1. De ce se pune modelul in plan orizontal pe palalelograf?

-Modelul va fi fixat pe suportul (masa) paralelografului intr-o pozitie cat mai

orizontala a PO

-Aceasta pozitie se alege pt ca:

• Forta de masticatie , care este cea mai puternica in solicitarea protezei, are
o directie predominant vertical;

• Alimentele adezive exercita asupra protezei tractiuni predominant verticale;

• Insertia si dezinsertia protezei sunt usor de efectuat de catre pacient, daca

acestea au o directie verticala;

-Toate aceste solicitari ale protezei partiale au deci o directie perpendiculara

pe PO

2. Zonele indicatoare?

-Modificarile la nivelul osului

-Applegate a numit zonele osoase din jurul dintiilor suprasolicitati: "Zone

indicatoare"

-Zonele indicatoare sunt acele zone din suportul alveolar care pun in evidenta
reactia osului la stressul suplimentar

-Reactia favorabila la un astfel de stres poate fi luata ca un indicator pt

viitoarea reactie la un stres si mai mare.

-Dintii care au fost expusi unei incarcaturi suplimentare prin pierderea dintiilor
vecini s-au care au fost supusi unei incarcaturi ocluzale suplimentare pot
prezenta mai multe riscuri daca sunt utilizati ca dinti stalpi fata de alti dinti
care nu au fost suprasolicitati ocluzal

-Daca armonia ocluzala poate fi ameliorata , este bine acest lucru sa se faca
inaintea protezarii

-In conditii de echilibrare ocluzala perfecta , dintii stalpi rezista bine la forte
aditionale

-Zone indicatoare – examinare – concluzii practice:

• Daca parodontiul este integru – parodontiul si crestele alveolare sunt in

masura se reziste la presiuni si deci se pot folosi ambele tesuturi cu
incredere

• Largirea spatiului periodontal – dintii si osul nu pot rezista la presiuni ,

exista o functie metabolica scazuta acestor tesuturi si deci trebuie luate
toate masurile de protectie.

1
3.Indicatii , Contraindicatii Alginat?

-In edentatia partiala , alginatele au ca indicatii:

1. Amprentarea preliminara (indicatie majora)

2. Amprentarea pentru realizarea modelului de studiu si

documentare

3. Amprentarea arcadelor antagoniste

4. Amprentarea dupa tratamentul protetic cu PPA aplicata in cav buc,

pentru modelele documentare de sfarsit de caz

-Contraindicatii :

1. Amprentarea functionala(Desi se mai practica, dar cu deficiente de precizie)

-Cu toate ca este cel mai utilizat material de amprenta, repararea si manipularea
gresita , mentine in actualitate sintagma lui E.MILLER ca alginatul poate fi
"Capricios, Perfid si Necredincios"

4.Timpii operatori de studiu modelului la paralelograf?

-Analiza modelului de studiu la palarelograf , care trebuie efectuata de medic , va

cuprinde in ordine urmatorii timpi:

1. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertia protezei

2. Trasarea ecuatorului protetic

3. Stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului

retentiv al crosetului

4. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf(Tripodare)

5. Avantaje si dezavantaje dd acrilat

Avantaje:
1. pot fi adaptaţi cu uşurinţă dimensiunilor spaţiului edentat – prin şlefuire;
2. pot fi modificaţi ca formă şi adaptaţi ocluzal;
3. se pot relustrui;
4. legătura cu şeile este chimică (se poate suplimenta cu retenţie mecanică);
5. la protezele imediate pot fi confecţionaţi odată cu baza protezei;
6. au cost scăzut.

Dezavantaje:
1. se abrazează (poate deveni un avantaj în condiţiile în care relaţiile
intermaxilare au fost greşit determinate);

2
 2. au instabilitate cosmetică.

6. Placa palatinala- PPA

Rol:

1. Uneşte şeile între ele.

2. Transmite presiunile masticatorii de la dinţii artificiali pe câmpul protetic (o
suprafaţă cât mai mare).
3. Îmbunătăţeşte stabilitatea protezei prin adeziune.
Placa palatinală întinsă :
Acoperă bolta palatină în totalitate (Fig. 2. 1.).
Are următoarele limite:

• Limita anterioară – zona supracingulară a dinţilor frontali;

• Limita posterioară – zona de reflexie a vălului palatin;
• Limitele laterale – zona supraecuatorială a dinţilor restanţi din zona
laterală.
Placa are o grosime de maximum 2 mm.

Suprafaţa externă a plăcii este lustruită şi va reproduce forma rugilor palatine.

Reducerea grosimii plăcii în zona dinţilor se face de obicei prin folierea cu ciment a
modelului în zona corespunzătoare festonului gingival înainte de modelarea
machetei.

Porţiunea de placă din dreptul dintelui stâlp de croşet asigură efectul de

reciprocitate

Suprafaţa internă a plăcii palatinale se poate distanţa prin foliere, în regiunea

torusului.

Placa palatinală redusă

a. Placa palatinală răscroită distal – prin decuparea plăcii se lasă liberă zona
reflexogenă a vălului palatin – singura care se foloseşte;

b. Placa palatinală fenestrată – cu zona centrală a plăcii decupată, lasă liberă zona
de mucoasă cu receptori gustativi;

c. Placa palatinală decoletată – decupată 2-3 mm corespunzător parodonţiului

marginal al dinţilor restanţi, pentru a-l proteja de acţiunea traumatică a plăcii.

Avantaje:

- micşorează senzaţia de discomfort;

- micşorează senzaţia de vomă;
- menajează simţul gustative;
- permite sensibilitatea termică (acrilatul este rău conducător termic).
Dezavantaje:

- reduc rezistenţa mecanică a protezei.

3
 Indiferent de conformaţia plăcii – întinsă sau redusă - ea trebuie să fie simetrică

7. Crosetele din sarma

Croşetele de sârmă au următoarele caracteristici:
- au desen trasat de medic (în mod curent) sau prin studiu la paralelograf;
- segmentul dentar plasat în funcţie de ecuatorul protetic;
- au contact linear cu dinţii;
- segmentul dentar şi intermediar plasate la distanţă de parodonţiul marginal;
- croşetele cu segment intermediar în formă de Z, S sau V au grad mai mare
de elasticitate, influenţat de lungimea segmentului respectiv;
- sunt mai elastice şi pot fi activate mai uşor decât croşetele turnate. Pot fi
activate în plan orizontal şi vertical;
- asigură ancorarea verticală şi stabilizarea orizontală;
- pot avea efect suprasolicitant asupra dinţilor stâlpi dacă:
o sârma este mai groasă de 1 – 1, 2 mm;
o segmentul intermediar este scurt;
o sunt activate prea intens.
- în caz de deteriorare sau fractură se înlocuiesc uşor.

Clasificare:
1. Croşete care asigură: menţinerea, stabilizarea şi sprijinul
Ex: croşetul ocluzo-interdentar
2. Croşete care asigură: menţinerea şi stabilizarea
Ex: croşetul cervico-alveolar deschis dental

Croşete sunt realizate în laborator din sârmă de wipla cu diametru de 0,6 mm,
0,7 mm sau 0,8 mm, îndoită cu cleştele.

La PPA pot fi utilizate şi croşete prefabricate.

*Rolul seiilor protezei?

1.acopera cr ed

2.refac vol si forma cr ed afectate de resorbtie

3.sunt suport de fixare a dd artificiali

8. Linguri universale criterii de adaptare

1) Individualizarea constă în remodelarea lingurilor standard metalice în
zonele insuficient adaptate pe câmpul protetic.

4
 2) Lingurile din metal pot fi adaptate marginal cu cleştele crampon, lărgind
sau îngustând jgeabul pe anumite porţiuni.

3) Lingurile din metale moi pot fi decupate cu foarfeca pe zonele unde se

consideră că sunt lungi.

4) Dacă lingurile sunt scurte (de exemplu la tuberculul piriform) pot fi

lungite cu materiale termoplastice.

5) În cazul bolţilor palatine adânci se completează lingura cu Stent’s pe

zona corespunzătoare bolţii pentru a reduce spaţiul dintre lingură şi boltă

9. Cum trebuie sa fie lingurile universale standard pentru amprentare cls 2

kennedy ,
MAXILAR>
- marginea distală a lingurii sa se opreasca la nivelul limitei distale
maxilare (Ah);
- marginea lingurii individuale trebuie să ajungă la 1 mm de zona de
mucoasă pasiv-mobilă, ocolind la aceeaşi distanţă bridele laterale şi
procesul zigomato-alveolar;
- în dreptul dinţilor restanţi lingura se va opri la nivelul convexităţii
maxime a procesului alveolar, fără ca marginile sale să jeneze mucoasa,
frenul labial superior sau bridele laterale;
-
MANDIBULA>
- butoni de presiune unilateral sau in unele cazuri de edentatii molare,
caseta lingurii cuprinde si zona premolara, aceasta jucand rol de buton
de presiune.
- marginea lingurii se opreşte la 1 mm anterior de inserţia ligamentului
pterigo-mandibular la nivelul hemimandibulei care conţine edentaţia
terminală;
- marginea lingurii individuale trebuie să ajungă la 1 mm de linia
milohioidiană;
- în zona linguală centrală, marginea lingurii se va plasa deasupra inserţiei
frenului lingual;
- marginile lingurii individuale trebuie să ajungă la 1 mm de zona de
mucoasă pasiv-mobilă vestibulară;

5
 - în dreptul dinţilor restanţi, vestibular, lingura se va opri la nivelul
convexităţii maxime a procesului alveolar, fără ca marginile sale să
jeneze mucoasa, frenul labial inferior ori bridele laterale;
10. PPA provizorii clasificare dupa scop
1. PPA imediate= cand proteza se aplica imediat dupa extractia dintilor anteriori;
fiind puratata in faza de resorbtie accelerata a osului sunt necesare captusiri
urmate de inlocuirea n scurt timp a preotezei
2. PPA de tranzitie= cand dd restanti nu prezinta garantii prea mari si este de
asteptat sa fie extrasi dupa un interval scurt de timp si sa fie inlocuiti de proteza.
Are rolul de a permite pacientului sa-si formeze reflexele necesar in vederea
primirii unei proteze totale.
3. PPA de diagnostic= atunci cand este necesara o proteza cu ajutorul careia se va
stabili planul definitiv de tratament. O astfel de proteza trebuie aplicata pt a testa
de ex daca pacientul tolereaa o inaltare de ocluzie necesara restaurarii definitive.

*Criterii de alegere linguri standard?

1.sa fie rigide
2.sa aiba retentii interioare
3.sa acopere tot CP fara sa il atinga
4.intre supraf de amprentare si lungura sa existe un sp de 3-5 mm pt mat de
amp(cu cat sp este mai mic si uniform , contractia mat de amp este mai redusa si
precizia mai mare)
5.marginile sa fie cat mai aproape de limita de reflexie a mucoasei
-La maxilar: in sens MD lingura sa cuprinda tuberozitatile si linia AH, fr sa acopere
dd rest astfel ca marg lingurii sa ajunga in fundul de sac vest
in sens transv lingura trebuie sa cuprinda crestele alv, tuberozitatiile si dd rest in
reg lat
-La mand:in sens ant-post , lingura sa acopere tubercul piriform fara sa deranjeze
lig pterigomand , iar fr sa acopere complet dd rest.
in sens transv ling sa respecte directia cr ed , vestibular marg sa fie departata 2
mm de linia de reflexie a mucoasei , iar lingual sa nu depaseasca linia
milohioidiana

6
11. Felul ocluziei Stabila/instabila
Schema ocluzala corecta= in pozitia de intercuspidare maxima contactele ocluzale
generate de lucrarile protetice trebuie sa fie stabile, simultane cu cele de la
nivelul dd restanti
Ocluzia stabila= repetabilitatea contactelor dento-dentare nedeviate, de tip
cuspid fosa sau tripodic
Contacte vf cuspid-fosa pp un cuspid mai putin voluminos decat foseta antagonista.
Contacte ocluzale stabile pp existenta unei fosete in care cuspidul de sprijin sa-si
gaseasca un loc in care sa se opreasca mereu la sfarsitul unei miscari mandibulare
care sa se termine in inntercuspidare max si relatie centrica. Importanta
contactelor de tip cuspid fosa= se adapteaza mai usor prin slefuire selectiva si
permit realizarea long centricului si transmiterea fortelor in axul dintelui. (altfel =
trauma ocluzala)
Contacte tripodice= pp un cuspid mai voluminos decat foseta antagonista--- este
mai greu de modelat si adaptat.
Contactele multiple in RC si IM determina repartizare uniform a solicitarilor
ocluzale
Contacte simultane= evita derapare mandibula
Suprafetele ocluzale ale dd determina tipul de contact dento-dentar si gradul de
abraziune. ‚
Contacte dento-dentare nefunctionale-! determina ocluzie instabila
- vf cuspid-versant fosa
- versant cuspid- versant foseta
- vf cuspid- vf cuspid
- contact in suprafata
Pentru obtinerea unei ocluzii stabile se pot realiza
-slefuiri selective ale suprafetelor ocluzale,
-remodelari coronare cu devitalizari,
-inlocuirea lucrarilor protetice incorecte
- acoperirea cu microproteze.
- extractia dintilor migrati vertical care modifica mult planul de ocluzie

12. criterii de alegere a sistemelor speciale a PPS?

1. criteriul estetic= se prefera sistemele speciale in detrimentul crosetelor turnate,
din cauza vizibilitatii deranjante a bratelor metalice retentive pozitionate
vestibular pe dintii stalpi in zone expuse vederii in timpul conversatiei.
-nivelul liniei surasului influenteaza alegerea si pozitionarea tipului de sistem
special

7
2. criteriul functionalitatii- sistemul special prefabricat realizeaza doar fct de
mentinere! trebuie completat cu elemente de sprijin dento-parodontal si cu
frezaje individualizate pt fiecare caz in parte, pt a se comporta dpdv biodinamic
asemanator crosetelor
-unele sisteme speciale nu permit miscari de rotatie(ex culisele) pe cand altele
permit un anumit grad (capse) ceea ce constituie o protectie fata de solicitatea
exceiva a dintilor stalpi(efect ruptor de forte)! transmiterea fortelor laterale
catre peretii laterali paraleli ai matricei si patricei, transmiterea fortei ocluzale
din patrice spre matrice si retentia primara intre cele doua.
3. criteriul sanatatii-

13. Cum se alege lingura standard si materialul de amprenta preliminara

Criterii de alegere a lingurii standard

8
La maxilar: În sens mezio-distal lingura trebuie să cuprindă tuberozităţile şi linia
Ah, frontal să acopere dinţii restanţi, astfel ca marginea lingurii să ajungă în fundul
de sac vestibular. În sens transversal lingura trebuie să cuprindă crestele alveolare,
tuberozităţile şi dinţii restanţi din regiunea laterală. Se poate măsura cu un compas
distanţa intertuberozitară, între cei doi poli vestibulari ai tuberozităţilor.
La mandibulă: În sens antero-posterior, lingura să acopere tuberculul piriform fără
să deranjeze ligamentul pterigo-mandibular, iar frontal să acopere complet dinţii
restanţi. În sens transversal lingura trebuie să respecte direcţia crestelor edentate,
vestibular marginea să fie depărtată 2 mm de linia de reflexie a mucoasei, iar
lingual să nu depăşească linia milohioidiană. În cazul unor linguri
necorespunzătoare condiţiilor arătate, se va proceda fie la schimbarea lor, fie la
individualizarea acestora.
Criterii de alegere a materialului de amprenta (le-am scris de la proteze totale)
1. calitatea mucoasei in zona de sprijin! alegerea materialului in fct de
vascozitatea lui in momentul introducerii in cav bucala.
a. Camp moale- alginat
b. Cam intermediar- alginat cu vascozitate medie
c. Camp dur- silicon chitos, stents
2. Retentivitati anatomice! elasticitatea materialului dupa priza
a. F retentive= alginat, silicon chitos
b. Moderat retentive= stents, alginat
c. Neretentive= ghips, stents, alginat
3. Cantitatea de material
a. Amprenta in lingura standard= cantitate mare! alginat pt ca e ieftin
4. Distanta fata de laborator=
a. Alginat= turnare model intre 8-30 minute
b. Silicon= cel mult 24 h
c. Ghips sau stents= se poate turna la o distanta mare in timp.

14.Tratament preprotetic parodontal

Are ca scop redarea sănătății țesuturilor parodontale.

Se face o data cu intervențiile chirurgicale,pentru a profita de anestezie si de

perioada de vindecare.

9
Medicul va insista in mod deosebit asupra păstrării unei igiene orale riguroase.

Educarea pacientului in acest sens are o deosebita importantă pentru longevitatea

dinților restante si a dinților stâlpi.

Lipsa igienei compromite prin Complicațiile parodontale si carioase chiar si

tratamentele protetice realizate perfect.

Tratamentul parodontal începe cu- înlăturarea factorilor de iritație locală mecanica

si a inflamației prin: detartraj , înlăturarea obturatiilor debordante de la nivelul
coletului, a coroanelor lungi sau largi,trat cariilor din apropierea coletului si
refacerea punctelor de contact.

Daca exista pungi parodontale, se face tratamentul medicamentos si chirurgical al

acestora(chiuretaj gingivo- parodontal sau gingivectomie).

Gingivectomie sau gingivoalveoloplastia este necesară pentru a mari coroana

clinica a dintelui stâlp.

Este important de reținut ca trat parodontal trebuie sa preceadă orice restaurare

protetica fixa,ceea ce va asigura o corecta adaptare marginala a microprotezelor.

15.Reguli R.I.M

Determinarea rim depinde de situația clinica.

Nu se va determina rim dacă nu exista o relație de ocluzie stabilă, chiar dacă DVO
este corecta.

Dacă exista dinti restanți ce asigura o rim de ocluzie stabilă,DVO corecta sau
pastrata se înregistrează IM care poate coincide cu RC.

Dacă exista dinti restanți , dar in RC/IM/ ocluzie habituala exista contacte
instabile,înseamnă ca nu a fost corectat trat preprotetic de echilibrare ocluzala

10
sau in cadrul trat protetic prin aplicarea de microproteze au apărut contacte
premature sau interferente care nu au fost depistate si înlăturate.

Exista posibilitateaca scheletul metalic sa realizeze,prin pintenii ocluzale,contacte

premature sau interferente care trebuie depistate si îndepărtate.

Dacă exista putini dinti restanți,iar contactele dentodentare nu dau certitudinea

unei IM corecte,se înregistrează poziția de RC ,la o DVO dictata de contactele
dentodentare in RC.

Dacă DVO este micșorată ,se recomanda PPA provizorii,cu ajutorul cărora se
testează IM stabilă si,dacă este cazul,noua DVO.

Când exista Dinți restanți pe ambele maxilare,dar nu exista contacte

dentodentare,nemaiexistând ocluzie,se va realiza cu ajutorul șabloanelor planul de
ocluzie,după care se va înregistra DVO,RC,care va coincide după realizarea
protezelor cu IM.

16.Reguli șabloane indiferent de situația clinica

Indiferent de situaţia clinică vor fi respectate următoarele reguli:

-Şabloanele vor fi modelate mai întâi pe rând în aşa fel încât să intre în contact pe
toată suprafaţa;

- Se va face înmuierea cerii concomitent pe toată suprafaţa bordurii/bordurilor. În

acest scop medicul trebuie ajutat de asistentă:

- dacă se lucrează cu un singur şablon - cât timp medicul ramoleşte bordura cu o

spatulă de ceară asistenta încălzeşte o altă spatulă. Până la definitivarea ramolirii
cei doi îşi schimbă spatulele între ei.

- dacă se lucrează cu două şabloane - cât timp medicul ramoleşte o bordură

asistenta o poate ramoli pe cealaltă.

-Dinţii antagonişti să nu intre prea mult în ceară;

- Şabloanele solidarizate vor fi îndepărtate de pe câmpul protetic cu multă grijă:

- pacientul întredeschide gura şi se îndepărtează mai întâi şablonul care iese mai
uşor;

- pacientul fiind în continuare cu gura întredeschisă (nu larg deschisă pentru

a nu pune în tensiune comisurile) se în depărtează şi celălat şablon.

Cele două şabloane se aplică pe modele: mai întâi şablonul care intră mai greu,
apoi cel care intră mai uşor.

Pe modelele cu şabloane articulate în mână se verifică:

11
- dacă nu cumva unul din şabloane s-a deformat;

-dacă modelele nu sunt incorecte la nivelul feţelor ocluzale care intră în rapoarte
ocluzale cu antagoniştii (au mici sfere de ghips care împiedică intercuspidarea);

- dacă modelele au o poziţie stabilă prin intermediul şabloanelor şi a dinţilor

existenţi.

- dacă modelele vin în contact numai prin intermediul dinţilor şi/sau a bordurilor
de ocluzie;

L Nu trebuie să se atingă bazele şabloanelor sau soclurile modelelor. Dacă soclurile

se ating medicul va radia din ele atât cât este necesar. Dacă se ating bazele
şabloanelor determinarea trebuie reluată după ce au fost subţiate sau scurtate
bazele şabloanelor. Acest gen de incident nu trebuie să apară dacă examinarea a
fost corectă şi completă, tratamentele preprotetice au fost efectuate corect şi
bazele şabloanelor au fost corect confecţionate.

Când este posibil micile inexactităţi pot fi corectate prin comparaţie cu dinţii
naturali (mici retuşuri la nivelul cuspizilor sau pe soclul modelelelor).

Alteori însă se impune reluarea fazei de la început (deformări mari ale bazelor
şabloanelor, inexactităţi ale modelelor) şi chiar reluarea amprentelor arcadei de
protezat şi a antagoniştilor.

17.FACTORI CARE CONDITIONEAZA AXA DE INSERTIE A PROTEZEI

Axa de insertie a protezei este conditionata de 4 factori, si anume:

-planurile de ghidare

-zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor

retentive ale crosetelor

-zonele de interferenta muco-osoasa sau dentare

-fizionomie.

12
18.CE DATE SE TRANSMIT PRIN INTERMEDIUL MODELELOR PENTRU TRANSORMAREA
PPA-ului IN PROTEZA DEFINITIVA?

La terminarea probei machetei, se transmit tehnicianului următoarele

indicaţii:
• folierea torusului (dacă nu a fost făcută până în acest moment) şi/ sau a
zonelor care trebuie despovărate. Medicul desenează pe model
întinderea folierii şi grosimea folierii;
• tipul şi modul de plasare al croşetelor de sârmă, desenând pe dinţii de
gips respectivi traiectul croşetelor (dacă acest lucru nu a fost făcut deja
după determinarea RIM).
În alegerea poziţiei şi felului croşetelor trebuie să se ţină seama de mai
multe criterii:
- numărul minim de dinţi pe care se poate ancora favorabil o PPA este de
doi;
- condiţia esenţială la PP care are numai două croşete este ca linia care le
uneşte (“linia croşetelor”) să treacă prin mijlocul bazei sau cât mai
aproape de el; plasarea liniei croşetelor la periferia PP are ca rezultat
bascularea;
- ori de câte ori este posibil se pot pune 3 sau chiar 4 croşete;
- numărul croşetelor nu trebuie să fie nici exagerat de mare, chiar dacă
condiţiile o permit, pentru a nu crea dificultăţi pacientului în
manevrarea protezei la inserţie şi dezinserţie;
- retentivităţile dinţilor trebuie judicios utilizate pentru ca forţa de
retenţie a croşetelor să asigure menţinerea dar să nu fie mai mare decât
rezistenţa parodontală a dintelui stâlp;
- când există porţiuni de creastă edentată retentive vestibular (creastă
frontală sau tuberozitate care vor fi prinse sub şaua protezei) în alegerea
croşetelor trebuie să se ţină seama şi de acest element anatomic care
poate avea valoarea unui croşet rigid. Croşetul de sârmă trebuie fie pe
cât posibil pe o diagonală cu acest element anatomic.
- în regiunea frontală şi pe premolari trebuie alese croşete care să fie cât
mai puţin vizibile în timpul funcţiilor ADM.

13
19.AMPRENTA PRELIMINARA CU CHITURI SILICONATE
În EP amprenta preliminară se poate lua şi cu elastomer de sinteză de consistenţă
chitoasă. Acest material se foloseşte în cazul câmpurilor protetice “dure”.
Alegerea lingurii universale se face asemănător amprentei cu alginat, cu
menţiunea că portamprenta trebuie să fie din metal şi nu din plastic, în scopul
asigurării unei rigidităţi mai mari.
Pentru fiecare silicon există un adeziv pentru lingură, care se pensulează în
interiorul acesteia. Se aşteaptă câteva minute pentru uscarea adezivului.
Priza siliconilor de adiţie poate fi inhibată de contactul cu mănuşile din latex
sau cu o zonă de mucoasă care a fost atinsă cu mănuşa, dar nu toate mănuşile au
acest efect. Se recomandă testarea acestora înainte de amprentare.
Tehnica de amprentare este similară amprentei cu alginat, cu menţiunea că
presiunea exercitată de medic în momentul aplicării amprentei pe câmp trebuie să
fie mai mare şi mişcările de modelaj trebuie să fie mai ferme având în vedere
consistenţa crescută a materialului.
Amprenta preliminară cu silicon chitos poate fi transformată într-o lingură
individualizată în care se poate lua o amprentă cu silicon de consistenţă medie sau
fluidă, rezultatul fiind o amprentă de mai mare precizie.
Dezinfecţia amprentelor cu silicon chitos se face timp de 10 minute, după
cum s-a descris la amprenta cu alginat.
Modelul de gips trebuie turnat la mai puţin de 24 ore de la amprentare,
deoarece după acest interval devine evidentă contracţia de polimerizare şi
materialul pierde apă.

20.Reechilibrarea ocluzala in tratamentul pre-protetic:

Obiective : - realizarea unui plan de ocluzie corect

- eliminarea contactelor premature si a interferentelor

- refacerea DVO (daca se impune)

a.Nivelarea planului de ocluzie:

Este frecvent modificat datorita migrarilor dentare verticale.

Va fi adus la nivelul dintilor care nu au suferit migrari.

14
Nivelarea planului de ocluzie: - slefuiri la nivelul cuspizilor

- amputari coronare + devitalizari +

gingivectomie/alveoloplastie + acoperire cu microproteze

- indepartarea lucrarilor fixe

necorespunzatoare

- extractia dintelui +/- rezectia modelanta a

osului (ex: egresiunea mol. sup. impreuna cu tuberozitatea

b.Depistarea si inlaturarea contactelor premature si a interferentelor => ocluzie

stabila

c.Refacerea DVO:

Se apreciaza DVO prin teste functionale.

Supradimensionare DVO = indepartarea lucrarilor protetice care au realizat

supradimensionarea

Subdimensionarea DVO = redimensionare doar cand apar manifestari patologice sau

cand solicita pacientul

Orice redimensionare DVO trebuie tatonata prin protezari provizorii.

21.Prepararea lacaselor pt. pinteni externi:

Preparat astfel incat fortele transmise de pinten sa actioneze in axul

dintelui,solicitand toate fibrele parodontale + sa previna inclinarea dintelui.

a.Dd. laterali:

- pe fetele ocl. ale molarilor si premolarilor,in fosetele marginale D/M.

- forma triunghiulara cu vf rotunjit,cat mai aproape de centrul dintelui,cu fundul

concav ( ca sa permita bascularea prin infundare ).

- preparat in asa fel incat pintenul sa realizeze cu conectorul secundar un unghi de

90* sau mai mic.

- realizat numai in smalt.

- latime: 1/3 din latimea V-O a dintelui.

- lungime: 1/4 din diametrul M-D al dintelui.

- adancime : 1,5 mm

- lipsa de adancime datorata abraziunii dintelui se poate compensa prin marirea

latimii.

- daca in urma prepararii se ajunge in dentina => obtur de amalgam/incrustatie/

microproteza

15
- EP cls. III si cls. IV : fosetele vecine edentatiei

- EP cls. I si cls II : fosetele meziale ale dd. stalpi

- Inainte de pepararea intraorala,locurile unde vor fi plasati pintenii sunt notate pe

model.

- daca nu exista spatiu suficient pt un pinten rezistent (suficient de gros=lacas

suficient de adanc) => se realizeaza o microproteza.

- adancimea lacasului trebuie examinata in pozitiile diagnostice ale mandibulei si

in timpul miscarilor de propulsie si lateralitate + pacientul musca pe o banda de
ceara ramolita.

- Dd rotati: lacasele vor fi realizate in fosetele marginale sau in orice alta zona
ocluzala,in fuctie de spatiu,fizionomie etc.

- Dd stalpi indirecti(pt pinteni constrabasculanti): cat mai departe de linia de

rotatie a protezei ( ex: foseta M a PM1 +/- supracingular pe canin in EP terminale)

- Dd abrazati: lacas mai lat si mai putin adanc sau microproteza

- Dd inclinati: In fosete la distanta de edentatie ( ex: bresa laterala 2.5,2.4 cu M1

inclinat = pinten pe M1 in foseta D,pt a nu inclina mai mult dintele )

- Lacase interdentare : pe hemiarcade integre,pt. crosetele Bonwill,numai dupa

asigurarea spatiului pt bratele crosetului care pleaca din pinteni.Spatiul trebuie sa
asigure raporturi ocluzale functionale ( la nivelul nisei masticatorii articuleaza un
cuspid atntagonist ).

b.Dd frontali:

*Lacase supracingulare: doar pe dd. cu un cingulum bine dezvoltat ( caninii sup,mai

rar incisivii centrali sup si foarte rar caninii inf )

- avantaj : actioneaza mai aproape de axul dintelui

- dezavantaj : rapoarte normale de ocluzie pot impiedica aplicarea unui pinten

supracingular => se va aprecia spatiul disponibil pe modelele de studiu

- latimea treptei : 1mm

- muchiile rezultate vor fi rotunjite

*Lacase incizale: pe orice dinte frontal,cu conditia sa nu jeneze raporturile

ocluzale functionale

- se prepara pe caninii inferiori,intre canin si incisiv lateral sau intre toti frontalii
+ pe fata linguala a acestora => conectorul secundar sa nu fie prea proeminent.

- lacasul are forma triunghiulara,cu varful in jos si cu muchii rotunjite.

- In faza de macheta pintenii incizali vor fi modelati in exces si adaptati in ocluzie

la proba scheletului

16
In cazul dd. cariati,daca procesul carios nu a subminat rezistenta dintelui,se
realizeaza obturatii cu amalgam sau incrustatii,prepararea lacaselor realizandu-se
dupa.

In cazul cariilor de cls II vecine bresei edentate,cavitatea va ajunge pana la nivelul

parodontiului marginal ( zona de retentie alimentara,ce favorizeaza caria
secundara marginala ) + extensie preventiva mai mare pt ca obturatia sa ajunga in
zonele de autocuratire + adancime mai mare pt asigurarea unui pinten de grosime
optima.

Dd stalpi cu obturatii/incrustatii vechi + defectiuni marginale si acrii secundare =>

inlocuirea si refacerea lor

Obturatiile si incrustatiile se pot aplica pe fetele V si modelate mai bombat cand

dd stalpi nu prezinta retentivitati favorabile,cu conditia sa se foloseasca crosete de
sarma ( crosetele turnate abrazeaza obturatia/inscrustatia ).

22.Bascularea prin desprindere:

- este numai o tendinta de deplasare.

- apare in EP cls I ,II si IV intinse tratate cu PPS cu sprijin mixt.

*Cauze: - alimente adezive

- sei care depasesc limitele periferice fiziologice ale CP ( sei

supraextinse )

- gravitatie ( PPS maxilare )

- tusea/stranutul

- putini dd. restanti

*Axa de rotatie secundara = axa fulcrum secundara : trece prin varful

extremitatilor libere ale bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai posterior

- este transversala in EP cls I si oblica in EP cls II

*Elemente contrabasculante ( de mentinere indirecta/MMI ) :

- isi indeplinesc rolul numai daca elementele de meninere directa ( cosete/

sisteme speciale ) sunt eficiente.

- daca elementele de mentinere directa sunt eficiente dar lipsesc MMI se

produc : dezactivarea/fracturarea bratelor retentive ale crosetelor sau
uzura prematura a sist. speciale ; solicitari nefizilogice ale dd stalpi
principali ; eroziuni la locul plasarii crosetelor turnate ; deplasarea
permanenta a PPS in masticatie => discomfortul pacientului

a.EP cls I : MMI se aplica bilateral

- EP cls I molare : pinten ocl. in foseta M a PM1

17
 - EP cls I molare + PM2 : pinten supracingular pe canin

- EP cls I cu lipsa tuturor dd laterali : crosetul continuu,sprijinit pe

canin/intre canin si incisivul lateral printr-o gheruta incizala

- conectorii principali dento mucozali,cu conditia unui sprijin

parodontal eficient

- sistemele speciale : culise,telescoape etc.

b.EP cls II : MMI se aplica pe partea opusa edentatiei terminale

- EP cls II molara fara modificari : pinten ocluzal in foseta M a PM1

opus edentatiei terminale

- EP cls II molara + PM2 fara modificari : pinten ocl. in foseta M a PM1

+ pinten supracingular pe canin,pe partea opusa edentatiei terminale

- EP cls II cu lipsa tuturor dd laterali, fara modificari : crosetul

continuu

- EP cls II cu brese frontale : conectorii principali dento-mucozali

- EP cls II cu o bresa laterala : pintenul cel mai mezial de pe partea

edentatiei laterale

c.EP cls IV intinse ( lipsa tuturor dd frontali ) :

- pintenii ocluzali cei mai distali ai crosetelor Bonwill

- crosetele aplicate pe dd. limitanti bresei

- pacientul nu trebuie sa foloseasca dd. frontali artficiali in masticatie

d.la PPA :

- EP terminale : contactul placii acrilice cu dd frontali in regiunea

supracingulara,in ocluzii cap la cap sau supraocluzii minime.

- EP cls IV : contactul placii acrilice cu dd laterali deasupra

convexitatii orale + crosetele din sarma aplicate pe dd limitanti
bresei.

*Rol secundar in mentinere indirecta au si :

- adeziunea,tonicitatea musculara,retentivitatiile anatomice,frictiunea

dintre dd restanti si proteza.

- micsorarea dimensiunii M-D a arcadei artificiale

- crosete circulare deschise edental

- brate opozante plasate pe microproteze cu prag oral

- lustrul perfect al protezei

18
 - modelarea fara retentivitati a seilor

- marginile seilor,privind forma,extinderea si grosimea,modelate cat mai

functional

- evitarea alimentelor lipicioase

23.Bascularea prin infundare:

- este o deplasare posibila ce nu poate fi oprita de nici un element protetic dar

poate fi atenuata

- apare la PPS care trateaza EP cls I,II si IV intinse

*Cauze: - fortele de masticatie

- rezilienta mucoasei crestelor edentate

*Axa de rotatie primara = linia fulcrum primara: trece prin pintenii cei mai
apropiati de bresa edentata

*Element ce favorizeaza bascularea prin infundare:

a.EP cls I si II:

- bascularea prin infundare are amplitudine mai mare la mandibula datorita

rezilientei crescute a mucoasei ; la maxilar intervine in sprijin si mucoasa boltii
palatine,cu o rezilienta mica

- bascularea prin infundare are un efect nefiziologic de torsiune si parghie asupra
dd stalpi principali,prin intermediul bratelor elastice ale crosetelor,care
mobilizeaza dd in timp.

- atrofia crestelor,necompensata prin captusiri

b. EP cls IV intinse:

- montarea dd artificiali in afara mijlocului crestelor


- conectorul principal al maxilar : in bascularea prin infundare,in
sprijin intervine creasta,care este acoperita de o mucoasa cu
rezilienta mai mare decat mucoasa boltii palatine.

*Elemente ce diminueaza bascularea prin infundare:

a. EP cls I si II:

- amprenta de compresiune,mai ales la mandibula

- sei terminale extinse la maximum,dar in limite fiziologice,cu

acoperirea obligatorie a zonelor biostatice ( tuberozitati si tuberculi
piriformi )

- conectorii principali de latime echivalenta intiderii edentatiei la

maxilar

- captusirea si rebazarea seilor

19
 b.EP cls IV intinse:

- bratele retentive cele mai distale ale crosetelor Bonwill

- evitarea de catre pacient a inciziei alimentelor

- realizaea unei inocluzii sagitale ( cand este posibila )

- sprijin parodontal plasat corect,in functie de rezilienta mucoasei

crestei frontale ( pinten D sau M )

*Pentru evitarea efectului de parghie al protezei asupra dd stalpi:

- solidarizarea dd stalpi

- plasarea pintenilor ocluzali in fosetele M ale dd stalpi

- crosete cu brate retentive cat mai flexibile

- utilizarea sistemelor speciale articulate ( amortizori de forte )

24.Elemente contrabasculante. care sunt si unde se plasează?

pps care tratează ed. cl I elem se aplică bilateral

● pintenii ocluzali în foseta Mez a PM1 în edentație TT molară

● Pinten supracingular pe C în ed TT molari + PM2

● Croșet Continuu numai dacă are la extremități sprijin paro eficient=

pinteni ocluzali sau gherute incizale

● Gheruțe și pinteni incizali plasați pe toti dinții frontali efect nefizionomic

nu sunt utilizate!!!

● Conectori principali dentomucozali condiție treb să aibă sprijin paro

eficient pt a nu acționa pe planuri inclinate.

● Sisteme speciale culise, coroane telescop pt a evita uzura lor menținerea

indirectă treb făcută de pinteni interdent ,supracingulari sau cr. continuu
pps care tratrează ed.cl II elem se aplică pe partea opusă edentației
terminale

● pinten ocluzal în foseta Mez PM1 pps care tratrează ed.cl IV elem plasate
cel mai distal

● pinteni oc ai crosetelor Bonwill

25.Precautii la sabloane ? 

● se verifică dacă bazele şabloanelor respectă limitele câmpului protetic şi
dacă intră şi ies uşor de pe model. Dacă ies cu dificultate se îndepărtează de

20
 pe model prin tatonare, cu multă atenţie şi se reduce din bază strictul
necesar pentru a nu diminua menţinerea şablonului pe câmpul protetic.

● modelele se izolează prin scufundare în apă 510 minute (se poate folosi în
acest scop ca recipient bolul de cauciuc utilizat la prepararea alginatului),
pentru a preveni lipirea cerii calde de suprafaţa modelului. 


● se verifică să nu existe pe faţa internă a bazei şablonului plusuri care ar

putea produce jenă sau durere în timpul manoperei.

26.Datele transmise prin intermediu fisei de lab , in vederea transformarii

machetei in proteza finala?

Medicul trebuie să indice grosimea sârmei pentru fiecare croşet. La acelaşi

caz se pot folosi grosimi diferite de sârmă pe dinţi diferiţi. Alegerea grosimii
sârmei se face în funcţie de:

● lungimea croşetului;

● valoarea implantării dintelui stâlp;

● mărimea retentivităţii;

● vizibilitatea croşetului;

● tipul de edentaţie.

Medicul trebuie să indice materialul din care se va realiza baza protezei:

● acrilat termopolimerizabil roz sau transparent sau o combinaţie a lor. Ideal

ar fi să se aleagă culoarea acrilatului în concordanţă cu culoarea mucoasei
bucale, cu ajutorul cheii de culori;

● acrilat termopolimerizabil în combinaţie cu materiale reziliente;

● acrilat termopolimerizabil în combinaţie cu fibre de sticlă sau plasă

metalică.

27.CI purtare proteze noaptea?

CI:

1.Pacienti care prez hipersensib fata de mat acrilic

21
2.pacienti care acuza o tensiune permanenta cu tulb nervoase care dispar la
indepartarea protezei.

3.cand proteza a declansat o stare de contractie de tip bruxism

4.cand exista pericol de carii

indicatii:

1.pacienti tineri cu ed fr

2.pacienti cu tulb psihice cauzate de ed

3.bruxism cand dd restanti sunt redusi ca numar

4.pacienti cu PT maxilara si PP mandibulara(sindr combinat),daca nu s-ar

purta prot terminala , dd ant inf ar presa asupra PT sup numai in reg fr
provocand bascul ei.

28.Cauzele bascularii transversale a protezei?

1.montarea dd lat in afara crestei

2.atrofii accentuate ale osului alv

3.rezilienta crescuta a muc fixe

4.foliere insuf a torus maxilar

*trebuie controlat extinderea prot mand pe tub piriform (2/3 ant ale
acestea)

29.cauzele impreziziei ocluzale in adaptarea in ocl a protezei?

1.utilizarea ocluzoarelor ce nu permit miscari de lateralitate

2.modif volumetrice inerente tehnologiei acrilatelor

3.erodari ale ghipsului antagonistiloc

4.cand modelul de lucru si baza prot se gasesc intr-una din jumatatile

tiparului ,dintii artificiali in cealalta jum , iar cele 2 parti nu au fost stranse
suficient im mom ambalarii , ducand la inaltarea ocluziei.

29.Zonele cu leziuni mai frecvente la proteza?

maxilar:

1.in dreptul tuberozitatilor

2.creasta zigomato alv 

3.frenul buzei sup 

4.proeminentelor osoase rezultate in urma extractiilor

mandibular:

1.in dreptul premolarilor

2.in dreptul crestei oblice externe


22
3.tuberculi piriform

4.frenul buzei si frenul limbii

30.Controlul ocluzorului si al modelelor in proba machetelor?

1.ocluzorul sa nu aiba joc in balama

2.contrapiulita sa fie fixata

3.planul median al celor 2 modele sa coincida cu planul med al ocluzorului

4.pe modele sa fie trasate:linia med,linia C,linia suras ,mijlocul crestelor

31.indicatii transmise prin intermediul fisei de lab pt transf machetei in

prot?

-Alegerea grosimii sarmei in fuctie de:

1.lungimea crosetului

2.val implantarii dintelui stalp

3.marime retentivitatii

4.vizibilitatea crosetului

5.tipul de ed

-Materialul din care se va real baza prot:

1.acrilat termopolimerizabil roz/transparent sau o combinatie a lor


2.acrilat termopilimerizabil in comb cu mat reziliente

3.acrilat termopolimerizabil in comb cu fibre de sticla,fibre de carbon,plasa
metalica

23
32. Sistemul de culise - Particularitati?

(Ionescu)

- Sunt alcatuite din 2 parti: matricea ( un tub cu diferite forme pe sectiune:

H- cu cea mai mare suprafata de frictiune, T, circulara) si patricea (culiseaza
in interiorul matricei)

- Matricea/patricea se fixeaza la dintii restanti, care intotdeauna sunt

acoperiti de microproteze; cealalta parte se fixeaza la scheletul metalic al
protezei

- Exista culise intracoronare, intra-extracoronare si extracoronare

- Se asigura MSS + bun efect fizionomic

- Cu cat dintele este mai mic, cu atat culisa va fi mai mica, iar suprafata de
frictiune dintre matrice si patrice este redusa => este afectata mentinerea

- Sunt indicate numai atunci cand dintii restanti au o inaltime suficienta care
sa permita aplicarea de microproteze in care sa fie fixate

- Indicatia de baza a culiselor este ed. de cls a 3-a ( cu sprijin dento-

parodontal)

- In ed. terminale este obligatorie solidarizarea prin microproteze a cel putin

2 dinti stalpi, sau a tuturor dintilor restanti

- In ed. de cls a 4-a pot fi utilizate numai culise de mici dimensiuni

- Pentru a se asigura insertia protezei in cavitatea bucala, este necesara

paralelizarea culiselor ( cu ajutorul paralelografului)

- Este necesar ca protezele sa fie concepute cu elemente care sa asigure

sprijin parodontal, stabilizarea protezei, dar mai ales efectul
contrabasculant ( brate opozante rigide, sprijinite pe trepte orale, pinteni
supracinguari pe canini etc.)

(Pauna) – Particularitati:

24
 1) Retentia protezelor cu culise este similara celor cu capse

2) Sistemele necesita, ca si capsele: un nr mare de dinti restanti

3) Culisele duble sunt indicate pe dinti cu inaltime mare, cu aspect globulos

4) Este bine ca matricea din plastic sa fie introdusa intr-un lacas metalic al
scheletului

5) Inconvenientul matricei din plastic este uzura prin imbatrinirea

materialului

6) Cea mai buna frictiune se obtine cand matricea este metalica

7) Daca inaltimea culisei este scazuta, frictiunea se mareste prin forma

acesteia (de ex: coada de randunica)

33. Sistemele de culise intra/ extracoronare- particularitati?

Dupa raportul cu microprotezele, se pot deosebi:

1) Culise intracoronare: plasarea matricei in interiorul perimetrului

microprotezei ( coroane turnate, coroane metalo-ceramice)

2) Culise intra-extracoronare: plasarea matricei partial intracoronar si

partial extracoronar

3) Culise extracoronare: matricea/patricea fixate in afara perimetrului

microprotezelor

Culisele intracoronare :

- Indicate in protezarile cu sprijin dento-parodontal si ca solutie de electie in

ed. frontale

- Conexiunea se realizeaza profund in interiorul coroanei, astfel incat fortele

ocluzale se transmit foarte aproape de axul dintelui

- Microprotezele prezinta in interior un lacas retentiv in toate sensurile ( cu

exceptia axei de insertie/dezinsertie)

- Avantajul lor consta in faptul ca sprijinul nu depaseste perimetrul de

sustinere parodontal



Culisele extracoronare :

25
 - Indicate cand se impune o reducere minima din structura dentara ( camera
pulpara voluminoasa)

- Sunt mai usor de inserat si indepartat: sunt folosite la pacienti cu

dexteritate manuala limitata, sau cand proteza are un ax dificil de inserare

- Prezinta un anumit grad de rezilienta pentru a permite miscarea libera a

protezei, permitand distribuirea fortelor nocive de la nivelul dintelui stalp,
catre suportul osos si tesuturile moi

- Dezavantajul consta in plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere

parodontala

34. Diagnosticul de trauma ocluzala se deceleaza?

1) Clinic: cand dupa extirparea pulpara -> durerea si mobilitatea NU dispar

2) Radiologic: 1. Largire spatiu periodontal

2. RT periapicala ca un granulom (la dinte vital)

3. resorbtii osoase in palnie

4. procese de hipercemetoza -> mai frecvent in bruxism

Tratament:

In primul rand indepartarea cauzelor de trauma ocluzala:

• CT. Premature, interferente, obturatii incorecte

• Migrari dentare

• Lucrari protetice incorecte

• Eruptii vicioase M3

26
 • DVO supradimensionata

Echilibrarea ocluzala a arcadelo dentare.

35. Avantaje si dezavantaje dd acrilat?

Avantaje:
7. pot fi adaptaţi cu uşurinţă dimensiunilor spaţiului edentat – prin şlefuire;
8. pot fi modificaţi ca formă şi adaptaţi ocluzal;
9. se pot relustrui;
10. legătura cu şeile este chimică (se poate suplimenta cu retenţie mecanică);
11. la protezele imediate pot fi confecţionaţi odată cu baza protezei;
12. au cost scăzut.

Dezavantaje:
3. se abrazează (poate deveni un avantaj în condiţiile în care relaţiile
intermaxilare au fost greşit determinate);
4. au instabilitate cosmetică.

36. Avantaje si dezavantaje PPA?

Avantaje PPA:

• costul relativ scăzut

• uşurinţa cu care poate fi modificată sau reparată
Dezavantaje PPA

1. provoacă şi accelerează atrofia osului alveolar, deoarece în general are un

sprijin mucozal şi se înfundă cu timpul;
2. privează pacientul de a percepe excitaţiile termice şi gustative datorită
acoperirii întinse a mucoasei de către placa protetică;
3. determină iritaţii frecvente ale mucoasei datorită contactului cu o suprafaţa
poroasă, nelustruită. Există pacienţi cu intoleranţă la componentele acrilatului;
4. restrânge mult spaţiul oral datorită grosimii plăcii de aprox. 2-2,5 mm;
5. mobilizează dinţii stâlpi de care sunt ancorate croşetele de sârmă, concepute şi
executate incorect în funcţie de retentivitatea anatomică şi nu de cea
protetică;
6. provoacă malpoziţia treptată a dinţilor restanţi deoarece placa vine în contact
cu feţele orale înclinate ale dinţilor şi, pe măsură ce proteza se înfundă,
acţionează ca o pană evazând dinţii spre vestibular;
7. provoacă parodontopatii, datorită contactului direct al plăcii cu parodonţiul
marginal. La acest nivel apare hiperemierea mucoasei;

27
8. apare frecvent instabilitatea protezei, după o perioadă scurtă de purtare,
datorită modificărilor suferite de câmpul protetic;
9. determină şi/sau întreţine halena bucală;
10.pacientul poate avea un sentiment de infirmitate, de îmbătrânire, poate avea
complexe.
11.alt dezavantaj semnificativ al acrilatului este lipsa de radioopacitate - proteza
exclusiv acrilică (fără croşete) nu poate fi văzută în caz de inhalare sau
ingestie.
12.limitele materialului: acrilatul este mai puţin rezistent şi mai puţin rigid decât
aliajele de metal, deci proteza poate flecta sau sau se poate fractura în timpul
funcţiilor ADM.
37. Dintii aflati in trauma ocluzala prezinta?
1) Leziuni cuneiforme

2) Fatete de abraziune

3) Mobilitate +/- durere (cauzata de suprasolicitare)

4) Migrari dentare (fen. Thielemann)

5) Necroze pulpare

6) Fisuri Stielmann

7) Largirea spatiului periodontal

8) Fenomene de pulpita pe dinti integri

9) Resorbtii osoase -> evdentiate pe Rx la dinti vitali

10)Ingrosari ale proceselor alveolare

11) Hipercementoze

38. Planul de ocluzie este denivelat prin?

• Abraziune dentara

• Migrari dentare - Verticale: extruzie / egresiune

- Orizontale: inclinare / translatie

• Contacte premature sau interferente

• Lucrari protetice incorecte

28
 Migrarile dentare sunt consecintele aparitiei bresei edentate si genereaza
contacte premature in IM, RC si interferente in propulsie si lateralitate.
Migrarile verticale sunt suferite de dintii antagonisti unei brese edentate.
Dintii migrati vertical pot ajunge in contact cu creasta edentata antagonista,
situatie clinica care impune extractia acestora.
Migrarile orizontale sunt suferite de dintii limitanti ai bresei edentate. S-a
mentionat ca la maxilar migrarile orizontale au o viteza si o amplitudine mai
mare decat la mandibula.
Dintii situati distal se inclina mezial spre bresa edentata.

39. Corectarea planului de ocluzie si a ocluziei instabile?

• Slefuiri selective
• Remodelari coronare cu devitalizari, sau acoperirea cu microproteze
• Indepartarea contactelor premature si a interferentelor
• Refacerea lucrarilor protetice incorecte
• Extractia dintilor ( dintii migrati vertical care ajung aproape de
creasta antagonista)
40. Bara linguala?
• Conectorul principal cel mai frecvent folosit, situat intre parodontiul
marginal si fundul de sac lingual, in dreptul versantului lingual al
procesului alveolar mandibular
• Pentru a se plasa bara linguala, procesul alveolar trebuie sa aiba o
inaltime de minim 8-9 mm
• Situata la 4-5 mm de parodontiul marginal al dintilor restanti si la 2-3
mm de fundul de sac lingual, astfel incat sa nu impiedice mobilitatea
fiziologica a planseului bucal/ a frenului limbii
• Are o inaltime de 4-5 mm
• Grosime de 1 mm in portiunea superioara
3 mm in cea inferioara
• Este distantata de mucoasa procesului alveolar prin folierea modelului
functional: 0,30 mm cand proteza scheletata are sprijin dento-parod.
1 mm cand proc. alv. este vertical si rezilienta este
minima
1,5 mm cand pro. alv. este oblic
2 mm cand proc. alv. este oblic si rezilienta este mare

29
 1,5-2 mm cand proc. alv. este retentiv/ dintii usor
lingualizati ( pt. a se face insertia si dezinsertia protezei. fara ca bara
linguala sa interfere cu mucoasa proc. alv/ cu dintii)
• Forma barei pe sectiune: semipiriforma
• Zonele de minima rezistenta: jonctiunea cu conectorul secundar la
unirea cu seile.

41. Bara linguala si crosetul continuu (bara linguala dubla)?

• Se folosesc cand inaltimea procesului alveolar nu permite plasarea
unei bare linguale cu dimensiuni adecvate
• Crosetul continuu se asociaza cu o bara linguala cu inaltime mai mica
de 4 mm
• Pentru a se asigura sprijinul dento-parodontal, crosetul continuu se
termina la extremitati prin pinteni ocluzali/ gherute incizale
• Crosetul continuu are o inaltime de 2-3 mm si o grosime de 1 mm.
• Folosit des la protezele terminale bilaterale.

42. Placuta dento-mucozala?

Maxilara:
- Cand sunt mai putini dinti restanti (doar grupul frontal), creste bine
reprezentate/ torus palatin situat posterior
- Ajunge pe dintii frontali pana in regiunea supracingulara; la acest nivel
marginea conectorului fiind subtiata -> se pierde lin pe dinti
- In regiunea laterala este necesara decoletarea, eliberand parodontiul pe o
distanta de 5 mm
- Latimea placutei trebuie sa asigure rigiditatea protezei si ocolirea unui torus
mare
- Nu se sprijina pe planuri inclinate
- Realizare de trepte supracingulare pe Canin si IC / pinteni ocluzali => sprijin
parodontal corect
- Zone de despovarare: Parodontiul marginal = 0,20 mm
Papila incisiva = 0,20-0,30 mm

30
 Rugi palatine si rafeul median

Mandibula:
- Conector principal ce se plaseaza intre fundul de sac lingual si zona
supracingualara a dt. frontali
- Este folosita cand spatiul vertical este insuficient pt. plasarea ansamblului
bara linguala + croset continuu
- Extremitatea inferioara are forma pe sectiune a barei linguale
- Extremitatea superioara se continua cu o placuta metalica care se termina
pierdut pe dinti, acoperind toata zona supracingulara
- In regiunea laterala, placa ajunge pana in apropierea fetelor ocluzale ale dt.
restanti
- Decoletarea placii la nivelul parod. marg. a dt. laterali daca spatiul permite
- Interdentar pana la nivelul punctelor de contact dintre dt.
- La niv. mucoasei procesului alveolar placa va fi distantata asemanator barei
linguale
- La niv. parodontiului marginal si papilei interdentare placa trebuie sa fie usor
distantata
- La nivelul dt. restanti placa trebuie sa asigure sprijin parodontal prin
intermediul unor pinteni ocluzali/ incizali
43. Limitele lingurii individuale – SCHREINEMACKERS?
La maxilar:

- se însemnează poziţia foveelor palatine şi se trasează înapoia lor o linie curbă

cu convexitatea posterioară;
- tot cu linii curbe cu convexitate posterioară se trasează şanţurile
retrotuberozitare, aşa cum au ieşit în amprentă;
- aceste 3 linii se unesc cu 2 linii cu convexitate anterioară şi se contureaza
limita posterioară;
- limita vestibulară a lingurii va fi trasată la 1 mm în interiorul punctului de
maximă convexitate al marginii amprentei (care reprezintă fundul de sac
vestibular), cu ocolirea frenului labial superior, bridelor laterale şi procesului
zigomato-alveolar.
La mandibulă:

- se începe cu trasarea liniei mediane în zona linguală centrală luând ca reper

frenul lingual;

31
- apoi se marchează marginea linguală de o parte şi de alta a liniei mediane pe o
distanţă de 3 cm pe convexitatea maximă a marginii amprentei în zona linguală
centrală aşa cum a ieşit în urma mişcărilor limbii executate de pacient;
- din punctele de terminare ale acestei linii (B, C) se duc două perpendiculare pe
muchia crestei edentate;
- din aceste puncte (B1, C1) se trasează direcţia crestei edentate până la
tuberculul piriform;
- de la punctele de terminare ale zonei linguale centrale se duc linii paralele cu
mijlocul crestei, către distal. Aceste linii traversează tuberculul piriform
dinspre lingual către vestibular la unirea 2/3 anterioare cu 1/3 posterioară;
- limita vestibulară a lingurii se situează la 1 mm spre interiorul amprentei faţă
de convexitatea maximă a marginii vestibulare a amprentei
această trasare este una pur geometrică.

44.Det RIM in ed unimax partial intins cu arcada antag integra?

-se fol sablonul pt inregistrarea RIM

-sunt prezente PO,DVO, IM

-Teh la cald:

1.pacientul face cateva miscari de inchidere a gurii in IM

2.se aseaza sablonul pe max ed si se reduce valul de ceara pana cand aceasta
depaseste cu 1mm inaltimea dd restanti

3.se netezeste supraf ocl a cerii apoi se incalzeste uniform pe toata intinderea ei
cu spatula

4.sablonul se repune pe CP , iar pacientul inchide in IM pana antagonistii

angreneaza corect iar cei fara antagonisti se infunda in ceara aprox 1 mm

5.se raceste bordura, se scoate din gura si se aplica pe model

6.in cab trebuie sa existe modelul antagonistilor preferat din ghips de buna calitate
pt a putea verifica corectitudinea inregistrarii

-Teh la rece:

1. pacientul face cateva miscari de inchidere a gurii in IM

32
2.se aseaza sablonul pe max ed si se reduce valul de ceara pana cand se obtine
DVO

3.se usuca suprafata ocluzala a bordurii de ocl

4.se preg pasta ZOE si se aplica un strat uniform de 1mm grosime pe supraf ocl a
bordurii

5.se asteapta priza mat de amp , se scoate sablonul din gura si se aplica pe model

6.in cab trebuie sa existe modelul antagonistilor preferat din ghips de buna calitate
pt a putea verifica corectitudinea inregistrarii

45.det RIM in ed bimax prez la max ed fr intinsa cu prez numai a molarilor iar la
mand ed term bilat cu prez numai a grup fr?

tehnica :

1.se introd sablon inf si pacientul inchide gura pana cand molarii sup ating ceara

2.se taie din sablon pana cand se obtine DVO fiziologica ,sablonul este in contact
simultan cu ambele grupe de molari sup

3.se stab viitoarea pozitie de IM (daca nu este precizata odata cu DVO)

4.se introduce sablonul sup cu care se precizeaza nivelul si orientarea PO in reg

fr(viitoarea marime a fr sup) si curbura vestibulara(pozitia buzei sup)

5.se fixeaza pozitia determinata ant cu sablonul inf

46.Date transmise LAB pt alegerea dd artif si real machetei prin fisa si model?

Prin fisa:

-din ce mat se vor confectiona dd artif

-culoarea dd cu precizie in cele 3 zone colet , mij , incizal

-cuspidarea dd lat

Prin model:

-forma dd rest in functie de care se aleg dd artificiali

-caracteristicile RIM: IM ,DVO , PO

-desene cu:

1.limitele placii protetice

2.zonele de foliere

3.pozitia si forma crosetelor

47.Accesoriile paralelografului?

33
1.tija de analiza/reperaj: serveste la aprecierea paralelismului fetelor proximale
ale dd stalpi si punerea in evid a zonelor retentive subecuatoriale(axade insertie a
prot)

2.tija pormina de grafit:trasarea ecuatorului protetic

3.tijele de masurare a retentivitatii subecuat a dd stalpi: 0.25 ,0.50 , 0.75

4.spatulele de ceara/razusele: indepartarea si paralelizarea cerii subecuatoriale

5.spatulele convergente de la 2-6 grade

48.De ce se alege ca modelul sa fie in pozitie orizontala a PO la paralelograf?

1.forta de masticatie , are directie predominant verticala

2.alimentele adezive exercita asupra prot tractiuni predom verticale

3.insertia si dezinsertia prot sunt usor de efectuat de pacient daca au directie

verticala

49.Planuri de Ghidare?

-sunt rep de suprafetele proximale ale dd stalpi, vecine sp ed

-trebuie sa fie paralele pt a ghida prot in timpul insertie si dezinsertie

-uneori necesita slefuiri iar daca slefuirile sunt mari , este necesar acoperirea cu
microprotez

-se fac mai ales la bresele laterale

-pt apreciere se fol tija de reperaj/analiza(tija in contact cu dintele in reg cr

marg)

-daca suprafetele prox nu sunt paralele , se inclina modelul ant/post sau prin
slefuire

50.situatii in care pot aparea in analiza zonelor retentive ale dd stalpi?

1.zone de retentie excesiva: remodelate prin slefuiri in cav buc( trat proprotetic)

2.zone de retentie absenta : incrustatii, obturatii din amalgam , microprot cu

convexitati artif

3.zone de retentie favorabila: intre 025-0.75 mm(croset turnat circular =0.25 ,

croset turnat divizat Roach =0.50 , crosete mixte =0.75 )

51.Zonele de interferente muco-osoase?

*frecvent interferate de saua protezei mai rar de conect principali

mandibula:

34
1.zona retromilohioidiana

2.reg vestib a cr in dreptul PM

3.reg vestib a cr in ed fr

4.reg lingual centrala a proc alv

5.reg lingual lat a proc alv

6.torus mand

maxilar:

1.zona vestib a cr ed fr

2.zona vestib a cr in reg PM

3.zona vestib/distala a unor tuberozitati f retentive

4.polul inf al unei tuberozitati procidente

52.zonele de interferente dentare?

*interfereaza cu bratele crosetului

1.marg disto-vestib la PM sup

2.marg mezio-vestib la M sup

3.marg mezio-ling la PM si M inf

4.inclinari linguale mici sau mari

5.vestibularizarea dd lat sup

*migrari oriz consecutiv ed prin inclinari catre sp edentat pot crea zone de interf
cu conect sec proximali:

1.fetelor distale ale C sup inclinati catre post

2.fetelor meziale ale M inf inclinati catre ant

3.fetelor proximale ale PM inclinati spre M sau D

4.fetelor proximale ale dd fr inclinati catre o ed fr

53.Ce este ecuatorul protetic?

Rep linia celei mai mari convexitati a dd stalpi pt o anumita axa de insertie sau
linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului.

54.linia ecuatoriala tipica si atipica?

35
tipica: rep ecuatorul protetic plasat aproximativ la mijlocul dist cervico-ocl pe fata
proximala dinspre ed si trece apoi in diagonala pe fetele lat(vestib si orala)
apropiindu-se de colet spre fata proximala opusa edentatiei

atipica: sunt in nr de 3 :

1.linia ecuatoriala diagonala care pleaca din vecinatatea fetei oc la niv fetei
proximale dinspre ed , coboara oblic pe fetele lat si ajunge pe fata proximala
opusa ed in vecinatatea coletulu(des intalnit la C si PM)

2.linia ecuatoriala inalta este plasata in apropierea fetei oc , atat vestib cat si oral
( se intalneste frecv la PM inf inclinati lingual si la PM sup inclinati vestib)

3.linia ecuatoriala coborata este plasata in apropierea coletului(se intalneste pe

fetele proximale ale dd care prezinta pe fetele lat un ecuator inalt si pe dd conici
frecvent la molari)

55.Attitudini in cazul interferentelor dentare?

1.mici interferente intre marg dd stalpi si bratele crosetelor= mici slefuiri


2.lingualizari mari ale dd mand =renuntare la bara ling (ling mici= slefuiriale
fetelor ling ale dd si acoperiri cu microp modelate coresp axei de insertie a prot)

3.inclinari exagerate peste 30 grade=extractie

4.inclinari medii = slefuiri ale fetei respective + acop cu microp

5.inclinari mici = simple slefuiri proximale

6.slefuiri pe fetele orale pt apicarea bratelor opozante atunci cand convex este
redusa

56.tipuri de Crosete?

1.Crosete circulare: 

-au contact cu dd stalp aproape circular pe o suprafata mare , 

-bratul ajunge in zona retentiva subecuatoriala dinspre ocluzal

-utilizeaza pt mentinerea prot retentivitatiile V/O

-toate bratele pleaca dintr-un corp comun

-insertia prot este mai usoara decat dezinsertia

*Crosetul Ackers

-corpul crosetului , care este plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic pe

una dintre fetele proximale ale dd stalpi , este rigid si intervine la stab orizontala a
prot si in sprijin parod , cand este plasat supraecuatorial

-bratul retentiv ,are 2 portiuni: una supraecuatoriala ce pleca din corp , este rigida
si interbine in stab si sprijinul prot(incercuire), a doua parte rep portiunea
terminala flexibila a bratului retentiv , este plasata subecuatorial si are functia de
mentinere a prot(de obicei plasat V mai rar O , iar varful lui M sau D in functie de
topografia ed)

36
-bratul opozant/contracroset este rigid si poate fi plasat supraecuatorial sau pe
ecuatorul protetic (indeplineste rolul de sprijin , stabilizare si incercuire insa
reciprocitatea nu este realizata) , in mod corect trebuie sa fie plasata in dreptul
portiunii frelxibile a bratului retentiv sau pe microprot cu fata orala verticala

-pintenul ocluzal este rigid si se plaseaza intr-un lacas pe fata ocl, meziala sau
distala. el asigura sprijinul prad al prot intervine si in stab oriz a prot

-conect sec face leg crosetului cu saua prot sau cu conect principal ,este rigid si
intervine in stab oriz a prot

*Crosetul Bonwill(Dublu ackers)

6 brate cu actiune contrarie

-utilizat la ed care avem o hemiarcada integra (ed cls II sau IV)

-aplicare fav cand exista treme , se aplica pe M si PM

-are 2 pinteni ocl ce impiedica actiunea de pana a crosetului si patrunderea alim

intre dd stalpi

2.Crosetele Roach

-prima categorie util mentinerea prot utilizand zonele retentive proximale ale dd
stalpi( a doua categorie util frictiunea si sunt rar folosite)

-crosete divizate in nr de sapte CLUSTIR

-bratul retentiv pleaca din saua scheletului metalic al prot

-portiunea terminala a bratului retentiv ajunge in zona de retentie a dintelui stalp

dinspre gingival (actioneaza asupra dintelui la dezinsertia prot prin impingere)

-dezinsertia prot prevazute cu acest tip de crosete este mai usoara decat insertia

-contactul cu dintele stalp este mai mic decat al crosetelor circulare

-elasticitatea bratelor retentive este mai mare decat crosetele circulare(unii

autori)

-bratele retentive au forma de litere

-bratul opozant , pinten ocl , conect sec sunt la fel ca la crosetele circulare

3.Crosetele NEY

37
-6 crosete cuprinde atat din cele circulare cat si din divizate si mixte,iar fiecare
croset are indicatie precisa in functie de aspectul liniei ecuatorul protetic si de
retentie.

-2 categorii:

prima au actiune dubla / biactive au bratele lat retentive si sunt in nr de

4:crosetul nr I,crosetul nr II, crosetul combinat I-II,croset biactiv mixt

a foua categorie sunt cu caracteristici de crosete circulare: crosetul cu actiune

post , crosetul cu actiune post inversa.

57.Crosetele Speciale? si Crosetele mixte?

Crosetul RPI:utilizat in ed terminale pe dintele stalp ce limiteaza mezial ed si are

rol de a evita torsiunea distala a dintelui stalp in timpul bascularii prin infund(de
obicei pe PM)

-pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalp care se cont cu conect sec
plasat oral interdentar

-placa proximo-orala , care vine in contact cu dintele stalp pe suprafata de ghidare

proximala , si cu o mica suprafata de pe unghiul disto-oral(rol de reciprocitate)

-brat retentiv divizat in "I" , care pleaca din sa , ca la toate crosetele divizate .
(portiunea verticala este perpendiculara pe parod marg, la distanta de ea si de
muc proc alv ),

-ia contact cu dintele in zona subecuatoriala pe o suprafata de 2mm

-bratul in i permite bascularea prin infundare a protezei fara ca dd stalpi sa fie

solicitati nefiz.

Crosetul mixt: o parte a crosetului de obicei pinten ocl , conect sec si brat opozant
este turnat iar bratul retentiv este din sarma

-sunt utilizate 4 crosete:mixt Ney,mixt Ney combinat,mixt McCracken si mixt cu

pinten intern

58.Sisteme magnetice?

-Pentru a fi eficiente trebuie sa indeplineasca cerintele:intensitate si permanenta

magnetica ridicate , la dim cat mai mici

-alcatuit dintr-un dublu magnet de CO5-Sm de mici dimensiuni , cu polii inversati

-minimagnetul este acoperit cu o capsula de otel inoxidabil de grosime 0.20-0.25

mm , ce protejeaza magnetul de mediul bucal si limiteaza campul magnetic
exterior

38
-magnetul se fixeaza in baza prot in dreptul unei rad dent acop cu dispozitiv
radicular , turnat dintr-un aliaj magnetizabil(keeper) ce contine cobalt-platine

-nu se fol mai mult de 4 magneti deoarece indep prot din gura este dificila.

59.indicatii specifice prot partiale?

1.ed cls I (T_T)


2.ed. cls II-a (Terminale unilaterale) 

3.ed cls III-a extinse (ed lat ce se extind si in reg fr)

4.ed de cls IV-a cu lipsa tuturor fr 

5.ed combinate (T_L , T_F_L)

6.ed cu existenta unui nr mic de dd rest (2-5 dd)

7.ed subtotale cu existenta a 1-2 dd rest

60.Situatii clinice care exclud trat prin punte?

1.ed laterale intinse cls III , avand dd stalpi C si M3 


2.ed lat reduse , ca si cele fr , insa cu afectarea parodontala a tuturor dd rest 

3.ed lat sau fr reduse , cand exista contraind ale slefuirii dd (afectiuni gen grave)

4.ed in zona de curbura a arcadei(iL , C , Pm1)

5.ed fr asociate cu pierderi de subst osoasa 

6.ed fr unde sunt necesare artificii de montare a dd artificiali

7.ed care se asociaza cu comunicari buco-sinusale sau buco-nazale

8.ed care necesita o reevaluare a DVO

61.Descrieti sisteme bare cu calaret?

-exista mai multe tipuri de bare , ele sunt lipite intre 2 microprot , fie in reg lat ,
fie in reg fr , -calaretii gratie unor retentii , sunt fixati in fata mucozala a seilor
din acrilat ale protezelor

sist de bare si calareti Gilmore:

-bare dreptunghiulare / rotunde pe sectiune

-cele rotunde au lungimea de 200 mm si sectiune de 1,5-1,8-2 mm

-cele dreptunghiulare au dim de 200/10/1.5mm

-calaretii sunt turnati din aur-platinat , au sau nu retentii pt acrilar , iar marimea
si forma sunt coresp tipului si marimii pe sectiune a barelor

sist de bare si calareti Dolder : barele au forma de U cu lungime de 50 si 200mm ,

in 2 marimi iar calaretii au aceasi lungime ca si barele , prezinta sau nu retentii pt
acrilat , sunt confectionate din aur platinat este utilizat numai in reg lat.(barele
ovoide pt reg fr)

sist bare cu calaret ackermann: bara forma rotund sau ovoida si calaretii din
tabla ,pe bara pot fi aplicati mai multi calareti

39
sist de bare si capse CEKA: bare metalice cu matrice de capse CEKA ,se lipesc in
reg lat , intre 2 microprot , patricea va fi fixata in fata mucozala a seilor prot .
sunt livrate de bare din plastic prevazute cu matrice metalice .aceste machete se
fixeaza la machetele unor microprot , turnarea facandu-se peste matricele
metalice prefabricate(in aceste sit prot nu mai sunt prev cu calareti) , barele
serversc la solid dd si la sprijin parod, iar capsele asig mentinerea prot .

62.Bascularea transversala?

-poata sa apara la toate tipurile de PP(PS sau PA)

-in ed cls I , II si III

-in ed cls I si II bascularea se dat montarii gresite dd artif in afara cr , sau unor dd
artif mai lati decat latimea cr ,

-in ed cls III tratate cu PS , basc trans poate sa apara cand mont dd artificiali s-a
facut dupa o linie de sprijin parod care nu coincide cu linia mij cr

-axul de rotatie este sagital , fiind plasat de partea activa a arcadei dentare ,
bascularea producandu-se pe parde inactiva

-infundarea pe partea activa este de mica amplitudine

-bascularea transv apare numai in timpul masticatiei , cand bolul alim interpus
intre dd partii active creeaza sp necesar desprinderiiprotezei de pe partea de balns

-evitarea bascularii se face prin montarea corecta a dd artificiali pe mij cr si de

latime coresp.

-bascularea se mai poate face din cauza unei torus palatin neobservat si nefoliat la
timp.

63.Trauma secundara ocluzala

-apare la nivelul versantilor crestelor ( mai mult n-am gasit nicaieri, daca gaseste
cineva sa dea sfoara in tara )
-prima e pe mijlocul crestelor si secundara pe versanti.
64. Descrieti placuta dento-mucozala palatinala si placuta mucozala:
Placuta dento-mucozala palatinala:
• -indicata cand exista mai putini dinti restanti
• -crestele edentate sunt bine reprezentate
• -torusul palatinal situate posterior
• -conectorul ajunge pe dintii frontali supracingular
• -in zona laterala este necesara decolarea de 5 mm, distanta fata de
parodontiu
Placuta mucozala:

40
Tipuri:
a. -placuta mucozala cu latime redusa
b. -placuta mucozala cu latime mare
c. -placuta mucozala fenestrata
d. -placuta mucozala in forma de U
Placuta mucozala cu latime redusa:
• -se utilizeaza in edent cls III
• -latimea este egala cu cea a spatiului edentate
• -grosime de 0,6mm
• -nu transmite presiuni suportului muco-osos
• -nu ajunge in zona rugilor palatine
• -se despovareaza in jurul torusului palatinal
Placuta mucozala cu latime mare:
• -se utilizeaza in edentatiile cls I si II
• -in situatuiile in care exista mai mult de 6 dinti restanti
• -torusul palatinal este absent sau de dimensiuni mici
• -acopera 2/3 din bolta palatina
• -anterior se intinde pana in zona rugilor palatine
• -posterior: anterior de linia Ah
• -latimea trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea sailor
• -in zonele de unire cu seile are grosime mai mare
• -jonctiunea cu conectorii secundari se face in unghiuri rotunjite
• -se decoleaza pe zona laterala, 5 mm fata de parodontiu marginal
Placuta mucozala fenestrate (anterioara si posterioara) :
• -se indicate atunci cand exista un torus palatinal proeminent
• -in cazul in care pacientul nu tolereaza placa palatinala complete
• -se poate utiliza in toate edentatiile
• -are forma de parallelogram cu unghiuri rotunjite
• -este cel mai rigid dintre conectori
• -lasa libera zona centrala a boltei palatine
• -placuta anterioara este mai lata, 6-9 mm, plasata la 5 mm parallel cu
parodontiul marginal, intre 2 perechi de rugi palatine fara sa depaseasca
pintenii anteriori
• -placuta posterioara este mai ingusta,4-5 mm, ajunge pana in apropierea
liniei Ah, pe sectiune este semiovala
• -placutele sunt unite de 2 benzi laterale de 5-6 mm la o distanta de 5 mm de
parodontiu.
Placuta mucozala in forma de U:
• -indicata atunci cand exista un torus proeminent posterior
• -anterior si lateral se intinde pana la 5 mm distanta fata de parodontiul
marginal

41
 • -posterior ajunge pana in aproprierea bazei torusului
• -are o grosime de 0.6 mm

65.Descrieti comparativ crosetul turnat ackers al pps si crosetul din sarma?

Crosetul turnat Ackers:
• -poate fi aplicat la PM,M maxilari si mandibulari
• -corpul crosetului este rigid si e plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul
protetic pe una dintre fetele aproximale ale dintilor stalpi (stabilitate
sagitala si sprijin parodontal)
• bratul retentiv are 2 portiuni, una supraecuatoriala ce pleaca din corp,
rigida, si o portiune terminal flexibila plasata subecuatorial; plasat pe fata
vestibulara
• -brat reciproc/contracroset, rigid plasat supraecuatorial sau pe ecuator, in
dreptul portiunii terminale flexibile a bratului retentive
• -pintenul ocluzal este rigid plasat intr un lacas pe fata ocluzala
• -conectorul secundar care face legatura crosetului cu saua protezei/
conector principal, este rigid
Croşetele de sârmă au următoarele caracteristici:
• au desen trasat de medic (în mod curent) sau prin studiu la paralelograf;
• segmentul dentar plasat în funcţie de ecuatorul protetic;
• au contact linear cu dinţii;
• segmentul dentar şi intermediar plasate la distanţă de parodonţiul marginal;
• croşetele cu segment intermediar în formă de Z, S sau V au grad mai mare
de elasticitate, influenţat de lungimea segmentului respectiv;
• sunt mai elastice şi pot fi activate mai uşor decât croşetele turnate. Pot fi
activate în plan orizontal şi vertical;
• asigură ancorarea verticală şi stabilizarea orizontală;
• pot avea efect suprasolicitant asupra dinţilor stâlpi dacă:
• sârma este mai groasă de 1 – 1, 2 mm;
• segmentul intermediar este scurt;
• sunt activate prea intens.
• în caz de deteriorare sau fractură se înlocuiesc uşor.
66. Tratamentul preprotetic

A) Tratamentul chirurgical consta in:

- efectuare extractiior ditilor irecuperabili

- osteotomia transmaxilara

- chiuretaj periapical

- rezectie apicala

42
- interventii pt chisturi

- hiperplazii de mucoasa

B) Tratamentul parodontal => eliminarea factorilor de iritatii prin:

- Detartraj

- Inlocuirea obturatiilor cervicale in exces

- Inlocuirea coroanelor lungi sau largi

- Tratamentul cariilor cervicale

- Tratamentul pungilor gingivale prin chiuretaj subgingival, gingivectomie,

sau operatii cu lambou



C) Tratamentul de echilibrare ocluzala

- Se refera la realizarea unui plan de ocluzie corect, la eliminarea

contactelor premature si a interferentelor si la evaluarea DVO

- Nivelarea planului de ocluzie se realizeaza prin diverse manopere :

1)slefuiri la nivelul cuspizilor,

2) remodelari coronare,

3) amputari coronare insotite de devitalizari si acoperire cu

microproteze

4) indepartarea puntilor incorecte

5) extractia dintelui

- contactele premature si interferentele se inlatura prin slefuiri selective

- contactele premature se depisteaza in IM, RC, pozitia cap la cap in

propulsie si in lateralitate, interferente in timpul miscarii de propulsie si
lateralitate

- se evalueaza DVO prin teste functionale (daca DVO este modificata)

D) Tratamentul ortodontic

- Indicat pt redresarea inclinarii dintilor si refacerea punctelor de contact

pierdute prin migrari orizontale

43
 E) Tratamentul odontal

- Urmareste rezolvarea cariilor , fracturilor, tratamentelor endodontice

F) Tratamente chirurgicale reconstructive sau corective

- Se efectueaza la nivelul tesuturilor dure si moi (excizia frenurilor, a

bridelor, sau a hiperplaziilor gingivale)

G) Realizarea restaurarilor protetice provizorii

- Proteze acrilice vechi ale pacientilor modificate si corectate sau alte

proteze acrilice provizorii

67. Mentinerea PPS

- Se realizeaza prin bratele retentive ale crosetelor

- Mentinerea unei proteze este eficienta cand linia Fulcrum trece prin mijlocul
acesteia

- La orice proteza se stabileste nr si tipul de crosete dupa alegerea dintilor stalpi

pe care se aplica acestea

- In edentatia partiala, atat la PS, cat si la PPA, nr de crosete se stabileste in

functie de clasa de edentatie:

1) clasa I 2 crosete pe dinti limitanti breselor edentate

2) clasa a II-a cel putin 2 crosete (unul pe dinte stalp limitant si unul pe ultimul
molar de pe hemiarcada opusa)

3) clasa a II-a cu o bresa (termino-laterala) se pun 3 crosete pe dinti stalpi

limitanti breselor edentate

4) in edentatii de clasa a III-a extinsa se pun 3 crosete: 2 pe dinti limitanti bresei si

unul pe ultimul molar de pe hemiarcada opusa

5) in ed. clasa a III-a cu o bresa (latero-laterala), cand dintii stalpi sunt mobili sau
pacientul refuza tratamentul prin punte, se realizeaza o proteza cu doua sei si se
pun 4 crosete pe dinti stalpi limitanti ai breselor edentate

6) in ed. clasa a IV-a intinsa si a IV-a extinsa se pun 4 crosete: 2 pe dinti stalpi
limitanti edentatiei, si 2 pe ultimii molari de pe arcada

44
Tipul crosetelor in functie de edentatie:

- In ed. terminala (clasa I, II) croset divizat in T si mixt cu brat elastic din
sarma

- In ed clasa a II-a un croset Bonwill sau Ackers pe hemiarcada opusa intre

ultimii molari, cu rol antibasculant

- In ed laterale orice tip de croset ( PS se comporta ca o punte)

68. Sprijinul PPS

1) Ed. clasa I sprijin mixt (muco-osos si dento-parodontal)

2) Clasa a II-a sprijin mixt

3) Clasa a III-a sprijin dento-parodontal

4) Clasa a IV-a redusa (cu prezenta caninilor) sprijin dento-parodontal

5) Clasa a IV-a intinsa (absenta caninilor) sprijin mixt

6) In edentatii termino-laterala are urmatorul sprijin:

In ed. terminala mixt

In ed. laterala dento- parodontal

⇨ Per ansamblu mixt

69. Tipuri de sprijin:

Sprijin mucozal

- Se intalneste la proteze provizorii acrilice ( daca au numai croste fara

componenta ocluzala)

- Este cel mai nefiziologic

- Actioneaza ca o pana, vestibularizeaza dintii restanti

- Suprafata de sprijin e de delimitata de muchia crestelor

Sprijinul mixt:

1) Se intalneste la PS clasa I, II, IV intins#

2) Are valoare functionala medie

45
 3) Suprafata de sprijin mucozal este mai mare decat cea dento-parodontala si
situata la periferia acesteia, ducand la bascularea prin infundare

4) Linia de sprijin parodonatal trece prin cei mai distali pinteni ocluzali si
constituie axa de basculare

5) Cele mai eficiente elemente de sprijin sunt cele mai aproape de edentatie

6) Este rigid cand se folosesc crosete

7) Foarte rigid cand se folosesc culise si telescoape

8) Rezilient cand se folosesc capse cu un grad de rezilienta

9) Articulat cand se folosesc ruptori si amortizori de forte

Sprijin dento-parodontal

1) Este cel mai fiziologic

2) Este realizat de punti si PS in ed. clasa a III-a si IV-a redusa

3) In clasa a III-a cu o bresa laterala, se delimiteaza o suprafata de sprijin

dento-parodontal

70. Feluri de pinteni

I. Principali (intra in alcatuirea crosetului)

II. Auxiliari (care nu fac parte din croset) cu rol de MI

I. Pintenii principali sunt plasati pe dinti stalpi principali si pot fi :

1) Ocluzali ( pe PM, M):

Interni, lacase numai pe microproteze

Externi, lacase pe dinti naturali / microproteze:

- In edentatii terminale, in foseta meziala

- In edentatii intercalate, in foseta de langa edentatie

- Pe dinti izolati in ambele fosete ( molari izolati)

2) Supracingulari (pe Canini)

3) Incizal pe frontali la mandibula

46
 II. Pinteni auxiliari

- Rolul este sa opreasca bascularea prin desprindere a protezei scheletate

• Se plaseaza: bilateral

• Cat mai departe de linia de rotatie a protezei ( care trece prin dinti
stali principali

- Elementele contrabasculante sunt:

• In ed. clasa I in functie de intinderea acesteia:

1) Pinten ocluzal in foseta meziala a PM1

2) Pinten supracingualr pe canin

3) Gherute incizale rar folosite

4) Crosetul continuu cand ramane grupul frontal si care se termina in

pinteni ocluzali

• In ed. clasa a II-a elementele contrabasculante se plaseaza pe partea

opusa edentatiei:

1) Pinten ocluzal in foseta meziala PM1

2) Pinten ocluzal in foseta meziala PM1 si supracingular pe canin cand

bresa edentata este mare

3) Crosetul continuu cand bresa edentata se intinde pana la dinti

frontali

• In ed. clasa a III-a nu se pun elemente de MI

• In ed. clasa a IV-a intinsa elementele contrabasculante sunt

repreentate fie de pintenii cei mai distali ai crosetului Bonwill, fie de
pintenul crosetului Ackers aplicat pe ultimul molar

Elementele PS care contribuie la asigurarea sprijinului dento-parodontal,

alaturi de pinteni sunt reprezentate de portiunile supraecuatoriale ale
bratelor crosetelor si de bratele opozante plasate pe praguri coronare

71. Stabilizarea PPS

- contribuie toate elementele rigide supraecuatoriale ale protezei, care se opun

deplasarilor orizontale:

• Bratele opozante ale crosetelor

• Conectorul principal dento-mucozal

• Conectori secundari

47
 • Pinteni auxiliari

• Extinderea seilor pana la limitele periferiei campului protetic

• Corectitudinea ocluziei IM=RC

72. Zonele protetice pozitive

La maxilar:

1) Dinti restanti, dinti stalpi

2) Creasta alveolara cu cele 2 zone de sprijin

3) Bolta palatina si tuberozitati

La mandibula:

1) Dinti restanti

2) Creasta alveolara cu cele 2 zone de sprijin

3) Tuberculii piriformi

73. Zonele protetice negative

48
Maxilar:

1) Parodontiul marginal

2) Papila incisiva

3) Rugi palatine

4) Rafeul median

5) Torus palatin

6) Zonele grasoase Schroder

7) Bridele laterale

8) Insertii musculare si ligamente

Mandibula:

1) Parodontiul marginal

2) Frenul limbii si insertia planseului bucal

3) Mucoasa procesului alveolar in zona linguala

4) Linia MH

5) Insertii musculare si ligamentare

6) Torus mandibular

7) Bridele laterale

74. Bascularea transversala

1. Apare in edentatii clasa I,II,III

2. Datorita montarii dintilor laterali spre exterior fata de mijlocul crestei

3. Alegerii dinti laterali cu latime mai mare decat creasta edentata

4. Nefolierea torusului palatin

- Miscarea este oprita prin:

montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei, utilizarea dintilor laterali

cu latime proportionala cu creasta edentata si prin folierea
corespunzatoare a torusului palatin

75. Rolul crosetului continuu

1) Rigidizarea barei linguale si marirea rezistentei mecanice a protezei

2) Contribuie la sprijinul parodontal al protezei

3) Asigura mentinerea indirecta a protezelor terminale

49
4) Stabilizeaza proteza in sens disto-mezial

5) Solidarizeaza dintii restanti

6) Reface punctul de contact pierdut prin migrari orizontale ale dintilor

restanti

76. Enumerati functiile crosetelor:

Mentinere, stabilizare, sprijin, reciprocitate, incercuire, pasivitatea

(MSSRIP)

Mentinere:

- Functia prin care crosetul impiedica desprinderea involuntara a prot. de

pe campul protetic

- Se datoreaza bratului retentiv al crosetului

- Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp

- Necesita stabilirea ecutorului protetic al dintelui, cu ajutorul

paralelografului in functie de axa de insertie

Stabilizarea:

- Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale

- Elementele rigide ale crosetului trebuiesc plasate bilateral

- Prelungire bratelor opozante rigide pe mai multi dinti mareste

stabilizarea

- Solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi mareste valoarea lor

parodontala si rezistenta la miscari orizontale ale protezei

Sprijin:

-functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie

mucozala, asigurand sprijinul parodontal

- elementul principal care asigura sprijinul dento-parodontal este

pintenul

- pintenii interni vor fi plasati pe dinti acoperiti cu microproteze

- pintenii externi pot fi aplicati pe dinti naturali/ pe microproteze

- orice pinten trebuie intarit cu conector secundar

50
 Reciprocitatea:

- Este functia crosetului prin care se neutralizeaza efectul portiunii

flexibile a bratului retentiv, care solicita orizontal dintele stalp in timpul
insertiei si dezinsertiei

- Slefuirea fetei pe car se aplica bratul opozant

- Aplicarea de microproteze al caror perete oral este paralel cu axa de

insertie

- Renuntarea la bratul opozant

- Utilizarea unui croset RPI

Incercuirea:

- Functia prin care crosetul trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade
din circumferinta dintelui

- La incercuire trebuie sa ia parte numai portiunile rigide ale crosetului

- Asigura stabilizarea orizontala a protezei in sens sagital si tranversal

Pasivitatea:

- Functia crosetului prin care dupa ce este aplicat corect pe dinte stalp nu
trebuie sa mai exercite forte active

77. Care sunt factorii de care depinde mentinerea protezei

1) Marirea retentivitatii zonei subecuatoriale

2) Gradul de flexibilitate a bratului retentiv

3) Numarul crosetelor

4) Implantarea dintilor stalpi

5) Tipul de croset

6) Fizionomie

78. Proteza scheletata ancorata prin sisteme speciale

1. Sistemele speciale au rol de MS

51
2. Sist. Speciale sunt dispuse pe dinti stalpi principali si confera sprijin dento-
parodontal protezei scheletate

3. Microprotezele pe care se aplica sistemele speciale sunt modelate cu prag

oral pt bratul opozant pt mentinerea indirecta si stabilizare

4. Bratul opozant se poate termina cu un pinten intern vertical cu rol

antibasculant

- In cazul in care folosim capse/ culise dintii stalpi se slefuiesc pt coroane

metalo-ceramica, coroane cu fatete si coroane metalice (slefuire
ocluzala 2 mm, orala 1,5-2 mm)

- In cazul in care folosim telescopare, dintii stalpi se slefuiesc 2 mm pt a

avea spatiu atat pt capa primara, cat si pt coroana secundara

- In ed. terminala aplicarea sist. speciale impune solidarizarea prin

microproteze a cel putin 2 dinti

- In ed. clasa I in care raman numai dintii frontali, se solidarizeaza tot

grupul frontal cu microproteze

- In ed. laterale microprotezele cu sist. speciale se aplica pe un singur

dinte stalp limitant edentatiei

79. Sisteme bara cu calaret

1. Este pozitionat in axul de insertie al protezei

2. Sunt indicate in edentatii totale sau subtotale, pe implante sau dinti

naturali

3. Sunt alcatuite dintr-o bara care se pozitioneaza in ed. intercalate,

fiind solidarizata la microprotezele de pe dinti stalpi si un calaret
care se fixeaza in fata mucozala a protezei

4. Sistemele de bara se utilizeaza pt:

- Solidarizarea microprotezelor de pe dinti stalpi in ed. intercalate

- Agregarea supraprotezelor pe resturi radiculare

- Agregarea supraprotezelor pe implantele dentare

80. Particularitatile sist. bara cu calaret

1) Calaretul poate fi din metal / plastic

52
2) Intre bara si calaret apar forte de frecare si de tractiune (calaretii
din plastic se uzeaza si trebuie inlocuiti la aproximativ 1 an)

3) Sist. solidarizeaza dintii restanti, respectiv implanturile (este

preferat pt a preveni suprasolicitarea unui singur dinte, respectiv
implant)

4) Au mentinere si stabilitate mai mare comparativ cu cele agregate

prin capsa/ magneti

5) Este necesar un spatiu de 2 mm intre bara si mucoasa crestei

alveolare (igiena orala)

6) In functie de localizarea dintilor restanti, respectiv implantelor,

sprijinul poate fi dento-parodontal, implantar sau mixt

7) In cazul supraprotezarilor pe dinti, respectiv pe implante cu sprijin

mixt, este necesara extinderea bazei protezei conform cu limitele
campului protetic (forte ocuzale distribuite pe o suprafata mai
mare)

8) In ed. intercalate, solidarizarea dintilor stalpi cu bare ofera sprijin

dento-parodontal prot. Scheletate

9) In cazul prezentei caninilor solidarizati prin bara, prot are un

sprijin mixt

10)Proteza mandibulara agregata prin sist. bara-calaresti pe 2 canini ,

sufera o basculare prin infundare datorita rezilientei crestelor
edentate

11)Supraprotezele ancorate pe 4 sau 5 dinti sufera deplasari minime

53
 81. Particularitati sisteme capse

1. Mentinerea PS este similara cu cea a culiselor

2. Permite infundarea distala a seilor, fara solicitarea dintilor stalpi

3. Tipul de capse se alege in functie de inaltimea dintelui stalp:

- Inaltime adecvata: capsa sagitala sferica

- Inaltime mica: capsa ocluzala cu brat

- Rest radicular: capse extra/ intraradiculare

4. Capsele cu brat se aplica pe dinti cu inaltime mai mica, comparativ cu

capsele sagitale sau culisele

5. Aplicarea capselor cu brat necesita ca latimea crestei edentate sa fie

de aprox. 5 mm

6. Capsele cu brat sunt mai putin fiabile, deoarece se poate fractura

bratul

7. Utilizarea capselor cu brat impune realizarea umarului pt sprijinul

protezei

8. Capsele extra/intraradiculare se folosesc pt agregarea PS pe resturi

radiculare ( cand spatiul interarcadic este micsorat)

9. Capsele intraradiculare au patricea in proteza si matricea

intraradicular

10.Dimensiunea capselor este de 3,5-4 mm

*sist de capse se pot clasifica in:

- capse simple care asigura mentinerea prin frictiune

-capse cu mijloace suplimentare de retentie

- capse care actioneaza ca ruptori de forte

82. Particularitati si clasificari sisteme de telescopare

Sunt compuse din:

54
 - O coroana primara care se cimenteaza pe dinti stalpi

- O coroana secundara care acopera coroana primara si care se toarna

odata cu scheletul metalic

- Coroana secundara culiseaza peste coroana primara, realizand

telescoparea

- Intre cele doua coroana se naste o forta de frictiune cu atata mai mare
cu cat peretii laterali sunt mai paraleli ( suprafata de contact mai mare)

Clasificare:

1) Cor. telescopate frictionale (paralelism perfect al peretilor coroanelor

primare)

2) Cor. telescopate conice

3) Cor. telescopate reziliente (intre cele doua coroane exista un spatiu

de 0,3 mm in repaus care dispare in RC)

4) Cor. telescopate speciale (telescoparea radiculara)

Particularitati:

- Cor. telescopate sunt mult mai voluminoase decat alte sisteme (deci mai
putin estetice)

- Au avantajul ca menajeaza parodontiul marginal

83. Sistemele magnetice

Parti componte:

1) Magnetul care se plaseaza in proteza

2) Keeperul care se plaseaza pe radacina dintelui

Particularitati:

1. Necesita un nr mic de dinti restanti

2. Se ataseaza dispozitivelor radiculare

3. Se pun minim 2 magneti pt o proteza si maxim 4

55
 4. Proteze pe magneti au stabilitate laterala mai slaba comparativ cu cele
cu capse sau culise

5. Estetica prot. cu capse, magneti este mai buna decat a celor cu

telescoape

6. Inaltimea magnetilor este de aprox 3 mm ( avantaj cand spatiul

interarcadic este micsorat)

84. Bascularea prin desprindere

- apare in ed. clasa I, II, IV-a intinsa

- reprezinta tendinta de miscare a seilor protezei, mai ales sub actiunea

alimentelor adezive

- proteza se desprinde si se roteste in jurul axei de basculare

- aceasta miscare este oprita de elemente de MI care sunt plasate pe dinti

stalpi secundari

- cauze: alimente lipicioase, gravitatia la maxilar, acte reflexe, sei care

depasesc limtele fiziologice ale campului protetic

- axa este transversala in ed. clasa I si oblica in ed. clasa a II-a ( linia Fulcrum
secundara=linie imaginara ce trece prin varful extremitatii libere a bratelor
retentive ale crosetelor plasate cel mai posterior)

85. Bascularea prin infundare

- apare in ed. I, II si a IV-a intinsa

-consta in miscarea de infundare a seilor prot. sub actiunea solicitarilor

masticatorii, datorita rezilientei mucoasei crestelor, concomitent cu
ridicarea protezei in portiunea opusa zonei in care se infunda

56
-proteza se infunda si se roteste in jurul axei de basculare

-in ed. terminale de clasa I, II prot. se infunda la nivelui portiunii distale a

seilor si se ridica spre mezial

- aceasta miscare de rotatie a protezei exercita asupra dintilor stalpi un efect

de parghie concretizat prin inclinarea si distalizarea dintilor stalpi, cu
afectarea tesuturilor parodontale

- protejarea dt. stalpi fata de efectul de parghie, in timpul masticatiei, se

realizeaza prin:

1. Solidarizarea a cel putin 2 dinti stalpi in ed. terminale

2. folosirea crosetelor turnate cu brate retentive cat mai elastice

3. plasarea pintenilor principali in fosete meziale

- misc. de basc. prin infundare este redusa prin:

1) amprente functionale compresive

2) sei protetice extinse pana la limitele periferiei campului protetic

3) captusirea protezelor atunci cand testul de basculare este pozitiv

4) conector principal la maxilar=cu intinderea edentatiei

-basc. prin infundare este mai mare la mandibula decat la maxilar, datorita
rezilientei crescute

-misc. de basc prin infundare nu poate fi oprita din cauza rezilientei

mucoasei

86. Tendinte de deplasare orizontale

1) mezializarea prot. scheletate este oprita prin echilibrarea ocluzala, prin

elementele prot care vin in ct cu dinti restanti si de versantele seilor

2) distalizarea protezei este oprita prin elementele protezei care vin in ct cu

dinti restanti si prin acoperirea tuberculului piriform cu saua protezei

3) deplasarile laterale sunt oprite de elementele rigide ale crosetelor plasate

pe fetele orale ale dintilor stalpi si de versantele seilor

87. Mentinerea, stabilitatea PPA

57
 Mijloace principale directe de mentinere sunt reprezentate de crosetele
dentare din sarma cu diam. de 0,6-0,8 mm

1) La ed. clasa I 2 crosete

2) La ed. clasa a II-a 2 crosete ( T-L = 3 crosete)

3) Ed. clasa a III-a 3 crosete (L-L = 4 crosete)

4) Ed. clasa IV-a 4 crosete

MI care opreste bascularea prin desprindere a protezei acrilice este data

de contactul placii cu dintii restanti

1) Clasa I – contact placa cu dinti frontali

2) Clasa II – contact placa cu dinti frontali

3) Clasa III – nu necesita MI

4) Clasa IV – contact placa cu dinti laterali

Mijloace auxiliare de mentinere:

-tonicitatea musculara

-retentivitati anatomice

-adeziunea

88. Pintenul ocluzal

- sunt pinteni principali care sunt plasati pe dinti stalpi principali

-sunt interni si externi

-plasarea pintenilor ocluzali externi pe fetele ocluzale se realizeaza:

• In ed. terminale in fosetele meziale ale dt. stalpi principali

• In ed. intercalate in foseta de langa edentatie

• Pe dinti izolati: in ambele fosete

- Prepararea lacasului pt pintenul ocluzal:

1) Pe PM si M

2) Pregatirea lacasului se face dupa stabilirea planului PS

3) Pozitia si adancimea se concepe pe model montat in articulator

58
4) Se face numai in smalt

5) Se aplica solutii de protectie pe baza de fluor

6) Forma lacasului de hemisfera

7) Forma pintenului triunghiular cu vf rotunjit

8) Marime pinten : Lungime = 1/4 din lungimea MD a dintelui

Latime=1/3 din latimea VO

9) Grosime 1 mm la varf

1,5 mm la jonctiunea cu conectorul secundar

59