Biblia

CARE ESTE MESAJUL EI?

Biblia
CARE ESTE MESAJUL EI?

CUPRINS
Partea Partea
ˆ ˘ ˘
1 Creatorul
˘
ıi daruieşte omului o
˘
15 Un profet exilat primeşte Aceasta publicaţie nu se
˘ ˘
locuinţa paradiziaca [pagina 4] viziuni cu privire la viitor comercializeaza. Ea este distribuita
ˆ ˘
ın cadrul unei lucrari mondiale de
2 Paradisul este pierdut [pagina 18] ˘
instruire biblica, susţinute prin donaţii.
[pagina 5] ˘ ˘
16 Venirea lui Mesia Pentru a face o donaţie, va rugam
3 Salvaţi din Potop [pagina 6] [pagina 19] accesaţi www.jw.org.
˘ ˘ ˘
4 Dumnezeu ˆ
ıncheie un 17 Isus ıiˆ ınva
ˆ ˘
ţa pe oameni Daca nu exista alta indicaţie,
˘ ˆ despre Regatul lui Dumnezeu citatele biblice sunt din Sfintele
legamant cu Avraam [pagina 7]
Scripturi — Traducerea lumii noi.
5 Dumnezeu ıiˆ binecuvanteaz
ˆ
a
˘ [pagina 20]
The Bible—What Is Its Message?
pe Avraam şi pe familia sa ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
18 Isus ınfaptuieşte miracole Tiparita ın iunie 2016
[pagina 8] [pagina 21] Romanian (bm-M)
6 Iov ıˆ şi pastreaz
˘ ˘
a integritatea 19 Isus profeţeşte despre
˘ 2010
WATCH TOWER BIBLE AND TRACT
[pagina 9] evenimente care vor afecta
ˆ SOCIETY OF PENNSYLVANIA
7 Dumnezeu ıiˆ elibereaza˘ pe ıntreaga lume [pagina 22] Editori
israeliţi din sclavie [pagina 10] ˆ Watchtower Bible and Tract Society of
20 Isus Cristos este omorat
8 Poporul Israel intra˘ ınˆ
Canaan [pagina 23]
New York, Inc., Wallkill, New York, U.S.A.
Made in Britain by Watch Tower Bible
[pagina 11] ˆ
21 Isus a fost ınviat! [pagina 24] and Tract Society of Britain
9 Israeliţii cer un rege [pagina 12] (Registered in England as a Charity)
22 Apostolii predica˘ far
˘ ˘
a teama
˘
10 Solomon domneşte cu [pagina 25]
ˆ
ınţelepciune [pagina 13]
ˆ ˘ 23 Vestea buna˘ se rasp
˘ ˆ
andeşte
11 Cantari inspirate de Dumnezeu
ˆ ˆ [pagina 26]
pentru mangaierea şi
˘ ˘
instruirea noastra [pagina 14] 24 Scrisorile lui Pavel catre
˘ congregaţii [pagina 27]
12 Sfaturi divine care ofera
ˆ ˆ ˘
ındrumare ın viaţa [pagina 15] 25 Sfaturi cu privire la credinţa,˘
˘ ˘
13 Regi buni şi regi rai [pagina 16] la conduita şi la iubire
[pagina 29]
14 Dumnezeu vorbeşte prin
˘ ˘ ˆ
intermediul profeţilor sai 26 Pam antul devine Paradis!
[pagina 17] [pagina 30]
 ˘ ˘
De ce ar trebui sa acordam atenţie Bibliei?
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
Nicio alta carte nu a fost atat de raspandit a cum este Biblia. Aţi
˘ ˘ ˘ ˘
avut vreodata ocazia sa citiţi aceasta carte deosebita? Oameni din
˘ ˆ ˆ
toate culturile au constatat ca mesajul Bibliei aduce mangaiere şi
˘ ˘
speranţa şi ca sfaturile ei sunt practice pentru viaţa de zi cu zi.
˘
Totuşi, mulţi oameni cunosc prea puţine despre Biblie. Fie ca
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sunteţi o persoana religioasa, fie ca nu, probabil ca v-ar placea sa
˘ ˘ ˘
aflaţi mai multe despre ea. Aceasta broşura va va oferi o imagine
de ansamblu asupra Bibliei.

ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ INFORMAŢII UTILE DESPRE BIBLIE

I NAINTE de a ıncepe sa citim Biblia, este util sa aflam

ˆ ˘
cateva lucruri despre aceasta carte. Cunoscuta şi ca
Sfintele Scripturi, Biblia este de fapt o colecţie de 66 de
˘
ˆ
˘
˛ A fost scrisa pe parcursul a 1610 ani,
ˆ ˘ ˆ
din 1513 ı.e.n. pana ın 98 e.n.1
˘ ˘ ˆ
carţi. Prima carte este Geneza, iar ultima, Revelaţia, sau ˛ Primele 39 de car ţi, scrise ın principal
Apocalipsa. ˆ ˘ ˆ ˘
ın ebraica, cu excepţia catorva par ţi
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
Cine este autorul Bibliei? Iata o ıntrebare pertinenta. scrise ın arameica, sunt cunoscute
ˆ sub denumirea de Scripturile ebrai-
Sfintele Scripturi au fost aşternute ın scris de aproximativ
˘ ˆ ˘ ce, sau „Vechiul Testament“.
40 de barbaţi ıntr-o perioada de peste 1600 de ani. Totuşi,
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
este demn de remarcat ca aceşti barbaţi nu au pretins ca ˛ Ultimele 27 de car ţi, scrise ın greaca,
sunt autorii Bibliei. De exemplu, unul dintre ei a afirmat: sunt cunoscute drept Scripturile gre-
˘ ˘
„Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu“ (2 Timotei ceşti creştine, sau „Noul Testament“.
3:16). Iar un alt scriitor a spus: „Spiritul lui Iehova a vor-
˘ ˆ ˘ ˆ
ˆ
bit prin mine şi cuvantul lui a fost pe limba mea“ (2 Sa- ˛ Car ţile Bibliei sunt ımpar ţite ın capi-
˘ ˆ
muel 23:2). Astfel, scriitorii Bibliei au declarat ca Iehova tole şi ın versete. De exemplu, Matei
ˆ ˘ ˘
Dumnezeu, Suveranul universului, este Autorul acestei 6:9, 10 ınseamna capitolul 6 al car ţii
˘ ˆ ˘ ˘ Matei, versetele 9 şi 10.
carţi. In plus, ei au dezvaluit ca Dumnezeu vrea ca oame-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nii sa-l cunoasca şi sa se apropie de el. 1 Existˆ a mai multe modalitaţi de a exprima
˘ ˆ ˘
ˆ ˆ ˘ datele. In publicaţia de faţa, e.n. ınseamna „era
˘ ˆ ˆ
Pentru a ınţelege Biblia, avem nevoie de ınca o infor- noastra“, iar ı.e.n., „ınaintea erei noastre“. Veţi
˘
˘ ˘ ˘ observa aceasta pe axa timpului trasata la sub-
maţie importanta. Scripturile au o tema generala: Rega- solul paginilor.
ˆ
tul ceresc este mijlocul prin care Dumnezeu ışi va justifi-
ˆ ˘
ca dreptul de a guverna omenirea. In paginile ce urmeaza
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
vom vedea ca aceasta tema se regaseşte ın fiecare dintre
˘
carţile Bibliei, de la Geneza la Revelaţia.
ˆ ˆ ˆ
Avand ın vedere toate acestea, vom analiza ın conti-
˘ ˆ ˘
nuare mesajul celei mai raspandite carţi din lume, Biblia.
3
 ˆ ˘
˘ Geneza
Exodul 1 Creatorul ˘ ıi daruieşte omului
˘
Leviticul
Numerele
o locuinţa paradiziaca
˘ ˘ ˘ ˆ
Deuteronomul Dumnezeu creeaza universul şi formele de viaţa de pe pamant.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Iosua El creeaza barbatul şi femeia, amandoi perfecţi, şi le da o gradina
˘
Judecatorii ˘ ˘ ˘
frumoasa ca locuinţa, precum şi porunci pe care sa le respecte
Rut
1 Samuel
2 Samuel ˆ ˘
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
„L A INCEPUT Dumnezeu a creat ceruri le
˘ ˆ
şi pamantul.“ (Geneza 1:1) S-a spus ca
acestea sunt cele mai cunoscute cuvinte in-
˘
ze cu descendenţii lor. Apoi, le-a spus ca
˘ ˘ ˆ
puteau sa manance din toţi pomii acelei
˘ ˆ
gradini ıntinse, cu excepţia ‘pomului cu-
2 Cronici ˘ ˘
Ezra troductive ce s-au scris vreodata. Prin aceas- noaşterii binelui şi raului’ (Geneza 2:17).
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Neemia ta propoziţie simpla, dar solemna, Biblia Daca nu ascultau, aveau sa moara. Prin
Estera ˘
ni-l prezinta pe Cel care deţine rolul central aceste porunci, Dumnezeu le-a dat primi-
Iov ˆ ˘
Psalmii ın Sfintele Scripturi, Dumnezeul Atotputer- lor oameni posibilitatea de a demonstra ca
˘ ˆ ˘ ˘
Proverbele nic, Iehova. Primul verset al Bibliei dezva- ıl accepta drept Conducator al lor. De ase-
Eclesiastul ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ
Cantarea
luie ca Dumnezeu este Creatorul vastului menea, ascultarea lor era o dovada ca ıl iu-
ˆ ˘
cantarilor univers, prin urmare şi al planetei noastre. ˘ ˆ ˘
˘ ˘ ˘ beau şi ca ıi erau recunoscatori. Ei nu aveau
Isaia Versetele ce urmeaza arata ca, pe parcursul ˘ ˘
Ieremia ˆ practic niciun motiv sa respinga condu-
ˆ unor perioade lungi, numite ın mod figu- ˘ ˘
Plangerile
˘ ˘ ˆ cerea sa plina de bunatate. Adam şi Eva
Ezechiel rativ „zile“, Dumnezeu a pregatit pamantul ˘ ˘
Daniel ˘ ˆ ˆ erau perfecţi, deci fara defect. Biblia spune:
ca locuinţa pentru om, aducand ın existen- ˘ ˘ ˘ ˘
Osea ˘ ˘ „Dumnezeu a vazut tot ce facuse şi iata ca
Ioel ţa toate minunaţiile naturii. totul era foarte bun“ (Geneza 1:31).
Amos ˘ ˆ
Capodopera creaţiei pamanteşti a lui ˘
(Pe baza carţii Geneza, capitolele 1 şi 2)
Obadia ˘ ˘ 
Iona Dumnezeu a fost omul. Fiind facut dupa
˘
Mica chipul lui Dumnezeu, omul are capacitatea ˛ Cum prezinta Biblia crearea oamenilor şi a lo-
˘ ˘ ˆ
Naum
de a reflecta calitaţi divine, precum iubirea cuinţei lor pamanteşti?
Habacuc ˆ ˘
˛ Ce fel de viaţa le-a oferit Dumnezeu lui Adam şi
Ţefania şi ınţelepciunea. Dumnezeu l-a creat pe Evei?
˘ ˆ ˘ ˆ
Hagai om din ţarana pamantului. I-a dat numele ˛ Ce porunci i-a dat Dumnezeu primei perechi
Zaharia ˘
Maleahi
Adam şi i-a oferit drept locuinţa un paradis, umane?
˘ ˆ
Matei gradina Edenului. Dumnezeu ınsuşi a plan-
Marcu ˘ ˘
tat acea gradina cu o mulţime de pomi NUMELE DIVIN
Luca ˘
fructiferi, placuţi la vedere.
Ioan
˘ ˆ ˘
Faptele Dumnezeu a considerat ca era necesar ca Cand se refera la Dumnezeu, Sfintele
Romani ˘ ˘ Scripturi folosesc diferite titluri, precum
1 Corinteni
omul sa aiba un partener. Prin urmare,
˘ Creator şi Dumnezeu Atotputernic. Unele
2 Corinteni Dumnezeu a luat o coasta de la Adam, a ˆ ˘ ˘
˘ titluri scot ın evidenţa calitaţi ale lui
Galateni creat femeia şi a adus-o la om ca sa-i fie so-
Efeseni ˘ ˆ ˘ Dumnezeu, cum sunt sfinţenia, puterea, ˆ ˘
Filipeni ţie. Ea a fost numita mai tarziu Eva. Va- ˆ
ˆ dreptatea, ınţelepciunea şi iubirea. Insa
Coloseni zand-o, Adam şi-a exprimat sentimentele
1 Tesaloniceni ˆ ˆ ˆ Dumnezeu şi-a dat un nume unic:
ın termeni poetici: „Aceasta este, ın sfarşit,
2 Tesaloniceni Iehova. Scriitorii Bibliei au folosit numele
1 Timotei os din oasele mele şi carne din carnea ˘ ˆ
˘ divin de circa 7000 de ori, prima data ın
2 Timotei mea! “. Apoi, Dumnezeu a explicat: „Iata ˆ ˘
Tit ˘ ˘ ˘ ˘ Geneza 2:4. Numele Iehova ınseamna
de ce va lasa barbatul pe tatal sau şi pe ˘ ˘ ˆ ˘
Filimon „El face sa devina“. Este ıncurajator sa
Evrei mama sa şi se va alipi de soţia sa şi vor de- cunoaştem semnificaţia numelui lui
˘
Iacov veni o singura carne“ (Geneza 2:22–24; Dumnezeu deoarece ea transmite ideea
1 Petru
3:20). ˘ ˘ ˘
2 Petru ca Dumnezeu poate sa duca la
˘ ˆ ˆ
1 Ioan Dumnezeu le-a dat lui Adam şi Evei doua ındeplinire tot ceea ce ışi propune şi
2 Ioan ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
porunci. Mai ıntai, le-a spus sa cultive pa- poate ımplini toate promisiunile
3 Ioan ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ pe care le face.
Iuda mantul, sa se ıngrijeasca de locuinţa lor pa-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Revelaţia manteasca şi, ın cele din urma, sa o popule-
4
ˆ ˆ
„La ınceput . . .“ Crearea lui Adam 4026 ı.e.n.
 2 Paradisul
ˆ ˆ
este pierdut
˘
Geneza ˘
Exodul
Un ınger rebel ıi convinge pe Adam şi pe Eva, primul barbat Leviticul
˘ ˘ Numerele
şi prima femeie, sa respinga guvernarea lui Dumnezeu.
˘ Deuteronomul
Consecinţele pentru omenire sunt pacatul şi moartea Iosua
˘
Judecatorii
Rut
1 Samuel
ˆ ˘ ˘ 2 Samuel

C U MULT timp ınainte de a-i crea pe oa-

meni, Dumnezeu i-aˆ creat pe ıngeri,
fiinţe spirituale invizibile. In Eden, un ınger
ˆ
ˆ
Astfel, cei doi au devenit pacatoşi. Acest
˘ ˆ
act aparent lipsit de importanţa a fost ın
˘ ˘ ˘ ˆ
realitate o dovada de razvratire. Alegand
1 Cronici
2 Cronici
1 Regi
2 Regi

˘ ˘ ˘
rebel, care a ajuns sa fie cunoscut ca Satan de bunavoie sa nu asculte de porunca lui Ezra
ˆ ˘ ˘ ˘ Neemia
Diavolul, a ıncercat sa o ispiteasca pe Eva sa Dumnezeu, Adam şi Eva au respins con- Estera
˘ ˆ ˘
manance din fructul interzis de Dumnezeu. ducerea Creatorului, care le daduse totul, Iov
ˆ ˘ ˘ Psalmii
Creand impresia ca vorbeşte prin inter- inclusiv viaţa perfecta. Proverbele
˘
mediul unui şarpe, Satan a insinuat ca ˘ Eclesiastul
ˆ Dumnezeu a pronunţat o judecata ne- ˆ
Cantarea
Dumnezeu ıi priva pe ea şi pe soţul ei de ˘ ˆ ˆ ˘
ˆ favorabila ımpotriva rebelilor. De aseme- cantarilor
ceva demn de dorit. Acest ınger i-a spus Evei Isaia
˘ ˘ ˘ nea, el a prezis venirea unei Seminţe, sau Ieremia
ca nici ea, nici soţul ei nu aveau sa moara ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ a unui Eliberator, care avea sa-l distruga Plangerile
daca mancau din fructul interzis. Astfel, Sa- Ezechiel
˘ ˆ pe Satan, simbolizat de şarpe. Dumnezeu
tan l-a acuzat pe Dumnezeu ca ıi minţise pe ˆ Daniel
˘ ˘ a amanat pentru un timp executarea sen- Osea
copiii sai umani. Amagitorul a prezentat ne- ˘
˘ tinţei cu moartea data lui
ascultarea de Dumnezeu ca fiind o cale atra- ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
gatoare, ce avea sa duca la dobandirea unei
˘ ˆ Adam şi Evei, aratand astfel Samanţa „ıţi va zdrobi
˘ ˆ ˘
ındurare faţa de descenden- capul şi tu ıi vei
ˆ
cunoştinţe deosebite şi a libertaţii. Dar totul ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ţii lor nenascuţi. Aceştia ur- zdrobi calcaiul“.
era o minciuna, de fapt, prima minciuna! In ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ mau sa aiba o baza pen- (Geneza 3:15)
realitate ınsa era contestata suveranitatea lui ˘ ˆ ˆ
˘ tru speranţa ıntrucat Cel pe
Dumnezeu, sau autoritatea sa suprema. Cu ˘ ˘
ˆ ˘ care avea sa-l trimita Dum-
alte cuvinte, se punea ıntrebarea daca Dum-
˘ ˘ ˆ ˘
nezeu are dreptul sa guverneze şi daca ışi nezeu urma sa anuleze consecinţele tragice Maleahi
˘ ˘ ˘ ˘ Matei
exercita autoritatea cu dreptate şi spre bine- ale razvratirii din Eden. Dar cum avea sa se Marcu
˘ ˆ ˘
le supuşilor sai. ımplineasca scopul lui Dumnezeu cu privi- Luca
˘ Ioan
Eva a crezut minciuna lui Satan. A re la prezisul Salvator? Cine avea sa fie Cel
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Faptele
ınceput sa-şi doreasca sa manance din trimis? Raspunsul la aceste ıntrebari a fost Romani
˘ ˆ ˘ ˘
fruct şi a facut acest lucru. Mai tarziu, i-a dezvaluit treptat, odata cu scrierea Bibliei. 1 Corinteni
2 Corinteni
ˆ Dumnezeu i-a alungat pe Adam şi pe Eva
dat şi soţului ei, iar acesta a mancat şi el. ˘ ˘ Galateni
din Paradis. Ei urmau sa-şi obţina hrana cu Efeseni
˘ ˘ ˆ Filipeni
truda şi sudoare, muncind pamantul din
IMPERFEC ŢIUNE ŞI MOARTE ˘ ˘ ˆ Coloseni
afara gradinii Edenului. Eva a ramas apoi ın- 1 Tesaloniceni
˘ ˘ ˘
Dumnezeu i-a creat pe Adam şi pe sarcinata şi l-a nascut pe Cain, primul copil. 2 Tesaloniceni
˘ Adam şi Eva au avut şi alţi fii şi fiice, printre
1 Timotei
Eva perfecţi, cu perspectiva de a trai 2 Timotei
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
veşnic ın Paradis. Cand s-au razvratit care Abel şi Set, care a fost stramoşul lui Tit
ˆ ˘ ˘ Filimon
ımpotriva lui Dumnezeu, ei au pacatuit. Noe.
˘ Evrei
Astfel, Adam şi Eva au pierdut (Pe baza carţilor Geneza, capitolele 3 la 5; Revelaţia Iacov
perfecţiunea şi şi-au distrus
ˆ relaţiile cu 12:9) 1 Petru
ˆ  2 Petru
Iehova, Izvorul vieţii. Incepand de ˘
˛ Care a fost prima minciuna şi cine a rostit-o? 1 Ioan
atunci, nici ei, nici urmaşii lor imperfecţi 2 Ioan
˘ ˛ Cum au pierdut Adam şi Eva Paradisul?
nu au putut evita pacatul şi consecinţa ˘ ˘ ˆ 3 Ioan
˛ Ce baza pentru speranţa a oferit Dumnezeu cand Iuda
acestuia, moartea (Romani 5:12). ˘ ˆ
a pronunţat judecata nefavorabila ımpotriva rebeli- Revelaţia
lor?
5
ˆ
Moartea lui Adam 3096 2500 ı.e.n.
˘ Geneza
Exodul 3 Salvaţi din Potop
Leviticul Dumnezeu distruge o lume rea,
Numerele ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Deuteronomul
dar ıi pastreaza ın viaţa pe Noe şi pe familia sa
Iosua
˘
Judecatorii
Rut
1 Samuel
2 Samuel ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
P E MASURA ce populaţia pamantului
˘
creştea, pacatul şi rautatea se raspan-
deau cu rapiditate. Enoh, singurul profet
˘ ˘ ˆ
urma, a sosit momentul ca Noe şi familia
˘ ˆ
ˆ
˘ ˆ
lui sa intre ın arca ımpreuna cu animalele.
Dumnezeu a ınchis uşa arcei, iar, mai tar-
˘
ˆ
2 Cronici ˘ ˆ ˘ ˘
Ezra din vremea sa, avertiza ca Dumnezeu avea ziu, ploaia a ınceput sa cada.
˘ ˘ ˆ ˘
Neemia sa-i distruga ıntr-o zi pe cei rai. Cu toate A plouat torenţial 40 de zile şi 40 de
Estera ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
acestea, rautatea continua sa ia amploare. nopţi, pana cand tot pamantul a fost acope-
Iov ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Psalmii Unii ıngeri s-au razvratit ımpotriva lui Ieho- rit de ape şi cei rai au pierit. Luni mai tar-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
Proverbele va, şi-au parasit locul din cer şi, lasandu-se ziu, cand apele s-au retras, arca s-a oprit pe
Eclesiastul ˘ ˘
ˆ
Cantarea
prada dorinţelor egoiste, şi-au luat corpuri un munte. Abia dupa un an de la intrarea
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cantarilor umane pentru a se casatori cu femei. Din ın arca, Noe, familia sa şi animalele au pu-
Isaia ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Ieremia
aceste casatorii nefireşti s-au nascut uriaşi tut sa iasa ın siguranţa. Plin de recunoştin-
ˆ foarte puternici, numiţi nefilimi, care au ˘ ˘
Plangerile
˘ ˆ ˘ ˘ ţa, Noe i-a oferit lui Iehova o jertfa. Dum-
Ezechiel umplut pamantul cu violenţa şi varsare de nezeu a acceptat-o şi i-a promis lui Noe şi
Daniel ˆ ˆ ˘ ˘
Osea
sange. Dumnezeu a fost profund ındurerat familiei sale ca nu va mai aduce niciodata
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Ioel sa vada cum creaţia sa pamanteasca se ın- un potop prin care sa distruga toate forme-
Amos drepta spre distrugere. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Obadia ˘ ˆ le de viaţa de pe pamant. Iehova a facut sa
Dupa moartea lui Enoh, ın acea lume rea ˘ ˘
Iona apara curcubeul ca o garanţie vizibila, o
Mica s-a distins un alt om, pe nume Noe. El şi fa- ˆ
Naum ˘ ˘ ˘ aducere-aminte a acestei promisiuni ıncu-
Habacuc
milia lui s-au straduit sa-i fie placuţi lui rajatoare.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Ţefania Dumnezeu. Cand a hotarat sa distruga lu- ˘
Hagai ˘ Dupa Potop, Dumnezeu le-a dat oameni-
mea nelegiuita de atunci, Dumnezeu a do- ˘ ˘ ˆ
Zaharia ˘ ˘ lor porunci noi. El le-a permis sa manance
Maleahi rit sa ocroteasca familia lui Noe şi animale- ˘ ˆ
˘ ˆ carne, dar le-a interzis sa consume san-
Matei le de pe pamant. De aceea, i-a spus lui
Marcu ˘ ˘ ˘ ge. De asemenea, Dumnezeu le-a poruncit
Noe sa construiasca o arca, o ambarca ţiune ˘ ˘ ˆ ˘
Luca ˘ ˘ ˘ ˆ descendenţilor lui Noe sa se raspandeasca
Ioan uriaşa de forma dreptunghiulara. In aceas- ˘ ˆ ˆ ˘
˘ ˘ pe tot pamantul, ınsa unii dintre ei nu au
Faptele ta arca, Noe, familia sa şi numeroase specii ˘ ˘
Romani ˘ ˘ ascultat de aceasta porunca. Rebelii s-au
1 Corinteni
de animale aveau sa supravieţuiasca unui ˆ
ˆ strans sub conducerea lui Nimrod şi au
2 Corinteni potop mondial. ˆ Noe a ascultat ıntru totul ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
Galateni ˆ ınceput sa construiasca un turn ınalt ın
de Dumnezeu. In deceniile ın care a con- ˆ
Efeseni
struit arca, el a fost şi „un predicator al oraşul Babel, numit mai tarziu Babilon.
Filipeni
˘ ˘ ˘
Coloseni dreptaţii“ (2 Petru 2:5). Noe i-a avertizat pe Scopul lor a fost sa se opuna poruncii lui
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
1 Tesaloniceni
oameni cu privire la potopul ˆ ce avea sa Dumnezeu de a se raspandi pe pamant. Dar
2 Tesaloniceni ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
vina, ınsa ei nu l-au ascultat. In cele din el le-a zadarnicit planul ıncurcandu-le lim-
1 Timotei ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ba şi facandu-i sa vorbeasca ın limbi di-
ˆ
AU UMBL AT CU DUMNEZEU ferite. Nemaiputand comunica, rebelii au
ˆ ˘
abandonat construcţia şi s-au ımpraştiat pe
Majoritatea urmaşilorˆ lui Adam şi ai Evei au respins ˘ ˆ
˘
faţa pamantului.
conducerea lui Iehova. Insa au existat şi excepţii. Prima ˘
˘ ˘ (Pe baza carţii Geneza, capitolele 6 la 11; Iuda 14, 15)
persoana fidela lui Iehova a fost Abel, fiul lui Adam şi al 
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ
˛ Cum s-a raspandit rautatea pe pamant?
˘
Evei. Mai tarziu, atat despre Enoh, cat şi despre Noe s-a
˘ ˘ ˘
˛ Cum a dovedit Noe ca era un om fidel?
spus ca au umblat cu Dumnezeu, adica au urmat ˆ un mod
˘ ˘ ˘
de viaţa placut lui Iehova (Geneza 5:22; 6:9). In Biblie ˛ Ce le-a interzis Dumnezeu oamenilor dup a
˘ ˘ ˘ Potop?
exista multe relatari despre barbaţi şi femei care l-au
˘
acceptat pe Dumnezeu drept Conducator al lor.
ˆ
2500 ı.e.n. Potopul 2370
 ˆ
4 Dumnezeu
˘ ˆ ıncheie
Geneza ˘
Exodul
un legamant cu Avraam Leviticul
Numerele
˘ ˘ ˆ
Dovedind credinţa, Avraam asculta de Iehova, care ıi promite Deuteronomul
˘ ˆ ˘ ˆ Iosua
ca-l va binecuvanta şi ca ıi va da mulţi descendenţi ˘
Judecatorii
Rut
1 Samuel
ˆ 2 Samuel

A U TRECUT circa 350 de ani ˆ de la Po-

topul din zilele lui Noe. In Ur, un
oraş prosper situat pe teritoriul Irakului
In tot acest timp, Lot şi familia sa lo-
ˆ
cuiau ın Sodoma, dar dreptul Lot nu a de-
venit asemenea locuitorilor imorali ai
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
2 Cronici
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
de astazi, locuia Avraam.ˆ El era un om cu oraşului. Cand Iehova a hotarat sa execu- Ezra
˘ ˘ ˘ ˆ Neemia
o credinţa deosebita. Insa credinţa lui te judecata asupra Sodomei, a trimis ın-
˘ ˘ ˆ ˘ Estera
avea sa fie pusa la ıncercare. geri sa-l avertizeze peˆ Lot cu privire la Iov
˘ ˘ ˘ ˆ Psalmii
Iehova i-a spus lui Avraam sa paraseas- iminenta distrugere. Ingerii i-au ındem-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Proverbele
ca ţara ın care se nascuse şi sa se mute nat pe Lot şi pe familia lui sa fuga din So- Eclesiastul
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Cantarea
ıntr-o ţara straina, care s-a dovedit a fi Ca- doma şi sa nu priveasca ınapoi. Dupa ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cantarilor
naan. Avraam a ascultat fara ezitare. A aceea, Dumnezeu a facut sa ploua foc şi Isaia
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sulf asupra Sodomei şi asupra oraşului Ieremia
pornit ıntr-o calatorie lunga ımpreuna cu ˆ
˘ ˆ ˆ Plangerile
soţia lui, Sara, cu nepotul sau Lot şi cu ınvecinat Gomora, distrugandu-i pe toţi Ezechiel
ˆ ˘ Daniel
toţi slujitorii. A ajuns ın Canaan, unde locuitorii lor. Lot şi cele doua fiice ale
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Osea
a dus o viaţa nomada, locuind ın cor- sale au scapat cu viaţa. Dar soţia lui Lot a Ioel
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
turi. Iehova a ıncheiat un legamant cu privit ınapoi, probabil regretand lucruri- Amos
˘ ˘ ˆ ˘ Obadia
Avraam, prin care i-a promis ca va face le pe care le lasase ın urma. Pentru neas- Iona
˘ ˘
din el o naţiune mare, ca toate familiile cultarea ei a platit cu viaţa. Mica
˘ ˆ ˆ ˘ Naum
pamantului vor fi binecuvantate prin el (Pe baza carţii Geneza 11:10—19:38) Habacuc
˘ ˆ ˘ ˆ 
şi ca urmaşii lui vor lua ın stapanire ţara ˆ Ţefania
˛ De ce s-a mutat Avraam ın Canaan? Hagai
Canaan. ˘ ˆ ˆ
˛ Ce legamant a ıncheiat Iehova cu Avraam? Zaharia
ˆ
Avraam şi Lot au prosperat, ajungand ˛ De ce a distrus Iehova oraşele Sodoma şi Go-
Maleahi
˘ ˘ Matei
sa aiba mari turme de oi şi cirezi de vite. mora? Marcu
˘
Avraam a dat dovada de generozitate şi Luca
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Ioan
l-a lasat pe Lot sa-şi aleaga regiunea ın UN DUMNEZEU AL LEG AMINTELOR
˘ ˘ Faptele
care sa locuiasca. Lot a ales ţinutul fertil ˆ ˘ ˆ Romani
ˆ In timpurile biblice, un legamant 1 Corinteni
al Iordanului ˆ şi s-a stabilit ın apropiere de
˘ era un contract sau un acord oficial. 2 Corinteni
Sodoma. Insa locuitorii Sodomei erau ˘ Galateni
˘ ˘ ˆ Prin mai multe legaminte, ce aveau
imorali, pacatuind grav ımpotriva lui Ie- ˘ ˆ Efeseni
valoare de juramant, Iehova a revelat Filipeni
hova. ˆ ˘ Coloseni
˘ treptat modul ın care urma sa-şi
Dupa o vreme, Iehova Dumnezeu l-a ˆ ˘ 1 Tesaloniceni
˘ ındeplineasca scopul cu privire la 2 Tesaloniceni
asigurat din nou pe Avraam ca urmaşii ˆ
˘ Eliberatorul promis ın Eden. Potrivit 1 Timotei
sai vor deveni la fel de numeroşi ca stele- ˘ ˆ ˆ 2 Timotei
legamantului ıncheiat cu Avraam,
˘ ˆ ˘ ˘ Tit
le cerului. Avraam ˆ ˘ a avut credinţa ın acea Cel promis avea sa vina pe linia Filimon
˘ ˘
promisiune. Insa iubita lui soţie, Sara, nu genealogica a acestuia. Legamintele Evrei
˘ ˆ ˆ ˘
de mai tarziu aveau sa reverse mai Iacov
i-a daruit niciun copil. Cand Avraam avea 1 Petru
˘ ˘ ˘
99 de ani, iar Sara se apropia de 90, Dum- multa lumina asupra identitaţii 2 Petru
˘ Eliberatorului. 1 Ioan
nezeu i-a spus ca vor avea un fiu. Şi aşa a
˘ 2 Ioan
fost: Sara l-a nascut pe Isaac. Avraam a 3 Ioan
Iuda
avut şi alţi copii, dar Eliberatorul promis
ˆ ˘ ˘ Revelaţia
ın Eden urma sa vina prin Isaac.
7
˘ ˆ ˆ
Naşterea lui Avraam 2018 1943 Legam antul avraamic 1800 ı.e.n.
 ˆ ˆ ˘
˘ Geneza
Exodul 5 Dumnezeu ıi binecuvanteaza
Leviticul
Numerele
pe Avraam şi pe familia sa
˘
Deuteronomul Descendenţii lui Avraam se bucura de prosperitate.
Iosua ˆ ˆ
˘ Dumnezeu ıl ocroteşte pe Iosif ın Egipt
Judecatorii
Rut
1 Samuel
2 Samuel ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
Iˆ
EHOVA ştia ca Fiul sau preaiubit avea sa
˘
sufere şi sa moara. Profeţia consemnata
ın Geneza 3:15 a menţionat ın mod in-
˘
ˆ
˘
hrana. Dupa o reıntalnire emoţionanta cu
˘ ˘ ˘
fraţii sai, care se caisera de raul facut, Iosif
˘
i-a iertat şi a luat masuri ca ıntreaga familie
ˆ
˘ ˘

2 Cronici ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
Ezra direct acest adevar. Pentru ca oamenii sa ın- sa se mute ın Egipt, unde li s-au dat paman-
˘ ˘ ˘
Neemia ţeleaga durerea imensa pe care Dumnezeu turi fertile, iar familia a continuat sa creas-
Estera ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Iov urma sa o simta la moartea Fiului sau, El a ca şi sa prospere. Iosif a ınţeles ca Dum-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
Psalmii permis ca ın Biblie sa fie consemnat un epi- nezeu dirijase lucrurile astfel ıncat sa-Şi
Proverbele ˆ ˘
sod din viaţa lui Avraam. Potrivit Scripturi- ımplineasca promisiunile.
Eclesiastul ˘ ˘ ˆ
ˆ ˘ Iacob şi-a trait ultimii ani de viaţa ın
Cantarea lor, Dumnezeu i-a cerut lui Avraam sa-l
ˆ ˘
cantarilor ˘ ˘ ˆ
jertfeasca pe Isaac, fiul sau iubit. Egipt, ın mijlocul familiei sale tot mai nu-
Isaia
˘ ˘ ˘ ˘
Ieremia Avraam avea o credinţa puternica. Sa ne meroase. Pe patul de moarte, el a prezis ca
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Plangerile
amintim ca, potrivit promisiunii lui Dum- Samanţa promisa, sau Eliberatorul, urma
Ezechiel ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Daniel nezeu, Eliberatorul, sau Samanţa, urma sa sa fie un Conducator puternic, care avea sa
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Osea vina pe linia genealogica a lui Isaac. Plin de vina pe linia genealogica a fiului sau Iuda.
Ioel ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
ıncredere ca Dumnezeu avea sa-l ınvie pe Ani mai tarziu, ınainte de a muri, Iosif a
Amos
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Obadia Isaac, daca acest lucru era necesar, Avraam profeţit ca Dumnezeu urma sa scoata ıntr-o
˘ ˘ ˘
Iona
aˆ ascultat şi a fost gata sa-şi jertfeasca fiul. buna zi familia lui Iacob din Egipt.
Mica
˘ ˆ ˘
Naum Insa un ınger trimis de Dumnezeu l-a oprit (Pe baza carţilor Geneza, capitolele 20 la 50; Evrei
Habacuc ˘ ˘ 11:17–22)
la timp. Dupa ce l-a laudat pentru dispozi- 
Ţefania ˘ ˘ ˘ ˘
Hagai ţia de a-şi jertfi cea mai draga fiinţa, Dum- ˛ Ce i-a cerut Dumnezeu lui Avraam sa faca şi ce i-a
˘ ˆ ˘
Zaharia nezeu i-a repetat fidelului patriarh promi- ajutat El pe oameni sa ınţeleaga prin aceasta?
˘ ˆ ˆ ˆ
Maleahi ˛ Cum a ajuns Iosif ın Egipt? Ce s-a ıntamplat aco-
Matei siunile pe care i le facuse.
ˆ lo şi cu ce rezultat?
Marcu Mai tarziu, Isaac a avut doi fii, pe Esau şi ˆ
˛ Ce a prezis Iacob ınainte de a muri?
Luca
Ioan pe Iacob. Spre deosebire de Esau, Iacob a
˘ ˘
Faptele preţuit lucrurile spirituale şi a fost rasplatit.
Romani ˆ
1 Corinteni
Dumnezeu i-a schimbat numele ın Israel,
˘
2 Corinteni iar cei doisprezece fii ai lui au ajuns capete-
Galateni niile triburilor lui Israel. Dar cum a devenit
Efeseni ˘
Filipeni aceasta familie o naţiune mare?
Coloseni La un moment dat, majoritatea fiilor lui
1 Tesaloniceni ˆ ˘
2 Tesaloniceni Iacob au ınceput sa-l invidieze pe Iosif, fra-
ˆ
1 Timotei tele lor mai mic. Ei l-au vandut ca sclav şi,
2 Timotei ˆ
Tit
astfel, Iosif a ajuns ın Egipt. Dar Dumnezeu
ˆ ˆ ˘
Filimon l-a binecuvantat pe acest tanar fidel şi cura-
Evrei ˆ ˘
jos. Deşi a trecut prin ıncercari grele, Iosif a
Iacov ˆ ˘
1 Petru fost ın cele din urma remarcat de faraon,
˘ ˆ
2 Petru care i-a dat o mare autoritate facandu-l res-
1 Ioan
2 Ioan ponsabil cu distribuirea hranei. Acest lucru
ˆ ˆ ˆ ˆ
3 Ioan s-a ıntamplat la timpul potrivit ıntrucat,
Iuda
din cauza foametei, Iacob i-a trimis pe unii
Revelaţia ˘ ˆ ˘
dintre fiii sai ın Egipt pentru a cumpara
8
ˆ ˆ
1800 ı.e.n. Iosif este vandut ca sclav 1750
 ˆ ˘ ˘
6 Iov ışi pastreaza integritatea Geneza
Exodul
ˆ ˘ ˘ Leviticul
Satan pune la ındoiala integritatea lui Iov faţa de Dumnezeu,
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ Numerele
ınsa Iov ıi ramane fidel lui Iehova Deuteronomul
Iosua
˘
Judecatorii

ˆ
Rut
1 Samuel
˘ ˆ ˘ 2 Samuel

I I VA ramane omul fidel lui Dumnezeu

˘
˘
chiar daca va fi supus celor mai grele ın-
cercari şi chiar daca ar parea ca ascultarea
˘ ˘ ˘
ˆ
ce pierduse din vedere ca justificarea su-
˘
veranitaţii lui Iehova este mult mai im-
˘ ˆ ˘
portanta decat apararea reputaţiei vreunui 1 Cronici
1 Regi
2 Regi

2 Cronici
nu-i aduce niciun avantaj material? Aceas- om. De asemenea, Elihu i-a mustrat cu fer- Ezra
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ mitate pe aşa-zişii prieteni ai lui Iov. Neemia
ta ıntrebare şi raspunsul ei au legatura cu
˘ Apoi, Iehova Dumnezeu i-a vorbit lui
Estera
un barbat pe nume Iov. Iov ˘
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
Cand israeliţii erau ınca ın Egipt, Iov, o Iov şi i-a corectat modul de gandire. Atra- Psalmii
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Proverbele
ruda de-a lui Avraam, traia ıntr-o regiune gand atenţia asupra multor minunaţii ale Eclesiastul
˘ creaţiei, Iehova i-a dat lui Iov o lecţie cu ˆ
de pe teritoriul Arabiei de astazi. La un mo- ˆ ˆ
Cantarea
ˆ ˘
ˆ ˆ privire la cat de mic este omul ın compara- cantarilor
ment dat, ıngerii s-au prezentat ınaintea ˘ Isaia
˘ ˘ ţie cu mareţia lui Dumnezeu. Iov a accep-
lui Dumnezeu, ˆ iar printre ei era şi razvrati- ˘ Ieremia
˘ tat cu umilinţa corectarea din partea lui ˆ
Plangerile
tul Satan. In faţa acestei adunari din cer, Ie- ˘
˘ ˆ ˆ Dumnezeu. Fiind „plin de tandra afecţiu- Ezechiel
hova a afirmat ca are ıncredere ın slujitorul ˆ ˘ ˘ Daniel
˘ ˘ ne şi ındurator“, Iehova i-a redat lui Iov sa-
sau loial Iov. De fapt, Iehova a spus ca Iov ˘ ˘
Osea
˘ natatea, i-a dat de doua ori mai multe bo- Ioel
se deosebea de toţi ceilalţi oameni datorita ˘ ˆ ˆ Amos
˘ ˘ ˆ gaţii decat avusese şi l-a binecuvantat cu
integritaţii lui. Dar Satan a pretins ca Iov ıi ˘ ˆ Obadia
˘ zece copii (Iacov 5:11). Pastrandu-şi inte- Iona
slujea lui Dumnezeu doar pentru ca Ieho- ˘ ˆ Mica
ˆ ˆ ˆ gritatea faţa de Iehova cand a trecut prin
va ıl binecuvantase şi ıl ocrotise. Satan a ˆ ˘ ˘ Naum
˘ ıncercari grele, Iov a dat un raspuns exce- Habacuc
susţinut ca Iov l-ar blestema pe Dumnezeu ˘ ˘
˘ lent la acuzaţia falsa a lui Satan potrivit ca- Ţefania
daca i s-ar lua tot ce avea. ˘ ˆ Hagai
˘ reia oamenii nu-i vor ramane fideli lui
Dumnezeu i-a permis lui Satan sa-i ia lui ˆ ˘ ˆ Zaharia
ˆ ˆ ˘ ˘ Dumnezeu cand credinţa le este pusa la ın- Maleahi
Iov mai ıntai bogaţiile şi copiii, iar apoi sa- cercare. Matei
˘ ˘ ˆ
natatea. Neştiind ca Satan era implicat ın ˘
(Pe baza carţii Iov)
Marcu
ˆ 
Luca
toate acestea, Iov nu a ınţeles de ce a per- Ioan
˘ ˆ ˛ Ce acuzaţie a adus Satan cu privire la Iov?
mis Dumnezeu ca el sa fie ıncercat astfel. ˘ ˘
Faptele
ˆ ˘ ˆ ˛ Ce s-a realizat prin faptul ca Iov şi-a pastrat inte- Romani
Totuşi, Iov nu s-a ıntors niciodata ımpotri- ˘
gritatea faţa de Iehova? 1 Corinteni
va lui Dumnezeu. 2 Corinteni
Galateni
Trei aşa-zişi prieteni ai lui Iov au venit la ˘ ˘
˘ CONTROVERSE DE IMPORTAN ŢA VITAL A Efeseni
el. O mare parte a carţii Iov conţine discur- Filipeni
˘ ˆ ˘
surile acestor barbaţi, care, ın mod greşit, Iov era un barbat ireproşabil şi se temea Coloseni
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ 1 Tesaloniceni
au ıncercat sa-l convinga pe Iov ca Dumne- de Dumnezeu mai mult decat oricare alt om.
ˆ ˘ ˆ 2 Tesaloniceni
ˆ ˘ Susţinand ca Iov ıi slujeşte lui Iehova
zeu ıl pedepsea pentru pacate ascunse. Cei 1 Timotei
˘ ˘ Dumnezeu doar din motive egoiste, Satan a 2 Timotei
trei chiar au pretins ca Dumnezeu nu-şi ga- ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
lasat sa se ınţeleaga ca acest lucru este valabil
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
Tit
seşte placerea ın slujitorii sai şi ca nu are ın- ın cazul tuturor creaturilor inteligente. Astfel, Filimon
ˆ ˘
credere ın ei. Iov a respins raţionamentul Satan a ridicat controversa integritaţii omului Evrei
˘ ˆ ˘ ˘
faţa de Iehova. Aceasta face parte din
Iacov
lor fals. El a declarat cu hotarare ca avea ˘ 1 Petru
˘ ˘ ˆ ˘ controversa principala pe care a ridicat-o
sa-şi pastreze integritatea pana la moarte! ˆ 2 Petru
ˆ ˘ ˘ Satan ın Eden, şi anume, controversa 1 Ioan
Insa Iov a facut greşeala de a se justifica ˘
˘ ˆ ˘ referitoare la legitimitatea suveranitaţii lui 2 Ioan
prea mult. Un barbat mai tanar pe nume ˆ 3 Ioan
Iehova şi a modului drept ın care este ea
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Iuda
Elihu, care ascultase ıntreaga discuţie, a exercitata. Cartea Iov arata ca atat ıngerii, cat
ˆ şi oamenii pot contribui la justificarea
Revelaţia
luat cuvantul. El l-a mustrat pe Iov deoare- ˘ ˘ ˆ
suveranitaţii lui Iehova pastrandu-şi
˘
integritatea faţa de El. 9
ˆ ˘ ˆ ˆ
Incercarile lui Iov ınainte de 1613 1600 ı.e.n.
 ˆ ˘
˘
Geneza
Exodul 7 Dumnezeu ıi elibereaza
˘ Leviticul
˘ Numerele
pe israeliţi din sclavie
˘
˘ Deuteronomul Iehova trimite asupra Egiptului mai multe plagi,
ˆ ˘
Iosua iar Moise ıi scoate pe israeliţi din ţara.
˘
Judecatorii ˆ ˘
Dumnezeu ıi da Israelului Legea prin intermediul lui Moise
Rut
1 Samuel
2 Samuel ˘ ˆ ˆ
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
D
UPA mulţi ani ın care s-au bucurat de
prosperitate
˘ ˆ ˘
cut la numar. Insa, mai tarziu, a urcat la tron
ˆ
ın Egipt, israeliţii au cres-
ˆ
cut pe deasupra acelor case. De atunci ınain-
te, israeliţii au comemorat aceasta salvare
˘ ˆ
miraculoasa ın cadrul unei sarbatori anuale
˘ ˘
˘

2 Cronici
Ezra un alt faraon care nu-l cunoştea pe Iosif. Te- numite Paşte.
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Neemia mandu-se de israeliţii tot mai numeroşi, Dupa moartea ıntaiului sau nascut, fa-
Estera ˘ ˘
acest tiran i-a facut sclavi şi a poruncit ca raon le-a poruncit lui Moise şi israeliţilor sa
Iov ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Psalmii nou-nascuţii de sex barbatesc sa fie ınecaţi plece din Egipt. Israeliţii s-au organizat fara
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Proverbele ın apele Nilului. Dar o mama curajoasa şi-a ıntarziere pentru a ieşi din ţara. Dar faraon
Eclesiastul ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
ˆ
Cantarea
ocrotit pruncul punandu-l ıntr-un coş pe s-a razgandit şi a pornit ın urmarirea lor cu
ˆ ˘ care l-a ascuns printre trestii. Fiica faraonu- ˘ ˘
cantarilor mulţi razboinici şi care de lupta. Ajunşi pe
Isaia ˘ ˘ ˘ ˘
lui a gasit copilaşul, i-a pus numele Moise şi malul Marii Roşii, israeliţii pareau ca sunt
Ieremia
l-a crescut ca membru al familiei regale. ˆ ˘
ˆ
Plangerile prinşi ıntr-o capcana. Atunci, Iehova a des-
ˆ ˘
Ezechiel Cand avea 40 de ani, Moise şi-a creat pro- parţit apele, iar israeliţii au traversat bazinul
Daniel ˘ ˘ ˘
Osea
bleme deoarece l-a aparat pe un sclav isra- marii ca pe uscat, printre doua ziduri de
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Ioel elit de un egiptean care ımparţea sarcinile. apa! Cand egiptenii au navalit ın urma lor,
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Amos Drept urmare, a trebuit sa fuga ıntr-o ţara ın- Dumnezeu a lasat ca zidurile de apa sa se
Obadia ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
Iona departata, unde a trait ın exil. Cand Moise prabuşeasca, ınecandu-i astfel pe faraon şi
ˆ ˆ armata lui.
Mica avea 80 de ani, Iehova l-a trimis ınapoi ın
Naum ˘ ˆ ˆ ˆ
Egipt ca sa se prezinte ınaintea faraonului şi Mai tarziu, cand israeliţii şi-au aşezat ta-
Habacuc ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Ţefania sa-i ceara sa elibereze poporul lui Dum- bara langa muntele Sinai, Iehova a ıncheiat
nezeu. ˘ ˆ
Hagai un legamant cu ei. Prin Moise, mediatorul
Zaharia ˘ ˆ
Maleahi Faraonul a refuzat categoric. Drept urma- acestui legamant, Dumnezeu i-a dat Israelu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
Matei re, Dumnezeu a lovit Egiptul cu zece plagi. lui legi care sa-l ocroteasca şi sa-l ındrume ın
Marcu ˘ ˆ ˆ ˆ
De fiecare data cand Moise mergea la faraon aproape orice aspect al vieţii. Atat timp cat
Luca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Ioan ca sa-i dea ocazia sa evite urmatoarea plaga, Israelul ramanea fidel şi accepta conducerea
˘
Faptele faraonul respingea cu dispreţ cererea ˆ lui Ie- lui Dumnezeu, Iehova avea sa fie cu el şi,
Romani ˘ ˘ ˘
hova Dumnezeu facuta prin Moise. In cele prin intermediul acestei naţiuni, aveau sa
1 Corinteni ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
2 Corinteni din urma, a zecea plaga i-a ucis pe toţi ıntaii fie binecuvantaţi şi alţii.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Galateni nascuţi din ţara cu excepţia celor din fami- Insa majoritatea israeliţilor l-au dezama-
Efeseni
liile care au ascultat de porunca lui Iehova ˘
Filipeni git pe Dumnezeu prin lipsa lor de credinţa.
ˆ ˆ ˘
Coloseni de a-şi ınsemna uşorii ˆ caselor cu sangele Drept urmare, Iehova a facut ca generaţia
1 Tesaloniceni unui miel sacrificat. Ingerul lui Dumnezeu ˘ ˘
aceea sa pribegeasca prin pustiu 40 de ani.
2 Tesaloniceni ˆ ˆ ˘ ˆ
1 Timotei care i-a ucis pe ıntaii nascuţi din Egipt a tre- Apoi, Moise l-a numit ˆ pe dreptul Iosua ın
˘
˘ fruntea naţiunii. In cele din urma, Israelul a
CEA MAI MARE PORUNC A ˆ ˘
ajuns ın pragul ţarii pe care Dumnezeu i-o
Dumnezeu i-a dat lui Moise aproximativ 600 de promisese lui Avraam.
ˆ ˘
(Pe baza carţilor Exodul; Leviticul; Numerele; Deute-
legi. Dintre acestea, Cele zece porunci, consemnate ın
ronomul; Psalmul 136:10–15; Faptele 7:17–36)
Exodul 20:1–17, sunt, poate, cele mai cunoscute. Totuşi, 
ˆ ˆ ˘ ˘
cand Isus Cristos a fost ıntrebat care este cea mai mare ˛ Cum a ajuns Moise sa primeasca de la Dumnezeu
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ınsarcinarea de a elibera Israelul?
porunca data de Dumnezeu, el a spus: „Sa-l iubeşti pe
˘ ˘ ˘ ˘
Iehova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot ˛ De ce sarbatoreau israeliţii Paştele?
˘ ˘ ˘ ˛ Cum i-a eliberat Iehova pe israeliţi din sclavie?
sufletul tau, cu toata mintea ta şi cu toata for ţa ta“
(Marcu 12:28–30; Deuteronomul 6:5).
ˆ
1600 ı.e.n. Exodul din Egipt 1513
 ˘ ˆ
8 Poporul Israel intra ın Canaan Geneza
Exodul
Leviticul
Sub conducerea lui Iosua, Israelul cucereşte Canaanul.
˘ ˘ Numerele
Iehova numeşte judecatori care sa-i elibereze poporul de asupritori Deuteronomul
Iosua ˘
˘
Judecatorii ˘
Rut
1 Samuel
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ 2 Samuel

C ˘
U SECOLE ınainte ca Israelul sa intre
ˆ
ın Canaan, Iehova le promisese acea
ţara lui Avraam şi descendenţilor sai. Sub
˘
ximativ 300 de ani, poporul a ıncalcat ın
ˆ
ˆ
repetate randuri legile divine. Iehova le-a
permis ın acea perioada duşmanilor Is-
˘
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
˘ ˘ 2 Cronici
conducerea lui Iosua, israeliţii erau gata raelului, de pilda filistenilor, sa-l asu- Ezra
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
sa ia ın stapanire Ţara Promisa. preasca. Dar, cand israeliţii au strigat la Neemia
˘ ˘ ˘ Estera
Dumnezeu a considerat ca locuitorii Iehova dupa ajutor, el a numit judeca- Iov
˘ ˆ ˘
Canaanului meritau sa fie nimiciţi. Ei tori, ın total doisprezece, ca sa-i salveze. Psalmii
˘ ˘ ˘ ˆ Proverbele
umplusera ţara cu practici sexuale ex- Perioada judecatorilor, descrisa ın car- Eclesiastul
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
trem de degradante şi cu varsare de san- tea Judecatorii, a ınceput cu Otniel şi s-a Cantarea
ˆ ˘
ge. De aceea, oraşele din Canaan cucerite ˆ cantarilor
ıncheiat cu Samson, ˆ cel mai puternic om Isaia
de israeliţi trebuiau distruse complet. ˘ ˆ ˘
de pe pamant. In aceasta carte impre-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Inainte de a intra ın ţara ınsa, Iosua a sionanta este subliniat de repetate ori
˘ ˘
un adevar fundamental: ascultarea

I A
trimis doi spioni, care au fost adapostiţi
ˆ ˆ ˘
ın orşul Ierihon de o femeie pe nume Ra- de Iehova aduce binecuvantari, ne-
ˆ ˆ ˘

C
hav. Primindu-i ın casa ei, Rahav i-a ocro- ascultarea ınsa aduce nenorocire.
˘ ˘ ˘

I
tit pe spioni, deşi ştia ca erau israeliţi. Ea (Pe baza carţilor Iosua; Judecatorii; Levi-

N
ˆ ticul 18:24, 25)
credea ın Dumnezeul israeliţilor deoare- 

E
ce auzise despre acţiunile salvatoare ale ˛ De ce a cruţat Iehova viaţa lui Ra-

F
ˆ ˘
lui Iehova ın favoarea poporului sau. Ra- hav şi a familiei sale?
˘ ˘ ˘ ˘
˛ Ce au facut israeliţii dupa moar-
hav le-a cerut spionilor sa jure ca nici ea
˘ ˆ tea lui Iosua?
şi nici familia ei nu aveau sa fie omoraţi. ˘
ˆ ˆ ˆ ˛ Ce adev ar fundamental este

N
Mai tarziu, cand israeliţii au intrat ın ˆ ˘ ˘
subliniat ın cartea biblica Judeca-
Canaan şi au atacat Ierihonul, Iehova a torii?
˘ ˘ ˘
facut ca zidurile Ierihonului sa se prabu-
˘ ˆ
A
şeasca ın mod miraculos. Armata lui Io-
A

˘ ˘ ˆ
sua a navalit ın oraş şi l-a distrus, ˆ dar i-a
T I

cruţat pe Rahav şi pe familia ei. In cursul Ierihon

A

unei campanii militare, care a durat şase

I S

Ierusalim
ˆ
ani, Iosua a cucerit teritorii ıntinse din
˘ ˘ ˆ
L

Ţara Promisa. Dupa aceea, ţara a fost ım-

N
I

˘ ˘
parţita triburilor lui Israel.
F

ˆ ˘
Spre sfarşitul serviciului sau adus lui
ˆ
A

Dumnezeu, Iosua a adunat ıntregul po-

˘
por. El le-a amintit israeliţilor ce a facut
˘ ˆ
Iehova pentru stamoşii lor şi i-a ındem-
C

˘ ˘ ˘
nat sa continue sa-i slujeasca lui Iehova.
˘
Cu toate acestea, dupa moartea lui Iosua
˘ ˆ
Intrarea ın Canaan
şi a colaboratorilor sai apropiaţi, israeliţii
˘ ˘ Graniţele teritoriului cucerit de israeliţi
l-au parasit pe Iehova pentru a le sluji
unor dumnezei falşi. Pe parcursul a apro-
1473 Israelul intra˘ ın
ˆ
Canaan sub conducerea lui Iosua 11
ˆ
1467 Cucerirea aproape integrala˘ a Canaanului 1200 ı.e.n.
 Geneza
Exodul 9 Israeliţii cer un rege
Leviticul ˘
Saul, primul rege al Israelului, nu asculta de Iehova. El este urmat la
Numerele ˆ ˘ ˆ
Deuteronomul tron de David, cu care Iehova ıncheie un legamant
Iosua pentru un regat veşnic
˘
Judecatorii
Rut
˘ 1 Samuel
˘ 2 Samuel
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
1 Regi
2 Regi
˘ 1 Cronici
D
UPA Samson, ın Israel a slujit ca pro-
˘
fet şi judecator Samuel. Israeliţii i-au
˘ ˘
cerut cu insistenţa sa fie conduşi de un
mare, David a trebuit sa fuga ca sa-şi scape
ˆ
˘
viaţa şi a trait ani de zile ca fugar. Deşi
ˆ
Saul a ıncercat ın repetate randuri sa-l uci-
ˆ ˘
2 Cronici ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
Ezra rege, la fel ca alte naţiuni. Deşi aceasta ce- da, David i-a ramas loial regelui ıntrucat
˘ ˘
Neemia rere a fost o insulta la adresa lui Iehova, era conştient ca Saulˆ fusese numit rege de
Estera ˆ ˆ ˘
Iov ıntrucat el era Regele lor, Iehova i-a po- Iehova Dumnezeu. In cele din urma, Saul
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Psalmii runcit lui Samuel sa se supuna dorinţei a murit ın lupta. La scurt timp dupa aceea,
Proverbele
poporului. Dumnezeu l-a ales ca rege pe David a devenit rege, potrivit promisiunii
Eclesiastul
ˆ ˘ lui Iehova.
Cantarea
ˆ ˘ Saul, un barbat umil. Dar, cu timpul, Saul ˘
cantarilor ˆ ˘ Regele David a dorit cu ardoare sa con-
Isaia a devenit mandru şi neascultator. Drept ˘ ˆ ˘
Ieremia urmare, Iehova l-a respins ca rege şi i-a dat struiasca un templu pentru Iehova. Insa
ˆ ˘ ˘ ˘
lui Samuel ınsarcinarea Dumnezeu i-a spus ca templul avea sa fie
ˆ ˆ ˘ ˆ construit de unul dintre urmaşii sai. Aces-
˘
„Ii voi ıntari tronul de a numi pe altcineva ın
˘ ta a fost Solomon, fiul lui David. Cu toate
regatului pe timp aceasta poziţie. Cel ales a ˘ ˘
ˆ ˘ acestea, Dumnezeu l-a rasplatit pe David,
indefinit.“ fost un tanar pe nume ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ ıncheind cu el un legamant aparte, potri-
(2 Samuel 7:13) David. Insa el avea sa de- ˘ ˘
˘ vit caruia linia genealogica a lui David
vina rege doar ani mai ˘ ˘
ˆ avea sa constituie o dinastie regala cu to-
tarziu. ˘ ˆ ˘ ˘
ˆ tul deosebita. In cele din urma, pe aceasta
Hagai Cand era, se pare, un adolescent, David ˘ ˘ ˆ
Zaharia ˘ ˆ linie avea sa apara Eliberatorul promis ın
Maleahi i-a vizitat pe ˆ fraţii sai care slujeau ın arma- ˘ ˆ ˘
˘ ˆ ˘ Eden, sau Samanţa. Acesta urma sa fie Me-
Matei ta lui Saul. Intreaga armata era ıngrozita ˘
Marcu ˘ sia, adica „Unsul“, numit de Dumnezeu.
de un duşman, un razboinic uriaş pe ˘ ˘
Luca ˆ Iehova a promis ca Mesia avea sa fie Con-
Ioan nume Goliat, care ıi batjocorea pe israeliţi ˘
ducatorul unui guvern, sau al unui regat,
Faptele şi pe Dumnezeul lor. Cuprins de indigna- ˘ ˘
Romani care urma sa dainuie pentru totdeauna.
1 Corinteni re, David a acceptat ˆ provocarea uriaşului ˘ ˆ
2 Corinteni de a se lupta cu el. Inarmat doar cu o praş- Profund recunoscator, David a strans
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Galateni
tie şi cateva pietre, tanarul a ieşit ca sa-l ın- mari cantitaţi de materiale de construcţie
Efeseni ˘ ˆ şi de metale preţioase pentru construirea
Filipeni frunte pe adversarul sau, ınalt de aproape ˘
Coloseni ˆ ˆ ˘ ˘ templului. Sub inspiraţie divina, el a com-
trei metri. Cand Goliat a ınceput sa-şi bata ˆ
1 Tesaloniceni ˘ ˘ pus şi mulţi psalmi. Spre sfarşitul vieţii,
2 Tesaloniceni joc de David, acesta i-a raspuns ca era mai
ˆ ˆ ˆ David a spus: „Spiritul lui Iehova a vorbit
1 Timotei bine ınarmat decat el deoarece lupta ın ˆ
2 Timotei
numele lui Iehova Dumnezeu! David l-a prin mine şi cuvantul lui a fost pe limba
Tit ˘ ˘
Filimon ucis pe Goliat cu o singura piatra. Apoi i-a mea“ (2 Samuel 23:2).
˘ ˘ ˆ ˘
Evrei luat sabia şi i-a taiat capul. Vazand aceas- (Pe baza carţilor 1 şi 2 Samuel; 1 Cronici; Isaia 9:7;
Iacov ˘ ˘ Matei 21:9; Luca 1:32; Ioan 7:42)
1 Petru ta, armata filisteana a fugit cuprinsa de 
˘ ˆ
2 Petru groaza. ˛ De ce l-a ınlocuit Iehova pe regele Saul cu David?
1 Ioan ˆ ˘
˛ Ce calitaţi a manifestat David ınca ınainte de a de-
ˆ ˘ ˆ
2 Ioan La ınceput, Saul a fost impresionat de
ˆ veni rege?
3 Ioan curajul lui David şi l-a numit ın fruntea ˘ ˆ ˘
Iuda ˛ Cine este Samanţa promisa, sau Eliberatorul,
Revelaţia
armatei sale. Dar, din cauza victoriilor lui ˘ ˘
care, potrivit promisiunii, avea sa vina pe linia ge-
David, Saul a devenit foarte gelos. Prin ur- ˘
nealogica a lui David?
12
ˆ
1200 ı.e.n. Saul este uns ca rege 1117
 ˆ
10 Solomon domneşte cu ınţelepciune
ˆ
Geneza
Exodul
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Leviticul
Iehova ıi da regelui Solomon o inima ınţeleapta. In timpul
˘ ˘ ˘ Numerele
domniei sale, israeliţii se bucura de pace şi prosperitate fara egal Deuteronomul
Iosua
˘
Judecatorii
Rut
1 Samuel
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 2 Samuel

C UM ar fi daca o naţiune ıntreaga, pre-

cum şi conducatorul ei l-ar accepta pe
Iehova ca Suveran şi s-ar supune legilor
˘
aflata ın Arabia. Regina din Şeba a calatorit
ˆ ˘ ˆ
pana ın Israel pentru a vedea ea ınsaşi glo-
˘
ria şi bogaţiile lui Solomon, precum şi
ˆ ˘ 1 Regi ˘
2 Regi
1 Cronici
ˆ 2 Cronici ˘
sale? Domnia de 40 de ani a regelui Solo- pentru a-i pune la ıncercare profunzimea Ezra
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
mon ofera raspunsul. ınţelepciunii. Foarte impresionata de ınţe- Neemia
ˆ Estera
Inainte de a muri, regele Davidˆ l-a numit lepciunea lui Solomon şi de prosperitatea Iov
˘ ˘ ˘
succesor pe fiul sau Solomon. Intr-un vis, din Israel, ea l-a laudat pe Iehova pentru ca Psalmii
˘ ˆ ˆ Proverbele
Dumnezeu l-a invitat pe Solomon sa-i cea- pusese pe tron un rege atat de ınţelept.
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Eclesiastul
ra ceea ce ışi dorea. Solomon a cerut ın- Datorita binecuvantarii lui Iehova, domnia ˆ
Cantarea
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
cantarilor
ţelepciune şi cunoştinţa pentru a judeca lui Solomon a fost ıntr-adevar cea mai pros-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Isaia
poporul ın mod drept şi ınţelept. Placut im- pera şi cea mai paşnica din istoria Israelului Ieremia
ˆ
presionat de cererea lui, Iehova i-a dat o ini- antic! Plangerile
˘ ˆ ˘ ˘ Din nefericire, Solomon nu a continuat
Ezechiel
ma ınţeleapta şi priceputa. De asemenea, Daniel
˘ ˘ ˘ ˆ
Iehova i-a promis bogaţii, glorie şi o viaţa sa acţioneze potrivit ınţelepciunii lui Ieho- Osea
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ va. El a ignorat porunca lui Dumnezeu şi Ioel
lunga, daca ramanea ascultator.
˘ ˘ ˘ Amos
Solomon a ajuns sa fie renumit pentru s-a casatorit cu sute de femei, multe dintre Obadia
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
judecaţile sale pline de ınţelepciune. Oda- ele fiind ınchinatoare la dumnezei straini. Iona
˘ ˘ ˘ Mica
ta, au fost aduse la el doua femei. Fiecare Soţiile sale i-au abatut treptat inima de la Naum
˘ ˘ ˆ
dintre ele pretindea ca era mama aceluiaşi Iehova şi, astfel, Solomon a ajuns sa se ın- Habacuc
˘ chine la idoli. Iehova l-a avertizat pe Solo- Ţefania
copil. Solomon a poruncit ca pruncul sa fie ˘ ˘ Hagai
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ mon ca o parte a regatului avea sa-i fie
taiat ın doua şi ca fiecarei femei sa i se dea o ˘ ˘ ˘
Zaharia
˘ smulsa şi ca doar o mica
jumatate. Una dintre femei a acceptat, dar ˘ ˘ ˆ ˘
˘ ˘ parte avea sa-i ramana fa-
adevarata mama l-a implorat imediat pe
˘ miliei lui, şi aceasta datori-
Solomon sa-i dea celeilalte femei copilaşul. ˘
˘ ta promisiunii pe care i-o
Pentru Solomon a fost limpede ca femeia
˘ ˘ ˘ ˘
care a avut mila de copil era mama acestuia facuse lui David, tatal sau.
˘ ˆ ˘
şi i-a dat ei baiatul. In scurta vreme, tot Is- Deşi Solomon nu i-a mai
˘ ˘ ˆ slujit lui Iehova cu fidelita-
raelul a aflat despre aceasta hotarare jude-
˘ ˘ ˘ ˘
catoreasca, iar poporul a recunoscut ca So- te, Iehova a ramas loial le-
ˆ ˘ ˆ
lomon avea ınţelepciunea lui Dumnezeu. gamantului pentru Regat
˘ ˆ ˆ
Una dintre cele mai mari realizari ale lui pe care ıl ıncheiase cu Da-
Solomon a fost construirea templului lui vid.
ˆ ˘ ˘ ˘
(Pe baza carţilor 1 Regi, capito-
Iehova ın Ierusalim, o cladire grandioasa ce
˘ ˘ ˆ ˘ lele 1 la 11; 2 Cronici, capitolele
avea sa serveasca drept centru al ınchinarii
ˆ 1 la 9; Deuteronomul 17:17)
curate ın Israel. La inaugurarea templului, 
˘ ˘ ˘
Solomon s-a rugat: „Iata! Nici cerurile, nici ˛ Ce a facut Dumnezeu ca ras-
˘ ˘
cerurile cerurilor nu pot sa te cuprinda, puns la cererea lui Solomon?
ˆ ˘ ˘ ˛ Cum a dovedit Solomon ca
˘
atunci cu cat mai puţin aceasta casa pe care ˆ
am construit-o eu! “ (1 Regi 8:27). este ınţelept?
ˆ ˘
˘ ˛ Cum s-a ındepartat Solomon
Reputaţia lui Solomon a ajuns sa fie cu- ˘
de la caile lui Iehova şi care au
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
noscuta şi ın ţari ındepartate, precum Şeba, fost consecinţele?
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
1070 Dumnezeu ıiˆ promite lui David Regatul circa 1020 Incheierea scrierii car ţii Cantarea cantarilor

ˆ ˆ
Solomon devine rege 1037 1027 Incheierea construirii 1000 ı.e.n.
templului din Ierusalim
 ˆ ˘
Geneza
Exodul 11 Cantari inspirate
ˆ ˆ de Dumnezeu ˘
Leviticul
Numerele
pentru mangaierea şi instruirea noastra
ˆ ˘ ˘
Deuteronomul David şi alţi slujitori ai lui Dumnezeu compun cantari care sa fie
ˆ ˆ
Iosua
˘ folosite ın ınchinare. Cartea Psalmii conţine versurile
Judecatorii ˆ ˘
a 150 de astfel de cantari
Rut
1 Samuel
2 Samuel ˆ ˘
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
C EA mai mare carte a Bibliei, Psalmii,
ˆ ˘
este o culegere de cantari sacre, com-
puse pe parcursul a circa 1 000 de ani. Ea
138). Iar alţii ıl slavesc deoarece, fiind
Dumnezeul dreptaţii, el ıi elibereaza pe
ˆ
cei asupriţi şi ıi pedepseşte pe cei rai (Psal-
˘ ˆ
˘
˘

2 Cronici
Ezra conţine unele dintre cele mai profunde şi mii 11, 68, 146).
˘ ˘ ˆ ˆ
Neemia mai emoţionante exprimari ale credinţei. Iehova le ofera ajutor şi mangaiere
Estera ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Aceste cantari de lauda descriu o gama lar- celor care ıl iubesc. Cel mai cunoscut
Iov ˘
˘ Psalmii ga de sentimente, de la bucurie şi recu- dintre psalmi este, probabil, Psalmul 23.
˘ ˆ ˘
Proverbele noştinţa la durere, tristeţe şi regret. Este Aici, David ıl prezinta pe Iehova ca pe un
Eclesiastul ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
ˆ
˘ Cantarea
limpede ca psalmiştii au cultivat relaţii Pastor iubitor care ışi ındruma oile, le
ˆ ˘ ˆ ˆ
cantarilor stranse de prietenie ˆ cu Dumnezeu, bazate ocroteşte şi se ıngrijeşte de ele. Psalmul
Isaia ˆ
pe ıncredere. In continuare, vom vedea 65:2 le aminteşte slujitorilor lui Dumne-
Ieremia ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ
Plangerile cateva dintre temele abordate ın aceste zeu ca El este ‘Ascultatorul rugaciunii’.
ˆ ˘
Ezechiel cantari. Multe persoane care au comis fapte rele
Daniel
Iehova este Suveranul legitim. El ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
Osea
˘ ˘ ˘ ˆ gasesc mangaiere ın Psalmii 39 şi 51, ın
Ioel merit a sa i se aduca laude şi ın- ˆ ˘ ˘
˘ care David ışi exprima cu sinceritate cain-
Amos
chinare. Psalmul 83:18 spune: „Tu, al ca- ˘
Obadia ţa pentru pacatele sale grave, dar şi credin-
rui nume este Iehova, numai tu eşti Cel ˆ
Iona
ˆ ˘ ˆ ţa ın iertarea lui Iehova. Psalmul 55:22
Mica Preaınalt peste tot pamantul! “. Mai mulţi ˆ ˆ
Naum ˆ ˘ ˘ conţine ındemnul de a ne pune ıncrede-
psalmi ıl lauda pe Iehova pentru lucrari- ˆ
Habacuc ˆ rea ın Iehova şi de a ne arunca poverile
Ţefania le sale de creaţie, precum cerul ınste- asupra Sa.
Hagai ˘
lat, impresionantele forme de viaţa de pe
Zaharia ˘ ˆ ˘ ˆ Iehova va schimba lumea prin in-
Maleahi pamant şi corpul uman, alcatuit ıntr-un
termediul Regatului mesianic. Anumi-
Matei mod minunat (Psalmii 8, 19, 139, 148). Al- ˘ ˆ
Marcu ˆ ˘ ˘ te pasaje din cartea Psalmii se refera ın
ţii ıl glorifica pe Iehova pentru ca el este
Luca ˆ ˘ ˆ mod clar la Mesia, Regele promis. Psalmul
Ioan Dumnezeul care ıi salveaza şi ıi ocroteşte ˘ ˘
2 profeţeşte ca acest Conducator va distru-
Faptele pe cei care-i sunt loiali (Psalmii 18, 97, ˆ
Romani ge naţiunile nelegiuite, care i se ımpotri-
1 Corinteni ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ vesc. Psalmul 72 dezvaluie ca acest Rege
2 Corinteni
C ANTAREA C ANTARILOR ˘ ˘
Galateni va pune capat foametei, nedreptaţii şi asu-
Efeseni ˆ ˆ ˆ ˘ pririi. Potrivit Psalmului 46:9, prin inter-
Filipeni In Cantarea cantarilor, regele
˘ mediul Regatului mesianic, Dumnezeu va
Coloseni Solomon recunoaşte ca nici chiar cele ˘ ˆ ˘
1 Tesaloniceni ˘ ˘ face sa ınceteze razboaiele şi chiar va dis-
mai mari bogaţii nu pot cumpara ˘ ˆ
2 Tesaloniceni ˆ truge toate armele de razboi. In Psalmul
1 Timotei iubirea. El vorbeşte despre ıncercarea ˘ ˘
2 Timotei sa de a cuceri inima unei fecioare 37 citim ca oamenii rai nu vor mai fi, iar
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Tit frumoase, care era deja ındragostita de cei drepţi vor trai pe pamant pentru tot-
Filimon ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Evrei un tanar pastor. Cei doi tineri au ramas deauna, bucurandu-se de pace şi armonie.
˘ ˘ ˘
Iacov caşti şi au dat dovada de o admirabila (Pe baza carţii Psalmii)
1 Petru ˘ ˆ 
stapanire de sine şi de loialitate. ˘
2 Petru ˘ ˆ ˘ ˛ Cum susţin Psalmii legitimitatea guvernarii lui
1 Ioan
Aceasta cantare inspirata de Dumnezeu
˘ ˘ ˘ Iehova?
2 Ioan arata ca, deşi simt o atracţie puternica ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˛ In ce psalmi se arata cum le ofera Dumnezeu aju-
3 Ioan unul faţa de celalalt, un barbat şi o ˆ ˆ ˆ
Iuda
tor şi mangaiere celor care ıl iubesc?
femeie pot rezista tentaţiei de a adopta ˘
Revelaţia ˘ ˘ ˛ Potrivit carţii Psalmii, cum va schimba Iehova lu-
o conduita necuviincioasa. mea?
14
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
1000 ı.e.n. 997 Israelul este ımp arţit ın doua regate
 ˘
12 Sfaturi
ˆ divine
ˆ care˘ ofera
Geneza
Exodul
ındrumare ın viaţa Leviticul
Numerele
˘ ˆ
Cartea Proverbele, scrisa ın cea mai mare parte de Solomon, Deuteronomul
este o colecţie de sfaturi inspirate de Dumnezeu, Iosua
˘ ˆ ˘
Judecatorii
care ofera ındrumare pentru viaţa de zi cu zi
Rut
1 Samuel
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ 2 Samuel

E STE Iehova un Suveran ınţelept? Cea

˘
mai buna modalitate de a afla raspun-
˘ ˆ
sul la aceasta ıntrebare este sa analizam sfa-
˘ ˘
˘
te care ne ındeamna sa fim harnici, sa
˘
cultivam sentimente pozitive şi sa le res-
pingem pe cele distructive, precum şi sa
˘
˘
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
ˆ ˘ 2 Cronici
turile conţinute de Cuvantul sau. Sunt ele ˘
evitam abuzul de alcool (Proverbele 6:6; Ezra
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Neemia
practice? Va fi viaţa noastra mai buna, dac ˆ a 14:30; 20:1). Ea ne avertizeaza ca faptul de a
˘ ˘ ˘ ˆ Estera
le aplicam? Va capata ea un sens real? Inţe- ne bizui pe modul de gandire uman care Iov
leptul rege Solomon a scris sute de prover- ˘ Psalmii
˘ nu concorda cu sfatul lui Dumnezeu are Proverbele ˘
be care se refera la aproape toate aspectele consecinţe dezastruoase (Proverbele 14:12). Eclesiastul ˘
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
vieţii. Iata cateva exemple. Aceasta carte ne ındeamna sa ne ocrotim
ˆ
Cantarea
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
cantarilor
Increderea ın Dumnezeu. Increderea ˘ ˘
˘ ˆ inima, sau persoana launtrica, de influen- Isaia
este vitala pentru a fi ın ˆ relaţii bune cu Ie- ˘ ˘ Ieremia
ˆ ţele corupatoare, amintindu-ne ca „din ea ˆ
hova. Solomon a scris: „Increde-te ın Ieho- ˘ Plangerile
˘ [din inima] ies izvoarele vieţii“ (Proverbele Ezechiel
va din toata inima ta şi nu te bizui pe price- 4:23). Daniel
ˆ ˘
perea ta. Ţine seama de el ın toate caile ˆ ˘ Osea
ˆ ˘ ˘ Milioane de oameni din lumea ıntreaga Ioel
tale, şi el ıţi va netezi cararile“ (Proverbele ˘ Amos
ˆ ˆ au constatat ca aplicarea sfaturilor divine
3:5, 6). Faptul de a ne ıncrede ın Dumnezeu ˘ ˘ Obadia
˘ ˆ ˆ ˆ le-a facut viaţa mai buna. Prin urmare, ei Iona
cautand ındrumarea sa şi ascultand de el ˘ ˘
˘ ˆ au nenumarate motive sa-l accepte pe Ieho- Mica
confera un sens real vieţii noastre. Astfel, ıi Naum
˘ va ca Suveran al lor.
bucuram inima lui Dumnezeu şi contri- ˘
Habacuc
˘ ˆ ˘ (Pe baza carţii Proverbele) Ţefania
buim la raspunsul pe care ıl da Iehova la
˘  Hagai
controversele ridicate de adversarul Sau, ˆ ˘
˛ Ce putem ınvaţa studiind cartea Proverbele?
Zaharia
Satan (Proverbele 27:11). ˆ
˛ Ce sfaturi dau Proverbele cu privire la ıncrederea
Maleahi
ˆ ˆ ˆ ˘ Matei
Inţelepciune ın relaţiile cu alţii. Sfa- ın Dumnezeu, relaţiile cu alţii şi viaţa personala? Marcu
turile lui Dumnezeu adresate soţilor, so-
ţiilor şi copiilor sunt azi mai oportune ECLESIASTUL
ˆ ˆ
ca oricand. Dumnezeu ıi spune soţului:
˘ ˘ ˘
„Bucura-te cu soţia tinereţii tale“. Prin Cum putem avea o viaţa plina de sens şi de
ˆ ˘ ˘ ˘
aceasta, Iehova ıi aminteşte soţului sa-i ra- satisfacţii? Datorita situaţiei sale privilegiate, Solomon
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
mana fidel soţiei sale (Proverbele 5:18–20). a fost cel mai ın masura sa caute raspunsul la aceasta
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
Femeile casatorite gasesc ın cartea Prover- ıntrebare. Avand o avere imensa şi fiind neıntrecut ın
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
bele, capitolul 31, o frumoasa descriere a ınţelepciune şi ın putere, el a putut sa vada daca
ˆ ˘ ˘
soţiei capabile, care caştiga admiraţia soţu- adevarata fericire provine din aceste lucruri. S-a
˘ ˘
lui şi a copiilor ei. Iar sfatul dat copiilor bucurat din plin de lucrurile materiale, s-a casatorit cu
˘ ˘ multe femei frumoase şi a avut la dispoziţie cele mai
este sa asculte de parinţi (Proverbele 6:20). ˘
˘ ˘ ˆ bune forme de destindere. A realizat mari lucrari de
Aceasta carte arata de asemenea cat de im- ˆ
˘ ˆ ˘ construcţie. A studiat scrierile ınţelepţilor. Dar ce a
portanta este prietenia, avertizand ca izola- ˘
rea duce la egoism (Proverbele 18:1). Priete- constatat el? ˆ „Totul este deşertaciune! “, a spus
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
nii pot sa ne influenţeze ın bine sau ın rau, Solomon. Insa el a mai ınţeles un adevar profund:
˘ ˆ ˘ ˘
de aceea trebuie sa ni-i alegem cu ınţelep- „Iata concluzia a tot ce-ai auzit: Teme-te de adevaratul
˘ ˘
ciune (Proverbele 13:20; 17:17). Dumnezeu şi respecta poruncile lui, fiindca aceasta
ˆ ˆ ˘ este datoria omului“ (Eclesiastul 12:8, 13).
Inţelepciune ın viaţa personala. Car-
tea Proverbele conţine sfaturi excelen-

ˆ ˘ ˘ ˆ
Incheierea compilarii carţii Proverbele circa 717 700 ı.e.n.
 ˘
Geneza
Exodul 13 Regi buni şi regi rai
Leviticul ˆ ˘ ˆ ˘
Numerele Israelul este ımpar ţit ın doua regate. De-a lungul timpului, israeliţii
Deuteronomul sunt conduşi de mulţi regi, majoritatea nefiindu-i loiali lui Iehova.
Iosua
˘ Ierusalimul este distrus de babilonieni
Judecatorii
Rut
1 Samuel
2 Samuel ˘ ˘ ˘
˘ 1 Regi
˘ 2 Regi
1 Cronici
A ŞA cum prezisese Iehova, dupa ce Solo-
ˆ
mon a abandonat ınchinarea curata, Is-
ˆ ˘
raelul a fost ımparţit. Fiul şi succesorul sau,
˘
˘
lui, dar judecata divina s-a abatut şi asupra
ˆ
lui Iuda. Doar caţiva regi iudei au dat ascul-
˘ 2 Cronici
tare avertismentelor transmise de profeţii
Roboam, asuprea poporul. De aceea, zece ˆ ˘ ˆ
Ezra lui Dumnezeu şi au ıncercat sa ındrepte ini-
˘ ˘
Neemia dintre triburile lui Israel s-au razvratit şi au ma naţiunii spre Iehova. De exemplu, rege-
Estera ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
Iov
format regatul de nord al lui Israel. Doua tri- le Iosia a ınceput sa ınlature ınchinarea fal-
ˆ ˘ ˘ ˘
Psalmii buri ınsa i-au ramas loiale regelui care dom- sa din Iuda şi a reparat templul lui Iehova.
Proverbele ˆ ˆ ˘
nea pe tronul lui David ın Ierusalim şi au Cand a fost gasit manuscrisul original al Le-
Eclesiastul
ˆ
Cantarea format regatul de sud al lui Iuda. gii lui Dumnezeu date prin Moise, regele a
ˆ ˘
cantarilor Ambele regate au avut o istorie zbuciuma- fost profund impresionat şi, prin urmare,
Isaia ˘ ˆ ˆ ˘
Ieremia ta, ındeosebi din cauza regilor care nu au as- şi-a intensificat campania de ınlaturare a
ˆ ˘
Plangerile cultat de Iehova şi au fost lipsiţi de credinţa. idolatriei.
Ezechiel ˆ ˘
Situaţia din Israel ınsa a fost chiar mai grea Din nefericire, succesorii lui Iosia nu au
Daniel ˆ ˆ ˆ ˘
Osea decat cea din Iuda ıntrucat regii sai au pro- ˆ urmat exemplul acestui rege bun. Astfel, Ie-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Ioel movat ınchinarea falsa ınca de la ınceput. In hova a permis ca Babilonul sa cucereasca
Amos ˘
pofida lucrarilor de putere ale unor profeţi Iuda. Babilonienii au distrus Ierusalimul şi
Obadia ˘ ˘ ˆ ˆ
˘ Iona precum Ilie şi Elisei, care facusera chiar şi ın- templul, iar supravieţuitorii au fost duşi ın
Mica vieri, Israelul
ˆ a revenit de multe ori la calea ˆ ˘
Naum ˘ exil, ın Babilon. Dumnezeu prezisese ˆ ca exi-
sa rea. In cele din urma, Dumnezeu a per- ˘
Habacuc ˘ lul avea sa dureze 70 de ani. In tot acest
Ţefania mis ca regatul nordic sa fie distrus de Asiria. ˘
Hagai ˘ timp, Iuda a ramas pustie. Apoi, potrivit pro-
Iuda a continuat sa existe ca regat mai ˘
Zaharia ˘ misiunii divine, naţiunii i s-a permis sa se
Maleahi mult de un secol dupa distrugerea Israelu- ˆ ˘ ˆ ˘
ıntoarca ın ţara.
IONA Cu toate acestea, niciun rege din linia ge-
˘ ˘
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
nealogica a lui David nu avea sa mai dom-
Odata, ın perioada ın care Israelul era ımpar ţit, ˘ ˆ ˘
˘ neasca pana la venirea promisului Elibera-
Dumnezeu l-a trimis pe Iona sa predice un mesaj de tor, Mesia. Majoritatea regilor care au stat pe
ˆ ˘ ˆ
avertizareˆ ın oraşul Ninive, ai carui locuitori erau foarte tronul lui David, ın Ierusalim, au dovedit
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
violenţi. In loc sa porneasca spre ındepartatul Ninive, prin acţiunile lor rele ca omul imperfect nu
ˆ ˆ
Iona s-a ımbarcat pe o corabie care mergea ın direcţie ˘
˘ ˘ ˆ are capacitatea sa guverneze. Doar Mesia va
opusa. Atunci Dumnezeu a facut un miracol, trimiţand un ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ ˘ fi ın masura sa guverneze asupra pamantu-
peşte uriaş, care l-a ınghiţit pe Iona. Dinauntrul peştelui,
˘ lui. De aceea, Iehova i-a spus ultimului rege
acesta s-a rugat lui Iehova, iar Dumnezeu a facut astfel ˘
ˆ ˆ ˘ din dinastia lui David: „Da jos coroana! . . .
ıncat peştele sa-l verse pe uscat. Apoi Iona şi-a dus la ˘ ˆ ˘
ˆ Ea nu va mai fi a nimanui pana va veni
ındeplinire misiunea.
˘ ˘ cel ce are dreptul legal, şi lui i-o voi da“ (Eze-
Dupa ce Dumnezeu i-a dat lui Iona aceasta lecţie de
˘ ˘ ˘ chiel 21:26, 27).
ascultare, a aparut o alta problema: Iona le-a predicat ˘
ˆ ˘ ˘ ˆ (Pe baza carţilor 1 şi 2 Regi; 2 Cronici, capitolele 10
locuitorilor din Ninive, ınsa a fost foarte dezamagit cand
˘ ˆ la 36; Ieremia 25:8–11)
Dumnezeu le-a aratat ındurare şi nu i-a mai pedepsit 
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ıntrucat au dat dovada de cainţa. Citind aceasta carte ˛ De ce a fost Israelul ımparţit ın doua regate? Ce
˘ ˘ ˆ ˆ
biblica impresionanta, veţi vedea cum, printr-un al doilea s-a ıntamplat cu aceste regate?
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
miracol, Dumnezeu l-a ınvaţat pe Iona sa fie mai ˛ Ce s-a ıntamplat cu dinastia lui David şi de ce?
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ındurator. ˛ Ce ınvaţam despre Iehova din relatarea lui Iona?
(Vezi chenarul.)

ˆ ˆ ˆ
700 ı.e.n. Distrugerea Ierusalimului; ıncepe exilul ın Babilon 607
 14 Dumnezeu vorbeşte ˘
Geneza
Exodul
prin intermediul profeţilor sai Leviticul
Numerele
˘
Iehova numeşte profeţi pentru a transmite mesaje de judecata, Deuteronomul
ˆ ˘
precum şi mesaje cu privire la ınchinarea curata şi la Mesia Iosua
˘
Judecatorii

ˆ ˘ ˘
1 Samuel
2 Samuel
Rut

I ˘
N PERIOADA regilor lui Israel şi ai lui
Iuda, s-a distins un important grup de
barbaţi, profeţii. Aceşti oameni cu o credin-
permita poporului lui Dumnezeu sa resta-
˘ ˆ ˘
bileasca ınchinarea curata. Isaia chiar a dat
detalii cu privire la neobişnuita strategie
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
˘ ˘ ˘ 2 Cronici
ţa şi un curaj extraordinare au transmis de- prin care Cirus avea sa cucereasca Babilo- Ezra
˘ nul (Isaia 44:24—45:3). Neemia
claraţiile lui Dumnezeu. Iata patru teme Estera
importante despre care au vorbit profeţii ˘
3. Venirea lui Mesia şi viaţa sa pe pa- Iov
lui Dumnezeu. ˆ ˘ ˘ ˆ Psalmii
mant Mesia urma sa se nasca ın oraşul Be-
˘ ˘ Proverbele
1. Distrugerea Ierusalimului Profeţii tleem (Mica 5:2). Avea sa fie umil şi sa intre Eclesiastul
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
lui Dumnezeu, ındeosebi Isaia şi Ieremia, ın Ierusalim calare pe un magar (Zaharia Cantarea
ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ cantarilor
au ınceput sa avertizeze cu mult timp ına- 9:9). Deşi bland şi bun, Isus avea sa fie iu- Isaia ˘
˘ ˘ bit de puţini şi respins de mulţi (Isaia Ieremia ˘
inte ca Ierusalimul ˆ avea sa fie distrus şi ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ Plangerile ˘
lasat pustiu. In termeni expresivi, ei au 42:1–3; 53:1, 3). El urma sa moara ın chi- Ezechiel ˘
˘ ˘ ˆ
dezvaluit motivele pentru care locuitorii nuri cumplite. Dar avea sa fie acesta sfarşi- Daniel ˘
ˆ ˘ Osea ˘
oraşului şi-au atras mania lui Dumnezeu. tul lui Mesia? Nu, caci jertfa sa trebuia Ioel ˘
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Deşi pretindeau ca-l reprezinta pe Ieho- sa faca posibila iertarea pacatelor pentru Amos ˘
˘ ˆ ˆ Obadia ˘
va, aceştia din urma practicau ınchina- mulţi (Isaia 53:4, 5, 9–12). Numai prin ın- Iona ˘
˘ vierea lui se putea realiza acest lucru.
rea falsa, erau corupţi şi violenţi (2 Regi Mica ˘
˘ ˆ Naum ˘
21:10–15; Isaia 3:1–8, 16–26; Ieremia 2:1— 4. Domnia lui Mesia asupra paman- Habacuc ˘
3:13). tului Spre deosebire de oamenii imper- Ţefania ˘
ˆ ˘ ˘ Hagai ˘
2. Restabilirea ınchin arii curate fecţi, care nu sunt capabili sa guverneze
˘ ˆ Zaharia ˘
Dupa 70 de ani de exil, poporul lui Dum- ın mod paşnic, Regele mesianic va fi nu- Maleahi ˘
˘ ˘ Matei
nezeu avea sa fie eliberat din Babilon. Aces- mit Prinţ al Pacii (Isaia 9:6, 7; Ieremia
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ 10:23). Sub conducerea sa, toţi oamenii
Marcu
ta urma sa se ıntoarca ın ţara lui, lasata Luca
˘ ˘ ˘ ˆ
pustie, şi sa reconstruiasca templul lui Ie- vor trai ın pace unii cu alţii şi cu toate ani- Ioan
˘ Faptele
hova din Ierusalim (Ieremia 46:27; Amos malele (Isaia 11:3–7). Bolile vor disparea Romani
ˆ ˆ
9:13–15). Cu aproximativ 200 de ani ınain- (Isaia 33:24). Chiar şi ‘moartea va fi ınghi- ˆ
1 Corinteni
˘ ˘ 2 Corinteni
te, Isaia a prezis ca numele celui care urma ţita pentru totdeauna’ (Isaia 25:8). In Galateni
˘ ˘ timpul domniei lui Mesia, oamenii care
sa cucereasca Babilonul era Cirus. De ase- Efeseni
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Filipeni
menea, el a prezis ca regele Cirus avea sa au murit vor fi ınviaţi pentru a trai pe pa- Coloseni
ˆ
mant (Daniel 12:13). 1 Tesaloniceni
˘ 2 Tesaloniceni
(Pe baza carţilor Isaia, Ieremia,
1 Timotei
Daniel, Amos, Mica, Zaharia) 2 Timotei

Tit
˛ Ce fel de mesaje au transmis Filimon
profeţii lui Dumnezeu? Evrei
˛ Ce au prezis profeţii cu privire Iacov
la distrugerea Ierusalimului şi la 1 Petru
reconstruirea lui? 2 Petru
1 Ioan
˛ Ce au spus profeţii lui Iehova
2 Ioan
despre Mesia şi despre viaţa sa pe
˘ ˆ 3 Ioan
pamant? Iuda
˛ Cum au descris profeţii domnia Revelaţia
˘ ˆ
lui Mesia asupra pamantului?
539 Babilonul este cucerit de Cirus 17
ˆ ˆ
Reconstruirea zidurilor Ierusalimului; 455 ı.e.n.
537 Exilaţii evrei se ıntorc la Ierusalim ˆ ˘ ˘ ˆ
ınceputul celor 69 de saptamani de ani
 Geneza
Exodul 15 Un profet exilat primeşte
Leviticul
Numerele
viziuni cu privire la viitor
Deuteronomul Daniel profeţeşte despre Regatul lui Dumnezeu
Iosua ˆ ˆ
˘ şi despre venirea lui Mesia. Babilonul este ınfrant
Judecatorii
Rut
1 Samuel
2 Samuel ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
I NAINTE de distrugerea Ierusalimului,
ˆ ˘ ˘
Daniel, un tanar de o remarcabila inte-
ˆ ˆ ˆ
gritate, a fost dus ın exil, ın Babilon, ım-
anume ca Regele urma sa domneasca ım-
˘
preuna cu un grup de persoane numi-
te ‘sfinţii Celui Suprem’ (Daniel 7:13,
2 Cronici
˘ 14, 27).
˘ Ezra preuna cu alţi iudei. Acestor exilaţi din re-
˘ Neemia
Estera
gatul lui Iuda, care fusese cucerit, li s-a Regatul va distruge guvernele aces-
˘ tei lumi. Dumnezeu i-a dat lui Daniel ca-
Iov acordat o oarecare libertate. Daniel a trait
Psalmii ˆ pacitatea de a interpreta un vis care l-a
pentru tot restul vieţii ın Babilon şi a
Proverbele ˆ tulburatˆ pe Nebucadneţar, regele Babilo-
Eclesiastul fost binecuvantat din plin de Dumnezeu,
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Cantarea
ˆ ˘ chiar scapand cu viaţa din groapa cu lei şi nului. In vis, regele vazuse un chip uriaş
cantarilor ˆ care avea capul de aur, pieptul şi braţele
Isaia primind viziuni referitoare la viitorul ın-
˘ ˆ ˘
Ieremia
ˆ departat. Cele mai importante profeţii ale de argint, pantecele şi coapsele de arama,
Plangerile
Ezechiel lui Daniel s-au referit la Mesia şi la gu- picioarele de fier, iar labele picioarelor
˘
˘ Daniel vernarea Sa. erau parte de fier şi parte de argila. O pia-
Osea ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Ioel Daniel afla cand avea sa vina Mesia. tra s-a desprins dintr-un munte, a lovit la-
Amos ˆ bele fragile ale picioarelor şi a zdrobit
Lui Daniel i s-a spus cand se putea aştepta ˘ ˆ ˆ
Obadia ˘ ˘ chipul, prefacandu-l ın pulbere. Daniel a
Iona poporul lui Dumnezeu sa vina „Mesia, ˘ ˘
˘ ˘ ˆ explicat ca parţile componente ale chipu-
Mica Conducatorul“. Acest lucru avea sa se ın- ˘
Naum ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ lui simbolizau o lunga succesiune de pu-
Habacuc tample dupa 69 de saptamani de ani de la ˆ ˆ
Ţefania decretul de restabilire şi reconstruire a zi- teri mondiale ıncepand cu Babilonul, re-
˘
Hagai prezentat de capul de aur. El a profeţit ca
Zaharia
durilor Ierusalimului. Nu era vorba de-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Regatul lui Dumnezeu va trece la acţiune
Maleahi spre o saptamana obişnuita de şapte zile, ˆ
Matei ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ın timpul ultimei puteri mondiale. Rega-
ci de o saptamana profetica de şapte ani.
Marcu ˘ tul lui Dumnezeu va zdrobi toate guver-
Luca Acel decret a fost dat la mult timp dupa
Ioan ˘ ˆ ˆ nele acestei lumi nelegiuite şi va domni
moartea lui Daniel, adica ın 455 ı.e.n. De
Faptele ˆ ˘ pentru totdeauna (Daniel, capitolul 2).
Romani atunci a ınceput numararea celor 69 de ˆ
1 Corinteni ˘ ˘ ˆ Spre sfarşitul vieţii, Daniel a fost mar-
„saptamani“, care au duratˆ 483 de ani şi ˘
2 Corinteni ˆ ˆ ˘ tor la caderea Babilonului. Aşa cum pre-
Galateni s-au ıncheiat ın 29 e.n. In urmatoarea ˘
ziseseraˆ profeţii, regele Cirus a cucerit
Efeseni parte a acestei broşuri, vom vedea ce s-a ˘
Filipeni ˆ ˆ ˆ oraşul. In scurta vreme, iudeii au fost eli-
Coloseni ıntamplat ın anul acela. Daniel a profeţit
˘ ˘ ˘ beraţi din exil exact la timpul prezis:
1 Tesaloniceni totodata ca Mesia avea sa fie „nimicit“, ˘ ˘
2 Tesaloniceni ˆ ˘ ˘ dupa 70 de ani de la pustiirea ţarii lor.
sau omorat, pentru ispaşirea pacatului ˆ
1 Timotei Sub ındrumarea unor guvernatori, preoţi
2 Timotei (Daniel 9:24–26). ˆ
Tit ˘ ˘ ˆ şi profeţi fideli, iudeii au reconstruit ın
Mesia avea sa devina Rege ın cer. Da- ˘
Filimon
˘ cele din urma Ierusalimul ˆ ˘ şi au restaurat
Evrei niel a avut o viziune extraordinara: Mesia, ˘ ˆ
Iacov
templul lui Iehova. Insa ce avea sa se ın-
numit „cineva ca un fiu al omului“, s-a ˆ ˆ
1 Petru
ˆ tample la sfarşitul celor 483 de ani?
2 Petru apropiat de tronul ceresc al lui Iehova ın- ˘
˘ ˆ (Pe baza carţii Daniel)
1 Ioan 
2 Ioan
suşi. Iehova i-a oferit „stapanire, demnita-
˘ ˘ ˛ Ce a aflat Daniel despre Mesia şi despre Regatul
3 Ioan te şi un regat“. Acel Regat avea sa dainuie lui Dumnezeu?
Iuda
Revelaţia
pentru veşnicie. Daniel a aflat un alt deta- ˆ
˛ Ce va face Regatul lui Dumnezeu ın privinţa gu-
liu interesant despre Regatul mesianic, şi vernelor acestei lumi?
˘ ˆ
18 Dupa 443 ı.e.n. Maleahi ıˆ şi ıncheie
ˆ ˘
cartea profetica

ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
455 ı.e.n. Inceputul celor 69 de sapt amani de ani
 16 Venirea˘ lui
˘
Mesia Geneza
Exodul
Iehova arata ca Isus din Nazaret Leviticul
este Mesia, cel demult promis Numerele
Deuteronomul
Iosua
˘
Judecatorii
Rut
1 Samuel
˘ ˘ ˘ ˘ 2 Samuel

C UM avea Iehova sa-i ajute pe oameni

˘
sa-l identifice pe promisul Mesia? Sa
vedem ce a facut Dumnezeu ın acest sens.
˘ ˆ
˘
prezis ca un barbat va pregati calea pentru
activitatea deosebit de importanta a lui
Mesia (Isaia 40:3). Acest precursor a fost
˘ 1 Regi
2 Regi
1 Cronici
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ 2 Cronici
Ne aflam ın Galilea, o regiune din nordul Ioan Botezatorul. Cand l-a vazut pe omul Ezra
˘ ˆ ˘
Israelului, dupa patru secole de la ıncheie- Isus, el a exclamat: „Iata Mielul lui Dumne- Neemia
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Estera
rea redactarii Scripturilor ebraice. Maria, o zeu care ınlatura pacatul lumii! “. Caţiva
ˆ ˘ ˘ ˘ Iov
tanara din Nazaret, este vizitata pe nea ˆ ştep- dintre discipolii lui Ioan l-au urmat numai- Psalmii
ˆ ˆ
tate de un ınger pe nume Gabriel. Ingerul decat pe Isus. Unul dintre ei a spus: „Noi Proverbele
ˆ ˘ ˘ ˘ Eclesiastul
ıi spune ca Dumnezeu, prin forţa sa activa, l-am gasit pe Mesia“ (Ioan 1:29, 36, 41). ˆ
Cantarea
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sau spiritul sau sfant, va face ca ea sa rama- Dar au existat şi alte dovezi ca Isus era cantarilor
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Isaia
na ınsarcinata şi sa dea naştere unui fiu, Mesia. De pilda, cand Ioan l-a botezat pe Ieremia
˘ ˆ ˆ
deşi este fecioara. Acest fiu va deveni Rege- Isus, Iehova ınsuşi a vorbit din cer. Prin in- Plangerile
le promis din timpurile de demult, cel care ˆ Ezechiel
termediul spiritului sfant, Iehova l-a numit Daniel
va domni veşnic. Copilul va fi, de fapt, ˆ
pe Isus ın calitate de Mesia şi a spus: „Aces- Osea
Fiul lui Dumnezeu deoarece Dumnezeu ta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am Ioel
˘ ˘ ˆ ˆ Amos
urmeaza sa-i transfere viaţa din cer ın pan- aprobat“ (Matei 3:16, 17). Da, Mesia, cel Obadia
tecele Mariei. demult promis, venise! Iona
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ Mica
Maria a acceptat cu umilinţa aceasta mi- Cand s-a ıntamplat acest lucru? In anul Naum
˘ ˆ ˆ
siune cu totul deosebita. Logodnicul ei, un 29 e.n., exact cand s-au ımplinitˆ cei 483 de Habacuc
ˆ ˘ ˘ ˘ Ţefania
tamplar pe nume Iosif, s-a casatorit cu ea ani prezişi de profetul Daniel. Intr-adevar,
˘ ˆ ˘ Hagai
dupa ce Dumnezeu a trimis un ınger ca sa-l şi aceasta este una dintre multele dovezi Zaharia
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
asigure ca Maria ıl purta ın pantece pe ın- care atesta ca Isus este Mesia, sau Cristos. Maleahi
˘ ˆ Matei ˘
suşi Fiul lui Dumnezeu. Dar, potrivit profe- Dar ce mesaj urma el sa predice ın timpul Marcu ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ţiei, Mesia avea sa se nasca ın Betleem, un vieţii sale pe pamant? Luca ˘
mic oraş aflat la aproximativ 140 de kilo- ˘ Ioan ˘
(Pe baza carţilor Matei, capitolele 1 la 3; Marcu, Faptele
metri de Nazaret (Mica 5:2). De ce a fost capitolul 1; Luca, capitolul 2; Ioan, capitolul 1) Romani
˘ ˘ 
necesar ca Iosif şi Maria sa mearga la Be- ˆ ˘ ˘
1 Corinteni
tleem? ˛ Cum i-a folosit Iehova pe ıngeri pentru a arata ca 2 Corinteni
ˆ ˆ ˆ ˘ Isus era Mesia? Galateni
Intrucat un ımparat roman a decretat ˛ Cum l-a folosit Dumnezeu pe Ioan Botezatorul
˘ Efeseni
˘ ˆ ˘ Filipeni
efectuarea unui recensamant, oamenii tre- pentru a dovedi ca Isus era Mesia?
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Coloseni
buiau sa se ınregistreze ın localitatea ın ˛ Cum a aratat Iehova ınsuşi ca Fiul sau era Mesia? 1 Tesaloniceni
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
care se nascusera. Se pare ca atat Iosif, cat şi
Maria proveneau din Betleem, de aceea au ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ IN CE SENS ESTE ISUS FIUL LUI DUMNEZEU?
trebuit sa calatoreasca pana acolo (Luca
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
2:3). Maria a nascut ıntr-un grajd şi a culcat Iehova este Tatal lui Isus, dar nu ın felul ın care
ˆ oamenii sunt taţi. Isus nu a fost conceput de o femeie
pruncul ıntr-o iesle. Apoi, Dumnezeu a tri- ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ ın cadrul unei legaturi conjugale; el a fost creat de
mis un ınger ca sa le spuna unor pastori,
ˆ ˘ ˘ Dumnezeu. De fapt, el a fost prima lucrare de creaţie a
care se aflau pe camp, ca pruncul nou-nas- ˆ ˆ
cut era promisul Mesia, sau Cristos. lui Iehova (Coloseni 1:15–17). Intrucat Iehova i-a dat
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Mai tarziu, şi alţii aveau sa confirme ca viaţa lui Isus prin faptul ca l-a creat, El poate fi numit
˘ ˘
Tatal lui Isus. Dupa ce a creat acest Fiu spiritual, Iehova
Isus era promisul Mesia. Profetul Isaia a ˆ
l-a folosit ca „meşter iscusit“ pentru a aduce ın
ˆ ˘
Naşterea lui Isus circa 2 ı.e.n. existenţa toate celelalte lucruri (Proverbele 8:30).
ˆ 29 e.n.
1 ı.e.n. 1 e.n.
˘ Botezul lui Isus
Not
˘
a:
Nu exista anul zero.
 ˆ ˆ ˘
Geneza
Exodul 17 Isus ıi ınvaţa pe oameni
Leviticul
Numerele
despre Regatul lui Dumnezeu
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Deuteronomul Isus ışi ınvaţa discipolii multe lucruri, ınsa tema principala a
˘
Iosua
˘
mesajului sau este Regatul lui Dumnezeu
Judecatorii
Rut
1 Samuel
2 Samuel ˘
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
C
ARE a fost misiunea lui Isus pe pa-
ˆ
mant? Chiar el a spus: „Trebuie sa
anunţ . . . vestea buna despre regatul lui
˘
˘
3. Regatul lui Dumnezeu nu va face
˘
ˆ ˘
˘ ˆ
parte din aceasta lume. Isus a trait ın
˘
vremuri tulburi, ıntr-o ţara aflata sub do-
2 Cronici ˘ ˘
Ezra
Dumnezeu, fiindca pentru aceasta am minaţia unei puteri straine. Cu toate aces-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
Neemia fost trimis“ (Luca 4:43). Sa analizam ın tea, cand oamenii au ıncercat sa-l deter-
Estera ˘ ˘ ˆ ˘
continuare patru adevaruri pe care le-a mine sa se implice ın politica, el s-a retras
Iov
Psalmii predat Isus despre acest Regat, tema cen- (Ioan 6:14, 15). El i-a spus unui guverna-
˘ ˘ tor: „Regatul meu nu face parte din lu-
trala a lucrarii sale de pre-
„El mergea . . . din sat dicare. mea aceasta“ (Ioan 18:36). Iar discipolilor
ˆ ˆ ˘
sai le-a zis: „Nu faceţi parte din lume“
ın sat, predicand 1. I su s e r a Re ge l e
ˆ ˆ ˘
şi anunţand vestea desemnat. Isus a spus ın (Ioan 15:19). Isus nu le-a permis sa folo-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
buna despre regatul mod clar ca el era promi- seasca arme de razboi, nici macar pentru
˘
sul a-l apara pe el (Matei 26:51, 52).
lui Dumnezeu.“ ˆ Mesia (Ioan ˘
4:25, 26).
˘ ˘
In plus, a ar atat ca el era 4. Domnia lui Isus va avea la baza
(Luca 8:1) ˘ ˘ ˆ ˆ
Regele pe care-l vazuse iubirea. Isus a promis ca ıi va ınviora pe
ˆ ˘
profetul Daniel ın viziu- oameni şi ca le va uşura poverile. El şi-a
˘ ˘ ˘ respectat promisiunea (Matei 11:28–30).
Mica ne. Isus le-a dezvaluit apostolilor sai ca, ˆ
Naum ˆ ˘ Intr-un discurs cunoscut ca Predica de pe
Habacuc ıntr-o zi, avea sa stea pe un ‘tron glorios’ şi
˘ ˘ munte, Isus a dat sfaturi practice şi pline
Ţefania ca ei, de asemenea, aveau sa stea pe tro- ˘ ˆ ˘
Hagai ˘ de iubire pentru a face faţa ıngrijorarilor,
nuri alaturi de el (Matei 19:28). Isus a ˆ ˘ ˘
Zaharia ˘ a ne ımbunataţi relaţiile cu semenii, a res-
Maleahi numit acest grup de conducatori ‘turma ˘ ˘
˘ ˘ pinge materialismul şi a gasi adev
˘ Matei mica’ şi a menţionat ca avea şi „alte oi“, ˆ arataˆ fe-
˘ Marcu ˘ ricire (Matei, capitolele 5 la 7). Intrucat a
˘ Luca
care nu faceau parte din acel grup (Luca
˘ Ioan 12:32; Ioan 10:16). manifestat iubire, oameni din toate cate-
˘
Faptele
2. Regatul lui Dumnezeu va face cu goriile sociale considerau ca era aborda-
Romani ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ bil. Chiar şi cei oprimaţi veneau la el, cu
1 Corinteni adevarat dreptate. Inca de la razvrati- ˆ ˘ ˘
2 Corinteni rea din Eden, numele lui Dumnezeu a ıncredere ca-i va trata cu bunatate şi cu
˘ ˘ ˘
Galateni
fost dezonorat. Isus a aratat ca Regatul va demnitate. Ce Conducator bun va fi Isus!
Efeseni ˆ ˘
Filipeni sfinţi numele lui Iehova Dumnezeu şi va Dar Isus i-a ınvaţat pe oameni despre
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Coloseni
ınlatura dezonoarea adusa de Satan nu- Regatul lui Dumnezeu folosind ınca o
1 Tesaloniceni ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
2 Tesaloniceni melui Sau, punand astfel capat celei mai metoda impresionant
ˆ a: el a facut multe
˘ ˘ ˘
1 Timotei mari nedreptaţi (Matei 6:9, 10). Totodata, miracole. In partea care urmeaza vom ve-
˘ ˘
2 Timotei
Isus a dat dovada de imparţialitate zi de zi dea de ce a facut Isus miracole.
Tit
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
(Pe baza carţilor Matei, Marcu, Luca, Ioan)
Filimon ınvaţandu-i pe barbaţi şi pe femei, pe sa- 
Evrei ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Iacov
raci şi pe bogaţi fara partinire. Deşi misiu- ˛ Cum i-a ınvaţat Isus pe oameni ca el era Regele
ˆ ˘ ˆ
1 Petru nea lui era aceea de a-i ınvaţa ın principal mesianic?
ˆ ˘
2 Petru pe israeliţi, el i-a ajutat şi pe samariteni şi ˛ In ce moduri a demonstrat Isus ca va guverna cu
1 Ioan dreptate?
2 Ioan pe cei din naţiuni, sau pe neevrei. Spre ˘ ˘ ˘
˘ ˛ Cum a aratat Isus ca Regatul sau nu va face parte
3 Ioan deosebire de conducatorii religioşi din zi- ˘
din aceasta lume?
Iuda ˘
Revelaţia
lele sale, Isus nu a avut niciodata prejude- ˘ ˘
˛ Cum a aratat Isus ca domnia lui va avea la baza
˘
˘ ˘
caţi şi nu a facut favoritisme. iubirea?
20
ˆ ˘ ˆ
29 e.n. Isus ıncepe sa predice despre Isus ıi alege pe cei 12 apostoli; rosteşte Predica de pe munte 31
Regatul lui Dumnezeu
 ˆ ˘
18 Isus ınfaptuieşte miracole Geneza
Exodul
˘ Leviticul
Prin miracolele sale, Isus demonstreaza
ˆ ˆ Numerele
cum ışi va folosi puterea cand va fi Rege Deuteronomul
Iosua
˘
Judecatorii
Rut

˘ ˘ ˆ
D UMNEZEU i-a dat lui Isus putere sa
˘
faca lucruri pe care oamenii nu le-ar
ˆ ˘
putea face. Isus a ınfaptuit multe miraco-
Moar tea Numit a ın
mod potrivit „ultimul
du şman“, moartea nu
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
le deseori ın vazul mulţimilor. Acele mira- poate fi ınfranta de niciun
˘ ˘ ˆ
cole au dovedit ca Isus are puterea sa ın- om (1 Corinteni 15:26).
˘ ˘ ˆ
vinga duşmani şi sa rezolve probleme Totuşi, Isus a ınviat morţi.
˘ ˘
carora oamenii imperfecţi nu au reuşit sa De exemplu, l-a readus la
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
le faca faţa. Sa vedem cateva exemple. viaţa pe un tanar, redan-
˘
Lipsa de alimente Primul miracol al du-l mamei sale vaduve.
ˆ ˆ ˘
lui Isus a fost transformarea ˆ apei ıntr-un Isus a ınviat şi o fetiţa,
˘ ˘ ˆ ˘
vin de buna calitate. In alte doua ocazii, el aducandu-le astfel multa
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
a hranit cu doar cateva paini şi caţiva peşti bucurie parinţilor ei. Un
ˆ ˘
mulţimi ˆınfometate, ce numarau mii de episod remarcabil a fost
˘ ˆ ˘
oameni. In ambele cazuri a fost hrana din ınvierea prietenului sau
belşug pentru toţi. ˘ ˆ
drag Lazar ın faţa unei
Boli Isus a vindecat „tot felul de boli şi mulţimi de oameni care-l jeleau. Isus l-a Iona
˘ ˆ ˘ Mica
tot felul de infirmitaţi“ (Matei 4:23). El a ınviat pe Lazar deşi acesta era mort de Naum
vindecat orbi, surzi, leproşi şi epileptici. aproape patru zile. Chiar şi duşmanii cei Habacuc
ˆ ˘ ˘ ˆ Ţefania
De asemenea, Isus a ınsanatoşit şchiopi, mai ınverşunaţi ai lui Isus au recunos- Hagai
˘ ˘ ˆ ˘
ologi şi ciungi. Nu a existat nicio boala pe cut ca el a ınfaptuit acest miracol (Ioan Zaharia
˘ ˘ 11:38–48; 12:9–11). Maleahi
care el sa nu o poata vindeca. Matei ˘
˘
Fenomene meteorologice pericu- Dar ˆ de ce a facut Isus toate acele mira- Marcu ˘
ˆ ˘ cole? In fond, toţi cei pe care i-a ajutat au Luca ˘
loase Cand Isus şi discipolii sai traversau
ˆ ˆ ˘ Ioan ˘
Marea Galileii, s-a starnit o vijelie cumpli- murit ın cele din urma. Totuşi, miracolele Faptele
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
ta. Discipolii erau ınspaimantaţi, dar Isus lui Isus au facut bine pe termen lung ın- Romani
ˆ ˘ 1 Corinteni
doar şi-a ridicat privirea şi a spus: „Taci! trucat au dovedit ca toate profeţiile despre 2 Corinteni
˘ ˘
Potoleşte-te! “ (Marcu 4:37–39). Apoi, ma- domnia Regelui mesianic au o baza reala. Galateni
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Efeseni
rea s-a liniştit. Altadata, Isus a umblat pe Nu exista nicio ındoiala ca Regele desem-
ˆ ˘ ˘ Filipeni
mare ın timpul unei furtuni naprasnice nat de Dumnezeu poate pune capat lipsei Coloseni
(Matei 14:24–33). de alimente, bolilor, fenomenelor me- 1 Tesaloniceni
2 Tesaloniceni
Spiritele rele Spiritele rele sunt mult teorologice periculoase, acţiunii spiritelor 1 Timotei
ˆ rele şi chiar morţii. El a demonstrat deja 2 Timotei
mai puternice decat oamenii. Mulţi au ˘ ˘ ˘
ˆ ca Dumnezeu i-a dat puterea sa faca toate Tit
fost neputincioşi ın faţa acestor duşmani Filimon
plini de cruzime ai lui Dumnezeu. Cu acestea. Evrei
ˆ ˘ Iacov
toate acestea, Isus le-a poruncit ın repeta- (Pe baza carţilor Matei, Marcu, Luca, Ioan)
ˆ ˘ ˘ ˘  1 Petru
te randuri sa iasa afara din victimele lor şi ˘ ˘ ˘ 2 Petru
˛ Cum a demonstrat Isus ca are putere sa puna
˘ ˘ 1 Ioan
sa le elibereze. El nu s-a temut de acele capat lipsei de alimente, bolilor, fenomenelor me-
2 Ioan
˘ teorologice periculoase, acţiunii spiritelor rele şi
spirite. Dimpotriva, ele se temeau de Isus chiar morţii?
3 Ioan
ˆ ˆ ˘ Iuda
ıntrucat ştiau ca el are autoritate asu- ˘ ˘
˛ Ce arata miracolele facute de Isus despre viitoarea Revelaţia
pra lor. ˘ ˆ
sa domnie asupra pamantului?
21

32 Isus ılˆ ınvie

ˆ ˘
pe Lazar 1 nisan 33 e.n.
 Geneza
Exodul 19 Isus profeţeşte despre
ˆ evenimente
Leviticul
Numerele
care vor afecta ıntreaga lume
˘ ˆ
Deuteronomul Isus menţioneaza cateva aspecte care vor marca prezenţa sa ca rege
ˆ
Iosua
˘
şi ıncheierea acestui sistem
Judecatorii
Rut
1 Samuel
2 Samuel ˆ ˘ ˘ ˘
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
I N TIMP ce se aflau pe Muntele Maslini-
lor, de unde puteau admira Ierusali-
mul şi templul, patru apostoli i-au pus
promis. Semnul avea sa arate ca Regatul
˘ ˆ ˘
urma sa ınlature rautatea şi sa aduca ade-
˘
varata pace pe pamant. Astfel, lucrurile
˘
˘ ˆ
˘ ˘

2 Cronici ˆ ˘ ˘
Ezra ıntrebari lui Isus cu privire la unele afir- prezise de Isus aveau sa marcheze, pe de
Neemia ˘
maţii ale sale. Isus tocmai spusese ca tem- o parte, ultimele zile ale acestui sistem
Estera ˘
Iov plul din Ierusalim avea sa fie distrus. Iar vechi (ce include sistemele religios, poli-
˘ ˆ ˘ ˆ
Psalmii cu alta ocazie le vorbise despre „ıncheie- tic şi social), iar, pe de alta parte, ıncepu-
Proverbele
Eclesiastul rea acestui sistem“ (Matei 13:40, 49). tul unui sistem nou.
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
Cantarea
ˆ ˘ De aceea, apostolii au ıntrebat: „Care va Explicand ce urma sa se ıntample pe
cantarilor ˆ ˘ ˆ ˆ
Isaia fi semnul prezenţei tale şi al ıncheierii pamant ın timpul prezenţei sale ca Rege
Ieremia acestui sistem? “ (Matei 24:3). ˆ ˘ ˘
ˆ ın cer, Isus a spus ca nelegiuirea avea sa
Plangerile ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Ezechiel Drept raspuns, Isus le-a explicat ce creasca şi ca aveau sa fie razboaie, lipsuri
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
Daniel avea sa se ıntample ınainte de distrugerea de alimente, mari cutremure de pamant
Osea
Ierusalimului. Dar cuvintele sale nu se ˘
Ioel şi epidemii. Adevaraţii discipoli ai lui
refereau doar la acest lucru. Profeţia sa ˘ ˘
Amos Isus aveau sa predice vestea buna despre
Obadia ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
Iona
urma sa aiba mai tarziu o ımplinire la Regatul lui Dumnezeu pe tot pamantul.
˘ ˘ ˘
Mica scara mondiala. Isus a profeţit despre Toate acestea urmau sa culmineze cu „un
Naum
un ansamblu de evenimente şi de situa- necaz mare“, cum nu a mai fost nicioda-
Habacuc ˘ ˘ ˘ ˘
Ţefania ţii din lume ce aveau sa alcatuiasca un ta (Matei 24:21).
Hagai ˘ ˘
semn. Acel semn avea sa le arate oameni- Dar cum aveau sa ştie continuatorii lui
Zaharia ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
lor ca prezenţa lui Isus ca rege ın cer ınce- Isus ˆ c˘ and urma sa se apropie acel necaz?
Maleahi
˘ ˘
˘ Matei puse. Cu alte cuvinte, avea sa dezvaluie „Invaţaţi din ilustrarea despre smochin“,
˘ Marcu ˘ ˆ ˆ
˘ Luca ca Iehova Dumnezeu l-a ıntronat pe Isus a spus Isus (Matei 24:32). Cand smochi-
Ioan ca Rege al Regatului mesianic demult ˆ ˆ ˘ ˘
nul ınfrunze ˆ şte ınseamna ca vara este
˘ ˘ ˆ
aproape. In mod asemanator, ımplinirea
ˆ ˘
SEMNUL PREZEN ŢEI LUI CRISTOS ın aceeaşi perioada a lucrurilor profeţite
˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ de Isus avea sa fie un semn clar ca sfarşi-
Isus a prezis ca avea sa existe un semn care sa arate ˘
˘ ˘
ca se apropie timpulˆ ca Dumnezeu sa distruga sistemul
˘ tul este aproape. Numai Tatal ştia cu
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
corupt din prezent. Incepand cu Primul Razboi Mondial, exactitate ziua şi ora cand avea sa ıncea-
˘ ˆ ˘
omenirea a fost martora la ımplinirea profeţiei lui Isus. pa necazul cel mare. Prin urmare, Isus
ˆ ˘ ˆ
Evenimentele de ordin religios, politic şi social ce au loc pe
˘ ˘ ˆ ˘
şi-a ındemnat discipolii: „Ramaneţi treji,
scena lumii arata ca sistemul actual se ındreapta cu paşi ˘ ˆ
ˆ ˆ ˆ ˘ pentru ca nu ştiţi cand este timpul fixat“
repezi şi ın mod inevitabil spre sfarşit. Isus şi-a ınvaţat (Marcu 13:33).
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
continuatorii ca, pentru a supravieţui, trebuie ‘sa ramana ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ (Pe baza carţilor Matei, capitolele 24 şi 25; Marcu,
treji’ şi sa acţioneze cu hotarare ca sa demonstreze ca sunt
ˆ capitolul 13; Luca, capitolul 21)
de partea lui Dumnezeu ın controversa privitoare la 
suveranitate (Luca 21:36; Matei 24:3–14).1 ˘ ˘
˛ Despre ce doreau apostolii lui Isus sa cunoasca
mai multe?
1 Pentru maiˆ multe
˘ ˆ detalii cu privire la profeţia lui Isus, vezi ˘ ˛ Ce semnificaţie are semnul dat de Isus şi din ce
cartea Ce ne ınvaţa ın realitate Biblia?, paginile 86–95, publicata ˘
era alcatuit?
de Martorii lui Iehova. ˘
˛ Ce sfat le-a dat Isus discipolilor sai?

22
1 nisan 33 e.n. (Nisan corespunde cu o parte din luna ˆ 16 nisan
Isus este ţintuit pe stalp 14 nisan ˆ
martie şi o parte din luna aprilie) Isus este ınviat
 ˆ
20 Isus Cristos este omorat Geneza
Exodul
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Leviticul
Isus instituie o noua sarbatoare; este tradat şi ţintuit pe stalp Numerele
Deuteronomul
Iosua
˘
Judecatorii
Rut
1 Samuel
˘ ˘ ˆ ˘ 2 Samuel

D UPA trei ani şi jumatate ın care a pre-

dicat şi a predat, Isus ştia ca, nu pes-
te mult timp, viaţa sa pe pamant avea sa
˘ ˆ
˘
˘
Atunci, Iuda le-a aratat cine eraˆ Isus apro-
ˆ
˘ ˆ
piindu-se de el şi sarutandu-l. In timp ce
soldaţii ıl legau pe Isus, apostolii au fugit.
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
ˆ ˘ ˘ ˆ 2 Cronici
se sfarşeasca. Conducatorii religioşi evrei In faţa curţii supreme a evreilor, Isus a Ezra
˘ ˘ ˘ Neemia
planuiau sa-l omoare, dar se temeau de o spus despre sine ca este Fiul lui Dumne-
˘ Estera
revolta din partea poporului, care-l consi- zeu. Curtea l-a declarat vinovat de blasfe- Iov
dera pe Isus profet. Tot atunci, Satan Dia- mie şi pasibil de pedeapsa cu moartea. Psalmii
˘ Proverbele
volul l-a determinat pe Iuda Iscariot, unul Dupa aceea, Isus a fost dus la guvernato- Eclesiastul
˘ ˘ ˘ ˆ
dintre cei 12 apostoli, sa-l tradeze pe Isus. rul roman Ponţiu Pilat. Deşi nu i-a gasit Cantarea
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
cantarilor
Conducatorii religioşi i-au oferit 30 de nicio vina, Pilat l-a dat pe mana gloatei,
˘ ˆ ˆ Isaia
monede de argint ca sa-l dea pe Isus ın care cerea cu ınverşunare moartea lui Ieremia
ˆ Isus.
ˆ
Plangerile
mainile lor.
ˆ ˘ ˆ Ezechiel
In ultima sa noapte pe pamant, Isus s-a Isus a fost dus la Golgota, unde soldaţii Daniel
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ıntalnit cu apostolii lui pentru a sarbatori romani l-au ţintuit pe un stalp. Apoi, ın Osea
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Ioel
Paştele. Dupa ce i-a spus lui Iuda sa plece, mod miraculos, s-a facut ıntuneric ın pli- Amos
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Isus a instituit o noua sarbatoare, Cina na zi. Mai tarziu, ın dupa-amiaza aceea, Obadia
ˆ ˘ Isus a murit şi atunci a avut loc un mare Iona
Domnului. A luat o paine şi, dupa ce a ˘ ˆ Mica
˘ cutremur de pamant. Corpul i-a fost pus
rostit o rugaciune, le-a dat-o celor 11 ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
Naum
˘ ıntr-un mormant sapat ın stanca. A doua Habacuc
apostoli. „Aceasta reprezinta corpul meu, ˆ Ţefania
˘ ˘ zi, preoţii au sigilat mormantul şi au pus
care urmeaza sa fie dat pentru voi“, a spus ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Hagai
˘ ˆ o garda la intrare. Dar avea Isus sa ramana Zaharia
el. „Continuaţi sa faceţi lucrul acesta ın ˆ ˆ ˘ ˘ Maleahi
amintirea mea.“ A procedat la fel şi cu un ın mormant? Nu. Urma sa aiba loc cel Matei ˘
ˆ mai mare miracol! Marcu ˘
pahar cu vin, zicand: „Paharul acesta re- ˘ Luca ˘
˘ ˘ ˆ ˆ (Pe baza carţilor Matei, capitolele 26 şi 27; Marcu,
prezinta noul legamant, pe baza sangelui capitolele 14 şi 15; Luca, capitolele 22 şi 23; Ioan,
Ioan ˘
meu“ (Luca 22:19, 20). Faptele
capitolele 12 la 19) Romani
˘ ˘ 
Isus avea multe sa le spuna apostolilor ˘ ˘ ˘ 1 Corinteni
˘ ˆ ˘ ˛ Ce sarbatoare noua a instituit Isus? 2 Corinteni
sai ın acea noapte. El le-a dat o porunca ˆ
˘ ˘ ˘ ˛ Ce evenimente au avut loc ınainte de moartea lui Galateni
noua: sa manifeste o iubire neegoista unii Isus? Efeseni
˘ ˘
faţa de alţii. „Prin aceasta vor şti toţi ca
˘ ˆ
sunteţi discipolii mei: daca aveţi iubire ın- ROLUL VITAL AL LUI ISUS
tre voi“, a spus Isus (Ioan 13:34, 35). De ˆ
ˆ ˘ Moartea lui Isus a ˆ jucat un rol esenţial ın realizarea
asemenea, i-a ındemnat sa nu se lase tul- ˆ
scopului lui Iehova. Intrucat a fost conceput prin spiri-
buraţi de evenimentele tragice care ur- ˆ ˘
˘ ˘ ˘ tul sfant al lui Dumnezeu,
ˆ ˘ Isus s-a nascut perfect şi nu
mau sa aiba loc şi s-a rugat din inima pen- a moştenit moartea. Insa el şi-a dat viaţa pentru ca oa-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tru ei. Dupa aceea, au cantat cantari de menii sa aiba posibilitatea de a trai veşnic şi de a se
˘ ˆ ˘
lauda şi au mers ın gradina Ghetsimani. bucura de viaţa de care i-a privat Adam prin neasculta-
ˆ
Acolo, Isus a ıngenuncheat şi s-a rugat rea sa (Matei 20:28; Luca 1:34, 35; Ioan 3:16, 36;
ˆ
cu ardoare lui Dumnezeu. Dar, ın scurt 2 Petru 3:13).1
˘
timp, o gloata de soldaţi, de preoţi şi
ˆ ˘ 1 Pentru mai multe detalii cu privire la valoarea jertfei lui Isus,
de oameni ınarmaţi a venit sa-l aresteze. ˆ ˘ ˆ
vezi cartea Ce ne ınvaţa ın realitate Biblia?, paginile 47–56.

30 nisan 33 e.n.
 ˆ
Geneza
Exodul 21 Isus a fost ınviat!
Leviticul ˘ ˘ ˆ
Isus li se arata discipolilor sai pentru a-i instrui şi a-i ıncuraja
Numerele
Deuteronomul
Iosua
˘
Judecatorii
Rut
1 Samuel
2 Samuel ˆ ˆ ˆ
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
I N A TREIA zi de la moartea lui Isus, ca-
teva femei, care faceau parte dintre
˘
discipolii sai, au descoperit ca piatra de
˘
˘
necunoscutul era Isus ınviat ca spirit,
acesta a disparut.
˘
Cei doi discipoli s-au ıntors imediat la
ˆ
2 Cronici
ˆ ˘ ˘
Ezra la intrarea mormantului fusese data la o Ierusalim. Acolo, i-au gasit pe apostoli
Neemia ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
parte, iar mormantul era gol. adunaţi ıntr-o ıncapere, cu uşile ıncuia-
Estera
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
te. Pe cand cei doi relatau ce li se ıntam-
ˆ Doi ıngeri au aparut ın faţa femeilor.
Iov
Psalmii ˘ ˆ ˘
„Il cautaţi pe Isus Nazarineanul“, a spus plase, ın mijlocul lor a aparut Isus. Toţi
Proverbele ˘
Eclesiastul unul dintre ei. „A fost sculat din morţi“ discipolii erau uimiţi; nu le venea sa
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
Cantarea
ˆ ˘ (Marcu 16:6). Femeile au fugit de ındata creada! „De ce va ındoiţi ın inima voas-
cantarilor
˘ ˘ ˆ
Isaia sa-i anunţe pe apostoli. Pe drum, s-au tra? “, a ıntrebat Isus. „Este scris: Cristo-
Ieremia ˆ ˆ ˘ sul va suferi [şi] se va scula din morţi a
ˆ
Plangerile ıntalnit cu Isus. „Nu va temeţi! “, le-a
˘ treia zi.“ (Luca 24:38, 46)
Ezechiel spus el. „Duceţi-va şi istorisiţi-le fraţilor ˘ ˆ
Daniel ˘ ˘ ˆ Timp de 40 de zile dupa ınvierea sa,
Osea mei, ca sa se duca ın Galileea, şi acolo ˘ ˆ
˘ Isus li s-a aratat discipolilor ın diferite
Ioel ma vor vedea“ (Matei 28:10). ˘ ˘
Amos ˆ ˆ ocazii. Odata, li s-a aratat la peste 500 de
Obadia Mai tarziu, ın aceeaşi zi, doi disci- ˆ ˘
Iona poli mergeau de la Ierusalim spre satul discipoli. El le-a ıncredinţat urmatoa-
˘
Mica ˘ rea responsabilitate importanta proba-
Naum Emaus. Pe drum, li s-a alaturat un necu- ˘
ˆ bil chiar cu acea ocazie: „Duceţi-va . . . şi
Habacuc noscut care i-a ıntrebat despre ce vor-
Ţefania ˆ faceţi discipoli din oamenii tuturor na-
Hagai beau. Acesta era, de fapt, ınviatul Isus. ˆ ˘ ˆ ˘
ţiunilor, . . . ınvaţandu-i sa respecte tot
Zaharia Ei nu l-au recunoscut imediat deoarece ˘ ˘
Maleahi ˘ ˆ ˘ ce v-am poruncit. Şi iata ca eu sunt cu
avea o alta ınfaţişare. Cuprinşi de tris- ˆ ˆ ˘ ˆ
˘ Matei
˘ voi ın toate zilele pana la ıncheierea sis-
˘ Marcu teţe, i-au zis ca vorbeau despre Isus. temului“ (Matei 28:19, 20).
˘ Luca ˆ ˘
˘ Ioan
Necunoscutul a ınceput sa le explice ˆ ˆ ˆ ˘
ˆ Cand s-a ıntalnit ultima data cu cei 11
Faptele lucrurile privitoare ˆ la Mesia din ıntrea- ˘
Romani ˘ ˘ ˆ apostoli fideli ai sai, Isus le-a promis:
ga Scriptura. Intr-adevar, Isus ımplinise ˆ ˆ
1 Corinteni
ˆ „Veţi primi putere cand spiritul sfant va
2 Corinteni profeţiile mesianice ın cele mai mici de- veni peste voi şi-mi veţi fi martori . . .
Galateni ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
Efeseni
talii.1 Cand discipolii şi-au dat seama ca pana ın cea mai ındepartata parte a pa-
Filipeni ˆ ˆ
Coloseni 1 Pentru mai multe exemple de profeţii mesiani- mantului“ (Faptele 1:8). Apoi, ın timp
ˆ ˆ ˆ ˘
1 Tesaloniceni ce care s-au ımplinit ın persoana lui Isus, vezi pagi- ce era ınalţat la cer, Isus a fost ascuns
2 Tesaloniceni nile 17–19 ale acestei broşuri, precum şi cartea Ce
1 Timotei
ˆ ˘ ˆ
ne ınvaţa ın realitate Biblia?, paginile 199–201.
privirii apostolilor de un nor.
˘
(Pe baza carţilor Matei, capitolul 28; Marcu, capi-
ˆ tolul 16; Luca, capitolul 24; Ioan, capitolele 20 şi 21;
SPIRITUL SFANT 1 Corinteni 15:5, 6)

ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
˛ Cum au aflat discipolii ca Dumnezeu ıl ınviase pe
Spiritul sfant al lui Dumnezeu este cea mai puternica
˘ Isus?
for ţa din univers. Iehova Dumnezeu şi-a folosit spiritul, ˆ
˘ ˘ ˆ ˛ Ce le-a explicat Isus celor doi discipoli ın drum
sau for ţa activa, pentru a crea cerul şi pamantul, precum
ˆ spre Emaus?
şi pentru a inspira scrierea Bibliei. Spiritul sfant este for ţa ˆ
˛ Ce instrucţiuni le-a dat Isus discipolilor ınainte
˘ ˆ ˘
cu care au fost facute toate miracolele despre care am de a se ınalţa la cer?
ˆ ˘ ˆ
citit pana acum, inclusiv cel mai mare miracol: ınvierea
˘ ˘ ˘
lui Isus Cristos ca fiinţa spirituala puternica (Geneza 1:2; 36 Convertirea lui
Corneliu la creştinism
2 Samuel 23:2; Faptele 10:38; 1 Petru 3:18).
˘
30 nisan 6 ˆsivan 33 Penticosta; revarsarea spiritului
33 e.n. sfant (sivan corespunde cu o parte din luna
mai şi o parte din luna iunie)
 ˘ ˘ ˘ ˘
22 Apostolii
ˆ
predica fara teama Geneza
Exodul
˘ Leviticul
In pofida persecuţiei, congregaţia creştina
˘ Numerele
cunoaşte o creştere rapida Deuteronomul
Iosua
˘
Judecatorii
Rut
1 Samuel
˘ ˆ ˘ ˆ 2 Samuel

D ˘
UPA zece zile de la ınalţarea lui Isus la
cer, aproximativ 120 de discipoli ai
sai s-au adunat ıntr-o casa din Ierusalim ın
ˆ ˘ ˆ
˘
Persecuţia a devenit din ce ın ce mai apri-
ga. Unii iudei l-au acuzat pe discipolul Şte-
fan de blasfemie şi l-au omorat cu pietre.
ˆ
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
˘ ˘ ˆ ˘ 2 Cronici
timpul sarbatorii evreieşti a Penticostei din Un tanar pe nume Saul, din Tars, a fost de Ezra
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
anul 33 e.n. Deodata, un zgomot ca vajaitul faţa şi a ıncuviinţat uciderea lui Ştefan. El a Neemia
ˆ Estera
unui vant puternic a umplut casa. Discipolii plecat apoi spre Damasc pentru a-i aresta
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ Iov
au ınceput ın mod miraculos sa vorbeasca ın pe toţi continuatorii lui Cristos. Pe drum, o Psalmii
limbi pe care nu le cunoşteau. Cum se pu- ˘ ˘ ˘ ˆ Proverbele
lumina din cer a stralucit deodata ın jurul
teau explica aceste evenimente neobişnuite? ˆ Eclesiastul
˘ ˆ lui şi s-a auzit o voce spunand: „Saul, Saul, ˆ
Cantarea
Dumnezeu le daduse spirit sfant discipolilor. ˘ ˘ ˆ ˘
cantarilor
de ce ma persecuţi? “. Orbit de lumina,
˘ ˆ ˘ ˆ Isaia
Afara se stransesera o mulţime de vizita- Saul a ıntrebat: „Cine eşti? “. Atunci, vocea Ieremia
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
tori din multe ţari, veniţi pentru aceasta sar- i-a raspuns: „Sunt Isus“ (Faptele 9:3–5). Plangerile
˘ ˘ ˆ ˆ Ezechiel
batoare. Vizitatorii au ramas uluiţi cand i-au Trei zile mai tarziu, Isus l-a trimis pe dis- Daniel
auzit pe discipolii lui Isus vorbindu-le fluent cipolul Anania pentru a-i reda lui Saul ve- Osea
ˆ ˆ ˆ ˆ
ın limbile lor materne. Explicand ce se ın- derea. Saul a fost apoi botezat şi a ınceput
Ioel
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Amos
tamplase, apostolul Petru a facut referire sa predice cu ındrazneala despre Isus. El a
˘ Obadia
la cuvintele profetului Ioel potrivit carora ˘ Iona
˘ ˆ ajuns sa fie cunoscut drept apostolul Pavel
Dumnezeu ‘avea sa toarne’ spirit sfant asu- Mica
˘ ˆ şi a devenit un membru zelos al congrega- Naum
pra slujitorilor sai, dandu-le astfel daruri mi-
˘ ţiei creştine. Habacuc
raculoase (Ioel 2:28, 29). Aceasta manifestare ˘ Ţefania
˘ ˆ Discipolii lui Isus le predicasera vestea Hagai
impresionanta a spiritului sfant a fost o do- ˘
˘ ˘ ˘ buna despre Regatul lui Dumnezeu doar Zaharia
vada clara ca avusese loc o schimbare semni- ˆ Maleahi
˘ ˆ ˘ evreilor şi samaritenilor. Dar un ınger i s-a
ficativa: Dumnezeu ışi retrasese favoarea de ˘ Matei
la poporul evreu şi o acordase congrega- aratat lui Corneliu, un ofiţer roman care se Marcu
ˆ ˘ Luca
ţiei creştine nou-formate. Prin urmare, ınce- temea de Dumnezeu, şi i-a ˆ spus sa-l cheme Ioan
ˆ ˘ la el pe apostolul Petru. Insoţit de alţi disci-
pand de atunci, toţi cei care doreau sa-i slu- Faptele ˘
˘ ˆ poli, Petru a ajuns la casa lui Corneliu ˆ şi Romani
jeasca lui Dumnezeu ın modul aprobat de el 1 Corinteni
˘ ˘ le-a predicat acestuia şi familiei sale. In
trebuiau sa devina continuatori ai lui Cris- ˆ 2 Corinteni
tos. timp ce Petru vorbea, spiritul sfant a venit Galateni
ˆ peste acei credincioşi neevrei, iar apostolul Efeseni
ˆ In acest timp, opoziţia ˆ
s-a intensificat. ˘
aˆ poruncit sa fie botezaţi ın numele lui Isus.
ˆ Filipeni
Intr-o zi, duşmanii i-au ıntemniţat pe apos- ˆ
Coloseni
ˆ ˘ ˆ Incepand de atunci, oamenilor din toate 1 Tesaloniceni
toli ınsa, noaptea, un ınger al lui Iehova a ˘ 2 Tesaloniceni
ˆ naţiunile li s-a dat posibilitatea sa primeas-
deschis porţile ınchisorii şi le-a spus discipo- 1 Timotei
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
lilor sa continue sa predice. Cand s-au ivit ca viaţa veşnica. Congregaţia creştina era 2 Timotei
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Tit
zorile, ei au facut ıntocmai. Au intrat ın tem- pregatita sa raspandeasca vestea buna pe tot Filimon
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
plu şi au ınceput sa predice vestea buna de- pamantul. Evrei
ˆ ˆ ˘ Iacov
spre Isus. Cuprinşi de manie, ımpotrivitorii (Pe baza carţii Faptele 1:1—11:21)
1 Petru
˘ 
religioşi le-au poruncit sa nu mai predice. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ 2 Petru
˘ ˘ ˘ ˘ ˛ Ce s-a ıntamplat ın timpul sarbatorii Penticostei? 1 Ioan
Atunci, apostolii le-au raspuns fara teama: ˆ
˘ ˘ ˛ Cum au reacţionat ımpotrivitorii la lucrarea de 2 Ioan
„Trebuie sa ascultam mai mult de Dumne- ˘ ˘
predicare desfaşurata de discipolii lui Isus? 3 Ioan
˘ ˆ ˆ
zeu ca stapanitor decat de oameni“ (Faptele ˛ Cum li s-a dat oamenilor din toate naţiunile posi-
Iuda
5:28, 29). ˘ ˘ Revelaţia
bilitatea de a primi viaţa veşnica?
25

˘ ˘
circa 47–48 circa 49–52
˘ ˘
circa 52–56
˘ ˘ 60 e.n.
Prima calatorie de predicare A doua calatorie de predicare A treia calatorie de predicare
a lui Pavel a lui Pavel a lui Pavel
 ˘ ˘ ˆ
Geneza
Exodul 23 Vestea buna se raspandeşte
Leviticul ˘ ˘ ˆ ˆ
Numerele
Pavel face calatorii de predicare atat pe mare, cat şi pe uscat
Deuteronomul
Iosua
˘
Judecatorii
Rut
1 Samuel
2 Samuel ˘ ˆ ˘ ˘
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
D UPA convertirea sa, Pavel a predicat
˘
cu zel vestea buna despre Regatul lui
Dumnezeu. Astfel, fostul persecutor a ajuns
In cea de-a doua calatorie de predicare,
Pavel a vizitat Bereea, aflata pe teritoriul
Greciei de azi. Evreii care traiau acolo „au
˘
˘

2 Cronici ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
Ezra el ınsuşi sa fie deseori persecutat cu aspri- primit cuvantul“ cu ınsufleţire, cercetand
˘ ˆ ˘ ˘
Neemia me. Acest apostol neobosit a facut cateva ca- zilnic Scripturile pentru a se asigura ca lu-
Estera ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Iov
latorii de predicare, strabatand teritorii ın- crurile predate de Pavel erau adevarate. Dar,
˘ ˆ ˘
Psalmii tinse pentru a raspandi vestea buna despre din cauza opoziţiei, Pavel a fost obligat din
Proverbele Regatul prin care se va realiza scopul divin ˘ ˘
nou sa mearg ˆ a mai departe, de data aceasta
Eclesiastul
ˆ
Cantarea cu privire la omenire. la Atena. In faţa unui grup de atenieni cu o
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
cantarilor Cand se afla ın Listra, ın timpul primei instruire aleasa, Pavel a ţinut un discurs
Isaia ˘ ˘ ˘
Ieremia sale calatorii de predicare, Pavel a vindecat plin de forţa ce constituie un model exce-
ˆ ˆ ˘ ˆ
Plangerile un olog din naştere. Mulţimile au ınceput lent de tact, de discernamant şi de eloc-
Ezechiel ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa strige ca Pavel şi Barnaba, tovaraşul sau venţa.
Daniel ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Osea de calatorie, erau zei. Cei doi i-au convins Dupa a treia calatorie de predicare, Pavel
˘ ˘ ˆ
Ioel cu greu pe oameni sa nu le aduca jertfe. Mai a mers la Ierusalim. Cand s-a dus la templu,
Amos ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Obadia
tarziu ınsa, influenţate de duşmanii lui Pa- unii evrei au starnit o revolta urmarind sa-l
ˆ ˆ
Iona vel, mulţimile au aruncat cu pietre ın apos- omoare. Soldaţii romani i-au veni ın ajutor
Mica ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
tol, lasandu-l aproape mort. Pavel a scapat şi i-au pus unele ıntrebari. Avand cetaţenie
Naum ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Habacuc cu viaţa şi, dupa un timp, s-a ıntors ın Listra romana, Pavel şi-a prezentat ulterior apara-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Ţefania ca sa-i ıncurajeze şi sa-i ıntareasca pe disci- rea ınaintea guvernatorului roman Felix.
Hagai
Zaharia
poli. Evreii nu şi-au putut susţine cu nicio dova-
˘ ˘
Maleahi Unii creştini evrei susţineau ca neevreii da acuzaţiile aduse lui Pavel. Pentru ca Fes-
Matei ˘ ˘ ˆ
credincioşi trebuiau sa respecte anumite tus, un alt guvernator roman, sa nu-l dea ın
Marcu ˘ ˆ
Luca parţi din Legea lui Moise. Pavel a prezentat mainile evreilor, Pavel a spus: „Fac apel la
ˆ ˘ ˆ ˘
Ioan problema ın faţa ˆ apostolilor şi ˘ a batranilor Cezar! “. Iar Festus i-a raspuns: „La Cezar te
˘ Faptele
din Ierusalim. In urma cercetarii atente a vei duce“ (Faptele 25:11, 12).
Romani ˆ ˘ ˆ
1 Corinteni Scripturilor şi a ındrumarii primite prin Apoi, Pavel a fost ımbarcat pentru a fi dus
ˆ ˘ ˆ ˘
2 Corinteni spiritul sfant al lui Dumnezeu, acei barbaţi ın Italia ca sa fie judecat. Pe drum, vasul a
Galateni ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
Efeseni le-au scris congregaţiilor ındemnandu-le sa naufragiat şi Pavel a trebuit sa petreaca iar-
˘ ˆ ˆ ˆ
Filipeni se abţina de la idolatrie, de la sange, de la na pe insula Malta. Cand a ajuns, ın cele din
Coloseni ˆ ˘ ˆ ˘
carnea din care nu se scursese sangele şi de urma, la Roma, el a locuit doi ani ıntr-o casa
1 Tesaloniceni
la fornicaţie. Aceste porunci erau „lucruri ˆ ˘ ˘
2 Tesaloniceni ınchiriata. Deşi se afla sub paza, apostolul,
necesare“, dar a le respecta nu presupunea a ˘
1 Timotei care nu-şi pierduse zelul, a continuat sa le
2 Timotei ˘ ˘
trai sub Legea mozaica (Faptele 15:28, 29). predice despre Regatul lui Dumnezeu tutu-
ˆ
ror celor care ıl vizitau.
˘
(Pe baza carţii Faptele 11:22—28:31)

ˆ ˆ ˆ ˘
˛ Ce s-a ıntamplat ın Listra dupa ce Pavel a vindecat
un olog?
˛ Cum s-a rezolvat problema referitoare la respec-
tarea Legii mozaice?
˘
˛ De ce a fost Pavel dus la Roma şi ce a facut acolo?

60 e.n.
 ˘
24 Scrisorile lui Pavel catre congregaţii Geneza
Exodul
ˆ ˘ ˘ Leviticul
Scrisorile lui Pavel ıntaresc congregaţia creştina Numerele
Deuteronomul
Iosua
˘
Judecatorii
Rut

˘
C ONGREGAŢIA creştina
nou-formata avea sa
joace un rol important ın
˘
ˆ
˘ MACEDONIA
2 Corinteni
1 Timotei
Scrisorile redactate de Pavel
Circa 50–65 e.n.
ROMA ITALIA Tit (?)
realizarea Filipi
ˆ scopului lui ˆ Ie-˘ Efeseni
Coloseni Tesalonic
hova. In scurt timp ınsa Filimon
creştinii din secolul I ur- Filipeni GRECIA GAL ATIA
Evrei
˘ ˆ EFES
mau sa se confrunte atat cu 2 Timotei
1 Corinteni
ˆ
persecuţii din partea ımpo- Sicilia CORINT Colose ANTIOHIA
ˆ Galateni (?)
trivitorilor, cat şi cu peri- 1 Tesaloniceni
2 Tesaloniceni
cole mai subtile, din inte- Romani
riorul congregaţiei. Aveau Creta Cipru
˘ ˘ M A R E
ei sa-şi pastreze integritatea A
˘ M E
D I T
faţa de Dumnezeu? Scrip- E R A N A
˘
turile greceşti creştine con-
ţin 21 de scrisori care le-au ˆ
Ierusalim
ˆ ˘ Locurile ın care Pavel şi-a redactat scrisorile
oferit sfaturile şi ıncurajari- (?) Locul scrierii nu se cunoaşte sigur EGIPT
le necesare.
Paisprezece dintre ele,
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Ţefania
ıncepand cu scrisoarea catre romani pana zeu, rugaciunile trebuie rostite cu credin-
˘ ˘ Hagai
la scrisoarea catre evrei, au fost redactate ţa (Evrei 11:6). Zaharia
˘ ˘
de apostolul Pavel. Scrisorile poarta nu- Cum putem avea o viaţa de familie feri- Maleahi
˘ ˘ ˘ ˘ Matei
mele persoanelor sau congrega ˆ ţiilor c aro- cit a? Soţul trebuie s a- şi iubeasc a so ţia ca Marcu
ra le-au fost adresate. In continuare vom pe propriul corp, iar soţia trebuie sa aiba ˘ ˘
Luca
ˆ
vedea cateva dintre temele abordate de Pa- un respect profund faţa˘ de soţul ei. Copiii Ioan
ˆ ˘ ˘ Faptele
vel ın scrisorile sale. trebuie sa asculte de parinţii lor deoarece Romani ˘
˘ ˆ ˘
Moralitate şi conduita Cei care prac- acest lucru ıi este placut lui Dumnezeu. 1 Corinteni ˘
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 2 Corinteni ˘
tica fornicaţia, adulterul şi alte paca- Parinţii trebuie sa-şi ındrume şi sa-şi edu- Galateni ˘
te grave „nu vor moşteni regatul lui ce copiii cu iubire, folosind principii divi- Efeseni ˘
Dumnezeu“ (Galateni 5:19–21; 1 Corin- ne (Efeseni 5:22—6:4; Coloseni 3:18–21). Filipeni ˘
ˆ ˘ Coloseni ˘
teni 6:9–11). Inchinatorii lui Dumnezeu Scopul lui Dumnezeu Multe aspecte 1 Tesaloniceni ˘
˘
trebuie sa fie uniţi indiferent de naţionali- ale Legii mozaice au avut rolul de a-i 2 Tesaloniceni ˘
tatea lor (Romani 2:11; Efeseni 4:1–6). ocroti şi de a-i ındruma ˆ ˆ ˘ 1 Timotei ˘
pe israeliţi pana
˘ ˘ 2 Timotei ˘
Ei trebuie sa fie generoşi şi sa-i ajute cu la ˆ venirea lui Cristos (Galateni 3:24). Tit ˘
ˆ ˘
bucurie pe colaboratorii ın credinţa aflaţi Insa creştinii nu sunt obligaţi sa respecte ˘ ˘ Filimon ˘
ˆ
ın nevoie (2 Corinteni 9:7).
˘ ˆ Evrei ˘
ˆ ˆ „Rugaţi-v ˘
a ne- Legea lui Moise pentru a i se ınchina
ˆ Iacov
ıncetat! “, a spus Pavel. Intr-adevar, sluji- lui Dumnezeu. Cand le-a scris creştinilor 1 Petru
ˆ
torii lui Dumnezeu sunt ıncurajaţi sa-şi evrei, Pavel a explicat ın detaliu semni-
˘ ˆ 2 Petru
ˆ ˆ ˘ ˆ 1 Ioan
exprime ın faţa lui Iehova, ın rugaciune, ficaţia Legii, precum şi modul ın care 2 Ioan
ˆ ˆ ˆ
cele mai intime ganduri (1 Tesaloniceni scopul lui Dumnezeu se ımplineşte ın 3 Ioan
˘ ˘ Iuda
ˆ ˘ 2 Tesaloniceni 3:1; Filipeni 4:6, 7). Cristos. De asemenea, Pavel a aratat ca
5:17; Revelaţia
Insa, pentru a fi ascultate de Dumne- multe dintre dispoziţiile Legii au avut
27
ˆ
Pavel scrie scrisorile ın timp 61 e.n.
˘ ˆ
ce se afla ın detenţie la Roma
 ˘ ˆ ˘
CINE ESTE S AM AN ŢA PROMIS A?
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
Dupa ce Adam şi Eva au pacatuit, Dumnezeu zdrobit „calcaiul“ ın mod figurativ cand a fost
ˆ ˆ
i-a spus şarpelui folosind un limbaj simbolic: „Voi omorat. Dar Dumnezeu l-a ınviat pe Isus
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
pune duşmanie ıntre tine şi femeie, ıntre samanţa ‘facandu-l viu ın spirit’ (1 Petru 3:18).
˘ ˆ ˆ ˆ
ta şi samanţa ei. El ıţi va zdrobi capul ˆ şi tu ıi vei De asemenea, Dumnezeu a stabilit ca 144 000
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
zdrobi calcaiul“ (Geneza 3:15). In Scripturi, de oameni sa devina partea secundara a Seminţei
Diavolul este identificat ca fiind „şarpele cel vechi“ ˆ
(Galateni 3:29; Revelaţia 14:1). Aceştia sunt ınviaţi
(Revelaţia 12:9). Identitatea Seminţei promise de ˘ ˘
la viaţa cereasca pentru a fi comoştenitori cu
Dumnezeu, sau a Eliberatorului, a fost un secret ˆ ˘
˘ ˆ Cristos ın Regatul sau (Romani 8:16, 17).
dezvaluit progresiv ın Biblie de-a lungul secolelor. ˆ ˆ ˆ
˘ In calitate de Rege puternic ın cer, Isus ıi va
La aproximativ 2 000 de ani dupa ce Adam ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
ınlatura ın curand pe Diavol şi pe samanţa sa,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
şi Eva au pacatuit, Iehova a aratat ca Samanţa adica pe oamenii rai şi pe demonii care-l
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
promisa avea sa vina pe linia genealogica a lui urmeaza pe Satan (Ioan 8:44; Efeseni 6:12).
ˆ ˘
Avraam (Geneza 22:17, 18). Secole mai tarziu, Sub domnia lui Isus, toţi oamenii ascultatori
˘ ˘ ˘ ˆ
apostolul Pavel a dezvaluit ca partea principala a vor avea parte de pace şi de bucurie. Astfel, ın
˘ ˘
Seminţei este Mesia, adica Isus Cristos (Galateni cele din urma, Isus va zdrobi „capul“ şarpelui,
ˆ ˘
3:16). Potrivit cu Geneza 3:15, lui Isus i-a fost ştergandu-l din existenţa (Evrei 2:14).

˘ ˘ ˆ ˆ
Ioel valoare profetica. De pilda, jertfele de şi-au asumat riscul de a-l vizita. Intrucat
Amos ˘ ˘ ˘
Obadia animale au prefigurat moartea de jertfa a ştia ca nu mai avea mult de trait, Pavel a
˘ ˘ ˘ spus: „M-am luptat lupta cea buna, am
˘
Iona lui Isus care facea posibila adevarata ier-
Mica ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Naum
tare a pacatelor (Evrei 10:1–4). Prin moar- alergat cursa pana la capat, am pazit cre-
˘ ˘
Habacuc tea lui Isus, Dumnezeu a anulat lega- dinţa“ (2 Timotei 4:7). Probabil ca la scurt
Ţefania ˆ ˆ ˆ ˘
mantul Legii ıntrucat acesta nu mai era timp dupa aceea Pavel a fost martirizat.
Hagai ˆ
Zaharia necesar (Coloseni 2:13–17; Evrei 8:13). Scrisorile sale sunt şi acum, la fel ca ın tre-
˘ ˘ ˆ ˘
Maleahi
Organizarea corespunz atoare a cut, o sursa de ındrumare pentru adevara-
Matei ˘ ˘ ˆ ˘
Marcu congregaţiei Barbaţii care doresc sa pri- ţii ınchinatori ai lui Dumnezeu.
˘ ˘ ˆ ˘
Luca measca responsabilitaţi ın congregaţie (Pe baza carţilor Romani, 1 şi 2 Corinteni, Galateni,
Ioan ˘ ˘ ˘ Efeseni, Filipeni, Coloseni, 1 şi 2 Tesaloniceni, 1 şi
Faptele trebuie sa se conduca dupa norme mora-
ˆ ˘ ˘ ˘ 2 Timotei, Tit, Filimon, Evrei)
˘ Romani le ınalte şi sa aiba calitaţile spirituale 
˘ 1 Corinteni ˆ
˘ 2 Corinteni
necesare (1 Timotei 3:1–10, 12, 13; Tit ˛ Ce ındemnuri cu privire la moralitate şi la con-
˘
˘ Galateni 1:5–9). Slujitorii lui Iehova Dumnezeu duita conţin scrisorile apostolului Pavel?
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
˘ Efeseni ˛ Cum i-a ajutat Pavel pe creştini sa ınţeleaga ımpli-
˘ Filipeni
trebuie sa se ıntruneasca ın mod regulat ˆ
nirea scopului lui Dumnezeu ın Cristos?
ˆ ˘
˘ Coloseni cu ceilalţi colaboratori ın credinţa pentru ˆ ˘
˛ Ce ındrumari a dat Pavel cu privire la organizarea
˘ 1 Tesaloniceni ˆ ˘
aˆ se ıncuraja reciproc (Evrei 10:24, 25). corespunzatoare a congregaţiei?
˘ 2 Tesaloniceni ˆ ˆ
˘ 1 Timotei Intrunirile ın vederea ın-
˘ ˘
˘ 2 Timotei chinarii trebuie sa fie zidi-
˘ Tit
˘ Filimon toare şi instructive (1 Co-
˘ Evrei rinteni 14:26, 31).
Iacov ˆ
1 Petru C and a scris cea de-a
˘
2 Petru doua scrisoare catre Timo-
1 Ioan
2 Ioan
tei, apostolul Pavel se afla
3 Ioan din nou la Roma. Era ares-
Iuda ˘
Revelaţia
tat şi aştepta sa fie judecat.
ˆ
Doar caţiva creştini curajoşi
28
ˆ
61 e.n. ınainte de 62 Iacov, fratele vitreg al lui Isus, ıˆ şi redacteaza˘ scrisoarea
 ˘
25 Sfaturi cu privire
˘ la credinţa, Geneza
Exodul
la conduita şi la iubire Leviticul
Numerele
ˆ Deuteronomul
Iacov, Petru, Ioan şi Iuda scriu scrisori pentru a-i ıncuraja Iosua
ˆ ˘ ˘
pe colaboratorii lor ın credinţa Judecatorii
Rut
1 Samuel
˘ ˆ 2 Samuel

I ACOV şi Iuda erau fraţii vitregi ai lui

Isus, iar Petru şi Ioan se numarau prin-
˘
˘
˘
calcaţi cat mai exact pe urmele lui“ (1 Pe-
tru 2:21). Deşi este posibil sa sufere pen-
˘ ˘
˘
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
tre cei 12 apostoli ai sai. Aceşti patru bar- tru ca traiesc potrivit normelor lui Dum- 2 Cronici
ˆ ˘ ˘ ˘ Ezra
baţi au scris ın total şapte scrisori, care se nezeu, creştinii pastreaza „o conştiinţa
˘ ˆ ˘ ˆ Neemia
gasesc ın Scripturile greceşti creştine, fie- ˆ buna“ (1 Petru 3:16, 17). Petru i-a ındem- Estera
ˆ ˘ ˘ ˘
care purtand numele scriitorului ei. In- nat pe creştini sa aiba mereu o conduita Iov
ˆ ˘ ˘ Psalmii
demnurile inspirate pe care le conţin aces- sfanta şi fapte care sa reflecte devoţiune Proverbele
te scrisori au fost date cu scopul de a-i ˆ ˘ ˆ ˘ Eclesiastul
˘ ˘ sfanta ın timp ce aşteapta ziua de judeca- ˆ
Cantarea
ajuta pe creştini sa-şi pastreze integritatea ˘ ˘ ˆ ˘
˘ ˘ ta a lui Dumnezeu şi lumea noua promi- cantarilor
faţa de Iehova şi loialitatea faţa de Regatul ˘ ˆ Isaia
˘ sa, ın care „va locui dreptatea“ (2 Petru Ieremia
sau. 3:11–13). ˆ
Plangerile
˘ ˘
Credinţa Nu este suficient sa spunem Iubire „Dumnezeu este iubire“, a scris
Ezechiel
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Daniel
ca avem credinţa. Adev ˆ arata credin ţa ın- ˘ ˘
˘ ˘ Ioan. Apostolul a aratat ca
deamna la acţiune. „Intr-adevar . . . cre- ˘
˘ ˘ ˘ Dumnezeu şi-a dovedit ma- „Apropiaţi-va de
dinţa fara fapte este moarta“, a scris Iacov ˆ
rea sa iubire trimiţandu-l pe Dumnezeu, iar el se
(Iacov 2:26). Faptul de a acţiona cu cre- ˘ ˘
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Isus „ca jertfa . . . pentru pa- va apropia de voi.“
dinţa cand ne confrunt ˆ am cu ıncercari ne
˘ ˘ ˘ catele noastre“. Prin urmare, (Iacov 4:8)
ajuta sa perseveram. In acest sens, trebuie ˘
˘ ˆ ce ar trebui sa facem noi?
sa-i cerem ınţelepciune lui Dumnezeu,
˘ ˘ Ioan a explicat: „Iubiţii mei
fiind convinşi ca el ne-o va da. Daca perse- ˘
˘ fraţi, daca aşa ne-a iubit Dumnezeu, şi noi Zaharia
veram, ne vom bucura de aprobarea lui ˘ Maleahi
ˆ ˘ avem obligaţia sa ne iubim unii pe alţii“
Dumnezeu (Iacov 1:2–6, 12). Cand ne pas- Matei
˘ ˘ (1 Ioan 4:8–11). O modalitate prin care Marcu
tram integritatea şi dovedim credinţa, Ie- ˘
˘ ˆ putem dovedi o astfel de iubire este sa fim Luca
hova nu ramane indiferent. Iacov a spus: ˆ Ioan
˘ ospitalieri cu colaboratorii noştri ın cre-
„Apropiaţi-va de Dumnezeu, iar el se va ˘ Faptele

apropia de voi! “ (Iacov 4:8). dinţa (3 Ioan 5–8). Romani

ˆ ˘ ˆ ˘ 1 Corinteni
Pentru a putea respinge tentaţiile şi in- Insa cum pot ınchinatorii lui Iehova 2 Corinteni
˘ ˘ ˘
˘ sa-şi dovedeasca iubirea faţa de el? Ioan Galateni
fluenţele imorale, un creştin trebuie sa ˘ ˆ ˘ Efeseni
˘ ˘ ˘ spune: „Iata ce ınseamna iubirea de Dum-
aiba o credinţa puternica. De aceea, Iuda, ˘ ˘ Filipeni
˘ ˆ ˘ ˆ nezeu: sa respectam poruncile sale, iar po- Coloseni
care traia ıntr-o societate imorala, i-a ın-
˘ runcile sale nu sunt grele“ (1 Ioan 5:3; 1 Tesaloniceni
demnat pe creştini ‘sa lupte din greu pen- ˘ 2 Tesaloniceni
˘ 2 Ioan 6). Cei care asculta de poruncile lui
tru credinţa’ (Iuda 3). ˘ 1 Timotei
˘ ˘ Dumnezeu primesc asigurarea ca el va 2 Timotei
Conduita Iehova se aşteapta ca slujito- ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ continua sa ıi iubeasca şi ca le va da viaţa Tit
rii sai sa fie sfinţi, cu alte cuvinte, sa fie ˘ Filimon
ˆ veşnica (Iuda 21). Evrei
curaţi ın toate privinţele. „Fiţi şi voi sfinţi ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ (Pe baza carţilor Iacov, 1 şi 2 Petru, 1, 2 şi 3 Ioan, Iacov ˘
ın toata purtarea voastra, caci este scris: Iuda) 1 Petru ˘
˘ ˆ  2 Petru ˘
«Fiţi sfinţi, caci eu [Iehova] sunt sfant!»“, ˘ ˘ ˘
ˆ ˛ Cum poate un creştin sa dea dovada de credinţa? 1 Ioan ˘
a scris Petru (1 Petru 1:15, 16). El le-a ın- ˘ ˘ ˘ ˘ 2 Ioan ˘
˛ Ce fel de conduita se aşteapta Dumnezeu sa aiba
dreptat creştinilor atenţia spre un exem- ˘
slujitorii sai?
3 Ioan ˘
Iuda ˘
plu demn de urmat: „Cristos a suferit ˘ ˘ ˆ
˛ Cum dovedeşte o persoana ca ıl iubeşte cu adeva-
˘
˘ ˆ ˘ ˘ Revelaţia
pentru voi, lasandu-va un model, ca sa rat pe Dumnezeu?
29
ˆ
66 Revolta iudeilor ımpotriva Romei Ierusalimul şi templul sunt distruse de romani 70 71 e.n.
 ˘ ˆ
Geneza
Exodul 26 Pamantul devine Paradis!
Leviticul ˆ
Numerele Prin intermediul Regatului condus de Cristos, Iehova ışi sfinţeşte
ˆ ˘ ˘ ˘
Deuteronomul numele, ışi justifica suveranitatea şi pune capat raului
Iosua
˘
Judecatorii
Rut
1 Samuel
2 Samuel ˘ ˆ
1 Regi
2 Regi
1 Cronici
2 Cronici
U LTIMA carte a Bibliei, Revelaţia, sau
˘ ˘
Apocalipsa, ofera speranţa omenirii.
˘
Redactata de apostolul Ioan, cartea Revela-
aruncaţi pe pamant. Se aude un glas puter-
ˆ
nic zicand „vai de . . . pamant“. Diavolul
este cuprins de o mare manie ştiind ca nu
˘ ˆ
ˆ ˘
ˆ
Ezra ţia conţine viziuni profetice care culminea- mai are decat puţin timp (Revelaţia 12:12).
Neemia ˘ ˆ ˆ ˆ
Estera za cu ımplinirea scopului lui Iehova. Ioan ıl vede pe Isus ın cer, reprezentat
Iov
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
In prima viziune, ınviatul Isus lauda şi de un miel, şi ımpreuna cu el sunt 144000
Psalmii ˘ ˆ
Proverbele corecteaza cateva congregaţii. A doua viziu- care au fost aleşi dintre oameni. Aceştia
ˆ ˘ ˘
Eclesiastul
ˆ ne ınfaţişeaza tronul ceresc al lui Dumne- „vor domni ca regi cu“ Isus. Astfel, cartea
Cantarea ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ ˘
cantarilor zeu, unde creaturi spirituale ıi aduc laude. Revelaţia dezvaluie ca partea secundara a
˘ ˘
seminţei va fi alcatuita din 144000 (Reve-
„BABILONUL CEL MARE“ laţia 14:1; 20:6).
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
In cartea Revelaţia, toate religiile false, adica Conducatorii pamantului se aduna
˘ ˆ ˘ ˘
religiile care se afla ın opoziţie cu adevaratul pentru Armaghedon, „razboiul zilei celei
ˆ mari a Dumnezeului cel Atotputernic“. Ei
Dumnezeu, sunt numite ın sens colectiv ‘marea
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
prostituata’, sau „Babilonul cel Mare“. Ea se poarta razboi cu Isus, calareţul de pe calul
˘
prostitueaz
ˆ a cu puterile politice ale lumii, sau se vinde alb, care conduce armatele cereşti. Toţi
˘ ˘
lor. In Revelaţia se spune ca, la momentul stabilit de conducatorii acestei lumi sunt nimiciţi.
ˆ ˆ
Dumnezeu, aceste puteri se vor ıntoarce ımpotriva Satan este legat, iar Isus şi cei 144000
prostituatei şi o vor distruge (Revelaţia 17:1–5, 16, 17). ˘ ˆ
domnesc asupra pamantului „o mie de
ˆ
ani“. La sfarşitul miei de ani, Satan este
ˆ ˆ distrus (Revelaţia 16:14; 20:4).
Matei La un moment dat, ın cursul ımplini- ˆ ˘
Marcu Ce va ınsemna Domnia Milenara a lui
rii scopului lui Dumnezeu, „Mielul“, Isus ˘
Luca Cristos şi a coregenţilor sai pentru oame-
Ioan Cristos, primeşte un sul cu şapte sigilii. ˘
Faptele ˆ nii ascultatori? Ioan scrie: „[Iehova] va
Cand sunt rupte primele patru sigilii, pe ˘
Romani ˘ ˘ şterge orice lacrima din ochii lor şi moar-
1 Corinteni scena lumii apar calareţi simbolici. Primul ˘
˘ ˘ ˆ tea nu va mai fi. Nici jale, nici strigat, nici
2 Corinteni calareţ, pe un cal alb, este Isus ıncoronat ca
Galateni ˘ ˘ ˆ ˘
Rege. Calareţii care ıl urmeaza vin pe cai de durere nu vor mai fi. Lucrurile de odi-
Efeseni
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Filipeni culori diferite ce reprezinta ın mod profetic nioara au trecut“ (Revelaţia 21:4). Paman-
Coloseni ˘ tul devine paradis!
razboiul, foametea şi epidemiile — toate ˆ
1 Tesaloniceni ˆ Cartea Revelaţia ıntregeşte mesajul Bi-
2 Tesaloniceni acestea caracterizand ultimele zile ale aces-
ˆ bliei. Prin intermediul Regatului mesia-
1 Timotei tui sistem. Cand este rupt cel de-al şaptelea
2 Timotei
sigiliu, se aud şapte trompete simbolice, re- nic, numele lui Iehova este sfinţit, iar su-
Tit
ˆ ˘ ˘
Filimon prezentand proclamarea judecaţilor divine. veranitatea sa este pe deplin justificata
Evrei ˘ ˘ ˘ pentru eternitate!
Fiecare dintre ele anunţa o plaga simbolica,
Iacov ˆ ˘
1 Petru cu alte cuvinte, o manifestare a maniei lui (Pe baza carţii Revelaţia)
2 Petru Dumnezeu. 
˘ ˘ ˘
1 Ioan ˛ Ce reprezinta calareţii simbolici?
2 Ioan Regatul lui Dumnezeu, simbolizat ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˛ Ce evenimente dramatice au loc pe masura ce
3 Ioan printr-un copil nou-nascut de sex barba- ˆ
scopul lui Dumnezeu se ımplineşte?
Iuda ˆ
˘ Revelaţia
tesc, este instaurat ın cer. Ca urmare, izbuc- ˛ Ce este Armaghedonul şi ce se va realiza
˘ ˆ ˘
neşte un razboi, iar Satan şi ıngerii rai sunt prin el?
30 Ioan scrie Revelaţia circa 96

71 e.n. Moartea lui Ioan, ultimul apostol

circa 100 e.n.
 Mesajul Bibliei
REZUMAT

ˆ ˘
1 Iehova ıi creeaza pe Adam şi pe Eva
ˆ
cu perspectiva vieţii veşnice ın Para-
˘ ˘
dis. Satan se razvrateşte calomniindu-l
ˆ ˘
pe Dumnezeu şi contestand dreptul Sau
˘ ˘
de a guverna. Adam şi Eva se razvra-
tesc şi ei. Astfel, omenirea este
˘ ˘
supusa pacatului şi morţii

ˆ ˘
2 ˘
Iehova ıi condamna
pe rebeli şi promite 7 ˘ ˆ
Sub conducerea lui Iehova, Fiul
˘
sau extinde domnia Regatului asupra
pamantului. Regatul zdrobeşte toate gu-
ca va veni un Eliberator, ˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ ˘ vernele rele, transforma pamantul ın
sau o Samanţa, care-l va ˆ
zdrobi pe Satan, anu- paradis şi ıi aduce pe oamenii fideli la sta-
ˆ ˘ ˘ rea de perfecţiune. Dreptul lui Iehova
land efectele razvratirii
˘ de a guverna este justificat,
şi ale pacatului ˘
iar numele sau, sfinţit
pentru totdeauna
3 Iehova le promite lui
Avraam şi lui David ca
˘
˘
vor fi stramoşii Seminţei, sau
ˆ ˆ ˘
ai lui Mesia, care va domni ca
Rege pentru veşnicie 6 Iehova ıl ıntroneaza pe
˘
˘ ˆ
ment ce marcheaza ınceputul
ˆ
Fiul sau ca Rege ın cer, eveni-

ultimelor zile ale acestui sistem.

ˆ ˆ ˘
Isus ıi ındruma pe continuatorii
˘ ˆ ˘
sai ın timp ce aceştia predica
Regatul lui Dumnezeu pe
ˆ ˘ ˆ
ıntregul pamant
ˆ ˘
4
va
Iehova ıi inspira pe profeţi
˘
˘
pentru a prezice ca Mesia
ˆ ˘
ˆ elimina˘ pacatul şi moartea.
Impreuna cu coregenţii sai,
Mesia va domni ca Rege al Re-
˘
5 Iehova ıl trimite pe Fiul sau
˘ ˆ ˘ ˘
pe pamant şi arata ca el este
˘
Mesia. Isus predica despre Rega-
gatului lui Dumnezeu, Regat ˆ ˘
˘ ˘ tul lui Dumnezeu şi ışi da viaţa
care va pune capat razboaie- ˘ ˆ ˆ
ca jertfa. Apoi, Iehova ıl ınvie ca
lor, bolilor şi chiar mor ţii spirit
 ˘
AŢI DORI S A CUNOA ŞTE ŢI MAI MULTE?
˘ ˘ ˘
Aceasta broşura prezinta un rezumat captivant al mesajului Bibliei.
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Prin urmare, scopul ei nu este sa explice ın detaliu ınvaţaturile biblice.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Poate ca aţi dori sa ştiţi care este raspunsul Bibliei la ıntrebari precum:
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
Se intereseaza ıntr-adevar Dumnezeu de mine? Ce se ıntampla cu noi
ˆ ˘
cand murim? Cum pot gasi fericirea?
ˆ ˘ ˆ ˘
Cartea Ce ne ınvaţa ın realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova,
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ofera raspunsul la astfel de ıntrebari. Ea este conceputa pentru studierea
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Bibliei pe subiecte. Aceasta metoda de studiu ne ajuta sa gasim versetele
˘
biblice care se refera la un anumit subiect.

˘ ˘
Citiţi sau descarcaţi aceasta publicaţie şi/sau solicitaţi un studiu biblic
ˆ
gratuit la domiciliu accesand www.jw.org.
Ce ne ı̂nvaţă
ı̂n realitate Biblia?
˘ ˘
Sau completaţi acest cupon şi trimiteţi-l la cea mai convenabila adresa.
˘ ˘
Pentru o lista completa a adreselor noastre de contact,
vezi www.jw.org/ro/contact.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
 Va rog sa-mi trimiteţi un exemplar al car ţii Ce ne ınvaţa
ˆ
ın realitate Biblia?
˘ ˘ ˘ ˆ
 Va rog sa luaţi legatura cu mine ın vederea unui studiu biblic
gratuit la domiciliu.

Limba

Numele

Adresa

s
˘
Pentru mai multe informaţii, accesaţi site-ul www.jw.org sau luaţi legatura cu Martorii lui Iehova.
160701
bm-M