v',- t.' , ,- : 0.11
"kk"...se. 4 "t_... or 4.1..-4,-4-0t.454c 4- ;ive_t'-'n-Ii- -4r : .. - ...;,.
A. Kaufmann si A. Morin : George D. Bibescu.

www.dacoromanica.ro
Alex. Asachi : Rau:ilia dela Baia. Litografie, Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
r
G. Lemeni : Mitropolitul Veniamin Costachi.

A rGD,.R.
www.dacoromanica.ro
., 3;.**-Aik 1;* 11-ik A* .5.R 4.3't *R lt.R
* * 4.> 4.
F \
84 1C11
)0( 4
..=- -
fi
tk4
-
, *
ofitup d'V,IA0fh c id AT 4H m npt MMMf , 4triliA
ION
n 's
tsid1,1% nti sort *ft I 6.
**
* * *
Ai,0_21 *ti I* 0 0' ft 0 Vr*
*
a 0.*4it
* t,
3W 7tt,
Mihail Strilbitchi : Isus ca Imparat, binecuvantand. din Pravilioara dela Tali (1784).
Gravure in lemn. Sectia de rani romanesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
dB ITC: TPX
:1C .
,,
, .
.(4-,u,:r, 1,1
,P
v,,,,1,.:0,71:.,,,.
''4-'")11°'1/ A. 11 ifililYsii
f Id npilmA,F ^Tr.i t-Ito CASICCA Nif Hari
p rwitlic
,, r
AMA CPITA LUn noMtitiArrA itrvala
7
A
Sin All:UpHAMIL , nxistt% AA 1Vmflt1fKA

e N/KWE I girvrp1. Glo7tiklAVII
tr.str, rA"'IluI TA%plorr, 477rfl lIA,OALo Lo
ti:f a'Aiik, Anti AMR lorVAtik ttOcrrfo porVitt
is .1) 11,
-t
U ItiegaLts Kmoriiit tarts rs
Kt? gall'OrA08;tirAC0 llln TrOmr% NJFArrgh,AA
Fay lief' 04)t744111AtilitilrfOn0Aill'i 4TrOAT%
gtirpoaAiltA
4-.1' Xlrfa KVrj X001061.
rrnorpopiA Ccfstiqq4 MwrionoAful
litiViilpti . fi
AA iita AFAA KC 0,05 .
-- _1;
f OTAncnAi
I eWM08;11; 62i .
am.
MIS
ing
Stanciu Thomovici : Titlul, din Penticostariul dela Bucuresti (1800).

Gravurii in lemn, Sec/ia de ciirti romanwi vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
Vii
=
80Atitt4tirli
Petru P(apavici) Tipograf : SL Grigorie, din Liturghia din Blaj (1807).

Gravura in lemn, Seccia de caqi romanesti vechi a Academiei.
(GreOt trecut in Bibl. Rom. Veche ca un Isus binecuvantand).
www.dacoromanica.ro
LIZZ:16....Arioda277
Anonim (poate Sandul Tipograful) : Evanghelistul Luca, din

Apostolul dela Blaj (1802).
Gravura in lemn, Sectia de carti romanqti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
;
7.0
)3azt CM*
-
j.
Jss
92
S!i7R-.%60 O-M84,
.1g
loanichie Endredi : BAstignirea, din Strastnicul (ed. III-a) din Blaj (1804).
Gravura in lemn, Sectia de carti Tema vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
ic+ 46:* 441-1 ig* 446 4,* Pk
47.
vM
-4-
":11111
,
(Agri itvitthi,
avEVIHIC/1 no mt
riitt C06:3'
4Antity 3
'of 4'3$' 414 areVwf. 4n5ol' 4e9I-41:414ests
Dupes M. Strilhitchi : loan Damaschin. din Descoperire cu amiiruntul, Iasi (1806).

Gravurii in lemn. Sectia de carli romanesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
POyo gal* , n
tattovuiyi.xn
Ari3E(AL
ri:911It
ev
vein 14,
r
A .4. 101# 41 ti
PVin
61444
*4,
Anoniin : David, din Psaltirea dela Brasov (1807).

Gravure in lemn, Sectia de earti romanesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
r?-%,) 00!0**14040*****10XX0**Xd9
01(
loan Popovici : Figura dela Cap. V din Patima i Moartea Mantuitorului, ed.
II-a (Sibiu, 1808).
Gravura in lemn, Sectia de &Atli rums e,ti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
11-:::
Vv
1; -C .
-"`
.116.i
, Trzr
1,:r-rj -;
A.,:tc..3
fpA
'14tit3
Anonim (Protoierei Mihail ?) : Sfantul Gheorghe, din Cartea de Rugiiciuni

(Iasi, 1809).
Gravurii in lemn, Sectia de carti romilriesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
,-:::.:.....' ,,.. ,-..:,,..... 45+1'4
r ..4,1. 4
ilie --
iSt ,§7
, eI.!)5t, 4 ik.11
t ar 'i ), --''''''
4 211 , ' - '''' , 4itt kiliaTh
4
r
411,9S C AltA coni l''' 17,7
A
WM Ai Ai; '''
Wit 4al; Al al 4:016U1
ti; HI Jeurattii-
VS
wi 49tivrcAfit; ,
!, if Ito+ Troritie ;
r4.1 ui;
.._i_4,110Ai',Laf;C+11TgAi'Ai
A
1 e.....
ii ." 1 It, 3iim pi art "A"rofniqtaliAb'i C4f10?,11.C,T,A
n4111014111Ag1; /14(1.00; AOA nt 4Altf IllatAT
AO$A11,1,f (IAEA° CH 1 1% iT;AT%

7, rhii4 , flnoi , firrid,o; .
yr .'
t.2.4' Kt?h;rotAosituA nrEctFrgaiii;' 4.7001.rwrci-
otAliri OYticiflo, WI AA Ali AbAll; 14114 (tail epj, Le
V''' I; 1.10,9.:04. , sAAA

CP-iaitMSAgt; MtIt010Art
, tu;', EitAt.t6iA In' G W
.."
IG:tt r A grin tl h '.
, .P
'i
^.v,. IQv,i ..
g.w 4/01,1-0:eitt1ti off alti),74iitAatKve. SOH I-
' A/.SHHh, u.,1 A *Prot. in.toriiii AI Xan7,14,9.
"
y
6..)
C..frirn9t11rt.A4Atarl Ca T'1 UPS neL ;oAo

;.fil wroAft ICAPTI , 'I 11,11intiA .pity Clint otitis pt.
Caa WWI 4tUp. AA', Ain.% Ain oVrtvitili , ray{ 71.01
c' .
.1:,,T*19 CAS triAlitraleru Arno. AIIMEA C401101'Ettt%
r;1
.T44 romatirCom ,t:nts 4)0A0tgAL Al 66411.
CtaarA M%11.1trrtftei ll'EM4SASi; , ;
14
ix:Mk Y,*' 4\19111A ilia" rrynort:4)ie . .4.1i
upin; tiia ituioni. , ko,,,,inAll, II uni cva00

arii*i nrC K/1,1-
t4,4 AA c4);iii Atop Mit-mitt"' 11 L/nying UikNAS trti

kti,,, Ai Lit ti ALIA MAI1TreNi4 A;iA1; , tAl17: 4,16: re
tto
P' irnATie 0111 rtiOrpref morcirs4 ,
AfIr r
41./W
P(opa) S(imeon) : Tithil din Vietile Sfintilor din luna Octomvrie

(Neamtul, 1809).
Gravura in Iemn, Sectia de ciirti romane§ti vechi a Academiei.
..paD,,,a
www.dacoromanica.ro
G4)HTSA
/11
Vefiefeilici -
earraweimiereere. Yeeee41..0
VOILA\ .1
-
tsmo
4. .1, -.
lib, 0
;I
49,
"%0
0, lin
too ,1,
k /,
li ' 11 HI gi 011011 ih, . Nth,
AVVAWAWAWAVAW
Z17)1S ,.... 0.1701'
VC "W.
.0
.,NoiL!
t....7711s....cqls.N725316...
! 11. / NI, /
4r, :gt 0 '1\ 11\ 0 1\ / 1%. -0 '11bk # 1,
HVA Crow:47m AAMACKNH 41.S0WESZ,

1111i 11,-.Aw ciu;TA Tf OH48 CNN( t4c AEKfr'R Yid.
Anonim : Ioan Damaschin, din Octoihul dela Buda (1811).

Gravure in lemn, Sectia de carpi romanesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
4.17"5" 4} ei 1\ WI 5 i ii
i e A;15!.=':"
.1 (_-----
.4.4.1
;.,r ,
' eiV-- 1 ; , 1::...1g.. --' ,

4;Ntf -,,,,,, , ...
;.Atri.
luxor, s (*)
Popa Mihail Popovici : loan Damaschin, din Octoihul de Ramnic (1811).

Gravura in lemn, Scotia de dirt' romaneti vechi a Academiei.
rCt:,spa
www.dacoromanica.ro
'17. Vet 2 ge.2.72k2 Trt2St srk Ver2:k !v..: 'MA TA
')X )%4
zee
ell
t.
IN ---r
1 .4te.,
AllaidANS.
1-
.tte;./ aA
telgrri
h1 v viii
-i r:11--- '
ie
Ve
X3
A.
TX
ti egg) is
immilumnumt ,
a IliIC?liall
vrair74-
- -,Na
5- X-4
ii
td
y POES:wl V" / ...iimglit bra
vi
BX
Pi
I 11V
0 4111SH A IF0POlib a II A.
E:f At'
11. ":"tc. AN 1 A e'

,i-mixt..
- ---
tf....,,,..
tukwoomr
VP
XI
isa
iiti
DV,
Irk'
A
ha'
A is Ch
r littio
'141
DX 1
'f:el
ikliks A
)141t,
,
i
4. A
il,)1
htl
igi 0,1
Y
iii-Wrigirt
fl
,V1
)4
, . 4
,EvA,
Bitki kihri A
'V intim /Aim 11g cinKS'n. CO ra ttgA , uni

Aiyirruto mim Ag A",11;%rrgtirr i'AATI1114. Ael
liNiMr)1Pillc)1.1PA.IS)arct.P.";:lf,IPAIPFR
Anonim : David, din Psaltirea dela Sibiu (1811).
Gravuril in lemn, Sectia de eiirti roimineti vechi a Academies.
www.dacoromanica.ro
j KIM Zri;R4 aip ;m44.,
Unt TI41114.. AVns 03.11#,VaAll
L111N714 f2i s1t+01.410; I
elan- Cirsn.ouYi 110 ietttsAta-

n4 Agri ;Xi it
ti dago 4 Tr
Tle male
15iimAtIt1 inoortvAit: Mip (hart-
Linn AAAWAVAVI, m 1401tAi
XV LAIWOM01161A 64.A.64i
.1; HO AfmneuiwIlAG suoi
A,;,..yAta .14,,,
ea 1011
cy.ilidAvg 1G2SE °fat. AIN,*
IfiAzAhidA 4ssrz1,611Ait1
bAilliC AA M11111011WAII
atIVA hAAS 11111110 4.i AC MI,":rie
41KA
o5,,efpf rioTe
Simeon Pantea ( ?) : Titlul Triodiulni dela Blaj (1813).

Gravura in lemn, Sec ;ia de carti romiineti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
,.=5...gc r-9
Ogl1114St, C>iflI3iI Cg'"
rift lig WCtita4if A 11HHtAin '-,
4AtIttAl11), AgS1111,S, nit SI 04,,
AA Yi ;g 3111: guniutta Cl.
HE cglim $ Mtfirri Ai Am- Pili IT
i i WK.j KACA Annticsi^ L1
gA1,1 1-10Vrg.
Yi t
,
1114 nit
cator.ituApt ni
sto:14t4( tidAir("I E
fIttigAgtil W1i
i1.1
rificcrt
AAS
t
'' 7
.4":"
I V, to
NIV
91; AE ,i41.1471 amim tiff

, ./ 4i /611
il. "11TA
/
11
,
AiAroi'l'Ell
I60
tItYN 141
tit qtle nit
0141rjr
Noll. HE TU.'
4.4
AIANISAgfil dE 1 7
f, 4t1;41 Cs
B.1.4 IcBstitiA
II II II II
Iertil C omai. 4 ir
lerei Simeon : Scara Pririntelui Ioann (Neamtul, 1814).

Gravura in lemn. Sectia de car0 rom5neti vechia Academiei.
www.dacoromanica.ro
oeocteeta:t.-)Es000,
4 %Art 4,4_1 ;
IA1 ILAit CLE (- ,_ Co
Anonim : Zodiacul, din Alegere din toata Psaltirea (Neamtul, 1815).
Gravure in lemn. Sectia de curti vechi romilneti a Academiei.
www.dacoromanica.ro
ofail 1716V.
VitTalT
4 *Irtg GAASA
0+17,rn1 1 viA Al 1.4;4ii-
t
Punts 0 At CiA 4vartvroAelli, 4
/ 4
Lull Mi irgnapAorral T f 0 H U 6,
; TiTliigH , ilai ; cP1E0- r
A SC tuii ; ociairgAgri 1-)C h. "
finorLKA nt4t4Aroliv1'AgAvi OL-
rStOOTItnArovrcittoAgil 41,41AVII LOAA:
nsAbtl 11Ovrtt; 411411%r4TgAgH
AA6/14HArg 11AVAOttl1k
,.1 ;
rr Ovr% rant : 4, Terme OriOn
.
o ITrignetrolterriceii AcwAit.
$minelTdoen fAloilcoreq
1A64itufgH: Agfi
Cli,LAArOlft!rhefA ,104:41/4/ 4 ni-
rvrqoett eeciAceiro-
r, HEIN : wit 41)(HtitIA fimntqfpltilO-
tOAA town, 11111111M16 ;MIT 061
Hrvf,ch KCDHOTAIITillfa nAV-
AOEilyh, wi-s; Cot;iitl C grivit
4;-.
.1 I
fAHNI9Atill
,
1,/:AM,11 M.401
,
IN/I(//1111
INHIH 6601CDrOKIIOR: u't ,
A Fliti,11r1,4,11H4Or).1,1 41,Omni. ICivAtri
vorit ..ram - .
t 416
Anonim : Pagina din Liturghia din ChiOnan (1815).

Gravure in lemn, Scctia de carti romfine§ti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
CII`trx.
i
A.A,nifire
num p
s
aii EgiSmaisr (Awl . `I entvi
....../
1
L144,7;111
,
Amrititfyi Ihrtilitiy
, .
M454 c4Iiti ui4
Cnjf ItOACir .''
0 1
tgA 9AW /I; fr AdHCA Btti 13?Ft. lice
q '''4.4t1 tria...ittia At MAtIfTglipik A elE
,,..e*
41 1 v i
Hai El RIA ti)q t v ciAget nsotitiTtAiti
.
ti 0 frr Ort4r){initi Ild1C161411%nHs
1
xE WVitAfft At7TpitMl1T1ptiAE Ctfirt:Crif

/
flat.% 4ft*110 ETV eralittri( -/
Ell En rotnotihlio, liccpit

critAtiirrgnVt+r-- Jar., ..,
cf
filitton: ;in MonA: Kepi g Beliihtliiii / 441...=
..---..--4
, ,1,,,,)1
, /
firms
s
WtE(1,41,& gt cYsitvc: cirts
. Te-
tuti ifilinna4j: AA C4) li,Tf 41 MOHAC:
fire My turn Ortts: livf Cirnliittqlg 7 .1
il Ctpri: 61: 114m41 ila iitiVni 1611.
'' I, t rtto rr it iom: Tim! )
tfr,F1-77,
Ghervasie Monahul : Titlul Adunarei a Cuvintelor (Neamtnl, 1817).

Gravure in lemn, Serbs de ciirti romfinesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
t14,.
qtVelit(f.1W.4
mgvw.....wor
Protoierei Mihail : Sf. Vasile, din Adunare a Cuvintelor (Neamil, 1817).

Gravura in lemn, Sectia de ciirti romanesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
e"..
t
.. 1
41, A ;a.
'1" ..r
Ghervasie : Paisie, starqul manastirei Neam%ul.

Gravura in lemn, Seccia de ciirti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
... 0, -rs r-1
er. mApiLIE1,0_...._- . .
1---x
.4.
I -1 (1)(
OVIT 3/112 An
OCTO 11115EAL
7frritel"-T,
1,148(11N
C c13-ti T A di Ala II E B A.0 ICA
!Adtilia
Ia le'2M ;,11/1,5+ G5Ai T;112ttilTICIG cTL :
gg
1
rKrit+rf iitt'at 4%. aztir- LA A4',7.. r?";"V
mein, 1,i;l4A)Sil ['rill ;A iiiiVEAS'AVII L:
1.1.1t1 ViAlAAArrt 1 Ir.
\
i .43faH1iiigit A . I
4.
r
RI EktromosittiA OICIAINLIa C;AO E1rL
, - / 0 , , ,. .,, / ,,t
GD COpnytilliAll LIN npf flISMtittOrtAlliff '
,ilinti hanititliA 4:21-TIALLIVAlat ,
I
'1Coaliii LC EE.
1
i., r r
. .
.."'t, '...7:
1 dik hAAIC AA LANT10110410
.
/...
I
,, n, ss / n 04
: 11111AINA 1,fMtIliAlt0Altt t
- I
K'
Li j
"T :.177 AA An4A Attu XL. t Aw-*1

rrtfrrr""rai
6v1.-1,) all: , 77,71. *. 77: e).' 118!',.4
'-*;
. is "
-;"1 Aly
-2. :
-1 r
'
1
01171/,;:;*::1
tri
:
rrity.12/i41,-
Sandul Tipograf : Titlul Evangheliei din Blaj (1817).

Grata. in lemn, Sectia de cacti romane5ti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
Ghervasie ( ?) : Efrem Sand, din Cuvinte (Neampd, 1818).
Gravura in lemn, SecIia de chili romanesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
Papa Simeon : Evanghelistul Joan. din Noul Testament (Nearntul, 1818).
Gravurfi in lemn, Sectia de carti romeme;iti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
Ghervasie Monahul : Sf. Iacov, din Noul Testament (Neamtul, 1818).
Gravura in ]emn, Sectia de chili romanesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
V.,:r7to -"TX nv"-7=.7"°-
-.
grAt4f' w 740
8 7:-
3
c dciTgA ieSAti ilf11 AC
r ......1W101.740,:k.s.-,r:I
anr,
.-ar.
t. --s,r7P:=°
.
- n"
I
=..1
B r blE
coctortneomoiecoolooaccieg
Simeon Monahul : loan Gura de Anr, din Liturghia dela Iasi, (1818).
Gravura in lemn, Sectia de arti rornane$ti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
I
!,1
.14
A
41:7;\ZA.
A6ttiokro
A nfA -fivami,,rVAVil IDA np4 lIpncociAtiFfaAVg
MAUI, 11111 er5sATAVRTOptO ; T6ATI. Oie9106MiXTA
169 JOAN reciarrie

K fib.
KO 'FONT% KEATVAA4 AVatt1At6p
liOHOTAHAtill KAPAHAIII,.AOrrop,
w
Agaviti,krtil f h A4;11iIIdSd 11111111 11
fi4s, Bin d'FOAHHK, Hai
AVaiwliniqt AxIA11TPARa TO II if AH d,
lick Bin GAVvip,
Trnpii. 1101RHAErikrA Tvflorpitia A Agmirt4.7 WI

Inunviity4 innocia-tnthi ;TO 4Eptiv1ipE
,11,6ititt MABPONiHI1
41111 Ithstipitpii.
"==r
18 1 8.
co p se:
41,45451wirm rws,
Anonim : Titlul Legiuirei lui Caragea (1818).

GraNura in lemn, Sectia de cdrti romaneti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
Ieromonah Constan!ie (sic): Dumineca orbului, din Psaltirea dela Bucuresti (1820).
www.dacoromanica.ro
Gravure in leinn. Sectia de ciirti ronninesti weld a Acaderniei.
Ghervasie Monahul : Trecerea Marei rt(*Li, din Psaltirea din Bucurwi (1820),
Gravurii In lemn, Sectia de curd romanesti vechi a Academiei.
IZICIDE.
www.dacoromanica.ro
tiro jig rt c+fiqq;AVii
'No
I
,
,:sk.
Gherrasie Monahul : Po rorirea Sf. Dub, din Psaltirea din Bueuresti (1820).
Gravuril in lemn, Seqia de earti ronifinesti vechi a Aeademiei.
www.dacoromanica.ro
Iernmonah Costantie : Cap de capitol din Pgaltirea dela lincureol (1020).
Gra. lira') in lemn. Seetia de varti roma neo i veld a A cadennei.
02
www.dacoromanica.ro
leromonahul Costantie : Inhltarea. din Psaltirea din Bucuresti (1820).
www.dacoromanica.ro
Gravurii in lemn. Seetia de efirti rotnhnesti veehi a Academiei.
PPRT4#191101
401
Iiiii4r411F;"
Anonim : Evanghelistul Marcu, din Evanghelia dela Neamtul (1821).

Gravurii in lemn. Sectia de carti romanesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
1st
-P Arofb it-ys ;
Vlaicu : Imagina Miinastirei din Blaj (Catavasier, 1824).
Gravura in lemn, Sectia de càri romanesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
iii
sa
Anonim
:
Sf.
loan
Gravura
in
EIZESZZZ,
lemn,
Damaschin,
din
Sectia
-
de
Octoihul
cart'
din
WZTVSZEZJM
Blaj
romilne§ti
www.dacoromanica.ro
rs
(1825).
vechi
a .,,r,:ociir111-`f.*7.VSZ5Z:5Wra
Academiei.
0 '0 v
. litcrtetili VilliA21 411414I4171 eqifil Alstirii) 110.-IPAgi kiti typsvai ng iamtapilif gill, ., wit
,grip rwaik:;.iir, :,,. ;\tiontu 0 gal ,:itpilili di( r #t 1140e i ,40AW . R14i ,i.1i win riltra natl.
Iti Zm'SAgii ,t a 1
Anonim : Inima Omului, din Pentru pilzirea celor cinci simtiri (Neamtul, 1826).
Gravura in lemn, Sectia de earn romeineti vechi a Aeademiei.
www.dacoromanica.ro
"ho
I Li
P r: ."
!ilt 3 tr.
I Epa
evpin #.1 :44; ; lievz.,
cogaii,ltre4
UPE
AA
/Yr 461,'
0.0,201
izzG
Anonim (Theodosie ?) : Ierotheiu Naxul, din Cartea sfatuitoare (Neamtul, 1826).

Gravura in lemn, Sectia de carti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
(i l () I \ X11 L v.
Anonim : Portretul lei Asachi, frontispiciu la Nouvelles Historiques (1868).

Gravure in lemn, Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
sFa -
....4
" y
'y 6
H. Benedicti: Figura III din Ahilefs in Schiro, a lui Iordache Slatineanu.

Gravura in aramii, Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
'
Anonim : Portretul Ini Alex. Moruzzi de pe Mapamondul lui Golescu.

Gravura in anima. Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
Anonim : Sfant Domnul Savaoth, din Acathistul din Buda (1807).
Gravura in anima, Sectia de cacti romanesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
V,. III h r Ir. 1. '.--
,1 .1 '1 .1- I. Z( ..WIlf,
, ,,,I. t,,,1( A iiml/

Y.
1 i/A1,,,. , ; ."-
,- -,
I -14)11Si)
fir. i
4
pf.
: ee
_ .
4
'An
....
lifA
AVW.11, -WAIN
Ventel Enghelmann : Joan Evanghelistul, din Evanghelia dela Buda (1812).
Gravure in ammo, Sectia de ar(i romanesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
(',')m8A 4E1\ IVISIM
'-"2:74Kj 17-1
q'tiAE IlATP8 MAN_ Ar.. 110E e
Rafael Monahul : Din Usa pociiincei (Brasov, 1812).

Gravura in arama, SecOa de cacti romanesti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
r :7 1
filttp,( xac90r a, mac'/t m )` re.. It r,f
.Dimitrie Contoleu : Alegoria Dreptiitii, din Codicele Calimah (1816).

Gravure in animal, Sectia de cacti romfineti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
1.
.
A67.'
-",(Z='<
=
..
17t:
la 4
P4
P
ff
led
;
.>..:KAPiATO/ AAEEANAPoT
MANI MAXH 11 OEB °AA% .
ATOENTIIX Hit HI'EMON

JA nix INfoximitsz.
Blasius Hefel : Scarlat Alexandru Calimah din Codicele lui Calimah.

Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
=
-C
4 1:8 7 8 ,IL
, I 8 _7_ 6 7 8 --:,
8 76
.7-
,-.,..
.....-:.
'.5 6 7. 8
: 87 65 4T5.6...7
f. ' 8: 7 6. 54; $ .56 7_ 8 [-
... .,1118716.5_4_..4 5. 2_3 4,5 6 7 8
,11 8 7615-!---44,:3'79-711_ 2 3 4 '5:6 7
1: 1
"4; 1
,f1'
/1
fi; ,
ilt 1.t
, '.0' 1:.
Ne.
111161.1010
I
Op:
e
ii14
k014
''
14;isi'.
ill .
11
1, ,
litiltl id
°.
It , kij '1' 'i
t be
.. : 7 ;s-:---;-.-
.1111L _
lumenninirearlosnmesveurnonsmonrnftwn~tnr, szzidtallassaistuastasimsisuiretatititi i4 t`
Dimitrie Contoleu : Gradele inrudirilor din Codicele lui Calimah (Iasi 1816-17).
Gravura in aramii, Sec is de ciirti romanqti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
tVPI.t. 1 1:440 Ntr,t,icske
144
1 I-Al IA
I
.
Mhg.-....agibal4,41424.- .
Dimitrie Contoleu : Sflinta Paraschiva din Slujba Cuvioasei Paraschiva (1817).

Gravuea in arama, Sectia de cal-0 romane§ti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
e. 4.
.r....*02:
44147'i3.1.1
.471-
f
. Li.
1' .07,
Blasius Hefei : Portretul lui Caragea din Legiuirea lui Caragea.

Gravura in anima, Sectia de carti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
. " .
tranamila24, !pi'
, al
' .7%
t
BMb or 1, .' 7 1 .. ,4, . ' 94..
14.,..' iti,.:1Ssztjt._:_, r. c"'''....
C. Seipp : Figura dela pag. 38, Tomul II, din Intamplarile lui Telemah.
Gravure in anima. Biblioteca Academiei.
www.dacoromanica.ro
e Ogee 062 g6 lege fig
44 E v Toirrw Nixce Gi.1)
'WO
TAP'
Jima ;vier CEMN LiN Etlytiti i
° , - trij
4004)
Q.P
4 '°01,q14
Woi
ttP
(a)
44 s,
TA`
rib ,
..,..,...: 04
al".
01 ' ,::oi
3111
ail
lac 4, ,
"i 1 ': '''' '''4:-..-..1,0*::41c-

..z.,... .1 ...,
11
il)*
l 1 -AP .i
- .--.."'' ft.-17. -10'
+4,..._ LEI.
,... ,-.1.t.C'
24.14 4- 2
--.4
)01 .
D Kiiiii Tint rt I ,ftoitim xei, int; c,Firi .c0;14 Ti tir KAM- L114
V
,
...,0 rrtm , Wti W C.126nm. W-
. . _,.
gy110 leinig 5211010291.0:03 W

Anonim: Riistignirea lui Isus, din Acathistul §i Paraclisul S-tei Cruci (1802).
Acuaforte, Sec;ia de arti romane§ti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
.ie110:1111., 0: .111'&%.,;i".
I.
!,4 4
'V
TT
Ad. )'Tidy: Foaie de Album. Litografie, Cabinetul de Stampe al Aeademiei.
www.dacoromanica.ro
TIE !VIE /WI lE X 71L`
r. ij
D
coLtilia
/ma&
APAI174
a Lyez49,,,t, Hfi,99ev 7LW2241 *IL CO/Leinfa 0,7 ,:7-1,2
Carol Valftein : Frontispiciu i Titlu la Elemente de Desemn (1836).

Litografie in penitii, Sectia de ciirti rom'aneti vechi a Academiei.
www.dacoromanica.ro
IT
ra
FAkrtr:EA AV211A.
CALLE TOME
4a..
15 v 61113
E'
8A 131 Lij GG 1N
Ir.-. -- ---
r4--70.-'277.771,35..
7
,t:'
t,
rA
,, , 4ii, 0\k,&,
z
,,_.--_:-:..----_-
,-,-,..i2-__
I. D. Negulici (dupd Grandville) : Frontispiciul Vol. II al Calletoriilor lui Gulliver.

Litografie (de G. Venrich), Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
- --- --
114
47,1
I. D. Negulici (dupe Grandville) : Ilustratie (p. 129, Vol. II), din Calletoriile
lui Gulliver.
Litografie (de G. Venrich), Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
Irt3r.z
1/4
, _.
'
-
_
*,-
--. '. rf... - .
* ` ,;;1
,_ . .. -I- ;.. ",:,4_:,4.--___'-':= i.

. 1-7;, ___.. ., ...1.1.z_, k.'%_-= ----ix. ;
..-_--;.--
Lzr 2 _.f.eil? ,. ......"-__....."*._:;,--,..--%-'413-","
,........--A---...,-...L.
,IJ`....t=a ".="A",.......--.---...,,.__.,"":-..,v.,,,
-4i
,r -,15.Per-n
7 --
r
r
Bielz i Danielis : Ilustratie (p. 22) din Ierusalimul Liberat de Torquato Tasso.
Cabinetul de Stampe al Academiei.
www.dacoromanica.ro
.,-";;;,11
o
rPe 7tt,
12);
,
o
V...
4.0
A,
- 7
.:1%11
Alex. Asachi : Curtius.

Litografie din Icoana Lumii (1846). Biblioteca Academiei Romiine.
www.dacoromanica.ro
T
Ertlge
sr,
4'
Alex. Asachi : Musa unui Moldo-Romanu (Bianca Milesi). (Calendar pentru Romani
pe anul 1869).
www.dacoromanica.ro
ROMANIA
cA+,-it. Aa I irr si Straini in 50 ani (Luna nrofetia
Alex. Asachi : Romania cotropita de Evrei.

Litografie, Almanahul de Invatatura pe anal 1875. Biblioteca Academiei
Romane.
www.dacoromanica.ro
r,
, I 4.,
e V.. I.
A-S:r
°
,
" ' r.t

A- L07
a a
xz,
,:; . "
rit
,..
G. Partheni : Vornicul Alex. Beldlinan.

Litografie, Biblioteca Academiei Romfine.
www.dacoromanica.ro
vn..-:;,-..., °
.,
..t . ., .
",:5 °
,... n ?....4%.
tsi,"' '4.'4.-Vvi ,
..-..r
Anonim : Portretul lui Costache Conachi, frontispiciu la Poesii (1856).

www.dacoromanica.ro
tea
a AA'
An .
o IV' .
t
-,'
.4
4.,..
'
no
,
.' ,
.
. .\
I t.y.
2.1r
!.. - , -4
.- .. . .
. ),....v . .
..: ,
, .4--
7 ,. - ....
.,
, .
.
7 .
a
..., 4:,
..t'.
pal
s
</-.'aW'k
,:
r. -' .1`,,,:ist.--,.
.:,-...,,,..-
r .,....:...:: ,..,..,,..._., ..,... .
... .
it,' r.. .
....-..... ,. 2 .
S.
G. Venrich : Alex. Taki Zisso (romanIa Proscrisul). Litografia Iui George Venrich, Han. M. Ghika.
www.dacoromanica.ro
SE , 0 ki
;FI:AWCW11
AA 1401M$1114; or Cc 1-1130irtv-rd.iffl, At IAZFO4ig:
rAlco as
Hi MtpwAE rfcLifrE rrE EQtIyNNi no Priest 4V M Ari
tiC,0 itactszTOApi,
A4T4 Tti;c, :11 ;,;,
Arrini;; hepv)Iiirt cPtIO4pit't aLtfitiAgnit Cia ,7,11%4"'
-'4*-
MAtirrArro ellisferOtt q OfE ti2iMitiqr CAO tz1,244iff
AA 'b' AE Itkige ,.
v44
a;
MI 2S1
9,Z i di
VEN
irrlr"."
-E A ttet
LA4b4i2AV.j.h.If 14VZ11 "MT

-4A f, ,: e 4d
Dupes Mihail Strilbitchi : Sfar§it de capitol (cul-de-lampe), din Irmologhion
(Neamtul, 1827).
Gravure in lemn, Sec;ia de carti vechi romilne§ti a Academiei.
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL $1
1MPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI 1042
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Grafica Romaneasca 19 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grafica Romaneasca 19 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

% I V

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA

de a-9i insup tees ce este considerat mai de valoare prmtre notele

ce s'a ales cu voluta de cAtre Ur ech e, alatun de donatium,

Arta n.oastra grafica, sub toate aspectele e1, ca gi pictura

cultura ei artistica, era aulgura care sa ne poata serve de ma-

printre htografn perioadei de dupe A m a n, admit in pal tea

a secolului al XIX-lea o penoada demna de a eta alaturi,pe terenul

de hbrine, le-a revemt sarcma de a Incuraja astfel de publicat.u,

MUNTENIA., INAINTE DE AMAN

Un tablou este destul de bine pictat, obicinaua sa zica Ingres

Acest punct de vedere a dominat w.ulta vreme In arta El a

tide, aunt si Neils pictonlor dela noi, in prima jumAtate a seco-

san dupe moarte Desenurile care circula, pe care le string ama-

°data trecute pnmele efecte ale surprinderea produce de nume-

totdeauna o impresie de tristge, ammtmdn-ne cat de marginite

Nature romantics p mai impulsiva deck confratele situ ungur,

1) Cf G Oprescu op eit Capitolid consacrat lni Chladek qi Sz at h-

El 191 di Inca seams, la un anume moment, de interesul care se

epoca In care i se aprobase bursa la Pans (raportul Efonei este

1) Acest 'mod din viol lm Negulici a foot amanuntit tratat In lucrarea

for 91 dovedesc interesul lui N e guile]. pentru o forma de arts,

de am de practici, In portretul dela Brussa a lux Nita Ma gher u,

pilda, ca tamp de cmci am gi j amitate 9i-a facut studule la Pans

kat sa bmevoiasca a-x pima ,

1) Ibulem ConstatAm cu placere a Inman, care m se pressentase ca autentice

R osenthal% cel al 1m Alex Za n. n. e cu mult supe-

1) Col Cr Z ahara a, fost 4n colectaa prof N Ione s c

Exilat la Brussa t ca o s1mpla mAsurA pohtica *, Insa t musafir

Ravine, in adevar, In Cara, in 1847, aca cum ne lasa sg presupunem

Intro acestea izbucne9te Revo Julia Iscovesc n este feign-

portretul lul Mihai Vit ea zu 1, dupa Sadder, cele ale lui M a -

deck cmcisprezece sau gaisprezece am Cele de mai eosin, din

Peste pantaloni ex poarta, unu o redmgotA neagra, al u una

n'au avut indrazneala sit imagineze tabloun istonce, cu multe

1) Cf Barba Theodor aeon Constantin Lam, p 37 gi urmitoarea

cel al htografnlor, foarte aseminitor cu cel al lui C h 1 a de k,

capitolul In care acest artist este tratat pe larg, in volumul max

I) La hots openlor lui Chlade k, redactata de d-na Te o dor a Voineseu

fantezie, mai doritor g1 mai amator de intamplan mechte Un

sa lucreze cu acezap ravna, Cu acezap multumire atunci sand

vedere sau In scene, peste care va reveni cu pensula de acuarela

Tigru, la hotarul apusean al Iranuhu Se poste, apoi, ca una

ele 4nglle, S z a t h m a r y se aphca sa redea fiecare motiv in

Aga este, spre pllda, vederea panoramica in care se intind in fate

acesta prodigios, mai ales comparat en medial in care tram, are

htografica, in procedeul grosolan al cromohtografiei Totul se pre-

1) Cf pimp cu aceet nume din Albumul pubhcat de Vector Brit u-

didactic, de * document * Una era destmata sA retina o =prone

Campulung, impreuna cu dughenele din jurul lm, ambele 4n colec-

HenrIch Tr e n k (1820-18889) este tot un acuarelist, gi

1) G 0 pr es eu Adam renuineased 4n secolul al XIX-lea, p 59 I sent.

sosirea sa in ;aril, au fost dartute de acesta, la randul situ, Muzeu-

1) Lista acestor desenuri se gasegte m Incrarea mea, nun sus mak la pp 61

multe feluri de rote, se pot analiza, In toate amanuntele, ca gi cum

1) 0 probe, venind sA confirme taupe:Iva el acuarelele an foot cerute de 0 d o-

ASACHI SI GRUPUL IEPAN

Comparat cu grupul muntemlor, celllalt, pe care 11 intahum

sufficient spre a Judea genul talentulm situ, evolutia sa ca artist,

inteun decor clam en rume, cu temple, au arbuqn menclionali, este trasa eu o

modele pentru elevn Academie' sale de arte, gi intrebumtate in

Dupe 1805 As a chi trece la Viena, unde Igi contmua kVA-

Mile s 1, in ateherul lui C an o v a, pnn colearaile pubhce,