2 Bazele legislative de creare a Forţelor Armate ale Republicii Moldova..

Odata cu destramarea URSS, RM a devenit un stat suveran şi independent cu toate priorităţile pe care le are
un astfel de stat, una dintre ele: CONSTITUIREA PRORIILOR FORŢE ARMATE
în noţiunea de forţe armate(FA)-sunt incluse următoarele instituţii militare ale statului:
1. AN – nucleu organizatoric de bază; la pace se supune Preşedintelui ţării şi parlamentului
2. Trupele de grăniceri – la pace serviciul de grăniceri, în suordinea guvernului
3. trupele de carabineri – la pace departamentul de carabinieri, supus M.Ap.
În condiţiile de război acestea se unesc şi formează FA. Comandantul FA automat devine şeful Marelui Stat
major (comandantul AN). Comandantul suprem al FA este preşedintele RM.
În baza constituirii a AN sunt următoarele legi: 1. constituţia RM, 2. doctrina militară a RM; 3.legea cu
privire la apărare; 4.legea cu privire la forţele armate al RM, 5.legea cu privire la obligaţia militară şi
serviciul militar al cetăţenilor RM.; 6.Legea cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi
membrilor familiilor acestora. 5. Şi 6. au fot abrogate de legea cu privire la pregăt. cetăţenilor RM pentru
apărarea patriei din 2002.
1.Constituţia: art.57 – apărarea patriei (este un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean); art.87 – atribuţii
în domeniul apărării; art.108 – forţele armate (FA ale RM sunt subordonate exclusiv voinţei poporului şi nu
unui sau altui partid.)
2.Doctrina militară – act normativ, ce exprimă politica militară, are caracter defensiv (pe unele direcţii poate
fi şi ofensiv). Este det.de statutul ei neutral permanent cu scopul de a deveni un stat demilitarizat, care are la
bază următ.principii: Domeniul politic (soluţ pe cale paşnică a contradicţiilor ce apar între state şi
neadmit.unei confruntări pol.prin eforturi şi activ.comune ale statelor, stabilite de principiile şi normele de
drept internaţional; stabilirea rel.pol.,econ.şi mil.,care exclud aplicarea forţei sau ameninţarea cu forţa.);
Domeniul Militar ( menţin. capac.de apăr. a statului la un niv.ce asig.acelaşi niv.de securitate cu toate ţările;
întărirea măsurilor de încredere şi securitate militară; lărgirea unei colaborări militare egale în drepturi în
baza principiilor respectării reciproce a suveranităţii, independenţei şi neamestecul în probleme interne).
3. Legea RM cu privire la apărare: Apăr.RM constit totalit. măsurilor şi acţ pol, econ şi milit orientate spre
asig suveranităţii, independenţei, integrit.terit.a RM, spre apărarea intereselor statului şi asig.unei vieţi
paşnice poporului. La baza apăr.RM se află pregătirea populaţiei, econ RM, a FA pentru apărarea armată a
statului. Organizarea apărării include: # elaborarea pol.milit., doctrinei mil.şi dezv.ştiinţei mil.; # coord cu
alte state a eforturilor în dom militar, pol pt.prevenirea agresiunii armate şi reducerea gradului unui posibil
pericol armat din afară; # pregăt, asig str-rii şi efectivului necesar al FA, menţinerea înaltului lor grad de
pregătire de luptă şi de mobilizare; # dotarea FA cu armament şi tehnică militară, asig.lor cu provizii şi cu
alte resurse tehnico-materiale în volumul necesar; # preg de mobilizare a econ, a org.puterii de stat şiu ale
admin de stat în vederea trecerii în regim de lucru pentru timp de război, preg popul şi a terit statului pt
posibile acţ militare.
4.Legea cu privire la FA: FA ale RM sunt destinate apărării ţării în caz de agresiune armată, asig
inviolabilităţii frontierelor şi a spaţiului aerian al acesteia. Antrenarea FA în alte chestiuni ce nu ţin
nemijlocit de asig apăr statului nu e permisă, doar cu excepţia situaţiei excepţionale (calamităţi naturale,
tehnogene) prin decret prezindenţial sau parlament.
Principiile de bază de construcţie a FA sunt: 1. Întreţinerea trupelor militare regulate pe baza îmbinării
obligaţiei militare ale cetăţenilor şi înrolarea benevolă prin contract; 2. Pregătirea rezervei de militare
instruiţi în baza obligaţiei militare a cetăţ. 3. Conducerea unică şi centralizată a FA. 4. Starea permanentă a
pregătirilor pentru luptă şi mobilizare (se ocupă centrele militare). 5.Asigurarea protecţiei sociale şi juridice
a militarilor de către stat. 6. Educarea patriotică a cetăţenilor, respectarea legalităţii şi a idealurilor
democratice.
5/6  conform acestei legi, toţi cetăţ RM se împart în 2 grupe: supuşi obligaţ.militare şi nesupuşi.
Nesupuşi: -pers.cu vârsta înaintată; - pers.cu handicap ce sunt inapţi pt serv militar; - membri documentaţi ai
unor confesiuni relig.
Supuşi: 1.Recruţi (premilitari) – 16 ani-incorporare, după control-det.tip de armă;
2.Militari: # în termen (18 ani – stagiu militar, 1 an); # prin contract; # serv militar de scurtă durată (pt
absolvenţii instit fără cat. militare); # serv milit la catedre militare; # cei chemaţi în cantonamente
(concentrări)
3.Rezervişti: #pers ce au efect serv mil în termen; # pers ce au efect serv mil prin contract; # pers din cadrul
grupei ce trec serv mil obligator de scurtă durată; # cei ce au efect serv mil la catedre; # pers în retragere
(limite de vârstă: colonel - 60 ani, generali – 65 ani, ostaşi – 45 ani, ofiţeri – 55 ani)  mai apoi st în
retragere
Protecţia socială şi juridică: de a participa la alegeri; la studii gratuite în instit mil; la concediu, asig săn
gratuite; la pensie; la pensie pt invaliditate; la pensie pt membrii familiei în caz de deces al militarului (50%
pînă la 18ani, pt sotii dacă pensia ei este mai mică de 50% din pensia soţului) + gradele militare pt militari
35.Caracteristica completelor de destinaţie specială, folosite la punctul medical al brigăzii.
Complete de destinaţie specială sunt destinate pentru anumită categorie de răniţi şi bolnavi sau pentru un
anumit număr de răniţi şi bolnavi. Ele se folosesc şi în trupe şi în spitale. La ele se referă:
- completul "Pansamente sterile" - conţine tifon de diferite dimensiuni şi vată, şerveţele, permite de tifon şi
vată şi este destinat pentru 100 de răniţi.- completul "Aţele" - conţine 70 de diverse aţele pentru 50 de
imobilizări.- completul "Pansamente sterile pentru combustionaţi" - conţine bandaje deja pregătite de
diferite dimensiuni pentru diferite regiuni anatomice (membre inferioare şi superioare, corp etc), şerveţele
mari şi mici, pernuţe de tifon şi vată. Bandajele de contur pe de o parte sunt îmbibate cu amestec metalic
care exclude lipirea bandajului de suprafaţa arsă. Este destinat pentru 100 combustionaţi.- completul
"Antibiotice nr.l" - conţine un miliard de unităţi de antibiotice de spectr larg şi este destinat pentru 500 de
răniţi şi bolnavi.- completul "Medicamente pentru tratamentul răniţilor şi combustuionaţilor" (de trupe). -
conţine medicamente de grupul "A" şi "B" şi este destinat pentru acordarea primului ajutor medical a 200 de
răniţi şi bolnavi.
- Trusa medicului de campanie - conţine medicam de gr "A" şi "B", unele apar instrumentar necesar şi
altele şi este destinat pentru acordarea I-lui aj med în afara PMBr (la chemare) a 30 de răniţi şi bolnavi.-
complet medicam pt trtam lezaților cu subst radioactive- Complet pansam.gipsat
36.Caracteristica completelor funcţionale folosite la punctul medical al brigăzii
Complete funcţionale sunt destinate pentru acordarea unui concret tip de ajutor medical, pentru înzestrarea şi
asigurarea lucrului secţiilor funcţionale ale etapelor de tratament şi evacuare.
Complete funcţionale se clasifică :- complete funcţionale pentru trupe- complete funcţionale pentru spitale-
complete funcţionale pentru acordarea ajutorului medical specializat- complete funcţionale pentru cabinete
specilae- complete funcţionale pentru laboratoare- complete funcţionale pentru farmacii
în acordarea primului ajutor medical se folosesc completele funcţionale:- completul "Sala mare de
pansament" - asigură lucrul a unui medic şi 2 asistente medicale (2 instructori sanitari) în timp de 48 ore şi
înzestrarea sălii de pansament a punctului medical al brigăzii. Conţine forme medicamentoase de grupul "A"
şi "B", aparataj medical, setul mic şi mare de instrumentar, aparatul de transfuzie a sângelui etc. După
materialele consumabile asigură acordarea primului ajutor medical a 50 de răniţi.- completul "Pentru
primire şi triaj" - e destinat pentru înzestrarea cortului de primire şi triaj, conţine forme medicamentoase de
grupul "A" şi "B", aparataj medical, setul mic de instrumentar, etc. şi după materialele consumabile se
foloseşte pentru acordarea primului ajutor medical a 50 de răniţi şi bolnavi.- completul "Sala de pansament
auto" - reprezintă un salon pe baza automobilului GAZ - 66. în salon există o masă de pansament mobilă (îţşi
schimbă poziţia pe verticală şi orizontală), dulapuri, lavoar, forme medicamentoase din completul "Sala mare
de pansament",completul "Pansamente sterile", "Aţele" şi altele. După materialele consumabile asigură
acordarea primului ajutor medical a 130 - 150 răniţi şi bolnavi.- completul "Ajutorul special" - conţine
antidoţi, radioprotectori, sânge conservat, substanţe bronhodilatatoare, anticonvulsivante, alte medicamente
de grupa "A" şi "B" şi este destinat pentru acordarea primului ajutor medical a 200 de lezaţi (pentru 100 de
lezaţi prin substanţe toxice şi pentru 100 de lezanţi prin iradiere). Se foloseşte în sala mare de pansament şi
în cortul de primire şi triaj.
- completul "Stomatologic" - conţine materiale specifice stomatologice şi instrumentar stomatologic şi este
destinat pentru tratamentul de ambulator a bolnavilor de profil în timp de o lună (250 de vizite). La complet
se anexează fotoliul stomatologic şi bormaşina. Se foloseşte în timpul dintre lupte sau în perioada de
pregătire.- completul "Farmacia punctului medical al brigăzii" - este destinat pentru înzestrarea şi
asigurarea lucrului farmaciei punctului medical al brigăzii. Conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi
"B", utilaj farmaceutic şi altele. După materialele consumabile asigură acordarea primului ajutor medical a
100 de răniţi şi 50 de lezaţi prin substanţe toxice sau iradiere.- completul "Dezinfecţia" - conţine mijloace
de protecţie a dezinfectorului (ochelari speciali, respirator, şorţ, mănuşi şi cizme de gumă), substanţe
dezinfectante, vase (căldare) emailate, aparate de dezinfecţie ( de tip "automax" şi "hidropult"), repilente.
Posibilităţile completului: - dezinfecţia a 4000 m2 de teren infectat cu forme vegitative microbiene sau
1200 m2 de teren infectat cu forme sporigene bacteriene, sau - dezinfecţia a circa 18-20 complete de
echipament militar de vară sau 8 - 10 de iarnă. - protejază 100 de persoane de insecteDe regulă se
foloseşte în izolator, la terenul de tratare specială, sau în toate secţiile funcţionale în cazil în care punctul
medical lucrează în regim strict antiepidemic.
- completul "Pentru felcer" - conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", tonometru, unele
instrumente şi altele şi este destinat pentru acordare ajutorului premedical a 100 de răniţi şi 50 de lezaţi prin
substanţe toxice sau prin iradiere. Acest complet este la înzestrarea fiecărui felcer.

37.Condiţiile de activitate ale serviciului medical al brigăzii în lupta de apărare si influenta lor la
organizarea asigurării medicale a trupelor.
Conditiile de activitate - Totalitatea de factori de ordin de lupta care vor influenta asigurarea medicala: Rolul
si locul brigazii in dispozitie de lupta, Modul de trecere in aparare, Suprafata mare de aparare a batalionului,
Timpul relativ indelungat de dispunere a trupelor in terenul de lupta
,Posibilitatea pătrunderii inamiculi în dispozit de apărare a Bt/Br, Posiilitatile de folosire de catre inamic a
desantelor aeriene tactice, grupe de concentrare, diversii, in fisia de aparare a brigazii
,Efectuare unor contraatacuri asupra inamicului, Posib utiliz de către inamic a armelor de nimicire în masă,
Pericol de încercuire a subunit Br,inclusiv și PMBr (pe unele direcții), Valoarea/volumul si structura
pierderilor sanitare

---------------44-----------------
44.Desenaţi schema principială de instalare a punctului medical al brigăzii. Cerinţele către terenul
de instalare.Cerinţe față de locul de amplasare:
- să fie mascat în teren, folosind toate mijloacele (deal,pădure, lăstăriș) -să fie la o depărtare de cel puțin 2-
3km de obiective importante în teren (depozit, armament, stații radio, stații cale ferată ș.a.)- sp fie în
apropiere de căile de acces, de evacuare și aprovizionare, -să posede cond favorabile pt protecția de fact
nociv ai armelor de nimicire în masă, -necesitatea unei surse de apă în apropiere
- teren de cel puțin 100x100m. e/e necesar și prevederea unui teren de rezervă pt redislocare, pentru ca în
câteva minute (25-30) să fie posibil de dislocat PM şi instalate în noul loc toate compart.
Pe timp de vară PMBr se instalează timp de 20-30min de la sosire în teren. Sala de pansam – 15min, teren
triaj – 15 min. Pe timp de iarnă 35-45min.
3. Documentele de evidenta medicala si dare de seama ale companiei medicale a brigăzii.
Documetele de evidenţă: -fişa medicală primară a R şi B, -registru de evudenţă RB, prezent în secţia de
primire şi triaj, sala pansamente, sala pansamente auto, -registru de evidenţă a pansamentelor, - registru de
evidenţă a hemotransfuziilor şi substituienţilor, - registru de lucru a cabinetului stomatologice, - registru de
lucru al farmacistului, -tichete de triaj, -cartela de investigare epidemiologică a maladiilor infecţioase, cartela
de dare de seamă – de plan zilnică (se trimite şefului superior 21:00)/de urgenţă.
Se îndeplineşte în formă liberă în următoarele cazuri:-apariţia pierderilor în masă, -instalarea punctului
medical,-pierderi sanitare în rândul lucrătorilor medicali(materiale medicale), - mijloace de transport, - în caz
de transfuzii de sânge, substituienţi, antibiotice, pansamente, mijloace de evacuare. în alte cazuri şeful
serviciului medical folosind reţeua de comunicare (radio, fax, persoane speciale de legătură)
9. Dotarea instructorului sanitar cu materiale medicale, caracteristica lor.
Instructorul sanitar conduce lucrul sanitarilor-ţintaşi, organizează primul ajutor prin autoajutor, organizează
căutarea, scoaterea răniţilor de pe câmpul de luptă şi evacuarea lor de la punctul medical al batalionului.
Instructorul sanitar este înzestrat cu trusa instructorului sanitar.
Instructorul sanitar al companiei în timpul luptei se află în apropierea punctului de comandă al
comandantului companiei. Aici poate realiza un post improvizat de serv med cu scop de prim ajutor iar
ulterior evacuare. La punctul medical al batalionului, instr.sanit.împreună cu felcerul sub conducerea unui
medic efectuează triajul medical şi acordă măsuri al primului ajutor medical sau premedical respectiv.
19.Esenţa şi principiile de bază ale sistemului de tratament pe etape cu evacuare dupa destinaţie
Esenţa acestui sistem - organizarea şi efectuarea la timp a unui complex de activităţi medicale în mod
consecutiv cu respectarea succesivităţii în acordarea ajutorului medical şi tratamentului RB, la etape
medicale în îmbinare cu evacuarea acestora la insituţiile medicale specializate conform indicaţiilor medicului
şi în funcţie de situaţia de luptă şi situaţia medicală real creată.
Principiile de bază ale acestui sistem:-acordarea la timp a ajutorului medical , - acord aj med în mod
consecutiv, - fracţionarea întregului complex de ajutor medical acordat RB, - respectarea succesivităţii în
acordarea ajutorului medical şi tratam (se asig prin cunoaşterea de către toţi medicii a partic patol de război,
partic acord aj med, dar şi prin îndepl unor docum medic individ pt f-re b/c, -evacuarea RB după destinaţie
în conform cu caract leziunii (după indic med), - specializarea pe larg a formaţiunilor medicale, -folosirea pe
larg a mijl mecanizate de scoatere şi evacuare a RB, - tendinţa de a acorda ajutorul medical pe deplin la orice
et med, -simplificarea numărului de etape medicale după caz, - manevrarea pe larg nu doar cu forţele şi mijl
med, dar şi cu volumul aj med acord RB, - interacţ strânsă dintre serv med-mil al armatei şi ministerul
sănătăţii
În condiţiile RM luând în consideraţie condiţiile social-economice, geopolitice şi medico-geografice acest
sistem poate fi utilizat cu succes, dar se prevede că la nivel de acordare a ajutorului medical specializat şi
calificativ RB pot fi evacuaţi în instituţii civile.
51. Fişa medicală primară, destinaţia, conţinutul şi ordinea de completare.
-are destinatie de a permite evacuarea r si b in spate. –este document juridic care este ca baza unor inlesniri
de dupa razboi. Este constituita din citeva blocuri: 1. de pasaport (...cind a fost ranit, diagnostic) 2. cu ce fel
de arma a fost ranit 3. silueta omului unde se arata locul shi profunzimea ranirii 4. aj med acordat la etapa
data 5. locul de evacuare. Se scrie diagnosticul shi semnatura medicului +stampila. La margine sunt fisii
colorate: rosu-urgent, galben-tr. Sanitara, albastru-prin iradiere, negru-bolnav infectios.
Menirea: se inclee pe foaia de observatie. Dupa ce ste eliberat se trimite in arhiva armatei nationale unde se
pastreaza 75 ani.
24.Grupele în care se repartizează răniţii şi bolnavii în rezultatul triajului medical la etapele
medicale. Triajul medical poartă un caracter permanent. Este executat la toate etapele medicale şi toate
secţiile funţionale după acordarea ajutorului medical. Rezultatele triajului medical sunt fixate cu ajutorul
mărcilor de triaj (plăcuţe mici de diferite culori şi abreviaturi) ce se agaţă de echipamentul RB şi sunt trecute
în documetele de evidenţă medicală.
Triajul medical în fiecare caz poartă un caracter permanent şi de diagnotic. Triajul medical se efectuează la
postul de îndrumare şi control dozimetric are ca scop de repartizare a întreg torentului de RB în două grupe:
1.RB ce prezintă pericol pentru cei din jur 2.RB ce nu prezintă pericol pentru cei din jur
În rezultatul TM la orice etapă medicală toţi RB se împart în 3 grupe:
1.RB ce poartă pericol pt cei din jur (contaminaţi radioactivi, contagioşi, stare psihoreactivă) 2.RB aj med al
cărora va fi acordat etapa dată 3.RB ce vor fi evacuaţi la et ulterioară fără acordarea aj med la et dată
În secţiile funcţionale după acordarea ajutorului medical se execută triajul e evacuare şi transport. Toate
datele se trec în fişa medicală.
13.înzestrarea companiei medicale a brigăzii cu materiale medicale şi tehnică sanitară.
Complete de materiale medicalea. funcţionale: completul felcerului de companie, truse medicale de
campanie, sala de pansamente mare, completul de primire şi triaj, completul de ajutor medical special,
completul farmacia punctului medical al unităţii, completul dezinfecţia, completul stomatologic b. cu
destinaţie specială - completul cu materiale de pansamet sterile, completul «Atele», completul cu materiale
de pansamente pentru combustii, completul cu medicamente pentru tratamentul lezaţilor cu substanţe
radioactive
Obiectele şi aparateleAparatele pentru ventilaţie artificială a plămânilor de tip DP10, DP9, aparatul de
inhalaţie a amestecului aer+O2 tip KI4, aparatul injector fără ac de tip BI2, aparatul pentru recunoaşterea
chimică tip PHR-MW, ap.pt cercetarea chim med-veterinar, dozimetru, mese pentru pansamente de
companie de tip SPPU, bormaşina, fotoliu pliant stomatologic, masti antigaz pentru răniţii la craniu, un
sterilizator electric pentru instrumentele medicale, casolete, măşti antigaz pt R/t la cap
I.Materiale sanitarogospodăreşti şi mijloacele de căutare şi evacuare a răniţilor, un complet pentru căutarea şi
indicarea răniţilor «Roza», brancarde, chingi sanitare pentru brancarde şi chingi speciale, steag crucea roşie
şi pentru mâină benzi crucea roşie, lighean emailat.
II.Obiectele pentru amplasarea răniţilor brancardiaţi, suporturi pentru ligheane şi sub lavoar, suporturi pentru
brancarde, laviţe pentru răniţii uşor, suporturi în trei niveluri pentru brancardiaţi, suport pentru flacoane,
pentru lavoar, masa pentru instrumente.
18. Înzestrarea şi organizarea lucrului cortului de evacuare a punctului medical al brigăzii.
Cortul de evacuare: -completul felcerului; -suporte pentru brancarde; -completul pansamente sterile; -atele; -
antibiotice; -masa pentru registratori; -bufet; -scaun, lavoar, cuier, halate;
locul de evacuare organizat: - felcer; - sanitar
17. înzestrarea şi organizarea lucrului postului de îndrumare şi control dozimetric, terenului
de triaj şi cortului de primire şi triaj al punctului medical ai brigăzii.
Postul de indrumare şi control dozimetr

-aparat de cercetare chimic medicoveterinar; -2 tabele unul cu semnul de alarmă (atomică, chimică),
altul nivelul emisiei de iradiere când RB sunt contaminaţi cu substanţe radioactive;
F/tii: efect.pretriajul. precizează provenirea din focare de perderi sanitare în masă. Cercetează controlul
radiometric al autoturismelor şi pers debarcate. Dă semnele respective. Îndreptarea R/t spre terenul de tratare
specială. Suspecţii infecţioşi trimişi spre izolator. Cei psihoreactivi  psihoizolator. R/t uşor  debarcare
individuală şi aranjarea pe scaunele indicate.
Teren pt triaj + Cort primire-triaj: Brigada de triaj: 1 medic (comandant de companie), 2 pers cu stud medii
medicale (asist/felcer), 2 registratori (din cei uşor răniţi), 2 echipe de sanit.brancardieri.
Dotare: complete de triaj, atele, mater de pansam sterile, pansam pt combustion, medicam, ale felcerului;
ap.injector fără ac.
La postul de îndrumare şi control dozimetric, instructorul santinar opreşte mijlocul de transport, se apropie
de şofer pe care-l întreabă din ce focar a sosit şi în caz de necesitate face controlul radiaţiei a exteriorului
automobilului şi în special a uşii, roţilor. Deschide uşa şi dă comandă de a ieşi desinestătător şi face pre-triaj
medical în rândul acestora. Depistând RB care prezintă pericol 500mm/h cu substanţe toxice, bolnavii
infecţioşi îi trimite la izolator sau terenul de izolare. Restul RB se trimit la terenul de triaj li se indică un loc
aparte, se urcă instructorul sanitar în interiorul automobilului face triaj şi îmarte pe cei care prezintă pericol
şi cei gravi răniţi.
În timpul debarcării răniţilor brancardiaţi medicalul trebuie să aleagă care au necesitate urgentă a I ajutor
medicalm care vor fi trimişi în sala de pansamente. Testul vor fi aşezaţi în rânduri va începe triajul medical
de plan – medicul şi intrucorii şi registratorii se apropie de răniţi după aprecierea stării de sănătate stabilirea
diagnosticului fără a scoate pansamentul şi se indică şi registratorului informaţia pentru efectuarea fişei
primare, iar intrucţiile primare-necesitatea acordării primului ajutor pe loc. Rezultatele triajului se remarcă în
mărci de triaj ce servesc ca semnale pentru echipele de brancardieei. În urma triajului medical se separă
câteva grupe de RB:
-RB cărora li se acordă ajutorul medical de urgenţă  sala pansamente, -RB cărora I ajutor medical se va
acorda la această etapă în teren de triaj, -RB ce nu neces aj med la această etapă  evacuare la etapa
ulterioară, -Uşor răniţi  trat ambulator pe lângă PMBr, -RB în agonie  reţinuţi şi supuşi unui tratament
simptomatic
Triajul medical se face în baza prognosticului posibil. Triajul medical poartă un caracter continuu.
10.înzestrarea şi organizarea lucrului punctului medical al batalionului.
Înzestrarea: #COMPLETE: completul felcerului de campanie, truse medicale de campanie, completul
farmacia-ambulatoriu, completul materiale de pansament sterile, completul atele; #Aparate: ap.pt
ventil.artif.a.Pl, Ap.pt inhalare a amestecului aer+O2; #diverse: măşti antigaz pentru răniţi la cap, chingi
sanitare, chingi sanitare speciale (pt.evac.răniţilor din tancuri şi maşini blindate), 4 maşini sanitare, suporturi
pentru brancarde, brancarde sanitare (de schimb) 25-30; rezervor pt 300-500l apă, lavoar, mijl.de încălzire a
bolnavilor, steagul Crucea Roşie, benzi cu semnul crucii roşii pt mîini (sanitari, intructori sanitari).
Organizare: PMBt se instal în teren în eşalonul 2 al Bt într-un adăpost ce asigură protejarea R/t şi B/v de
arma de foc a inamicului. La locul de instalare a PMBt se prevede să fie un teren cu supraf de 30x30m unde
sunt debarcaţi R/t şi B/v şi sunt supuşi triajului medical. PMBt este responsabil de instalarea postului tehnicii
sanitare pe teritoriul eşalonului 2 al batalionului ce reprez un intermediar între câmpul de luptă şi PMBt.
Instructorul sanitar al companiei în timpul luptei se află în apropierea punctului de comandă al
comandantului companiei. Aici poate realiza un post improvizat de serv med cu scop de prim ajutor iar
ulterior evacuare.
La PMBt, R/t şi B/v fiind aduşi cu autosanitarele, s/t debarcaţi şi amenajaţi pe terenul de triaj. Aici medicul
împreună cu instructorul sanitar sau felcer efect triajul medical şi acordă măsuri al primului ajutor medical
sau premedical respectiv. După triajul şi acord aj med organiz evacuarea cu transportul sosit de la PMBr. În
caz dacă există pericol de încercuire al PM de către inamic atunci triajul medical şi acordarea aj.med.se
acordă nemijlocit în maşini, fără a fi debarcaţi (maşini de tranzit). În cadrul planificării a asig med a Bt de
infanterie motorizată se prevede şi un teren de rezervă pt redislocarea şi reamenajarea PMBt în caz de
necesitate (încercuire, retragere).
16.Înzestrarea şi organizarea lucrului sălii de pansamente a punctului medical al brigăzii.
sala de pansamente se instalează în cortul UST-56, UZ-68
I.Complete de materiale medicale a. funţionale comletul felcerului de companie, sala de pansamente mare,
completul de primire şi triaj, completul de ajutor special, completul farmacia punctului medical al unităţii,
completul dezinfecţia, completul stomatologic b. cu destinaţie specială- completul cu materiale de
pansament sterile, completul «Atele», completul cu materiale de pansamente pentru combustii, completul cu
medicamente pentru tratamentul lezaţilor cu substanţe radioactive
II.Obiectele şi aparatele: Aparatele pentru ventilaţie artificială a plămânilor de tip DP10, DP9, aparatul de
inhalaţie a O2 tip KI4, aparatul ingestie fără ac de tip BI2, aparatul pentru recunpaşterea chimică tip PHR-
MW, mese pentru pansamente de companie de tip SPPU, bormaşina, fotoliu stomatologic, masti antigaz
pentru răniţii la craniu, un sterilizator electric pentru instrumentele medicale.
III. Materiale sanitarogospodăreşti şi mijloacele de căutare şi evacuare a răniţilor, un complet pentru căutarea
şi indicarea răniţilor «Roza», brancarde, chingi sanitare pentru brancarde şi chingi speciale, steag crucea
roşie şi pentru mâină benzi crucea roşie, lighean emailat.
IV. Obiectele pentru amplasarea răniţilor brancardiaţi: suporturi pentru ligheane şi sub lavoar, suporturi
pentru brancarde, laviţe pentru răniţii uşor, suporturi în trei niveluri pentru brancardiaţi, suport pentru
flacoane, pentru lavoar, masa pentru instrumente.
39.Măsurile, efect de serviciul medical ai brigăzii în peri de pregătire p/u lupta de apărare.
Activitatea SM in perioada de pregatire a luptei de aparare
-Planificare asigurarii medicale a Br in lupta de aparare, primirea hotarîrii de asigurarea medicala, pregatirea
hartiide lucru, dispozițiuni pt serv med -Efectuarea unei grupari de forte si mijloace a SM pina la inceperea
actiunilor de lupta -Completarea SM cu forte si mijloace ce lipsesc in conformitate cu statele si dotarea
serviciului medical -Intarirea subunitatilor medicale subordonate, cu forte si mijloace medicale -Primirea
forțelor și mijl de întărire de la șeful super al serv med și repartizarea lor subunit medicale subordonate -
Crearea rezervelor de forte si mijloace a SM
-Efectuarea recunoasterii medicale a terenului de lupta -Amenajarea genistica a etapelor de evacuare
medicala -Instruirea efectivului serv medical in privirea pregatirii si efectuarii asistentei medicale in lupta de
aparare -Efectuarea măsurilor sanitaro-igienice si antiepidemice in conformitate cu situatia create -Efect
măsurilor med de protecție contra ANM -Uneori – tratarea sanitara, vaccinarea efectivului in conformitate cu
indicatii epidemice
8. Mijloacele de proiecţie medicală individuală şi caracteristica lor.
-Masti antigaz- protejeaza org. respiratoare superioare ale vazului,, pielea fetei.
-Echipamentul de protectie, protejeaza pielea cor. uman. Dupa mecanismul de protectie- 2 grupe:
1. Prin filtrare
2. Prin izolare-izolat de med. ambiant, aerul venind din balonul agatat pe spate.
-Respratoare p/u prot. cailor resp.sup, retin colbul, particole radioactive etc
-P/u copii noi-nascuti sunt camere speciale, izolate
Mijloacele de protecţie medicală individuală include: trusa medicală individuală, pachetul individual de
pansament, pachetul individual antichimic. Trusa medicală individuală conţine: antidot, antalgic,
radioprotector, antivomitive şi antibiotice de spectru larg.
11 .Misiunile companiei medicale a brigăzii ca subunitate medicală.
În condiţiile de campanie medicul îndeplineşte misiunile:-part la căutarea, adunarea şi scoaterea R/t şi B/v
din câmpul de luptă şi din focare de pierderi sanitare în masă, -efect evacuarea medicală a RB din
subunităţile brigăzii (PMBt, unele companii ş.a.subdiviz.), -întăreşte Pmb cu mijloace de evacuare RB, -
acord. I ajutor medical RB, -efectuează recunoaşterea medicală în terenul de acţiune, de dislocare a brigăzii,
-efectuează măsurile sanitaroigienice şi antiepidemice în brigadă
-efectuează măsurile de protecţie medicale a efectivului brigăzii şi efectivului medical de factorii nocivi ai
armelor de nimicire în masă -asig aprovizionarea medicală a efectivului PMBr, instructorii sanitari şi a
subunităţilor brigăzii (PMBt), -organizează pregătirea specială a efectivului medical, pregătirea
medicomilitară a efectivului subunităţilor şi brigăzii, -organizează paza, apărarea, protecţia PM, RB, -
desfăşoară PM ca etapă medicală, -întocmirea actelor de evidenţa şi darea de seamă.
14.Misiunile punctului medical al brigăzii ca etapă medicală.
CM a brigăzii pentru acordarea I ajutor RB în teren cu forţele şi mijloacele plutonului asistenţei medicale,
echipei de gospodarie şi evacuarea instalaţiilor Pmb.
Pmb ca etapă medicală îndeplineşte misiunule:-organizarea şi efectuarea primirii, triajului, înregistrării RB
care au sosit. Completarea fişei medicale pentru RB care au primit ajutor medical
-efectuarea controlului dozimetric al RB sosiţi din focar unde a fost aplicată arma atomică
-tratarea sanitară parţială a RB ce neces aceasta (dezactivării, degazării parţiale şi dezinfecţiei RB,
îmbrăcămintei şi transportului sanitar), -acordarea ajut med RB, şi cel premedical dacă nu a fost acordat
preventiv, -efectuarea tratamentului bolnavilor de ambulator 5 zile celor uşor răniţi
-pregătirea RB pentru evacuarea ulterioară, -izolarea temporară a bolnavilor cu boli infecţioase sau cu
suspecţie la boli infecţioase.
48. Misiunile serv med a AN în campanie si modalitatile de îndeplinire ale acestora.
În condiţiile de campanie serviciul medical organizează şi îndeplineşte o multitudine de măsuri cu caracter
medical, dar misiunile de bază sunt:-organizarea şi efectuarea unui sistem de măsuri ce ţin de acordarea la
timp a asistenţei medicale răniţilor şi bolnavilor, menţinerea vieţii acestora, recuperarea în timpul cel mai
scurt a capacităţilor de luptă, muncă, micşorarea numărului invalizilor de război.-Prevenirea apariţiei şi
răpândirii maladiilor în rândul militarilor (mai cu seamă a celor contagioase). , -Controlul sanitar sistematic a
condiţiilor de viaţă, trai şi de activitate de luptă, în scopul păstrării şi consolidării sănătăţii militarilor., -
Organizarea şi efectuarea măsurilor de către serviciul medical ce ţin de protecţia medicală a personalului
trupelor de armele, de efectele armelor de distrugere în masă., -Aprovizionarea trupelor şi a formaţiunilor
medico-sanitare cu materiale sanitaro-farmaceutice, utilaje şi tehnici medicale., -Studiu sistematic a
activităţii serviciului medical, în scopul elaborării noilor metode de profilaxie, tratament şi management
medical., -Participă activ la completarea mobilizării, -Permanenta pregătire a cadrelor medicale
Măsuri ce necesită a fi prevăzute în timp: 1.pregătirea cadrelor medicale, 2.completarea serv.med.cu cadre;
3.stud.cond.med.-geograf a teatrelor probabile de acţ militare; 4.stud realiz ştiinţ med şi med-mil din lume;
5.protecţia subunit şi unit med-mil, paza şi apărarea lor; 6.evidenţa şi darea de seamă
Serviciul medical în condiţii de campanie îşi îndeplineşte funţia în condiţii specifice (factori ce vor avea
influenţă decisivă în asigurarea medicală a trupelor).
Prin condiţiile de activitate se subînţelege: totalitatea factorilor care în mod direct sau indirect vor influenţa
asigurarea medicală a trupelor în condiţiile de campanie. Aceşti factori pot avea acţiune pozitivă sau
negativă, dar fiecare caz ei trebuie din timp depistaţi, de a fi determinatre acţiunea acestora, gradul lor de
acţiune şi de a întreprinde activităţi în scopul excluderii maximale a factorilor negativi şi de a utiliza pe larg
în interesul serviciului medical factorii cu acţiune pozitivă.
Factorii pot fi de natură:-de luptă : 1. tipul de armament utilizat. 2. timpul de acţiuni militare (ofensivă,
defensivă) 3. gradul de protecţie a militarilor, -fizico-geografică: 1. Relieful. 2. climatul
-medico-geografică: 1. Morbiditatea. 2. vectorii, -logistică (gradul de asigurare cu tot necesarul a trupelor), -
medicală: 1. încadrarea cu pers med, mater med. 2. vol şi structura pierderilor sanitare
33.Misiunile serviciului medical al Armatei Naţionale în domeniul aprovizionării cu
materiale medicale şi tehnică sanitară. În faţa sistemului de aprovizionare stau următoarele misiuni:-
calculul necesar în mater med, asigurare completă și la timp a trupelor, unităților și subunit med, -acumul
stocurilor stabilite și rezervelor de mater med (tehnică), eșalonarea și menținerea lor în găsință permanentă pt
folos după destinație, -achiziț mater med la întreprind industr, ministerele și departam țării și procurarea lor
pe loc, -conducerea cu depozitul medical al armatei pe întreb activ operaționale și de producere și
perfecționare a bazei material tehnice
-organizarea deervirii și reparației tehnicei medicale, utilajului și aparatajului, -elaborarea și efectuarea
măsurilor de protecție a materialelor medicale de factorii lezanți ai armamentului contemporan, -elaborarea
și revederea în caz de necesitate normelor de aprovizionare a unităților și subunităților medicale cu
echipament medical de tabela și documentele normative privitor aproviz medic, -organiz și efect lucrului de
cercetare științ, pt perfecț sist de aproviz medic și generalizarea exprienței aprovizionării cu mater medic a
unit și subunit medic, -partic la elabor și perfecț str-rii organizatorice-statale a organelor de conducere ale
unit și subunit de aproviz medicală, -organizarea lucrului de control asupra utiliz econ și raționale a mat med
și exploatării lor, -evidența și darea de seamăprivitor dinamica mater medic, -studierea cadrelor farmac și
participarea la pregătira, repartizarea și perfecționarea lor
Principiile de aprovizionare:-asig. aproviz. centralizată – se bazează pelivrarea și expedierea mat medic de
către organul de conducere a eșalonului superior, celui inferior prin depozitul medial al armatei.-
aprovizionarea decentralizată – nu s/t prevăzute de norme, tabele și nu sunt expediate de către oranele de
aprovizionare.achiziționarea se efect prin alocarea surselor bănești pt procurarea mater med necesare, -serv
med este aproviz și de alte serv de aproviz.: alcool, vaselină - serv de aproviz cu carburanți; halate pt
efectivul medical, echipament pt b/v – serv aprov.cu echipament; tehn sanitară auto – serv auto ș.a., -
mat.medic.de trofeu – se utiliz doar după control preventiv
4. Misiunile serviciului medical al Armatei Naţionale în timp de război. În condiţiile de campanie
serviciul medical organizează şi îndeplineşte o multitudine de măsuri cu caracter medical, dar misiunile de
bază sunt:-organizarea şi efectuarea unui sistem de măsuri ce ţin de acordarea la timp a asistenţei medicale
răniţilor şi bolnavilor, menţinerea vieţii acestora, recuperarea în timpul cel mai scurt a capacităţilor de luptă,
muncă, micşorarea numărului invalizilor de război.-Prevenirea apariţiei şi răpândirii maladiilor în rândul
militarilor (mai cu seamă a celor contagioase). -Controlul sanitar sistematic a condiţiilor de viaţă, trai şi de
activitate de luptă, în scopul păstrării şi consolidării sănătăţii militarilor.-Organizarea şi efectuarea măsurilor
de către serviciul medical ce ţin de protecţia medicală a personalului trupelor de armele, de efectele armelor
de distrugere în masă.-Aprovizionarea trupelor şi a formaţiunilor medico-sanitare cu materiale sanitaro-
farmaceutice, utilaje şi tehnici medicale.-Studiu sistematic a activităţii serviciului medical, în scopul
elaborării noilor metode de profilaxie, tratament şi management medical.-Participă activ la completarea
mobilizării, -Permanenta pregătire a cadrelor medicale
Măsuri ce necesită a fi prevăzute în timp: 1.pregătirea cadrelor medicale, 2.completarea serv.med.cu cadre;
3.stud.cond.med.-geograf a teatrelor probabile de acţ militare; 4.stud realiz ştiinţ med şi med-mil din lume;
5.protecţia subunit şi unit med-mil, paza şi apărarea lor; 6.evidenţa şi darea de seamă
1.Misiunile şi structura organizatorică a Armatei Naţionale a Republicii Moldova.
AN a RM, organizaţional este constituită din:
Organe de conducere: Ministerul apărării; Marele stat major, -Trupe militare regulate, -Rezerva de militari
instruiţi
Ministerul Apărării – organ central de specialitate al admin.publice, ce elabor şi promov pol.statului şi
asigurarea apăr.naţionale, conduce, coordonează şi organiz.potrivit legii, activităţile în domeniul apărării
naţionale. Este organ de conducere pol.-mil. şi administrativ a sist.naţ.de apăr.a statului.Funcţii de bază: -
elaborează, promovează şi monitorizează politica de apărare; - conduce şi coordon.construcţia şi dezv.AN şi
alte activ privind pregătirea sist naţ de apărare pt.asig.securităţii militare a statului; - coord.,contr. şi
supraveghează implimentarea politicii de apărare; - exercită alte funcţii în conformitate cu legislaţia în
vigoare.Atribuţii (îndeplinite de Map, pentru asig.implementării funcţiilor nominalizate): - stud.şi
aprec.sit.pol.-mil., det.riscurile şi ameninţările cu caracter militar şi neces.ce ţin de asig.apărării naţionale; -
elab.şi înaintează propuneri privind măsurile de organizare şi pregătire a sist.naţ.de apăr.; -
asig.realiz.măsurilor adoptate de autorităţile constituţionale ale statului cu atribuţii în conducerea sist.naţ.de
apărarea privind îndeplinirea misiunilor.Structura (organizaţională a ap.central al m.Ap.): - conducerea şi
aparatul M.Ap. (cu statut de direcţie generală); - Dir.pol.de apăr.şi planif.a apărării; - Dir.management
resurse umane; - Dir.econ.-financiară; - Secţia relaţii politice; - Serviciul de audit.
Lista instituţiilor medicale din subord.M.Ap.: SCMC, centrul consultativ-diagnostic, centrul de medicină
preventivă, comisia centrală de expertiză medico-militară a FA ale RM.
Marele Stat Major (organ de conducere militară) – efect pregăt.nemijlocită a trupelor pt.ducerea acţ.militare
în scopul asig.apărării ţării. MSM elaborează: - planurile pregătirii pt luptă şi mobilizare; str-ra şi tactica de
ducere a acţ.militare, de cooperare a trupelor regulate cu rezerva, cu trupele de grăniceri şi cu trupele de
carabinieri; -regulamente şi instrucţii, programe şi planuri de pregătire de luptă.MSM asigură: -
conducerea nemijl.a activ.organelor de conducere militară subordonate; - conducerea controlului asupra
executării la trupe a ordinelor şi dispoziţiunilor organelor superioare ale conducerii de stat şi conducerii
militare.
Şeful MSM – comandant al AN.Trupele militare regulate şi Rezerva de militari instruiţi, organizaţional
sunt constituiţi din:
Mari unităţi militare, Unităţi militare, Subunităţi militare
Marile unităţi militare – BRIGADA: cadrul numeric 2300-3000; formaţiuni militare capabile să organizeze
şi să desfăşoare acţ.militare desinestătător sau în cadrul corpului de armată; caracteristic sunt atributele:
drapel de luptă, ştampila cu stema de stat şi denumirea brigăzii.
Unităţile militare – REGIMENT: cadrul numeric 1200-1300, batalion independent – 600-700; formaţiuni
militare capabile să organizeze şi să desf.acţ.mil.desinstătător sau în cadrul marilor unităţi.
Caracteristici:Drapel, Ştampila (stema+denum.). Pot fi batalioane ce nu dispun de drapel (ex.:bat de
logistică-reparaţie, medical ş.a.), au drapel doar cele ce duc lupte nemijlocite.
Subunităţi militare – COMPANIA: 100pers., PLUTON: 30 pers., ECHIPA: 10pers. Sunt subunit.milit.ce pot
duce acţ.mil.doar în cadrul unităţilor şi marilor unit.militare. Nu au nici drapel, nici ştampilă.
7. Misiunile şi structura organizatorică a punctului medical al batalionului
PMBr şi infanteriei motorizate formaţiuni medicomilitare din cadrul balalionului destinată organizării,
acordării ajutorului premedical a unor elemente premedicale pentru asigurarea medicală a batalionului.
Dirijează cu punctul medical şeful punctului medical, şeful serviciului medical al batalionului, şeful
serviciului medical al brigăzii.Misiunile Pmb:
-căutarea, adunarea RB, acordarea I ajutor, scoaterea de pe câmpul de luptă, evacuarea la punctul
medical(PM), -primirea, efectuarea triajului medical, acordarea ajutorului premedical, elemente de urgenţă a
I ajutor medical, -întărirea subunităţilor batalionului cu mikloace de scoatere a RB de pe câmpul de luptă, -
efectuarea recunoaşterii medicale a terenului de acţiune a batalionului şi dislocare a batalionului, -instruirea
medicomilitară a efectivului batalionului, efectuarea masurilor san.-ig. şi antiepid. în batalion, -instalarea
Pmb în lupta de apărare
Pentru îndeplinirea acestor misiuni PM dispune de mijloace şi elemente: 1 medic generalist, 1 felcer, 2
instructori sanitari, 2 sanitari şi 4 şoferi-sanitari la 600-700 persoane ale batalionului. În unele cazuri pot fi
doar felceri şi şeful (ex.: serv.tancuri, serv.artilerie ş.a.)
45.Noţiune de ajutor medical calificat. Volumul posibil ai ajutorului medical calificat in campanie.
Ajutorul medical calificat – se acordă de către medicii chirurgi, terapeuţi în instutuţiile medico militare sau
civile. Acest tip de ajutor are drept scop înlăturarea consecinţelor RB ce poartă pericol pt viață; de a preveni
compl posibile. Acest tip de ajutor e acordat în timpul maxim de 8-12h. Se împarte în 2 grupe:1.Ajutorul
medical calificat chirurgical
- măsuri de urgenţă ( neefectuare  deces)- măsuri ce pot fi amânate doar ca excepție. (neefectuare 
agravare/deces)- măsuri ce pot fi amânate fără consec grave 2.Ajutorul medical calificat terapeutic
- măsuri de urgenţă (neefectuare  deces)- măsuri ce pot fi amânate fără consecințe
22.Noţiune de etapă medicală, schema principială de instalare a etapei medicale
Ajutorul medical RB cu excepţia I ajutor este acordat la etapele de tratament şi evacuare. Prin etapă de
tratament şi evacuare înţelegem forţele şi mijloacele serviciului medical amplasate pe căile de evacuare,
având misiunea de primire, înregistrare, triaj medical, tratarea sanitară după caz, acordarea ajutorului
medical conform indicaţiilor medicale, pregătirea pentru evacuarea de mai departe sau tratamentul până la
rezultatul definitiv cu recuperarea medicală şi expertiza medico-militară.
25.Noţ de evac med. Scopurile, tipurile şi princip de organiz ale evacuării medicale.
Evacuarea medicală este parte componentă a sistemului de tratament şi evacuare şi reprezintă un complex de
măsuri de căutare a RB pe câmpul de luptă, de scoatere acestora de pe câmpul de luptă şi transportul propriu-
zis a RB pînă la etapa medicală finală cu scopul de a acorda ajutorul medical la timp, de a efectua trat şi
reabilit medic.
Tipurile:-După direcţia evacuării (până la detaşam medic indep)-După destinaţie (în funcţie de caracterul
leziunii)
În dependenţă de apartenenţa transporturilor sunt utilizate următoarele principii de evacuare medicală:-spre
sine – principiu de bază; se fol în timpul acţ de luptă şi înseamnă că şeful superior al serv med cu mijl de
transp proprii (ex a Brigăzii) efect evacuării RB din etapele subalterne la etapa medicală proprie.-de la sine –
se fol în per de pregătire către acţ de luptă şi înseamnă că şeful serv med cu mijl de evac proprii efect
evacuarea RB de la etapa proprie la et med ulterioară
-peste sine – se fol în cele mai dificile cond de luptă (de ex. cînd inamicul ameninţă cu ieşirea lui la etapa
dată) şi înseamnă că şeful serv med cu mijl de transp proprii efect evac med din et med subalterne la et med
ulter fără a trece pe la et proprie, -cu sine/după sine – se fol în timpul marşului (deplasărilor) şi în timpul
ieşirii unit din încercuire.-coincidenţa căilor de evacuare cu cele de aprovizionare. Responsabilitatea pentru
evacuarea RB o poartă şeful superior al serv med. iar în timpul când inamicul s-a înclinat în dispozitivul de
luptă, respons pt scoaterea şi căutarea R/t de pe cîmpul de luptă o poartă comandantul unităţii sau subunit
respectiv folosind chiar şi unele subunit (o echipă militară, unele mijl de transp)
34.Noţiune de materiale medicale. Clasificarea materialelor medicale folosite în campanie.
Materialele medicale – mijl mater special destinate pt profilaxia și diagnosticul leyiunilor și maladiilor,
acordare ajut.med și trat RB, precum și îngrijirilor, efectuarea măsurilor san.-ig. și a/ep., a lucrului de
laborator, farmaceutic și în scopuri didactice.
Pt aproviz AN se fol cele m.efective, verificate în practică rem.medic.și obiecte de echipament medical, utile
în exploatare atît în staționar cît și în cond de campanie.
Clasificarea materialelor medicaleDupă destinaţie- de destinaţie specială, includ o nomenclatură redusă de
obiecte din cele mai necesare și efective: medicam., subst.sangv., mat.de suturi, pansam.etc – ce se consumă
în cant mari în timpul acț de luptă a trupelor pt acord aj med și trat RB
- de destinație generală (de uz curent), includ o nomenclatură largă de obiecte de consum și inventar de
mater med, ce s/t destin pt satisf neces serv med (per.de acalmie)
După indicii de evidenţă- consumabile (de scurtă durată): m.de o sing folosință: medicam.,prep bact, reactive
de lab, mat de pansam, de sutură și acele obiecte ce devin neutilizabile după folos de scurtă durată- de
inventar : obiecte de folosire îndelungată: aparate, dispozitive, instrumentar chir., pungi pt gheață, tehnica
medic etc – se fol timp îndelungat, pt ele se stab termeni de exploatare
După calitate1. consumabile: - bune (noi); - ce se află în consum; - ce necesită analiză; - cu termen de valab.
expirat2. de inventar:- utile / bune – obiecte noi, ce au fost sau sunt în exploatare, ce neces reparație ce poate
fi efect în unitate sau în instituția respectivă- ce necesită reparaţie medie sau capitală în ateliere speciale-
inutilizabile – obiecte ce sunt inutile de a fi folosite după destinație directă sau repararea căroradin pt de ved
econ nu e/e rațională- decontate
IV. după modalitatea de măstrare: - medicamente din lista A; - medicamente din lista B; - medicamente
volatile, colorante, explozibile, inflamabile
55.Noţiune de medicină militară. Organizarea şi tactica serviciului medical definiţia, obiectul şi
metodele de investigare.
Medicina militară – ramură a medicinei şi prezentarea sistemului de cunoştinţe teoretice şi activităţi
practice orientate la păstrarea şi consolidarea sănătăţii efectivelor trupelor, preîntâmpinarea leziunilor de
luptă şi îmbolnăvirii , tratamentului efectiv al răniţilor şi bolnavilor atât la pace cât şi în condiţiile de război.
Ea a apărut ca ramură a medicinii odată cu apariţia statului centralizat şi armatelor premanente, dar elemente
de med. mil. în istorie se întâlnesc încă de pe timpul lui Hipocrate – chirurgia militară. În evoluţia istorică a
med-mil se constată că dezvoltarea acesteia a avut loc odată cu dezvoltarea formaţiunilor sociale, medicinei
şi domeniului militar. Întemeietorul med-mil şi a şcolii med-mil în spaţiul român – generalul medic – Carol
Davila. În 1887 a înfiinţat Institutul Medico-Militrar în russia - academicianul Medic militar de către Iacob
Velie în Petersburg.
Med-mil se află la intersecţia ştiinţelor medicale şi domeniului militar. Med-mil e compusă din mai multe
disciplini, cea mai importantă – managementul sanitar/medico-militar ---- organizarea şi tactica serviciului
medical – ramură a med-mil ce se ocupă de organizarea asigurării medicale a trupelor doar în campanie.
(Altele – chirurgia de campanie, internistica de campanie, igiena militară, epidimiologia militară, toxicologia
militară, geografia med-mil, medicina aeronautică, navală). Fiecare dintre ele îşi au obiectivele, formele şi
metodele de studiu.
Obiectivele de studiu a med-mil:-factorii lezanţi ai armamentului şi situaţia de luptă, acţiunea acestora
asupra organismului uman, -patologia specifică apărută în rezultatul acţiunii acestor factori lezanţi, -formele,
metodele de organizare a asistenţei medical a răniţilor şi bolnavilor
-formele, metodele de tratament, recuperarea medicală, -metode de profilaxie
Aspecte de bază a med-mil: managementul; clinic
Metode de studiu
Istorico-descriptivăMetoda analiticăStatistică Matematică
de simulare, utilizarea în med-mil şi medicinii de dezastru
23.Noţiune de triaj medical. Tipurile şi scopurile triajului medical
Triajul medical – parte componentă de bază a măsurilor de tratament şi evacuare în campanie şi reprezintă –
repartizarea RB pe grupe în raport cu necesităţiele omogene de tratament, profilaxie şi evacuare.
În dependenţă de funţia îndeplinirii, triajului medical este de 2 tipuri:
-triajul din cadrul formaţiuni -triajul medical de evacuare şi transport
Triajul medical din cadrul formaţiunii are scop de: # selectarea RB ce poartă pericol pt cei din jur
(contaminaţi cu subst radioactive, toxice, bacteriene şi b/v infecţioşi); # aprec neces lezatului concret în
acordarea aj med la etapa dată; # aprec secţiei funcţionale unde va fi acordat aj med rănitului concret; #aprec
ordinei (în ce rând) de acordare a aj med rănitului concret.
Triajul de evacuare şi transport are ca scop de: # aprec direcţiei evacuării (la care etapă medicală concretă);
#aprec mijl de transp cu care va fi evacuat rănitul concret; # aprec poz b/v în timpul evacuării; # aprec
ordinei de evacuare; # aprec necesităţii în însoţitor medical.
Se efect triajul medical de către brigada de triaj: 1 medic, 2 asistenţi/felceri, 2 registratori şi o echipă de
sanitari brancardieri. RB brancardiaţi sunt instalaţi «în rândurile lui Pirogov» sau în evantai şi sunt triaţi în
primul rând. Răniţii uşor (care şi-au păstrat capacitatea de a se deplasa desinestătător sunt amplasaţi pe laviţe
în al II rând. Triajul medical poartă un caracter permanent. Este executat la toate etapele medicale şi toate
secţiile funţionale după acordarea ajutorului medical. Rezultatele triajului medical sunt fixate cu ajutorul
mărcilor de triaj (plăcuţe mici de diferite culori şi abreviaturi) ce se agaţă de echipamentul RB şi sunt trecute
în documetele de evidenţă medicală.
Triajul medical în fiecare caz poartă un caracter permanent şi de diagnotic. Triajul medical se efectuează la
postul de îndrumare şi control dozimetric are ca scop de repartizare a întreg torentului de RB în două grupe:-
RB ce prezintă pericol pentru cei din jur (contaminaţi radioactivi, contagioşi, stare psihoreactivă)-RB ce nu
prezintă pericol pentru cei din jur
În rezultatul TM la orice etapă medicală toţi RB se împart în 3 grupe:-RB ce poartă pericol pt cei din jur, -
RB aj med al cărora va fi acordat etapa dată , -RB ce vor fi evacuaţi la et ulterioară fără acordarea aj med la
et dată
În secţiile funcţionale după acordarea ajutorului medical se execută triajul de evacuare şi transport. Toate
datele se trec în fişa medicală
30.Noţiune de volum şi structură a pierderilor sanitare. Factorii ce influenţează volumul şi
structura pierderilor sanitare în campanie.
Volumul pierderilor sanitare – nr.total de răniţi şi bolnavi apăruţi într-o unitate de timp,se măsoară în cifre
absolute. Cunoașterea VPS contribuie la planif corectă a asist med a RB în timpul luptelor. Contrib la
modalit evacuării. Contrib la instruirea din timp a formaț med. Contrib la stabilirea vol aj med.Depinde de:-
modalitatea de iniţiere a războiului (prin surprindere/având o perioadă oarecare de pregătire)-de modalităţile
de ducere a războiului (cu/fără utilizarea armelor de nimicire în masă)-de gradul de pregătire a subunităţilor,
dar şi individual al militarilor, -gradul de protecţie colectivă (adăposturi, tranşee, alte fortificaţii) şi
individuală (mască antigaz, cască, costum antichimic)-stare fizica si morala a efectivul unitatii, -propr
tehnicotactice a armamantului folosit, -starea amenajarii genistice, -modalitatea de ducere a actiunilor de
lupta, -felurile de lupta, -conditiile geografice, fact climateric
VPS seexecută prin metoda coparabilității a diverselor răyboaie, lupte din trecut similare ce pot surveni în
viitorul apropiat. Volumul posibil de pierderi sanitare a brigăzii de infanterie motorizată, care poate fi:
a. în defensivă-în caz de război se duce cu arme obişnuite pierderile sanitere vor fi de 10-15% din efectivul
brigăzii, -în caz când se utilizează şi armele de nimicire în masă, volumul va fi de 20-40¤ din efectiv,
inclusiv prin arma obişnuită 6-8%, arma chimică 3-8%, arma nucleară restul.
b. în ofensivă-în caz de război cu arme obişnuite, V=12-18% din efectiv, -în caz de război cu arme de
nimicire în masă V 25-40% şi mai mult din efectiv, inclusiv armă obişnuită 8-12%, armă chimică 4-8%,
armă nucleară restul.
Structura pierderilor sanitare reprezintă raportul procentual dintre anumite categorii şi bolnavi (clase,
grupuri) şi volumul total al pierderilor sanitare. Ea depinde de: armamentul utilizat de către inamic; factorii
lezanţi; felurile de luptă; starea epidemică a trupelor şi a teritoriului
Structura pierderilor sanitare conform armelor:-leziuni prin armă obişnuită 80-90% răniţi, 5-10%
contuzionaţi, 2-5% combustii.-Leziuni prin armă nucleară : leziuni vombinate 60-70%, leziuni actinice 15-
20%, combustii 15-25%, traumatisme pure până la 5%.-leziuni prin armă chimică: 90-95% substanţe toxico-
paralitice, 5-10% substanţe cutano-vezicante, -leziuni prin armă biologică 60-70% prin toxine bacteriene,
30-40% prin forme bacteriene, dintre acestea 80% - boli infecţiose deosebit de periculoase(pesta, variola)
După gravitate-leziuni prin armă obişnuită: 30-40% grave şi extrem de grave; 30% de grav. medie; 40%
grav. Uşoară, - leziuni prin armă nucleară: 30% grave şi extrem de grave; 30% de grav. Medie; 40% grav.
Uşoară, -leziuni prin armă chimică: 30% grave şi extrem de grave; 40% de gravitate medie; 30% gravitate
uşoară
Structura pierderilor sanitare contribuie la repartizarea mai corectă a medicilor specialişti în spitalele
militare, numărul de paturi de specialitate, a materiale medicale.

41.Organizarea acordării răniţilor şi bolnavilor ajutorului premedical si a primului ajutor medical în

apărare. Şeful Pmb, felcerul şi instructorul sanitar acordă RB ajutorul necesar, pregătesc pe aceştia
pentru evacuare. Iar sanitarii îmbarcă răniţii şi bolnavii în maşinile sanitare ale punctului medical al brigăzii
pentru evacuarea ulterioară. În cazul când la Pmb sosesc pierderi sanitare cu număr mare sau când se inveşte
pericolul pătrunderii inamicului în raoinul acestei etape de evacuare medicală triajul şi ajutorul premedical se
acordă numijlocit în sanitarele auto în scopul de a transporta toţi RB cu aceleaşi mijloace de transport la
etapa de evacuare ulterioară.
Ajutorul premedical este acordat de felcerul batalionului la punctul medical al batalionului sau la punctul
medical al regimentului, daca n-a fost acordat la punctul medical al batalionului.
La punctul medical al batalionului răniţii şi bolnavii trec triajul medical, în cadrul căruia ei se repartizează în
două grupe: răniţii şi bolnavii cărora le se va acorda un ajutor premedical în această etapă de avacuare
medicală, şi RB care vor fi transportaţi la punctul medical al brigăzii, deci fără primul ajutor medical.
Scopul-completarea si corijarea masurilor primului ajutor.; înlăturarea/combaterea complicațiilor grave,
consecințele leziunilor ce poartă pericol pt viață. Timp optim – 2-3h
Masurile ajutorului premedical prevăd:- corectarea I-ul aj med (refacerea pansamentelor, imobiliyări,
garou)- înlăturarea asfixiei (toaleta cavităţii bucale, cind e necesar introducerea tubului S, inhalarea
oxigenului, ventilat la artificiala a plarninilor cu ajutorul aparatului);- controlul aplicării garoului;- calmarea
durerii- deseori imobilizarea oaselor fracturate prin folosirea atelelor
- repetarea administrării antidotilor (după necesitate);- repetarea tratării sanitare parţiale (după necesitate);-
încălzirea răniţilor si bolnavilor in caz de temperatura scăzuta a aerului atmosferic;
- administrarea preparatelor cardiotonice si de stimulare a respiraţiei.- profilaxia nespecifică în caz de
folosire de către inamic a armei bacteriologice- admin antibioticelor de spectru larg
Primul ajutor medical se acorda de medicii cu pregătire generala la punctele medicale ale regimentelor,
brigăzilor sau in batalionul medico-sanitar independent, detaşamentul medical iindependent, daca acest
ajutor n-a fost acordat la nivel de regiment, brigada. In cazul cind batalioanele sint incadrate cu medici,
primul ajutor medical se va acorda la punctul medical al batalionului.Scopul primului ajutor medical este de
a preveni compl posibile, lichidarea consecințelor leziunilor care ameninţa viata BR și pregătirea RB pt
evacuarea ulterioară. Timp optim – 5-6H
Volumul primului ajutor medical se imparte in doua grupe: masuri urgente, realizate in situaţiile cind viata
rănitului sau bolnavului este ameninţata si masuri care pot fi aminate, ce nu prezintă o ameninţare imediata a
vieţii si care se pot realiza la o etapa de evacuare superioara.
Măsurile de urgenţă a I ajutor medical includ: 1.hemostaza provizorie/definitivă. 2.înlăturarea asfixiei
(curăţarea cav buc şi căilor respir super de corpi străini, scoaterea şi fixarea limbii prolapsate, ventilare
artificială a plămânilor, inhalare de O2, toracocenteza în caz de pneumotorax cu supapă, traheostomie).
3.măsuri antişoc (hemotransfuzie şi substituienţi, blocaj novocainic local, admin analgeticelor, cardiotonice
ş.a.). 4. imobilizarea de transport în caz de fracturi.5. cateterizarea uretrei sau puncţia vezicii urinare în caz
de retenţie a urinei. 6.înlăturarea membrelor zdrobite ce se ţine doar printr-un lambou de ţesuturi.
7.administrarea repetată de antidoţi, substanţe anticonvulsive, bronhodilatatoare, psihomimetice. 8.tratare
sanitară parţială, dezactivare, degazarea plăgilor în caz de contact cu substanţe toxice, dezinfecţia
echipamentului. 9.Spălături gastrice, în caz de pătrundere în stomac a subst toxice. 10.administrarea serului
antitoxic în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene, efectuarea profilaxiei nespecifice în caz de utilizare a
armelor biologice.
Măsuri care pot fi amânate:1.admin antibiot tuturor R/t şi combustionaţilor. 2.admin analgeticelor tuturor
RB. 3.admin anatoxinei antibotulinice R/t şi combustionaţilor. 4.degazarea pansamentului contaminat prin
subst toxice persistente. 5. schimbul pansamentului în caz de contaminare a plăgii prin subst radioactive. 6.
efect a altor măsuri în funcţie de simptomatică
46.Organizarea ajutorului medical specializat, forţele serviciului medical implicate in acordarea
lui. Ajutorul medical specializat – forma superioară în acordarea ajutorului medical, ce se acorda de catre
medici specialisti in diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si de medicina interna in spitalele militare
specializate, ce dispun de instrumentar, aparatura de specialitate si medicamentele necesare.Timpul optimal
24h. Pentru existenţă are nevoie de câteva condiţii: 1.Prezenţa specialiştilor; 2. prezenţa dotării; 3.prezenţa
locului pregătit.Scop: restabilirea funcțiilor organelor și sistemelor; a pregăti RB pt trat ulterior. La orice
et.med., timpul optimal de acordare a aj med respectiv, lezaților prin subst tox de luptă este de primele 2 ore
după sosirea acestora la etapa dată.
15.Organizarea triajului medical la punctul medical al brigăzii.
La postul de îndrumare şi control dozimetric, instructorul santinar opreşte mijlocul de transport, se apropie
de şofer pe care-l întreabă din ce focar a sosit şi în caz de necesitate face controlul radiaţiei a exteriorului
automobilului şi în special a uşii, roţilor. Deschide uşa şi dă comandă de a ieşi desinestătător şi face pre-triaj
medical în rândul acestora. Depistând RB care prezintă pericol 500mm/h cu substanţe toxice, bolnavii
infecţioşi îi trimite la izolator sau terenul de izolare. Restul RB se trimit la terenul de triaj li se indică un loc
aparte, se urcă instructorul sanitar în interiorul automobilului face triaj şi îmarte pe cei care prezintă pericol
şi cei gravi răniţi.
La terenul de triaj+cort primire-triaj activiează o bigadă de triaj:
1. un medic experimentat; 2. 2 instructori sanitari; 3. 2 registratori; 4. 3 echipe de brancardieri.
În timpul debarcării răniţilor brancardiaţi medicalul trebuie să aleagă care au necesitate urgentă a I ajutor
medicalm care vor fi trimişi în sala de pansamente. Testul vor fi aşezaţi în rânduri va începe triajul medical
de plan – medicul şi intrucorii şi registratorii se apropie de răniţi după aprecierea stării de sănătate stabilirea
diagnosticului fără a scoate pansamentul şi se indică şi registratorului informaţia pentru efectuarea fişei
primare, iar intrucţiile primare-necesitatea acordării primului ajutor pe loc.
Rezultatele triajului se remarcă în mărci de triaj ce servesc ca semnale pentru echipele de brancardieei. În
urma triajului medical se separă câteva grupe de RB:-RB cărora li se acordă ajutorul medical de urgenţă 
sala pansamente, -RB cărora I ajutor medical se va acorda la această etapă în teren de triaj, -RB ce nu neces
aj med la această etapă  evacuare la etapa ulterioară
-Uşor răniţi  trat ambulator pe lângă PMBr, -RB în agonie  reţinuţi şi supuşi unui tratament
simptomatic. Triajul medical se face în baza prognosticului posibil. Triajul medical poartă un caracter
continuu.
43.Pierderile sanitare ale trupelor. Noţiune şi clasilicărea lor.
Toate pierderile sanitare umane apărute în timpul războiului se numesc pierderi generale, care se împart în 2
grupe mari :-irecuperabile (decedaţii, pierduţii fară veste şi căzuţii în prizonierat)
-pierderi sanitare – răniţii şi bonavii care au pierdut capacitatea de muncă şi luptă pentru un termen nu mai
puţin de 24 h care au fost înregistrat la etapele de tratament şi evacuare.
Clasificarea pierderilor sanitare
a. pierderi sanitare în acț de luptă – răniţii, bolnavii în urma acţiunilor armanentului inamicului, factorilor
lezanţi sau sunt legate cu condiţiile de luptă
b. înafara acţiunilor de luptă – sunt răniţii şi bolnavii apăruţi în adâncul spatelui frontului şi nu sunt legate
direct de condiţiile de luptă.
Clasificarea pierderilor sanitare de luptă:
a. factorul etiopatogenetic
-leziuni mecanice, -leziuni termice –leziuni prin iradiere, -leziuni chimice, -leziuni
Fiecare dintre aceste clase conţin un anumit număr de grupuri de leziuni omogene
Clasa I – un număr mare de grupuri în funcţie de localizarea lezării şi profunzimea ei.
Clasa II – 2 grupuri – combustiile/degerăturile
Clasa III – boala actinică acută/boala actinică cronică
Clasa IV –lez prin subst toxice neuroparalitice; -lez prin subst cu acţiune toxică generală; -lez prin subst
toxice asfixiante; - lez prin subst toxice diferite (lacrimogene, iritante); - lez prin subst cutano vezicante
Clasa V – prin forme bacteriene/ prin toxine bacteriene
Clasa VI – stări reactive de scurtă durată/stări reactive prolongate
Fiecare din aceste grupuri conţine forme nozologice concrete (diagnostic diferit)
b. clasif după numărul și modalitatea de acțiune a factorilor lezanţi care au influenţat în organismului
uman:leziuni combinate – apărute în urma acţiunilor asupra organului a 2 sau mai mulţi factori lezanţi sau a
2 sau mai multe feluri de armeleziuni asociate - atacă 2 sau mai multe regiuni anatomice sau a 2 sau mai
multe organe, doar printr-un singur proiectilleziuni multiple – leziuni a 2 sau mai multe regiuni anatomice
prin 2 sau mai multe elemente a unuia şi aceluiaşi factor lezant.
c. După tipurile de arme:
d. După gravitate:leziuni extrem de grave: răniţii cu leziuni incompatibile cu viaţa, care se află în stare de
agonie. Lor li se acordă ajutorul medical simptomaticleziuni grave: răniţi ce au leziuni ce poartă pericol
pentru viaţă de regulă sunt fără conştiinţă cu diagnostic complex, complicat şi necesită tratament staţionar
îndelungat. Ei au nevoie de ajutor medical de urgenţăleziuni de gravitate medie – răniţii şi bolnavii care nu
au pericol pentru viaţă, dar deseori au necesitate de tratament staţionar îndelungatleziuni uşoare – răniţii şi
bolnavii care pot să se autodeservească şi să se deplaseze desinestătător. Ei deasemenea au nevoie de
tratament staţionar
Pierderile sanitare în afara câmpului de luptă: se clasifică în conformitate cu clasifarea maladiilor în timp de
pace şi conţine 22 de clase. Clasificarea este internaţională şi dă posibilitatea de a compara numărul de
indici analogi în diferite ţări (ex. Cl.I – boli infecț și parazitare, cl.II- umori, cl.VI – bolile SN ș.a.)
38.Pierderile sanitare posibile ale brigăzii de infanterie motorizata in lupta de apărare si caracteristica
lor.
Volumul posibil de pierderi sanitare a brigăzii de infanterie motorizată, care poate fi:
a. în defensivă:-în caz de război se duce cu arme obişnuite pierderile sanitere vor fi de 10-15% din efectivul
brigăzii, -în caz când se utilizează şi armele de nimicire în masă, volumul va fi de 20-40¤ din efectiv,
inclusiv prin arma obişnuită 6-8%, arma chimică 3-8%, arma nucleară restul.
b. în ofensivă:-în caz de război cu arme obişnuite, V=12-18% din efectiv, -în caz de război cu arme de
nimicire în masă V 25-40% şi mai mult din efectiv, inclusiv armă obişnuită 8-12%, armă chimică 4-8%,
armă nucleară restul.
52.Postul medical al companiei şi postul mijloacelor de transport sanitar. Noţiune,
amenajarea şi destinaţia lor.
Postul medical al companiei se instalează într-un adăpost uscat (groapa de bombe, cratere etc), care se
amenajează cu apă, mijloace de prim ajutor, pentru a concentra răniţii şi bolnavii în caz de întrerupere a
evacuării medicale (încercuirea comaniei, pătrunderea unor grupări separate ale inamicului în spatele
companiei, izolarea cu foc a zonei de luptă). Instalează PMC instructorul sanitar al comapniei, în apropierea
punctului de comandă – observare al comandantului companiei.
Postul mijloacelor de transport sanitar reprezintă un teren ascuns pentru observarea inamicului, în apropierea
nemijlocită a căruia trec drumuri de aprovizionare şi evacuare. La acest post se află maşini sanitare auto ale
punctului mediacl al batalionului pentru a evacua «de la sine» RB din comapnie. Aşa posturi se prevăd în
direcţia fiecărei companii al eşalonului doi şi se instalează de către instructorul sanitar pentru a scurta braţul
de scoatere a RB.
54.Repartizarea completelor de mater med la secţiile funcţionale ale PMBr
Înzestrarea secţiiolor funţionale
sala de pansamente se instalează în cortul UST-56, UZ-68
1. completeleFuncţionale: - sala mare de pansamente; - completul stomatologului; - ajutorul special
Speciale: - pansamente sterile; - atele; - pansamente sterile pentru combusitonaţi; - antibiotice
2. aparate de ventilaţie artificială a plămânilor – aparte de inhalare de O2, aparate de ventilaţie artificială a
plămânilor injector fără ac
Diverse: 2 mese de pansamente; masa registratorului; masă pentru medicamente; masă pentru pansamente
sterile; măsuţă pentru instrumentarum medical; scaune lungi; 2 ligheane emailate pe suporturi; lavuar; halate,
bonete, cuier; suporte pentru flacoane
Cortul pentru primire şi triaj UST-56, UZ-681. complete pentru primire şi triaj funcţionale o parte pentru
ajutorul spcial, speciale : : pansamente sterile, atele, pansamente sterile pentru combusitonaţi, antibiotice2.
masa registratorului; masa pentru medicamente; masa pentru bufet; instalaţii pentru 3 niveluri pentru 6
brancardiaţi, scuane, mijloace de îngrijire, lavoar, lighean, cuier, halate, bonete; mărci de triaj
terenul pentru triaj: -suporte pentru brancarde; -rezervă de brancarde; -ladă pentru arme
postul de intrare şi control dozimetric: -dozimetrist; -adăpost sub formă de ciupercă; -bară cu semnul stop; -
radiometru; -aparat de cercetare chimic medicoveterinar; -2 tabele unul cu semnul de alarmă (atomică,
chimică), altul nivelul emisiei de iradiere când RB sunt contaminaţi cu substanţe radioactive; -mijloc de
alarmă
Farm e instal într-un cort de tabără destinată de a primi materiale medicale, evidenţa, păstrarea, livrarea la
cererea şefului PMBr, Înzestrarea propriu-zisă: farmacia PMBr, masa de lucru. În afară de acesta aici se se
păstrează completele care nu se folosesc – 10 pansam sterile, dar şi rezerva materialelor medicale.
Sala de pansamente auto GAZ-66-masa de pansamente hidraulică; -dulapuri; -lavuar; -complete sala mare; -
pansamente; -pansamente sterile; -atele; -pansamente sterile pentru combusitonaţi; -ajutor special (o parte)
Cortul de evacuare-completul felcerului; -suporte pentru brancarde; -completul pansamente sterile; -atele; -
antibiotice-masa pentru registratori, -bufet; -scaun, lavoar, cuier, halate
Izolatorul se află sub controlul felcerului-suporte pentru brancarde; -măsă pentru primirea hrănii; -lavoar cu
soluţii dezinfectante(cloramină)-halat, mască, bonetă, -mijloace de îngrijire ale bolnavilor; -cadă pentru
dezinfecţia echipamentului
53.Repartizarea personalului medical la secţiile funcţionale ale punctului medical al brigăzii
Repartizarea personalului medical pe secţiile funcţionale
1. postul de îndrumare şi control dozimetric: -instructor sanitar – dozimetrist dezinfector
2. terenul de primire şi triaj comandantul companiei 1 medic, instructori sanitari 2, registratori 2,
sanitari 2

3. locul de evacuarefelcer, sanita

4. sala de pansamente- comandantul plutonului aisitenţei medicale (medic generalist)stomat, sanitar,

felcer
21 .Scopurile şi conţinutul măsurilor primului ajutor medical.
Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii
superioare – generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor
leziunilor care prezintă pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către
evacuarea de mai departe. Timpul optimal – primele 5-6h după rănire.
Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi
măsuri de urgenţă care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave)
Măsurile de urgenţă a I ajutor medical includ:-hemostaza provizorie/definitivă, -înlăturarea asfixiei
(curăţarea cav buc şi căilor respir super de corpi străini, scoaterea şi fixarea limbii prolapsate, ventilare
artificială a plămânilor, inhalare de O2, toracocenteza în caz de pneumotorax cu supapă, traheostomie), -
măsuri antişoc (hemotransfuzie şi substituienţi, blocaj novocainic local, admin analgeticelor, cardiotonice
ş.a.), -imobilizarea de transport în caz de fracturi, -cateterizarea uretrei sau puncţia vezicii urinare în caz de
retenţie a urinei, -înlăturarea membrelor zdrobite ce se ţine doar printr-un lambou de ţesuturi, -administrarea
repetată de antidoţi, substanţe anticonvulsive, bronhodilatatoare, psihomimetice, -tratare sanitară parţială,
dezactivare, degazarea plăgilor în caz de contact cu substanţe toxice, dezinfecţia echipamentului, -Spălături
gastrice, în caz de pătrundere în stomac a subst toxice, -administrarea serului antitoxic în caz de intoxicaţii
cu toxine bacteriene, efectuarea profilaxiei nespecifice în caz de utilizare a armelor biologice.
Măsuri care pot fi amânate:
admin antibiot tuturor R/t şi combustionaţilor, admin analgeticelor tuturor RB, admin anatoxinei
antibotulinice R/t şi combustionaţilor, degazarea pansamentului contaminat prin subst toxice persistente,
schimbul pansamentului în caz de contaminare a plăgii prin subst radioactive, efect a altor măsuri în funcţie
de simptomatică
49.Scopurile şi conţinutul primului ajutor răniţilor şi bolnavilor pe câmpul de lupta.
Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc,
ajutor din partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași, șoferi-sanitari, echipe de brancardieri.
Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieţii răniţilor
si prevenirea complicaţiilor grave. Timp optimal – primele 20-30min
Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de pansam);
trusa medicală de campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate.
Masurile primului ajutor prevăd: - stingerea echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe plaga; -
hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie a fracturilor; -
calmarea durerii - analgetice; - antivomitive; - uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaţiile
cu substanţe toxice;
- respiraţie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam ocluziv în pneumotorace deschis; - aplicarea
mastii contra gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara parţiala, cind este cazul.
12.Structura organizatorică a companiei medicale a brigăzii.
5. Structura organizatorică a serviciului medical ai Armatei Naţionale.
Forţele medicale sunt reprezentate de cadrele medicale cu studii superioare, cu studii medii, cadre auxiliare.
Mijloacele medicale sunt reprezentate din materiale sanitaro-farmaceutice, tehnica, utilajul medical, seturile
speciale pentru acordarea diferitor tipuri de ajutor medical.
Serv med este condus de către şeful SCMC – medic-şef al M.Ap. El se subord ministrului apărării, lui
subordonânduse următ instit curativ-profilactice: SCMC, Filiala SCMC (Bălţi), Detaşamentul medical
independent, Centrul consultativ diagnostic, Centrul medicină preventivă, Comisia medico-militară centrală
(se subord direct ministrului), Secţia aprovizionării med-mil.
Serv med al trupelor este condus de către şeful secţiei militare al marelui stat major, care pe într.spec.se
subordonă – şefului SCMC, iar pe întreb gener.-şefului direcţie logistică al marelui stat majorŞeful serv med
al brigăzii: întreb spec.-şeful secţiei medico-militare; întreb gener.-comandantului brigăzii;Şeful punct. Med.
al batalion.: întreb spec.-şeful serv med al brigăzii; întreb gener.-comandantului batalionului;Instructorul
sanitar al companiei: întreb spec.-şeful serv med al batalionului; întreb gener.-comand.companiei;Sanitari
ţintaşi: întreb spec.-instructor sanitar al companiei; întreb gener.-comandantului plutonului
În echipă – sanitari netitulari.
20.Tipurile si volumul ajutorului medical acordat răniţilor şi bolnavilor la etapele medicale şi
dependenta lor de situaţia de luptă şi medicală.
Tip de ajutor medical – lista de măsuri curativ profilactice efectuate pe câmpul de luptă sau la o etapă
medicală concretă. Se disting 5 tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor; 2.ajutor premedical; 3.primul ajutor
medical; 4.aj.med calificat; 5.aj.med.specializat.
Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri curativ-profilactice efectuate RB în cadrul unui tip
de ajutor medical, în funcţie de situaţia de luptă şi medicală real creată. Volumul ajutorului medical se
stabileşte de către şeful serviciului medical superior, în caz de necesitate de urgenţă volumul ajutorului
medical poate fi modificat şi de către şeful etapei medicale date. VAM poate fi utilizat pentru timpurile de
ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul medical calificat.
Pentru I ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin – când se îndeplineşte toate măsurile medicale conform
indicaţiilor medicale – măsuri de urgenţă şi măsuri care pot fi amânate, -redus – se îndeplineşte doar
măsurile de urgenţă
În cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin – se îndeplinesc măsuri de urgenţă şi cele care
pot fi amânate în I şi al II rând, în volum redus – se îndeplinesc măsure de urgenţă şi măsurile care pot fi
amânate în I rând.
VAM se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă (pericolul de încercuire, retrageea trupelor etc.) şi în funcţie
de situaţia medicală (număr imbunător de RB apăruţi într-o perioadă scurtă de timp, numărul mic de cadre
medicale). Într-o anumită perioadă, zi de luptă – VAM poate fi modificat în funcţie de situaţia de luptă şi cea
medicală. În cazul în care nr de RB sosiţi la etapa dată nu este mare şi situaţia de luptă este favorabilă,
ajutorul medical se va acorda în vol deplin (şi măsurile de urgenţă şi cele ce pot fi amânate). În cazurile în
care inamicul ameninţă cu ieşirea lui la etapă medicală respectivă se vor acorda doar măsurile de urgenţă a I-
lui aj med sau a aj med calificat. În cazul în care nr de RB sosiţi la et dată este mult prea mare şi care nu
poate fi acoperit şi cu măsurile de urgenţă şi cu cele ce pot fi amânate, volumul aj med va fi redus pînă la
măsurile de urgenţă a aj med respectiv (prin neefectuarea măsurilor ce pot fi amânate)