HYDROGEOLOGY IN THE CONSTRUCTION ENGINEERING, This book goes along the author's concer, Mr. Eugen Marchidany, to develop works ia the bydrological and geological euginesring specs with aplication inthe field of constructions. “The work inclues the main hydrogeological element necessary for drawing up construction designs and for adapting them tothe conditions ofthe teri, daring exeestion. ‘The book distinguishes aelf though the diversity ofthe hydrogeological aspects treated, tarough conveying the problems theoretically only to the extent that they are usfil for derstanding the correct application ofthe matheaticalbypoteres and formula included in the hydrogeological calculations, as well = dough a multitude of exemplifications with various situations to be tolved by the construction engines. The book is iatandend forthe engineers ‘norking in the field of constrictions design and exsciion, a8 wel as for the students studying in higher educational estublishments sad specialized for the eugineering geology of constructions “The author bar graduated the Oil, Gas and Geology Intute of Bucharest and he has obtained the til of dctorengincer atthe University of Bucharert on engineering geology. ‘AL present the author is an assoc. professor at the Technical University of Civil Engineering of Bucharest He has been for 25 years a geological cgineer atthe Research and Design Insite for Water Resources Engineering of Bucharest where for more yetrs he has bern head of the ginaring geology and hydrogeology activities. “The author has a wide experience in applied geological reearch in the field of constructions design He has deawn up several specialized papers among which "Waterproofing by Means of CCementing Cracked Rocks" - Ed. Tehnick publishing house, (1983) dealing with the research, design aod execution methodology regcding th cracked rocks srengthenig and waterproofing wth a special attention to achieving dam watertight diaphragms, ad “The geological engineering practice in constructions" - Ed. Tehyied publishing house (1987), a book with pronounced ppicative character extremely useful for engineers working in constructions design and execution, CONF. DR. ING, EUGENIU MARCHIDANU coef. rutna b Cele & Pe HIDROGEOLOGIA IN INGINERIA CONSTRUCTHOLOR ® EDITURA TEHNICA Bucuresti - 1996Copyright © 1996, Eaitura Tehnica Tot eps pe sete eh rera: EDITURA TEHNICA Pita Preset Liter 1 5 Bucur Romania outa Tetmordscre ‘omputersls Redaztor ing ADINA LONESCU CCopera SIMONA DUMITRESCU Bun dip 240531986 Col deupr 13,75 czas IS6N9T3ALO6r1-2 Tpit Semne PREFATA Hidrogeologia pentru construc, ca parte component de bard a geologie!inginerest Jjoacd wr 701 deosebit de important ix projctorea gt executia consrucilr. In multe situa solute de protectare a constructilor ca $i costurile acestora sunt influentate ix mare ‘misurd de particularitailehidvogeologice ele amplasamentelor respective Cercetarea amplasamentelor pentru construct, $i th mod deasebit pentru ‘consoruetile hidrotehnice, are wn caracter complex $ se bazeard pe elaborarea, 11 principal, a studiilor geologiee, geofisice, geotehnice, hidrogeologice si hidrockimice, Studi care, analizate $1 interpretate in interdependensa lor, oferd posibilitatea adoptrit solutilor optime de proiectare atat din punct de vedere temic cat st economic. Pomnind de la ipoteza e cei care vor folast prezenta Tucrare posed nofn! geologice ingineres de bax’, sa writ ca aceasta sd aibd un caracter practic, ‘aplicarv, eviténdu-se pe cét posibil elementele demonstrative In acest scop au fost selectete principalele aspecte hidrogeologice care $4 permit elaborarea compleis a stuilor geologice ingineresti pentru construct Lucrarea este destin in primul rad personalului tic inginerese cw profil geologic care elaboreaci studi pentru intoemirea proiectelor de construct, precum si celor care acorda asistentd tehnicd in timpul execyfet. Ea poate fi wild deopotrivé Inginerilor constructor! care aetiveard ix domentul protects st executei construcilor, precum si studentlor care se pregdtesc in universitdile tohnice cu profil geologic tohnic si de construe. Dorese sf multumese Editurit Tehnice pent receptivitatee pe care o manifest de 4 insora in gama larga de luerdr pe care le publicd #1 luerdri de Interes practic imediat, cum este cea de fata, oferind tn permanenta sprijn celor care acaveazd in domeniul ‘construcilor. E MarchidanuCUPRINS |LPrindpale forme de stan pen rot 9 2. caret ier eros /13 21 Compose gnats 3 42 Poros paetepotrfconpacites 17 35 Dutt pl oa 7 24 Gra dete cece doe 18 25. Graaes get Sees bt nr 19 36 ranana ousted 30 25, capac 30 2pm /23 3. Pronecfnedroqrlgs: let de cartograle Ndroseleg 77 32 Gacwerhuropsiopst 27 33: ropeins ogi pe je 28 3.4 esate ecstopaetstopeie 39 3S: Rebcare udu bogeloge 7 4. Pemestiiats clo 38 “Tt Crgee pep i pomnbie Lege i Day 40 411 Daamiaa occesuh de pemseshe edite blaborto 42 TE Matos omer c psi tse pe {3 Math peor gat ote ormcine 8 {033 Maia eno paet a 6 {21 Maolnlonemmna edit pe asmpreine moe 46 1225 Maodt sucha pobtor comer 49. acme tial pres ptsre 53 “Si Mawr vee deeper sor 83 153 Rail cpprtenalopel te estan 54 ‘anew baie! 135 Maca Babes 62 1126 Tami pont opie ae 65 4.4. Shona pa cle coe pees pr poops ie 425 Scant coatomun spear nee 75 46 ais coarse depress tea ero 90 {7 Res desta ers btopmiogse 81 18 Sl dea tng 92 45. Vem dentine pet gar eh 95 {Damir pees pr erik 6 {112 Boumen nso poeta p bon pul 4 S.tmecernfronlor Sine a frjlrNdrogelege 98 S20 Temp peiete tars ale 98 Sh Fue foein at re tne 20% 53: Fure pate pareyet anime pul cel ni r/102 ‘Sir Foaje eon soi cive ther 02 332 Fonseca sce rio 2046 Drool ost 108 Den acer sil er 105 13: Dre ipa 106 63 Cael diese carrer enn eve iv bene 6.1.4 Dre pare re har eras 108 62 Dre nant eoder ah pete TL eat Dee poten tt 62 Dre pete 113 6. Dre cere ema dp /114 1.Cargeres permanent an verticals /116 "Th Sean sofas ier S86 Ti Poms cub de ee pe teil vice gue har 419 11.2. Baul bl de gee pta corporeal pool vara 431 "Tah Fomscwoadedqeese/327 122 Exuplic bel pcme/128 8. cores npermanet 130 TT Eotapa perl sarge aqpemaoet 130 4, Propo aaa ava pe en Stas ind ei pg ea de pa Beanery 9. Acton pt subterane repre sab pndntaror/138 1. Gaal ee earn hen 138 92 Dacian arr spurt et 95: Pie vere Cre Jeane 9.4 fen corps nena anal dei vlie ei glee 10, cael nrpior pub bara it 18 TOL acarh WS Palo Ist 102 Maods godt pal 153 103 Maods apne 156 10 Mae personae 62 103 tei clea cn ara eran Mods VP Nadie 164 11. Cael iain prin bajo dep 166 11 Bey mop nda pen peme 1 12 ar cols de arg ide es inpermei /173 115 rj end care patna sea fda tipo /174 114 roger nat pe pel 76 1 Cohen abet ease dn ate ba 178 12. sole narogeogjein ena consractilr 198 TDL Buta fer dete teh pd tae 386 T21 Eplnt es ve /187 1212. Basel apse pia Fie de pment sop pe cnt seca /19E 1213, Dasveles pester inl dee acre 197 1214 Doster eters eal 300 12.3 Dees pet tare po ie soteettoare /200 soa ala caret cp Se 125, evra sh veer wa ea 308 13. Agata chink a aplorsehtarane falda cmstrufi mea 212 131, cei wet matings op dome 15.3 Daemon ap 304 Bibograe 222 1. PRINCIPALELE FORME DE EXISTENTA A APEI iN ROCI Formele sub care apa se giseste in roci depind atét de particularitiile fizico- chimice ale apei cét gi de compozifia mineralogic’ gi caracteristicle iziee ale rocilor. Spee deossbire de alte chide, afezareaasimetrc& 108" aionilo in molecula de api sub forms de cipol (Bg 1.1) Fi confer acesteia proprieti particulare © « upd natura legaturt co scheleul mineral al rocilor apa poate exsta sub ei foe. apa legati chime, api legati fz ap nega su ier ~ ‘Apa legatl chimic. Aceast formé de existent a apei este reprezentati prin apa de crstalizare gi apa de onstitufe. Sub aceasté form apa intré in structura cristalind sau intre planete retculare din rejeaua cristalind a mineralelor care aledtuiese rocile, Apa existent sub aceasta forma nu pate fi climinatA decit prin supunerea rocilor respective fa temperatuririicate, de ordinu! a eftorva sute de grade 1.1. Sd acu dpe ‘aoe dean ‘Apa legati fizie. In funcjic de sistemul de cristalizare suprafefele Iibere ale rineralelor reprezin’ plane reticulae im care o parte din atom rimén eu sarcin eletrice libere. Datorith acest fapt suprafefele bere ale mineralelor exercith fore de atractie supra atomilor din jur. Dipolii de apd care se wAsese in aproprierea suprafefe! mineralelor sunt atrasi de cltre acestea, formind inveliguri concentrice de dipoli de api orientai ‘normal pe suprafejle respective (6g. 1.2). Forfa de atracfe dintre primal invelig de apd, denumit strat de apt adsorbitd, si scheletul mineral este atét de mare inedt apa are o densitate foarte mare i se gasegte in stare aproape solid Forfa de atratie dintre granula mineral gi uemitoarele inveliguri de apa se reduce teptat pind lao limiti de Ta care moleculele de api se desprind sub acfiunea eémpului gravitayiei, "Apa cuprins’ intre. stratul de apd adsorbits gi stratul exterior in care forele de atractie ale granulei minerale ‘mai pot refine moleculele de api, constituie aga-numita apd peliculard (Gg. 1.3). in mod conventional acest frat se poste subdivide in douk straturi: stratul de aps strns legat gi stratul de api slab legatl. Fig. 12 Ores digo de pin nc src ‘earch onl jul oa popeiovatig eticutor slab eget fowetypetatr Shine lsat Stat pelctor Ate forme de apa legatl fizie sunt reprezentate prin apa capilar’ si ‘pa higroscopicd. ‘Apa capiloré se datoreazi fenomenul de migrare @ moleculelor de ap prin pori si fisuri cu deschideri secerbi ‘ici, sub acfiunea forslor de atracie rmoleculard manifesate de scheletul Grenuté rineral al rcilo. ines ‘Apa higroscopied reprezinti nl) N canttatea de api abeorbiti din latmosferi de citre scheletul mineral uscat al rcior. fnu-o reprezentare schematicd fn figura 1.4 e arata varayia umiditit roclor deasupra nivelului liber al apei subterane. 19st ep leptin re tore de Zena de Sto Fig. 14. Vain iii ocr despa vl oasis ‘> petnad stan pros oc ‘Apa liber. Dincolo de inveliqul de ap peicilarl apa se poate migea liber, efectul de atracte al granulelor minerale find neghjabil Daca se considera un mediu poros perfect usca, format din granule minerale intre care exist goluri, canttatea de api existent in volumul fuat in considerafie este ezald cu zero (ig. 1.5 a), Prin introducerea in mediul poros @ unui volum mécurat de apa disilat’ si dezaerati, serul din port va f eliminat gi volumul golurilor va fi complet ccupat de apa ig. 153) 10 OF G. a Fig S Rete pila mais msl miner «oti ptos, perf wae poste © ors dea (igs ap pouletr rie Hell Se pe). GGolind vasut cu proba de pimnt, apa din pori va fl eliminata gravitafional, ins in jurul gramuletor va rimane o pliculé de api lezat fig. 1.5 0), Diferenga dintre volummul de ap introdus in mediul poros perfect uscat gi volumul 4 api obfinut prin drenarea gravitational a mediului respect reprezinti voluml de apa legatfizie de scaeletul mineral CCantitatea de api liberi, denumith si apd gravitfionalé, este condiqionata nu att de volumul golurilor cit de dimensiunile acestora. Dac golurile sunt ds dimensiuni foarte mic, cum sunt cele existente in argile de exemplu, taveligurile do api legac fa cca mai ‘maré parte vin in contact cbeurdnd apreape in totalitategoturile dintre granule Fenomenul de rfinere gi cedare a apei de citre o ocd se exprimd prin coefcientul de codare gi prin coeficientul de refnere care caraterizea roca respectiva, ‘Cosficientul de cedare, sinonim ct coeficientul de inmagazinare, reprezints raportul dintre cantitatea de api cedaté gravitafional de cétre un volum unitar de rocd satura, lao seddere unitar a sarcini hidrulice gi volumul roci respective: A bd= 100 an Cosfcientul de refinere reprerint® raportul dintre volumul de api rojinutd de scheletul mineral, dup drenarea liber gi volumul total al roc A (l= fe-100 a2) beet cee sat sta oa ep eta vt 9 oops ela eae ts op ee ed ea de aes ee nrc cas cane ep ofl Tota deakeael eae ob elation conus as oil de ermal bin vit sree al ven ic tae eer ‘eal rape psy fra emt acinus ede teinc&rcare, de exemplu intr-un sezon cu precipitafii abundente, dupa ce in prealabil sa SMe A nee ace Se a ly paras nwfost cedaté numai apa graviaional, repreints eapacitatea de tnmage Indicele de tomagacinare repreintSraporal dite capacitatea de famagazinare gi ‘suprafafa rezervorului acvifer ‘ soo orton -10 cinare {a} 3 2. CARACTERISTICI FIZICE ALE ROCILOR as 2.1. Compozifia granulometrici Compociia granulometricd, sau granulozitatea, se refer ta rogile decagregate $i reprezinté repartfia procentuald din greutatea total a unei cantitifi date de material scat, a diferitelor fracjuni granulare care int in compozitia rcii cercetate, Conform normativelor romnesti, jfactiwnea granulard reprezintk grupa de fragmente solide cuprinse in intervale de dimensiuni prezentate in tabelul 2.1. Pénd in ‘rezent nu s-a ajuns la un punct de vedere comun in coea ce priveste mirimea inervalului de dimensiuni corespanzitoare frafiunilor granulare pe baza cArora se defines tipurile de roci dezagregate ‘Tabla 2.) Denamirea pinion in fnci de dimen granulo camponente , rocpunes polark insane price tem aegih colle 00 ‘ah 072.0908 Pat 008.008 Fa ons_02s Nop Maia 028.08 Mare 05.2 Pia Mie 2.20 Belov _ 70-200) Ce ilu informativ, in tabelul 2.2 © previntl intvalele de dimensiuni 0.80 Tabla 27. Caractrzareanspeor dps copaiate Senders Cqaimei nies | Vio apace mame Most 04 oie 04.08 Mace 208 {in functe de capacitatea de indesare nisipurile se caracterizeaz conform tabetulut 21 2.5. Greutatea specifici si densitatea scheletului mineral Grewtatea specificd a scheletult minerol y[kN/m] reprexines raporul dine reutatea granlelor minerale G, care int in componenfa rei gi vlumul grauleorV, conform relate fev amy Densitotea scheletult mineral p[g em) 2 defnegte ca raportul dintre masa sebeleuli mineral, gi volumal granlelor mineral Vi ple/en’|=M en Legitura dinue greuttea speciGed a scheletfui mineral gi densitatea scheleutui sinerl Se exprimd rin Felajia nap en) in care g este aceleraiacdmpuluigravtjie, cae in fara noasrd se poate tua egal cu gpremie Ci ttt informatv, in tabelul 2.8 sunt date valor ale grew specifice gi densititi Sscheletuui mineral pentra unele roci pmntoss. Taba 28 Valor otntave pent yp, Imfneiedepranontatn pimdnt Naess [isa] [alex] Nepatsipirieeiooes | 6 26 ‘spa welowe - : Pri ptr ious spa 262 2st sghet _ | ‘Are ale pone ee 169 an rose2.6. Greutatea volumicd a rocilor Greutatea volumicdy{iN im] se expr prin raportaldinre greutateaprobei de 068 G eaporat a volumul probei fi a @18 Grevtatea volumicd y depinde do umiitatea roci. Dac umiditaea este egalé cu zero, deci dac roca este usati, greustea volumicdsenoteazl cu 7, si poatd numee de agreutate volunied stare ssc Raportul dintre greutateavolumicl in stare usat gi aceeragiagravitajetrepre- int densittea gparentd tn stare uscaté care se expima pan eat, paleica g aus) {in caza in are roca este saturati, groutatea volumic& corespunzitoare acestei stiri poarté numele de greutate volumied in stare sarwratd gi se noteazA cu simbotul 7, Dac proba de roci este saturath fi se situeazA sub nivelul hidrostatic, greutatea volumicd ‘orespunzitoare acestei stiri se noteazi cu si pear numele de greufate volumicd bi stare submersat Inte greutiilevotumice corespunzitoare diverselor stiri de umicitate, porozitate gi compactitate se stabilesc urmitearele rela 16) an ais as) Berl roa) ead 220 any 100)" 100 ‘in care 7, reprezintS greutatea specified a ape iva) = ean em) 2.1, Capilaritatea Copitaritatea veprezint’ fenomenal de migcare a apei, prin port si fisuri cu sdimensiuni in general sub 1 mum, datoriti forelor de atractie moleculard dintre apa $1 scheletul mineral al roo, {nalimea de ridicare a apei prin capilartate depinde de raportul dintre energiile superfiiale ale apei gi scheletului mineral cu care apa vine in contact, precum gi de rmarimea porilor sau deschiderea figurilor din roca repectiva. Conform ecuafiei lui Laplace deficinal de presiune in rapert eu prestunea atmosfericd care apare in cazul meniseurilor concaye, este adit) aay wR RB) i unde @ este tensiunea superficial a pei iar R, gi Ry razele de curburd ale smeniscului ig. 2.5) ack meniscul este sferie, R= te aa, oR H ecuafia 2.23 devine gun2Z 22 ary cos Indlyimea pan la care se poste ridica Fig 25 Shans pera coll cpio tubur best apa intean tb capiar detaches cronthnecmainis SH _ 270080 2.25) ree, unde geste acceleraia gravitas y~ densitatea apei r= raza tubuluicaplar. {ncaa roslor canalele formate din pon sa fur a secjiuni varie, iar inkimea ayia fed in fncie de moc in care apa pind in mei pros stat iediat deans Sura pce ce ap adserand. Duck nivel Uber al api sublerane e conser la 0 co dita (fe, 26.2), aga se va ridca prin caplaitate pnd lao ndfime he, corespunztoare uno ico densi mai mal de rh yg a cae ee isi relia. 3b 4, = 28 saa, (2.26) Prin chorea nivel ber al apsi (Ga. 2.6 2) indlimea zonei de capitate hg, se va menfine I fivelulporilr “eu dimensiunea minima "rin tn eonditile fatifacerti elated 2.27 ih, = 208 (2.27) Fn BPs ean Tn funcfie de fluctuatiile nivehului liberal ape subterane Se relizeah © dade copiard minim he, end spa in procera” do tigrare Secendenta intdinegte por ct imensiuni mari si 0 inaline optar® maxim remanent he i ‘an coborrit generale nveltut Taalynen"zonei capilare sopca vel er apd 3 b subterane este invers proportional yg 26 fess desde awe deangrauivehhhitroeac for dimensiunite goluilr inte napa ‘granulele minerale sau CU ga itch guna pe ans b= seschiderea sur chr geal pease, a2.8, Suctiunea ‘Fenomenl de suefie se manifest in paméntuile nesaturate si exprim& defictul Presiunit apei din pori in raport cu presiunea atmosferica ca urmare bsorbyiei pei de citrescheletul mineral Jn figura 2.7 se araté schematic modu! in care se manifests fenomenul de sucfune, acd intrun mediu pros, in stare nnaturali nesaturat, se introduce un tub permeabil umplut cu material poros, saturat cu ap gi legat la un manometru cu mercur, datrit deficitului de presiune din porit rocii apa va fi supté din tubul cu ‘material poros gi in ubul manometrului se va crea o denivelare h a mercurulu, @ cArei ririme este proportionala eu defictul de presiune din poirot Sucjiunea depinde de natura mineralogic gi dimensiunile granulelor care alcStuiese scheletul mineral, confinutul in snur ete ‘Sucfiunes represinti rezultatul a dows fenomens: ‘ucyiunea matricial care se datoeaad in exclusvitte forjlor de interactiune intr api i scheletul mineral; ~ sucjiunea osmotic h, care se datoreazi deficitului de presiune ce apare intr-0 Soluie apoasa, nesaturat, in raport eu apa purd de care este desparitdprintr-o membran semipermeabilé Pentru necestifilecurente, in marea majritate a cazuifor, se determina suctiunea ‘matricial i, conform STAS 9180-73, Find de natura unei presiuni, sucfiunea se misoari in units de fort pe unitti de suprafaa, de regula in bari (I bar = 1 daN/emt) sau in centimetr coloand de apa la temperatura de 25°C. Sctiunea variazl dela valoarea maxim, care poate ajunge la citeva mii de bari in azul pndnturiloruscate, la valoarea zero in cazal pimanturilor saturate, ‘Pentru exprimarea intensiciii iteraciunii dintre apd gi scheletul mineral, de ‘eguli, se foloseste indicele sorbjional pF DI 18 hy 28) centimetricoloand de ap fn care hy este sucfiunea exprimal 2 26 wire Fig 29, Retest rie msn See de unite pl (coset sca bso senlogrti Metodele de determinare a ucfiunil, conform STAS 9180-73, diferd tn funcie de rime idicelu sortiona, ast entra suciuni mic Vig <1 bar; pF°<3)s flosese aparate cu plac de suciune; = pentru sucfiuni mijloci (hy = 1.18 bari; 3 < pF’ < 4,2) se folosese aparate ou placd de presiune sau cu membrand de presiune, ~ pentru sucfiuni mari (hy = 15..150 bari; 42 $ pF < 5,2) se folosese tipurt speciale de aparate cu membrand de presione _Exprimarea rezultaelor se face in diagram, conform modelului in figura 2.8, In standardele geotehnice, pentru clasifcarea pmdnturlor in funefie de marinses sucjuni, 9 ia ca valoare reper sucfiunea misuraté la 15 ba 2.9, Tortuozitatea ‘Raportul dint lungimea La drumulu intre doud puncte A gi B din masa roci (fs, 2.9) parcurs de etre o particulA de api gi lungimea 7 in Tinie dreapté dintre punctele respective poartd nunele de zortuocitate gi este ntotdeauna supraunitard (229) ‘Migearea liberi a particule! de api se produce atunci cind thie puncele A si B se creea odiferenj de prestne, Dack particla de ap sea int-un por, sub efectl diferente ce prsiune reat, particula se va deplasafntr-un por adiacent in care presiunes este mai mic. ‘Dupl aceast regu particula pleat in punctl 4 se va deplasa pin va ajunge in punctl B. aDeterminarea tortuozitigi este 0 operate mai dificil gi se poate realiza prin metode de laberater. Una dintre metodele ‘mai dos utilizate se bazeazd pe logitura dinte rezitivitatea porazitatea rcilo. acd se noteazi cu p, teaistivitates rocii in stare saturatl, cup, rezistivitatea apei conginuti in pori gi cu porozitatea, pentru o rocd dezagrogati, uniform’ din punet de vedere granulometric gi cu particule de form sfeicd sau Fig 29, Send peta __ inicatomsonti’ | eubied,reatia inte psn, tabilitdteoreti, este de forma pari dept ard sha ste pont de saeiennaimones 1028, sma sgt ry, 230) a incare = 2e reprint factor de eis a re Din definipia recites cleeice a unti mediu condictor reat Repbeak 4 Bapaldard en unde 4 este sectunea transversal a epruvetei incercate, iar a= sectiunea medie a canalelor din por, in definijiaporozititii se poate serie in care ezulti 4.0 (2.32) Tindnd waa de eli, raa231 dove rok dincae TaVFn (2.33) 4 re fow pepe woot ro} sex seo sass { Ft i TEPER Bing! EE IST a ° ig 110 Cube evra a Gama de reste fn deprosiite: e-toc ispeus peeve) tod ewe | tap einer voit dah ene 3 Seda mente cle linctlice¢ cine rplowe,$-calore Some marae de ‘Sepotisemilone 6: clare alte micoiaiing compe Pentru rocile cimentate, neomogene, eeteetirile efectuate de mumerost autori au ccondus la reagia Fett ay “inn sea de relia 2.34, ean 233 devine rae, 235) in care op stun cofcient de proportional 26 tesa rlilr 234 #1235 eau atonitdagramele dn guile 210 #211, ludndu-se in considerafie valrile din tabelul 2.9 pentru factorul de proporionaltate a, si ‘exponentulul ‘Taboal 29. Valor paramaror a patra cura din urs 210 Fa a + po [es fos | os | os Exemplificare. Sise detersine porozitatea gi tortuczitatea unui nisip afZnatsarurat, Ge ap, cuoscind el reistivitea acstuap,= 13 Cm reitviatn apelin por py =Rezolvare. Folosind relafa 230 se determing Tortuozitotea T 23 tse Tow as MM Porozitatea a 1%) Fig 211, Cube de aa tuoi ici de porocte ‘hii fst, 2 asi sab eae, enact aloe ‘uplose, 4 leas denote mvortasine, deconquaae alot pest me cinesate 3 rea geome meoeratin, ‘ompece Din graficul redat in figura 2.10 a, pentru F = 7,5, folosind curba corespuncitoare nisipalutafinat,rezultin = 22% Cunoseénd poroztatea n = 22%, din grafic redat in Ggura 2.11, curba J, rezultd, T= 125. 6 3.PROSPECTIUNEA HIDROGEOLOGICA. ELEMENTE DE CARTOGRAFIE HIDROGEOLOGICA 3.1. Faza de documentare Studiile hidrogeotogice trebuie si fle precedate de o analizk amiimungiti a tuturor ocumentapilor care pot furniza date utile asupra condijlor hidrogeotogice care caracterizezzi zona ce face obiectul cercetri Hiirjle geomorfologice si fotografile aeriene pot oferi date importante asupca existenei si delimitiri acviferelor cantonate in depozitele de lune, terase, conuri de eject 5 HBirjle geologice furnizeazi date cu prvire fa constituia petrografcS,sistemul de cutare gi fracturaze a formafiunilor geologice din analiza cdrora pot 6 deduse posibilitiile de acumulare a apsi in orizonturile acvifere, domeniul de alimentare a acestora, principale dicectt de curgere, posbiitjle de infiltrajie a apei pe falii gi sistemele de feurare etc. Hjile geomorfologice i geologice pot indica existenja izvoarelor, zonelor eu exces de umiditate, pujurilor sitesi forajlorexistente gi nivelurle pet in pupuri ga Hjile hidrogeologice oferd cea mai lag gam de informal ce pot fl preluate entra studile ce urmeazi a fi ficute ‘Tot la aceastifari trebuie extrase date din rapoartele geomorfologice, geologice $i hhidrogeologice care insojece mteriaile grafic, ‘Toate elementeleculese din documentajiile studiate se tree pe un plan topografic la © seard convenabil aleasd, Fara de documentare se incheie cu © recunoaslere pe teren, cu care ccanie se ‘dontificd elementele extrase din materilole documentare, precizindu-se gi alte elemente ce trebuie lute in considerafie pentra cercetirile ce urmeazi «4 se faci in continuare 3.2. Cartarea hidrogeologics {in aczasth fax, po planurile de situate stbilite in faaa de documentare 2 face © cortarehidrogeologic detaliat ara hidrogeologed se completesxh cu datle eulese de pe tren, pundndu-se un accent decsebit pe identificaten qi marcarea pe hartd a izvoarelor, masurarea debitelor acestra, localizarea puurilor sit ia nivelutilor de ap in acestea,recltazea prcbelor de api din toate sursle naturale existente penn analie hidzochimice‘Tot in aceasta fazA, jindnd seama de ivelul de informafit existent la data respoctva, se tabileste programul de prospectne prin fraje hidrogeotogice. Numul gt adincimile forgjetor se stabilesc in functe de gradul de detaliere a cercetirilorastfel incat fn final £4 se poati rispunde temei de cercetare hidrogeologicd care fundamenteazi soluile de proiectare 3.3. Prospectiunea hidrogeotogici prin foraje ‘Tehnologiile de execuyie 2 foraelor hidrogeologice in scopul prospectirii sau cexploatiri straturilor acviere sunt foarte diversifiate att in c2ea ce priveste gama de echipamente tehnice cit si metodologile de spare a pujurilor, teste gi explontare a corizonturiloraevifere Principalele sisteme de fora uilizate fn prezant pot fi clasificate dup modul de lislocae a roe gi dup modul de evacuare a materialului dislocat din talpa foraju, Dupi modul de dislocare a roci,foraele pot fi rotative sau pereutante, iar dup rmodiul de evacuare a detrtusului pot fusca sau eu circuit de uid de fora up modul de ationare,instalaile de foraj pot fi manuale, Ia care teate operatile se executa manual, semimecanice, la care rtirea garniturii de prin’ gi a sapel se face ranval, iar lansarea i extragerea garniturii de prijini gia coloanelor de tubaj se exeeutl secanizt, si foraje mecanice, la care toate operajunile se exeeuth mecanizat. Foraje care se exceut fem scat, Caracteristica acestor foraje consti in ‘accoa ci material din talpa gui do foraj care este dislocat de edtre seul thetoaze este ‘evacuat la suprafafa cu borsapa, pompa cu clapet sau cu graiferul Dislocarea materialului se poate face cu borsapa, cx gnecul (ourghiu spiral), cu ‘eraiferul san eu pompa cu clapet atunci cdnd forajl se executH ia roci moi de tipul agilelor, prafurilor, nisipurilor gi pietrigurilo, sau percutant, folosind 0 bar§ grea cu trepan, prin batere si rotie, cand forajul se exccuti in roci de tipul pietrigurilor gi bolovinigurilor indesate, cu elemente de dimensiuni mari, zone gresificate in cuprinsul acestora,nisipuri cu trovangi et, Pentns necesitifle de proiectare i execujie a constructilor, in marea majoritate a canrilor, prospectiunea hidrogeologic3 Se efectueaz’ prin foraje manvale executate pn’ Ja adéncimi de ordinul a 30-40 m, in cazuri de necesitate putind ajunge la adéncimi mai Schema de principiu a unei instalajii manvale pentru foraj hidrogeotogic este ritalin figura 3.1 Principalele seule gi dispoztive folosite pentru executareaforajelor hidrogeotogice sunt redate in figura 3.2, Diametrele uauale pentru foraje manuale, exprimate in inci Goli) sunt; 6, 6, 8%, 10%, 129, 14, 16, 168, 186, Jn pamanturile coezive si nisipurile affnate, situate deasupra nivelulul apei subterane, pentru siparea glurii de fora) se folosege borsapa (Gg. 22 A). In nisipurt indesate ca i in rocile coezive puternic consolidate, de tipul marnelor,sisturilor argiloase 2, in multe cazuri este necesari dislocarea prealabid gi afdnarea pmdntului folosind Givers tipuri de burghie spirale (fig. 3.2 1), dupa care piméntul dislocat se scoate cx borsepa. 28 fn pimdnturile neconzive, de tipalnisipurilor gi pietrgurlor, situate sub nivelul apei sublerane, SSparea giurii de foraj se realizezi prin lécarire folosind pompa cu clapet (fg, 3.2,). Prin manevrele de Fidicare §i cobordre a pompei cu clapet se produc denivelsi brug in timpul clrora nisipul din talpa gluri este antrenat de curentul de api citre —gaura__forajului Concomitent cu acest proces de affnare si antrenare hidrodinamicd ‘a nisipulu din talpa glurit de fora, coloana de tubsj format din burlane previzute cu giu la capital inferior coboarii sub greutatea proprie Cénd in talpa forajului se intdinesestraturi subjisi de roci tari sau elemente de boloviinig cu Gimensiusi mai mari decd cdiametrl sculei de for, acestea se sparg prin batere cu trepanul gura 32 g) Dacé frecventa elementelor de rock duri este mai mare gi procesul de forare se destigoard nevoios, de obicei se renunji la forajul manual si prospectarea se face prin foraje mecanice. De regula, pentru necesit de construcfii forajele hidrogeo- logice sunt foloste gi ca foraje de cereetare geotehnick. In acest caz din forajele respective trebuie $8 se recolteze atit probe in stare nederanjati (netulburate) edt gi probe tulburate, conform STAS — Fig.31,Sshons gerald aa! intl efor mm) 1242/4-75, eed in esa mate: 7- ba man, 3-rpae 4 SBtadeoje J Mager uve pen pina de ea 8 ‘ide urna, pas Sera 8 ora, 9p "pe sunerare pso,-barime de toh 1! Forajele hidraulice. fn cazul forajelor hidraulice evacuarea detritusulut din talpa ‘ghurii de foraj se face intr-un curent ascendent do fluid pus in miscare cu ajutorul pompelor. Pe Hing evacuarea detritusului, Huidul de fora) are gi rolul de a menjine stabilitatea pereilor gui ‘Dupi modul in care se realized citeulajia Auiduli, frajele pot i cu circulate ireci (fig. 3.3 a) sau cu circuayieinversé (fig 3.3 6).Fg 3.2 Pacpulele scsi iponve font par nde nec ae: ‘ssp feck c= Dagar daily.’ pc bare colon th ek (cpu bop begs pa) ag tp apa tgs ecu ssa en Fig 3. Tips de ies inca deste de east Seo ‘evo ceele creas cu shale mwas rn amashe, Forgjele cu circu inverse pot dferenta in funcie de moulin care se realizeaxh cevacuareafuidulu eu asprapie (Bg. 33°), 00 Sse a eri (g 3.4.) stu eector (Gg, 3.48). we b ig 24 Fons sea ves «er it b= st. ‘Tubarea giurilor de fora). TTubarea glurilor forate are dublu scop: ‘menjinerea stabilitigi pereilor giuri i izolareastraturilor acvifere ‘Tubarea se exceut pe misura dni forajulu gt intercept straturi- Jor acvifere, Prima colcani care se introduce, de regulé nu depagoste 5-20 m, Prin interioral prime coloane se introduce garnitura de fora) si se sap pind Ia o adéncime stabilité conform programului de fora. Urmitoarea coloan’ de tubaj se introduce prin interior primei coloane g.m.d. pad la atingerea dincimil finale (fig. 3.5). tarea_straturilor _scvifere Pentru testarea feclrui strat acvifer este nevoie ca acesta si fie izolat si deschis numai in timpel testini. Inchiderea stratuilor acvifere se face eu coloane de tuba conform scheme din Sgura 35. “Testarea hidrogeologicd a straturi- lor aevifee se face de jos in sus. Pentra primul strat cae se tesieazi, se introduce a ee, foe Fig 35 Schon detbare swe ahr der 3Fig 36 Sucasns deters transl oir: tere art teresa etter srt 1,2 csi dtu 9 cola mata an Ss dit agi, coed de ‘eles pe poate = op Si sg sn cate coloana Giltran de pietrig margiritar pe indljimea grosimii stratului acvifer, se extage coloana metalicd care izoleazA stratul respectiv gi s0 efectueazi testele hidrogeologice previzute in programul de inoereiri. Dupé terminarea testelor la primal strat se extrage coloana de flte, se inchide stratul estat eu dop de argila sau prin cimentare gi se ‘monteaz4 cofeana filtant Ia stratul al doiloa. Operaile se repetd pind la testareatutwtor straturilor prevlzute in programul de incerciri. Succesiunea operailor de testare a straturiloraevitere este ardtal schematic in figura 3.6 Echiparea forajelor hidrogeologice eu filtre. Coloanele filtrate folesite pentru échiparea hidrogeologicS de reguld sunt confectionate din burlane sa tabla din ofl ins, {n anumite cazut, pot fi confectionate gi cin material plastic Jn practica hidrogeologicd se fntSlneste 0 mare varietate de tipuri de coloane fltrante ince care cele mai des uiizate sunt aritate schematic in figura. 3.7. fntre peretele guri forte gi coloana filtruui metalic se realize un filtraalcuit lin pietrig gf nisip care se dimensioneazi dupa regula fltrluiinvers. 2 Pentru a realiza 0 coloan filtrant din pies, cu grosime uniform, este necesar a ‘tral metalic #3 fie coaxial cu gaura forajuli. {n acest scop se flosese centrori montai pe ‘inal metalic eu sjutorl cio se realizeard coaxialitateaacestua cu gaura forgjuli M sectiune engin 4.3, Mose sou Sh ie cine eager 4 expec Sosa: bois eet cs paral ec ees vet Jb ‘neat poi ineis/ cope p aes Jen yotebre lads * ‘Gotiacoht ste egdoale 3.4, Elemente de cartografie hidrogeologic# Hirfile hidrogeologice. Prncipalele tipui de Hiri hidrogeologice sunt. ile cu idroiabipee, Mile cu hidro‘zopioe, hale cu hidretneate, hl cu iaoperme 5a. Hidroizohipsele sunt init de egal valoate a eotelor absolute ale suprafefei ape din ‘orizonturile avifere cu nivel liber. Hidroizopiezele sunt linit de egal valoare a cotlor absolute pnd Ja care se ric’ care infeapa un strat acvifer eub presiune 3Hidroizofreatele sunt linii de egald adncime a nivelului apei freaice sub suprafaya terenul irjle cu hidroizchipse si hizjile cw hidroizapieze se obtin prin unirea cotelor de egal valoare, objinute prin interpolarea cotelor nivelului spei misurat in forajele gi puurile care intercepteaxAstraturle acvifere (Gg. 3.8) SECTIUNER A+B EEE) ore ater PLZZ sat roves. 9 FY BS pon) nape sete age cl aa Fig 38 Hata ou brishipesbitoizente Hirile cu hidroizoreate se intoemese prin suprapunerea harilor cu hidroizohipse peste harfile topografice cu curbe de divel, executate la aceeasi scar. Din aceasta suprapunere rezuti o rejea de lini eu Gehiuti de forma patrulaterelor curbiliii. Valorile Aiferenelor de cota dinte hidroizohipse gi curbele de nivel, inscrse in nodurile rfeei, se inerpoleaza si prin unirea punctelor de acesasi valoare se objine © noud reea de lini care reprezint izofeatele (fig. 3.8). Pentru a fi mai sugestive hirile cu izareate se coloreaxd cu culo diferit, pe intervale de aeéncime Sectanile si block-diagramele hidrogeologice, Seciunle hidrogeologice se Intocmese dup acleai princi ca i sefunlegeologiceinginesest pe care, in pus, se tue elementelehidrogeolopice veut iber sau piezometic al ape subterane,coeficintul de permeabilitate determinat in punetele in care sau efeciat teste hidrogeologice, transmisivitatea strtuilor acviee, lemente cu privire la chimistul pei subterane, precum gi alte date objnute prin pompér sau turn experimentleeare se consider a f wile, 34 Blockediagrameie se Tntecmese de regula pe amplasamentele construcjiilor ale clror fundajii se realizearh Ia cote situate sub nivelul apei subterane gi cuprind, in principal, celeai elemente ca gi sesjiunle hidrogeologce Pentru intocmirea hirtilor gi seciunilor hidrogeclogice se folosese simbolurie $i semnele convenjionale recomandste de STAS 8016-84: Hidrogeotogie. Sem convenfionale, SR 2414-93: Geologie, geologie tehnic& gi geotehnica: Ari, seqiuni 51 colaane. Indic, euler, semne conventionale. ‘abla 3., Earns de semne convenionale pana principale laments geomortlgie tee gealo ce R2414-99, LA) (4) CE) [Eo o Ls @ = a AA] oY) sfESI 1 aor teen -shudne rnin m3 -cn ise at, -am de jai fsa ised bss tv 5 om place de pny abi = dete esl oe = ove Sek 9 dies 10 os Asie rk ney doe, a 12 - ospe (Sones 13-4 ates 15-18 a: 7 Sea sie 18 lag deen fe ri 19 sph de dead, 30 sec de se atv 2 nec etre at; 2-2) pp 30 ne be 35-e e 26-2 =o rina, 28 Greg 29nd ss (Dp - ena asa ina. 51 scala, 1 «ale sec 37 nk nh a 3-H ed as 2 ie 48-4 5p roc 4 Sear £7 Seno 48 pebaS tees an rare #-nne vn 3p cng 3) -omsrics efa‘abc 3.2. tras de sernecnvenonae per semen dregrlogice (STAS 8016-88) 1 Le) £2] Le] sa] Le 1 A? | 994 oA] Lo] ds re ole] ofS & | ] “Lx x aL?) ele) AR] Le] 2S a ofS) oS oS] os x fees oF] sl] EY ef 4 x g g & = = a sales a 5 ss x c aL Qu] 1 wf S] of See] LS] ol AS | a (FE) ets) oY) f(t af *L Pano nwa de peer, 2st 3 evr deen de 4 ivr crs, $~iover asc: (ayer ar evr ce. 8 - or emma 9a Sares 79 - ie capa| ‘ince arte de oa ementirt mire drab’ 1) ~ ft 1) es e af dal et 13 Gj desu teat Se snc, 14 fe erable 15 ea de shea st So Sincine: 14rd explore nara ec 17~ fre Ge eoatare meld adinine 18” pj ote ‘Sinise: 19 font aba 20< farsi de ca 27 for) ep cu pep ewe 2 Snare deena arate sore. 29 = fn Merogeloge wit de crave moa Bone 37~f) Niopslois mii de arotre sete de sdincine 75 fo bitogelog aur Se snare «st 38 ‘ros 26 - fr hidrogenoge mii de wecae« aor de adc; 27 - ny bkogslge amir de Stowvab a sztl Getic 38 fj rope mis de cscs sa de nce, 29 ep de (pat inser, 90 dtiars ase de cnet cae ican ne de mere“ ‘Shope esta acl 2-ches de opr 42 har deen de dap 34-trnjae Caractere setartor aioe. Src #3 aabah (120 aude suck» Se oe ela ‘Sl mi ne 36 pa (25 rites ar perme ners, 37 ana ara ser ‘est 38 -lines onal ar acer Se dase: 39 oper unto sealer sacral Qs = “eds postu elector, 3 alice copes srw sole, 15 aisenes sl a EBL Mechs tng tannic dena drlmpech (275 lunes saat ane pasar dela lel Bm 2s sea Seager (elem (3 pana ial, esl («anaes opel strane, 2nd ck insole eva broad 2m: 45- 20m ancl le sive bees eS my 2k ‘etecn le ive blr de 10 47- nnd cs nin le veh hoa: de 10-13 a 8 lisa ale nies Lose de 1520, 49am nd seie osi mal o 20 So-tctantnams (85, 40-ssune ssa lela de Go lanve mir, 10 Sesleri easel Moai ia me $1 - inp (20 = gosinen at de pam 2 ab dealt ‘Stowe cca de are (18 = sill valor bai 32h Se oldie cose Geena (Fy 102 soll ein de tine a) 54 cb de pS pee (j¢-scbol fioshaes oh 33-bit tra wot de 56 -cractrai ialic patna sb cise bironatc deta ive etm 5 dincae ehh aroun, 8 Go specie 5 ‘outset de ute aa) 7 = espa de pee 4 spe strane pr ral Seas 38 = dco Se Carpe # spe slterae pn rset de adiecine 9 ape ante, €0 = pe aterne atta sroope Se ‘Spria wrom6) tnd de poteje a ape psble Pico dince 42 -aaaericde spa ped pl ‘Baer DCO, $0, (6 valores p18 "dutta capa Do arate onic fi arene ‘it~ non (2 alwen serail ttle by 4 cab Je lt tate naps 20" aaron “ura a pae tine, 65 tea ("Clete eaperatis, ae Cbs} 66 ia Ses ‘ator 67 ip hocaouautclctmaoezsn, GF” tp tesa sais 6p aultta le 70 Sulit sod 7p clot sole 72pm Sabogasone, 77 tena eam: 7 verde i 79 oprie de gue (CH Oy 8) 60 ri Sane flrs a sonaac scp 8)-Grsjttogelogie ttl tai 973 te sesh jd a vel tw 13 adbecinen my 82 "pobre pes ‘ert 87 = ave Rona, #7 nive iam 3 ar acer Ge sacine veh ecm pet fn tabelut 3.1 este redat un extras de semne conventionale penta principale lemente geomorfologice, care pot fi utile in cercetarea hidrogeologic8, conform SR. 2414, 93, iar in tabelul 3.2 un extras de semne conventionale pentru slemente hidrogeologice, conform STAS 8016 - 84 3.5, Redactarea studiului hidrogeologic Corespunzitorfiecirei faze de proiectare,studiul hidropeotogie tebuie si furnizeze toate slementele ce trebuie luate in considerae la intoemirea proieeili Studiul hidrogeclogic trebuie si cuprinda un material grafic = ipuri de hari hidrogeologice solicitate prin tema de proiectace, setiunihidrogeologice,block-diagrame, datele de baz privind tstle hidrogeologice, prelucrareadatelor,calculele hidrogeotogice, clemente privind chimismul apeor subterane gi influenja acestora asupra elementelor de construct ete. g{ un raport in care se sintetizeazd toate datele cbjinute, raport care se Jncheie cu un capitol de concluzi gi recomandiri pentru proiectarea construcilor. 74, PERMEABILITATEA ROCILOR up modtl de zicSmint, int-un spafiu permesbil apa poate si se giseasc’ cu nivel liber sau sub prestime, In acast din umm caz, apa subterand poate fi ascensionalé sat arteziand (Gg. 41). ig 4, Mie ope teri tran re sora apo usaf ee Nivelul aseensional si eel arteian constiuie nivelul plecometric, care reprezint fnljimes pénd la care sar rica apa intran tub piezometric care intercepteaz’ statul fcviler, Nivelul piezometric este ascensional dack se afl sub cota terenului gi artesian ‘ac ge afl doasupra cote terenului ip 43, Peden de sri ito hop srt cape cues « furs 38 Liniile de egala cota piezometrica se numesc croicopree, far cele de egal cotd a suprafejei libere se numese hidroizohipse. Acsste linii servese la intocmirea hicilor hidrogeolonice “Apele subterane cu nivel liber cantonate in primul strat aevifersituat sub suprafaja terentlui reprezintS pdncd featied (Bg, 4.2), ig. Formeprincpl de ioe ota: rte sora ane hr cvrsBetbarte oc a nive e gine intense, poems oe pach vendor ea tase gs Thani ola arn gobstgaror epson coor ox dese ge ahoeor eer he peste de catia daponslr de oes) Pe vs ie Stes arteries k= pet Sechive,-po dinate ole se eer acim ofa ght casio de ual dere stub; n= teratote; inves sce 33acd prin saul acvifer apa se af tn migar, in sensul curgeri s produce 0 pierdere de sarcind hidraulch (Bg. 43), Raporal dire pierderea de sarcing 4 h i Astana I corespuncaterepierdei de srcnt A hrepreznta gradient hdr o en aT Daci se realizeact 0 legit diet inte mediul aevifer si suprafaa tecenuui ase incit cota punetalui de pe sopraaa ternal i Be infercar coe nivel liber Sau arian al aeviferuu, fa sopraaya terenuli apar emergene su ivoare de ap (a. $9) 4.1. Curgerea apei prin medii permeabile . Legea Ini Darey CCurgerea apsi prin medi poroase a fost studat experimental de elite H. Darey print experi clasicd (ig. 4.5) ale eri emt au condus la eeuaia care poarta umele fotc-un vas clindic ou secfunea A se introduce 0 : prob de rocd permeabil, de exemplu isip. Cilindrul este, previautcu doua tubun piezometric, distanja dinte acestes, ta peretlecilindrulu, find 6 /. La trecerea ape prin probit seri din pori este impine afar gi la un moment dat nivel [ih sein pare supercar nt june pn tb de ‘reaplin prin are apa incepe si deversze. in timpul curgerit ‘pel prin media permeabil are loc 0 plerdere de sarcin8 a cireivaloare,corespunztoaredistantel A J, este egal cu 4 1 © macoard prin citivea nivelurilor in’ ele doud tuburi Piezometrice. Dupé intrarea curgerii in regim permanent, |, corespunaitorpierderi de sarcina A h, se masoars debital Q care rece prin pba. S-a observat ci pentru curgerea in regim laminar debit Q este proportional ot produsal dine. seiunea Gilindruli gi gradient hidraulic, conform reli OnkiA 42) in cae ky este un coefcient de proporionalitat, denumit cogfcient de fitrepe, cate are dimensiuni de vite. fn limitele eurgeci in tepin laminar aoestcoefiientreprezint ‘lot de Date pears sul 6 constant care earacterizeaz4 mediul din punct de vedere veieedmaneiowoae Formeablitfi, corespunzitor unui Nuid. de 0 animus Tasco Din relia 4.2 reat of petra un gradient hidaulcunitarcoeficientul de Static eto egal cu vteza aparent ds cugers a apei prin medial permeabil, Deoarece coaficeatul Ge trie depinde atit de propritfile mediulaipermeabil cat de proprietaile Nuidulut fa defintcoeicientl de permeabilatek 24D 2220 bette an unde y ete grevtatea specific a Muidulu, ary vigeortatea dina a acestia. Fig 43 Schone deport 40 Cosfcientul de permeabiltate reprezint volunnul de uid ¥ eu viscositatea unitar’ care strlbate fa unitatea de timp £ 0 suprafayS unitard sub un gradient de presiune unitar. Conform relatiilor 43 cosficientul de permeabilitate are dimensiuni de suprafafS $1 ddepinde numai de proprietjile mediului permeabil Pentru permeabilitate sa adoptat un sistem de unitji de misurd mixt, timpul in secunde, lungimea in centimetr, presiunea in atmosfere fizice si véscozitatea in ‘centipoise. Unitatea de masurd a permeabiliti, in sistermul mixt, se numegte Darcy (D), 1D = 0.981-10+ en. Pentru caleule curente se foloseste subunitatea miliDarey (mD), ImD=10°D. Corespondenfa dintre coefcientul de permeabilitate gi coefcientul de ltratie este atd in tabotul 4.1, In cazul particular, end uidal care curge prin mediul permesbil este ‘apa, s2 poate inlocui gradientul de” presiune cu gradientul hidraulic considerdnd ci ‘emperatura gi viscozitateaapei sunt invariabile. In studile hidrogeologice se utiizeazd in ‘mod curent nofiunea de coefiient de permeablitae cu injelesul, in sens fic, de cosfcient de Bitrate. Agadar, in caleulle hidrogeologice se va utiliza coefiientul de permeabilitate notat cu simbolul&, exprimat dimensional in unity de vitezi Produsul dintre coeficientul, de permeablitae gi grosimea Mf aastratului perineabil, conform relafiei . 725] ai ay reprezinté ransmisivitatea T a stratului acvifer gi exprim potenjalul acesuia in legaturd cu expacitatea de a ceda sau iumapazina apa. Tobelal 4). Metode umale pentra determinarea permeabiltiiin nce de granulositaten pimsnulor Tiuldepimiawnsos | Poosiatde | mands de daeminare rexendae vanes pemebi [LO cs Teor bas | ae | gg? | remesmera patient | cat (eda erelor a | ment cisjine | dente oda Bol Deg isoase pase, eee Neto) $f gh aft arglowe sicpowes | ig7.359 | pememars | HE spud fe i emetes aoe wat, ce ei gael ee ‘Np we, ona ek Pemenas a | Tami gi pompli ep pen olay | dint coast, rd | mentale dec iar Pas cvu Behaip ria clale pe taaa | Lefne fl, tag | Belo wee Rosita ae ‘eae de 7 ‘Tonare Hie su a | pemebte Ge apa ub pring focuses pi fote 41Coeficientul de permeabiltate se poate determina atit in laborator cat gi prin incereari cexperimentale pe teren. Cu tila informativ, ia ‘tabolul 41 se prezim metodele uaale pentra determinarea permeabiltiii in funcjie ranulozitatea pimanturilor. Gramulozitaea —pimdorului este determinant pentru aplicarea uneia sau alteia din metodele recomandate, ins’ permeabilitatea poste si difere foarte mult in cadrul aceleiagi clase de granuloztate in functie de staea de Indesare a nisipului. In Sgura 4.6 sunt redate | cdteva curbe de variate a permeabiitigii ia fncfie de starea de indesare a nisipurier, lexprimati prin varata indieetui porilr. a lens € Fig 46 cure atsve iin vara coef de pemesiie sien de vetloaies sare de dcawe sapror¢ _ 4.2, Determinarea coeficientului de permeabilitate prin metode de laborator Datortéforetor de interaciune dinte api gi Scheetal mineral al rocilorlegea Tui Darey are domenii de valabilitate lmitat Conform relaiei 42 vteza de curgere a apei print-un medi permeabil este dsect proportional cu gradientul hidrulic. Ecusja este Yalabild pe un domeni cuprins fntre un gradient hidraulie inferior i, gi un gradient hidrauie superior i, Peniru un gradient hidraulic mai mic decét gradientul 1, curgerea apei este Iimpiedicta de cate forete de ineraciune dine scheletl mineral apd, eae favori2each refinerea ape prin adsorojie pe suprafaa grantor. Mais PU sialon ideale ete mai mae jy atunct in masa rocit ineep #4 park fenomene de dislocuire i attrenars a paticulelor fine, modificareasructunt initiate 5 rocit gt trecerea curgeri! in reaim turbulent feta ce'faca ea legen ht Darcy sip pardl “alata,” ; In cazl_isipurlor si_pietriguritor, sradientul “hidraulie™ inferiot 1) poate. fl onsiderat egal cx zero, in timp ce penta Damanturle argiloase gradientul inferior este ial mare det 2, cugerea inp nal elaun gradient de iniiee fg (is. 4.7). Conform figurit 4.7 pe interval 0- curgerea nu are lee. Intervalul fj, reprint’ tun domenia de tranztie in care incepe si se produc corgere,singnd domenil de ‘alata legit ui Darey ia pnt 4 tn acest domeninvitss de curgere Mii) 45) ol fn imervatl i =, cugetea se prosce in conformitate cu legea Tui Darcy. =~ Pent grade mai mar deci jege8. a Jui Darey mu mai ese vali. a Limite superoar’ @ gradient hidrautic pentru nisipuri se determin’ in criteriul Reynolds cu relajia Be grsns02) 48 (aa (Otse 0. 9 2 incare: vet icon cnenatcs a tre, cae o deemind an patel [TTT teat gua 48; Fcosflenat ae “f-]7 Ferment dy~diamtolecuurer *|—[-] Sie prin cae wees 10% an mana °F nisipului gi ~porozitatea ig. 8 Varia veel cnentice pei Scie de etre pine expose an “ timitaewpedcat a eraden hail dtr eget STS EE EDS el 42.1.Metoda permeametrul 1 gradient constant, fara suctiune ‘Aceasti metod de determinare se foloseste pentru pimnturi necoezive, de tipul aisipurilor gi pietrigurior. Schema permeametrului cu gradient constant, fr8 cucfiune, ete redaté in figura 49. Determinarea permeabilitiii const in urmétearele operai: se monteaz’ proba de pimént 13 in permeametr, se inchid robineii 9 gi se deschid robineji 10 gi 3 astfel ch pa din rezervorul 4 intr pe la baza probei gi impinge aerul din pori evacudndw-l prin robinetul 3, Cénd nivelul apei deplgeste partea superioaré a probei se inchid robineti 351 10 ge deschid robinesi 9 astelinedt eurgorea apsi are loc do sus in jos, volumul de aps V care traverseazd proba in timpul ¢ find mAsurat cu ajutorul cilindrului gradat 8 ‘Pierdorea de sarcind A he citegte Ia tuburilepiezometrie 1/ gi 12. Coeficientul de permeabilitate la temperatura se determind cu selaia fem! 1 a an 48fn care: A este seojiunea transversal’ a probei; corespunzitor filtrri volumului ¥ de apa. = lungimea acesteia; ¢ = timpul Fig 4.9 Shen permeamsri a sint contat el sine 2-4 pve prob (4 an 2 10 d pel mand 2 -corpl perme Jobin pve evacares rl reaver telco 5= pres: 6 tab lab Foremaor cu iv sma nde ‘pain 9, 10srobney detrnee 1,13 penomaretenpare ae 13 cha Secret 14s de 8 a ee 13-bit hina ib 10% deena probl ccs poms "eer pele). Coeficientul de permeabilitate corespunzitor tempetaturii de 20°C se cbfine prin smultiplicarea coeficientulu &, ca un coeficient de corectie ¢ care se scoate din tabelul 4,2 conform relaiet keke as) “Tabet 42, Coen de coreg ctn fan de tmperstars ree foe ree eee ans ae 0 mua wage m1 toes ats ey ee ee er) Mow moto “4 42.2, Metoda permeametrului cu gradient constant, eu suctiune ‘Aceasth metodd se aplic& pmdnturilor coeaive de tipul argilelor, prafurilor §i loessurilr, ‘Schema funcfionald a permeametrului eu sucfiune este ardtati in figura 4.10. Principiul de finjionare a permeametrlui ese urmitonil: se intoduce proba 12 in stanfa 1, eacupra ptr porcase J si so ridich nivel apei tn cilindrul prelungtor 2. Mentinerea fonstanti a nivelutui apel in cllndrul 2 0 realizeaxi cu ajutoral vasului 15, Penta a gribi teecereaapei prin proba, cu care ccaze se face gi deraerare, se deschidrebinei 9, 10,1 pentu ca proba sine in lepituri cu vasele 6 gi 4 care produ sucfunea, Vaele do suctune pot fi {nloeuite cu o poral de vid care ge racordeazs la robietul 70. Volumul de api care tece prin ‘probd se colecteaz in vas 8 Fig 410, Sena peas os radi cna sce: "oma ep vine ena ¢ ig pt aap de arn hei 9 cia at Se 1000 nce wa 90,1 roe Stee /3 oda Se inn 13a le 14-1 an Se pk Misurarea volumului de apd in vederea determinlrii coefleientului de permeabiltate incepe dupa ce curgerea a intrat in regim stajionar ‘Coeficientul de permeabilitae, la temperatura PC, se determin cu retayia v : am dag a 45iar cel corespunzitor temperaturi de 20°C se obyine cu relajia 4.8, coeficientul de corectie find redat in tabelul 4.2, {n cazulacesti determina se floseste ap dstilata, dezaerati 4.23, Metoda permeametrului cu gradient variabit Permeamerul cu gradient varabilse floseste pentru determinarea coefcentlui de permeabilitate al pamntunilornecoezve Schema unui permeametr cu gradient variabil ese redath fn Sgura 4.11 in gana se introduce proba 6 care ae la bar Stra 7. Pete ganja metaic8 care ‘confine proba se monteazh bul transparent 2 care este grads. Permeametrl se renzo es un suport care permite a apa care teoe prin proba sl se evacueze rapid fra a Tntémpina o risen hidraulick.Permeametrl se intoduce inu-un Vas de sci 4, previwt cu preaplinl 5, in care se pune api sett ca nivel Constant al acesteia 6 $e menjind permanent Ia priea superioari a probei care se incearcd Evacuareaaerului din proba se face dateitiapei din vasul 4 care pitrunce pela baza probe, de jot {nsus. Se umple vasl 2 et 3p pind a nivel hy $s cronometread timp de eobore aniveluul ps de laindimea hy lh Ceeficientul de permeabiltae se determina cu rlaia| Lk emn/d = 234 Alem/d= 23700 (410) si se fae coccinea penta temperatura de Sorc tacang mana (23) noel 2 Pena pletqu sip tebuie aco acy valor grace idl ent ca aceasta fig 411 Staessen 200 depgase limita superoarh a domenuiu do re valle a leg i Dare. Aceast lit se 1 -n sin melas 2-etermind experimental per cindy dn ce in cioan Guten ee ot 3° Ge mama pind cénd = bjin coven de see race ren 240 Se erecta cu abate dea valerie ae tb Eifcuicomaregcatqasmies Se. mengini aprociativ condante in limtee Grsqaacrcbasoitsiaet omenff de valltat alt hi Day, 42.4. Metoda permeametrulul cu proba de pit rmonoaxiala ¢supusi la compresiune entra paimanturile de tipal argilelor, argilelor prifease, argilelor nisiposse $i prafurilor, cu sau fard elemente de pietrig, iateriale de consiructie eare se folosese ca Terasamente in digurile gi barajele de pant, al ciror coeficient de permeabiitate se estimeazd a nu depisi 10° crn, determinarea permeabilitti in laborator se poate face ci ‘un permeametni de tipul celui prezentat in figura 4.12, Metodologia de. dsterminare ‘comporté urmatoarele operapii (Sig. 4.12): proba de plmdat 1 se compacteazd conform SSTAS 1913/13-85 intr-un cilindru de compactare 2 tip Proctor. La partea inferioara proba de pldnt se sprijind pe o plact de ofel perforatd 3, prin intermediul unel ples porcase 46 sau a un filtru de sip 4, Dupice proba de pint a fost compacta, la partea supercar a aceseia se ageazAo pled porcasa sau un stat tant de nistp ar peste aceasta 0 placa de fel perforati. Cilindrul cu proba ate pregiit se introduce a precahidraicd Ge I ro Fig 4.12 Sthens deen pees pla compute ide omeresine moons: [pbs dept coupecit 7 cinta de compcaze ip Preaen ?-pinc metal potas hs Se apr) uta preasqeioe 6 as eave come, 7-0 ele pea even spa asta bh pet atisape ers reo eas 9b anes a fe ae, 0 ata deec, 1 smicovoapetaure: 13 robin ese 19 cna pa TncereatSe fac legturile la tuburile piezometrce 5, la vasul de nivel constant 6 i la tubul flenibil 7 pentru coleccarea debitlui de apd care trece prin probi. Peste placa de ofel perforat de a parteasuperioari a probe se agaz piesa 8 cate sprijind in bara transversalk 3. Piesa 8 este prevazuti la partea inferioaré cu o aftictlajie sferica 10 care && Posibilitatea plicit perforate 3 si e poat3inclina excentric in camul unortasiri neuniforme a probel de pimant, Se monteazi microcomparatoarele J/, se deschide robinetul 12, apa patrunde fn eiindrul 2 gi treptat sribate proba de plmdnt pnd la partea superioar’ dupa ‘are, prin tubal de preaplin 7, curge in cilindrul gradat /3. ‘Timpul necesar peniru ca apa si traverseze prota de plmdnt este invers ‘proporjional cu permeabiltatea acesteia. Pentru eliminarea aerului din pori ge floseste pl stilt dezaerat, "7Duplo» proba a fost saturati se inchide robinetul 12, se adue microcomparatoarle 11 in pozifia mo g se aplicd prima teapti de inedreare p, folosind presa hidraulicd pe care este agezat cilindrul cu proba de pimnt. Se misoard tasarea probei sub sarcina splicat’ pin se indeplineste condija impusi in prealabl, de exemplu tn intervalul de 60 riinute deformatia 8 nu depageascd 0,02 mm. Dupa stabilizarea deformaiilor sub sarcina spat edhe robot 12, tenet pli ble plecomeice $e ‘antitarea de api colectati in cilindrol gradat 13 si intervalul do timp Corespuntor ance debit cares iniresz prin proba de pant we stabilizes. Gradientul hidraulc 1a care se efectueazd incercarea corespunde addncimii, sub nivelul ape, la care se aflé pimntul respect pus in oper in luerare {n continuare se aplici o now’ treapt de incicare gi se procedeaz asemiindtor ca 1a prima treapt. (Cu datele objinute, centralizate conform modsluui din tabelul 4.3 se intocmegte 102 emi "Scena echipamentli de icercare prin proce! Letianc este rdaté in figura 4.26 fn interior une coloane mtalice det J in materi ugor, eu diametal de 50 rum, previsu aba cu sm gt 2, introdoceo pijnd 3 care ae la capt un tepan previnut en rf 3 pont dei ape. Din hat 6, ojo! pompet 7s pompeach Se prin interior prin 3. Tendo ap care ie prin orf tepanut, [a care ee aeaupllovtuie prin perce i rotate ale trepanulu, ilo material d= pe fondal hur permitind, prin apleare ea rie wyoark,infigerea colonel ds tbs) 1 Adincimen Shui spate so il oloaes se ecomands sf de 30 om, Apa care ext pomp prin tnterorl prj? ise prin epi near dnte ping clean deversea ier in haba ¢.Canttates de ap sori in atl parmesbi est egal cu const din haba 6, care represinth dfrega dinte vlumel de ap injetat pi vlumil dep relator la canttatea de apa absorbith in strat, dimensiunite cavitpii de sub giul coloanei gi presiunes coloanei de apd la nivelul stratului permeabil se poate evalua permeablltatea stratului pe care I traverseazd gaura forajuli Procedeul permite intocmirea unui grafic de variate a pierdecilor de =p cu adincimea, putndurse pune bine in evident straturile cu permeabiliti fei oo CoeGiiennal de permeabilitate la nivel unui steat e determina cu relay xorie$ aan in care: Q (m/s) este debitul de absorbit in strat, hm] - presivnea apet in coloand calculaté la nivelul apei subterane, exprimatd in metri coloand de api, Cle] - tun coeficient de forma care se calcula cu relaja lui Schnebell: a3 in care deste diametrul cavitii, iar / Tungimea acesteia ach cavitatea se asimileaz’ eu 0 sferd, valoarea coefcientului C se ia c= and (433) si relia 4.31 devine LL EEN ZL LIE Des enn pin a ® diametrul d, cu condijia ca id > 2, ce valoarea coeficientului C ge va lua astfel C= pentru 1a Tig 426, Sema de maazare pests C= 4 pentru ld rove Laas 1 oloma dee 2g J ein tees Cm S pentru 1d=3 “SScriia 6b. poems Presiunile recomandabile pentru micutitri prin prosedeul Lefranc sunt functio de permeabilitaea terenului, Ca ordin de mirime presiuniule care se recomand’ si fe folosite sunt redate in graficl din figura 4.27, find euprinse inte droptele 2 - J gi 2-2 fn mod obignuit procedeul Lefranc se aplic& comad pa la adéncimi de 25-30 m, insd adincimile investigate pot ajunge la 60-70 m gi chiar pnd la 100 m, arims nar cnioal desed ‘Senseo! tate er 7 Rea 43.5. Metoda Pentru determinarea permesbilitii prin metoda Brillant se floseste un dispezitiv asemndtor celui din ‘figura 4.28, Dupi—_siparea ghurii de fora} gh intercoprarea_stratului - avife, pe coloana de * tulad ia supra se rmonteazi un suport 7 care are la partea supericari un scripete 2 peste care trece cablul 3. La unut din capecsle cablului se leagi_un clopot 4 cconfecionat dintr-un tub metalic care la “capil superior, © previzat cu un capac tans, are 0 supapd cu Bild 5. Céind clopocul este suspendat in eablu supapa este inchisi Caillat capital cablului wece prin interior unei grew rmasive 6 suspendate cu ajutoral unui eclansator 7 montat pe suport J gi are 0 tari 8 care echilibreazd clopotl 4 Clopotul se lanseazi in gaura forjului gi end ia contact cu apa din aceasta ol plueste, cablul de care este suspendat se slabeste gi supapa de la partes superioar’ = eschide, Din acest moment clopotul prunde sub nivelul apei pi se scufundi complet, uumplndu-ce cu apa. Cu ajutorl tare 8 cablul se intinde gi supapa de la parteasuperioar’ a clopotulu se inchide, Se trage usor de cablu pnd cnd efortul necesar pentru deplasarea clopotuluereste bruse datoriti vacuumului care incepe s8 apard sub clopot ednd acesta ‘inde si fe tras afar din ap. In aceasti poztesisteml se ecilibreazi cu ajutorl tarei 8 1 se msoarl nivelul ape fa foraj cu ajutorul unui Motor. De la dectansatoral 7 se elibereazi brase greuatea 6 care tage clopaul din apa ereind o depresiune aproape insantanee insoit de denivearebrusca apelin fora, Incepind din acest moment s2 smisoara rigoros viteza de revenre a nivelului apei in gaura forjului, aceasta find ‘maxim la inceput i seade replat pe mizur ce nvell pei se aprope de nivel iil. Cu datele cbyinute se intoemeste un grafic de revnire S= AO (a. 429)Se rigor doud interval dstinete de reveirecorspuncitore (a dou interval egale do timp ig. 429) Coeficientul de permeabilitate, dupa rlafia propusd de Brillant, este eo ie inate de ‘8 Fig 429, Gc deren S- Sn tens tip ot 1=23(4 003) 35 erty) fn care A este secjiunea giurii de foraj si Cun coficent deform aseménitor eu cel luat in considerafe fn formula folosita la metoda Lefranc. 6- 4.3.6. Turnari si pompari experimentale in foraje NAN E238 | Ture pnpite epinee tj pane pein we wees | eterminare 2 cocGicientuli de permeabiltate, care . FINNS 83g Es ! Fumizeeci dase cele ah coeloente apa 5 fbietl, / paranetilor hidrogeologie! ai unui strat aver a) itt shrek sg Gradul de perfectiume hidrogeologici a ce wesie| 3 forajelor. Glutile de foraj cate se execu tebuie 5 e | = ea282| 2 pitrunda in stratul acvifer pan sub nivelul hidrostatic, = tt Siase/ 2 acd stratul este cu nivel liber, fn cazul straturilor 2 sess 2 acvifere sub presiune gaura forajului trebuie si = rn Skripunga acoperigul stratulut vier i sh ating, #8 5 2.3.22) 4 t pitrundi pe o anumith adincime sau sf traverseze in g fiszil | i fntregime strata permet = Sisee a nivelul statu pormeabil gaura forajului 2 Bedes| & { poste f liberi, fc4 filteu, dacd peresii giurii respective eseeela fu sunt suscepti de surpare, sau sh Be echipath cu es ‘| fie geez ii “AG de for} pot lassen dup gfadul : - eeee |G seipungre 0 sea permed 1 up mal SL Stemi et 5 seei.| 3 echipare ou fire Dupd gradul de deschidere forajle iret : £giel| i sunt perfecte dacd.stdbat stratul acvifer pe touts‘ j0mhONaN T-pain = e2582/ 3 osimea gi imperfecte dack strSbat stratul acvfer numai fe pemesbi 5s impemmet |e giles) 3 pe o anumitl grosime. co} = BRE —~ Dun modul de deschidere forajele pot fi de asemenca perfecte, nd nu sunt 2 gees3| a echipate eu fle, in car ear treceen ape din strat fn gare forajulut nu ntmpind « E&RS8] ¢ rezistenfd hidraulic& gi imperfecte, c&nd sunt echipate cu filtre. Cu edt rezistenga hidraulica : ; | a iru este mai mare cu att gradul de perfeiune dup modul de deschidee a strat ® oS | este ma ie . k 388 5 } fn figura 4.30 se red schematic clasificarea forajelor dupa gradul si dupa modul de g 2s523/ 5 eschidere a straturitr. < SEEsi| ¥ { = | r Beisel 2 { Schema echipatilforajelor cw fire. In azul rocilor dezagregate, do rogud perf 4 - 8 uri forajui ma sunt stabil mat ales ia tmp pomp ednd apar fore supimentare = ele +] 83 2 Gatorithafuxulutapei din stat c&tre gaura forgjlui. De acesa aproape fn toate cazurile 3 alg 8) 2288 = este necesar s& se asigure atét stabilitatea peretelui giurii forajului cét si tmpiedicarea Sgil@sil G52 z anizendrit hidrodinarice nisipului din sam aevier etre gaura de forajin mod ra gpa°d) geet : cbignuit fn gavraforjuli se introduc coloane filtrate confefionate din butane malice 6 6 * é sau din mase plastic. Exist o gan larg de modele de coloane fitrante care, dac8 sunt alese ca gif, pot epunderuturorexgenflorpivitare a tetsilehidrogenloice 65Fig 422 Siem oops opernetle SRT SEE Chane topo \ 67 emia dba €Fig 434, ante Upnttorsspee Fig 438 Pos sme cua it Ms airccatesme ——Pccongreee dene (p= 5), 2 conduc deve 3 eciidecers sf clomd depen cte ae emule Satent Face drag sump Sdemeston S-cwivas dems, 7 singh 3st Josossincee eb poe fnwre coloana filtranti gi peretele gaurii de fora) se introduce tun material Blkrantaleacuit din nisip si piety mérunt Gg. 4.31), Dimensionarea coloanei filtrante din nisip si pietrs imargiritar, care se realizeazi intre coloana filtratui gi peretele kuti forate se face dup regula filtrului invers, conform Inefodologie:prezentate in capitol 9, paragraful 9.3. Denivelarea si misurarea apei in giurile de fora). Metedologia de determinare a eceficientului de permeabilitate constd in crearea nei or Sher a sore (Sanat pres rcertie os Grcopel 4 = amuae 2 shane $= eth ler: 6 Se: 7 peat de incite «eas ss Skee |" cremate esse the, mete Beeenan, acy es sl mee de aloe Pe ig 436 cra devia dbo cede sbi dears ‘dap pcr veered ive In afara acestor doud sisteme clase de pompare se pot utiliza gi alte tupuri de pompe submersible capabile si ppompeze apa dela adéncimi foarte mari Misurarea nivelului apei in fora) se face cu instrumente de construtie diferita. Pentru adncimi mici ale nivelui ape se pot flos putt lansagiin gaura forajului prin interme unui eablu Deel (Bg, 434). Penta adncin mai mari, céd nu. mat poate 6 sesizat momentul ptrunderi pluttorui in apa de fora, se feloseseinstrumente de mai mare precie.Un model de instrument de acest fa este arutt in fig. 4.35. Cand ispociivel est spent in cab, cele dous corpuri |i 2 sunt depdrtate gi circuit electric intrerupt. in ‘omentul in care corpul 2 intra in api, prin pluire acesta rimane pe loc, in timp ce corpul J continu si coboare realizindu-se astfl inchiderea circuitului electric prin ‘atingerea contactelor 4. Acest moment este scsizat la suprafsja printr-un seminal toner, sprinderea unui bec, migcarea acului unui galvanometru etc. Addincimea La cate ee pisegte nivelul ape in for} se \vyog cites direct pe cablul de Jansare care este previzut cu mareaje din metra in Metodologia de efectuare a pompirilor si turnirilor experi mentale, Ca” ei Be concludentd, pomparea sa turnarea inteun strat Acvifer trebuie se facd la minimum tei epte de denivelare, Pomparea sau tumarea corespunzitoare fecireitrepte de nivelare se menfine pind la ‘objinerea unui debit constant. Pent rmedile permeabile durata de itrare a urgeri in regim stajionar este de ‘minim 8-10 ore. Cu edt permeabiitatea enh terenul este mai mica cu att durata Fig 437. Graal de varie debt a ese de se intrare a curgert Tn regi saionar ‘dain oman ee 1 ont cancel th evi aie he 2 Shs cunsensk cand oe mbes 67{a vimput pompilor gi rurndrilorexperimentale uebuie culese urmitcaele date coloana litologich a forajlus schema de eclipare, adincimea niveluli ape subterane, Sraficele de varaie a debislor in tmp penta Gecare weapis de danivelae (Gg.4 36) #1 {rafcal de variaje a debitlor in functe de denvelare (fg. 437) Cu dasleobjnute pe ten prin Turin sau pompari experimental in forae, in funcie de schema hirogeologied a acvierlu ga forajelor in care au efectat testi, fe determin’ permeabiitateasvaturior. 4.4, Scheme pentru calculul coeficientului de permeabilitate prin pompiri din foraje A Foraj perfect i strat acvifer cu nivel liber (Cazul forajuli singular. Conform notailor in fig. 4.38 se poate serie dh Spiarh 436) vA hiA Separind variabiele gi inteprnd de ar aR gi dela hla, se abine of = 2an fran ary Bfectuind caleulele gi expliciténd variabila k, se objine nf nk tO Ry oman OID Foraj central ev uma sad puri de observa. tn cara! fn care for este Previa cursing puf do dervafie (a 459) valoaeacocGcentulut de permeabilitat sone din aia 2 i Gi 49 Operon ae de tie 6 obi AS=SEAI=BY 43) iar raza de inflenf a oral se determin dn expesia S2H- Stax -S2H. [s-S\aH-s—8) 639) ‘ ink. (Cénd foraul este prevlzut cu dou pupuri de observajie (ig, 4.39) 40) aay (as ! med Wes i Et Qe ag Ht Ppa aay Grup de foraje tn strat acvifer cu patul impermeabil inelinat, Forajele sunt amplasate pe dircofa de curgere a apeisubterane (ig. 441), ig 44. Gp de pomareta ax ap tna Forale mt splaetpe Sze cauee 6ERB in care ~ tg «este ponta natural acuentulisuberan, (443) 1B. Foraj imperfect in steatacvifer eu nivel liber (Ge. 4 ip 442 Fornarina oie cuit in cam frau imperfect apare nojunea de zand octind care se deine ca adinciea Hi, sub veal huosaic pla care se reste invena deivelet api I aura frail. {a functie de grocimea aeviferului, sdincimea zonel active poate fi mai mare deci rosea acess sa al mic “Pentru Hy > 7. cosicientl de permeabilitte se ealeuleaz4 cu formula Ii Forcheimer tee (wee sr 5 ~ Pena, < Hf coeficientul de permeate se determina tot cu reaia 44, in care fg into cu Hy nr fn eljn 444 co pote conierary~0 dcr h aporel de bit prin und uri da fora) poate naj in rapt ca tia are it pin pre lateral sy CGrovimea sone ative se poate calcula prin inceredr sucseve din lain 1} as) a Vest ke k=07 (as) sau din tabelul 4.5 70 For pert in tat aces presine Cea forse sgl, Fin shade cle cn. 443 eaves Qevdwtidnkstams (4) e445, Fors de pomp art cir resin Separind varibilele gi inteprdnd de la ry la R, respectiv de lay la, se objine telatia de caleul penta coeficienul de permeabilitate sub forma Bh oe ano. 600-08 aan Tea =a Foraf central cus singur pus de observatie (Hg, 4.44) tog 3 4 £03660 ;q5- 55 49) Expresia raze de influen este ea Slt Sloe log = S184 49) Foraf central eu doud pup de observa fig. 4.48) Meoaaetsy 450) . loge = SEE= BIEL 64.51) Fie 44. Grp de pocpare cu dost pup de obsevaie nFora) de pompare in stat acvifer mit (Bg. 4.43) Conform figurii 445, in domeniul 7 situat fatre gaura forajuui gi distanga ry ccurgerea este cu nivel liber. in domeniul 2, de la distanfar, etre exterior, statu acvifer . ‘este sub presiune. Folosind notaile din figura 4.45 se poate serie ant trend gotten as % 1-2-9 Doneniel 1 & ‘ Separénd varisbilele gi integrind pentru primal domenia eta rola rs gi do Ia ho Ia M, iar pentru al dolea domeni deta rs 1a ig 44S. de pope nat ade bt R gi dela M la H, se objin expresile debitelor 433) axkutt—M) ote ‘Tindnd seama ci Q; ~:~ 0 expresile 4.53 pot f crise sub forma, Olax, ~ Diary = xk? KG) ne 2ak M(H =) care, Insumate, conduc la relajia OlR-Qla Oe Ba mi(aue-ae—-W) din care, expicitand pe, ezult ont aM asa) * Forgi amplasat in aproplerea soni rd (68, 4.48) n Fora) amplasatinere doud rset (Big. 4.47) Cue v ig 447 Fos amplast tril dine ork Grup de pompare i curent de apa. Forajle sunt amplasate pe drectia de curgere a apei subterane (fig. 4.48) £03660 cay aaa OSD {in care este panta cutentului subteran, =~ Forside matsp odes case. D. Foraj imperfect in strat acvifer sub presiune (Bg, 4.49) Fora) singular eu flor inecat =Pentnu ! < 03. (Big. 449) ba 56D og 32 458) © iso. ig 449. Fry itr ent (1 €03) a= Pentru !> 033. (Be, 4.50) asap ff, aw) aur ee are A las as9 Boise Factorat A= f(a=34) 4) se determina din figura 451 ig 4S. Gra pets dates fra Foray ow flew scat amplasat In apropiorea unui raw (fig. 4.52) (4.60) " 4.5, Scheme pentru caleutul coeficientului de permeabititate prin turnitr in foraje A. Foraj perfect in strat acvifer eu nivel liber (Bi. 4.53) Cacul forajuli singular q i o7nsoke a Fora imperfect in strat aviler eu vel ber (5, 4.58) Ceca frp sigur 0.366008 ke Foray central cu doud pupuri de observarie 0.735008 &- GES s51S =) (4.82) Fig 453. Grp defirsjparoce seat ovr cave br, oo pi shecvaie. > 8) ig 434 Gop deforjeiaperese neat aoiee chai ecu dos pr decsersie ass) 1. Fora} perfect in strat acvifer sub presiume (Big. 4.55) Cazul forge singular 36601082, bem 468) Foraj central eu doud putwi de observatie Y 0.3660lo¢3 TASS (466) Fig SS Gp defini pceet are ace ib presi usp ce cserehe D. Fora} imperfect in strat acvifer sub presiune nfiltrai numai prin peretele forajuls = Cind 1< 0,3 M Ga. 456) 03650 6! 4 EEoghS 4.67 + Cand 1 > 03M (Gg, 457) 9 aS Fig. 4.56. Forse aa seve i pene, “hdirprsume opera us 0 03 a8) tn exe A flan) oe determin ou ajutorul graficuli din figura 4.51 € Fig 459, For ingen ert ner sb pesime, IsSesie nampa praee ora (> 03.9, | 1% Inflirapi mumai prin peretele forajului gi zona activi mai miei deedt grasimea stratus (Bx. 4.58) Fig 458, For impeat iateatse b presie ‘isa atne a pee 03660le% nh Ms NT ame (469) 1, S) se determind grafic din fig, 4.59, eseeu & a Tee oT ig. 439 Grae per deteninrea za tive EE. Fora] imperfect in strat acvifer cu nivel liber sau sub presiune (scheme de caleul propuse de Horsley) Turnare cu nivel variabil, sub nivelul hidrostati ol stratulul acvifer (Bg. 4.60) nNet opel (ae inenne Feel Conslant hn Cand de ‘ube Fig A, Sens tnt uit onset 8 ar os a Ha 9 oF tT Fig 61. Ged ine vient de ‘cava ry Graficul pentru varitia vitezsi de donivetare {in timp este redat in fg, 4.61 Turmare cu nivel constant, sub nivelul idrostatie al sratull acvifer (5g. 4.62) 4 ob an fn roajile 4.70 gi 471, 4 este aria sectunié coloanei de api din foraj (pentru fora} Snclinat secjiunea este 0 clips); F - factor ce depinde de condifile din zona pltrunderi apei din gaura forajului fn statu permeabi Factor F, pentru diverse scheme de foraje, se caleuleazS conform relailor cedate in tabelul 4,6 Tabla 4. Same formule ptr seul factor Coste Fac Foro colon de pia ask ‘pamela esse orca colon de that inta inrepemebl gmat sind sige odmgine seh cs pened oncnall g Ken cp tle ao na Fasjeskepetagineraveamde| mk tb ra gai once, " Foxy exe pune pe aiocines Lab 2 loan dei) ae eae nears sry Fors colomd de by pnd ata pete Ainge pees i ipermeb 2ates Tat ‘nies clomel tania inp 7 Sse ee pF. Foraj imperfect in strat permeabil fard apa (fg, 4.63) Qigg 2 ronnie an “fe ey en Relafia este valabili cdind este poxmrr=r, _indepliniticondifia aschese ‘Rac cela ‘ogramipe € Fig 463 Tur ber art pemesblowoge ‘ll dasa ive hots Shes po raja WH, Nassar 4.6, Calculul coeficientului mediu de permeabilitate in terenuri stratificate Jn cazl terenrior stratfcae,aledtuite din alterange de roci cu permeabilitii iferite, acd se canoaste coeGcientul de permeabiltate al fectrui stat. aun eoeficentu de permeabilitate media fntegului complex se determing eu urmdtonele eli dean a an za in care yo este coefcientul de permeabilitate medi pe direja paral éu statiicagia gi «474 {in care ny reprezintd cosfcientul de perineabilitate medi pe direcia perpendicular’ pe straifcafe Coeficientu de permeabilitate mediu se caleleaza cu relajia 80 Fog = Vi re (475) Ordinal de mirime al coeficientului de permesbilitate pentru unele tipuri do plméntur este dat in tabelul 47. “Fouldepin | Cosicenalepeabeninte | —Tyalsepiaaa | Cocidasm sepamabiie si) eat Aesth eat 10°10 Pi 10? eles ae eto Fier coma rot 10? Pet 11? Pesort | wt aaot = 1-107 Baio wd | se [iow 1 sion Mare oF Boia wh 4,7, Raza de influenti a forajelor bidrogeologice Raza de influenfl se determina in timpul turndsilor sau pompérilor experimentale {folosind grupuri de foraj in eare sunt incluse si forajele piezometrice. De este mai multe oi isd, pentru turnri sau pompiriexperimentale se foloseste un singut fora. in acest caz pentru determinarearazei de induengé se utlizeazA formule empirice stabilte pe baza unui ‘volum mare de determinari experimentale ceea ce a permis verificarea acestora. ‘Céteva formule mai des utlizate in calcuele hidrogeologice pentru determinarea raze de indluenti sunt redate in tabelul 48, ~ ‘ab 48 Poa pte oe i at) Taaaagio me aay aah = Porous el otc ab | _ = Far ocak enol we ~ = Teniee™ |epemn anew to ssivel ber | drenaje, de form crc aap eee a Samia |e ane hk ~ Set ant ation ce [ogra sas a4.8, Saltul de nivel in foraje Foraj perfect in strat_acyifer_ sub presiune (fig 4.64), Relatia 447 corespunzitoare debitului pompat din frajul perfect in strat acvfer sub presiune poate fi pus sub forma ontaTthch)2e-8) 10) % % ig 6. Sal Seine aca frit patos eens rt sors ree Dat reciefe hidraulie tale Gy a fou, a urmare a impertcin acess dp dhl decid, Qt iumueaTinind sana Ge eas rezistenta, relatia 4.76 poate fi scrisd sub forma = 2#TS =5) am mS am din care, trecdnd la logaritnl zecimal, se objine % = am ‘Transmisivitatea stratulul permeabil, pentru a nu fi afectati de imperfectiunea forajului, se determina tntre dow piezometre considerind 4 rezistenfa hidraulicd a piezometrelor poste fi negijaté. Relafia pentru caleulultransmisiviti este 23g 0.3660 aS, nlocuind reayia 4.79 in relaia 4.78 se obgine 23660 I0g% 259-8.) aE FH 7) 2 ceta( Seg atti) ow Rezisteyahidraulicd total se caleuleaca pentru Biecaretreapl de pompare ‘ivelulapei masurat in fora est itt la adancimea Sy fae nivel piezemetric al ertuli fn timp oe nivelul apes din fore), corespunzitor cubel real de deprsie, este Situat Ia adincimea Sf de nvelu piezometse al sratulu aevier (a 464) ‘Tndnd seama de aceass cbservasi, in formula debituui,deniveatea Sy trebuie Fnoouts cu denivelarea Sq elagia4.76 devine : = 2aTS-5) asp By Explicitind denivelaea 5 din relia 4.81 rezuli 505, +52ph atl nivel se erin in tga a508-5 25 e58pn 5 a) Inlocuind trensmisivitatea T cu expresia din relajia 4.77 gi treedind Ja logaritmul ecinal ee ie expe vs 88=5,~5) +65, ~Sya care poate fi serish sub forma ,-Sles gr +S, ~Sudloe Find sence ei 480, a 9 dvi 82g Sey 84) oest Pentru steaturile aevifere cw nivel liber, satu! de nivel, eunoscut i sub numele de oni de izverdre sau de pelingere, se poste calcula cu formule tui Ciaméi~Sestacoy (485) notafille corespunzind figuri 4.64 aForaj imperfect dupi geadul de deschidere. Pompare in regim permanent js € (ig, 468) In canal foraelor ipertecte up gral de doschidereeesistena hidralich uns93 ey meas {etal se determind in fcc de poi iran caport cu pals coperigu stati nia iie q 1 dese, conform tbl #9, de rporl Mr ine poses aa nonter 9 za " } forajului, si de raportul 1/M dintre lungimea filtrutui gi grosimea stratului. : Sha) acer co) Seat eater q fil ist wes } ! Z Ce Be En as So Fa 465 Fonjinpten dp pa Fig 4.6 rac pas eterna reich ep cl les trie ‘oma seal petine Tube 410 Valor reset dance ttatetn cal nal rat enor ub preine n are ‘ral ste alacn atl su cope strat seer a ommais | oosrs [vas | «amo | a0 [ves [apo | mao | aso aooiss | onsio | xoxo | sac0 | 12250 | atas | aso | «ooo | asrs ooores |ooass | oes | 2358 | as 72s [i090 | ines | sano ooces | onze7 Jose | i130 |210s |sas | as | 530 | 620 or | ogee J oess | ons [asso joss fi3s | 20 | 22 | 299 Tobll 49: Mitre zone oarbe Ca ea a nc poi acne strat aster cence eal oe Pea it 09 | occ | o0o0s | ors jones joisr |oz7 fous jos jose Cosel Theis cai 19__[o0 | 00 | oo [om | oo | oo | 00 [oe | oxo ‘Asc pai pee —_| C= HI ancot esi iepemend | C-0 j Teal 411 Forme pnts cel bet permeate subersine Tnbteinarashi gece | ‘es hd ge | | Seal ee Fema oo | oz Dae pomparea se execu in regim periranent 4 Situ este adiacent paul sat ea Foes sage coperigulustratutulaevier,reistenja hidaulc8 ttl fe determina din tabelu 410 | Casi hr = Penirs stratul aeviger ex nivel fiber, éterminatearesstente hidralie totsle 22 qedva-a) face tt din tbe 410, inlouind = fy Sy2 911» Ty Sy2, i care motile covespund | reggae | raictentninnae fSauni 468 | Tai (otal se poate determina din graiceleprezentat in fg. 4.66. Petru statute aviere eu aerate nivel liber se folosese aceleasi grafice pundiud M= Hp - Sq/2, = fp $i Co C~ Sy/2. \ fategi-e) entra calelul coefcientuui de permesbiltate ix fineie de caracteisice | es Forjca utpesacie forajulu gi ale stratuluiacvier se folosesc relajile din tabelul 4.L1. oti, rere cal doa sal cate pena,4.9. Viteza de admisie a apei in gaura forajului Relaia ui Sicharat, Penta evaluarea ordinului de mirime a viteze admisbie ou care apa int in gauraforajulu, fr a indluega negaivstarea Sica a sratulu acter gi 2 ral avers din jar gui frau, ee poate aplica relia Ii Sichact = tad 480) Din practes hidrogeologie8 a consatat ck elaia 486 conéuce la Valor prea mas ale vitezei admisibile astfel cA s-au ficut core la aceastformuld, recomandindu-se ca viteza admisibild i se determine cu relajia ve ve ott SE fos) aan DDebitul maxim ce poate fi extras dintr-un fora este Daas 2774 Hy V8) (aaa) in care reprecinthluggimea eolane lante prin care apa ptrunde fn gare forju Relaia lui Truclsen, Accastérelaie fine seama de granulorttcanisiplui din strat acvifer Conform fecomundvi Ini Trusse,jndnd seama de dametrulefcace diy at nisipuli din satlacvter,viteza admis se determing cu relia do fe toe) as {in care dose iain mm, Debitul maxim ce poate fi extras din foraj, se doterming cu celatia an = 224 Se [0/5] 490 fy ind lunges coloanei itrant pri cre apa ptrunde in gaura frau 4.10 Determinarea permeabi i prin injectii de api Ctra Lage pentru evluaeapermesbii rotilorGourate prin injectii experimentale. [n cazul rocilor fisurate procedeul de baz pentru deteeinarh pre consti inetarea pel peste, pe Vonsoahe dn four rau Pn acest owen tr pt cea ran co gore ma compere Sr cate apa in tinpul expen conatctice Ca umes, posses! permite nae trent te fund n pet de sod eens eurpunceare prea av crpont a tos costa Da reall cae ren pri gjectara api sb resus sunt al pin eat dect case pn prs erent an poe nl Be rn, dees spl ad Seay eg cpiae ot stim "Bh peatica de canter conte oe impermectaleare a terenulor de fundare se stliest brs valk conven a selec esa a= 7B thn meri an ‘in care Q este cantitatea de apa care patrunde in teren pe un tronson de lungime / din ara tlie e Rap i rested eck ir iru nine mm et do Spectre pereabiiiterenrr fun abe de erate, dn carl a pena cae orl Lge, ‘Steril Lagan 1959 secomana amid psn serie do ap sub care mai ee eect tment oe Rae =O him tana cea cvespunds unl aber apn et coun ev pen onsen al dee a6 mete lisgime, in timp de un minit sub 0 presune de injetare egald eu 10 etmosire ‘Aceasit marie este euoscid ta practice de yater sub surcle de unatea, geo vo pert Crierul Luge ese iia pe sar larg in practice impermesbilzri Arata Co gi ste enter de cvluare a peeneabilai roclr Mrrwe, acess ame ifoeca cate debitl absorb i presonea de njecae exist o lege de varie ier i ‘alate ina presumes pose jset un ol foarte imporant in msiicarca een of de urgere, prin deforares elas su pin evolmatcea sui cea ce se Pelee pin ‘oda substantial le debtor net entra zonarea permesitati een nadine a de dort arate probele de permesbiltae st se eletveze la acest presisne, In sensu rts Lagen, prs na inttdeauna Se poste resi acest her, mai ie dre sopra eel unde nose pot Sli resume etre prea ma, Carmare, loel absorb! de apa fost Invest Sapactate specfch de absorb gy care detent cu aaa 2 iti? meta minut 0, et} (492) ? si reprint cantata de ap care parunde fn een pe un tronson de lngime! dn gaura frau in invert de timp, la presiunea ce injectaep, expat in met colar de ap Din lait 4.91 gi 4.92 se observa usor et 0g, (493) Zonareateenclu, din punct de vedere al permesbiliai, pe taza capscti speci bsorbie determina la presuni dire, poate 6 considerat ex acceptablla dact determine experimental se efectueaca la presiun sate sub valearesprsiuni eric de la care incepe st 3 ‘nanifeste fenomenul de levgate a materihlui colmatarprecum i ligtea fur in uma eplasari sau detormari cscs rock Exprimarea absorb de ap in fut de covet de permeate. Av in vedere defines absorbed ap confirm ener Lugetn f= 10 aD hist Li, Jtima1= Tes pont sere one! nt Lugen I carespade un cot de peli 4261038:10°I60S fon’ 90 Coeficientul de permeablitate corespuncator uni absorbti de ap de un Lugeon pentru diverse raportuti mire raza de influent a forajuli de injecie si raza gturi de for) este redat in diagrama din fig. 4.67 "a co ‘0 ‘oa Ble Fg. 6. Ogun de waa soni fe permet area ene a oral tae a ey, 87Razele de ingluenf a foraeler do injcfi pot varia in limite foarte larg, domeniul cel mai freevent Bind cuprins in intervalul $-10 m pentru Gauri foarte fine gi 40-50 m pentru fisuri cu deschideri mai mari. Conform graficului din fig. 4.67, corespunzator Aacestor limite de variate a razslor de influen gl absorbfie de apa egala ca un Lgeon, coaficientul de permeabilitat variaad ine 1,2 gi 1,8+10% env. Relafie lui Karilenko. Pe baza absorbiei de apd injectatS, cw ajutoral relaillor stabiite de cate B.B, Karilenko se poate determina coefiiental de permeabilitate 4 =0,527-2 | og oe (493) care 9p 4, est absortfa speci pent cungere regi laminar g 2 fe k,=0,229 2 ig VHT (4.96) Q in care [Jagr ™ of este absorbyiaspeciick pentru curgere i regio turbulen EAR” of O88 absorb specifics pentru cungere in regi turbulent Simboturilefoleite in rolile 4.95 gi 4.96 au semnificaile din Ggura 4.68, Fig 468 Inj pe nh peso nu nso stat sbi barozale (+ 15 Hy led enamel ela nal sea soda ‘hl, 89 My odremsal nea ab a ard) 88 Relagille tui Castany. Castany recomandi ca determinarea coeficientului de permeabiltae si se faci curelayia tog k= 066QEE «9 in cazl in care deitlabsortvarozdlnar cu presinea de inectare (Hg. 4.6) yi cu relia 499) a ual Fig 46, Vari nis a ia o rss dejar. . lind debieul absorbit mu variazd liniar cu presizovea de injectare (Big. 4.70). in ambele ‘cazur raza de influenf se ia R = 200 - 250 m. BI 2 patel a ay 4 tie ig. 470, Vari tina deb opened ete, Corespondenta dintre diversele unit de exprimare a permeabilitii este eda in tabelul 4.12. 39TO Criterii de alegere a presiunii de injectare. Majoritatea pacherelor cu care sunt t ott uniiie do execute (fg. 471 ) prezin dezavantajul oa manmetcul. mena pe rlt|i) MEE j e) gis |2ie © g| 2 u ah alg aaa oe I say B | : si] ate] e] es} : 32] ee] =] es} 7 Pl aby “ i 2 i E i py a lie aia “| 5 zi 7 | i 3) 8 ;"] 3 : { | zlcl 2 e] os el} s| 2 i j 3 jas} e] - 2] Bl & { il a S| co} 2 | Pig i fig 471 Shen pts area p ive ese é|3 i | ntact dade) here oe epee peel a |i e] tl a ‘ere conducts de asi, ?- macomet4~pcker, = obi -comgaca de Sg fay - e/a] & | fre, 5 vail 2/2 $s] 3} 2] | conducta de injectare presiunea inregistrati include gi pierderea de sarcini care se produce la é ccurgerea Auidului prin conducta de admisic situath intre mancmetru gi tronsomul care so 3 \ injeceacd. Avast pierdere mu este de loc nega mai ales atunctcénd permesbitatea i ale [are | teecull ete mare si ronson cars ineteacK est iat ia aincime mare : "Inginerlceoslovac J, Vere a reali un pacer (5g 4.716) care permit o leg i = | lreeth intre manometry fi Aronson print-o conducté pe care piederea de sacind é | hhidraulicd este nuld. fn cazul in care niveful apei subterane se afl sub nivelul 3 ts i manometruui, a presiunea maura la manomenutrebuie adSugathprsiugea coloanel sd : as | di api cintre manometru qi nivelul apei, Penru a mdsura corect presiutea la nivel Pla.) aah ! tronsonului in tmp probe de permeabilite eu pa, ventiul6 (Hg. 471 5) webuie se 3 =| 9a 133 ‘ Inchis ast c& pe conduct de legdturd intr manometra gi ronson circu apa 9 ca P)aP eile turmare nu se produc nic perdi de sacind.Presiunea la nivel tronsonului Incest, 2/32 | 3 i Conform figuil 471, fa cazl probei de permeabilitate cu ap ete dat do relia or(499) unde 7, este presiunea msurati la manometru, iar 7, greuatea specificl a apei ‘Ategorea presiunii de injctare se face in funcie de caractersticle rocii care se injecteazi (surat, flip, grad de alterare, grevate volumicd etc), Aoeasta implici 0 foarte bunk cunoagtere a caractersicilor petrografice gi microtectonice ale terenului ce urmeazi a & inject. Cu tilu informativ ordinul de mérime a presiunii de injectare se poate stabil cu relatia (4.100) unde 7, este greutatea volumici a roci de deasuprea tronsonului care se injecteazds ht - adincimea la care se efectueazinjctarea, C- un coefcient care depinde de calitatea rocii si poate ua valori cuprinse ire 2 i 4 SANZ BI Fig 472 Sthana gel intl de fete robe depemeitate ince dep 1b aap 2- poops 3 pate cosa pacer Samos ‘sonata ere, = ale Efectuarea probelor de permesbiitae. inegistrarea, prelueraren sinter pretareadatelor objnute Ia robele de permesbiltats. Penta efectuares probelr ce Permeabiitate cu apa se procedeazt atl ~ pentru fecare tonson se. stabilete programsl de efactware a. probel de permesbitate (adneimea gi Tunitea tonsols,valosrea teptelor de presine I care Se injeteaca sp = minim el rept - nam! oe ill dents) ets “ee mdscar vel! drat a pe in gna for, “ts montead insti de injciare, coaform scheme din figura 472, “te pe api bab su in alxor pd la Un nivel eres determin cx jor une ie gradate stu cu un ob de ive, 2 - se pompeaca apa sub prima tread de presiune gi din momenta in care presiunea misurata la manometru devine constant, Ia Interval de 5 minute se msoar& nivelul spoi fn bab sau malator, iar dateleincogistrate se toe in figa de permeabiltate sforajului, = pomparea apei sub 0 treaptd de presiune dureazi pind clad debitul injectat rimdne constant la cel puin tei citi consecutive. Cénd aceast conde este fndeplinita se tece la treapta urmitoare de presiune proceddindu-ss in mod asemanator, ~ dup efectuatea inject apei la treptele de presiune stabilite in prealabi, conform metodologiei descrise, $2 caleuleari copacitatea specific’ de abeorbjie cu relajia 4.92. ‘Dac deschiderea fsurilor nu se madifich capactatea specific’ de absoréyie - diferent de valoarea presiuni d2 injetare. In practic, rareoti se intdinpla acest lueru side regull numai in domeniul presiunilor reduse tare nu produc deformarea sensibild a roci ‘Modul in care se prelucreaxi gi intepreteazi dateleobfinite la probele de permeabilitate este redat in continuare printe-un exemplu practic, Exemplificare. fnte-un foraj de cercetare se ‘executi o prot de permeabilitate cy api pe un trongon eu lungimea de 5 m, stuat intre adncimile de 37 m gi 42 m, Proba se executd intreum singue cielu, dus-intors, la cine tepte de presiune pg = 5 Bt Pas = 10 ay ys = 15 af, ya = 10 Bt Ps 5 at Presiunile respective se citese la manometrul de pe conducta de injectare, care se giseste la 5 m seasupra suprafefeiterenului (8g. 4.73) ‘2. Cunoscind ci nivelul hidrostatic misurat jn gaura forajului este situat fa adncimea de 28,5 mm. far cantitatea de apd injects in say, in timp de Fie 473.Ssheno wii feet, 5 minute, corespuncitoare celor cinci trepte de cba depts preciune, ta sabilizat la valorile Q, = 561; Q: 128 I; Qs= 205 f; Qy~ 148 I, Q,= 91 Hi ge calculeze capacitatea specificd de absorbjie cotespuncatoare celor cinci trepte de presiune ', Sd se sabileascd graficul de variaie q,- p (capacitatea speciticd de absorbs = presiune de injectae) fi $9 se explice cauzele cae determind variatia capaciti specifice de absorbsie a, aga cum rezulté din grafic Rezolvare ‘2 Presiunea Ia nivel! tronsonului, conform relate’ 4.99 gi notailor din fig 4.73, 1 + = 28,5+2,5)] = pt (41-1) = rg +3 a ahfl.5+3742,5-(37~28,5+2,5)]= pat fgl4t-10)= 943 at 3Presiunile recalculate, corespunzitonre celor cinci trepte de presiune citte ta smanornetnt sunt yvinpnae 05 Pr=Dqs 3a= 34 3= 8a pipes *3at= 104 3= 1330 14 3=18at x pen pet date 10+ 36 Bat ope Pips 3aes43~bat pacts epeciice de absorttie, ia cele aca cinci apt de pestne, caeulte conform ela + $32 ne $8 ge 885 04008 1mm wm to TOTES x8~ Fagg ~ OO emi da is we iss “39 SoS 208 . ptttt. a yey BOG = 1018 1m min Ls 8 goss va-min gat 2 os T05a S013 73350 ~ 4 ‘on ot ol Lota da yg lhag = Big = 0045 Umemin-01 * ', Construirea graficetor Q -p sigs p (ig 479, “0 Capacitatea specificd de absorbtie este 0 ; carseteiied droid a roel imine 96 constant’, indiferent de mérimea presiunii, cu ue Sri cassis ee cues sk 3 ig 17 cafecetaien sini MO as oe const & penta Detepean pans ICG weoyle cartons te penn, ine. Sa injecat in stats presiunile de injctare relia nu cst linia, catia de eregtere a debitului find crescdtoare odath cu crgterea presiunl. Capacitatea specific’ de absrbjie pe acest interval de presiune este crestitoare Pentru ramura curbei corespunzitoare deseresteri presiuni, inte debitl Q si presiunea p variaia est liniar8, ceea oe corespunde unei capaciti specific de absorbic constant, ‘Aceasti situafie se explca prin levigarea materialului argilos din fisuri. Cénd ‘materialul argilos ext complet spilat, seciunea de curgere devine constanti gi in consecin} st capacitatea specifica de absorbyieriméne constant. jentului de permeabilitate pe baza Relatia Allen - Hazen ch aio ai nt 01 << 3 mg $<. nce ee ji dui eh incre extn een de ait. Pet xian m4 1 in retaia 4.101, C este un coeicient care exprim gradul de impuritcare a nisipalui cu fractume agilasd, Are valori de ordinul 1000-700 pentru nsip curat 700-500 pentru nsip cu aril; dy ete diameta feet al granulo, in mu = coretia 4etempratur cae se determing cu relajia t= 0,70 + 0.03 FC. Tnlocuind expresiacorecii in elaia 4.101 se objne k= AC4(0,70+ 003 °C) (6.100) Pontru variatia coeficientului de permesbilitate in limitele 1-8 m/z, relaia 4,102 ‘conduee la eror in plus de cca, 30-40%. ntrun caz simplificat, cdnd se dispune numai de curb granuloztiiinisipului, cvaluarea ordinutui de mlrime a permeabiligii se poate face cu reayia ke femig]= i (4.103) {in cre dy reprezintS diametrul in mm al ganulelor eorespunzitor confinutului de 10%, Relagia lui Kozeny A 2 are {In caren este porozitatea gi + coretia de temperaturl conform graficului din igura 4.104) as Peri dtinars dane tive ese yt poe Si ‘ge extn “gama, Gienat “eae , Giese far ea J ccpinés ous a2 ¢ 3 fre ae (100%) ingore gf oI ‘in W pari egale astfel cd unei parti 4 fit ii revine greutatea 4 g, Pentru { | fea inal sibinge i TTT L iametrul mediu dy $i diametele a carelimiteazi ta capete intervalul Fig 475. Gripes Seminar esi de respeciv, adic& ciametral inferior d, expe si diametrul superior d, Diametral eficace se caleuleazd eu relatia (4.108) 95lai Zaman a a nist ge Klem!s] = 8.07 oo (4.106) aneare =fi ecu cr Seria gale in gua. ed ci gant wee prin cine slr co oprematy, dae 1 cht cern ca L388 Sint 610 tn exe ate ptr nila thenehlgantontne te 4 Ciné cute ieetcd aa diane eign oF ee LoS a inde Calta no at ete ca exe cota afl Ko ela 3. Zarb $3.49. 4.108) a oe Fig 476, Graticpentr deterninarea coviciemtubui Cp Lem aie 409) {in care da se citete pe diagrama granuloztii Relatia ee apie Ia nisipuri cu dimensiunile granulelor pla 0,5 mm. Relagia lui Kruger 19) au fn relaile de mat sus notaile sunt urmitoarele: n - porozitatea; 0 - suprafata pparticulelor solide dintr-un m? de material; N ~ numarul fracfiunilor granulometrice; g; ~ pponderea proventuald a uneifracjiuni granulometrice din cantittea total a probei, dy - iametrul mediu al particuleforcorespunzitor une fraciuni granulometrce. Relaja di rezultate bune pentru temperatura apei f= LOC in eazul nisipurilor ‘medi i satisfSedtoare pent nisipuri argiloase. 1 anny fn telapia 4.112, C este un coeficient ale chrui valorivariazA de la 1160 pentru nisipuri uniforme, eu granule bine rulate, la 340 pentru aisipurle nevniforme, cu granule colpuroase, iar U'~ raportul dintre suma_suprafeelor partculelor solide si suma suprafejlor particulslor cu diametrul de un milimeru, Relafia lui Slichter. Aceasté relate se aplicd la nisipurile fine cu diametrl eficace de d, dio cuprins inte 0,01 gi $ mm gi gradul de neuniformitate U, <5, Pentru un grad de neuniformitate U, > 5, diametrul eficace se datermind cu relatia ded, 4.8 (4.114) {in care: NV este numirul fracfiunilor granulometrice; gi - fraciunea granulometricd exprimatd in %; ai -diametrul mediu eorespunaitorfracjunii respective Relaia lui Slichter este Moa 3d ans) fn care m este numirul lui Slichter care se determin grafic din fig, 4.77. iar - ‘viscozitatea dinamicd a ape in Poise. oH rn a af 3a 2s x x Poreitatea 01%) x 2 | won ODDO NumBeu tu Stchter Fi. 477 Grae pnt determine undeai Scbtr a fence depron ps, 75. INTERFERENTA ZONELOR DE INFLUENTA A FORAJELOR HIDROGEOLOGICE acd dowd sau mai multe foraje hidrogeologice sunt expfoatate simultan gi distanja dintre ele este mai mic& decdt suma razelor de infiuenfa ale acesora, forajele respective intr in interfereng influengancu-se reeiproc (Bg, 5.1) Fig 51. Fes ithogeaopce care arena eet fn eazul in cae forjele lueeazh in interferent suprafifa depresinati a acviferuli, corespunztoae grupului de forje, va cipita 0 forma mai complicati, Cunoasterea exuafilar care definesc acestesuprafee este foarte important in proiectarea sitemelor de coborde a nivelufui ape subtrane pentru executarea construc. 5.1. Foraj perfeete in strat acvifer eu nivel liber CConsidernd curuerea ape in regim permanent, pentra determinarea coe niveluli ape sulbterane in orice punct din ona de induenf 2 grupulul do fraje latin considerate, spac accu 37, tn cates pane conifiaca f= =r. Eplcnd inimnea hn ees 4657, pent un for singular, cua cube de epee ete RaQ ee en wey {In cazul mai multor foraj, sumerotate de la 1 la n, considerdind c& acviferul este crizontal gi omogen din punct de vedere al permeabilitji,ecuajile curbelor de depresie corespunzatoare feclrui fora} sunt: 62 a acl forajele sunt amplasate astfe!incat in timpul pompéri simultane acestea sS intre in iterferenja (D <2 R) va rezltao suprafaya unicd de depresie a cri ecuate este int 4 Qin Spins Bink 6a) in care C repent o constant act dbtle poate din fraje sunt egale,Q; = Qs =...» Oy éovaia 5.3 poste pst sb forma po Ly 18 = 2 to tng ay lngg ttn, Ing) °C 1m Disa t) lig teg)*C 64) Debi total al sistema de fergie exe 21+ 0: s+ Qs n= o-% 6) Infocuind raja 53 in ein 54 cine Pe ben) tre econ, Pentru determinarea constantei C se #3 procedeazi astfel: se consider un punct Af Situat la 0 distanga suficient de mare fata de fiecare fora) din grup (fig. 5.2) astfelincét si 8 ‘posta 6 acceptaté aproximatia nent sner on ‘In aceasta ipotezi ecuafia 5.6 devine a Bele -Ularane)}C 8) Laima zone einen a gop de fore, r= R qh = H, Pind see Intomitin cua. we ebjn laa pens dterminare constants Csubfrma Fig 52 Senn apo pena M pss ‘stad ome c He friable) 6s) iar ecuafia 5.6 devine1 = ite) tal) — Slob —Inraot]} 19) Prelucrand mai departe ecuatia 5,10 in final se objine ecuatia eurbei de dapresie a ‘grupului de foraje care lncreaza in interferenf sub forma Penton ily.) oy Re 6.12) {In cazul amplisiii foraelor pe un contur circular eu raza p (ig, 5.3) astfelinedt istanga de la fiecar foraj la centrul grupului s8 ie n 6.3) {in centrl conturului = hg ecuaia $12 devine 29.13 210.8 0. Qreg® G1) acd forajsle sont dispuse pe un contur de formé drepeunghiularS de lungime Lg lajime B (fg. $4), azaechivalenth a grupulu de foraje s poate evalua cu relafia lat NK. Ghiinsehi Am)= be 5) in caren este un coefcient a cirui mirime depinde de raportl BIL gi se determing din tabelal 51 Tal 51. Valoren cotcet mie [ulefealo a | to Pies [ue Poe Pepa] tae By Fig 5. Dita fjord poaparepe cents eapsghila Fig 53. Dias rae de Pooparepe cca cel, 100 Coste! Gh, DANESCU-, (Geology & Geslectical Engineering NA he fn cazat in care forajele au 0 dispoziie carecare central grupului se admite af situat fn central de greutate ab acestuia (Gg. 55). Calculul razei echivalente p a grupului de foraje dispuse neuniform se poate fice gi cu relafia| Am)=VATz=0,565VA (5.16) fn care A este suprafaja conturului delimitat de forajele de pompare sau cu relaia pain on Raza de influent R a grupului de oraje se poate evalua pe baza relajiet lui LP. Kusakin Rm) =575s, eH Gus {in care: stm] este denivelarea caleuata in centrul grapului; Rm] ~ raza de influent @ ‘grupulul; Hfm]- indlyimea coloanei de ap in Stratul acvifer st K{m/s} - coeficientul de permeabiltate a stratului acvifer ‘Cind grupul de foraje se all in apropierea unui 8 \ / ig SS Feivatzen dec rp dere ot ec nt fr) vale cu tn parade ‘aden R Petr cual gel pect C ae st fn coved de reuse pak la distanja B de acesta, in loculrazei do influent R a grupului se ia in consideratiedistanga B. 5.2. Foraje perfecte in strat acvifer sub presiune Pornind de la ecuajia 4.47, corespunzitoare forajului perfect executat in strat acvifer sub presiune, gi urmind acelag rafionament ca gi in cazul acvferului eu nivel liber = ajunge la ecuajia suprafeel de a sub forma hen aul sau, reednd la logaritmu! zecioal By b= 0,37 eM fier-Linys 23) ew brostrr.r)] 6.20, Aceasti ecuatie corespunde suprafeei de depresie creat de foraje perfecte din care so extrag debiteegale acs forgjele sunt dispuse pe un contur circular de raz p indljimea coloanei de api ‘in central conturului este dat de expresia D+ og 1-031 Seog jan 101{In cazu stratusilr acvfere mixte (6g. 4.45) rlaile de calcul sunt identice eu cele corespuncitoarestratului acvfer sub presiune, 5.3. Foraje perfecte dispuse pe un aliniament paralel cu malul 5.31. Foraje executate in strat acvifer cu nivel liber Dacé forajele sunt amplasate pe un aliniament paralel eu malul unui rau, conform schemei din figura 5.6, ecusja suprafejei denivelate fatr-un punct Cx), creat prin coborreanivelului ape i frajle din sir! respec, are forma 2a -Lomlson® wow Lot {in care notaile corespund figuri 5.6 (6.22) bisa pte tet Fig. 56 stews gut fis et to cel here a pl et tee ampli fro lan: -ssfne be ae Fi Fe seepwepe asian fir wf esse dan sea fst gl eae {In cazl particular ednd debitele extrase din foraje sunt egale, adic 623) ccuapia §.22 devine 102 \ ! Dag thin Pate 628 in car, conform noailor dn gua 5.8 relay iP oF 623) Se poate pune conta ca denivelare in tat oslo i cea, dick Troy = hag = 0. = Ito = hg (3.26) {in care caz, debitele extrase din forae, pentru a fi indepliniti condita impusi conform relatici 5.26, sunt diferite Pentru calcul debitetor frajelor se procedeazi asl = ecuatia 5.22 se pone sub forma ai(et? +0, 40, 2 = ac aeviferl este orizontal, omogen din punt de vedere al permeabilitii, si are srosimg uniformi, iar frajele dispuse pe aliniament sunt echidistante, atunci din motive de simetriedebiteleforajetor situate la distant egal fap de jumétatea aliniamentulu sunt gale Q1= Qn, Qs Orsi Ds Qua $id, = doc numirl forajelor este par, numdrul ecuapilor necesare pentru ealculul bitului ecru foraj este »/2, In cama in care numrul forajelor de pe aliniament este Jmpar, numrul necesar de ecuai esto m!2 + 1 Pentru calculil debitelor forajetor se consideré punctul M(x) amplasat in axul forajului de raz rp pentna care se calculeaz debitul Q. ‘De exemplu, pentru forajul F,ecuafia $.27 capita forma entra forajul /2, ecuatia 5.27 devine si? -18)= Qin +9 n2Be..Qu ints gama Daci se pune condita din relafia 5.26, atunci termienul din stinga al ecuatei 5.27 este o constant, ‘Rezult in final un sistom de /2 eau m/2 + 1 ecuafi cu tot atitea necunoscute, din care se caleuleazA debitele Q,, Qs ...Q, care insumateexprimd debitu total al frontului de captare constituit din forajeledispuse pe aliniamentl respectv 103453.2. Foraje executate in stra cvifer sub presiune acd stratul este sub presiune (Hig. 5.7) ecustia suprafeei denivelate prin cobordrea nivelului apelin forajele de pe aliniament este hol aah 9ing-2 nee. +0,107) 628) Pentru caleulul debitelor fectrui foraj, in vederea cealizirii unei denivelii ‘uniforme in toate frajele de pe aliniament, se procedeazi ca gi in cal forajelor executate in strat acvifer cu nivel liber, cu singura deosebie €& fn locul relaiet 5.22 se lucreazd cu relaja 5.28 — Sorcbeerovircroornonn Big 57, Ssinuetamretpstnames de Linge eae a ser a peste pare 108 6. DRENAJUL ORIZONTAL 6.1. Drenuri in strat aevifer cu nivel liber Si in cazul drenurilor orizontale se poate vorbi de drenuri perfecte, atunci cénd ‘acestea intercepteazd acviferul pe toati grosimea gi drenuri imperfécte,atunei cénd baza Tor este situatd in interoruletratului acvfe, 6.1.1. Dren perfect (Sg. 6.1) Folosind schema din figura 6.1, debitul unitar oe se infitreazi pe un perete al renului ese a G « Separind variable i integrnd in initele f= #94 0», raat hall afar=xfeaz (62) ok in care aU 18) a 6 Fig 61 Dea pcan st ace cael ber Fig 62 Dron pei in st avi csi ie, 10s(Cand ingitraite se produc pe ambi perei ai drenului,debital unitar este Her ta) “es jae debitul total al drenului a cri lungime este L, ete Qn alo 6S 6.12. Drenimperest (5, 62) In carl acest ip de den apa pote prunes prin peri lateral et prin vazadtem Conform clue elaborat de RR Cage nica in eae fra enue sin Ia pl perme lsat aera itn ren repent ia Bhai gates pn perp aera 4 eee 66) si ei gy nit pin ba rem eo kSe, on ene = erect bil es cre 5 pos daar dn gtd pesatn gua 63 CarScingi #8 Pau urtdtoucle semnifici: a=LIL+ bi B=Lt 68) Debit unitar total va f [eps] 69 acl > 3, 9,5 determi ou relatia -_4 oT 6.10) in care g se objine din graficul redat in figura 63 pentr °F 0 oF Ge a9 10 ig 63. Crepe deeminaea Secu rai 9, ‘afioce decouisen a Fin 64 Gea prt dries ceili fe. 106 fn cazl in care deeul este sua 1a © cot deasupra patul imypecrieabu ate, inci efttul deenaalut si nu se mat resimtl pe toatd addncimea f, 20na activ ty 32 otesind eu elaia t= Ly in car B= fe) s determin’ grate din Bi, 64 Clnd'r> (se poate considera 1= fn acest caz, din slate 68 recut iar din figura 63 bial redus qs determina corespunzitorcurbei B= 0. ‘Pen valor ici ale If, cares conducd la conifia B ~ ', unde p= fla) se P',curba de depresie se poste stabil cu reayia sayligeet tater, 6.15) 1076 Drenuti paralele care lucreazl in interferenta Drenuri perfecte (fig. 66). Dack mu exist un aport d> apli de 1a suprafuja terenului care si alimenteze zona acviferului euprins’ fatre drenuri, aivelul apet nite Grenur se va sabiliza lao cot ce depinde de nivelul apelin deenuri “in cazal in care in zona cuprins fntre drenuet exist un aport suplimentar de ap, reprezentat prin debitul uniter 4g care se infilteazd pe vertical de la suprafsjaterenului, Garba de depresie dintre drenuri va fi condifonata pe de o parte de pormeabilitates fcviferului si capacitaea de evacuate a drenurior, ar pe deat parte de mrimea debitulut suplimentar a, Tim) Fig 66 Pransipeate creer tafe in considerafe schema de calcul in figura 6.6 debitul suplimentar ce va ‘nebui s fe evacuat de dren esto a= aol 6.16) Into setiune vie @ curentului subteran, de indljime z,situat la distanga J fap de Peretele drenului, dabitul unitar euplimentar, corespunzitor Fsiet de ligime Ly i, este 91" ogo 1D {In aceeagi setiune, debitulcurentului de infiltragie cite dren este = hE, 18) Egalind relaiile 6.17 gi 6.18 gi integrand varibila 1 inte O gig varabila = inte limitless obtine relajia din care rezultdexpresia eubei de depresie in sptiuldintredrenuri sub forma ig 42(021,1-P) oy fn ecuatia 6.19 se observ cl dacd qo = 0, == hi, ceea ce inseam cd intse drenuri este orizontala gi situa la nivel ape din deenuri, Dac several este omogen din punct de vedere a permeability dbiul gy este wife distebuit, cota maximé a curbei de deprsie se sineazd la jumdtatea distangi intredrenur,[nocuin in relayia 6.19 pe [= Ly elt tne = YB ime YR BE (620) Exemplifiare iote-o unitate industria se proecteaz o cw cu lungimne mare gi seefiune trapezoidal cu lsimea la bazk B~ 24 m gi indlpmea h~ $ m, aceasta unindnd 3 se ealizze partial sub nivellspeisubterane. Seefunea cuvei, structuralitolgicl gi elements hidrogeologice ale trenului de fandare sunt edate fn Schema din figura 6.7. Pentru asgurarea tbiitiicwvei la Motare,datritisubpresinifr care ationeaxt in poroadele de golire a aesteia este necesra coborrca niveluli pei subterane pa la scot care nu depgeasd indies gy, ™ 1m deasupea cot de nde Solujia adoptta pentru aceasta uerae a fst reaizarea uni dren orzontal ex deenuriparalele ca si uereze in intrterena CCunosefnd ci pierderile de api in cuva sunt de ordinul a gp ~ 0,01 Us pe meta plat, ss stableasd dstanja dinte denurleorzontale pozate sub cota de fundare a cuvel,astfel ca subpresiunea maximé si nu depiseasc valoarea de 10 kPa I ttm? ‘Recolvare, Din telagia 6,20 ee expliciteaz8 Ly sub forma oeitin pein get, tere Fig. 67, Se pce ina de dot ec prec aenctiterees ‘pu de etre opel pe dai soar [Exprimsnd coeficientul de permeabilitate & fn mvs, debitul suplimentar unitar gy in s/s? indlyimea Zar in m gi adéncimea apei in drenori hi nm, s2 obginesongs F) Paeaoy MET =14,9 m be Ret ed subpresionea maxim amish (hay In) in acu cue s realizar acd drenuri se execu tao dstanté maxim ine ele de 2, = 2-149 = 29,8 m, Casi nu se efictcze excavafi suplimenare pentru exeewtare drenurilcr,acestea se amplaseaz in limitele amprieicuve, aga cum se vede fn schema din figura 67. in cast situs, distanfa Ly = 10,6 m. Inlocuind pe Zp ~ 106 in eafia 620, ez na = 2,25 maf de 3,00 ct adit proiectl constr ar subpresunea maxi va pre 25 KPa ~ 0,28 thn? faf8 de y= 10 KPa = 1 tin? et repent limita main revizut in proiect Drenuri imperfecte, Se considera cazul general cdind drenurile sunt pozate in Interior stratului acvifer la fnaimea ¢ deasupra patuluiimpermeabil (Se. 6.8) ual Fig. 68 Dee pee cae aes antes FFiecare dren primeste un debit g;, din zona acvferului situath deasupra cotei de ppozare a drenului, si un debit g, din zona acvferulu situa’ sub cota dren, Debitul g; se determina cu reagia ast aot (621) iar debirl q3 cu celia a= no DDebitul total al unui dren este inte drenuri gi in exterioral 2onei dintre dronuri se poste | Beal, Hele a 625 sw tie Se mag a 6.2. Drenuri in strat acvifer sub presiune ! 62.1, Dron perfect (Hg. 6.9) Daca se admite ci stratul acvifer este orizontal, ir viteza de curgere a apei prin strat este negljabild (/ = 0), debitul unui dren perfect executat in stratol acvifer luat ‘in consideraie este a an kia= be Mo 624) ‘Separind varisbilele gi integrand in Timitele 0 Zi le - H, bash paces 5 seaanaeaeaies Fig 69 Deenpef i set sever ah rene gja=saefoc een j ‘ccuafia debitului unitar corespunzitor alimentisii drenului pe un singur perete este = EMEA) 625 Dac alimentarea face prin abi pera rena j aes aS 629 ' Pentru 0 tungime a drenului eal cu Lo, debit total ® poate fi capa i evacuat de dre ete Q=a a) Cin drenul ete situat in apropieea unui riu cae comune eth stratul acvifer - dag distanfa pani la le 610. Dre pal inst soir presne Sat . spiroru este mai mic decat zona de influent a drenului - pentru aportul de debit pe laura ne Sree ip 61, Draper ct seve nib eine ‘Tindnd seama de sistemul de coordonate (2) din figura 6.11, curba de depresie se caleuleazi cu relatia Hoe) et entra x:$Ls (630) soho) pentru x2 La 631) 1 6.22, Dren imperfect (ig. 6.12) Debitul unitar g, ealculat prin metoda fragmentelor, corespunzitor unui menu lungime de dren, este amarante: 632) is Xo + Ea +8) 633) Tyr Tyg #28) ack nivel piszometic este orizotal gi alimentareadrenuli este simetricd, cz in care = Fi, Hs y= i Lg = La, Cota 6.33 devine AMk(Hh), aks Te8 i, AES) ne In cazl in care gradul de perfetune at drenlui este egal ex mero (Gig, 6.13), caleulul bial se face cx eat 634) aks aida (639) ab Mly the) in care Sexe denivelarea toad ura tn ron Din relia 635 gi schema eee nae i og Fig 613. Dre inpatt oa gat do peso pal 20,82 “ies sob rie din figura 6.13 rele n3we ab AL, + le 636, Denver splines = final as= feted 3 ‘pare ca urmare a rezistenfe hidraulie suplimentare,favorizatl de modificere spectrului hidrodinamic fa intrarea apei in dren gi se resimte pe o distanya care ajunge pana la ‘valoarea grosimii stratlui avier. (Cusba piezometsicd pentru x > d (Gg, 6,13) se calculeaz cu relagia sane ( 05 Tatty fit mde Ga (05-p-t7-) (638) Pentru zona situatd intre peretale drenului i distanja d, curba de depresie se caleuleazd cu relayia yea) 639) ach proses tat este foarte mare in rapor eu afmea dren, 6.14) s poate adie cf micarea ape spre dren est echivaleti cx o sus Yniar Debt unitar al crest pentru acest car exe jon) is nk (6.40) % {In cazul in care fundul érenului este orizontal si se asimileazi cu o fantd prin care pitrunde apa, obit unitar este dat de reagia 4 aS. wen fE an 6.3. Drenuri orizontale radiale exeeutate din pujuri Fig 614 Dre inpate,o gadde yea a2. set sre rstoe cu poamefoate mare DDebitul unui poy vertical previzut cu drenuri tubulare radiale (fig. 6.15) este ‘echivalent cu debitul unui put a cir raz se determind cu relatia, = TE (6.42) 14 - | i in care: L este lungimea drenurilor radiate, iar n - numrul drenurilor, Fig. 615. Dean te ect cn pi vite sete easel peal dance uk me rit, estan elt Pentru stratul acvifercu nivel liber, debitul pul este 4) far fn eazulstrautu aver sub presiune games wan 2k 2 Debitelecalolate cu relate 643 gi 6.44 ee afecteard cu un factor de corecie care se determin cu relia Hh an (2h (6.48) pentru aviteral eu nivel lier si ni 640) entra cvifrl ub presun, in care = nd, d ind amet eemsor ozone us7. CURGEREA PERMANENTA, PLAN VERTICALA Curgerea apei subterane este permanent atunei ind parametrii hidrauliet ia oricare punt al migedrit nu se modifica in timp. 7.1, Steaturi acvifere cu nivel liber In functie de mocl in care parametsii hidraulici varisai in lungul migcrii, curgerea poate fi permanent uniform sau neuniformé Curgerea permanenti uniforml. Aceasti curgere se caracterizeazA prin faptul suprafata liberd a curentului subteran este paralelS cu patul impermesbil al stratului acvifer (Hg, 7.1), iar paramettithidraulici care o caracterizeazi mu variazd in timp gi nici in satin, ack se notes’ cu J panta patuluiimpermeabil gi cu 7 panta Suprafejei Hibere a curentului subteran, se poate serie isjsititea Viteza de eurgore a curentului subteran este » a2 iar debitul unitar gr kt hy a3) Curgerea permanent’ neu- niforma, In cazul curgerii permanente reuniforme, parametrit hidraulie sust invaribili in oricare punct al migc&ri, insh varia’ in Tungul curentului de la Fig 71, Cage pomanerd unos >t 2 un pune a alt acd parametrit hidaulct variand in spay dup 0 reguls bine determinats migcarea este gradual varatd, fn eazal in care madificarea parametilor hidraulich s2 produce dezordonat curgerca este newntforma oarecare. in funefc de variafa vitezei de curgere a apei in lungul curentului subteran migcarea gradual varia poate incetinit sau acocleratl Curgerea gradual variaté incetinitd. Conform notafilor din igura 7.2, rezut ns dh+aH _ ah, aH _ ah dx "dx av de tga= xe dx Fig 13 Carpe permet seo, vl ito > 2.>25 4 i 04 incare jad a Viera de curgee este att ; vom andl as) iar debit unter San dh goorntnni(s-Ap 06) {in funcje de panta patului ‘8, Patul impermeabil incina in sensul curgerit (> 0). Conform relajei 7.6, se poate serie (24) on ae! in care hy este grosimea echivalent a unui curent cu miscare permanent, uniforms. acd se noteaz hn aa si sinlocuieste in relaia 7.7 se bjine expresia 7 aE eo ntSf 4) 19) ae & aay «Paul impermeabil ncn in sens invers refed curgere (<0) i acest caz -ecuafia 7.6 capata forma mee an anni(s+ Sha 1) a gin cal curgeritconfome ev pant pata impermesbi otezd th ‘grosimea echivalent’ a unui curent cu migcare permanent uniform’ care transport acelagi debit unitar = ‘ord aah 43) ‘Tin seama de ea 78 sgalind rea 712 ou relia 7.134 bine eh a7) o19 Cungerea gradual variatéacccleratd. Folosind tafe din fg, 73 se poate serie as) ig. 73 Gupaepematt eiopul rth eet Hh Teieat me cuata debit unitar este une a annie sot as Dac hi este grosimea echivalent’ a unui curent acvite permanent uniforms gl ansporté un dbit uniter anti aan care migearea este Se poate serie egalitaea 1 (Usage as) su, inn sama de eaia 78, exuaia ferential a curbside cepresie capt forma 2-2-1) aus) 7.1.1. Forma curbei de depresie pentru eureni plan verticali eu suprafafi libera Analiza formei pe eare o capt curba de depresie se face pe baza relapilor tabilite anterior. Pentru curgeres petmanenté uniform’ (ig. 7.1, ecuapiacurbei de depresie este asthe (7.20) ‘Tindnd seama de relajia i ai din care, explicitnd pe = se obgineexpresia zene il-2) are jalocuit tn ecusia 720, conduct la eeuafiacurbei de dpresie sub forma panties) thy 0.22) Reault cin cazaleusgeii permanente uniforme, euentl subteran are grocinea constant, far supra ibe a acestuia, intro seeiune vertical patel cu dire do curgere, este reprezentata prin aa linia deap MN Gig. 74) 8 Y parle cu pata impermeabi fn contiuare s= analizeaxh wemstostelecazut (6, 7.4) 2 Patol impermeabil inti in sensul eurgerii YJ > 0). Se pleac de la relajia 7.10, find seama de rlayia 1.8, 1 Cuba AB de remou done te care rere se posi (> tits tte Sey = ein A ho nL gh : so. sds ena de Fig 74 Forms artel de qraie arate Ube acs sites bare pomencns afore), auton, gsi hua devine asimplesd fa BSNL pon ptt onal sdreapia MN, elod hoon noe Ss, ln dt xt rm de eid asimptoti a o éreaptcrizontal, 12. Curba CD de remus negativ (< ho} nsdh 0 cate we end > ho) 1 gi $0, cre stg eurba de remus devine asimptot la = cind > 0, +0 si sue citre dreapta curba CD se apropie de patul ‘impermeabil in partea terminal ovenind —verticald. —Partea | terminalé a curbei CD mu se iain Poxmrpy — cosderare, deoarece secjunea Hip! we de eurgere scade foarte mult, LESLE —tnzdnd edt zero, iar pentru ca <2U;debiul 8 ridin constant ar 17 rebui ca viteza curentului si ap PRL | ewes ate malt antl FEIN tometer ont JAC Gin domeivt de valabitiae a Teh ® tegiai Day on neo ‘ Patul impermeabil este ECAR SCeNG) orzo (= 0. Se ana ig 75. Fos cubs de deresi . sela 7 78 fom even ote a cede ne meant h +0, Sy, ce rest curb tind evn aim lo dea vera i. 7.5) = eénd hy co, FA 0, etre suinga cuba tinde <8 devind asimptotl la o dreapts corizontala Patul impermeabil Sncling sens invers ditecjei de curgere <0), Pomind deta relagia 7.14 $i finnd seama de rolaia 7.8, pontra coricare valeare atin, <0: cela -9 0 ts. xt tpn oe ene d ‘Femuu negatiy (fig.7.6) weld tm SE ae Zot cergewgwee —stinga curba de remau devine ‘rey asimptoté lao dreaptorizontal, ig. 7 Ferma cul d rere pet cnn asi op Eprmeaid covbini Seas ives rege deeagor 120 7.1.2 Feuafiile eurbei de depresie pentru curgerea neuniforma gradual variati Ecuatiile curbei de depresie 2 curenfilor subterani au fost stabilite de NN ‘Pavlovska in functie de pozitia patull immpermeabil gi de tipal migesi care caracterizeaz curgerea “Mfgeare graduel variatd, etinitd (Hg. 7.2. Pat impermesi inching in sensul curgedi> 0). rin difrenyorea elt di=inan om inlocindtlin 7.23 in relia 71058 bine a Integrind pe deca. ine stone 2, pe dstana Ls ine Log nein + Bo EL dha y —mo23tog ha} (7.28) fy mat ack in eu 728 se pune = fA aceasta captor Mh ate By 3Ioqh to 7.26 fy hy Te Phe ia Din ecuatia 7.26 se poate determina valoarea grosimil echivalente hy cv condifa ea _agosimile hy i ys fe determinate prin oraje piezometrice No ee ere osu uaa dan secu He p-Assareiah) am onion sce in fi. 128 pot sere ie 02 in lien eel (2 tli 9.28 es oi fe fesaateA om ‘Trasarea curbei de depres fof de patul impermeabil se face eu ajutorul relaiet (1.27) dd valor ui 5 caleulnd pe x a‘Trasarea curbel de deprese ff de un plan de refering orizontal se face eu ajutorul expresici (730) Migcare gradual varia accelerata (Gg. 7.3) ‘a. Patul impermeabil inelind in sensul curgerii (> 0), Prin inlocuirea relajei (7.23) in ecuaja (7.19) se objine a3) au ox) Flednd noaia J din care nace cus curbel de depesie 8 de plana orzotl 2, exrin prin relia eke sue 39) siti tama de elaia 7.32 eaaia 73 devine hoh Jy. h(t ai 134 ¥ A( -fi-+, soejt= 34) Panu impermeabi et orzo (0). Pundnd ecu 7.11 su forma ar=-hah fl integrénd inte seciunile 1 gi 2 Gg. 7.5) se objine ecuatia uneiparabote de gradul II, de forma’ isk 738) Aceasti ecuafie prezintS importanyi pentru rezolvarea unor probleme practice de fa gi patul impermeabil inclind in sensul curgerii, rezult c& j migcarea este permanent, neuniformd, gradual variati accelerati. = = - = [Acer rood |Pentru determinarea grosimiiechivalente hy, se floseste relaia 7.32. aca in relatia 7.32 se inlocuieste h cu hy, in care caz x=, 91 se dau valorile covespntitoare = 12m, = Tm.) 008 © 250m, reals pubs) hy Fig. 79 Ste esp bling ate ded Se noted teem din deat a(-2 5 )= 104) Sedu alr bi hy ise enue fy) Tol 72 ier nc (crepe ver lr le sia ncardone hy i us [is | 55 Tit vase_[ 1033 | 900] ars _Micarea fiind gradual variatS accelerati, conform figurii 7.4 gi tabelului 7.1, reaulth c& fatotdeauna hi > hy > Jn camul e fa ry find egal cu 12 m, valrie cae se dau Tui vor i mai mari de 12 m., Dind valor tui egale eu 14, 14,5, 15, 15,5 m s-au calculatvalorile funcyiei f(s) care sunt redate fn tabelul 7.2 (Cu valorile cuprinse in tabelul 7.2 -2 constrit graficul din igura 7.10, din care pent f Vi) = 10 se one y= 14,87 Pentru trasarea curbel de depresie inte setivnile hy gi hy Se procedeacd astel: in felajia 7.32 se dau valori arbitrare Tui h, observind ch hy >t > hy, st se calculeaxi valoatea corespunzitoare a lui x. Avind valoile lui x, cu relajia 7.33 se determin’ ordonata corespunzateare fiecrei valoci x, Prin punetele astfel mateate se traseaz’ curba de depres, Pentra exemplul Iuat in considerae, valoile obginute din caleul sunt redate in tabelul 73, iar graiculcurbeirezultate in fgura 79. 126 ho PFD ig. 710. Datei a roc etl ine de mirines fh). abel 73, Var de nel petra ordonata Ea ropa) Raf Test | ie | eae | Jac | a | ae | ‘sae | "tee ] “ase | 40 J acm | as | ante | atte | vise | sae | 10 DDebitul specific ps un mets Tine do ont db inital Tro stele transversal a cureta, sittin secure fhe G7 A ho =25-14,87-0,04 = 14,87 mf 172 7.2, Straturi aevifere sub presiune 7.2.1. Forma curbel de depresie Strat orizontal, cu grosime constanté (fig. 7.11). Din datele ingerise ia figura 7.11 rezulti imediat felajile de calew! pentru parametei idraulii ai migeari ‘eradientulhidraulic Hols 7.46) sein unt gondartcliy aan esuatia curbs Plezometrice Fig 711, Cages perma i rt oie ize co 127yan Aotey (7.48) Strat inclinat, cu grosime liniar variabi (fg. 7.12). Conform notailor din Se, 7.12, ezultd urmétoarele rela wna in ‘ My MM, =a My, MyM 750) Debitul unitar in seetiunea 2, de exemplu, este entig=rtEay asy nd lia 750 oma Mag 7 7 dt oe fe Geyer na nr te cat Snes 781 et gettin ote a Separdnd variabiele gi imtegrand fn limitele 0 = £, Mi, - Ma gi Hy ~ Ha, se obfine cexpresia Many % afee] Ses aM) fae care prelucraté mai departecondce la ela pent cleul debit unitar sub foema aban i = HM, = MM) H-K, M-M, STE niga inky, 752) _Dupa cum se poate usor observa din relaia 7.52 grosimea medie a stranului sevifer este MM, Ma (753) 7.2.2. Rouatile curbel piezometrice Deoarece debitul in oricare secjiune a stratului acvifer este constant, fining seama de ecuatia 7.52 gi de schema din figura 7.12 se poate serie 18 H-H, M-M, TE iaiQ—Inig, Expliitind po Hin ccuafia 7.54 rezul relagia HH M, 758) Te TOM tae Inlocuind pe ae in rly 7.49 in rela 7.55 reat expresiacurbeipiezometrice sb forma ae M=M) 756) aa ag8. CURGEREA NEPERMANENTA 8.1 Ecuatia generali a curgerii nepermanente fn ipoeza accept de Duput, conform cscia suprafaa beri a curenul subteran ae inclinre foarte mica, ceea ce permite si se admit cf linile de cent sunt evasiorizontale, suprafeale echipoteratesust vertical, iar viteza de curgere este constant pe vertical Considerind cf apa est incompresibils © = og exsd gi un apon suplimentar de ap din infleatit pe verticald, pentru curgerea nepermanentl, yindnd seama de Fg 81 Sdheospa daaniniesenssdgmades —pofjille din figura 8.1, se pot serie Seances * urmatoarele relatii; = cia vphyat-[ophe Sec] ayae = AB dry a a» ap cay [aya] 6) hdedt-| yh Bay lover {in care v reprezintviteza de curgere. Noténd aportul de ap din initrati pe verticalé eu gy dx dy d¢ gi findnd seama de relate 8.1 $8 ccuatia de continitate a curgeri este [Aun vn vndyr-[oyhe eax layareynduar dy xd gud a nBaxdyar @) Jn care m este porozitatea mediuli 130 Prehucrind msi depane ecuaia $3 se ajungs Ia ecuaia generals cused nepermaneis, conoseuth sub rmele de ccuaia Bousinsgue, xb fem av,A) , Avy) ah ex, ay a ° en Dacd in ecu 8.45 noses se obine es Con pee eo Bose = Core ee pean ( (a=). in acest caz, ecuafia 8.5 devine sie) lke Ao = 6) 5 aporul din intra pe vertical este nul a9 = Cind mediul permeabil este omogen din punct de vedere al permeability (k= et), eevaia 8.6 capata forma vili@}=0 en 8.2, Prognoza variatiei nivelului apei intr-un interfluviu cand existi si aport de api de la suprafafa terenului Consider k mifeea aps ee lan vert 5 8. (#0 924) = 0, : aan corte ae nein permanent (9.0), medi te omen in pte ede lpr ein 8. ee fra ee, ° as) Solupia ecuafie 8.8 este 3G, 9) Constantele C, iC; se determing prin condi la Limit Hg. 8.2) Cnd x= 0, hi iy $i cdind x= £, undid aceste condi i inlocuind in relia 8.9 se obyine BLig. 82. Sens ps cli ered se cng tan ‘nein cad et apt apd sp proves a Ko pe vere pentru Coe ke 10) entra din care remit ay {nlocuind constantele C; $i C; in ecuspia 8,9 repultS relatia {Gas RaW tea fig GB ca (te 2) 1 care reprecintl ccuayiaeurbel de deprese in interuviu atunci cind exist gi aport de ap deta supra Modulul de infitratie pe vertical gg se poate determina din relaia 8.12 in oricare ponet dacd se cunose nivelurile Ay si tz la marginile interfuviulut si indlfimes ‘detrminatd experimental in punctu de calcul 61d) Caleutalcotei maxime a curbei de deprese, Pentru determinarea punctlui de oti maxim curbei de depresie in interluvit, in ecu 6.12 se pune condiia ca erivata idm #8 Be lag se determin’ abcia/, corespun2atone Ii nae fn conde dem sus, din ecuafia 12 se otine 1_ MMe -18) ® a Ing 99 caleuleazi din ecuatia 8.12, in care se ilocuigte eu exprsia lui Jy din relatia sd ay 32 Cale deb ener de tar, Fe ao tie sar de inate int rin dan ees on-uidh os evn si 8.12 ape oe a pdt HR el gx) BoM of goe 16 dea ee a ane iri nd aad in 15, QA) ag 8.17) Sapp te GID, Penta s=0, (fe. 8.2) 4 MEE) get aay pen ar WP Rb da0d best Fig 83.Ferma ch de dese ae dou dus pose le ‘itl pat ipemnes lets ste eam. wR-W)_ gy tamara a9) Caleulul curbei de depresie cind hj = fy = 0. Cand niveluile hy gi hy sunt rmenyinute Ia cota patului impermeabil printeun drenaj perfect (Gg. 8.3) ecuayia 8,12 capi forma a= EL 62 si reprint’ ecuaia une lips i ecu 8 14 devine pera ea Inttimes macro hag ind sama de claile 6.204 8.21 se bine din exresia Lite haw 4% an Exemplificare. Un iterfluvi siuatfntr-o 2ond cu climat aid este amenajat pentru culturi agricole, fn acest scop pe suprafajarespectiva fa realizat un sistom de irigare care unefioneazA cu intermitentS pe parcarsul intregului an, TLuind in considerare datele inscrse in schema din figura 8.4 gi avénd in vedere natura litologic’ a terenului si fapeul e& pe supraaga respectivé sunt realizts o serie de construcii importante care at putea fl afecate de ridicarea nivelului apei subterane peste (© anumita cota, sh se traseze curba de depres inte sectiunile J gi 2 gi see calculeze ‘urmltearele elemente hidraulice i situa: ‘2. Debinul de inftraie din valea 4 cite valea B in conde in care nu exist aport, uplimentar din infiltrafi pe vertical 13b, ftyimea yey a cuter de depres ia ipseza existent unui port de ap pe vericala (Gonescind cb foal Fy execu la distanya = 250 mde seciunea 2 Tnsdinit nivel apes sulterane la cota relatvd <2 m a vaiaia bh Sh L siedtar]- Jn Ze 7 Ahoy (92) {n-care exe lungimea vlumatu de roe. ¥ neon hidrsaticeasupra unui vlum unitar de al rock acfionearl forja de greutate G = y'corespunztoare star imersate a volummuUi repectiv. ack exist gio fori Ridrodinamicd care acjionesz’ fn sons contrar forjei de greutate G, gradient critic de ntrenare hidrodinamied apare end Fig 21, Ashmead = ‘yet ange alah cr 2 Phe tile no he co) Cand terenul este omogen gi bine studiat so admite un cosficient de sigurant (C= 3:4. fn eaz contear coeficientul de siguranfi se ia C= 5-10. Dacd sensul curgeri este orientat cre interior terenului, cele dows forte au acelagi sens, in acest caz forta hidrodinamics contrbuind la mirirea etabiitgii terenului. [a eaz general cnd gradientul hidraulic depigeste valoarea critcd apare fenomenul de antenare hidrodinamicd, Pentru plnturile necoezve, care sunt gi cele mai suscepibile de instabilitate Ia acfiuaea curenyilor subteran, iter de aprecire a posibiltiilor de antrenare hirodi- ‘namic se bazeazi pe analiza granuloitii, 8 contr agent tsomis ig 92) in fn 3 Shean heaters, a fe pws evan ntl TTT tndenare dreds = cat NL LI se gered pent tact cing 2 | [| peennmi coeficientul de permeablitate al 2 os|—t [ foci, vteza ered de antrenare & | ] ] inerdinamicd 32 pose Ob Salman i E SEC towed 5 a vine eie on | ; tatooeete |_| At pny agama a Isomina tt peo vieea gro ex eunon Uy critica de antrenare hidro- neta Siac sun cto do Soop O-13-2, Te fina de vite do carga a ape ria med oon, ce ete conn de indvingh corto ae permeate qi ce gradient fre tteaea hidrodinarsicd a particulelor solide se poate manifesta sub form de sufoze, afuire gi upere Hidraulia, aE ‘ne decechcel denne Tasipao Sufozia (fig 9.3), Acestfenomen se manifest prin dislocaréa gi transportul particulelor fine prin spajlle Intergranulare fra ca stuctura generaldi a ‘Pimntului s& fle deranjatd. In domeniul de desfigurare a fenomenulul de sufocie ‘permeabiltatea paantului eres, Peste 0 anumiti limit de producere 2 sufoziei structura piméntuluicedeaxi prin prSbusire, Pamdnturile cele mai suscepabile la sufozie sunt nsipurile necoezive, affnate, cu un grad mare de neuniformitate Fig 99, Soins EErosianes (6s, 94. In vote sisal i indeceebi ta conactal consriior cs tere isipos, prin eine rex cenit, subterani pot prodicegoluri eu densi arial. Aceste golor crest prin eroztune sunt fears pericloass pew sebitaten constrileg, necestind msn feito olmatare prin inet eu stspensi slide rouunea re prosice _progesv, inepnd co fa supratefele hee etre interorol masivulut de pnt, crentl de sph antrenand in migeare tsie facile aranalometie Fn jul gourtor create prin erorune se Fig. 94, Produces foment de wieresized un fiteu ives care contribu Ia refaceres sabi phmdntul In cazul curgerii de suprafasS pe pantele versantilor, in albiile rdurilor gi canalelor at, viteza api poste produce srodarea plmntunr din seineaalbiecesecive. lec tip ep swat fi corespunde 0 ated eid de eromiune i antrenare hidrodine Trick Acca vitext depinds, pe deo pare, de dimensunile granultor din care este alcfut pint cespectv, iar pe de alt parte de fofle : de coezine care fin i tegate fate ele | particulele mineral. 3 apr “aes ay az ast 2m Viteza criticd de eroziune Ne Oe oer pate tieoh seade 0 dath cu redcerea dimensuait granutelor minerale, dae aut moment dat, selaind th continusre dimensiunile granleler, inp 4 acfonere forele de coezine, ceea ce ‘necesito vith de eurgere mai mare penta se produce eroiunea. Orientativ in figura 9.5 se pezintl dupa W. Creager J. Justin domseniulvtezlor ds exoaune fn alit deschise, in func de granuosittea plindstuilr care sldiuese bile respective Say Fig 25 Vins it de eosioe spiders a ecient de (Pelontute aps W Creager ati Afuierea (fig. 9.6). Fenomenul de afuiere sau refulare se declangeaz3 in momentel in care viteza de curgete a curentului subteran proveacd trecerea in stare de lichefiere a nisipati Afvierea este un fenomen care <= produce foarte rapid. Dac nu se anticipeazi gi mu se iau micurile necesare, refularea nisipului poate "surprinde utlgjele si personalul munciter care tucreazs in wyopi de. excavare, galerii canale ¢.2, Atenfie deosebiti ltebuie acordatS $i forajelor care waverseazi straturi de nisip affnat, deoarece denivelarea apei in gaura forajului sub o anumitl cot poate crea gradiensi hidraulict capabili si declangeze afvierea nisipului gi colmatazea forajulu respectiv. olsun Fig 26 Refrain pope senate 140 Ruperea bidrauicd (6g, 9.7)" Fenomenl produce in cazul unor ferenuni_statifcate saa ‘nor teen neomogene din punet de vedere al ermesbiiifi, "in care Dermesbiltatea desereste in fensol curgerit. ind ‘bpresiunea care acioneacd supra. statului mai pefin ppermeabil depageste forta de yeutate a strut respectiv, ‘cesta incepe Si se Tidlee, Fy 97 Produera fentmmni de rupee hidemiict 6 208 parneslst par fisuri si ergpaturi i in aiatage ee final ceodeard pin rupere CConcomitent cu ruperea svatulu pun permesbil apa rbuteste cite suprafja tren anendd cant mart de nisi. tului eritie {In laborator gradientul critic de antrenare hidrodinamic& ee determind folosind 0 aparatur a cirei schemi de funcfionare este ardtati in figurile 9.8 19.9 9.2,.Determinarea fn laborator a gra * Fig 93, Dgpostvpat deterinates pit ceie a ctl dove sar ch palo ded eta ‘ere deine os contri in pit. a et? ‘Shag ctabc “pote desea oped tac 3 rs dproteri Incercirile se fac att pe probe tulburate eft gi pe probe netulburate. in principiu determinarea se destigoar3 astfel: Ja baza probei se ageazA un strat fltrant, din balast, cu utsurad de neusiformitate < 10, eu diametril Dip al granuletor de cel putin 10 ofi Gamal dy al particule din proba de analiza Acest seat tebuie sib minimum 20, fom grosime. Peste acest strat se ageaza o diafragma metalic 2 gi in continuare proba 3 peste care se pune diafragma metalict 4 Urmeacd un fitru de protecte 5 de numai 5 cm frosime, Aparatl se conscteaz la un vas eu nivel varibil 6 prin itermediul unui farun DDeterminarea facepe dela un gradient hidralic/~ 0,5 detrmindndvse coeicientl d= permeabiltate corespunzdter acestui gradient, Se marejte teptat gradientl Ia valorile 1; TS. 2 gaand. pnd in momentel ip care stractura probe este deranjatS si pariculele solide incep #8 fe antrenate, Gradientl corespunzitor acasui moment constitie Eradional crite 4. Sunt necesare minimaum teh taceedei pentns a stabil un gradient critic medi In cazal pimnturilr cozive ou dig < 0,005 meng rarcat de ruperea probei prin fisurae. fn continuae se efectieaz ined tei determindr pe probe din aelagi material f8 si se pundfiltul de protectie de deasupra probei, In acest caz se objne un gradient critic care 58 noteaz4 cu, fn proiectele de execute se stabileste un gradient limit, rua fi corespunde un ‘actor F, do eicaitate a Bleu in funcie de gradieni critic, un filru se considers corespunzitor dacs 10, gradientul critic este Mes F >3$it, <0. os) ack ns sunt indeplinite acste condi se incsarl Si gramulometrice pi econ reapective sont indplin cx alte compoziit 9.3, Filtre inverse. Criterii de dimensionare Filteele inverse au rolul de a proteja pdimdnturile traversate de curenfi de ap Impotriva antrenlrl hidrodinamice, Aceste Bitte trebuie ci indeplineascd simultan dou condi de baz ~'Sh opreascA paricuele fine care sunt antrenate de curentul de ap din masa isipatui pe eave i traverses = sh evacueze rapid debitul de inBltratie,concomitent cu reducerea presivni Din punet de vedere granulometric filtrele inverse realizeazdo tecere gradata de la © granuleztate apropiati de cea corespunziteare materalului prtejat la © granulozitate grosiera, permeabilitatea crescind gradual in sensul ceurgeri Practic, pentru realizarea_acestei vara gyanulometrice ftele inverse se realizeazA din unul sau ‘ai multe straturi cu granulozitiji diferite (fig. 9.10) Grosimea minim’ aunts strat filtrant este de ordinal a 0,20 0,25 m, Pentru dimensionarea filtrelor inverse exist mai multe crite care au la baz formule empirice veridcate in practica de gantier. . Protecfia materilelor necoezive. in tabelut 9.1 se prezinth edteva criterii mai des uiizate in acivtatea de proiectare 2 filtrelor inverse pentru protecia materalelor ‘necoeziveimpotriva antrenarit hidrodinamice, ig 910, Sacer Se vers 12 abel 9.1. Cea de imentonare a Gkrorinveae ptr pista neoeive om Caen cy Fak ca, gee | Balas ema ore To ean a _| secre Peat partie deform ‘Daci U, > 10 se etimint particulele mai dia us: beaee rae Sik ‘nat ota pi che Rectamaion | 12528 cant 1nc ie ca | Béintd coni iru ae ea Parise din sterol Bes od < 0974 Pepi derma cipro) Hh Sa epic 5% L590 isthe seth sw osKe, Ax em i Bhs Sita pase | = | o> ricer S| poate cas any rormte eine | ess 2$854 dente tee penese S| Ey | ° Fe ate cee meni at tour Be ‘Tindnd seama de critrile prezentate in tabell 9.1 pentru dimensionarea filtrelor Inverse se recomand8 respectarea urmatoarelar condi: Set gs, Mat cs, sos Stn 4.., Uy 510 6 Pentru dimensionareafiltrului se procedeazd atl + se traseazi curba granuloctiii materialului care trebuie proteat prin fire (Se, 9M; Into prim aproximatie se traseaxh cuba granuloziiji Gltrului paral’ eu curba granulozit{ii materialuli de prteat, cu condifia ca aceasta $8 treac8 prin punctul corespunzitor dimensiunil dy = 10 dy, Curba Gltrului astfel trasath ce verificd eu relajile 96. De exempla, pentna ‘material a clrei curb granulometricd este reprezentath in figura 9.11, procedénd aga cum sa menfionat mai sus, sa objinut: dys, 3Pietrig oor CO ort a 10 20 oy as “sy dratdes Gt es tifa ig 91, Subsea paolo Safe de patos ple care pte Tapa te osanise Recut filtrl indeplineste contiile de eficacitae Pentns urmatoral sort al filtralui se procedeard ta fel, cu deosebirea ci dimensionarea se face far de granulozitatea primuli strat filtrant a.m. CGrosimea filtrulu reultd in condita de reducere a gradientuluihdraulic ast: « din ecuafia de continuitate en renilté 8) ~ dae se admite aproximayia conform relajiei kad, raul, findnd seam de rlaile 9.6 gi 9.8 ipo 0 diy (8S igF 1S CC tits informativ in tabelul 9.2 se prezint grosimea unui strat fitrant Gn functie 4e sorturile granulometrice care int in commpoziia filtrulu ‘Dac& primul strat Gltrant nu reduce gradientul de curgere sub valoarea ert, se 78 TT] [ 5,>0p8dimenanes nderatsr © 2s din oul d,s spose 3 ay | stabili in funcfie de coeficientul de £ y eaniformitats al materialului 1s| ++ AT Siem couom “adegane! | Tomiapemnaainggste | Mt t Dek tal ve reazeas | 5 | diousup sng wea eoen it [ canal argilelor de regula este © 93s 4g ge Suficient, este recomandabil s fie Un deo fttot ‘ndeplinité condipia ca sy ig 9.12. Diapason pe lege polo at F210 sw Bei cecotSeatl deems ella Set iss veers petit pcre wpe placate b> dig > 0.4mm ad deumaizae’s> 095 (Cand filtrul ce realizeaz din mai multe stratur este necesar ea U < 20. ‘Tuburi perforate introduse fn fil invers. in cazul fn care in fila invers se introduc tuburt perforate pentru evacuarea rapid a apei drenate (Bg. 9.13), pentru ca materialul din Gitru nu treacd in tubul de drenaj trebuie indeplinite urmatoarele zz ig 913 Te peter nro acre area eS nvers 14scone dey? 12D 0.10) {in care D este diametrl perforailor de form circular, ayyzt ey in care reprezint lgimea gliuilor in eazultuburlor suits uy DAT eo) in care 6 J reprint’ deschiderea rosturlor de imbinare a tuburilor. 9.4. Formule empirice pentru dimensionarea drumului de infiltrafie in vederea evitirii gradientilor critici {nliturarea peicolulut preduceriéantrenlrii hidrodinamice so poate realiza si prin Tungitea drumalut curentulu! subteran pistrind aceeasi surcin’ hidraulica pind ce gradientul hidraulic sade sub valoaea critic Exist posiiltatea de a efectua caleule hidraulice suicient de concludente atunct cand se cunose caracterisicile geothnice st hidraulice ale terenului precum si geometria Construcfei la nivelul Sundail, [0 lipsa acestor date se folosese formule empirice dintre tare doul sunt mai des Floste a. Formula tui Bligh care indid drum cel mai scurt al linilor de curent L pentru ‘ama se mat produce antrenarea hidredinamicd, conform relafiet L2CaH en) in care: C este un coeficient cu valoi cuprins intr 4 si 8 in funetie de particulaitile terenului; A H -diferenga de sarcind inte biefuri ©, Formula lui Lane care admits ipoteza cl migearea apei peo traiecorie vertical intémpind © rezistenga hidraulicd de trei ori mai mare decdt pe orizontala, ceea ce ingeamnd cA rezstenga hidraulie pe o unitate de lungime veticalé este echivalenti cv reaistenjahidraulick pe tre unitiji de lungime orizontala (Big. 9.14), Fig 914, Sem pests deere ngin eclectic cout 146 Separarea inre ate Areapia care inclind cu 45°, Relaia lui Lane ae forma L2GaH oy jorile de trsiectori orizontal gi vertical se face in uncie de fn care: L este lungimes echivalenti 2 conturului subteran compusi din lungimes pe vertical L, si lungimea pe orizontal Lo; Cp - un coefiient care se ia intre 1,5 91 85 in funejie de particularitifileterenului, conform tabelului 9.3; AH ~ dferenga de sarcind inte biefur Tube 93. Valorie coe.tonta Cyn fei ipl de pdt Cociceant “a epi Nera = gliwe Aeglpla vinoast __ Ari asi cosnett Beioisycopary | Ariimele 7 Parnas | : ripe Lungimea echivalenté se datermind cu retafie (Bs, 9.14) Lad (o1s) Comparativ cu formula lui Bligh care conduce 1a contururi subterane mai lungi, formula tui Lane di emulate mai apropiate de realtate. 9.5. Lichefierea nisipurilor Lichefierea nisipurilor reprezinté fenomenul de pierdere a capacititii portante in condiii submersate cénd acestea sunt supuse 1a acfiuni dinamice ciclice provocate de tla care produc vibrai, trafic feroviar su auto intens, cutremure de pamdnt ¢.2. gi se catoreazi creteri presi ape din pori gi reducer frecrii dinte granulete minerale Se consider susceptible la lichefiere urmétoareletipuri de nisipur 1+ sisipori cu gramulociate uniforms, indeosebi cele cu dimensunile pariuleor cuprnge inte 0,075 gi 0,20 mm. Aprecirea posiblitgit de licheiere a nispurtor in fui de granuozitate se poate face conform tabeluli 9.4; = nsipurile eu gradu de indesare J = 0,S - 07. fn funy do starea de indcare gi de gradul de intenstate seismic (STAS 11100/1-79, sensiilitatea la ichefiere a nisipurlr se poate evalua pe bazadatlorinsrse i ablul 95, Tube 94 Apreceres posit delicheere a nspaior in fancfe de granuonate Diestnicwacisicmefacime | Ponisi tieale Plas poreSee emulonaric Diamar ci dy em masa oss Dinar coe dfs) 20.08 Papas Fact plo 00059] <10 © Fechner d=. 9} <0 <10 Prasig areca > 106 «10 ° Tabu 95 Rostaren sna acer lied a nse Rc degrade “ndearessradldeimantate tes ‘rata detest seinnics | O7#s deen cepa ips eine sci iene 7 Pista ete kei, ndicet de valor hip > <0.85 oe Pil ete chs eet aaa Indiferent de granulozitate gi de starea de indesare, nisipurle situate la adSncimi mai mari de 15 m sub suprafja orizootala a terenului se consider’ c& mu mai sunt susceptible de lichefiere; + nisipurle saturate sau cole situate deasupra nivelului hidrostatic, dack exist condi ea aeestea of treacd in stare saturat, us > ee oo CRITERIUL 7 Sua Bene” of mp ae ‘ stn a : LcHEFIARA " ston 8 28 8 eee CATER [ee me Staai oe | inioitate [58 ao CRITERIUL STAR OF noesane _ POZITIA in staat conoryi og {Gennes sataat ae carat Tatoo PECONTUR kee et ‘usenet Nn “Gail & myeie ERR, = PO] iter nae eocidioest Ieee avon Fe Pu 1.915 Cer pes ovate ple de cesee spor de otererl Rowe. 149« nisipuite la care penetrarea dinamicé standard R < 30 lovituri30 em; + nisipurile eu permeabilitste mica. 10. CALCULUE INFILTRATULOR PE SUB BARAJE $I DIGURI {in Roménia conde teuiceprivind studil proprietor pimdsturilor necoezve Lchessbile sunt reglementate prin normatial P25-84 Citerile de evaluae a poteyituli de ichetere penta sisipurile dn Roménia au fost stabilte de etre LCH. Bucuret, conform scheme din figura 9.15. 10.1, Metoda lui N. N. Pavlovski Conform metodei iui N. N. Pavlovski, debitul specific care se infiltrea23 pe sub tary, pe un met iar din lngimea aes, sci cu lia ao? rain] =18770, aon {in care: este coeficientul de permeabilitate in mya, AM - dferenta da nivel dintrebiefuris (Or debitalredus care ce determin’ grafic din figura 10.1 in fueqie de raportul BE. ——— Res Be ig. Grape deinen debi re rin cel teeta Pentru Bis »2 debitl specific se determin cu relayia Ba 0.2) ‘Aceasttrolatie di rezultate satisfictoare penta 2B < 1, Pentru valori mai mari ale raportulu 2/B debitu se majoreaxl eu 10-20%, 1s5 @ 2 + + L o eeee t Fig 102. Gripe dere debi ses 9+ taal teenlorcs gosine bate me Tey eRe Pentru terenuri de fundare permeable, cu grosime foarte mare, debitul Q, se determina grafic din figura 10.2, in care 2, este adincimea zonei active luath in calcul Pentru scopuri practice addncimea zonei active se ia, 33,5 BI2 in cazul terenuriloraluvionare, earacterisice luneilo i teracelor (fg, 10:3, debitul specific se determind cu relafa lui G. N. Kamenski pa moe ao3) who VRE), lets) kth, Sh se determine infitraile de api pe sub un baraj omogen din materiale angiloase, fundat pe un teren permeabil cu sgrosimea 2 = 22 m, cunoscdnd urmatoarele date = indljimea bargiului 7 = 17 m, 1gimea fa baz B= 89 m, lungimea L = 287 m, coeficiental de permeablitate al terenului de fandare k= 9,5 mvri gi lforonga de sarcind dine bifuri A= 15 Eve Rezolvare. Pentru rapertul ig 103. Bef peta teea sviwarsveiioa B/2= 554,045, folosind graficul din Ach figura 10.1 recut Q,= 0.198. Debitul specific, conform related 10.1 este q = 9.5-15-0,198 = 28,21 mim, iat debit total Q= gl = 29,21-287 = £096,27 mii» 93,7 Us 2. Aceleag date ca in primul exemplu cu exceptia grosimiistratului permeabil care = considerd infin 132 a Rezolvare. Considerind adéncimea activi zy = 3,5 5/2, din figura 10.1 real Q, eit epecic 9 = 951506 = 855 m?/zi, iar Yebitul total Q 85,6287 = 245385 w= 284 Vs oT 3, Si ee cacuteze debi deinfitrage rey Oo] pe abun bar} conto sctemei din figura, = 104 nescind ci ungimea tar ete do 2 ‘ Recobare. Aplicind relia hi GN. 54 Kamen doula es Fig. 104, Se pant callin eb Se Desk recipes a= 15 1s 9, [45 TE” SHAFO 10097 1009 ~ 0, Be 2536 15 = 20,67m'/2i-m 5-20.67) 336 "V2628,50"), fac debit ttl Q= 9h 206723 (816,11 whi = $5.74 Us 10.2. Metoda gradientului inigiat Rolie pentru——_calculul infltrajilor admit existenja unei zone active zy care sia in cafe Teren permeabil cu grosime finits. In cazul barajelor fundate pe terenuci_permeabile cu grosime fini, considerdnd zona activa egalé cu grosimea stratuluipermeabil (ig. 10.5), debitul ene se P ee 2B att ttt 1 we) eos oECEt e oe Fig. 105, Gre pet deri spor ersk=A0 7,51) {care tangenta hiperbolici the se 153termini cu rlayia gas unde = 2A &, Raportul cliptice se poate determina direct folosind graficele din fgurile 10.5, 10.6 si 107, Raportul X' /2 K se poate calcula cu formuta empiric’ integralelor ‘ergen parlc x ci 0.8) oe www OZER Ep Tee ae ig 106 Grp deri = AB!) Sige determine infle trajlle pe sub un baraj impermesbil cunoscind urmitearele date: grosimea terenului permesbil 2-22 m, lifimea radierului 3 = 89 m, langimea barajul la coronament L D7 m, coeficiental de permeabillate al terenulti & = 9,5 ami gi diferenfa de sarcind intr biefuri AH = 15 m, Rezolvare. Dack BI2 =, | raportul = ooatediret din ig. 10.8. in camul de fai (B/2 5, >1) ni se poate folosi graficul din figura 10. Se caleuleazd argument A findnd seama e& = Sar sais = 0996 ‘Valoarea argumentului i = the se poate cbjine direct din grafcul fedat in figura 10.7. Pentru % = 0,996 rezulté =0,2. Aplicdnd relajia 10.4 se obsine = 951502 = 28,5 m¥zim, iar debitul tora 28 Q= gl = 28,5 287 = 8179,5 m¥i = 9467 1s Rezultatl este foarte apropiat de ‘el ebyinut prin metoda Pavlovski, pentru care s-afolositaceeasi dats e2R8 eae eeesnaeas An ‘Teren permeabil cu grosime infinied, In cazul terenului permeabil ex Fin 107. Griiopaiaemsizaearpesi rosie infinit& metoda de caleul admite Brak= A), 154 ipl de ue is zone civ, sn cera (108) Gradients hae tint oe ste oe Sam All = salt 07) Disk fe soeah oti train ee 2 cae Fonda cose ign Sen ain sap 107 Saumin x reg ve= Hl n$Bl 0a) Decree frente out fin octet pec es in cml ea dtl toe do infra © oie ca Stra tte ls de cent inosine Yo contr tle Lindo et de a cen cnadi Seah oo es kB a ¥~ yy i BH ial «109 docimea active consi ch et 13.3802 01 empleo consider tr} perme inst po ern permeable reine ini, So cou rir ae jimea rari B= 89m angen Sangli = 287m na eerie mel dfn =. ms, a esi dite ctf 18m Shue st Snap bry Resor Comin sod acted snes 54450185750 din rlayia 10.7 ruled gradientul de niger a curgeri Compara rezultatul de mai sus eu cel objinut prin metoda Pavlovski, se observa i acestea sunt foarte apropiate, 15510,3, Metods fragmentelor ‘Aceast metoda consti in impérjirea domeniuli de infltragie in fragmente 723.4 (026) ween. (osons!)q,pean34rher 6020 v=(1-034)s, pens bo 028) in care Jy si sp sunt proiectle conturalui subteran al constructisi pe orizontald si pe verticals ‘Subpresiunle in punctele carcterstice de pe conturul fundatiei se determin eu selayia an Site 10.28) ly ay = Ot % fntre dou puncte caracteristice (1) gi diagrama subpresiunilor se consider’ Sinise variabila. 158 Gradientul hidraulc de iegite Tn bieful aval, pentru straturi eu grosimie Sint, se determin cu relia ; 24H 1 Ae ~s (10.30) poste determina pe cale araficd din Sgura, 10.12, entra un contur subteran de forma celui din figura 10.13, gradientul maxim do iegire se poate evalua gi Ti cu relaia aproximativa a tit . Twi RR. Ciugaev: Te ee ee wo aad SSE BREE Ewe w wt ae Fig 1012 Shani iewiss ¢ gafce ptr deen cocci ReSBERRESE ee hae L Et Wee By] 031) Viteza maxim a curentului in punctal de cemergenta este nar =F ne (10.32) Coaficientul de siguranta pentra aprecierea fenomenvlui de antrenare hidrodinamict in zona de cenergenfl a curentului in biel aval se deterenind cu telajia| 40.33) Jn care m este poroztatea, 7, ~ greutatea volumicl a scheletulul mineral, 7 = greutatea specificd a apei, pun ‘material din domeniul de iniltape Exemplificare. Se consider’ schema din fig. 10.14 eumoscdndw-se urmBtoarele 8 mt, Hy 22 = 43 my; 8) = B my 6, = 30 m; = 5 my, y= 19 4 mai (3,93 «10° env); Iungimea barajulul L = 154 m. Si se caleuleze grosimea zonci active de infiltrate, subpresiunile pe fundatio, ebitul specific g gi debitul total Q de infitraie pe sub bara gradientul hidraulic maxim 159Ja fegirea in bieful aval, viteza maxim’ in punctul de emergené E gi coeficientul de siguranjd. pentru stabiltateaterenutui Ia acfiunea fenomenulsi de antrenare hidrodinamics, Keene tin co toh sunt ascscuauenepaes Rezolvare 1 Calcul zonet active z,. Din datele cunoscute gi din figura 10.14 se obyin Ig lit [= 19+ 24= 43 m ggg s+ Dy 48 aR 136 coe ce ccepinde condi inure de ela 1027, ae ats And a 1027 ie (08 + 0,5:1,343)32= 47,09 m ceea ce inseam’ cd in caleul trebuie lua fn considerate intreaga grosime a stratului filtran 2. Calculul subpresiunitor pe fundstie. Domeniul de infitatie s-2 impart pe cine Sragmente numerotate de la / Ta V (fg, 10.14), ditre care tei corespund pierderitor de sareind datorate celor tri ecrane, iar dou corespund pierderilor de sarcind ditre ecrane * Pagel. Se pie elie corespuctoare fig 10.10 spn BB s.01 iar din relia 10.18 se objine Gen = O64 0,43 + Fragmentu /, Se aplicd relaile corespunzitoare figurit 10.10 Pentru s;= 8 m gis)~ 30 m, remlth 05 (6, + 5) vedere cH 1, = 19 m (fig. 10.14), apicdnd relia 10.19, rezult 160 19 09 79 + Fragmentul I. Se folosesc relajille corespunziteare figurii 10.10 1, deoarece Sea 2-43 este mai mare i mai mic: Ba este cuprins intre 2-8 ocd 0,5 gi deci gi B= FP = 0,697 ese cur osiag, In cate cons aplic lin 10.23 ean 0,5-0,697 3.4 1,5.0,607 +05 us 1-0,75-0,087 + Fragment IV. Se aplicd relaile corespunzitoarefigurii 10.10, Pentni 0,5(s, +5,) = 0,5(30- 5)= 17,5 m,rezulé ;= 24 m > 0,566, 3) = 17,5 m. Folosind elaia 10:19 24-175 65S wos tlie corepunztoare fig 10.10 decaree Anogsqi Sea S wots + Fragmentul 7. Se api ra Concitile corespund relate! 10,23 eu care se calovleacd 45-43 67 SB 5.0.64; iar din retapia 10.18 se obgine See = 0,440,282 = 0,722 ‘Suma coufcienilor de reistenf este Ge" Sia Sans Sica +543 +46 = O,8714-0,004 1,820+0,151+ 0,722 = 3,564 Pierderile de sarcind se calculea2a eu relajia 10.29 obfindndu-se: Mi = terest A = 355-0.00=0,000 tt g= 7iBpelat= atm As» 3285-01511, 101m Mg = 380,222 560m : Eat «260 ‘Suma pierdeitor partiale din fiecare fragment A/T trebuie si fe epald cu Hy, 28-226 m. Epura subpresiuni pe fundafie este redata grafic in fig, 10.14 3. Calcul debitului specific q gi debitului total Q. Canorm relaiet 10.13 debitul specific de iniltrayie este at 526 s/s m = bE = 3.95.10" 528, = 28,67-10° 0 iar debit total Qn gh 0,2867-154= 44,15 1/5 =0,04815 mis, 2867 Is. 164, Gradient hidraulie maxim Iai in cae 6 inlocuese datele cunoscute,obgin snd 2867-10" Now 593-107 -45 {In bieful aval gay Se aplicd rela 1031 ack ce aplicd relajia 10:30 cocficientul « determinat grafic din Sigura 10.12, entra LL, este egal cu 0,5 gi Fete 3.9.955 55 be int a $00.95 9 2 264 nae = 95 0,5.3,568 ~ 0324 5 Viteca maxim de ftraje in punt emerge vy. Conform lai 10.52 nw = 3,95-10'0,324= 1.273109 me E Coeticiena de siguants F, = determin’ lund in considerate n = 35%, 6.5 kN, yu = 10 kNin? i @* = 30" Inocund in rela 103 secine 265 (10,394 285-1) a sin 3 65 10.4, Metoda aproximativa a lui Terzagh fn ipotza Terzaghi (Gg, 10.18) hingimen medic @lnilor de curent Ie determin cursiaia 12204 B+, 19.34) iar gradient hidroulie curl rl (0.35) 210, 5)e< Debitl specific q se obfine cu sjvorl lel a. eM 1036) 20; 5)2 rea 1036 devine a aR ee ig 1015 Stews sapien pee cach Penteu eazul fundfiet de supraferd ‘or har 5-au stabilis urmatoarle reli = Pentru B/2e>1, katt - 037) 0,884 8 = Pentru B21, (10.38) 162 (2) est n coeticen numeri are se poate determina gra inf, 10.16 4 : ; 2 2 a 3 a H q : toe Ts VP npentenn Exon 1, Pentru comparaje se considera primal exemplu de calcul de la metoda Pavlovski ‘Se verified raportul {In aces caz se aplicdrelaia 10.37. Intceuind datele eunoscute se one = SSIS, 208,95 ma /ci-m=0,3548 Ls, oss jar debitul total, cunoscdnd 8 lungimes barajalui este (Q=28,93-287 = 8302,9 mi =96,1 I, Metoda este recomandati pentru evalusrea ordinulvi de mlrime a debitufui de ingiltraie 2. Sie determine debtul care se infiltea24 pe sub un baraj cunoscdnd uemitoarele ste ig, 10.17), B=22m:9 26m, AH mee b= 4m, Deoarece 87 m, este: 7m, k= 8.3 mv gh <1 se foioseste relajia 10.38, din care remit 163SIT 4042 7,02 2 Q=147,02-134 = 19700, 68m? /2i= 228,017 1/5 10.5. Infiltratii prin ocolirea incastrdrii barajului in versanti. Metoda V. P. Nedriga Calcul initrailor se poate face conform scheme din Sgura 10.18, ms . Fi 018 Sem dep spa oe mi he s lceteiatic Estndtea zone de inflrajie etait cu relajia Beal 03) nde cttcea =D) ncare D=2ity-1 (ost) ss determin pat in Sura 10.19 Debi calla cu elaia o-402-m[c-e(L-05)] aon content C= /(B), tn cae ee Tungimea cra fn versant, ee determin “Ty ‘grafic din figura 10.20, Beemplficore. Sk se deterine 5 intitle prin eclea undead barjul a ceunoscind urmitoarele date: hy = 36 my; fy = 19 my fy= 46m, Fig 1019. Grabcpesdeteminaes fotos, 6.3 th olf [ 14m, s= 10 mgik 164 Rezolvare. Cu relajia 10.40 se caleuleaz D Din figura 10.18 reaultd a = 0,157; iar B= 0,157414 Pentru raportul 2/5 = 179 as. DO OB ws Fig 10.20 Geicpnn deen coc Inlocuind datele obginute in relafia 10.41 rezultd. 9=$3(36 -19°Y0,45~0,157(U4-0,5)]= 410,6 mici= 4.75, 16511. CALCULUE INFILTRATILOR PRIN BARAJE SI DIGURI DE PAMANT 11.1, Baraj omogen fundat pe strat impermeabil Principalele elements fidraulice care intereseaz [a dimensionarea barajelor gi igurilor de pmant sunt: debitul care e2 poate infilira prin corpul barajului, curba de infiltrafie si cota punctului de prelingere a ape pe taluzul aval, ‘Problema infltrailor prin bargjele de plmént a fest stdiatd de numerosi autort care au elaborat metode de caleul ce conduc la rezultate comparabile. Una dintre metodele ‘de calcul mai des folosie este cea elaboraté de NIN Pavloveki Pentru calcul infiltrajiilor, corpul barajului (Hg 11.1) se imparte tn tei fraginente:fragmentul I (amonte),fragmentul IJ (de milo) gi fragmentul 1 (aval), Fragmentul 1 Fragnentul 1 Frepnenta to L re +t 7 —— am 7 = ig 11.1, Shen pr call irr prune omoge ds pe ar ingens Analiza infiltraillor conform matedei elaborati de N.N Pavlovski ‘care fragment in parte face pentra Determinarea parametrilor hidraul ‘= Fragmentul/ (amonte) Debinal se caleuleazd cu relay H.-H) ay {in care coeticientul« se determin cu formula empiricd 166 ay «any 80° 26, Valorle coeficientului din relafia 11.3, in functe de pata taluzalui (m, spot ua din grafcul prezentat in figural 1.2 ‘+ Fragmentul 17 (de mijloe) Ecuafia eurboi de infiltrate este identi eu relafa 7.35, ate aL any fin care hy=Hethy (11.5) + Fragmentul (aval) ensing(1+2,3.0 fring (1+2,310892) su 2a) fehanay ano 1 TI inca {Ts ee ae Jo1033tg82 uy TH teens tine Potrivt legit continutii, debitele caleulate cu relate 11.1, 1.4 gi 11.6 tebuie 8 fie egale. Necuncscute in aceste ecuafii sunt fy, fy, L gig, Pentru determinarea acestora mai este necesard o ecuate care se objine din elementele geometrce ale construtii (fi, nay Ie Bom Hm ana) B-bi(mtmH Lele ais) Mirimea xp se clculeazi cu relajia a1.19) Reunind cele patru ecuaji stabilite pentru caleulul infitrayiilor prin corpal barajului de pint rezullsistemul 16720 au ©) $=hysin Body 4) L= Ly~ Misha Rezolvareasistemului de ecuafii 11.11 se face mai ugor pe eale grafic procedind ast: ~in ecuajia 11.11 ¢ se face noagia Filly) = hy sing = % a1) E + fndnd seama de ecuafia 11.11 6 pusi sub forma 224 ae gen le relaia 11,10 de noi dn Ggura 11.1, din care rez Laln-nel~$s h- Fil), y= PRONE AOE a1 + eouafia L111 a findnd seama de relaja 11.13, se serie sub forma ) = H,— A 2F ta = Filha))+i8 ) = 2 aus se poate serie y= mh, ais) = se construeste un grafic care in abscisi are ps fp, iar in ordonanté funciile File) 81 F (ho) = se dau valori arbitrare lui hy gi se caleuleazS pe rnd F,(h) si (Fig), datele cbginuteinregistrénduse conform modelalu din tabelul 11. Taba 1.1. Cael nei F,() 8 Fl) me pe [A [A ior [mf [tt “= funefile F\() gi Fifi) $0 ceprezinté grafic conform modelului din figura 11.3. Verticala coborati din punctul M de intersectie a celor doud curbe determina pe abecisl valoarea Mi, iar orizontala din punetul M marcheazA pe ordonaté funcfile F (ie) 51 Fin), care sunt egale cu raportul qk. Procednd actfel, din sistemul de ecuagii 11,11 se determina necunoscutele hy Din ecuafia 11.11 ase determina hy 4, aan-k iar L se obgine din ecuafia 11.11 a 168 Feuatia curbel de infiltrate. Se determing mai fntdi curba de inSltrafie penta fragmental 1] (de mijloc) pentru intervalul sp xs L +m (ig. 1D. Pundnd in ecuajia 11.11 b hy =y gi = xp obgine din care a6 reprezint ecuatia_curboi de infltraye pe interval corespunzitorfragmentului 17 Pentru trasarea curbei de infiltrajie in ‘ragmentut J (amonte) se procedeari astfel r No Fe ~ in punetal 3 cunoseut (8. 11-1). gu 115 gasepemre deena pr tangenta BP la curba de infiltrafie este normal er pe suprafafataluzului, = in punctul C curbele de infiltrafie din fragmeéntele J si) au tangenta comund, seprezentatd prin éreapta CT care face eu abscisa unghiul 8; = unghiul @ se objine ca derivata ecuatei curbei de infiltrate de pe fragmentul central (ecustia L1.4) pentru x= ¥,elruia fi corespunde ordonata, = ne won aay) ~ curba de infittrayie in fragmentul J Camonte) se traseazd printeun aze de cere tangent la dreptele BP, respectiv CT (fig. 11.1) Stabilitatea taluzului aval tn zona de pretingere. Se poste demonstra c& in punetul ‘D (fig. 11.1) curba de inGlraie este tangent la suprafafa taluzului, coca ce inseanind ci ‘ectorul vitezd coincide cu linia taluzului, avand sensul etre punetul F (Sg, 11) Fig. 14 Scho pi cae at tte la ler, 169Green ita pins ai satin poe Dee 22 ia ane jar forja do antrenare hidrodinamicS asupra unui volum elementar de plmdnt stust pe suprafijataluzalut sing, aug) Dea punctul D tre punetul E, vectorul vite igi schimb orientarea Plecdnd din punetul D, de lao direcie paralelé cu talumul, vteza de curgere ajunge in punctul F la 0 irectie perpendicular pe taluz, fntr-un punct MY situat pe segmental DE de pe suprafata taluzaui, veetorul vitexs face cu taluzal unghiului a. Descopundad vectorul vitez8 dupa directa taluzului gi directa normal la taluz se cbgin componentele tangential vr gi normal vy ‘Componenta tangential, jidnd seama de relaia 11.18, este v= hy =e sin Bs «a120, far componenta normal vy vptg am k sin Big (cen) Pe poriunea de taluz submersti, inte puneele F iF, linile de eurent ale spectrlu hidrodinanie sunt normale pe suprafia talumlui care reprecntS 0 suprafa echipoteyial, ir vector vtec, evident, sunt orient perpendicular pe tale gi deserese dela pnetal# etre punctl F Asupra unui volum slementar de pimfn situat pe suprafaja taluzuui in punctul Mf aeioneazi fora proprie de greutae G'= 1’, orienta dup directa vertical gi fora hidrodinamic, da de relajia 92, j= yl oientatS dup dzefa veetorluivitezS care face unghiulc eu taluzal barat Conia de echilibra pentru votumul unitar de pint este TeNig@rre a1 Jn care: este forfatangenyili fora normal; iar" gc ~ carateristcilegeotonice eter ale pimanuli Tindnd seama de notaile din fig, 11.4 gderelajia 11.22 poate sere egaitatca 7 sind + r raja 11.23 devine 124) 125) deoarece pimdntul ete submersat $7" 1 Rezulti cd pentru asigurarea stilt talumuui la splare este necesar ca ue Blas 29 ie, ae 170 | \ \ Fig 6. Graiopte deternres prunes ai Exemplificare. $8 se calcleze dsbitul inflate, sf se taseze curb de initraie 5% se determine unghiul maxim de faclinare 2 tala aval, penta un baraj deforma eau din fig. 11, eunosednd ed terenl de fundare este impermeabil, iar pmdatul din corpul Wargjului are coeficienral de fltraio k= 15 miei, greuatea volumied submersatt 11 = 10 kN/m?, gradul de umiditate 5, = 1, unghiul de frecare intericari @ = 18° gi coeziunes = 15kPa Recolvare 1, Calcul inljimit de preingere pe talual aval gi a debitul de initajie prin corpul barajului. Pentru caleulol_ funciei (hg) ex formula 11,12 gi funesii F (hy) cu formula 11.14, se dau valor arbitra iui gi se dewermind (ig, 11.5); inlgimea cu relajia 11.5, factoral 4, ou elaia 11.7 g Jungimea £, cu relaia 11.15, Tinind seama ch m=2.5, Bia218"B.=18,43° gi contciental determinat din Ggura 11.2 este egal ov 1.36, caleulele efectuate pentru hy = 2,3 gi 4 sunt sedate in tabelul 11.2 Fig 115 Schenk pairs atl danmsse clice pal ah vl tera imTabet 12, Coal enetior Fh) Fl) [* % Ta [aieemty) | o7k= rte) wo_| tot jo [es | p= e|s one [aa 3 | af saos | ns | oom | ae «isi | sae | os | ve | one Cu valorite din tabetul 11.2 ea construitgrafieul din figura 11.6, én care rezulté ssin(hy)= Al) =Laus™ Se verified fanefile Fy) sF (Py) ex vali lui y determinate gra. Debitul care se infiltreaz prin baraj este q = KF Ut) = 1,5 muzi-l,5 m-1 m i= 2,6107 Ui 2. Caleulul curbei de infiltratie. Indlyimea fy, calculatd cu formula 11.5 este Az 151357 31m iarmfy = 3.5= 15m ‘Cabs de incre pe fragmenta 17 (80 mils) s6 determina cu reli 11.16 25 Conform eli! 1.10, xy == 1.5 mar lin laa 11.9 eld = 38,5 m, fndljimea hy se determina din relia 11.118 pus sub forma (Hise Reaulti fy = VPA 538,545 =11,85 m Se dau valori lui x inte si Ly gi se determin’ y cu relafia 11.16, Rezultaele calculetor efectuate sunt trecue in tbelul 11,3 iar reprezentarea grafic este ilustrat in figura 11.5. entra fragmental / (aaonte) se determin unghiul @ cu relajia 11.17, fntocuind valorile cunoscute rezulté 5 15 bad = GBS, = 01258822, Tabla 11.2 Cae carb deleitraepetenement (emilee) Tals)» =|=)*]"]*]°| mi}? | 1") S| o [as | as | ass | ans | 233 | 85 | ans | oes igo | rom | 999 | oar | sae | rar | cae | s00 im CCunosoénd unghiul 8 gi indljimile Hy i fh, curba de infirase fn fragmentul £ (amonte) se traseazi printr-un are de cere cu centrul in punctul O, tangent la dreptele BP siCT (ig. 11.5) 3. Stabilitewea talumul aval la acfiunea hidredinamich @ apei, Prin inlocuirea datelor cunoscute fn rlatia 11.26 se eine “gp __ tis eh WE 0,32492 333237 0,975 Recut ci in pune de vedere hidroinamicstbilitatea aucun este agua Penta ainturaperioll ante hirodinaice, conform ela 1,26 este neresar ca ‘6s Pentru = 18%, unghiul de inelinare al taluzului, sub cota superioar’ a zonei de wl? prolingere, trebuie <8 fe tg; = “B®, coea oe inseamnd c8 2 < 9,25°. In mod obignit aceasta conde se relizeach prin executrea nei banchete de ime a pictoal az 11.2, Baraj eu nuclew de argili fundat pe strat impermeabil De segul nucleul de impermeabilizare a corpului baajului are form trapezoidal ‘conform medelului din Ggura 11.7 Pentrs calculul infilratilor printr-un baraj eu nucleu ée impermenbilizare se procedeaz ast: ~ nucle barajulu, eu baza mai micd bi baza mare by se asimileazd eu un drepeunghi cu tatara mic by = 21%% (Gg, 11.20), 2 conform prineipiului echivalenei(v, fig. 7.7 gi relajia 7.37), reaistnta hidraulicg a nucleului cu grosimen by si coeficientul de permeabilitate ky este egald cu rezistenja hhidrauticd a unui prism de pimfint cu grosimea by $i coeficientul de permenbiitaie & ig 11.79, - prin distorsionares nucleului conform figuri 11.7) calculele de infitratie se fac conform regulilor corespunzitoare barajului emogen, fundat pe teren impermeabil, prezentat anterior, = dups efectuarea caleulelor, reprecentarea grafic a curbei do infitrajie se face po fo schems asemindtcare celei din fig, I1.7e, in care barajul a fost eadus la dimensiunile inifale prin comprimarea nucleuliae ® Me rm PES 8 {ig 117. Shane pee ale sic ein bar ues dag indy renewal {ace aeal tbat ie te rn ec 4 11.3. Baraj cu ecran de etansare pe paramentul amonte, fundat pe strat impermeabil CCaleululinfitepilor printraun baraj de pimdint cu ecran de etangare pe paramentul ‘amonte se face conform scheme din fig, 11.8, folosind urmatorl sistem de ecuati 174 ici Fabiana be sg BhtArnttioa 3 Essai onsen oe. azn heed aa op Roe ee pressings DL= lym {in care: 9, este debitul care se infiltreaz8 prin zona I a ecranului (Bg, 11.8) situatl deasupra ‘curbed de infiltraje;¢, ~ debial cae se infltreazi prin 2ona 2 a eeranuiu situa sub curba de infiluagie; b - grosimes normala medie a ecranufut, dy ~ un factor de calcul care se determin’ Gina ty Fenton diab penee ends be cabacen tiene Scam, Cele denewsepatlaaeég ee ‘ NNecunoseute in sistemul de ecuafii 11.27 sunt hh, L, aulk, quik, glk. Rezolvarea ‘acestui sistem de ecuaii se face mai ugor pe ale grafic, construind eraficele funcjiilor Filltg)= bie snp, (11,28) a a . sin +m Ff, 2) ty) = FcR =e Ha apg Bae AE? afb sing Eo sia =m(—2-) Proostied Wn mod atemnor ca la punul 1.1, din gael contnit se stern fg Tintnd sama te tela Ihe, conform Cea Fh) = gle nea heh din tein 11.274 sb fora hz Jil) 4130) «uP gle determin’ din eee 11,270, respeciv 11.27, ar L din ecugia 11.277 a9 1511.4. Baraj omogen fundat pe strat permeabil Solusia propusé de F.B.Nelson-Skorniakov consth tn inloouires secjiunii reale a ‘arajului ou sectiunea trapezoidalé DGOF (Gig. 11,9) astfel inet paramnentul amonte al barajului s& Se vertical. In continuare se prezintA solujia pentru calculul infiltrailor conform schemei din fg. 11.9, nd 2,2Hy Strat ingermeani Fig. 119 Se ps a ere Se admite c& permesbiitatea terenului de fundare este egal cu permesbilitatea ‘paméngului din eorpal barajuli, supeafaya do separate dintre terenul de fundare gi corpul barajului este impermedbilé gi nalyimea ape in biel aval Hy - Sectiunea modificata a barajului, sub forma unui trapez dreptunghivlar, se imparte in dowd fragment, fragmental 17 (de mijloc) gi fragmentul 1! (aval), fragmentul J (amonte)lipsind in acest caz . ‘Debitul de initrafie prin corpul barajului, considerénd suprafaya de contact cu jonoge fit peste pouesit E oN mete tHe). ae Bm am care, sob forma restrns, devine a aay in care, conform schemei din fg.11.9, Bom Hh 132) 133) 176 Considerdnd suprafija de contact dintre baraj si terenul de fundare ca find impermeabil strtul permeabil care constitvie teenul de fundare este cub presiune, iar debitul de infiltrate prin acesta se calculeazi cu rlatia 10.4 atk a3» inewsinuge eign deme skeen — [dye 2 fs Fin 7° a) aia 3 > oe i ia Be Ike ‘Raportul integramelor eliptice se determind grafic din figurile 10.5 gi 10.7 sau cu relajia 10.6, in functe de raportul B/y. Debitul total q care se infiltreaz& prin ansambtul ‘bara-tren de fundare reprezinti suma debitelor Catculul eurbei de inSiltrafie BF (fig. 11.9) s2 face cu relagia ve i 136) pentru eySxSLghe My “ h oe | ee “| Strat inpermeabit Fig 1.10. Seo ps lsh eer rtm rj eget pet pene i,

S-ar putea să vă placă și

• Trauma Psihologica

  

  Document223 pagini

  Trauma Psihologica

  Rares Damian

  88% (8)
• Parintele Arsenie Papacioc

  

  Document4 pagini

  Parintele Arsenie Papacioc

  Maria Antoanela Stirbu Merlusca

  Încă nu există evaluări
• FUNDATII Fizica Si Mecanica Pamanturilor (Anghel Stanciu, Irina Lungu)

  

  Document824 pagini

  FUNDATII Fizica Si Mecanica Pamanturilor (Anghel Stanciu, Irina Lungu)

  Maria Antoanela Stirbu Merlusca

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Radies Te Zie

  

  Document71 pagini

  Radies Te Zie

  Maria Antoanela Stirbu Merlusca

  Încă nu există evaluări
• Stiinta Si Viata Daniel Dumitru Darie

  

  Document6 pagini

  Stiinta Si Viata Daniel Dumitru Darie

  Maria Antoanela Stirbu Merlusca

  Încă nu există evaluări
• Mikhail Tombak Vindecarea Bolilor Incurabile PDF

  

  Document235 pagini

  Mikhail Tombak Vindecarea Bolilor Incurabile PDF

  mnegrilam2002

  100% (1)
• Scarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale Universului

  

  Document325 pagini

  Scarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale Universului

  Maria Antoanela Stirbu Merlusca

  Încă nu există evaluări