Călin, R.A. (2022). The fascinating professor. A point of view.

în volumul
Annals of University of Craiova, Series Psychology – Pedagogy, XXI, 2022,
no. 44, Issue 1, Editura Universitaria Craiova, ISSN 2668-6678, ISSN-L
1582-313X – pp. 128-136

https://aucpp.ro/wp-content/uploads/2022/07/AUC_PP_2022_no_44_issue_1.
pdf

PROFESORUL FASCINANT. UN PUNCT DE VEDERE

Răzvan-Alexandru CĂLIN1

Abstract

Unul dintre obiectivele eterne ale instrurii este atingerea acelor resorturi
psiho-emoționale ale celor care participă la actul de formare capabile să-i
transforme pe participanți în captivi ai discursului, ideilor și relației care se
construiește în contextul formativ creat.
Fascinația este calea, iar cel care se află în ipostaza de a o realiza este
profesorul care fascinează.
Materialul de față expune rezultatele unui studiu privind calitățile pe care
ar trebui să le dețină un cadru didactic pentru a fi fascinant, așa cum au fost ele
identificate și descrise în urma demersului exploratoriu focusat pe o cercetare
bazată pe chestionar aplicată celor 130 de studenți ai anului I de la diferite
facultăți ale Universității din Craiova, care au alcătuit eșantionul cercetării.
Rezultatele finale, obținute prin tehnica consultării de experți, coroborată
cu Tehnica Incidentelor Critice și Scala de Evaluare cu Ancore Comportametale,
au fost organizate sub forma unei liste ierarhizate de calități ale profesorului
fascinant, listă care a permis astfel desprinderea unor concluzii de actualitate
referitoare la direcții probabile de dezvoltare a demersurilor de formare a
cadrelor didactice.

Keywords: Instruire prin fascinație, Profesor fascinant, Formarea

profesorilor

1
Senior Lecturer, PhD, Teacher Training Department - University of Craiova, E-mail:
calinrazvanalexandru@yahoo.com
1. Introducere

Pornim în periplul nostru de cercetare de la o întrebare legitimă, bazată pe

o realitate extrem de actuală, formulată de profesoara Mariana Anghel: ”de ce după
atâția ani de școală și de pregătire universitară, unii dascăli, devin uneori
„invizibili” pentru elevi? De ce vocea profesorului se aude atât de puțin și doar în
sala de clasă?” (Anghel, 2021).
Răspunsul găsit de autoare este unul sensibil, deschizător de reflecții:
„Părem invizibili pentru că noi, dascălii, copleșiți de atâtea griji, uităm să le arătăm
elevilor noștri latura noastră umană. Nu educăm emoția și nu-i deprindem pe elevi
să gândească soluții sau să fie întreprinzători și vizionari (...) Comunic într-o
manieră expresivă și mă comunic. Elevul, la rândul lui, comunică și se comunică
(...) În actul predării, elevul mă citește, mă scanează și mă validează printr-o
cunoaștere naturală pe care o are, asemenea unui sistem de apărare. Adevărata
autoritate și respectul le câștigăm prin dialog, prin competență profesională, prin
empatie, prin flexibilitate și prin disponibilitatea de a fi creativi. Nu în ultimul rând,
dacă elevii noștri nu ne admiră, nu vom avea nicio influență asupra lor” (Anghel,
2021).
La polul opus, ”profesorul vizibil trebuie să fie înzestrat cu răbdare și să
determine ca învățarea să fie intenționată, socială, emoțională, reprezentativă, să se
întâmple în raport cu ceilalți, să declanșeze conexiuni emoționale (...) Profesorul
vizibil este acela care lasă urme în mintea, în sufletul copiilor cu care lucrează.
Imaginea lui se întipărește pe retina celui care a simțit dragostea, pasiunea și
ajutorul și supraviețuiește acolo o viață întreagă, dincolo de granițe, dincolo de ani,
dincolo de vremuri” (Bulug, 2021).
Orice profesor își dorește să ajungă la sufletele elevilor săi, să-i prindă în
plasa imaginilor create prin discursul său și să-i petreacă în lumea explicațiilor și
tainelor disciplinei pe care o predă.
Acest fenomen al imersiunii2 în cunoaștere, care în cazul instruirii îl face
pe individ să se cufunde în acțiunea filmului creat cu ochii minții sale odată cu
receptarea mesajului transmis de către profesor, reprezintă poarta către fascinația
pentru domeniul/disciplina predată de acesta.
Cu toții considerăm că știm care este semnificația verbului a fascina, însă
pentru fiecare dintre noi, acesta îmbracă nuanțe particulare, în armonie cu bagajul
individual de experiențe.
Pornim în încercarea noastră de a aduce uitate în diversitatea înțelesurilor,
chiar de la explicația oferită de popularul site dexonline.ro, unde a fascina
înseamnă ”1. A atrage pe cineva în mod irezistibil cu privirea. 2. A produce cuiva o
impresie deosebită prin însușiri (atrăgătoare) ieșite din comun. 3. A face să fie

2
fenomenul imersiunii ne este explicat de către Demetrovics Z. și este ușor observabil la cei care se
joacă jocuri pe calculator, atunci când sunt atât de cufundați în acțiunea jocului, încât se deconectează
de mediul care îi înconjoară, fiind percepuți de ceilalți ca prezenți fizic dar absenți din punct de
vedere psihologic (Demetrovics, 2012).
cuprins de uimire și de admirație; a captiva; a fermeca, a vrăji, a încânta”
(Dexonline, 2009).
Fascinația este o abilitate incredibilă, provine din latinescul “fascinatio“,
iar în trecut avea o conotație mistică, de a fermeca, de a captiva, astfel încât
cealaltă persoană să nu poată rezista (Vlăduțescu, Communication Beings:Four
Communication Prototypical Figures, 2013).
Dorința de a fascina are la bază instinctul de supraviețuire și apare din
nevoia înnăscută de a influența comportamentul altora.
De multe ori, pentru a supraviețui avem nevoie să fascinăm. Florile trebuie
să fie fascinante pentru insecte, cărțile trebuie să îi fascineze pe cititori, firmele
trebuie să își fascineze angajații. Indiferent dacă realizăm sau nu, deja ne folosim
într-o măsură mai mică sau mai mare și în anumite contexte de această abilitate
(Vlăduțescu, Principle of the Irrepressible Emergence of the Message, 2013).
Fascinația este într-o strânsă legătură cu simpatia, empatia și optimismul.
Nu poți fi o persoană fascinantă dacă nu te poți face plăcut, dacă nu ești o persoană
simpatică. Simpatia înseamnă că simți pur și simplu ce simte și cealaltă persoană,
în timp ce empatia e despre a înțelege ce simte persoana respectivă. “Pentru
psihologie, simpatia este un mecanism de influență care se bazează pe componenta
afectivă care mobilizează atitudinea oamenilor. În acest sens, simpatia creează un
mediu plăcut, care facilitează convingerea sau convingerea indivizilor cu privire la
un scop sau cauză specific“ (https://ro.encyclopedia-titanica.com/significado-de-
simpat). Și în plus, cum ar putea fi cineva capabil să fascineze dacă nu ar fi
optimist și pozitiv?
Și nu în ultimul rând, îndrăznim să afirmăm, fără emoția de a greși, că
profesorul este un tip aparte de artizan al genului dramatic. Este regizor, scenarist
și actor care se joacă pe sine interacționând cu toți participanții actului care se
derulează pe scena clasei. Și pentru fiecare dintre aceste roluri, profesorul va căuta
să obțină un Oscar.
Sunt oare acestea tot atâtea calități pe care un profesor trebuie să le dețină
pentru a fi fascinant? Studiul nostru își propune să găsească răspuns la această
întrebare, demersul exploratoriu urmărind să identifice și să valideze o listă cu
atribute asociate profesorului fascinant.

2. Despre fascinație în instruire

Subiectul a intrat în atenția noastră odată cu primul contact pe care l-am

avut cu opinia profesorului Gabriel Săndoiu3, conform căreia ”o singură metodă are
efect în educație: predarea prin fascinație” (Săndoiu, 2017).
Pornind de la profunzimea mesajului, am căutat să ne conturăm o imagine
cât mai exactă asupra caracteristicilor care îi diferențiază pe profesorii fascinanți de
ceilalți profesori, așa cum sunt ele surprinse de literatura și studiile de specialitate.

3
profesor de logică și filosofie la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București și coordonatorul
Centrului de Excelență în Filosofie care s-a înființat în anul 2001
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_S%C4%83ndoiu)
În acest sens, putem afirma că nu există o abundență de studii științifice cu privire
la subiectul amintit, majoritatea dintre abordările identificate fiind caracterizate de
o accentuată componentă eseistică și filosofică.
Tot profesorul Gabriel Săndoiu ne oferă primele repere caracteriale ale
profesorilor fascinanți, el fiind de părere că aceștia nu pot fi decât aceia care sunt
îndrăgostiți de materia pe care o predau, pe de o parte, și de copiii cărora le predau,
pe de altă parte (Săndoiu, 2017).
Augusto Cury identifică, la rândul său, o serie de conduite definitorii ale
profesorilor fascinanți, făcând o paralelă între aceștia și profesorii considerați buni.
Distinge astfel trăsături precum: excelenți cunoscători ai modului în care
funcționează mintea umană, sensibilitate, inteliență emoțională, folosirea memoriei
ca suport al gândirii, charismă, excelenți manageri ai conflictelor din clasă, mentori
(Cury, 2005).
Interesantă pentru demersul nostru investigativ este și opinia lui Ioan
Iacob , care afirmă în legătură cu profesorii fascinanți că sunt aceia care te ajută să-
4

ți dezvolți gândirea critică, care provoacă elevii să gândească, care formează

caractere, care transmit dedicare pentru materia pe care o predau, care predau cu
pasiune și implicare, care trăiesc ceea ce predau (Iacob, 2018).
Andreea-Gabriela Filimon aduce în prim-planul caracteristicilor
profesorilor fascinanți sensibilitatea. În opinia sa, profesorul fascinant este cel care
vorbește cu ochii, cel care îndrumă elevii pe calea cunoașterii, care le hrănește și le
construiește personalitatea, concluzionând: ”profesorii fascinanți știu că inspirația
își are originea în imaginație” (Filimon, 2020).
Încheiem periplul nostru cu punctul de vedere exprimat de către Luminița
Aldea, care ne prezintă profesorul fascinant ca fiind acel profesor care crede în
elevii săi, care le încurajează visele, dar care ghidează cu răbdare pașii către
îndeplinirea lor, corectând sever și obiectiv erorile (Aldea, 2021).

3. Metodologie și rezultate

Desigur, o sinteză a tuturor acestor puncte de vedere ar putea fi

edificatoare în ceea ce privește trasăturile caracteristice ale unui profesor fascinant.
Cu toate acestea, în continuare ne propunem să validăm și să ierarhizăm
trasăturile profesorului fascinant, așa cum sunt ele resimțite de către elevii
absolvenți de liceu care au avut parte de experiența rară a întâlnirii cu un profesor
pe care l-au apreciat ca fiind fascinant.
În acest sens, cercetarea efectuată a avut ca fundament un demers
investigativ bazat pe Tehnica Incidentelor Critice (The Critical Incident Technique)
a lui J.C. Flanagan (Flanagan, 1954), coroborată cu Scala de Evaluare cu Ancore
Comportametale a lui P.C. Smith și L.M. Kendall (Smith & Kendall, 1963), fiind
vizat ca rezultat obținerea unui inventar al trasăturilor/caracteristicilor definitorii
ale profesorului fascinant, organizate și ierarhizate din perspectiva importanței
percepute de elevi.
4
fondator și CEO al firmei de software Qualitance care lucrează cu mai multe start-up-uri din SUA
 La cercetare au luat parte două categorii de subiecți, pe de o parte un grup
de voluntari (G 1) alcătuit din 130 (52 băieți și 78 fete) de studenți ai anului I de la
diferite facultăți din cadrul Universității din Craiova, iar pe de altă parte, un grup
de experți (G 2) alcătuit din 32 de cadre didactice, absolvenți ai masterului didactic
organizat la nivelul Universității din Craiova.
În concretizarea demersului nostru exploratoriu s-a recurs la utilizarea
scalei de evaluare cu ancore comportamentale (SEAC), (Pitariu, 2000) asociată
noțiunii de profesor fascinant, fiind parcurse următoarele etape:
Etapa I: cei 130 de studenți au fost reuniţi și li s-a solicitat să formuleze
individual (în scris) o listă conținând principalele caracteristici, trăsături,
elemente de conduită specifice profesorului fascinant. Dimensiunile alese au fost
colaţionate, eliminate cele redundante, lista rezultată fiind supusă iarăşi unei
dezbateri în care s-a cerut să se elaboreze definiţii explicative pentru fiecare
dimensiune (durata acestei acţiuni a fost de aproximativ 30-60 de minute).
Lista putea conţine maxim 15 itemi, cei care au rezultat în cazul studiului
nostru fiind prezentați în Tabelul 1.

Table 1. Inventarul atributelor profesorului fascinant (Etapa I)

Sensibilitate Profesorul nu are rețineri în a-și arăta latura umană și

sensibilă a personalității sale, fiind receptiv la tot ce este
legate de viața elevilor săi
Emotivitate Profesorul aduce emoție în activitatea de predare, dând
dovadă totodată de inteligență emoțională în relația cu
elevii săi
Oratorie Profesorul stăpânește și aplică toate principiile și regulile
oratoriei și discursului public
Pasiune Profesorul manifestă pasiune în tot ceea ce face (pasiune
pentru disciplina pe care o predă, pentru activitatea de
predare, pasiune în viața sa personală și profesională)
Dedicare Profesorul dă dovadă de capacitate de sacrificiu a timpului
său liber pentru a se perfecționa și pentru a contribui
suplimentar la instruirea elevilor
Implicare Profesorul manifestă atitudine de implicare cu toată ființa
sa la fiecare oră de predare
Erudiție Profesorul cunoaște în detaliu și complet noțiunile
specifice disciplinei pe care o predă, dar dovedește
constant și o foarte bună cultură generală
Entuziasm Profesorul manifestă entuziasm în activitatea didactică de
la clasă și în raport cu fiecare subiect abordat în lecțiile
predate
Dragoste față copii Dragostea pe care o poartă copiilor răzbate din fiecare
conduită a profesorului în timpul predării, atât în
momentele în care își araă încântarea în raport cu
progresele elevilor săi, cât și în momentele de
nemulțumire
Empatie Cunoscător al particularităților de dezvoltare a
personalității elevilor specifice fiecărei etape de vârstă,
profesorul este capabil să-și înțeleagă elevii, și se pune cu
ușurință în situațiile pe care aceștia le trăiesc
Multi- Profesorul face permanent dovada stăpânirii unor noțiuni
disciplinaritate din cadrul unor discipline conexe, fiind capabil de
explicații inter- și trans-disciplinare de natură a facilita
înțelegerea holistică a noțiunilor predate
Flexibilitate Profesorul este pregătit permanent să schimbe și să-și
adapteze discursul sau metodele de predare, în funcție de
evoluțiile particulare de la clasă; nu este rigid în apreciere
și evaluare
Creativitate Profesorul este capabil să găsesacă calea de a ajunge la
sufletul și la mintea fiecărui elev, dezvoltând acolo unde
este cazul maniere de instruire centrate pe fiecare elev
Ascultare activă În relația de comunicare cu elevii săi, profesorul îi ascultă
pentru a înțelege, nu pentru a oferi replica, formulând
întrebări suplimentare necesare lămuririi aspectelor
neclare

Etapa II: Lista de dimensiuni, împreună cu definiţiile lor, a fost distribuită

grupului format din cei 32 de experți, cu menţiunea să se gândească şi să dea unul
sau două exemple care să descrie un comportament de performanţă profesională
superior, mediu şi inferior referitor la fiecare dimensiune. După colecţionarea
exemplelor, acestea au fost sintetizate pe o listă unică, înlăturându-se cele care se
repetau şi cele banale.
Etapa III: A doua zi a fost reunit din nou grupul de experţi, căruia i s-a dat
o listă cu dimensiunile şi definiţiile asociate şi o altă listă cu exemplele provenite
de la acţiunea anterioară, aranjate într-o manieră aleatoare. Sarcina a fost, de
această dată, să asocieze fiecare exemplu cu dimensiunea pentru care a fost scris.
Operaţia se numește ”retroversiune” și are ca scop de a vedea dacă exemplele
corespund din punct de vedere calitativ. Urmare a acestui demers, exemplele care
nu au putut fi repartizate la categoria pentru care au fost concepute se constituie în
ancore ambigue, și drept urmare nu vor putea fi utilizate, fiind eliminate.
Au fost retinuţi numai acei itemi (exemple) care au o frecvenţă de
realocare mai mare de 69%. De asemenea, o dimensiune a fost eliminată dacă nu i
s-au alocat minimum 60% din itemii repartizaţi iniţial.
Etapa IV: Această listă cu definițiile asociate a fost repartizată iar grupului
de studenți voluntari solicitându-li-se să ordoneze trăsăturile profesorului fascinant
rezultate în urma parcurgerii etapei I, folosind o scară Likert cu 7 trepte asociată
fiecărei trăsături, în funcție de gradul în care apreciază că îl caracterizează pe un
profesor fascinant fiecare dintre trăsăturile rezultate.
Pentru fiecare item s-a calculat apoi media şi abaterea standard, fiind
selecţionaţi pentru lista finală acei itemi care au posedat următoarele calităţi: au
avut o valoare medie care acoperea aproape integral întinderea scalei, au posedat o
abatere standard cât mai restrânsă.
Primele 10 dimensiuni, în ordinea importanței atribuite de către grupul de
voluntari care au participat la studiu au fost reținute și organizate sub forma unui
inventar al atributelor care îl caracterizează pe un profesor fascinant, destinat în
principal celor care formează viitoarele cadre didactice, profesorilor care sunt
preocupați să performeze, să se perfecționeze, dar care poate fi luat în considerare
de orice profesor care doreşte să fascineze și să devină astfel nemuritor, prin
amintirea pe care și-o va construi în memoria elevilor săi.
Rezultatele centralizate sunt prezentate în Tabelul 2.

Table 2. Inventarul atributelor profesorului fascinant (Etapa IV)

Trăsături caracteristice ale Procent din Ran

profesorului fascinant opinii (%) g
Pasiune 62 1
Erudiție 55 2
Oratorie 53 3
Dragoste față de copii 45 4
Entuziasm 40 5
Implicare 34 6
Emotivitate 21 7
Empatie 12 8
Creativitate 10 9
Flexibilitate 8 10

Precizăm că în urma evaluărilor repetate și a discuțiilor din cadrul

grupurilor de lucru, a fost convenit faptul că în accepțiunea și semnificația
dimensiunii Erudiție este inclusă și cea de Multi-disciplinaritate, în acest mod
profilul de personalitate al profesorului fascinant căpătând un plus necesar de
cuprindere.
Similar, s-a acceptat ca dimensiunea de Empatie să o includă pe cea de
Ascultare activă, chiar dacă inițial acestea au fost privite ca trăsături distincte.
Ne exprimăm din startul evaluării rezultatelor cercetării punctul de vedere
conform căruia deși sunt prezentate separat, caracteristicile profesorului fascinat
sunt prezente și acționează în mod sinergic pentru ca efectul de fascinație a elevilor
să fie prezent. Oricare dintre aceste trăsături discutată distinct nu are decât valoare
epistemologică, abordarea individuală având drept scop unic explicarea și
înțelegerea corectă a fiecăreia dintre acestea.
4. Concluzii și deschideri

Percepția despre cum este și ce trăsături caracterizează un profesor

fascinant prezintă o încărcătură de subiectivism, fiind frecvent o reflexie, în
persoana cadrului didactic, a propriilor noastre emoții și trăiri pe care le avem în
raport cu școala și uneori cu autoritatea.
Legate adesea de experiențele pozitive sau negative pe care le-am trăit în
mediul școlar și familial pe parcursul vieții noastre ca elev și copil ”cu teme pentru
acasă”, opiniile cu privire la ce anume ne fascinează la un profesor sunt profund
personale.
Demersul nostru investigativ și-a propus, așa cum a fost el proiectat și
derulat, să elimine, pe cât posibil, acest subiectivism sau, mai bine zis, să reunească
toate subiectivismele participanților la studiu într-un subiectivism comun, cât mai
valabil pentru oricare dintre noi.
Din analiza tabloului final, așa cum este el prezentat în Tabelul 2, nu
putem să nu observăm că principala dimensiune implicată în fascinația pe care o
exercită unii profesori asupra elevilor din clasă o reprezintă pasiunea. Această
concluzie confirmă, încă o dată, că în ori ceea ce facem trebuie pusă pasiune,
pentru a putea ajunge la sufeltele celorlalți și pentru a putea convinge.
Deși nu este explicit menționat, prezența optimismului în conduitele de la
clasă ale profesorilor, alături de entuziasm și energie, sunt ingredientele esențiale
pentru construirea unei atmosfere propice apariției fascinației.
În foarte multe situații didactice, în general la începutul relației pedagogice
cu clasa iar ulterior doar accidental, poate fi obținut efectul de a fascina elevii.
Această fascinație însă nu persistă în timp dacă nu este ulterior (re)confirmată de
pregătirea în domeniul predat, de nivelul superior de cultură generală, precum și de
abilități temeinice în organizarea și expunerea publică a ideilor.
Cum să nu fascineze acel profesor care povestește cu entuziasm despre
istoria, uneori picantă a vieții unor autori pentru a explica contextul în care au scris
o anumită operă, sau cel care realizează conexiuni între concepte aparținând unor
domenii diferite (dar complementare) pentru a facilita astfel înțelegerea
fenomenelor în ansamblu, în interdeterminarea lor, așa cum dealtfel au loc în
univers?
Dragostea pentru copii, alături de pasiune, reprezintă principalii factori
determinanți care contribuie la construirea unui climat favorabil pentru apariția
fascinației.
Nu întâmplător susținem acest punct de vedere. Din lista dimensiunilor
caracteristice profesorului fascinant, acestea sunt singurele care țin de istoria
formării personalității profesorului, de componenta sa ereditară și de componenta
de experiențe timpurii critice legate de copii și domeniu (disciplina predată). Din
acest motiv, odată ajuns profesor, sunt dificil a fi influențate, gestionate sau
schimbate. În schimb, toate celelalte pot fi achiziționate prin formare, studiu,
exersare, având o doză mare de dobândit, fapt care le face relativ ușor de observat,
desigur în ponderi diferite, la mulți profesori foarte buni.
Apreciem că acest fapt se poate constitui într-o oportunitate pentru
conceperea unor programe dedicate de formare a viitorilor profesori, centrate pe
dezvoltarea acelor atitudini și conduite specifice fiecărei dintre aceste dimensiuni.
Fără a-și fi propus să reprezinte o abordare exhaustivă, studiul de față
reprezintă mai degrabă un punct de pornire pentru orice posibil viitoare încercare
de înțelegere, mai în profunzime, a ceea ce se schimbă în percepția colectivă odată
cu trecerea vremurilor, referitor la conduitele și modurile de a fi ale unui profesor
capabil să te conecteze la mesaj și, în același timp, să te desprindă de realitate,
cufundându-te în universul disciplinei pe care o predă.
Schimbarea pe care ne-o dorim în jurul nostru vine începând cu
schimbarea noastră lăuntrică și acțională, prin dorință și pasiune, prin iubire de
suflete, prin setea de a fi fascinat în fiecare zi. Pasiunea este deci începutul
fascinației și chiar dacă aceasta nu este pentru orice profesor, putem face astfel
încât să fie pentru orice elev.

References

1. (2009). Retrieved from Dexonline: https://dexonline.ro/definitie/fascina

2. (2022, 05 01). Retrieved from
https://ro.encyclopedia-titanica.com/significado-de-simpat
3. Aldea, L. (2021, 12 15). Retrieved 2022, from www.republica.ro:
https://republica.ro/domnul-trandafir-al-generatiei-mele-cu-dragoste-
domnului-profesor-care-a-crezut-in-mine
4. Anghel, M. (2021). Profesori discreți și mai puțin vizibili. In I.-E. Petcu,
M. Cojocea, & S. Petcu, Profesir vizibil, profesor invizibil; Portret de
dascăl (pp. 14-18). București. Retrieved from https://www.edumi.ro/wp-
content/uploads/2021/03/Profesor-vizibil-profesor-invizibil_-portret-de-
dascal.pdf
5. Bulug, L. (2021). Profesor vizibil, profesor invizibil, portret de dascăl. In
I.-E. Petcu, M. Cojocea, & S. Petcu, Profesor vizibil, profesor invizibil;
portret de dascăl (pp. 94-96). București. Retrieved from
https://www.edumi.ro/wp-content/uploads/2021/03/Profesor-vizibil-
profesor-invizibil_-portret-de-dascal.pdf
6. Cury, A. (2005). Părinți străluciți - Profesori fascinanți. București: Editura
For You.
7. Demetrovics, Z. e. (2012). The Development of the Problematic Online
Gaming Questionnaire (POGQ). PLOS ONE Journal, 7(5).
8. Filimon, A. G. (2020, 08 14). Retrieved 2022, from www.pov21.ro:
https://www.pov21.ro/2020/08/14/profesorii-fascinanti-sunt-maestrii-
sensibilitatii/
9. Flanagan, J. (1954). The Critical Incident Technique. Psychological
Bulletin, 51(4), 327-358.
10. Iacob, I. (2018, 09 06). Retrieved 2022, from www.start-up.ro: https://start-
up.ro/ioan-iacob-profesorii-care-m-au-fascinat-traiau-ceea-ce-predau/
11. Pitariu, H. D. (2000). Managementul resurselor umane:Evaluarea
performanțelor profesionale. București: Editura All Beck.
12. Săndoiu, G. (2017, 11 08). Prof. Gabriel Săndoiu: ”O singură metodă are
efect în educație : predarea prin fascinație”. (C. Neagoe, Interviewer)
Retrieved from https://www.bookaholic.ro/prof-gabriel-sandoiu-o-singura-
metoda-are-efect-in-educatie-predarea-prin-fascinatie.html
13. Smith, P. C., & Kendall, L. M. (1963). Retranslation of expectations:an
approach to the construction of unambiguous anchors for rating scales.
Journal of Applied Psychology, 47(2), 149-155.
14. Vlăduțescu, Ș. (2013). Communication Beings:Four Communication
Prototypical Figures. International Journal of Education and Research,
1(11).
15. Vlăduțescu, Ș. (2013). Principle of the Irrepressible Emergence of the
Message. Jokull, 63(8), 186-197.