CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE IN RETELELE DE TRANSPORT

SI ERGIE ELECTRICA DIN ROMANIA

1.Notiuni generale privind retelele electrice.

Producerea energiei electrice este activitatea de transformare a diferitelor tipuri

de energii primare în energie electrică.
Energia electrica produsa în este transmisa spre consumatori prin retelele
electrice constituite din linii electrice, statii de transformare, statii de conexiuni si
posturi de transformare.
Data fiind importanta alimentarii cu energie electrica pentru economia
nationala, retelele electrice trebuie sa satisfaca o serie de conditii tehnice si economice
dintre care cele mai importante sunt: asigurarea continuitatii în alimentarea cu energie
electrica a consumatorilor (în functie de natura efectelor produse de întreruperea
alimentarii), siguranta în functionare, asigurarea parametrilor calitativi ai energiei
electrice furnizate consumatorilor, eficienta economica a investitiilor.
Transmiterea energiei electrice spre, consumatori se face la diferite nivele
(trepte) de tensiune stabilite pe baza unor criterii tehnico-economice, tinând seama de
pierderile de energie (direct proportionale cu patratul puterii vehiculate si cu lungimea
liniei si invers proportionale cu patratul tensiunii) precum si de valoarea investitiilor
(care, în domeniul tensiunilor înalte, creste proportional cu patratul tensiunii).
Tensiunile nominale standardizate în România intre fazele retelelor de curent
alternativ sunt: 0,4; 6; 10; 20; 35; 60; 110; 220; 400 k V.
În functie de tensiune, în practica se delimiteaza urmatoarele categorii de retele:
- retele de joasa tensiune {JT), cu tensiuni sub 1 kV;
- retele de medie tensiune (MT), pentru care se recomanda treptele de 6;
10; 20 kV;
- retele de înalta tensiune (ÎT), care cuprind treptele de 110 si 220 kV;
- retele de foarte înalta tensiune (FÎT), cu tensiuni peste 220 kV.
Din punctul de vedere al scopului pentru care au fost construite, se pot distinge
doua categorii de linii electrice: linii de transport si linii de distributie.
 Liniile de transport sunt destinate sa asigure vehicularea unor puteri electrice
importante (zeci sau sute de MW) la distante relativ mari (zeci sau sute de km); acestea
pot fi:
- linii de legatura sau de interconexiune intre doua zone sau noduri ale
sistemului electroenergetic;
- linii de transport a energiei electrice de la un nod al sistemului
electroenergetic pâna la un centru (zona) de consum .
Liniile de distributie au o configuratie mai complexa si asigura vehicularea unor
puteri relativ reduse pe distante mai scurte si la un ansamblu limitat de consumatori.
Delimitarea liniilor de transport si de distributie dupa valoarea tensiunilor
nominale nu este neta. Astfel, tensiunile liniilor de transport sunt, de regula 400 kW si
220 kV si mai rar 110 kV, în timp ce retelele electrice de distributie au tensiunile
nominale 0,4 kV, 6 kV,10 kV,20 kV, mergând pâna la 110 kV sau chiar 220 kV (in
cazul marilor consumatori).
În România, în anul 2007, au intrat în vigoare două acte normative foarte
importante referitoare la Calitatea Energiei Electrice, şi anume:
- Standardul de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem ale
energiei electrice.
- Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei
electrice.
Prin faptul că sunt apelate în documentele de mai sus, următoarele standarde
internaţionale referitoare la definirea indicatorilor / parametrilor calităţii energiei
electrice, a metodelor de măsurare şi de evaluare a acestora şi a limitelor admise, sunt
obligatorii în România atât pentru Operatorii Reţelelor Electrice de Transport şi
Distribuţie (OTS şi OD) cât şi pentru utilizatorii acestor reţele (producătorii şi
consumatorii de energie electrică):
- EN 50160 - Voltage characteristics of electricity supplied by public
distribution systems;
- CEI 61000-4-30 - Electromagnetic Compatibility (EMC) - Part 4-30:
Testing and measurement techniques - Power quality measurement methods.
 În conformitate cu prevederile din reglementările în vigoare în prezent în
România:
- Operatorul de Transport şi Sistem (OTS) şi Operatorii de Distribuţie
(OD) au obligaţia să monitorizeze respectarea parametrilor de Calitate a Energiei
Electrice în reţelele proprii.
- Operatorii de Reţea au obligaţia de a asigura energie electrică la
parametrii de calitate reglementaţi sau contractaţi, iar producătorii şi consumatorii au
obligaţia de a limita nivelul perturbaţiilor transmise în SEN sub nivelul alocat .
- Monitorizarea parametrilor de calitate a energiei electrice trebuie să se
realizeze permanent în punctele de interfaţă dintre Operatorii de Reţele Electrice
(Operatorul de Transport şi Sistem şi Operatorii de Distribuţie), precum şi în punctele
de interfaţă cu utilizatorii acestor reţele (producătorii şi consumatorii).
- Monitorizarea şi determinarea parametrilor / indicatorilor de calitate a
energiei electrice trebuie să se realizeze cu echipamente/sisteme de achiziţie şi
prelucrare specializate / dedicate şi cu respectarea procedurilor şi cerinţelor de
măsurare şi de agregare a datelor măsurare şi a procedurilor de calcul şi de raportare a
indicatorilor reglementate de standardele internaţionale şi reglementările naţionale.
Suplimentar, OTS trebuie “să se doteze cu un număr suficient de aparate de
monitorizare portabile, suficient de precise”, pentru rezolvarea reclamaţiilor referitoare
la calitatea energiei electrice, respectiv pentru depistarea utilizatorilor care introduc
perturbaţii.
Parametrii/indicatorii de calitate a energiei electrice monitorizaţi trebuie
comparaţi cu valorile normate sau convenite prin contracte bilaterale, iar în cazul
depăşirii valorilor admise trebuie să se adopte măsurile necesare pentru încadrarea
acestora în limitele admise şi să se analizeze/penalizeze utilizatorii perturbatori.
Indicatorii de performanţă determinaţi reprezintă informaţii publice, OTS având
obligaţia de a le publica pe site-ul propriu şi de a le menţine pe site pe o perioadă de
minimum 5 ani. OTS va asigura păstrarea datelor necesare calculării indicatorilor de
performanţă pe o durată de minimum 10 ani
Valorile indicatorilor de performanţă vor fi transmise anual pentru analiză la
ANRE.
 Cunoaşterea situaţiei din nodurile RET şi RED, precum şi a surselor
perturbatoare, necesită sisteme şi programe software complexe pentru monitorizare şi
analiză, ce utilizează echipamente de măsurare/achiziţie şi prelucrare specializate,
„suficient de precise, cu respectarea standardelor internaţionale de măsurare, pentru a
putea utiliza înregistrările şi în relaţiile comerciale şi juridice ale OTS cu alte entităţi,
ţinând cont de prevederile din contracte”.
Conform standardului, pentru aplicaţiile contractuale ce pot necesita
soluţionarea unor dispute şi pentru verificarea conformităţii cu standardele / normele
de calitate a energiei electrice trebuie utilizate echipamente de măsurare şi de
procesare a datelor măsurate de clasă A.
În prezent, monitorizarea calităţii energiei electrice în RET de către Operatorul
de Transport şi Sistem (CNTEE Transelectrica SA) se face într-un număr redus de de
puncte de măsurare (22 puncte de măsurare permanentă), realizându-se prin două
Sisteme independente de Monitorizare Permanentă a Calităţii Energiei Electrice
(Sistemul de Monitorizare a Calităţii Energiei Electrice la interfaţa între RET şi RED -
care asigură monitorizarea calităţii energiei electrice în 7 puncte de măsurare prin
intermediul unor analizoare de tip ION 7650, şi Sistemul de Monitorizare a Calităţii
Energiei Electrice la interfaţa între RET şi consumatori alimentaţi direct din RET -
care asigură monitorizarea calităţii energiei electrice în 15 puncte de măsurare prin
intermediul unor contorare de măsurare a energiei electrice cu funcţiuni de măsurare a
calităţii energiei electrice de tip ZMQ), precum şi un număr de echipamente de
monitorizare portabile care sunt instalate, pentru anumite perioade de timp, în diferite
noduri ale SEN, denumite generic Sistemul de Monitorizare Temporară a Calităţii
Energiei Electrice.
Cele trei sisteme de monitorizare a calităţii energiei electrice sunt în
răspunderea şi exploatarea Sucursalei OMEPA (prin Centrul OMEPA Sibiu), care
funcţionează în cadrul CNTEE Transelectrica şi al cărei obiect principal de activitate
este măsurarea energiei electrice tranzitate pe Piaţa Angro. În domeniul de activitate al
Sucursalei OMEPA este cuprinsă şi activitatea de "determinare prin măsurători şi
prelucrări, a calităţii energiei electrice... ".
 Cele trei Sisteme au fost achiziţionate în etape diferite şi nu mai satisfac
actualele cerinţe de măsurare şi de evaluare a calităţii energiei electrice impuse de
standardele internaţionale (CEI şi CENELEC) şi reglementările naţionale revizuite sau
nou apărute după achiziţionarea şi implementarea sistemelor respective.
De asemenea, cele trei sisteme de monitorizare a calităţii energiei electrice sunt
compuse din echipamente furnizate de fabricanţi diferiţi, fapt care impune o atenţie
deosebită în realizarea integrării acestora, ţinându-se cont de problemele de interfaţare
ce survin în mod inerent într-o astfel de situaţie.
Din analiza datelor de intrare referitoare la dotarea software de la Punctele
Centrale şi a echipamentelor de măsurare ale celor două sisteme de monitorizare
permanentă se constată că software-ul existent nu asigură măsurarea şi procesarea
datelor măsurate în conformitate cu procedurile de măsurare, agregare, evaluare şi de
raportare a parametrilor / indicatorilor de calitate a energiei electrice din standardele în
vigoare, (în special cu privire la: intervalele de bază de măsurare, alegerea tensiunilor
şi pragurilor de referinţă, agregarea datelor măsurate, resincronizarea intervalelor de
măsurare şi de agregare a datelor măsurate, criteriile de nevalidare a datelor măsurate
inadecvat, „marcarea” şi utilizarea datelor măsurate inadecvat şi a datelor agregate
rezultate din acestea, parametrii/indicatorii de calitate a energiei electrice ce trebuie
evaluaţi / determinaţi, procedurile de determinare şi de raportare a
parametrilor/indicatorilor de calitate a energiei electrice, procedurile de evaluare a
calităţii energiei electrice etc) .

2.Calitatea tehnica a energiei electrice in retelele de transport si distributie

Principalele cerinţe impuse reţelelor electrice sunt:

- continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor;
- siguranţa în funcţionare;
- calitatea energiei electrice furnizate consumatorilor;
- dezvoltarea ulterioară a reţelei;
- eficienţa economică a investiţiilor;
- cerinţe suplimentare impuse de impactul cu mediul înconjurător.
 Continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor este o cerinţă
esenţială pe care trebuie să o îndeplinească o reţea electrică. Alimentarea
consumatorilor trebuie asigurată practic fără întrerupere (sau la un nivel de întrerupere
admis, de valoare mică), indiferent de regimul şi starea sistemului. Acest deziderat se
realizează în primul rând prin alegerea unei configuraţii adecvate a reţelei dar depinde
direct de siguranţa în funcţionare a reţelei.
Întreruperea alimentării cu energie electrică afectează consumatorii în mod
diferit. În funcţie de natura efectelor produse de întreruperea alimentării cu energie
electrică, receptoarele se încadrează în următoarele categorii:
- categoria zero, la care întreruperea în alimentarea cu energie electrică poate
duce la explozii, incendii, distrugeri de utilaje sau pierderi de vieţi omeneşti. În această
categorie intră, spre exemplu: calculatoarele de proces, instalaţiile de ventilaţie şi
evacuare a gazelor nocive sau a amestecurilor explozive, instalaţiile de răcire la
cuptoarele de inducţie etc.;
- categoria I, la care întreruperea alimentării conduce la dereglarea proceselor
tehnologice în flux continuu, necesitând perioade lungi pentru reluarea activităţii la
parametrii cantitativi şi calitativi existenţi în momentul întreruperii, sau la rebuturi
importante de materii prime, materiale auxiliare etc., fără a exista posibilitatea
recuperării producţiei nerealizate. Se pot încadra în această categorie: podurile rulante
de turnare în oţelării, cuptoarele de topit sticlă, incubatoarele, staţiile de pompe pentru
evacuarea apelor din mine etc.;
- categoria a II-a cuprinde receptoarele la care întreruperea alimentării conduce
la nerealizări de producţie, practic numai pe durata întreruperii, iar producţia
nerealizată poate fi, de regulă, recuperată. În această categorie se pot încadra:
cuptoarele pentru tratamente chimice, compresoarele de aer, instalaţiile de extracţie,
maşinile prelucrătoare pentru producţia de serie etc.;
- categoria a III-a cuprinde receptoarele de mică importanţă care nu se
încadrează în categoriile precedente, cum ar fi: receptoarele din ateliere, depozite,
secţii auxiliare, cum şi cele aparţinând consumatorilor casnici şi rurali.
În funcţie de categoria din care fac parte, receptoarelor trebuie să li se asigure
rezerva necesară în alimentarea cu energie electrică, prin scheme de alimentare
adecvate. Astfel, există consumatori, respectiv receptoare, cum sunt cele din categoria
zero, care necesită rezervă de 100%, căile de alimentare fiind independente şi
racordate în puncte de alimentare distincte. Pentru aceşti consumatori, dacă în
întreprindere nu există o centrală electrică de termoficare, se prevede o sursă separată
de energie (grup electrogen).
Pentru receptoarele din categoria I sunt necesare două căi de alimentare cu
rezervă de 100% care pot să nu fie independente şi să fie racordate în puncte
nedistincte de alimentare. Durata de întrerupere a alimentării este de maximum 3 s şi
corespunde timpului de acţionare a automaticii din staţii.
Pentru alimentarea receptoarelor din categoria a II-a se asigură de asemenea
rezervă de 100%, dar durata întreruperii, adică de trecere de la alimentarea de bază la
cea de rezervă, poate varia de la 30 min. la 16 ore Aceste intervale de timp sunt
necesare pentru efectuarea manevrelor de izolare a defectului şi de stabilire a unei noi
scheme pentru alimentarea pe calea de rezervă.
Pentru receptoarele din categoria a III-a nu este obligatorie asigurarea unei
alimentări de rezervă.
În privinţa noţiunii de puncte distincte de alimentare se precizează că acestea
pot fi două staţii de transformare sau două centrale diferite, racordarea făcându-se prin
linii diferite. Se consideră, de asemenea, puncte diferite două secţii de bare dintr-o
staţie, dacă fiecare secţie este alimentată prin căi distincte (generatoare, linii,
transformatoare) şi dacă nu sunt unite între ele, sau sunt unite printr-un întreruptor cu
declanşare rapidă, în cazul perturbării regimului normal de funcţionare pe una din
secţii.
Două căi de alimentare se consideră independente dacă un defect unic sau
lucrările de reparaţii şi întreţinere la elementele unei căi nu conduc la scoaterea din
funcţiune a celeilalte căi. Se consideră căi de alimentare independente două linii pe
stâlpi separaţi sau cele două circuite ale unei linii cu dublu circuit, în ipoteza că nu se
ia în considerare, pentru a doua variantă, avarierea gravă a unui stâlp, acesta fiind, de
obicei, un element sigur al liniei.
Prin siguranţa în funcţionare a unei reţele electrice se înţelege capacitatea
acesteia de a suporta solicitările care apar în funcţionarea ei fără consecinţe
inacceptabile pentru instalaţiile şi aparatele ce o compun, fără prejudicii pentru
personalul de deservire, pentru construcţiile sau obiectivele învecinate.
Datorită diversităţii elementelor care alcătuiesc reţeaua electrică şi a
numeroaselor incidente care apar în exploatarea acesteia, realizarea unei siguranţe
absolute în funcţionarea unei reţele electrice este deosebit de dificilă şi iraţională. În
exploatarea unei reţele electrice pot apare solicitări foarte mari sau mai multe avarii
simultane, independente unele de altele, frecvenţa de apariţie în ambele situaţii fiind
foarte mică. A supradimensiona toate elementele componente ale reţelei pentru a
suporta astfel de solicitări ar însemna un efort financiar deosebit de mare. De aceea
este necesară corelarea judicioasă a siguranţei în funcţionare cu economicitatea
instalaţiilor ce compun reţeaua, ceea ce va conduce la o soluţie optimă din punct de
vedere tehnico-economic.
Calitatea energiei electrice furnizate consumatorilor reprezintă o cerinţă
esenţială în exploatarea reţelelor electrice şi se apreciază în funcţie de următorii
parametri: tensiunea de alimentare, frecvenţa, gradul de simetrie al sistemului trifazat
de tensiuni şi puritatea undei de tensiune, dorită de formă sinusoidală.
O bună calitate a energie furnizate impune ca tensiunea de alimentare şi
frecvenţa să fie cât mai apropiate de valorile nominale, iar fluctuaţiile de tensiune şi
frecvenţă în jurul acestor valori să fie cât mai reduse atât ca valoare cât şi ca frecvenţă.
Abaterile admise sunt de cca. ±5% pentru tensiuni, respectiv ±0,5% pentru frecvenţă.
Menţinerea frecvenţei în limitele admise depinde de circulaţia puterilor active în
sistem, fiind o problemă de exploatare a centralelor electrice. Valoarea tensiunii în
nodurile sistemului depinde în primul rând de circulaţia puterilor reactive. Menţinerea
ei între limitele admise reprezintă o problemă esenţială în proiectare şi exploatarea RE,
fiind cunoscută sub denumirea de reglarea tensiunii.
Frecvenţa în SEN – are în România valoarea standardizată (nominala) de 50
Hz, ceea ce înseamnă că într-o secundă polaritatea tensiunii trece de la plus la minus şi
înapoi de 50 de ori.
f= 1/T
 Din punct de vedere al variatiei frecventei in SEN cerintele sunt
urmatoarele
47,00-52,00 Hz - t=100% din an
49,50-50,50 Hz - t=99,5 % din an
49,75-50,25 Hz - t=95 % din saptamana
49,90-50,10 Hz - t=100% din saptamana
Frecventele de consemn sunt 49.99; 50.00; 50.01 Hz, iar in mod
exceptional pot sa aiba valorile:49.95 şi 50.05Hz.
Valorile nominale ale tensiunii din RET sunt 750kV,400kV 220kV şi
110kV.
Cerintele impuse tensiunii de funcţionare in RET din punct de vedere al
variatiei acestora in orice punct al retelei sunt:
-pentru reţeaua de 750 kV banda admisibilă este 735-765 kV;
-pentru reţeaua de 400 kV banda admisibilă este 380-420 kV
-pentru reţeaua de 220 kV banda admisibilă este 198-242 kV
-pentru reţeaua de 110 kV banda admisibilă este 99-121 kV.
Gradul de simetrie al sistemului trifazat de tensiuni este o cerinţă de calitate, ce
impune ca în toate nodurile sistemului să existe un sistem trifazat simetric de tensiuni.
Pentru asigurarea acestui deziderat este necesar ca generatoarele sincrone din sistem să
furnizeze un sistem trifazat simetric de tensiuni, iar elementele din sistem să fie
echilibrate trifazat. În acest sens, la transformatoare se acţionează asupra formei
miezului magnetic, la linii se efectuează transpunerea fazelor, receptoarele trifazate se
construiesc echilibrate, cele monofazate se distribuie pe cele trei faze astfel încât să
asigure o încărcare echilibrată a reţelei. În general, cerinţa de simetrie a tensiunilor este
practic realizată în SEE.
Cerinţa de puritate a undei de tensiune impune lipsa armonicilor de tensiune (şi
curent) sau limitarea acestora la un nivel redus. Pentru aceasta, prin construcţie,
generatoarele trebuie să furnizeze tensiuni electromotoare lipsite de armonici. Apoi,
prin proiectare, construcţie şi exploatare trebuie să se evite domeniile neliniare de
funcţionare a elementelor din sistem (exemplu saturaţia la transformatoare) şi să se
evite configuraţiile ce pot forma circuite rezonante pentru armonicile cele mai probabil
existente în sistem (de ex. linie aeriană lungă conectată cu o reţea extinsă de cabluri).
În fine, la consumatorii importanţi, care constituie surse de armonici (de exemplu staţii
de redresare) se vor utiliza scheme de compensare.
Dezvoltarea ulterioară a reţelei este o cerinţă potrivit căreia reţeaua electrică
existentă trebuie să permită o extindere (dezvoltare) viitoare fără ca prin aceasta gradul
ei de siguranţă şi simplitatea manevrelor să sufere modificări esenţiale.
Eficienţa economică a investiţiilor este cerinţa care impune ca transportul şi
distribuţia energiei electrice să se realizeze cu cheltuieli minime la o anumită putere
transferată. Creşterea eficienţei economice a investiţiilor se realizează prin:
- reducerea la maxim a cheltuielilor de investiţii prin adoptarea soluţii-lor
celor mai ieftine dintr-un număr de soluţii posibile, care satisfac condiţiile tehnice
impuse;
- reducerea pierderilor de putere pe elementele reţelei, prin alegerea unor
aparate şi instalaţii ce prezintă randamente ridicate şi prin exploatarea raţională a
acestora.
Cerinţele suplimentare impuse de impactul cu mediul înconjurător acţionează ca
restricţii, care trebuie respectate în mod obligatoriu. De exemplu, se impun restricţii de
poluare estetică, fonică, atmosferică sau de deviere a traseelor în cazul unor zone
urbane (chiar dacă soluţia tehnico-economică recomandă ca o linie de înaltă tensiune
să treacă prin centrul unei zone urbane, această soluţie nu poate fi acceptată şi traseul
se modifică corespunzător).
 3.Calitatea comercială a serviciului de distribuţie.

Constituie o alta componenta de baza privind serviciile oferite de OTS fiind

compusa din mai multe componente
-Racordarea la RED
La solicitarea scrisă a oricărui utilizator al RED, existent sau potenţial
(neracordat la reţea), OD care deţine licenţa pentru distribuţie în zona respectivă este
obligat să emită un aviz tehnic de racordare, dacă racordarea nu afectează siguranţa
SEN prin nerespectarea normelor şi reglementărilor tehnice în vigoare.
Termenul pentru emiterea avizului tehnic de racordare este de maximum 30 de
zile calendaristice de la înregistrarea cererii (însoţită de documentaţia completă)
pentru racordare la 110 kV, MT sau JT.
Termenul pentru transmiterea ofertei de contract de racordare este de maximum
10 zile calendaristice de la înregistrarea cererii (însoţită de documentaţia completă).
În cazul în care utilizatorul are receptoare care pot introduce perturbaţii în reţea,
documentaţia completă presupune şi prezentarea măsurilor luate de utilizator pentru
limitarea perturbaţiilor. Limitele admisibile pentru perturbaţii vor fi indicate de OD.
-Contractarea serviciului de distribuţie
Termenul standard pentru transmiterea contractului de distribuţie (oferta OD)
este de maximum 15 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii de încheiere a
contractului (însoţită de documentaţia completă).

3.Monitorizarea calitatii energiei electrice:

Preocupările actuale legate de asigurarea unei calităţi corespunzătoare a

tensiunii de alimentare, precum şi a serviciului de alimentare şi-au găsit reflectarea şi
în actele normative elaborate de ANRE, care a stabilit obligativitatea monitorizării şi
calculul unor indicatori de calitate ce stau la baza evaluării performanţei operatorilor
din sectorul distribuţiei şi furnizării energiei electrice prin intermediul codului
RED/2000 [2]. Determinarea acestor indicatori necesită dotarea filialelor de distribuţie
cu echipamente adecvate capabile să achiziţioneze date, să selecteze evenimentele
urmărite, să efectueze calculele necesare şi să transmită la nivelul ierarhic superior
datele sintetice necesare evaluării performanţei serviciului de alimentare cu energie
electrică.
Pe baza informaţiilor achiziţionate de sistem va fi posibilă obţinerea următorilor
- parametrii tehnici de calitate ai tensiunii:
- numărul de întreruperi tranzitorii scurte şi lungi;
- numărul de goluri de tensiune;
- depăşiri ale limitelor normate de variaţie a tensiunii de alimentare;
- depăşiri pentru limite normate ale variaţiilor rapide de tensiune;
- frecvenţa medie;
- tensiunea medie.
De asemena, pe baza datelor privind consumatorii afectaţi de întreruperile în
furnizarea energiei electrice, va fi posibil calculul indicatorilor de continuitate SAIFI,
SAIDI şi AIT. În acest scop se va determina şi energia nelivrată ENS.
Parametrii tehnici de calitate sunt comuni tuturor consumatorilor de MT sau IT
racordaţi, direct sau prin PA, la o bară de alimentare din staţia electrică şi se obţin din
monitorizarea parametrilor de semnal ai tensiunii de reţea. Aceste date sunt de tip
continuu ( analogică ) şi au la bază măsurarea duratei fiecărei semiperioade a
semnalului din reţea şi calculul valorii efective a tensiunii la nivelul acesteia.
Pe de altă parte, calculul indicatorilor de continuitate necesită monitorizarea
stării de conectare a consumatorului la reţea. Datele privitoare la starea de conectare
sunt de tip discret (binară) şi poate lua una din două valori: conectat sau neconectat.
Ele se obţin prin monitorizarea stării întreruptorului prin care consumatorul este cuplat
în mod direct la reţeaua de alimentare cu energie electrică.
Referitor la cele două tipuri de date descrise mai sus, vom denumi drept
eveniment situaţia în care consumatorul este deconectat sau situaţia în care i se
furnizează serviciul cu parametrii de calitate diferiţi faţă de valorile normale.
Firmele din domeniul energetic pot fi clasificate după două criterii. Primul
criteriu este acela al poziţiei pe care firma îl ocupă în lanţul furnizării energiei
electrice. Al doilea criteriu este reprezentat de tipul de proprietate al afacerii. Indiferent
însă de tipul ei de proprietate, respectiva firmă desfăşoară o afacere în piaţa de energie.
În această piaţă se deschid pe perioade de timp limitate ferestre de oportunitate,
ferestre cărora firma le răspunde prin lansarea de proiecte. Privită din acest ultim punct
de vedere, alinierea la standarde reprezintă fereastra de oportunitate iar implementarea
unui sistem de monitorizare a calităţii înseamnă pentru firmă realizarea unui nou
proiect.
În cazul implementării oricărui proiect, operatorul de distribuţie trebuie să
concilieze între forţele din mediul extern şi cele din mediul intern al firmei care vor
influenţa proiectul. În acest sens proiectul beneficiază de oportunităţi şi este supus la
ameninţări venind din mediul exterior iar în mediul intern al operatorului se pot
identifica relativ la realizarea acestuia puncte tari şi puncte slabe.
Folosirea unui sistem de monitorizare a calităţii serviciului de furnizare a
energiei electrice crează pentru operatorii de distribuţie următoarele oportunităţi ( în
afară de aderenţa la standardul ANRE ):
- existenţa datelor statistice referitoare la calitatea serviciului de furnizare
a energiei electrice permite compararea performanţelor obţinute cu obiectivele
stabilite, acest lucru permiţând managementul cuantificat ( bazat pe cifre concrete ) al
calităţii proceselor de afaceri şi atingerea unui nivel superior de maturitate al acestora;
- folosirea unui sistem de indicatori general acceptaţi duce la poziţionarea
credibilă a firmei în domeniul propriu de afaceri;
- valorile pozitive ale indicatorilor de calitate pot duce la crearea unei imagini pozitive
a
firmei şi la creşterea încrederii clienţilor;
- se oferă posibilitatea elaborării pe baza unor date concrete a planurilor de investiţii
pentru
înlocuirea echipamentelor din instalaţiile electrice şi/sau dezvoltarea acesteia;
- se acţionează în mod preventiv şi nu reactiv, prin prevenirea problemelor ce pot
apărea şi nu prin administrarea incidentelor şi a crizelor.
 Ameninţările din mediul exterior în cazul unui asemenea proiect pot fi
următoarele:
- plata unor penalităţi în cazul în care indicatorii de calitate au valori sub
cele stabilite în standardul de performanţă
- crearea unei imagini negative a firmei la nivelul clienţilor în cazul
publicării unor indicatori de calitate necorespunzători
- pierderea încrederii clienţilor
Punctele tari ale filialelor de distribuţie relativ la acest proiect sunt:
- existenţa unor sisteme SCADA şi de automatizare aflate în funcţiune care
pot furniza o parte din datele necesare calculului indicatorilor de calitate;
- existenţa unui personal calificat care poate să opereze un asemenea tip
de sisteme cu minim de şcolarizare;
- existenţa unui personal specializat în probleme de calitatea energiei
electrice;
- existenţa unor procese de producţie documentate şi administrate
corespunzător;
- existenţa unui sistem de management al calităţii ISO 9001 operaţional la
nivelul filialelor.
De asemenea putem identifica posibile puncte slabe ale filialelor de distribuţie
relative la implementarea proiectului după cum urmează:
- lipsa de susţinere la nivelul conducerii filialei ţinând cont că este vorba
de un proiect impus de necesitatea alinierii la standarde impuse din exterior şi că pe
piaţa de distribuţie nu există practic concurenţă;
- rezistenţa la adoptarea practicilor impuse de standardul de performanţă
la nivelul salariaţilor, rezistenţă datorată faptului că datele culese tind să scoată în
evidenţă aspecte negative în funcţionarea procesului de producţie;
- comunicarea insuficientă a obiectivelor şi avantajelor proiectului la
nivelul firmei;
- aloacarea insuficientă de resurse materiale şi umane.
 Dat fiind numărul mare de noduri ce trebuiesc monitorizate este de aşteptat ca,
în cazul unei implementări complete a sistemului, costurile iniţiale şi cele de operare
ale acestuia să fie semnificative. Ca atare, la analiza soluţiei va trebui să se ţină seama
şi de componenţa economică a acesteia.
Conform legistaţiei actuale, la nivelul unei filiale de distribuţie de energie
electrică urmează a fi determinaţi indicatorii SAIFI, SAIDI, AIT şi mărimea ENS.
Indicatorul SAIFI (Sistem Average Interruption Frequency Index)  frecvenţa
medie de întrerupere la nivel de sistem  se determină din relaţia

N i
SAIFI  i 1

Nt
si reprezinta numărul mediu de întreruperi suportate de consumatorii alimentaţi
(deserviţi) de OD. Se calculează împărţind numărul total de consumatori întrerupţi
peste 3 minute, la numărul total de consumatori deserviţi

SAIDI (System Average Interruption Duration Index) – Indicele Durata Medie

a Întreruperilor în Reţea (Sistem) pentru un consumator, reprezintă timpul mediu de
întrerupere a consumatorilor la nivel de OD (o medie ponderată). A doua formulă se
aplică în cazul în care reconectarea consumatorilor se face treptat, în mai multe etape,
nu simultan pentru toţi consumatorii. Indicatorul se calculează împărţind durata
cumulată a întreruperilor lungi la numărul total de consumatori alimentaţi (deserviţi)
de OD:
n n ki

 (N i  Di ) 
i 1 j 1
( N ij  Dij )
SAIDI  i 1
SAIDI 
Nt sau Nt [min/an]
ENS (Energy Not Supplied) – Energia Nelivrată, definită ca energia totală
nelivrată consumatorilor alimentaţi (deserviţi) de OD, din cauza întreruperilor ;
n

 P  D 
i i
ENS = i 1 [kWh , MWh sau GWh]
 AIT (Average Interruption Time) – Timpul Mediu de Întrerupere, reprezintă
perioada medie echivalentă de timp, în care a fost întreruptă alimentarea cu energie
electrică la nivel de OD:
ENS
AIT = 8760 x 60 x AD [min/an]
unde, în formulele de mai sus, notaţiile reprezintă:
n – numărul total de întreruperi lungi;
ki – numărul de etape de reconectare, corespunzător întreruperii i;
Ni – numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute la întreruperea i;
Nij – numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute la etapa j a întreruperii i;
Pi – puterea electrică întreruptă la întreruperea i, numai la IT;
Di – durata (timpul) de întrerupere a utilizatorilor (din momentul dispariţiei tensiunii
până la reconectare) pentru întreruperea i;
Dij – durata (timpul) de întrerupere a utilizatorilor (din momentul dispariţiei tensiunii
până la reconectare) pentru etapa j a întreruperii i;
Nt – numărul total al utilizatorilor deserviţi;
AD  Annual Demand - consumul anual de energie electrică (fără pierderile din
reţeaua electrică)
la nivelul OD, egal cu energia distribuită anual.

4.Factori perturbatori ai calitatii energiei electrice

Calitatea energiei electrice depinde nu numai de furnizor, ci şi de toţi

consumatorii racordaţi în aceea reţea de alimentare, unii dintre aceştia pot determina
influenţe perturbatorii în reţeaua furnizorului, care să afecteze funcţionarea altor
consumatori, racordaţi la aceeaşi reţea. Deci consumatorii care contribuie la alterarea
calităţii energiei electrice peste valorile admise, trebuie să adopte măsuri pentru
încadrarea perturbaţiilor produse în limitele alocate sau să accepte posibilitatea
deconectării sale.
 Principalii factorii perturbatori care contribuie la alterarea calitatii energiei
electrice sunt:
Efectul FLICKER
Combaterea fluctuaţiilor de tensiune are drept scop principal combaterea
efectului flicker. Efect de flicker este evaluat ca fiind jena fiziologică asupra ochiului
uman, la variaţia fluxului luminos al lămpilor electrice.
Combaterea efectului de flicker in retele cuprinde urmatoarele faze:
- Mărirea puterii de scurtcircuit a reţelei de alimentare prin
realizarea unor legături suplimentare cu sistemul electroenergetic;
- Alimentarea receptoarelor care produc flicker la o treaptă de tensiune
mai ridicată
- Echiparea generatoarelor centralei electrice proprii, în caz că există, cu
sisteme de reglaj rapid a excitaţiei în vederea preluării şocurilor de putere activă şi
reactivă;
- Instalarea de surse locale de putere reactivă care să preia, practic
instantaneu, şocurile de putere reactivă, cum ar fi compensatoarele sincrone cu reglaj
rapid a excitaţiei.
- Alegerea corespunzatoare a schemei de alimentare – separare galvanica a
barelor care alimenteaza consumatorii cu socuri si ceilalti consumatori;
- Compensarea dinamica a puterii reactive absorbita de consumatorul cu
socuri - compensatoare sincrone cu reglaj rapid, baterii de condensatoare cu comanda
in timp real.
Golurile de tensiune
Golul de tensiune este o reducere instantanee si temporara a tensiunii intr-un
nod al retelei electrice, care se manifesta prin:
- variatii bruste de tensiune datorate unor defecte cu caracter rapid,
trecator sau eliminarea prin protectii ;
- disparitii scurte ale tensiunii ca urmare a functionarii automatizarilor de
sistem (AAR-RAR).
Duratele golurilor de tensiune sunt – uzual – intre 60 ms si 3 s, dar sunt
posibile si durate de 10 ms, in special cand defectele sunt eliminate prin sigurante.
 Caracteristicile golului de tensiune sunt:

- Amplitudinea de faza a golului de tensiune :

Δuf = (Unf - Uf ) / Unf
Unde Unf - reprezinta tensiunea nominala pe faza ; Uf - modulul tensiunii de faza
care se ia in considerare pe durata golului ;

- Durata golului de tensiune :

tg = tf - ti [s]
unde : ti ,tf - momentul initial respectiv final al golului.

- Frecventa de aparitie a golului de tensiune : fa = Ng / Tr,

unde :
Ng - reprezinta numarul de goluri de tensiune, de o anumita amplitudine si durata; Tr
– timpul de observatie.
Nesimetria sistemelor trifazate de tensiuni si curenti
Cauze ale nesimetriei:
a) Cauze datorate nesimetriilor temporare care sunt: scurtcircuite nesimetrice,
intrerupere a unei faze, defecte la consumatori
b)Cauze datorate nesimetriilor permanente:
- sarcini monofazate sau bifazate concentrate, racordate la reteaua de
alimentare de tensiune alternative trifazata;
- repartitia neuniforma a receptoarelor monofazate pe cele trei faze ale
retelei (iluminat stradal, consumatori casnici, etc.);
- receptoare bifazate (aparate de sudura electrica, cuptoare electrice de
inductie la frecventa industriala, traciunea electrica, etc.);
- receptoare trifazate de constructie nesimetrica (cuptoare cu arc electric);
impedante diferite ale liniilor electrice pe cele trei faze (in special, liniile electrice
aeriene)
- dezechilibrul permanent al fazelor reteli datorat dispunerii spatiale
nesimetrice a conductoarelor.
 Efecte ale nesimetriei tensiunilor de alimentare constau in:
- incalziri in masinile electrice rotative de tensiune alternative trifazata
datorita pierderilor suplimentare introduce de curentii de secventa negativa si zero care
parcurg infasurarile masinilor;
- cupluri pulsatorii de frecventa ridicata in masinile electrice rotative, care
reprezinta cupluri inverse de franare parazite; datorita acestor cupluri apar vibratii,
care se accentueaza in cazul nesimetriilor fluctuante;
- influente negative asupra liniilor de telecomunicatii;
- reducerea puterii reactive furnizata de bateriile de condensatoare;
- alterarea calitatii energiei electrice distribuite altor clienti
Reducerea nesimetriei în reţelele electrice se poate realiza prin următoarele
mijloace:
- simetrizarea liniilor şi circuitelor electrice;
- echilibrarea sarcinii electrice.
Pentru corectarea nesimetriei reţelelor respective se aplică următoarele
procedee:
- transpunerea conductoarelor liniilor electrice aeriene lungi, cum sunt cele
de transport, adică permutarea conductoarelor executată la anumite intervale spaţiale
- aşezarea cablurilor monofazate ale unei linii electrice trifazate în
“treflă”, adică în vârfurile unui triunghi echilateral.
- aşezarea izolatoarelor suport ale barelor conductoare de joasă sau medie
tensiune, de mare capacitate, în stea.
Întreruperile de scurtă durata (sub 3s) sunt determinate de defecte în reţea şi
realimentarea consumatorilor prin reconfigurarea automată a reţelei utilizând
automatica de sistem. Pentru a pune în evidenţă diferenţa între condiţiile de apariţie a
golurilor de tensiune şi a întreruperilor de scurtă şi lungă durată se consideră exemplul
indicat in figura de mai jos corespunzător reţelei interne, cu tensiunea nominală de 20
kV, a unei intreprinderi.
La apariţia unui defect (scurtcircuit) pe circuitul care alimentează bara B2 toate
receptoarele alimentate de la bara B vor sesiza o reducere de tensiune la borne (gol de
tensiune). Curentul de defect va parcurge întreruptoarele I21 şi I, dar numai
întreruptorul I21 va fi deconectat (selectiv) pentru a izola defectul. Pentru toate
receptoarele conectate pe barele B golul de tensiune a fost eliminat şi tensiunea revine
la valoarea permanentă .
Receptoarele conectate la bara B2 nu vor mai fi alimentate (gol de tensiune
urmat de întrerupere de tensiune). Automatica de sistem (anclanşarea automată a
rezervei) sesizează lipsa tensiunii pe bara B2 ,comandă deconectarea întreruptorului
I22 conectarea intreruptorului IAAR (aflat în mod normal în poziţie deschis).
Receptoarele conectate la bara B2 vor fi realimentate, după un interval de timp
determinat de funcţionarea AAR (intrerupere de scurtă durată). In cazul în care nu este
posibilă conectarea întreruptorului IAAR receptoarele conectate la bara B2 rămân
nealimentate (întrerupere de lungă durată) până când personalul de exploatare asigură
înlăturarea defectului.

20kV
B
I 11 I 21

I12 I AAR
I22
B1 B2

Reţea de 20kV pentru alimentarea unor consumatori

 Armonicele si interarmonici
Armonicele sunt un produs secundar al echipamentelor moderne de control al
curentului electric. Dacă folosiţi, de exemplu, invertoare cu frecvenţă variabilă, atunci
acestea generează armonice.
Curenţii armonici au ca rezultat:
- Creşterea consumului de energie
- Creşterea pierderilor din sistem
- Solicitarea echipamentelor de serie
- Creşterea distorsiunilor în reţeaua electrică
Problema curentului distorsionat este că acesta afectează forma de undă a
tensiunii, ceea ce duce la deformări ale tensiunii de alimentare. În cazul în care reţeaua
de alimentare este afectată de distorsiunea armonică, toate echipamentele alimentate de
la această reţea funcţionează în condiţii anormale şi, astfel, se vor abate de la
comportamentul lor normal. Aceasta duce la:
- Limitări privind alimentarea şi utilizarea reţelei
- Îmbătranirea prematură a produselor
- Pierderi mai mari
- Vibraţii la arborele motoarelor
- Opriri ale producţiei
- Interferenţe electromagnetice crescute
Pe scurt, armonicele reduc fiabilitatea, măresc perioada de nefuncţionare,
afectează calitatea produsului, cresc costurile de funcţionare şi provoacă scăderea
productivităţii.
În scopul reducerii nivelului de armonice, exista mai multe
solutii, care se pot clasifica în:
- solutii tehnice;
- solutii operationale.
 Metodologia generala în reducerea nivelului de armonici este
prezentata în de mai jos:

Metodologia generala în reducerea nivelului de armonici

În functie de natura surselor de armonici si de exactitatea cu care

sunt
identificate/localizate se pot adopta procedee de limitare de natura
organizatorica sau care implica utilizarea unor dispozitive special
proiectate de tipul:
- filtre pasive;
- transformatoare de izolare si reducere a armonicilor;
- filtre active.
Solutiile care utilizeaza transformatoare de izolare si filtrele
pasive sunt destinate numai pentru anumite armonici. În cazul
instalatiilor pentru care spectrul curentului armonicneste greu de
precizat si continutul armonic se modifica permanent, o solutie
convenabila este un filtru activ sau un conditioner activ.
Fiecare optiune prezinta avantajele si dezavantajele sale, încât
nu exista o solutie ideala, fiind necesare în prealabil studii
aprofundate.
 BIBLIOGRAFIE

1. Codul tehnic al reţelei electrice de transport.

Cod ANRE: 51.1.112.0.01.27/08/04
2. Standard de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice.
CodANRE:28.1.013.0.00.30.08.2007
3.Standard de performanta pentru serviciile de transport şi de sistem ale
energiei electrice
Cod ANRE:17.1.012.0.00.28.06.2007
3. Codul tehnic al reţelelor de distribuţie
4. Tehnologii moderne de transport si distributie a energiei electrice-
Prof. dr. ing. Mircea Chindris