INTRODUCERE

Scopul lucrării de cercetare constă în îmbunătățirea metodelor de estimare a pierderilor de putere și tensiune în rețelele
eelctrice de 0,4 kV, deoarece aceste rețele sunt extinse și nu există o metodologie plauzibilă privind estimarea acestor pierderi
mai ales cu luarea în considerație a coeficientului de ramificare și coeficientului de nesimetrie.
 Determinarea pierderilor de energie electrică în rețelele electrice de joasă tensiune

Se consideră o LE de joaă tensiue ( vezi figura 1 ):

0 Rl Xl 1

Figura 1. Schema echivalentă a LE de joaă tensiune.

Întrucît există o dependență directă între pierderile de putere și tensiune la care funcționează linia electrică prezintă interes
estimarea legăturii dintre pierderile de putere și pierderile de tensiune. Astfel, pentru o linie electrică cu rezistență electrică pentru
unitatea de lungime r0 , reactanța pentru unitate de lungime x0 și lungimea l , care alimentează un consumator concentrat ce
absoarbe o putere activă P la un factor de putere cos  , pierderea de tensiune se determină cu relația:
( P  r  Q1  x0 )
U 01  U 01  3  (r0  cos   x0  sin  )  I  l  1 0 l , 1
U1

iar pierderile de putere cu relația:

S12 P12
P   R   r0  l . 2
U12  cos2 
l
U12

Exprimăm din expresia (1) lungimea liniei l:

U 01 U1
l , 3
( P1  r0  Q1  x0 )

substituind în (2) obținem:

P12  r0 U 01  U1 r0  P1 2 U 01
P    
U12  cos 2  ( P1  r0  Q1  x0 ) U  cos 2   P  r  (1  Q1  x0 )
1 1 0
P1 r0
4
r0  P1 U
  01 .
x
cos 2   r0 (1    tg  0 ) U1
r0

Relația (4) poate fi scrisă și sub forma:

P r0  P1 U 1 U
100   01 100   01 100 , 5
P1 P1  r  cos   (1    tg  ) U1
2
cos   (1    tg  ) U1
2

sau:
 1  tg 2
P   U 01 %  K p / u  U 01 % . 6
1    tg

Dacă se consider că valoarea pierderii de tensiunii U 01 % , la puterea active maximă P1,max absorbită de consummator și
factorul de putere cos  ,corespunde valorii admisibile U 01,adm % , atunci se obține valoarea maximă a pierderilor de putere în
linie:

1  tg 2
Pmax  U 01,adm %  K p / u  U 01,max % . 7
1    tg

La rîndul său valoarea proncentuală a pierderilor de energie se estimiază din relația:

W Pmax  
W%  100  100  Pmax,%  8
W Pmax  Tmax Tmax

Substituind (8) în (7) obținem:


W%  K p / u   U 01,max % . 9
Tmax
Expresia (9) este obținută în ipoteză de calcul că LE alimentează un singur consumator ce funcționează în regim simetric.

Pentru o RE cu n noduri ce funcționează în regim nesimetric relația (9) se scrie sub forma:


W%  K p / u   Kram  K nes  U max % 10
Tmax

0 1

Figura 2.

P R Q X P   l
U %  100  2  (1    tg ) 100 11
U nom U nom U nom  F

R R R R R R R R R R R
P n n n n n n n n n n n

P P P P P P P P P P P P
n n n n n n n n n n n n

Figura 3. Schema echivalentă a LE de joasă tensiune cu n consumatori

 P   l 1    tg P   l n
U %  
n F n
( 2
U nom
)  100  (1  2  3  ...  n ) 
F  n 2 U nom
2
 (1    tg )  
i 1
K ram , 12

n
n  (n  1)
K i 1
ram 
2
. 13

Ținînd cont de relația (13) relația (12) devine:

P    l 100
U %   (1    tg )  K ram 14
F  U nom
2

Pentru n  10 , obținem:
n  (n  1) n  1 10  1 15
K ram     0,55
2n2 2n 20

P P 2    l 100
P%  100   (1  tg 2 )  (12  22  ...  n 2 )
P P  U nom
2
 F  n3
16
P    l 100 1  tg 2 12  22  ...  n 2 P    l 100 1  tg 2 ( P )
 ( 2 )( )   ( 2 )  K ram
F U nom n3 F U nom

1  22  32  ....  n2 n(n  1)(2n  1) (n  1)(2n  1)

DP
K ram    17
n3 6n3 6n2

P % P   l 100  (1  tg 2 )  F  U nom
2
(n  1)(2n  1)  2n 2 (1  tg 2 ) (2n  1)
   18
U % F  U nom
2
P   l 100  (1   tg ) 6n 2 (n  1)  n (1   tg ) 3n

Deci

1  tg 2 (2n  1)
P %    U %  K P /U  K ram  U % 19
1   tg 3n

(2n  1)
Kram =
3n 20

R R R
2n 2n 2n
R R R R
2n 2n 2n 2n
P P P P
n n n n

Figura 4. Schema echivalentă a LE de joasă tensiune cu n consumatori

 (1   tg ) 100  P r0  l  P r0  l 2  P r0  l n  P  r0 
 n  n  2n  n  2n  ...  n  2  n   sin 
1
U %    
 
2
U nom n n 
(1   tg ) 100  P  r0  l  1 1 2 n  (1   tg ) 100  P  r0  l
    2  2  .... 2   
 n 2n 2n 
2 2
U nom 2n U nom
21
 1 1   n(n  1) 1  (1   tg ) 100  P  r0  l
  2  1  2  ...  n       
 2n n   2  2n 2 n  2
U nom
U (1   tg )  100  P  r0  l
 K ram  2
U nom

U  n(n  1) 1   (n  1) 1 
K ram      22
 2  2n n   4n n
2

P  P 2 r l 2
P 2 r l  2 P  r0l  3P  r0l
2
 nP  r0l 
2

P%  100%   2  0  n  2  0        ....    

P  n 2n n 2 n  n  2n  n  2n  n  2n 
23
(1  tg 2 )  1 1  (1  tg 2 ) P  r0  l 100 P
 2
U nom
 P  r0  l  2n 2

 1  2 2
 32
 ...  n 2
 
2n3 
 100  2
U nom
 K ram

 1 1 
P
K ram   2  1  22  32  ...  n2   3  24
 2n 2n 

n(n  1)(2n  1)
1  2 2
 32  ...  n 2  
6
25

P  n(n  1)(2n  1) 1 1  n(2n 2  n  2n  1) 1 1

K ram   3  2  2 
 
3
6 2 n 2 n 6 2 n 2 n
26
2n  3n  n
3 2
1 2n  3n  n  6n
3 2
  2 
6  2n 3
2n 12n3

P% 2n3  3n 2  n  6n 4n n(2n 2  3n  7) 4n

 K ram     
U % 12n 3
(n  1)  4 12n 3
(n  1)  4
27
2n 2  3n  7 2n 2  3n  7
 
3n   (n  1)  4 3   n 2  n  4 

2n 2  3n  7
K ram 
3   n2  n  4 
28

9 12 14
ID 0, 4 kV
0 1 2 3 4 5 6 7

8 10 11 13 15
 Figura 5. Schema monofilară a fiderului studiat

Tensiunea de fază la
Tensiunea de fază la
Curenții pe tronsonul 0-1 în barele 0,4 kV a Durata de utilizare a Factorul de
cel mai îndepărtat
orele de vîrf a sarcinii postului de puterii maximale putere
consumator
transformare

IA IB IC IN U0,kV U4,kV Tmax, h/an cos

42 27 60 5 0,230 0,219 4300 0,92

Valorile curenților și tensiunilor au fost obținute conform măsurărilor, iar Tmax și cos se determină în dependență de
caracterul sarcinii.

Calculul consumului tehnologic în fiderul 0,4 kV este compus din următoriii pași :

1. Se determină valoarea medie a intensității curentului pe tronsonul din capătul liniei prin expresia:

I A  I B  I C 42  27  60
Im    43 A. 29
3 3

2. Se determină rezistențele si reactanțele specifice aduse la aceeași secțiune :

- rezistența conductorului de fază :

l01  r01  l12  r12  l23  r23  ...  l6 15  r6 15

rf  
l01  l12  l23 ...l6 15
30
0,13  0,34  0, 029  0, 64  0, 068  0, 064  ...  0,158  0,92 1, 207 
   0, 722   ;
0,13  0, 029  0, 068  0, 072...0,158 1, 672  km 

- rezistența conductorului de nul :

l01  ro,01  l12  ro,12  l23  ro,23  ...  l6 15  ro,6 15
rf  
l01  l12  l23 ...l6 15
31
0,13  0,34  0, 029 1, 28  0, 068 1, 28  ...  0,158 1,98 2, 91 
   1, 74   ;
0,13  0, 029  0, 068  0, 072...0,158 1, 672  km 

- reactanța inductivă a conductorului de fază :

l01  x01  l12  x12  l23  x23  ...  l6 15  x6 15

rf  
l01  l12  l23 ...l6 15
32
0,13  0  0, 029  0, 0625  0, 068  0, 0625  ...  0,158  00637 0,137 
   0,106  km  .
0,13  0, 029  0, 068  0, 072...0,158 1, 672  

3. Se determină coeficientul de legătură dintre pierderile de putere și pierderile de tensiune:

1  tg 2 1  0, 254
K P /U   K ram   0,690  0,81
X ech 1  0, 426  0,147 33
1  tg
Rech

Deoarece nu se cunoaște repartiția curenților pe tronsonul de alimentare se admite că :

 X ech X f 0,106
   0,147 34
Rech R f 0,722

K RAM depinde de numărul de tronsoane și de configurația schemei liniei, în cazul dat K RAM se consider egal cu 0,690

4. Se determină coeficientul de nesimetrie a sarcinii K nes :

I A2  I B2  I C2  r  r 422  27 2  602  1, 74  1, 74
K nes  3  2 
1  1,5 0   1,5 0  3  1  1,5   1,5  1, 45 35
 I A  I B  IC    rf rf  42  27  60 
2
 0, 722  0, 722


5. Se determină coeficientul pierderilor graficului sarcinii :

2 2
 Tmax   4300 
  0,124  104   8760  0,124  4   8760 2688,6
     10 
  0,625
36
Tmax Tmax 4300 4300

6. Se determină pierderile de tensiune în procente de la barele postului de trasformare pînă la consumatorul 15:

U 0  U1 230  219
U f %  100%  100%  4, 78% 37
U0 230

7. În final utilizînd relația 1 calculăm valoarea procentuală a consumului tehnologic în fiderul studiat :


W  K P /U  U %  knes   0,811, 45  0, 625  4, 78  3,508% 38
Tmax
 Calculul pierderilor de tensiune
Linia pe care o proiectăm este încărcstă uniform, dci pe fiecare element al ei vine aceeași sarcină. Notăm prin i curentul care
curge printr-o unitate de lungime a liniei. Atunci pentru distanța d(x) sarcina va fi egală cu id(x) (secțiunea q va fi aceeași pe
toată lungimea liniei).

L
x d ( x)

Figura 6.

La oarecare distanță x de la punctul de alimentare va avea loc cadere de tensiune:

2(idx) x
d ( e)  . 39
q

Prin urmare căderea de tensiune pe toată lungimea liniei L va fi:

2 2 L2
e  i ,
L
q 2 40
 q   i  xd ( x)
0

dar il  I , deci obținem:

2 IL IL
e  . 41
2 q  q

Adică căderea de tensiune pentru o linie cu sarcina distribuită uniform este de 2 ori mai mică decăt căderea de tesniune
pentru linia cu sarcina concentrată în capătul ei.
Se determnă secțiunea conductorului conform criteriului desnității economice a curentului:

I LEA
Fec  , 42
jec

unde jec este desnitatea economică a curentului, ( jec  1,1 A ).

mm2
Știm că curentul sumar pentru fiderul 1 este I  100 A . Atunci avem:

I LEA 100
Fec    90,9 mm2 43
jec 1,1

Alegem cea mai apropiată secțiune, pentru conductorul de tip ААШв 3 95 cu I adm  190 A .

Calculăm pierderile de tensiune după formula dedusă mai sus.

Aplicînd metoda superpoziției, fiderul îl împărțim în 3 sectoare mici a căror lungime sunt L1  1099 m, L 2  1073 m,
1
L3  682 m , respectiv curenții I1  100 A, I 2  50 A, I3  50 A .Dacă considerăm că   , Atunci obținem următoarea

relație:
  I1 L1
28,9 100 1, 09
U1    33,15 V ;
E 95
I L 28,9  50 1, 07
U 2  2  2   16, 27 V ; 44
E 95
I L 28,9  50  0, 68
U 3  3  3   10,34 V
E 95

Calculul pierderilor de putere

Să notăm w pierderile de putere totale dintr-o linie încărcată uniform. Curentul în punctul de alimentare este I , de-a lugul
liniei valoare curentului scade, iar la capătul liniei curentul devine 0. Să notăm i1 curentul într-un punct oarecare al liniei la
distanța x de la capătul acesteia. Reistența pe o unitate de lungime a liniei este:

2 1
r0  . 45


Pierderile de putere pe sectorul liniei d ( x) vor fi:

2i12 d ( x)
d ( w)  i12  r0 d ( x)  . 46
q

După cum:

I
i1  x, 47
L

rezultă :

2 I 2  x 2 d ( x)
d ( w)  . 48
L2    q

Atunci pierderile de putere sumare în watt vor fi:

L3 2 I 2  L
L
2I 2 2I 2
L2    q 0
w x 2
d ( x )    . 49
L2    q 3 3    q

Astfel pierderile de putere pentru o linie cu sarcina uniformă sunt egale cu o treime din valoarea pierderilor de putere pentru
o linie cu sarcina concentrată în capătul liniei.
Deci avem:

2I 2  L
P  . 50
3   q

Conform formulei obținute sus determinăm pierderile de putere pentru fiecare sector de linie:

2   I12  L1 2  28,9 1002 1,09

P1    2210,59 W ;
3F 3  95
51
2  I 22  L 2 2  28,9  502 1,07
P2    542,52 W ;
3F 3  95
 2  I32  L3 2  28,9  502  0,68
P3    345,78 W .
3F 3  95

Pierderile sumare în linie vor fi:

P  P1  P2  P3  2, 21  0,54  0,34  3,09 kW . 52