UTIuTaRIANIsM John Stuart Mi vrmurarisMeL, Jon Stone Nil Copyright © 2014 Edeura ALL. ‘Deserirea CIP a Biditecé Nafionale + Romnil MILL, JOHN STUART smal John Stuart Mil ta; Valentin Muresan. Buchren:Ediura ALL 2014 ISBN976.606-587 185-4 1 ures, Valentin rad.) Toate dreptritererervate Editi ALL. [ici parte din acest volun poste fi copia fara permisinen srs a Etat ALL repute de distribute srindtate apartin edit Allis reserved. The distribution ofthis book outside Roma, withou the writen permission of ALL, invari protioed, Copyright ©2011 by ALL. Editura ALL: Bd, Constructor nr 208, 3 sector 6, cod 060812 Bucuies ‘el: 021 1023600, Fax: 021 402 26 10, (021 40236 38, {Comenzi:comenti@all Corecura: Anca Tach Design coperts: Alexandru Novae es = x ces) oF so UTILITARISMUL ‘Traducere de Valentin MuresaCapitotul V DESPRE LEGATURA. DINTRE DREPTATE SI UTILITATE 1 (: 240) in toate epocilegindliri speculative, unul dintre cele mai puternice obsacole in calea accept doctrine! ca uitatea sau fericiren este criteriul errant, din inconecttudinia fox deivat din keen de dep, tate, Puternicul sentiment i percepiaaparent lar te care le evocd acest cuvnt cu 0 rapiitateg 0 sigurarga asemanakoare instinct, au part sdindice majriao SAnditorilor ca arf vorba deo caltate inerentae luent, Hilor sist arate c& Dreptul trebuie sf existe n nated ty ipostaza de ceva absolut, distinct in mod generic de ering Yarletate a Oportunului, ba chiar, teoretic opus nema in cu toate cd aga cum se recunoaste de regu), ts pt sipe termen lung, niciodata deapamitie of 2 In acest caz, ca si in cazulceloraltesentimente mo- vale, nu exist o legitura necesara intre problema Bi sale aceeaa fore ui de constrangere. Din fap tul ea o tre este sata tn noi de natura nu rerulta mod necesarc4 acest hucru i legtimeaza toate imboleia tile, Drepatea ca trsre ar putea f un instinct speciic ti prin urmare, ar putea presupune, preci eaclale 7Usiliarismut instinete ale noastre, un control siondrumare din par- tea unei ratiuni superioare. Chiar dac avem instincte imtelectuale care ne condue spre a judeca int-un anu- me fel, cas instncte animale care ne imboldese st actio- ‘nam intr-un anume fel, nu existanicio necesitate ca pri- rele s fie mai inaiibile in sera lor ect sunt cele din uurma in propria lor sfera; se prea poate ca, ocazional, primele s0 sugereze judecati gresie, iar cele din urma actuni gresite. Ins, ew toate edna este si credem ca avem trari naturale legate de dreptate sata s le reeu- rnoastem ca lkim ctteri al conduite, aceste dou opi nit sunt, de fapt, foarte strins legate. Oamenii sunt in- totdeauna predispusi sa creads ea orice traire subiecti- va, daca nu este explicata altel, evidentiaza o anumita realitate obiectiva. Scopul nostru aici este si determi nam daca realitateacareia fi corespunde trairea drepta- tiveste una care presupune o asemenea dezvaluire spe- cial, dact dreptatea sau nedreptitea nei actiun este tun lucru specifi, intsinsee acesteia si distinct de toate celelalte cali ale sale, sau este numa o combinatie a tunora dinere acest alti privita sub un aspect particu- lar fn ceea ce priveste aceasta cercetare, este important, dln punct de vedere practic, sa vedem daca inseyi rir Je dreptai sau nedreprai sunt sui generis, cum este ca- zul senzatilor noastre de culoare gi gust, sau sunt trai derivate, formate din combinarea (X: 241) altor tir. Taracest hucru este cu att mai important de cercetat cu cat oamenii sunt, in genere, dest de dispusi sa recu- noasc fapcul ca in mod obiectv,imperativele drepta- ticoincid ew parte a cimpului -oportunitatis genera- Jes fnsa, in masura in care trairea subiectva a dreptai 76 John Stuart Mill se deosebeste de aceea care este indeobste asociata cu simpla oportunitate si este mult mai imperativa in po- rruncile sale, eu exceptia unor cazuri limita ale celei din lurma, oamenii gasesc ca este dificil s vada in dreptate ‘numai un gen particular sau o ramura a utlitaii gene- rale si considera ca forta sa superioara de constrangere constituie semnul unei origini total diferite 3 Pentru a lumina aceasta chestiune este necesar sa ‘ncercam sA lamurim care este caracteristica distinctivaa dreptatii sau a nedreptatii; care este acea calitate ~ daca exista 0 asemenea calitate — care este atribuit’ fn comun tuturor felurilor de conduit numite snedrepte" (caci drepiatea, la fel ca multe alte atribute morale, se defines- tecel mai bine prin opusul ei) s care le deosebeste de alte ‘moduri de conduita ca nefiind acceptabile (insa fara afi se atribui acest epitet, de a fi inacceptabile). Daca in tot «ea ce oamenii caracterizeaza in mod obisnuit ca drept sau nedrept se afla tntotdeauna wn atribut comun saul 0 colectie de atribute comune, atunei putem judeca daca acest atribut particular ~ sau aceasta combinatie de atri- bute ~ poate coagula in jurul sau un sentimentavand cu- tare caracter special si cutare intensitate in virtutea legi- lor generale ale constitutici noastre emoionale sau daca el este inexplicabil si trebuie privit ca un dar special al Naturii, Daca este adevarata prima varianta, atunci, re- zolvind aceasta chestiune, vom firezolvat, de asemenea, problema principala; daca este adevarata a doua vari £8, va trebui si cautam un alt mod de investigare a ei 4 Pentru a afla atributele comune ale unei varie {ati de obiecte este necesar sa incepem prin inspectarea concreta a respectivelor obiecte. Agadat, si ne aplecam n