Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Citare / Citation
Călin, R.A. & Bîrsănescu, I.A. (2017). Young Romanians`”Digital Natives”, Social Media
and Self-Branding, în volumul conferinței internaționale The 12th International Scientific
Conference eLearning and Software for Education (eLSE), Bucharest, April 27-28, 2017,
10.12753/2066-026X-17-000.
TINERII DIN ROMÂNIA DIN ERA DIGITAL NATIVES, SOCIAL MEDIA ȘI SELF-
BRANDINGUL
Abstract: Aparținând unui prezent care îi supune unui aflux imens de informații, generația ultimilor 10
ani își dezvoltă “natural” abilități de gestionare a volumului imens de inputuri, “Digital Natives”
(termenul îi aparține lui Marc Prensky) par perfect adaptați unui mediu extrem de animat, în care
mesajele și stimulii vin și pleacă în mare viteză. În acestă vâltoare informațională, mediul virtual joacă
un rol central, treptat coșul imens al Internetului incluzând informații, culturi, personalități. O realitate
a școlii românești actuale, identificată în cadrul concluziilor unei cercetării din anul 2015, este aceea
că școala este abia al treilea furnizor de formare în ceea ce privește bunele practici în auto-educarea
prin căutarea pe Internet, după cercul de prieteni/colegi și familie. Pornind de la acest fapt, studiul
nostru exploratoriu își propune să atragă atenția furnizorilor de educație din România asupra
necesității educației timpurii a tinerilor privind exploatarea eficientă a resurselor Internetului și
valorificării optime, inclusiv din perspectiva viitoarei lor cariere profesionale, a platformelor
circumscrise Social Media pe zona de Self-Branding. Demersul întreprins evidențiază necesitatea
educării tinerilor pentru preocuparea de a-și construi un profil de personalitate optim și dezirabil în
mediul virtual, în contextul probabilității țintirii unor job-uri de top pe o piață a muncii a viitorului în
care angajatorii importanți apelează frecvent la firme de recrutare specializate pentru identificarea
”angajatului perfect” pentru un post. Concluziile studiului sunt sintetizate în cadrul unui mini-ghid de
bune practici asupra căruia se insistă a fi implementat de timpuriu în educarea tinerilor pentru o
întâlnire profitabilă cu Social Media.
Cu toții ne lovim astăzi de Social Media și tot ce presupune aceasta, cu toții ne lovim de
dificultățile pe care le întâlnim în ceea ce privește descoaserea tainelor ei, cu toții ne-am dori să
deținem abilități performanțiale în domeniu pentru a apărea mai spectaculos în fața celorlalți. Având
toate aceste motivații în spate, ne putem permite a încerca o înțelegere condensată a modului de
funcționare a Internetului per ansamblu, a influenței sale incomensurabile nu numai pe plan
profesional, ci și personal.
Înconjurați fiind de influențele Internetului la tot pasul, devine necesară transpunerea noastră
într-un mod cât mai eficient în mediul virtual. Veritabilitatea acestei acțiuni este elementară pentru o
corectă imagine reflectată celorlalți asupra a ceea ce suntem noi în esență. Pentru a înțelege și a
deprinde în ce fel se poate realiza acest task, este vădit impusă studierea în substrat a conceptului de
self-branding, privit ca ca maniera în care un subiect vrea să fie perceput de către societate [6].
În imensa arie pe care o ocupă Internetul ca entitate independentă, mai ales în rândul tinerilor,
este oarecum intimidantă crearea unei imagini proprii, o imagine nouă, unică, patentată, reprezentativă
sinelui adevărat din pricina posibilității comparației EU-CEILALȚI. De menționat este, însă, faptul că
o prezență virtuală se construiește în timp, cu efort și dăruire, cu un greoi bagaj de informație în spate.
La o trecere în revistă fugitivă, deloc exhaustivă dar relevantă a unor articole pe temă, oricare
dintre noi poate observa ocurența extraordinar de mare a câtorva concepte pe care se pune foarte mare
accent atunci când vine vorba de self-branding. Se urmăresc în principiu idei precum cunoașterea
temeinică a sinelui, stabilirea unui sistem de valori bine închegat, descoperirea propriilor pasiuni,
visuri, conturarea unei imagini în comunitate. Intră în discuție și importanța fiziologică/biologică a
datului genetic, a capacității intelectuale, a capacității emoționale – latura bio-psiho-socială a
individului în ansamblu. Depășind aspectele generale, explorarea în amănunt a fenomenului atrage
atenția asupra existenței unor legi ale branding-ului personal printre care se numără specializarea,
leadership-ul, personalitatea, originalitatea, ieșirea în evidență, unitatea, persistența și buna-voință.
Aceste „legi”, concepte plurivalente mai degrabă, concentrează in nuce tot ceea ce înseamnă structura,
schela de construcție a self-brandingului [10].
Pentru o înțelegere mai substanțială a ideii de unicitate/multilateralitate umană se impune a fi
aduse în discuție noțiuni psihologice cu o mare greutate informațională precum Individuația lui Carl
Jung. Acesta explică în detaliu cum se realizează trecerea de la comun la individual, unic, prin
descoperirea celui mai autentic Eu al persoanei [8]. Utilizarea termenului persoană ridică și ea semne
de întrebare, din pricina numeroaselor accepțuni pe care acesta le adoptă. Persona (lat. mască)
înseamnă pentru Carl Jung apariția socială a unui individ, fațeta pe care acesta o arată lumii. De aici se
pot trage concluzii privind diferitele fațete ale personalității: personalitatea manifestată versus
personalitatea percepută.
Invocarea succintă a acestor noțiuni vizează sublinierea beneficiilor pe care le aduce
înțelegerea lor, a conexiunilor dintre acestea, punerea lor în practică.
De asemenea, demersul se dorește un argument atât pentru înțelegerea necesității familiarizării
aprofundate a societății românești, cu precădere a tinerilor nascuți în era tehnologiei, cu ideea de
nevoie absolută de cunoștințe atât în ceea ce privește cunoașterea personalității umane și a celei proprii
în special, cât și a tot ceea ce înseamnă Internet, cu expunerea căilor pe care acesta din urma le
deschide.
Putem astfel distinge cât de signifiantă este amprenta rețelelor sociale asupra tinerilor. Aceștia
își dedică o mare parte din timp navigând pe Internet, de multe ori fără un scop bine definit. O dată cu
trecerea spre adolescență, rețelele sociale capătă o importană din ce în ce mai mare. Pentru a fi capabil
de a te expune în mod promițător în mediul online, este nevoie de pregătire specializată în domeniu,
evitându-se tendința de autodisciplinare prin extindere de acces.
Pasul I – Decizia
1. Trebuie să o fac!
Primul pas este întotdeauna cel mai greu. A lua decizia de a pătrunde în mediul online este
începutul unui sinuos drum către construirea unei prezențe virtuale. Fie că este vorba de Facebook,
Instagram, LinkedIn sau orice alt site de mare anvergură, important este să încercăm, pentru că nu
putem prezice niciodată ce oportunități vom întâlni, ținând cont de faptul că majoritatea firmelor mari
și persoanelor de succes țin la contul din cyberspace și inter-relaționează prin intermediul acestuia.
2. De ce?
Orice decizie are la baza sa un motiv. Oricare ar fi acesta, este strâns legat de obiectivele pe
care le urmărim. Drept consecință, vom alege grupul țintă căruia urmează să i ne adresăm. În funcție
de ceea ce urmărim, în funcție de domeniul în care ne derulăm activitatea este recomandat să mulăm
profilul așteptărilor segmentului de persoane căruia ne dedicăm. Ținând cont de scop, ne vom putea
personaliza existența în materie de design, mod de exprimare, imagine, postări distribuite șamd.
Pasul II – Pregătirea
3. Inventarierea oportunităților
Înainte de a începe orice altceva, firesc este a ne informa temeinic cu privire la modalitatea de
funcționare a site-urilor pe care intenționăm să le utilizăm, să comparăm diferite profiluri de succes și
să extragem din decursul evoluției acestora pași esențiali pe care, mai târziu, să îi adoptăm.
4. Cum să o fac?
Oricare dintre site-urile alese funcționează după reguli distincte și oferă modalități diferite de
punere în valoare a clienților. A ne asigura că cunoaștem cum acestea funcționează și care le sunt
oportunitățile de promovare individuală pe care le oferă este esențial!
5. Cunoaște-te pe tine însuți!
Autocunoașterea reprezintă piatra de temelie a reușitei expunerii sinelui în Social Media. Este
de evitat încercarea transpunerii unui Eu fals, din pricina faptului că, la o eventuală întâlnire face to
face reprezentarea profilului online nu va coincide cu impresia lăsata în realitate, lucru care nu va face
decât să ne agraveze reputația.
Pasul III – Let`s do it!
6. Fii original!
Este esențial să venim cu ceva ce este doar al nostru. Se caută unicitatea, o viziune
amprentată, ceva ce se distinge față de restul. Este indicat a se pune accent pe latura noastră subiectivă,
pe deosebiri. Vom căuta să dirijăm atenția către o expunere sinceră a sinelui, deoarece acel tu dezgolit
de comparări și pastișări este individual și inconfundabil.
7. Răbdarea e o dovadă de înțelepciune!
Popularitatea nu se construiește peste noapte, iar noi nu trebuie să ne lăsăm demoralizați de
faptul că lucrurile nu decurg atât de rapid cum ne-am așteptat. Persistența este cheia succesului în acest
caz.
8. Nu stagna!
Pentru a reuși este necesar lucrul permanent și evitarea lungilor pauze în desfășurarea acțiunii
întreprinse. Nimeni nu dorește cooperarea cu o persoană inconsistentă, așa că este de urmărit
activitatea uniformă în spațiul online, pentru a pune la curent potențialii colaboratori cu ultimele
noastre interese.
9. Promovează-te!
Pentru a ne face cunoscuți e nevoie de cât mai multă promovare. Ajutorul din partea unei
persoane influente, din partea prietenilor sau colegilor, a unui specialist, chiar din partea unor firme
tangente cu domeniul nostru de lucru este mai mult decât binevenit. Nu trebuie să ne limităm la share-
uri și like-uri; este benefică o perioadă de detașare de mediul online și depunerea unui efort pentru
promovarea noastră prin diferite evenimente corelate cu ceea ce facem.
Pasul IV – Evaluarea
10. Rămânem profi!
Este obligatorie grija sporită pentru orice activitate derulată și făcută public. Nu uităm icio
secundă că menținerea unei imagini profesionale, indiferent de sectorul în care ne desfășurăm
activitatea este cheia. Evităm orice ar putea instiga, provoca, deranja grupul nostru țintă/vizat și nu
numai. Mediul online rămâne un spațiu public, accesibil oricând, de către oricine, iar unii chiar știu să
caute!
Pasul IV – Reevaluarea
11. Ne urmărim evoluția
Pentru a ști ce trebuie să continuăm să facem și ce nu, trebuie să rămânem precauți asupra
progresului (sau regresului) nostru. Observăm reacția publicului la activitatea noastră, ne canalizăm
atenția către ce preferă vizitatorii profilului nostru. Nu uităm că și profilul online necesită o curățenie
periodică, motiv pentru care verificarea integrală a contului din când în când este recomandată, nu
numai pentru urmărirea schimbărilor care s-au petrecut în activitatea noastră, ci și pentru a înlătura
expuneri care nu ne mai reprezintă în prezent.
VI. CONCLUZII
Tot ceea ce facem spune ceva despre noi – de la discurs la îmbrăcăminte, de la relaționarea cu
cei din jur la manifestarea noastră în intimitatea casei, de la pasiuni la imaginea transpusă în rețelele de
socializare.
Translatând observaţiile şi concluziile către domeniul self-branding-ului, se poate constata
realitatea faptului că pentru a atinge o serie de obiective şi scopuri în comunicare, este necesară luarea
în consideraţie a cunoaşterii cu caracter anticipativ, a analizei şi interpretării datelor deţinute şi ulterior
a planificării şi etapizării construcției profilului de personalitate în mediul virtual în sensul
maximizării efectelor aşteptate. Trainingul și formarea în acest sens sunt dezirabile.
Prezența online a unei persoane presupune o abordare similară cu cea a unei comunicări
publice. În cadrul acesteia, la nivel subconștient are loc un proces de cunoaștere anticipativă a celui
căruia îi este adresat mesajul, fapt care sigură ajustarea discursului la particularităile destinatarului
mesajului [2]. Cu cât acest proces este adus din zona subconştientului mai aproape de conştient, cu atât
cresc şansele ca mesajul transmis în cyberspace să devină mai eficient şi eficace. Și cât de benefică
devine în acest context o formare țintită a digital natives în domeniul self-branding-ului în mediul
virtual!
În fapt, studiul nostru evidențiază importanța gestionării responsabile a oricărei activități
desfășurate în online, accentuând necesitatea parcurgerii conștiente a fiecărui pas dintr-un potențial
ghid de bune practici, perfectibil și adaptabil, în demersul individual de construire a unei identități
solide în cyberspace.
[1] Binet, A., Robinson, D. N., & Binet, A., 1977. Alterations of personality; On double consciousness. Washington,
D.C.: University Publications of America.
[2] Călin, R.A. & Bunăiaşu. C.M. 2010. Communication and Mass-media - from information to formation, Buletinul
Universităţii Petrol - Gaze din Ploieşti, Vol. LXII, Nr. 1A/2010, 230-238
[3] Călin, R.A., 2015. Self-Education Through Web-Searching - An Exploratory Study. In Social Sciences and
Education Research Review (SSERR). 2(2). Editura Sitech. Craiova. 47-58
[4] Drăgănescu, M., 2003. History of telecomunications in Romania. In Science and Technology of Information of the
Romanian Academy Section. https://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Com_MDapr.2003.pdf
[5] Flanagan, J.C. 1954. The Critical Incident Technique. In Psychological Bulletin, 51(4). 327-358
[6] Hartman, C., 2010. The Basics Of Personal Branding. In MeridiaSystems.com, LLC, Integrated Writing and Visual
Services. 235-243
[7] Hitchings, M., 2014. The Importance Of Personal Branding, In Partial Fulfillment Of the Requirements for the
Degree Bachelor of Science in Graphic Communication, 123-129
[8] Jung, C. G., 1964. Psychological types: or, the psychology of individuation. London: Routledge & Kegan Paul
[9] Martino, J., 2011. Your personal brand: it’s not just you. In IMB Research. Vancouver. BC. Canada. 26-34
[10] Montoya, P., Vandehey, T., Viti, P., & Tim, 2003. The personal branding phenomenon: Realize greater influence,
explosive income growth and rapid career advancement by applying the branding techniques of Michael, Martha
& Oprah. Portland, OR, United States: Millennium Advertising. 167-179
[11] Mutum, S., D., 2011. Social Media for Researchers & Online Personal Branding. In Wolfson Research Exchange.
University of Warwick Library. 47-56
[12] Pitariu, H.D., 2000. Managementul resurselor umane: Evaluarea performanţelor profesionale. Editura All Beck.
Bucureşti
[13] Prensky, M. 2001. Digital Natives, Digital Immigrants, from On the Horizon. MCB University Press. Vol. 9 No. 5.
October 2001
[14] Reunes, G. 2013. Branding yourself: a necessity?. In Dissertations of the Faculty of Arts, Multilingual Business.
Ghent University. Belgium. 79-87
[15] Romero, M., Sitaram, A., Galuba, W., & Huberman, B. 2011. Influence And Passivity In Social Media, In Cornell
University Center for Applied Mathematics. Ithaca. New York. USA. 145-157
[16] Smith, P.C., Kendall, L.M., 1963. Retranslation of expectations: au approach to the construction of unambiguous
anchors for rating scales. In Journal of Applied Psychology. 47(2). 149-155
[17] Tinder, G., 2010. The Promise of Personal Branding. Worldwide ERC. Viitattu, 25, 2015.
[18] Tyler, T. R. 2002. Is the Internet changing social life? It seems the more things change, the more they stay the
same. Journal of Social Issues, 58(1), 195-205