Ministerul Educației,Culturii și Cercetării din Republica Moldova

Centru de Excelență în Economie și Finanțe

Lucrarea de laborator
„Sisteme Informatice de gestiune”
Tema: Cercetarea unui subsistem/sistem informaţional
şi prezentarea ariei de întindere a acestuia.
S.R.L Maicom

Chișinău 2018
 Cuprins
1. Delimitarea ariei de întindere pentru subsistemul analizat.
a) Delimitarea sistemului informaţional (în cazul în care întreprinderea nu este
mare). Pentru întreprinderile mari, cu multiple componente organizatorice se
va alege pentru analiza detaliată un subsistem informaţional, corespunzător
unei componente organizatorice;
b) Stabilirea entităţilor externe aflate în legătură cu sistemul (subsistemul)
analizat.

2. Descrierea activităţii subsistemului informaţional.

a) Identificarea şi descrierea proceselor de prelucrare (urmărind prelucrările
manuale sau cu ajutorul calculatorului, de unde sunt preluate datele, la ce
operaţii de calcul sunt supuse, cum sunt preluate, ce interogări se realizează
etc.);
b) Analiza intrărilor şi analiza ieşirilor (fluxurile informaţionale şi documentele
care circulă în domeniu).
c) Pentru trei documente contabile se va descrie structura şi componenţa
acestora.
 1. Delimitarea ariei de întindere pentru subsistemul
analizat.
a. Pentru ca controlul să se efectueze la un nivel corespunzător normelor şi
regulamentelor, managerul trebuie permanent să fie la curent cu situaţia lucrurilor.
Pe lîngă controlul efectuat asupra personalului şi calităţii muncii prestate de el mai
există şi controlul economic.
Controlul economic se efectuează atît în aspect nomeclativ cît şi fizic.
În cadrul întreprinderii controlul nomeclativ îl efectuează directorul
departamentului Marketing. El verifică corespunderea datelor prezentate de
economişti cu înregistrările proprii. Dacă datele nu corespund, sau sunt unele
divergenţe, toată informaţia se examinează din nou. În baza controlului contabilul
întocmeşte un raport (la sfîrşit de an) care-l prezintă directorului general.

b. Istoria de succes Maicom a început în urmă cu 7 ani, pornind de la dorința de a

veni în întâmpinarea nevoilor clienților de a-și defini și exprima stilul de viață,
personalitatea, pasiunea și interesul lor pentru articolele vestimentare de calitate,
diversitate și originalitate.Toate acestea transpuse într-o identitate stilistică bine
definită!
Așadar, în anul 2009 am decis să dezvoltăm o afacere de familie, ca activitate de
bază fiind producerea și comercializarea articolelor vestimentare, deținând la
moment o fabrică mică cu doar patru mașini de cusut. Astăzi, compania activează
pe o suprafaţă de 1800 mp. cu aproximativ 208 angajați ce folosesc un utilaj
performant.

Sortimentul de produse include articole vestimentare pentru femei, bărbați și copii

împărțite în 3 categorii:

 Categoria Lenjerie
 Categoria Sport
 Categoria Fashion
 2. Descrierea activităţii subsistemului informaţional.

a. Indiferent de metodologiile folosite în realizarea unui sistem/aplicaţie, toate

apelează la operaţiunea de modelare logică a datelor şi prelucrărilor sub formă de
diagrame, diferenţele constând doar în folosirea mai pronunţată a diagramelor
pentru descrierea sistemului, încadrându-le în diagrame de context, diagrame ale
fluxurilor de date fizice şi diagrame ale fluxului de date logice. Altele apelează la
combinaţii de diagrame, tabele şi forme descriptive . Diagrama de context scoate în
evidenţă aria de întindere a sistemului analizat, prin specificarea elementelor din
interiorul organizaţiei şi a celor externe, sub denumirea de entităţi externe
sistemului analizat.

Proiectarea fluxului informational reprezintă circulaţia informaţiei în sistem,

transformările suferite, stocarea informaţiei precum şi scurgerile de informaţie în
afara sistemului. Scopul diagramelor de date DFD pentru o anumită componentă
organizatorică sau funcţională la care se referă (secţie, birou, compartiment,
întreaga unitate, o anumită activitate – vânzări, cumpărări, încasări, plăţi, ş.a) este
de a scoate în relief, într-o manieră cât mai sugestivă, următoarele aspecte :

- sursa datelor de prelucrare;

- operaţiunile de prelucrare prin care trec datele;

- destinaţia datelor prelucrate;

- legătura existentă între prelucrări şi activitatea de stocare a datelor.

Diagrama fluxului de date ale nivelului logic curent, independentă de tehnologie,

reliefează funcţiile de prelucrare a datelor executate de către sistemul informaţional
curent. Diagrama de flux de date ale sistemului logic nou va prezenta circuitul
datelor, structura lor şi cerinţele funcţionale ale noului sistem.
b. Intrările obţinute în urma tranzacţiilor interne, reprezintă datele obţinute în
rezultatul unor prelucrări automate, desfăşurate în cadrul SI care conduc la
modificări structurale în cadrul colecţiilor de date, ca de exemplu: valoarea totală
a produselor livrate, valoarea totală a încasărilor, etc.

La rândul lor,intrările obţinute în urma tranzacţiilor externe, sunt reprezentate de :

 Date consemnate în documente, la locul producerii operaţiilor pe care le

evidentiază în cadrul USE, ca de exemplu: bonul de consum, factura emisă
unui client, etc.;
 Date care provin din mediul economic-financiar-bancar, consemnate în
documente sau înscrise în norme şi/sau prevederi legale, ca de exemplu:
facturi primite de la furnizori, ordin de plată onorat de client, cota legala de
TVA, etc.;
 Date parvenite de la alte sisteme informatice operationale în cadrul USE,
prin transfer indirect(off-line) sau direct (on-line) într-o reţea locala.
 Date parvenite de la alte sisteme informatice din exteriorul USE, transferate
la distanţă prin Internet, inclusiv, cu utilizarea tehnologiei EDI – Electronic
Data Interchange sau prin reţele private, etc.

De mentionat că, datele consemnate în documentele de intrare pot fi introduse

în calculator în urmatoarele moduri:

 Prin intermediul unor proceduri specializate ale SI care permit introducerea

datelor de la tastatura pe baza unor videoformate si validarea datelor;
 Prelucrarile, cel de al doilea element definitoriu al SI, reprezinta un
ansamblu omogen de proceduri automate realizand:
 Crearea iniţiala şi actualizarea BD;
 Exploatarea BD;
 Reorganizarea BD;
 Salvarea/restaurarea BD.
Proiectarea situatiilor cu rezultate finale -iesirile sistemelor.

Aceasta etapa poarta denumirea de proiectare logica de detaliu si se finalizeaza prin

intocmirea pentru fiecare situatie finala a specificatiilor de iesire care servesc la:

 transmiterea rezultatelor prelucrarii pe calculatorul utilizatorului;

 transmiterea programatorului a proiectului situatiilor, fara ambiguitati.

Alegerea suportului informatiilor de iesire - imprimanta, display, disc fix magnetic,

floppy disc, banda magnetica. Pentru definitivarea formei si a formatului de
prezentare a situatiilor finale :

 respectarea cerintelor conducerii privind macheta siituatiei finale;

 restrictiile tehnice;
 elementele de eficienta;
 lizibilitatea si spatierea;
 utilizarea formularelor preplatite;
 utilizarea monitoarelor sau a terminalelor video;
 utilizarea generatoarelor de rapoarte;

Definitivarea procedurilor de utilizare si interpretare a iesirilor reprezinta cea de-a

treai directie de lucru din cadrul proiectarii fizice de detaliu si include, procedurile
de utilizare a informatiilor de la iesire dar si diverse interpretoare a situatiilor finale.

Codificarea externa a datelor - prin operatia de codificare se intelege generarea

unor grupuri de simboluri si atribuirea lor elementelor atributelor unei inregistrari.

Prin notiunea de cod se intelege o combinatie de simboluri asociate unei

caracteristici date din cadrul unei colectii de date. Prin capacitatea unui sistem de
coduri se intelege totalitatea combinatiilor posibil de realizat din simboluri ce contin
un cod. Prin lungimea codului se intelege numarul de simboluri elementare dintr-
un cod. Formatul codului reprezinta forma finala a codului cu precizarea clara a
urmatoarelor elemente identificatoare:

 nr de pozitii utilizate;
 natura pozitiilor utilizate;
 cifra de control.
Aspecte in proiectarea sistemului de coduri:

 Influenta tipului si structurii codului asupra performantelor sistemului

informatic;
 implicatiile utilizarii codurilor in operatiile de culegere a datelor si
interpretarea rezultatelor finale de catre utilizatorii neinformaticieni.

c. Factura se întocmeşte, în cel putin două exemplare, pentru livrarile de bunuri

şi/sau prestările de servicii efectuate.

Acest document serveşte ca:

 act pe baza căruia se efectuează procesul de decontare a bunurilor livrate;

 act de însoţire a bunurilor pe timpul transportului;
 act de încărcare în gestiunea cumparatorului;
 act justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a
cumpăratorului.

Factura trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele date:

 numarul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care să identifice
factura în mod unic;
 data emiterii facturii;
 denumirea, adresa şi codul de înregistrare ale persoanei juridice care emite
factura;
 denumirea, adresa şi codul de înregistrare ale cumparatorului de bunuri sau
servicii;
 denumirea şi cantitatea bunurilor livrate sau denumirea serviciilor prestate;
 data la care au fost livrate bunurile sau au fost prestate serviciile, cu
exceptia cazului în care factura este emisă înainte de data livrării/ prestării
sau încasării avansului;
 baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor, pentru fiecare cota de TVA,
scutire sau operaţiune netaxabila, preţul unitar, exclusiv TVA, precum şi
rabaturile, reduceri de preţ etc.

La furnizor, factura circulă:

 la compartimentul desfacere, în vederea înregistrarii în evidenţele operative şi

pentru eventualele reclamaţii ale clienţilor;
 la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate.
La cumparator, factura circulă:

 la depozitul, care primeşte produsul şi este responsabil de păstrarea acestuia;

 la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea plaţii, precum şi
pentru 1

Factura poate fi tiparita pe orice format de foaie.

1. Bonul fiscal este emis de casa de marcat şi trebuie sa aibă înscrise cel puţin
următoarele date:

 denumirea, adresa şi codul fiscal ale agentului economic emitent;

 logotipul şi seria aparatului de marcat;
 numărul de ordine al bonului, data şi ora emiterii;
 denumirea bunurilor sau serviciilor livrate, cantităţile, preţurile unitare,
valoarea şi cota de TVA aplicată;
 valoarea totala a bonului, valoarea aferenta TVA şi valoarea altor taxe
necuprinse în baza de impozitare a TVA.

Bonul fiscal trebuie sa fie înmânat în mod obligatoriu clienţilor, odată cu bunurile
vândute. Ne emiterea bonurilor fiscale constituie contravenţie.

2. Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată, dată de către un titular de cont,

băncii sale, de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani.
Emiterea ordinului de plată (plătitorul) presupune existența unor disponibilități
în cont cel puțin egale cu valoarea sumelor transferate. Ordinele de plată se emit
pe suport hârtie sau electronic având structuri diferite, respectiv cele pe suport
hartie au un format standard tiparit (formular), în timp ce modelele electronice se
prezintă sub forma unor mesaje codificate. Ordinul de plată este revocabil (plata
poate fi oprită) de către emitent până în momentul acceptării lui de către banca
destinatară. Această caracteristică reprezintă o facilitate pentru emitent dar ridică
suspiciuni pentru beneficiar cu privire la capacitatea de plată a emitentului.