IOAN JINGA ELENA ISTRATE (coordonatori) Manual de DAGOGIE DEF GHD KEMNOPR QRS TUVWXYZ Cartea este inclusa in bibliografia examenelor pentru definitivarea in invajdimant si objinerea gradelor didactice de cate profesor, instituzori si invaatori AuManual de ‘PEDAGOGIE Cartea este inclust in bibliografia examenelor pentru definitivarea {in invdimana si obtinerea gradelor didactice de catre profesor, instiutort sitwvttitori Lucrarea abordeazi intreaga problematici a procesului_ instructiv- ‘edueativ, dezvoltind elemente ale tcoriei educatii, teoriei si metodologiei ‘curriculum-ului, instruiri si evaluat (inclusiale clei asistate de calculator), precum gielemente de management scolar. Jn uerare se fac permanent conexiuni inte teore si practicd, a sfisital feciui capitol autor propunsind probleme de eflecte si aplicati GQDEEGEHIUIKREMNOP QRS TUVWX Yixi Cartea se adreseza studentilor de a facultiyile de profil studentilor de la toate profilurile invayiméntului superior care vor sit devindicadre didactice educatoarelor, invayatorilor siprofesorilor de toate specializtrilei Manual de pedago 1. Cou, Educaia moral-ivit (Formarea mora cvs, Psihopedagogte Eta Spi Hare, a, 1994, 12, Cop, C. Pease, Etara Polio, Ii, 196, "8 Ion My rtp i carn Revita de 14. ing, L, Negrt , fmdjarea efcom, Bure, 1994 15, Nicol, i, Pedagogie,EditraDidcicl Pedagogies, Bure, 1994. 16 Nec Meta eet moderne de are fice, Er Mi 17. Niclescu, RM, Pedagope general Edita Scorpion, Bucuresti, 1996, 18 **Padaone, hip profesor. a ies A 1 19, Pun, E, Noi tendint tn organisareacontimeurilor educate tine, Revita de pedagogi”, wr. 1/1990, 20, Pin, E Repere peri odeshatereacal, pertinent educate stint, Revista de pedgogie" 11991 21. Suanciu L, Educate intelectual, tm Cars de pedagogie, Tip. Unis Bocurest, 1988, 22 Sale, D,Puncte de vedere noi in orientaren profesional. in Revita de agogi" 271981 23. Salad, D, Dinensun ale educa, Bure, 1998 26, Sue T, Tendint actual de perspectvd ale oven sore ae, in Revista de pedagogic” nt. 121950. 25. Vem dai ror dre mie an Pa, Bs 26, Viideanu, G., Cultura ened scolard, Btu Diack si Pedagogy Bucuresti, 1967 27, Vibdulescu, L, Fundamene ale educates profesional thnolgice tur Didactic i Pedagopied, Bucur 1998, 28 Vinlese, , Ecoodehnoogica, profesional polite, i Revi be pedagogie" 5-192 Capitotul 4 FORMELE EDUCATIEI $I INTERDEPENDENTA LOR 4.1 Concept de eda formal, ebveaie nonormal i edvati informal 42 catia formals 43 Beata nontormals 4 vctaifemal 4.5 Imerdependentaformelor de educate Iwan pen ateeatare Probleme de elect pie Retrine bbtograice ‘owmective: Dap stir acest capitol ia bibograferecomandat vei fin mur seins coneptle de educate formal, educate nonformall edt inf ve Senta principe dierniatare ale celor wel poste ae educa: ‘explo modu deariculare a edseatelfomale (oar) cu celle ip se eae 41, CONCEPTELE DE EDUCATIE FORMALA, EDUCATIE, NONFORMALA $1 EDUCATIE INFORMALA In cursl existent sl, ecare pesca este supust wor influent ede tive mute cae pot ations concoment, succes sau complement, ome ‘ave, Uneteacneaedspootn, iden, alle a un caracter ngs ‘emai, rovenite di paren ye sau a alr institu extrasolar in uid legtrd cu ioe pert cirea tv atardnal (educa ear) srcbuie pvt pespectva cai permanent, sau comuratconcpiele Je—_—_ in Manual de pedagog Comma, Elva mori Formas mori cama Prihopedagogie, Editura Spiru Haret, lasi, 1994, “ #2 heh Clete an Pa 56 oes, M, Eda pen un crn Reva de peng ‘oe ae pen i uaa, Revis de pda 14. ling Newt 1. Iejren fend Buca 194 18 Nevis i, Pegi Eien Dich Peps Bae 198 46 Nes Meade ent modems de fon Eas ie Capitolul 4 aren LOR 17. Niculescu, R. M., Pedagogie general, Editura Scorpion, Bucuresti, 1996. ae ee 18 "Pelton rfc lI Unters ar eas ag 19. Fun No tnd organise contro edu! sige, ed de pedagogic", nr. 1/1990, “ Phen Roper pena dete acl, pertinent eae niet 7 evn de pega i. 10/1991. ie ci ont lca in Cars de pedo, Tip. Usverit Bucuresti, 1988, eae " 22 Sade D. Pande vedere no overs profesional, Rei. dagogic”. nr, 2/1991, ae 2 Sade D, Dine le dca, Bac 198 24. T, Tend anal de pepe a onl pee -nale, in -Revista de pedagogie”, nt. 12/1990. praes ea daa rors die mel Ets Poi, Bou 2% Vien O, Cure exec soot, ae Dah Poy Bucuresti, 1967. ees 27. ible, Ly Pandan ae ect prefeenli ebaoie, aa ls Dia elgg Bort 38 ites. Eliot pin pale oe de pedagogic”, nr, $-6/1992. mt me 41. Concept de educa formals, educae nonfonnalt educate informal 442 Educa formal 143. Educa nonformal 44. Educ inforalt 445 Inerdependenia former de educate Teebai pentraatoeraluice Probleme deel st apie Refer bibliopafice x OntEeTIVE: Dp ston acrt capita «bloga comand veo sur: Ai efnt concep de edu formal, educate nonformall eda ifr 2 ll ~ Shidetifcat principle difeeniaoare ae celor wet ipstaze ale ede ‘eaplcai mod deaniculare x educa formate (glare) cu cele pu Ge educale 4.1. CONCEPTELE DE EDUCATIE FORMALA, EDUCATTE NONFORMALA $I EDUCATIE INFORMALA fincas existe sl, cae person exe spe nor iat ec sive multiple care pa son oncom, suceny a complemen ome wi Uc net an eae carci chal proven dn pare sl say aor mu exracalae in ar legac see put cia nvm (educate cla?) bu ps in peapeine eds permanent, wa conor! concep Se176 ‘Manual de pedagogie| ducal formal (astiuonaiza), edvcaie nonfornall exragcolart) ¢ ed ate informal (ifr, pers denumizea cunt a tiple de educate ce 0 realizenat ast. [na din 1978, Coombs gi Abmed ~ echivalind ducain ca {avira — au denier acest tipus, deinindile sf: * educate informal: ,procesul ce durearto vai, ein cre fcc pe. san gine ani eid, pts neg exper * edveatenonformalt: orice scat organiza in mod seat er afr sitrali formal care oer pr slette de Inve suberpelor Specie popula at dull, ct cop * eductiaformall: educa isttonalizat,suuctura ia mad inhi ‘gradas cronologie §h condush de ln ceri QMinisealInvitimnall, pin (die ca a consti cent de iets al pole cola” (2, p. 161. 42. EDUCATIA FORMALA, Terme pare origins in cuvntl anes formals cu vmifieti de organi’ oa "Educfiaformal include anzambal aur intentions educative, orga iat reaizate bx mod planifice, senate tn coda istagilor gcoare Iimiverttare, pris nermedil sistema de iifmdt sacra trois inept colare pean de studi (4, 2 (Cre sont tristan craters le eda formale? 10 prima caractersics a edule! fomale exe aceea de educate ie ‘uionalicat, care se eliza nto svt organizatrc cla, repreentth (ester de inv, *O all no defintoi a educa foraleo constitute fap ch en ree zea prin imtermedial proces de Inv, cu inalileduaioale exp- ‘he, fomulate prin ideal edestonl Proves edeatioal we caraterizes4 pin Incase, coacenue a infomatilr st comin. El produce 0 schimbare & ‘expensed conor, afectv-emoionaesacionale he lvoe, predacs wi Tavares contd cacti de back ale proce de inode, Fess sip care se pret in Tavijindl de toate gele woreyte pum Insgiea de cunostin, cma aes formas educa lei dezvlare mod species snumitor capac au proces pie, stimula form uno ai feral unanePrears infuenetzi, toad, dervohares situ, faite ‘tasformareaconotnjlr in coovinger, formar rogeiv a onde (Ca stare, educa formals permit o similar sitemaiatlacunoqislr st tacliteazd dezvlarea unor capaci a uno pepe: si deprinderi, a wnor pit atin necesare pent inser individu Insite dat Formele educaiet 3 ncerdependenta lor us Edocata formals se reais i ance de planun, programe si manuale colae, pe beh de orare 9 de eval, yacestea expeimdnd-se 18 modu Sieote: note, clifeatv,apreciers,caracerzan” (15, p26) Ec formal este poten exp gnats deexigenee suprapase se comandamentslorsclle 9 uneor polite Ea este dieasonats pin piel ‘pistes clor ares afl la ptr aun moment dat. Fomalul spunde wei Somenci social, ie de agua nse este isorce cultural, fe ‘evr forma peoeslonae (7, p35). ‘Realzarce eds in inod competent presupane precena # actunes ui co pofesoal special care aesearunuk pubes beneiciaa de wm statu apart ~ oe. deelvi saw de sade. Ca aac, educa frmald este Ineredintd nor editor’ formal ca apeialist 9 ca pedagogl ti metdit al ei dsciplinelor de twain ‘Volum cunoyinlor de transis est bine determina, mara de berate coma profesor fd in funie de crated seul, mal mare sau trl mic ca urmare, profesor au ca preocuparepinipald ,purcurgrea”pro- aes aspurares uccesuli Ia fdr a una puma et ai mare de elev "0 carnteristich ma pti insert a educa formal o cnste cane ee evaure care ese asta forme, modu eapeanune sta {hte pet fata rust colar, succesul form levi. [valuares ia cal ducati! for reve cu deosebire ctrl cadru utc 9 inital ta ans In Gp o& evaluates pracicall In cara eu Cate nonforme mai le ei! informal cade automa in sarcina cel eae mvt uneor pe esa una contact brutal, cu dezminiea sav confiemaea de ‘re elle aactuilor sale, cali ewnogtlor sale saa competene sale wofesonae (6 p27. "Component chnologc idactic, evahare In proces didactic viensh cinssiere reculatlor activi insrvctiv-eduatve, expicrea acestra pen Taco condi care lau pros, precum i prevederea desfgai activi in seven umitoare de insure, "Ealure in cade educatet forms webuietsoit de denoiarea capa cgi de azevoluare Ia levi do auoapeserenadecath »rezulatlo oft. Pastxigaron lei I apes propelo eae Scolare cultv tv ta tre faa de ivr atiudines por, esponsab fade propria ett ‘Cutouts ch educa formal etepeerlat i indispensabis, un ate, ocum prt uni Vides (15,227 ~228),relfeaaoseriede caret le ‘ston cenrarea pe performanel Inscri a peograme, crest pea pi inp Pent ipeenbl, penta fptele de via, peta identiieae,aalizare i pre= een une pi 8 informaitacumlate In eau nfomal tending de fpor- ares degurptae a cunoxtinelor, predapuneea cite rutin s! monotone Thermal de ocee se insist anupa madurlor de artculae a fava, aspen desde seal fale problematic lumi ontepoane regina tarot ‘tnoluror #strectriorfvdtimdntll in perpectvn eds permanent176 Manual de pedagogie + Bea fomal se ellen cara sitet denvtimda, Sistema de tvdiminteupinetoaliates nitiorgineutir de ivan de ete "pus, nivel l forme de orgunzare aac de insu deca Sita Invik din ara nous cupine uni nstu de vdtmd de tat paricuse nvidia ese organiza pe nivel, sigur core conina ‘ae ns edcai in concordant cu price de viel nv ale elev Inviimintl obliguora, ere cuprinde lave primar 3 ie ‘il, repezius nll n jr dria graven toate celle componente ale situ. Orie modifier, reconsider sau eermare ce se prodce In ness component va aves comecifeasupra sistema de Invi ca sistem inst "nal. recur sopra ehoologie sae proel de invdtiman. [Nous lege fnvitimdntluiromdnes, implies fn reform, lepfereaad ‘esrutraeasstemulu de invitimds, pi ealzaen unde subsite fancio= ‘le deschise efit Sistema devant omnes suprnde urndotele ‘module (epee ete) 8) vin precolar:gropa mic, moi yi mare, de pretire penta soo vito primar clase 1; nvm seoundar viral gia: lace V-V ~lvitimdetl profesional invitimanl Heal: lasele X-XH (XI © invatimdntlposticat, Invi superion Tatami univers, invjamdl postuniversiar, educa permanent, Tavatamsowlprescolar,pimur, gaz, profesional, teal poste foonea inviximdntl peuiversiar. Forms de oranzae «tava une fvdtimdnal dex, srl ft ecven. Inviamdntl general oblige, ‘ae cuprinde tv prima ign ete nv de 2, 43, EDUCATIA NONFORMALA, ‘Termeni are eriginen fn latinescul nonfomalis pri eu sesul 0 sara uno forme speiaVoiialeegnizate pent un anine gen de aciviate™ catia nonformala pends ansanbel infueteloredueaveveycolare (acti iit exta-pra-gesicolae),sructrate s orgazate ft cad te insti ‘onalzt, dar tua in afar sstemulu de invite “Termenul nonformal desemeaziorealtate educational ma pt forma liza stu neformazat, dar otdeauna co efecte formative (6. p. 27). Educa onfoomall se relzezi prin intermedil uno activi opine sa faculave Pormele educate si interdependenta tor 7 -Acestp de ci care serve ue! vari ma de cere de are Inti a alae nese * Zaveata complement (prac sola adesinds kon Seat suplncntr (pence cae 3a ep premature Scat deste” (pen se alae). Ceca ce sno ein epi cu estan ewe cots in xqszares plea Innere de spun i apo expan ‘avr scien sus doa oneal pte ce ey tr pence cue suse at is dea se lao lara nomal 1.589) rir bic speci acs ip de eda po enue 2)sutinere elorcre ors sk Sersle etoare putea comer, gr serv, nde ee 1) sjaen popula pr expla mal bie resale locale sa pe sonal )aliabtares, 4) eave profesional sa ne tro souk ati {eda etn sadn so pent impel ier et inten educa! sonformas n cone soit romaine dea pet ince cbiecve de mtr econonid(epofetonalars clr nsf {tt in as er Be soc af pal de a pe eius In management err nei parla ire ia pact ToS mes maar inate, fomars sosal-vch (prevent incre Joven fora spt cere dtr satu rons) p19) Inlet evs aoformale se exert Re pn mace lst rion (amin, erga de ner cise de crt ewe, mares Cae cinema iste ner pope excurh export orm Colusa anigice ee) ep interme mas medi “Ren ins in pret eee! nonformale ave weolr, re vind wnt stu spies “) Cortera spon al actvidilorexagcoare, a snl cle fet clipe pep a nape. Arie Stan preocupio in inpl iter ipo opine pets o anor act Uo cine eae reper Geta ane asi pe care individu 08 Sess. Activia opine, pe lingh apr lor a omar prorat, Sonmibui tila rere desindtesisnfonte, I mentite capaci fon pin asguare dine ative "heii eagle al eilor apd onto portant ale i Pan fomare~stcontibi ls nbopire orion de canon infor nti din drone thc calor a ert ormare-decvolure st sinuletedervolaren niles, ger sour chia spl svar sate tet, vloe ome, pit de Sooper sociale ee:m Manual de pedago ~ dstndere—recreere = diveriomen drat Cuber petra elev, cercrleoraniatep dere speciality wr ‘capa ficient plcu a mpuli ibe, culvaeaineesl,nctnaon pctudiilor levi. 4 paces a Programe act eescae fonda peters fora de Minister lvtimdn nana 199, peal cece seve ec sn nour nsuyiea molar vee organiza eee ‘impului liber; ae at Hetfcaea civ corspondetor pine dn interes Sin alee posi de eteraey Senctine « be iniere, sun Jencks component lic: ~ canoes unor model eh J pane tl pesca ‘vederea dezvoitiil sentimentului de satisfactc a wri timpuli; m= “fame nus de ace ~cunayere spect notional vind perecee impli ie in ders valet wali ocr apoale deere sul sts 2 modal de vr iden area mali ear sis naan opie i vi it acs care corespand ret, apd, einai vr. Chiba pent elev. cere ogi pe certs pelt sa bist primar ops Unpa ier, cle incest pi Sir ceo et 4 cede aia ks apn col ns ogarizat conn pn mince pedagpice adv seep pos ‘care a fost creat. Astfel, cercul de elevi trebuie: “spans E ~S repeineo forma de cinereus adee da prc de ving pene 4 "tmnt we Epc nes i nal = sit spin pogo lol, cr hii intimpinares ner ‘ele contre satiate de mem a a esto ciate Contin sustinu sag SSSR ene ate pon numa api ©) Anreare nel clei a can arin legac nde mare competent dn prea adie, ut de esl sa labo mia ee tai conepte de evi cae edu pele si toque expres cl ‘Sparipe lala pro! itu pect 1) Conn int expe trio, api iene elo Formele educate interdependena lor 179 Activiiile de cere ns trebue st epte manual programa scolar St bres problematc ceeul pe ome yisubiacte sae ealizeze de ite cond ton cave c aga consulta a membre aestuia ‘Metonca civ in cecal pe oblete de Tnvtimdtprevede, dere sol, cae ex: pezotre tome! deck adli sou de cate un membru al ee fi regi reall ine i aspen expen, demoastatl, aplcat prac, conclu nl tome de rele )Solictarea freon divert a elvilor tn acivisile extrasolar funci de apis, tress, doing, sx ete, ceea ce favrzead indivi ‘ee proceelor educational 1) Marea majorite a activi educative exraycolore sun grevte ie evar, de mer preci cares 8 expe ts noes caliatve ) Edwetoi jac role mal dscet, mda adeses misianea de sina uu de movers. Active sunt Tdrunae 6 coordonat de un pe Sl specilzt,n etrna lepitur x elvis, paso, eranizail colurae ee ‘Raportl educate onfomle cu eda formal este nul de complemen lia, te ub aspect conte lore modal de ear | EDUCATIA INFORMALK Denuniesacesteaprovine din nba latin forms / informal pxlut cu sonal de sponse eagtepta), Edcaia informal ncade otaltate informatilorneinenonae, ize, cterogen,voluminoue~ sub rape eanitty = cu eae xe conunat individu In pation de tote zee i cae mu sunt seecate,oganizate 9 prebcrate din putt de vedere pedagogic” (7, p36) Accs tp de edvate se relizea graie Inventor ctdene, prin intracizea individ cu alte persone in mediul ‘ciclo sono s. Sunt fauete oe se situa fn afar unui eas ‘reat, insituinaliza,provente din arte inegul medi devia,» am ‘an fri ca cle mediate (chia urbana, vial a saul rope Ae visd,ise daoresc unc efectute, mesere presale, parcpi la vita social cultural ee. Aset activi imbract Tome expt educative. ‘Cee ma seaiestive mesaenformale sunt cele emise de masse, spe de televise, de casete dee. Influene edatve de tip informal au ‘Panumite pete ae vit fail (exerpll concret al pain, atin Imaifestate de un gen sa alt et) ‘dca informal clude exprine tite, de spicuesu vale ce cat n ings coving, Fa previ dneapaachzibe automa peroane chile debit ft-o manera nmpstoare, dar in ocazt dn ce I ce ma merase smu varia, aga cum le determin conde exsenet umane ca tare“ p 28), Se pare cl educa informal prsede si deplete ca dura, Comin mod educa forma180 Manual de pedagog In context informal de educa, iniativa lait ovine individu educa exe volutr, far grille de evalare st alle deci mn evel ‘ll, compete fn-un domealu sa all ind erie rege. Tnvatarea de Up infor ext (15.228 Toate ingle In elev Ia elev Invitare semiformal = studs independent, erent de profesor, dr lina acs ntti in ire diferite, cu grad wet de prelrare; invita domeni putin ecventate de coal: cosmos, va oman ural uate nformati devin cunotin Inviare cu earacterpriiseplna 45. INTERDEPENDENTA FORMELOR DE EDUCATIE, Cele te tipr de educa ~ format, nonforma informal hie ds cimpuri prop de aclune a msanblat process de eda, functional ‘ifette, inguie ma nam exensaca, cio penetra so intrdependet Eve formal are de cltigt dacs integsez creator influent ‘modaliiior de eduaie nonfomalas informal In cela! tmp, acl educative formale pt cont esenial Ia dervolurea eicaciates clea Grae, aceasta ea dine educa Torna, educate noaformals ea informal se pevns ae (15, p28) Anicularea celor wei tip de educa sbi ss fc pti ali llr educate! formal. Educa na ms poate rede a nse de ip colar Formele educate interdependenta lor 181 rma, insu de inva ee dash ara de contac cays duc guar np tpn es inne ror poor de Sir pen setae or fc su one duno Sco me Inyo pemitestigoe mesa cela pr leds, Dogan tale expen et cumulated evi np ibe ‘acta ie lng tien aca Sst f post inetd nace peda flaps, comptes tested achinile ohne prin interes eda informa poole, ‘Ser ocean de sina, oor exprone we Th au (15 p28) popu vase mai de cae a catch ‘weal nonfomal infra cum st ict mace saucy dexdre spe ifoamai ob de ein cx informal ec echipe de profs (oli shines fil! Mera et) pete nur ute de bash norma inte cal intra Chime, exci nisin TV) trou a corona ore ce “Syrede Clute mol seu dient cv shader poeme conce rede lou, cd cea Schr pe probleme a conte porns a its "ota metodo crag nvr la nvr independent scl sci extanolr ere, excir didactic) pu serv aes ” coordonarea ‘si relationarea celor iri tipuri de educatie ~ formal. nonfor- sn tfrmalt~costtue 0 poled comples, dct tem Sar Se ag ‘lexi noni al een sum nina canst valor ingcoa INTREBARI PENTRU AUTOEVALUARE 1. Coste educa formalin = consth specifi i? 2. Care sunt tle definite ale educate aontormale? 5 Care sunt prneipalle insti culture aii, sociale ec. care pot induce infvete formative? Ce activity aeratve de edoeie moral ult sori sociale pt of copilo $ tineror?uJ Manual de pe PROBLEME DE REFLECTIE $1 APLICATHL © Deteinai eal dine educa formal, nonformet i intrmal Present sb form chemi interactives dine ce el pur de © Gini ate modal de arcularenconiutrior educate onformae informa deck cee prezenne in ee, «© icemitun program de acivii educative extagcoare tna last precind:obectivee,deoumirea activi, pareipemi, leu de ‘eras, responsable 'Concepeiscenarildidacte al unc activi de educate cxtcolad REFERINTE BIBLIOGRAFICE 1 x x x Legea tad, 195, Perspective on Lifelong Learning. In Revue lotatonle de Pedagos UNESCO, Hamburg, vl. 28, at 3 1982 3. Bade, Dan, Contest educate norformale, in Revista de pedagogie 3991 4 Corgi, loan, Determinaile si determindle educate. tn Cars de Pe {ori Universiaes Bucur, 1988 5S. Corma, Tenor, Scala sf educate paralele, Univesiatea Al. 1. Cuz Tai, 1988 6. Comma, Teodor, Edcaia forma, nonformal si informal i Paik sowie, Era Sprw Hare. as 197, 2. Caco, Constantin, Pedagosi, Etta Poin, ls. 1996, 8, Dubesse, Maurice. apie educa, Bucuest, Eira Didi i 08, 1981 9. Datu, M, Edacoria 9! problemete lumii contemporan, Bucur it ‘Albatros, 1989 10 Dobie, Marian, Istrte, Elena (Coord) Proilogia educa iltare dir Universiti Naina de Apr, 2004 1 Hamadache, ‘Ali, Articulation de edscton fomelle et nenformel UNESCO. Pars, 1993, 12, De Landshere, Viviane L duction ee formation, PAL, Pas, 19 13, Niculescu, Rodien, Pedagogie general, Bitra Scnpon, cute, 1996 14, Pain, Abraham, Education informe, Harmatan, Pa, 190, |S. UNESCO, Léducarion non fomele:réseace inittutionnels et praiges sovils, Pati, 199. 16, Vaidean, George. Educaia ta fomtera dintre mien Eur Poles Bucuet 1988 Capitotul 5 EDUCATIA PERMANENTA 41, Actalttea probleme! $2. Delimiteterminlogice $3 implica practice $4 Nevesates opti police §5Obicctives probleme prisiare ‘6 Sitogh 9! modu de aciune 57, Autoeducaa Metede si tei de stoinstruite ‘pba Refernebiblogaice omincTIVE: La sgl et ve . “dept inl! once eae emancn $3) Gocet element doa! pemaneme in Roms "it evet peers pte Se ml ee educate ei puten, de serene. fo: " Gaueti eceselaeeucte Gin es wadvlona) eda prmaned mull contenporn prt de ropame edbeaive complemen eer ssi . URimena meer gichosr pone wlan Sone aoe 5.4, ACTUALITATEA PROBLEMEL se dist de ma mut reme in cecurile de Despre dui penance dic de are cael specatat dn Romina In Legs nr 4 24 ile 1985 (Lepea TavisCapitotut 3 CONTINUTUL PROCESULUI DE INVATAMANT. "TEORIA CURRICULUM-ULUI 2, Denies concept: conn prossull de vit cucu yaar 312. Crter deselei contnutuslor 2 abordates prdiseipinars sterdscpinar 9 wansisciplina 3 contin tunlor natin 14 Teoa cuca Aplicati Reterinebiblograice oniEcTIVE ‘pice vt statin capitol de fa etl tn mas oh stint corer conceptlereferitoare Ia contol Iavminti™ “Cuticulum edvcfona”sexpieah iterate elementelor el compu, —Shexpliatdinamea coninutunlor Invitininials i unc de evoltia Se ‘elo deselect coninutloe sd ierdependent importants citrine ‘ele conautunor 8 deserie h evalua corect importa documentlor cucu: Sb imelepet inporana preci pedagoice $14 -yotectull didactic bine lad" ca prods curiclar, 34. DEFINIREA CONCEPTELO! PROCESULUI DE INVATAMANT §I CURRICULUM $COLAR {Tn ansamblul componentlor proces de faint continua iv ‘nln coup pri cena, decarcceforarca (modifi care eprodue [evel persona elovls) se basa pe Informe pe alta infomat- itr s pe modaliile parciptive de achzidonre a acestora de cite elev (bicctivele pedagogies sept determin in mod aba rai nape coi Manual de pedage ominauile infomation ce st vel activa de iste ‘ar Te eel conposete le pec nano etd ce, straei ct) se subse fone de pata conic eh Ine. Piers arpa emer dct. stusilr de insure se eal Infante de commutator Be wenene Kem pt eer nee cna ee Conf Comunices dst, icacines pesky presen, So ‘vehicularea continuturilor cducationale. rm more Cone de ont eat coma procs de bn [meee | [ea | 3.34 TIPOLOGIA DEMERSURILOR TRANSDISCIPLINARE A LU DP HAINAUT 3341, Taxonoml de obective 9 demerur transscipinare ae Lr ct eee eee Pott pee acta gwon coi penty de o- Thar de omar ecu spon retareapeish «ise ‘i tej eat ase te vot non, un sume de de eae i ne Sete rena vicar taatwemneepes tneeuec ‘oriciteifiinte normale. hesre us Benin Bloom In 1986, cesta aru st deste axon bie er el ns haere ei ime taxonomii | s-au adus criti, Cea mai important Saal oe unificiall a celor trei domenii ale dezvoltiii. (in pro~ unt sae cont, in 9 pb pan240 ‘Manual de pedagog ote proves fet cu tou nedorite. Sau relat, nas sens, un mare 4 texonomi ale obctivelor pedagogic, mal ml su ma pin convergent ‘ea clisied afi Bloom-rahwohl-Haow (G. Mado, 197: Gulf 1971 Conte, 1978; Gagne si Merl, 1973, De Black, 1970 ya). Nc una dine ace Ince aa eit imegrarea celor st domeni ale devel Ino ato nit de obcctivepedapopiceint- manirdconvingitoae 9 incomes “4, Problema a fost recoleatd ns in 197 dee cercetora belgian DD? Hainaut. Lucrarea aesul, De a foi la obectv, propane 0 tiple le demersr inslectuale inter i ransdscipinare itertare care permite ma uma poietrea riguons a atviiilor instruc -educatve, ci si conepereat ‘urcul educative penta oFice pel de (ormar, Indus potoie It Dt Hainaut este cea ma valorash mai ficient metologe de claborae a pla filo si programelor de iaatimi, pi st conere un fundamen sali ufos practic edvationalepropuzise: Reforma inv dntntul rominese. da pce, nu 1a Toa in consider. Modell sia gist aplcare Inst In efor Snystindotlst militar romdnse.Uuzarea san proectares profil lider mila ia curculu-lei educational militar ete o tent indrieneat dat ‘are 0 inpun obec. 3.3.42. Pro format inter tanssipinr |. Principio fundamental polo tui D” Hainaut ete aela ef tate eprindeile i capaciitile prods pin interven educative sunt funders ‘cognty dupd modell amit G5 FS of 2. Aceast ad poate dst strstr fore oi prof ca siv in prot lider! labora woul prot const th Jeteinara ‘proc de demerit oe ar webu bse manifests a tote ctegorie esta (postaze) Tn cre se va gt cel cre se foraazi. Aceste deme cee atin vor dteminate estat ropes dan mod eset, roll omulul in acea situ, care estes um dr de vi (profesional, Particulars ee), fy cal elaboris profs hderlu mia, eadtele de wah Fandamentae care el ebaie i reolve stile in od competent sent vaya tn scietate in ct deal clita trebuie pace roll de etic ou responsabitate pane; ™ vaya miliara~ tn care webu ace roll de conductor de oamen sropur mitre In mod ecient yee Contnutal procesuui de insatdman 24 = mel educa —n cae true jac roll deeds formar de mari de asemenes in mod efcien creat mel profesional =m care ele 3 oace rola de speci a amis le condsttr a mtr pecializat in espectva emi medial de apts ~ i cate cules ace rlul de conductor n lu dovednd et ns ain pittin: de ape. ' Modul general Se dervare a demersirilor iar $1 wansleiplinare shit de ete D” Hainaut este urmiton ==, 4: cos ce privesteaesutea (prieetarea) curcumin ‘cra pe deers intelectual, schema searalatgratoue) este urmaonrea sili penton ‘zai ‘Schema sugereazi cose demesure se alc tor disclpineor pe trata stuaile:Acesta este nso representa pur eos In Jeteminuea ‘iriculumulus petra un profil anumit, cu situa predterinate de cate Je ‘ith pice, model se pariularzeaa. De exempl, in determinara profi Tderalt mitar e pot pica rte demersal ileus, dar ipostazle pice (cetiet, conductor educator, specials in aa upto) devin parame care ftaen comical al educational mall (opeeardselecare fi impun spec ‘egupares cominutrior, transdscipinariara 3: modes seston).ma Manual de pedag 5.” Hainaut propus unset de 20 de demersutneecusle cei ‘ransscipliese¥curiatun-l (plane programele de preg) In de profil de formare vizat Vora contin explicra lor apeind lex ‘ivnd formarea iderulal malta, fue el 8. fost det apicat ta come ‘forme nvjamdatulu itr ominese declan a snl 1993s at in ‘vonsat de dre I. Studia information (A ddan sha trata informa) sent ee cont nian eee expt nr Informatie, A classed neonate ened wl pepe o cept Sie uperar prac acs Gnu cv end pe wan informailr de te pore x memeraeao dece tent Pens fomars idl mia ace mers ee eel pent inne posta nae ve uc ol de ier Deexenple ck eter tee ous tpneasctun ede anon pibopedaggie. ct fe apa ten tee sunt de norare x priv noaile pages nlm Inova prin pra uta rn pres fs eee mtr ok Simezete fil cote de gine ace eda ete, Ia Simi va wee frat pent a si foal in ince a tad lope, sine conduce (conductor), time soi-umaag| (ete dail de pclae arma) 1. Cercetarea media ‘A gl meal nconurtor) Si acest demers intelectual wadacilinar ete stil pet forma cape: ll saad deal mtr in oncae dite cele 3 ipostace ele sale El ons In capaciaea de cut de aexvagedaw-an mada sa datum ons ba stuatonal ela mi poi vient, da Fat tle Capaciiile neces explors moti soc social poliic, medi i ‘a: pe timp de pace sp inp eras a medi profesont specie arma, 4 ‘med educa coastinie foarte proail, cis fundanente ale prof der ‘ul militar ca pesonaiate cw gindre crea capable acne ein UL Comunicare ficients (Acomuica) In genera a ori nu echivaeas cv a comunic. De regu, vorbis ee: ducati ete 9 comunicareineficen Lderl miltar tebe: pe 0 pane ak feitk mesa ficient, In seal eh webue sf eke fad Ines ste ‘onvin prin argument say prin persuasune despre perma itatea 8 ea ce comunic, pe deal parte, deal militar tebe wk eceptioncze fn mod ficient sae, in Sens e debe apa nfleagh enact coca ce ae Conjinutl procesudu de iatmare 23 omni, sf evseze contin! i comecintele mesajelor ecetonate it ipo coeeat sernictile sale Ino stu’ personal de pie gi ate te vorba dea manifesta acest capac atti Tn eptira cu ofce forma e comanicae (eri orl, negate magedct ex) fn toute ipostazl Lira militar tebe format nets emi comanda) 9 s ecepionexe (obordnat) ortine s conuniceefiient ca educator, 4 stplneasl fst ui Tae eficen inbajal de speculate al annatel, 34 stipineasca regulile de polite si de comonicaeefisiens in sfara med rata elie eu pres, ‘sl eu ple rlaile cu eve) 1V. Utzaralinibasor i codurlor ‘a raduce) Evisto diverse de imbaje labore fn cad ou dete (De exem- a, tint lta, inbjul matemai, mba uid fimbajl ost, i Twi informatie timbiseine et) Penta fear dine ipotzee sale der are aevole destinies fect ular ficient unui au maim imbyje, Aceasapresupun: ‘apace dea explora (dcodiia) mesa elaborate tn respective fimbs) ca Dataten de identifica (derpa) preci sensu sl semnifcaile elementlor ‘expectvlui mesa apacaten de sere resales item alco ‘xem s Kebajl stun print-un erin de op) V. Adaptarea (ase adapta) [Acest deme ee considert de cle D* Hainaut ea avind o important crucial pent orice profil deforma. Ele refer la raporurl indvidll sau tle gropalor urine ex eel comport comporentecopmtive gt sociale: tive care se smestst pind Ia eaafundare. Se sublnelege importa sco ttl ‘cotbith per formate liderubi militar. Dar demersal ete esnips formarea spiel d echt (e siege de gop) ca nai peifil obi toi a preg militar ‘Demerulprsupine formar, n ondine, umioucor capaci: cap atea dea perce lr biecv element elie mein lta, medio- luv edcatioal, ne moll! soial poi ale mela profesional (specaitatea ‘in arma ale macul de lps capcitats de sata step, suited, linea acti a Scare dine acete mdi, jee nd roll de lider militar Inmod eficien cri; capaiate dea pereepescimble In categorie de ‘moiaiate de iadoeva comportmenele itd valor la acest ‘him.a Manual de pedago VE. Aplicarea modeetor (Aualca mote) Acct deers, dei orm in temeni seer ene deo de tr poilare crculsmar lider miltr Tortie, capac de 9 ‘odele de sluonate a stair tpice ampli semi oie tp deco fend sub por efit, Exempll cel ma simplu cate pou ft dat ‘Selva real de tei simp, cae pote jt cheval departs eae [rbleme complicate de chmic fiche artnet. Modell sunt sue [ve demerstn personal sau aconle) sigue, vere, nda a cede posta in ear ea der! mila dspune de sel de male. Problem proietri curicukamafi este acca dea inventaria toate smodele S21 face pe absolvent capil aleagh modeluladeevat situate Splice moda les, a evalueze zl ssh cunoas ntle respect ot, stimind exact vaoarea soul favorizate de model. ‘VIL. Rezolvarea problemelor (Areztva probleme) -Acetdemesvaorifick descopeieaproblemsolvng-hi” ca mecane fundamental events specific intligene! dan. Iieapiarea mole $i reolvarea problemelr” exist cel putin o deoscire importants, Aplicae oder implic tears unui deers ezluv, cer prbat sezavarea peo ‘lemelr" exe proba necesar cd soluile dea gat (codell) at fox pula sunt necesare solu no. Aceasta Tnsearnd e& emer est oie iat lider yt oe do cte ote va fa suai pe cae ou lea ra nit eiciodth In acest sens, curculural rb atl proc nd deal Tar st yreacioneze gs atoneze™ pofesinist in oie situate problematic Asse pus, tider iar bul ef frmat fk 8 devin capabi t tence carters no a problems, event x ding aspect olor ce (dc apartine une! clase sau tp de probleme sav nu si dacs prea sat tla un movel realy), Menficedatele sau varelepertneat; st fo. Ize problema in tenner operational (8 0 exprime interment de rralte ‘steps de demersrerolut); st contolezedac dispue de toate elementle recnae soluonin si, dak este cau sh aut clemestle care I ipsesc st imagine wn projet suo srategie de cerceae «demerslu cate a ebul st (duc ezlvare sb punt Im pracck aces pret sav strategie derezolare for. ‘ulna pore cit mai pluie st mal avanajoas core, practic. economic ‘fe; sl sonoere permanent, eal cu elap, opera a oper pare pla ul ssh nodock masurile corse sav ameliorate Ia momentl opera sk valuze obec eezaltatele(soluia§consecimele) pin prisma axepirdor {ed obicctvele mau fost ans a ce niel de perforant in apart cu sta ‘handle admis. sh evalueze eecunle deteminind iguon caueles be Comimatlprocesubu de tnvaeimane 245 ‘xamineze ss econstasc strate rezaaive pin prisma obiivelr gia Surclor ese determine in ez de suaees— parame de vali sk VIL Creativtate (A invert, agin, eea) cst demers ebazetzi pe desoperiea nn dvergene dete JP Guilford (1967) ~ dfs de gndzea convergent” (Ge up logico deduct, impiapeste tot in cele 7 deers areicre in urmioaee TI demers. Pradita divergent” exe principal! mecanism itlectal-ataial de con Sire a une oper noi, de scoatere din nent de sou ope crea nova, solu, model et), ‘Caractere semiale ale inven sn considerate originale, abun ea $f dversea Lira mite tebui fle nu numa ficient, creat. lat in situa i poblematice no, insole, el tres sf eases Solu logic fie capabil sa elabreze scl ot, ingniose, surpinzitoare i, chia pin css, mafic. At sub fgporal proces (dru baat" eit, mah te, sb report prodselr (.soluibsureed). Tend de eluda edocarea ‘spac creatve'a padi i educa mila clase event anacronied in odie in ere sclates de schimbare mel tno av ais, zie oar, cote marci, ir tends evident este de amplifier. De exempl penta de upto (condor de militar nlp eral ev conus ma grab cu situa ol, impreviible, dec cu situa ders fn aaee de so ‘ie lar tot ast, Tn ipostara de edsator, lider muta webue mal degra ‘3 Imagineze stati posle sscear probabil (Smuliididactice) deci sk teams sel de cuostitecsie sam Ane ined sar pute spne ch densiunes creatvl a glndi st acini Iara tar ebui devin scrim de moderate fundamen ute oi eficiente care se alltrdpiaipiiorclasice yi aiilr, conferind formant militar o imagine oa, de turd loc po cea clases a execute cu 0 Ska cea ldeangeios, copa indeascs is actionere fa ote sua nt mane raonal, dar surenztoare sl mai eiace. ‘Acca situa problams pou avea sol diferte; exist grade ifr ‘einen ~ de a soll yan” banale (geval de ete inane) 51 pnt Ia solule neat cae pt derta incu! pind la parlzia com Piet). Exe evident condi riebotlul modem simulrea sind diver {one idl lara deve o neces ce mu poste lsd In vo a Zarda apd indseue Sau ase-aumitull giv militar, Aces cali ‘tcepionale pot fi, a musue fase, relia pe baza unui curiclum seine246 Manuel de pedago 1X. Evaluarea (A udece a evalua) Aces domers ~ esenal pony curislomal militar implies at cootiut strict cogni (amasuraea obiectvi"), lt slo components ae (Caprecierea sublet") Cae poe avea ponder ier inure situa a ira mae rebut le capa execute o sere de operat mente & eri aspect provening din compararea woe svat inl cuo situate pe ban deer predefinte ‘vale coc imple parcugerea succes aeltoraetape care cit der itr eapacaten Je» determina pecs seopl evalu c Sata dea culeg informa evelatoare eu piv la stun ci ble {ML sau evalua capctata dea defi coer de evalureadecraescopuli eis capacitatea dea erarhina rite de evar fn once de sop evs ‘esr esti: capactatea dea lege su de consul o met de ee Uae Care srcuteze ina to coeeat cop, celerl, esuree, resi ite standards X, Gindireaslectvs Acest domes ex foateaproplt 9, nu-o mist insert, aii ‘apace de evauae 9 preci, Cel pti in cons ce privente role pe Tier militar tebuie wl le joace ea educator, ceean,hptor si conduit capciile dea alegevarante opine de soluicnare a problemelr 9 eau] ‘iin sont indispensable, D'Hsinatconteh ch deere slege oe Soe leark in mai mute etape cre stich, sbcosv eapacate de a coleta clement (Gil metodeatematve cc) din care Seva puta lege apacatea desing | Informa complaepived tere de opane apace dea determina vn biel (factor Steminan, tlt ditintive et) cae pemit determina ‘lard nue element asupe cera va opera opus; capaciaea de a def ‘eratiza teri de optimaliate;capacitatea de ea eesvslegerca pe bark ‘tera sau a combina de ener care defines optimal; capactaten de ‘errhizn lege accep de aveeificaadecvaea elemento lest lc tele adopt Fomaen acestor capaci are grade dferte de dfculate i fancied posta situa) rol De exerpa, gradu de ficulare este maxi In

S-ar putea să vă placă și

• Sindrom Coronarian Acut

  

  Document30 pagini

  Sindrom Coronarian Acut

  LucianNechifor

  Încă nu există evaluări
• Colapsul Podului I-35W

  

  Document10 pagini

  Colapsul Podului I-35W

  LucianNechifor

  Încă nu există evaluări
• Diencefalul

  

  Document12 pagini

  Diencefalul

  LucianNechifor

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Cerebelul

  

  Document8 pagini

  Cerebelul

  LucianNechifor

  Încă nu există evaluări