Teoria genurilor literare după

Boris Tomașevski
 Despre autor
Boris Tomașevski –
(1890-1957) teoretician
rus al literaturii, autor al
unor studii de critică,
estetică și filosofia
culturii.
Cunoscut în spațiul
românesc pentru lucrarea
„Teoria literaturii.
Poetica”
 Concepte cheie

• Indicii
• Procedee
• Dezvoltarea genurilor

*Această prezentare este pregătită în baza studiului introductiv „Genurile literare” din
lucrare „Teoria literaturii. Poetica”
 Indiciile genurilor
• Procedeele literare se observă în orice literatură
vie, acestea se constituie în sisteme care
coexistă, însă, se aplică în lucrări literare
diferite.
• Lucrările literare se diferenţiază în funcţie de
procedeele aplicate.
• Indiciile genului sunt procedeele care
organizează compoziţia unei opere, adică sunt
procedee dominante.
 Dezvoltarea genurilor

Genul se îmbogățește constant cu lucrări noi.

Lucrările noi generează evoluția (uneori

revoluția) genului.

Genul își păstrează denumirea prin forța

raportării lucrărilor la genurile existente.
Direcțiile dezvoltării genurilor

Dezmembrarea genurilor

Gradarea genurilor

Canonizarea genurilor inferioare /

Epigonismul
 Dezmembrarea genurilor
• Într-un gen deja existent apar lucrări care se
desting de celelalte prin prezența unui procedeu
nou. Acesta va deveni procedeu unificator în
baza căruia se va forma un gen nou.
• Exemplu: În literatura sec. XVIII comedia s-a
dezmembrat în „comedia pură” şi „comedia
lacrimogenă”, din care s-a constituit drama
actuală.
Gradarea genurilor
Împărțirea în genuri
„înalte” şi genuri „minore”

Eliminarea genurilor înalte

de cele minore

Pătrunderea în
Deplina dispariţie genul înalt a
a genului înalt procedeelor genului
minor
 Canonizarea genurilor inferioare /
Epigonismul
• Canonizarea genurilor inferioare – fenomenele
minore, „joase” care există în straturile şi
genurile inferioare sunt canonizate de marii
scriitori în sfera genurilor înalte şi servesc drept
sursă pentru efecte estetice noi.
• Epigonismul – emiterea tendinţelor literare
înalte de un număr mare de scriitori le
transformă pe acestea în clişee care nu produc
efecte estetice originale.
 Concluzii

• Lucrările se grupează în clase mari care se

diferenţiază în specii şi subspecii.

• Literatura se divizează natural în trei clase

esenţiale: genurile dramatice, genurile lirice şi
genurile narative.