Celor trei fii ai mei
Adrian, Cristian si Catalin Stanciu
drept “carte de invatatura”
si parintilor nostri
loana $i Alexandru Stanciu, Teodora si Emil Bostan
{in semn de pretuire si recunostinta
ANGHEL STANCIU IRINA LUNGU
Prof. Univ. Dr. Ing. Conf. Univ. Dr. Ing.
FUNDATII
®@
FIZICA $1 MECANICA PAMANTURILOR
CUVANT INAINTE
Prof. Univ. Dr. Ing. lacint MANOLIU
Progedintele Societitii Romane de Geotehnica si Fundatt
Bucuresti, 2006 Copyright © 2006 Fundatia Ecologica Green
Toate drepturile asupra edttieirezervate FE. G,
Adresa: FE. 6.
‘Str. Cuza Vod8s, nr. 4
asi, Roménia
cod 700123
www.feg.ro
REFERENT! STIINTIFICI
Prof. Univ, Dr. Ing. Paulicd RAILEANU cap. 4, 7 si 10
Prot, Univ. Dr Ing. Nicolae BOT! cap. 1 12
Prof, Univ. Dr: Ing. Vasile MUSAT cap. 8
Prof, Univ Dr: Ing. Vasile GRECU cap. 6
Prof, Univ: Dr:Ing. Nicolae BOTU cap. 9.
Conf, Univ.Dr.Ing.Ana NICUTA. cap. 5
Conf. Univ Dr. Ing. Dorel PLATICA cap. 3
Redactor: Prof univ, dr, Simon Cloata
Tehnoredactor: Ord. ing. Oana Colt
Dorina Stan
Coperta: Arh. Rodica Buliga
Eaito!
S.C. Editura TEHNICA S.A.
Str Ola nn 23
Bucur, Romania
cod 024086,
www.tehnica.ro
Descrierea CIP a Bibliotecil Nationale a Romaniei
‘STANCIU, ANGHEL
Fundatil-fizica si mecanica pamanturilor / Anghel Stanciu,
Irina Lungu, -Bucurest: Editura Tennied, 2008
200.
Bibliogr
ISBN (10)973-91-2291-2; ISBN (13) 978-973-31-2291-3,
Nol. 1 -2006. -Bibliogr. - ISBN (10) 973-31-2292-0 ; ISBN (13)
978-973-31-2292-0
|-Lungu, rina
624.15
Cuvént inainte
De un “cuvéint inainte” beneficiaza adesea volumele de debut
ale unor poefi, prozatori sau dramaturgi tineri, doritori a avea girul
cuiva care sd faca parte dintr-o generatie mai varstnicd.
Volumul de fata mu apartine literaturii beletristice. Autorii lui au
depagit de mult momentul debutului. Pozitia si prestigiul pe care l-au
dobéndit in lumea academicd fac de prisos orice recomandare.
Inainte de a asterne aceste rénduri, am rascolit biblioteca
lucrarilor de specialitate, in speranta ci, doar-doar, voi gési un
“euvant inainte”, dar n-am gasit.
Este drept cdi nici lucrari de factura si anvergura aceleia pe care
ne-o ofera colegii de la Iasi, prof. univ. dr. ing. Anghel Stanciu si
conf. univ. dr. ing. Irina Lungu, nu am intélnit. Un “cuvént inainte”
s-ar justifica, asadar, oricum, prin caracterul de exceptie al lucrarii.
Urmarind capitolele traditionale ale unui curs de Geotehnicé, de
la modul de formare a piimanturilor la calculul terenului de fundare,
autorii au transformat cele 10 capitole in adevarate monografi,
fiecare dintre acestea putdnd reclama, prin continut si volum, statutul
unei lucréiri de sine-statetoare.
De regul, la asemenea intreprinderi se incumeta colective largt
Cu atat mai mare este meritul celor doi autori care, iatd, au indraznit
si au reusit sd duca la bun sfarsit un proiect atdt de ambitios.
Este o lucrare ~ unicat pentru literatura de specialitate din tara
noasird, un frumos dar pe care Scoala de ta Lasi il face comunitaii
-geotehnice din Roménia
Prof. univ. dr. ing. Tacint MANOLIU
Presedintele Societifii Romine
de Geotehnica si Fundatit
Bucuresti, 2 august 2006 Prefaté
Academicianul Radu Voinea afirma cindva: “Concluzia la care am
ajuns in urma activitafii in invagimant gi in afara sferei invagimdntului, este
aceea ca cele mai multe solutii tehnice necorespunziitoare s-au datorat mu
lipsei de date si de recultate stiintfice existente in diferite surse de
documentare, ci unor greseli de gandire stiinificd si tehnico-ingi-
nereasca
fn acelasi context putem integra si constatirile Profesorului Peck:
“Metodele curente folosite actualmente pentru calculul capacitazii portante,
al tasarilor sau ai coeficientului de siguranta al unui taluz nu constituie
altceva decét punerea de acord a principiilor Mecanicii pdmanturilor cu
experienta practica. Daci metodele de incercare a piiménturilor sau
teoriile nu conduc la rezultate concordante cu experienta si observasiile de
pe teren, ele nu sunt adoptate in practica generalé, De fapt toate aceste
metode sunt valabile si se justified mumai in masura in care au fost
verificate de experienta. In acest sens, procedeele curente ale Mecanicii
paméntului mi sunt decét mijloace de interpolare intre diferitele situagit
intalnite anterior de alfi ingineri, in scopul solujiondrit propriilor noastre
probleme, in masura in care ele se incadreazé in experienta trecutului.”
Aceste dout constatiri ale celor doi distinsi dascili, cercetitori
stiinfifici $i practicieni renumifi, ne-au determinat s& intreprindem prezentul
demers de realizare a acestei Iucrari “Fundafii - Ficica si mecanica
paménturitor” pentru a conttibui si noi la procesul dificil de formare,
dezvoltare, consolidare si disipare a unei gandiri stiinifice si fehnico —
ingineresti, in Ingineria geotehnicd, absolut necesara tuturor inginerilor
constructori indiferent de specializarea aleasé
Formarea gindirii, dezvoltarea, consolidarea si disiparea acesteia,
constituie adevarata jinté a invatiméntului de constructii atunci cénd viitorul
inginer se afla pe bancile facultitilor de profil, dar si mai important, dupa
absolvirea acesteia, end inginerul se confrunti direct cu problemele
concrete in proiectarea, executarea sau reabilitarea constructilor.
Experienja noastrd dobandita la catedra, dar si in calitate de
proiectanti, de experti si verificatori de proiecte pentru exigenfa Af, ne-a vu FUNDATII- FIZICA $I MECANICA PAMANTURILOR
intirit convingerea ci afirmatiile sau constatirile celor doi renumifi
specialisti sunt inca de deplina actualitate.
Ca urmare, in elaboratea prezentei lucrari am plecat de la aceste
constatiri, dar si de la urmatoarele adevairuri de necontestat:
* orice constructie terestra, indiferent de importanta, dimensiunile
si impundtoarea arhitectura a acesteia, are drept suport
paméntul;
+ trdinicia constructiei $i neaparitia defectelor arhitecturale sau in
termeni stiintifici siguranta in exploatare a acesteia in orice
conditii de solicitare sau de schimbare de mediu este dictata de
irdinicia temeliei constructiei, adic& de rezistenta si stabilitatea
ansamblului fndatie — teren de fundare;
alcdtuivea si caracteristicile fizico ~ mecanice ale materialelor
de constructie sunt dictate de om prin tehnicile si tehnologiile de
Incercare gi fabricate, pe cAnd alediuirea si proprietaile fizico —
mecanice ale pamantului, ca material de constructie si respectiv
ca teren de fundare, sunt dictate de DUMNEZEU si pot fi
utilizate eficient, numai printr-o gdndire inginereascd adecvat,
bazata pe cunoastere, de cdtre om.
fn contextul celor prezentate ne-am insusit cele trei condigit esenfiale
mentionate de Profesorul Peck pentru realizarea lucrarilor din pamant, in
+ cunoasterea antecedentelor terenului
+ stdpénirea principiilor Mecanicii paménturilor / Geotehnicii;
insusirea unor elemente practice de geologie;
si am incercat s& le transpunem in structurarea lucrérii ca si in conceptia
celor 10 capitole:
+ Elemente privind modul de formare al rocilor (18 pag., 13 fig.,
3 tabele);
+ Alcdtuirea si caracterizarea paménturilor (210 pag., 128 fig.,
46 tabele);
+ Notiuni de hidrogeologie si elemente de hidraulicd subterand
(86 pag., 45 fig., 8 tabele);
+ Compresibilitatea paménturilor (151 pag., 81 fig., 19 tabele)
+ Starea de tensiune din masivele de pamént (103 pag., 67 fig.
18 tabele);
+ Tasarea construcfiilor (230 pag., 74 fig., 37 tabele);
* Rezistenta la forfecare a paménturilor (161 pag, 88 fig.,
17 tabele);
PREEATA 1x
+ Stabilitatea taluzurilor si versangilor (265 pag, 124 fig.
35 tabele);
+ Impingerea activa si pasivé a paménturilor (135 pag., 56 fig.,
11 tabele);
+ Calculul erenului de fundare (226 pag., 69 fig., 55 tabele).
A rezultat astfel o lucrare utld studentilor gi inginerilor constructor,
bazatt pe o vastd documentare (peste 250 titluri bibliografice, standarde si
normative in vigoare), pe studiile si cercetarile intreprinse de renumiti
cercetitori din tard si strlinatate, incluzdnd, de regula, aumai acele rezultate
validate de experienta practic. S-a insistat, in elaborarea capitolelor, pe
prezentarea ipotezelor care au stat la baza modelelor teoretice spre a se sti
exact in ce conditii sunt aplicabile relafiile de calcul deduse si care sunt
limitele fiecdrei metode in parte.
Mentionarea bibliografiei in text, poate in exces, a avut in intemtia
noastra un dublu sop:
* recunoasterea meritelor autorilor citafi simultan cu conferirea
unei veridicitéji sporite a ipotezelor, metodelor si tehnicilor
prezentate, consecinti a acceptirii acestora de catre cit mai
‘multi autori in lucrarile lor;
* conferirea unui “caracter deschis” lucratii prin oferirea posibi-
Iitatii inginerilor si/sau cercetatorilor si studentilor si mearg’
direct la sursi pentru a putea si-si extinda baza informationala
pentru unele subiecte tratate si cate fi intereseazA direct in
activitatea practic’,
Prezenta a 745 de figuri, incluse in lucrare, si a 249 de tabele se
jjustfic& prin doringa noastré de a fi, pe de o parte, foarte expliciti in
“vizualizarea” fenomenelor fizico-mecanice, in detalierea conceptelor
stiintifice, dar, pe de alti parte, si de a oferi cititorilor acesteia un
“instrument” de lueru in analiza si rezolvarea cazurilor practice cu care se
intalnesc in activitatea lor cotidiand,
‘Mentionarea in lucrare, ca si la bibliografie, a unor lungi liste de
stasuri, normative, ghiduri, instructiuni si recomandari, cu evolufia acestora
in timp, vine s& intregeased caracterul profind aplicativ al acestei hucrati
‘in confinutul gi dimensiunea acestui prim volum am avut in vedere
posibilitatea de a fi ilizatd practic de catre tofi inginerii constructori,
indiferent de specializarea absolviti
* Constructii civil, industriale si agricole,
+ Cai ferate, drumuri si poduri;
+ Amenajeiri si constructié hidrotehnice;
+ Imbundtétiri funciare si dezvoltare rurala. X_FUNDATIII -FIZICA $I MECANICA PAMANTURILOR_ —
Convinsi cd, in pofida volumului relativ mare de notiuni si
cunostinfe prezentate, existi inci o serie de lipsuri si chiar unele sedpari
inevitabile, vom fi recunoscitori tuturor celor care vor avea amabilitatea de
a ne semmala constatirile si observatiile lor pe adresa Facultatii de
Construct Iasi, a Editurii TEHNICE sau a Fundatiei F.E.G.
Suntem profund recunoscatori Profesorului Jacint Manoliu,
Presedintele Societétii Romane de Geotehnicd si Fundatii, pentra
amabilitatea de a prezenta lucrarea specialigtilor geotehnicieni si inginerilor
constructori printr-un distins “Cuvant inainte”
Multumim colegilor nostri — prof. univ. dr. ing. Paulicd Raileanu,
prof. univ. dr. ing. Nicolae Bofi, prof. univ. dr. ing. Vasile Musat, prof. univ.
dr. ing. Vasile Grecu, prof. univ. dr. ing. Nicolae Bofu, conf. univ. dr. ing.
Ana Nicuté, conf. univ. dr. ing. Dorel Platicd — din Catedra de Cai de
Comunicatii si Fundatii din cadrul Facultitii de Constructii Iasi, pentru
sprijinul acordat prin recenzia stiintificd a capitolelor gi pentru pertinentele
observatii ficute in redactarea acestora.
Aceleagi mulfumiri le aducem colaboratorilor nostri ~ prof. univ. dr.
Simion Cioatd, Dorina Stan, Gheorghe Constantin-Anin si Monica Istrate ~
din cadrul Comisiei de invayimant, $tiinfi Tineret si Sport a Camerei
Deputatilor pentru incurajarile si sprijinul acordat la redactarea textului gi
realizarea desenelor.
Un gind deosebit de apreciere, si mulfumire totodata, il aducem
rd. ing. Oana Donciu-Colt pentru competenta si pasiunea depusd in tehno-
redactarea computerizata a intregii lucriri, ca si distinsei arh. Rodica Buliga
pentru conceperea copertei
Nu in ultimul rind aducem alesele noastre sentimente de gratitudine
partenerilor nostri de viata prof. gr. I Virginia Stanciu si ing. Ovidiu Lungu
pentru infelegerea manifestati in a ne “tolera” oarece “neimplicare™ in
problemele curente ale familiilor noastre, timp de aproape patru ani necesari
elaborarii prezentei lucrari,
: Onin Lary
Iasi, 15 august 2006
Cuprins
Lista prineipalelor simboluri.
XIX
CAPITOLUL 1: Elemente privind modul de formare a rocilor
LAL. Aspecte generale...
1.2. Roeile magmatiee
1.3. Rocile sedimentare.
13.1. Rocile detritice sau clasice 7
13.1.1, Rocireziduale solu)... . “ 11
1.32. Rocile sedimentate de precipitajc. ry
1.33. Roei sedimentare biogene sau organogene, 15
1.4, Rocile metamorfice
CAPITOLUL 2: Aledtuirea si caracterizarea piminturilor
2.1.Consideratii general
2.1.1, Elemente de stratigrafie
2.1.1.1, Anomaliistratigrafice . 24
2.2. Aleituirea piminturilor.
2.2.1. Structara gi textura pimanturilor 2
A Structura paminturilor 27
B Textura pamanturilor 36
2.2.1.1, Factor ce determina steuctura pamanturilor 39
2.2.1.1], Marimea gi forma particulelor pimantului 39
22.ELLL. Clasificarea piminturlor 46
2.1.1.2. Paménturi cu comportament special. 66
8) Pamdnturle mamoase, 66
') Paminturle macroporice 67
©) Pimdnturle sensible la umezire (P.S.U), oo
4) Pimanturle susceptible la lichefiere. nm
©) Paménturle eu umn si contactii MAE non 81
8) Pamdntuile getive 82
2) Pimdnturi eu eontinut de materi organice. 84
») Pamdnturi eluvale 87
i) Paménturi sarstucate 30
i) PAmdaturi de umplururs 91
1) Amestecurile de piradat 92 XI FUNDATII I -FIZICA $I MECANICA PAMANTURILOR
2.2.1.1.2 Indicii de strueturé ai pimanturilor
22.113. Compozitiachimico-mineralogics a pariculcior solide.
22.114. Aletine 9propretiie se eid i geooene
) Fazalichida.
b)_ Raza gazoast..
2.2.1.1.5. Imeractunea dite faza solid, lichida si gazoes
8) Dimensiunea si forma pariculelor.
&) Compozitia mineralogic
©) Condit de medi.
4) Natura cationilor
2.2.1.2, Propriettie pamantulul in raport cu apa
22.1211, Tensiunea superficial si ascensiunea capilard a apet in pamnnt
a Tensiunea superficial,
b. inhimea eapilact
© _Presiunea capilara
2.21.2. Suetiunea apel din pri pamantuui .
‘a. Definirea suctiuni ia potenialului de umiditae...
', _ Relaria dinte sueiune si presiunea ape din port
2.21.23, Plasticitatea gi consistenta pimdnturlorargiloase.
22.124 Variagile de volum ale piminturilor.
22:1.2.41. Consideraii generale
22.12.42 Ipoteze privind contractia $i vaiflatea pamanturlor
8) Ipoteza presiunit capilare
b)___Ipotezaatratitelectromoleculare
2.2.1.243, Factori de care depind vara
8) Factorul climatic...
b) Condit hidrogeotogice..
de volum ale PULCM,
©) Vegeta
4) Vavitia umiditai terenuiui in peroada de execute ia timpul
cexploatirii construct .200
22.1244, Caracterizarea P.UCM. 201
22.1245, Estimareadistribuici de ecilibra a umiditagi sub constructii..210
‘2) Cazulapei subterane la mic’ adaneime (< 6,00 m)..o.mn 210
+) _Cazulefind ou exist apa subterans la mica adancime 214
221.25 Seasbilitatea la inghet a pamdaturilor ns 218
CAPITOLUL 3: Nofiuni de hidrogeologie si elemente de hidraulica
subterand
3.1, Notiuni de hidrogeotogie.
3.11. Studiul ape subterane.
3.2, Elemente de hidraulicd subterani
3.21. Definireanotiunilor generale ale hidraul
3.2.1.1. Eeuafa de continuitate,
3.2.1.2, Legea Ini Darey
3212.1. Facto de care depinde coeficientul de permeabiitate (288
3.2122, Domeniul de valabilitat a legit Ini Darcy. 267
CUPRINS, Ba
3.2.1.3. Eouatia ui Laplace, Spectr hidrodinamic.
3.2.13.1. Cazul pamanturilor anizatrope
43.21.32, Uilzarea analogiet electric pentru determinarea spectului
hidrodiamicwn.
3.2.2 Usiligareaspecteuluihidrodiaamie pentr caleuiul parametilorcurgeri
3.23. Determinarea experimentai a coeficientulu de permeabiitate
8) Determinarea permeabilitiit in lnborator.
‘© Metoda permeametrului cu gradient constant cu stu fia suetiune.
‘© Metods permeametrului cu gradient variabil “
+ incercarea de compresiune ~ consolidare, in edometra
(STAS 8942/1-89) sense
) Determinarea permeabilitii prin incerca in situ. 289
3.24, Actiunea hidrodinamic a apei. Gradient hidraulic crite 293
3.2.4.1, Antrenarea hidrodinamic gi dimensionaresfiltrelor inverse 299
CAPITOLUL 4: Compresibilitatea pimanturilor
4.1, Consideratii generale
4.1.1, Ecuafile de bazi ale mecanieit pimanurilor
“4.1.1.1 Eeuatile constitutive ale materalelor
4.2. Studiul compresibilititii piminturilo
4.2.1, Aspecte specific ale compresibilitiitplrndnturilor
42.2. Studiul compresibilitai pimantuilor prin incereri de laboratr.
42.21. fncerearea edometrica.,
“42.2.1, Parametriicurbei de compresiune ~porozitate
42.212: Determine presi de preonsolae isos crbel d
ccompresiune ~porozitate
4.2.2.2. fncercatea monoaxial..
422.3, Incercares iaxild
42:3. Coeticientu presiniilaterte
442.4. Exprimarea modulului de deformalielinir in functie de stareaspafial de
tens 386
4225, Stuiol compresiblitii pamnturilor prin incerc in sita 392
42.51, Determines paramere cmpesibiiii pinto pi
ncercir pe teren CU Ae non 393
42.52. Determinarea coeficientului de pat 402
42:53, Incercarea presiometrica (PMT). 410
42.34, Incercarea penetromerica 418
4.2555. Determinarea compresibilitatit amd rn metdegeofice
(6eismiee)
4.2.6. Compresbilitatea pimanturlor sensible la umezire 4
42.7. Compresbiitatea piménturilor in regim dinamic (seismic). 440
CAPITOLUL 5: Starea de tensiune din masivele de pamant
5.1. Consideratii generale
5.2. Starea de tensiune in semispatit XIV FUNDATILI -FIZICA $1 MECANICA PAMANTURILOR
a. Forti concentrattactionnd la suprafata semispatului 470
by Semispatiulactionat de mai multe forte concentrate 477
«. Semispatiu actionat de o fort orizontai pe planul de separatie 477
4. For concentraté acjionind normal pe sau paralel eu planul de
Separate, lao adincime b fala de acesta 418
¢-Semispafiu actionat de forte distibuite pe planul de separate 480
45.2.1. Metoda punctelor de colt pentru determinarea tensiuni verticale 490
5.2.2, Determinarea tensiuni vericale din acjiuni uniform distrbuite dupa
suprafete de forma oarecare
5.3. Starea de tensiune in semiplan snrsenn
1. Semiplan incdrcat eu o forfa concentratd
b.Semiplan solicitat de o fort tangential pe contur
¢ Semiplan solcitat de o forfé concentraté de directie oarecare pe contur..504
4 Semiplan actionat de un moment concentrat 505
-Semiplan acfionat de o fori concentrati normala pe planul de separate sau
orizontaliplasatd. la adncimea (4) 506
£ Semiplan acfionat de o fora vertical partial distrbuitd 508
¢ Semiplan actionat de o sarcin& triunghiulara verticals 3I5
fh Semiplan aciionat de o sarcind orizontala paril distibuita si
i Semiplan actionat de o sarcina orizontala triunghiulard 521
j,Semiplan actionat de o sarcin8 vericalé trapezoidal limita 525
Semiplan actionat de alte tipuri de ajiun. 526
5.1. Calculus distributia tensiunilor din terasamente, digut,
54. Solutii aproximative pentru ealeulul tensiunii vertical
5.5. Influenta anizotropiel $i neomogenitatii asupra distributiei ten
5.5.1. Staea de tensiune in sisternul statics.
5.6, Starea de tensiune de origine gravitational
5.6.1. Definirea sari primare de tensiune, de naturs gravitafional,
. Particularititi ale stirii de tensiune din masivele de pamant.
5.7.1. Parametti presiuni fluidulut din pori
nilor 537
CAPITOLUL 6: Tasarea constructiilor
6.1. Consideratii general
6.2. Estimarea tasarit imediate (Instantanee) ne)
62.1. Estimarea tasri instentanee a pimanturlor necoezive 580
(62.2. Estimarea tasriiimediate(clatice) sau a tsiri totale, in eazul
paméntuitorcoezive, pe baza extrapolri rezultatelorteorie elasticitiil.593
569
62.2.1. Calculultasirii masivelor omogene gi izotrope. 594
6222. Estimarea tasritimediate sub aciunea uneisarcini excentice 610
(62.2.3. Estimarea deplasrilr orizontale instantanee a rtiilor fundayilor
de fora oarecare 618
62.3. Aplicabilitatea relailor de calcul a tasri instantance sablite pe baza
teorie elastciai,
62.4. Caleulultasiri totale su imediate in cxzul panto coezve stratficat,
62.4.1, Metoda Egorov
cUPRINS, _ xv
6.2.4.2, Metoda tnsumdri tasiiistraturilor elementare (utilizarea rezultatelor
Incerciii triaxial)
6.3. Estimarea tasarit din consolidarea primaritccsnnoononnan
6.3.1. Evolutia in timp a tasdci din consolidarea primars la terenurile de Fundare
‘omogene, 654
63.1. Teoria liniars a consolidsrii monodimensionale 656
6.3.1.2, Consolidarea piminturlor sub inedreare vaiabilt 569
63.1 3. Teoria neliniaa a consolidirii monodimensionale 613
6.3.1.4, Tiputi de distibuti ale presiuni de consolidare 617
63.2. Evolutia in timp a tasri din consolidaea primar la terenurilestratificate..680
63,3. Studiul consolidari cv uarea in considerare gia efectulu legaturilor
structurale 689
634. Determinarea coeficientului de consolidare pe baza incerarii edometrice 692
63.5. Problema pland si spatial a teoriei consolidtii 701
63.6. Estimarea deformatilor pimanturilor prin umflae. 16
6.4, Estimarea tasirii total sn
64.1. Metode insumtri assure elementare.
64.2. Metoda swatuluiechivalent
643. Calcullsimplifieat al tastri staturlor omogene compresibile de
rosie fn 738
timarea tasirilor fundatilor rezemate pe pimanturi necoezive la
actiuni seismice
6.6, Caleulul tasirii din consolidarea seeundara.
6.7. Deformatile pimdnturilor sensibile In umezire (P.S.U,)
6.8. Deformatile pimanturilor cu umflii si contractii mari
6.9, Estimarea tasirilor terenuril
siriturate sau umpluturi
6.10. Tasiri admisibile sau tolerabile
CAPITOLUL 7: Rezistenta la forfecare a pimanturilor
7.1. Considerafii generale, notiuni si defini
7.2. Criteriul de cedare plastic’ Mohr-Coulomb
7.2.1, Criteriul de cedate Mobr-Coulomb in formulate analitie. 818
7.2.1.1, Criteriul de plasticitate Moh-Coulorab expeimat prin unghiul de
Aeviere maxim,
7.3. Determinarea in laborator a rezistenfei la forfecare a pamanturilor
7.31. Incercarea de forfecare (aire).
73.1.1. Incercarea de forfecar directa
7BAL1.1. Rezistenta la forfecare a pimanturilor necoezive,
7.1.1.2 Rezistenia la forfeeare a paiminturlor coezive
73.1.1 21. Factori de care depinde ezistenta la forfecare a pamanturlor
argiloase(parametrii Hvorslev) 846
7.3.2. incercarea de forfecare simp. 863
73.3. Incerearea de forfecare prin torsiune 865 1 FUNDATII I -FIZICA $1 MECANICA PAMANTURILOR
734. Determinarea rezistente la forfecare prin compresiune. 867
7.3.4.1, Determinarea rezstenet la forfecare prin incercarea triaxials (axial
simetric). son 868
73.4.1.1, Drumul de efor 886
73.1.1, Criterul de cedare plastica Moke-Coulomb in reprezentiile (3);
9). S01
7.34.12. Criteriol de cedare Cam-Clay (C.S.M.) 906
73.4.2. Determinarearezstene a forfecare prin alte tipi de incercir trisnale 920
7.3.42.2. Simteza acriterilor de cedare plastica cu aplicabilitat la plmdnturi 923
7.3.43. incerearea monoaxials, . 924
73.44, Determinarearezisten’ la forfecare prin inceredri pe teren 934
73.45. Influentaanizotropiei ga vitezei de incdrcare asupra rezistenfel
Ia forfecare
74, Parameteit rezistentei la forfecare in regim dinamic
7.8, Selectarea parametrilor rezistentet la forfecare.
CAPITOLUL 8: Stabilitatea taluzurilor si versanfilor
8.1. Considerafii generale . sen, 960
8.1.1, Definira si clasifcareaprincipelelor pun de slunectn 964
8.1.2. Cauze gi actiuni care determina alunccdrle de tern, 978
8.2, Estimarea stabilitatii taluzurilor si versanilor..
8.21. Consideraii generale. 995
8.2.1 1 Modalitii de definite a coeficientului de siguranga al taluzurilor 1008
8.2.2. Metode de estimare& stabilitiiitluzurilor gi versantilor 1023,
82.2.1. Metode care consider echilirul limita 1024
'82.2.1.1, Metods taluzurilr infinite 1028
82.2.12. Metads Culmann 1040
8.2.2.13, Ruperea progresivi a versamtilor plan 1044
82.2.1, Metads blocusilor 1055
82.215, Metods Fellenius 1066
82.216. Metoda Bishop, 1077
82.2.7, Metoda Nonveillr. 1089
8.2.2.18, Metods Janbu, 1099
8.2.2.19. Metada cercului de fictiune (Taylor) MIT
8.2.3. Estimarea stabilitiitaluzurilorfindnd seama de anizotropia $1
‘neomogenitatea paimintulu. 1134
8.2.4. Analizaprobabilistid a stabilitii taluzurilor. 1140
82. Pariculariati privind analiza stability taluzurilor amplasate pe
teremuri compresibile 14s
8.26 Partcularitiiprivnd analiza stability taluzurlor supuse sctunil apei de
infiltrate si actuniiseismice 1162,
8.26.1. Bfecul apei de infiltratie asuprastabilitaitaluaurilor, 1162
8.2.6.2. Bfectul aciuni seismice asupra stabiltaitaluzurilor... 1195
cUPRINS, XV
8.3, Analiza stabilitiiitaluzurilor si versangilor in baza ecuatiilor de
cechilibra lim 1182
8.3.1, Taluzuri de egala stabilise 1183
8.3.2 Previa privind stare initial de tensiune din masivele de pimant..... 1193
83.3. Metoda tensiuilor conjugate 1198,
834. Uneleaspecteprivind wlizarea MLE. in analiza stabil laluzuilor
si versanior. 1204
Ru
8.5. Principii de prevenire, combatere si stabil
de teren 11s
CAPITOLUL 9: impingerea activa si pasiva a pimanturilor
9.1. Consideratii generale. snssnnsnnsnn 1226
9.1.1, Impingerea pimantrilor in stare de rep@0S ss 1230
911.2 Impingerea pméntului in condi speciale. 1234
9.2. Teoria Coulomb. 1244
9.2.1. Impingerea activa ~ soluie analitied 1244
9.2.2. Reaistenta pasiv’ — solutie analitic8 1254
92.3 Impingerea piménturilor~ solui gratice 1258
9.2.3.1. Metoda Poncelet. 1258
9.2.32. Metods Culmann 1261
9.2.4, Efectul suprasarcinit asupratrmpingeritpamaéntul 1265
9.2.5. Efectul acfuniiseismice asupra impingerit plmdnturilor.... 1267
9.2.6 Distibufia impingeritor active. 1272
9.2.7. Caleuul impingeri active si pasive a pimnturilorcoezive in cadrul
ipotezelor Coulomb. 1282
9.2.8, Teoria generalizati Coulomb-Stanciu “1288
9.2.8.1, Procedeul grafie generalizat Culmann-Stanciu 1297
9.3. Calculul impingerii pimAntului in baza an: 1323
9.4. Teoria RANKINE snsosensnnnnnsnnnn 1327
9.4.1. Caza terenului cu suprafa inclinatd 1334
9.5. Calculul rezistenfei pasive a pamanturilor prin metode
grafo-analitice. sone 1338
9.5.1. Metoda spiraei logaritmice 1339
915.2. Metoda cercului de fitiune 145
9.6. Calculul impingerii active si pasive a pamdnturilor uti
PASC nnn 1349
9.7. Preciziiri privind utilizarea rezultatelor metodelor de calcul a
‘mpingerii pamAnturilor in proiectare... 1353
CAPITOLUL 10: Calcutul terenului de fundare
10.1. Consideratii generale. 1361
10.2. Caleulul terenului de fandare pe baza presiunilor conventionale......1375 XVIIL _FUNDATII = FIZICA $I MECANICA PAMANTURILOR
10.
Iculul terenului de fundare la starea limita de deformatie..
10.3.1. Teoria Puairevski - Ghersevanow - Frolic,
10°32 Teoria Puzirevski - Ghersevanov - Frhlich- Stanciu
10.4. Caleulul terenului de fundare Ia starea limiti de capacitate portanta 1412
10.4.1, Caleulul capacitati portant ga presiunl critic a terenului de fundare..1423
10.4.1, Metode bazate pe teoriaplasticitiii (Sokolovski) 1428
10.4.1.2. Caleulul presiuni crtice de rfulare lateral pentru suprafefe plane
de cedare. 1440
10.4.1.3.Caleulul presiuni critice de reFularelatrala pentru supeafeje
compuse de cedare 1442
104.1.3.1, Metoda Prandtl ass
10.4.13.2. Metoda Tereaghi. 1452
10.4.133, Metoda Berezantey. 1439
10.4.1.34, Metoda Meyerhof. 1462,
10.4.13.5, Metoda B. Hansen (Vesié Al). 1466
10.4114, Partculacitispecitice ealeululuiterenulut de fundate penta
construct hidrotehnice. 1471
10.4.1.4.1, Caleulul eapacitigi portante pentru construct hidrotehnice...... 1488,
10.4.1.5 Calculul eapaciti portant pentru fundsti aflate in condi speciale... 1503
10.4.1.5.1 Fundate cu talpa inclinats ationat de o for normal gi centid 1503,
10.4.1.52. Fundai plasate pe tau 1506
10.4.1.53. Capacitatea portanta pentru terenur de fundarestatficate......1513,
10.4.2. Efectul apei subrerane asupra capacitaii portant, 1518
10.4.3. Efectul acfuniiseismice asupra capacitiiiportante 1521
10.4.4 Estimarea capacitati portant in bezaincercari de tip SPT sau CPT.....1529
1045. Calculul capacitagii poranteaterenului de fundare dup normele
roménest 1533
10.4.6, Relatia general de calcul a presiuni eriice ecomandata. 1542
10.5. Calculul capacititii portante a terenului de fundare Ia smulgere.
10.5.1, Preciziri privind uiizares practicd a relajilor de calcul a capacitii
Portante la smulgere, . 1584
Anexa A: Conversia unititilor de misur’.
Anexa B: Dimensiunile ochiurilor sitelo
Bibliogratic
Contents.
Sommaire.
EL)
Lista principalelor
simboluri
aria talpi fundatiet
aria redusdi a tdpil fundayiet
acceleratia orizontala a terenului pentru proiectare
coeficient de compresibilitate
atimea tapi fundatie’
Uigimea redus a talpt fundayiei
ljimea talpi fundagie’
indice de compresiune
coeficient de eurburds
incercare consolidata drenata
incercare consolidaté nedrenatd
capacitatea de indesare
criteriu de plastcitare
indice de recompresiune
coeficient de umflare la inghet
contractie volumici
compactitatea
coeziune efectiva (CD)
coeziune aparenta (UU)
Coeziune aparentis (CU)
aadeziunea paméntului fa wn material
coeficient de consolidare
diametrul fundafilor circulare
densitate relative
adéncimea de fundare
diametru efectiv
Jfactori de adéncime
‘mod! de elastcitate
‘mod de deformagie liniard
‘modul de deformarie liniard dinamic
‘modul de deformatie liniard in conaitit drenate
‘modi de deformatie liniard in conditii nedrenate
indice de expansiune
indicele porilor WAR RAR RD RRS EEE Re 900
Ilo
I
ky
Tou
IoD)
i
1,(TMD),
Ii lashs
FUNDATIL
FIZICA $IMECANICA PAMANTURILOR,
indicele initia al porilor
indicele porilor in stare de indesare maxims
indicele porilor in stare de indesare minima
excentricitatea dupa directia B
excentricitatea dupa directia L
excentricitaile forjei dupa axele x iy
coeficient de siguranta (factor de stabilitate)
orta hidrodinamica
“frecare de contact talpé ~ roca (pamént)
‘forta hidrodinamica specifica
‘modi! de forfecare
‘grewtate proprie
‘modil de forfecare dinamic
acceleratia gravitajionala
‘grosimea stratului de pamant
indijimea talueulul
‘incdrcarea orizontalé la nivelul tapi fundagiet
Indljomea erticd a taluzului
indijimea capilaré
‘modi de deformatie volumica
coeficientul presiunti pdméntulut
coeficientul presiuni in stare de repaos
coeficientul impingerit active a paméntului
coeficientul impingerit pasive a piméntulut
coeficient de pat (coeficient de tasare)
coeficient seismic
coeficient de permeabilitare
coeficientul de permeabilitateintrinsee
moment de inertie
Invarianti starii de tensiune
factorul de influenté pentru calculul tasdrit instantance
indice de actvitate
indice de consistenta
indice de contractie - umflare
‘grad de indesare
tasarea suplimentara prin umezire sub sarcina geologic’
tasarea suplimentara prin umerire din incércarea fundayiei
indice de plasticitate
indice de rigiditate
indice de wmezeala (Thorntwaite)
indice de plastcitate
grad de infoiere
N
Warn)
No
ideo
Noy Ney Ny
Ny Na, No
OCR (RSC)
P
P
Pos Pa
PnP
Popo
pcr
PSU
Pe
Pa
Pat
P(r)
Powe
Po
Pe
F
Pa
LISTA PRINCIPALELOR SIMBOLURE XXL
factori de inelinare
‘gradient hidraulic (pant hidraulicd a curentului)
tasarea specifi suplimentard prin umezire din greutate proprie
tasarea specific suplimentard prin umezire din incdrcarea
fundatiei
“forta de antrenare hidrodinamicé
“forta de antrenare hidrodinamica specifica
ungimea talpi funded
lungimea redusd a talpii fundatiei
‘momentul incovoieior
‘modi de deformatie edometric
gradi! de mobilizare a rezistentet la forfecare
coeficient de compresibilitare volumicd
incircarea normalé pe talpa
rezistenfa la penetvare dinamica (standard)
penetrarea dinamicd corespunzatoare la 60% din energia de
penetrare
penetrarea dinamicd corectata in raport de sarcina geologic
coeficientii de capacitate portanté
coeficientiipresiuni plastice
porozitatea pémantului
rraport de supraconsolidare
sunda longitudinald (unda primard, unda de compresiune)
‘Impingerea paméntului
impingerea activa a paméntului
impingerea pasivé a paméntului
impingerea in stare de repaos a piméntului
aménturi cu umflari $i contracjii mari
aménturi sensibile la umezire
capacitatea portant a unei fundafi (a terenului de fundare)
fractiunea cu particule mai mici decat 0,074 mm
ppresiunea admisibilé
rezistenja la compresiune cu deformatie lateral liber
resiunea conventionalé de calcul a terenului de fundare
presiunea critica
presiunea de contact talpa fundatie ~ paint
indice sorbtional
resiunea efectiva neta pe terenul de fimdare
presiunea acceptabild pe terenul de fundare
presiunea plastied a terenului de fundare
presiunea de umflare
Incdrcarea de calcul asupra terenului de fundare
debitul de infiltrasie im FUNDATIL-FIZICA $I MECANICA PAMANTURILOR, LISTA PRINCIPALELOR SIMBOLURL Xxx
rja de smulgere a fundatiei , ‘greutatea volumicd a paméntulut
oo oe nts cael oe aionezd a nveal lp fundies 1. greutated volimicd a scheleatui |
coe eerie ea fee ‘estate vonid a pimdntl b stre otra
One re ode cle ateremi de indore —reatateavotunid «pamannlu stare sbmersatd
Ro rtahidentod fu Grevtatea volumicd a pdmdntuli stare weatd
Capactate portant la smulgere a teremaut de ndare Te greutate specific a ape
Fevers rn amar ei fo ca ree eatteatconmcir deat
P Fecal fend create tasriorerenult de fndare
Sin ansversal (ana sceundard una de forfecar) 3, deplasri sau deformati admise ale cnsrutilor
S, grad de umiditate Aon dey, Se: pres active
s Sensitivitatea pemdntulul 3 ‘unghi de frecare zid — pamént
s tasarea tal &—— deformatia elastica
Se tasarca din consolidarea primar sale) deformetia plastid (remanerid)
Maser itentanee ‘se deformatia pected axel corespunztoare lao, ?2
5, tasarea din conolidarea secundard © tate specifica la prestines,
Se.Sy.5, — factori dependenyi de forma talptfundatiet gp tasare specifica la 2 daN/
TG) restr la forfocare nedrenata cats teformaitespectice pe cretaaxlor red dereferinga
T inearcarea in planul :dipii fundagiet ¢ potentialul electrocinetic (Zeta)
1, factor de tinpal consol Vesecitate dnc apel
7 tim Uoeficien! ce wscortate panna
1 data pein ca rod sedimentard igh de devere
10 elinaren fd oficen de forma tpi fandapc
U ‘grad de consolidare coeficient de frecare
U iumflarea liber coeficientul de deformatie laterala (coeficientul lui Poisson)
U, —_coeetet de euniformiate vascozttee cinematied a apel
UU Incerare neconslidatanedrenata yy tbostten ama gape
1 presunea ae! din por 2 taportl de amortzare
+ Ipedrcarea vertical aspra orem de fundare > dena pam
\ elim specie pe densa pel
¥ viteza aparentd de infiltrate 3 tenstunea normald total
oon Ve componente niece rele de inflirese dupa axel rida de © temmea normal eet
refers ©, presimea de preconoidare
W(G) greutate proprie Goes (Gyo) tensiunea octoedricd
w tumiditare Gj (Gx) _presiunea geologicd (sarcina geological)
Woy umiditate optima O.(e'a) —_ presiunea geologicd efectiva
yma de contract cena: lorsluile pe deca ecelorriedralt de refering
elimi nfertoard de plasticiate PO ensea tmgentals
ee linia sperioart de plastictte Freon lafofocrea pmanturilor
2 edincimea dela suprafata ternal 9 igh de jrearemeriand
S facordeconprenns 4 anghidefrecareimerioara aparent (UU)
8 unghi de taluz natural g unghi de frecare interioara efectiva (CD)
4, unghi de frecare interioard aparent (CU) 1
Elemente privind
modul de formare a rocilor
Aspecte generale
Pamantul, ca planet, are forma unui elipsoid de rota
similar unei sfere sor tutta ta cei doi poli, cu raza medie de cca. 6370 km.
(fig.1.1); acestei forme i s-a dat numele de “geoid”. Ficand o sectiune
ipoteticd, structura intern a pimdntului (fig. 1.1.) ar fi urmatoarea [164]:
* litosfera _(scoarta / coaja),
partea superficial. a globului
terestra in grosime de cca, 60 km;
* inveligul / mantaua (mantia),
zona situat’ pand la adancimea de
cca. 2900 km;
+ nucleul Paméntului, cu raza
de 3470 km, se subdivide in nu-
cleul interior (cu raza de 1370 km)
si nucleul exterior (cu grosime de
2100 km).
Aceasté structura interna a
Paméntului, nu a putut fi cercetats
direct decat pana la adncimea de
Figura 1.1, Sructura interna Piméntului cca. 11 km, adancime limitat de
tehnologiile actuale de forare.
Peste aceasti adancime, informatiile referitoare la structura Pamdn-
tului s-au obyinut in mod indirect, in principal pe baza prospectiunilor 2 FUNDATIII -FIZICA $f MECANICA PAMANTURILOR,
seismice, deci a variaiilor vitezelor undelor seismice longitudinale (primare
=P) si transversale (secundare ~ $) cu adncimea (fig, 1.2.)
‘nea Fiecare zona din structura intema a
46 tii u vans) Paméntului se individuatizeaz’ prin pro-
alt prietati fizico-mecanice deosebite, deter-
a tly inate de presiunile si temperaturile dife-
x rite, existente in fiecare zona (tabelul 1.1.)
une | : + Astfel, litosfera cuprinde in partea
bu s sa superficiala (Sial), roci constituite in
principal din Si si Al, cu o densitate
248 medie de cca. 2,7 g/cm’ si se caracteri-
asus | zeazi prin rigiditate $i anizotropie accen-
8 alk ‘uate
gue B Mt fy * Inveligul sau mantaua, este con-
= ig LLIPL IB [a (2 stituit din straturi concentrice alcituite din
“se ’ {magma in stare vascoasi, ale céror pro-
096 £1} | 0 — prietiti fizice se modifica in functie de
is distanfa fafi de centrul Paméntului gi cu
ss i densitate erescatoare cu addincimea,
on a ++ Magma este un amestec eterogen
de substante minerale si gaze, conjindnd
potential toate elementele chimice care,
prin asociere, formeaz minerale gi roci
Figura 1.2 Varaia tect! under [egy
‘seiomice eu adancimea te
Tabel 1.1. Variatia proprietayilor fcice ate rocllor ain zonele Pémdntulul
[Adancimea (km) ‘a _| 400 | 1200 | 2900 | 2920 | 000 | 6370
Densittea(vem)[ 27 | 36 | 47 | 37 | 97 [us | 22
ramen 1000 To [1323 | 489.3 | 1386.3] 1986, | st80 | 35779
remperatura °C) | $3 | 1600 | 1300 | 2000 | 2000 | 2300 | 250%
+ Rocile sunt asociatii naturale de minerale care se gisese intr-un
anumit raport si care ocupa suprafete intinse in scoarta Paméntului (127
Rocile formate dintr-um singur mineral sunt denumite monominerale, ca de
exemplu: sarea, calcarul, petrolul, etc.
1 ELEMENTE PRIVIND MODUL DE FORMARE A ROCILOR 3
+ Mineralele sunt substanje anorganice, formate pe cale natural, care
au o compozitie chimica definita si sunt solide, cristalizate omogen [84]
Originea magmei, pe baza cAreia s-au format rocile din scoarta
terestr (litosfera), este inc o problema controversatd.
Totusi, pe Langa ideea existentei ei apriorice in interiorul Pamantului
(magma de origine juvenila), coexist si ipoteza formarii magmei din roci
preexistente aflate in partea superioard a inveligului Paméntului sub actiunea
temperaturilor inalte, determinati de cildura rezultatd din descompunerea
radioactiva a substantelor din straturile mai profunde ale scoartei [68],
(183)
‘Ate dori ficorr
Conse yi cimestare
Fan endogen ong pea)
Figura 1.3. Clelu petrogenetic
De asemenea, in ceea ce priveste starea de agregare a materiei din
ccuprinsul nucleului (miezul) Pamantului, parerile sunt impairjite, in sensul
cA uni autori il considera solid, iar altii, bazdndu-se pe nepropagarea
undelor seismice transversale — de forfecare (S), fig.1.2., in zona nucleului,
susfin cd el ar fi un lichid vscos (magma) puternic comprimat [46] 4 FUNDATII I - FIZICA $f MECANICA PAMANTURILOR,
Cu toate aceste incertitudini, admifindu-se cele dowd ipoteze privi-
toare la originea magmei, se poate considera ci rocile existente in scoarta
Pamantului (litosfera) au luat nastere ca urmare a diferitelor procese
exogene (externe) sau endogene (inteme), gi se pot incadra intr-un ciclu
petrogenetic (fig.1.3.), avand ca punct de plecare inigial magma, rezultind
astfel trei mari categorii de roci:
+ rocile magmatice sau eruptive;
* rocile sedimentare;
+ rocile metamorfice.
Rocile magmatice
Rocile magmatice, sau eruptive, au luat nastere prin cristalizarea
magmel
in functie de locul unde a avut loc procesul de cristalizare se disting
(fig.1.4.), [68], [127], (183), [2
* roel intrusive sau plutonice, atunci cdnd magma s-a consolidat in
interiorul Pamantului (granit, granodiorit, diort, senit, gabrou, porfir, etc.)
* roci efuzive sau vulcanice, provenite prin cristalizarea magmei
ajunse la suprafata (lava), (riolit, dacit, andezit, bazalt, etc.)
De
Rocieruaive
+ + “estou
Figura 1.4. Diverse modality de cvistalizare a magmei
Rocile plutonice se pot divide tn roci abisale, ce s-au format la
adaneimi mari (de exemplu batolitele ~ depozite de roci plutonice) gi roci
hipoabisale, formate la adancimi mai mici, in vecinatatea batolitelor, prin
pitrunderea si cristalizarea magmei in fisurile si cripaturile rocilor
preexistente sau la limita de separatie a stratificatiei (fig. 1.4.)
|. ELEMENTE PRIVIND MODUL DE FORMARE A ROCILOR 3
‘Au apirut astfel filoanele, mase intrusive tubulare, formate prin
‘umplerea si consolidarea magmei in crépaturile aparute in rocile sedi-
mentare sau eruptive preexistente, apofizele, ce au forma unui deget, $i
lacolitele, formate prin intruziune magmei in straturile rocilor sedimentare
pe care, datorité presiunii exercitata de magma, le curbeaza.
Procesul de cristalizare a magmei este influenfat de temperatura,
presiune si timp, factori care determin’, in principal, structura rocilor
eruptive. Atunci cand cristalizarea se desfigoara intr-o maniera continua
(lenta) in timp, magma se transforma integral in minerale bine cristalizate
(fenocristale'), iar rocile rezultate sunt denumite holocristale (complet
cristalizate) si sunt caracterizate printr-o structur’ griuntoasa (fig.1.5.a.)
{in care cristalele mineralelor componente sunt la fel de dezvoltate
(ex. granitele).
pieoxeni
mas
vine
«) grtunroass »)porfres )micrtica
(GRANIT) (MICRO-GRANT (BAZALTOLIVINA)
Figura 1.3, Sructura rocilor eruptive
‘Atunei cand magma patrunde in cripiturile aflate in rocile pre
existente, procesul de cristalizare se desfigoara in doi timpi.
Astfel, in prima faz, apar in masa magmei citeva minerale crista-
lizate (fenocristale), dupa care magma patrunde in crapaturi si, sub efectul
sciderii bruste a temperaturit si presiunii, cauzate de contactul cu rocile
inconjurdtoare, va cristaliza mai rapid, dand nastere la microcristale ce
inglobeazé in masa lor fenocristalele, rezulténd astfel o structur porfirica
(fig.1.5.b.), specifica rocitor filoniene, apofizelor si lacolitelor (ex. granit-
porfir)
Atunei cd magma, ce contine in masa sa deja unele fenocristale, se
indreapti. spre suprafaja Pamantului prin conurile vuleanice, are loc un
proces de cristalizare ce determina, din cauza timpului relativ redus, cristale
" Dupit mirimea lor crstalele se clasfiedastfel:fenocrstale 2 $ mm ; micocristale $ mm -
0,001 mm; criptocrstale <0,001 mm (I). 6 FUNDATHI- FIZICA $1 MECANICA PAMANTURILOR
mai mici denumite microlite, iar datorita scaderii bruste de temperatura si
presiune la momentul iesirii la suprafata globului, lava se transforma into
‘masa vitroasé, incluzind in ea fenocristalele si microlitele, dnd nastere la 0
structura microlitica (fig.1.5.c.) specificd rocilor efuzive sau vulcanice (ex.
bazaln
functie de confinutul mineralelor componente si de structura lor,
rocile magmatice se identifica si se clasific’ conform celor prezentate in
tabelul 1.2.
Tabel 1.2, Clasificareasimplificata a rocilor magmatice
Coan | — Rosana Rei fiicas
oa Fa
i Feltpniaingwt | Feit, ve
Feast I aciote Pagocaa™ | F pom | pg. Feltme) Nl
omer (Sh epas|_dammuny_| | Pack er | tp
ria vo gc | py
[Src Acie [peti
fsa i [Fe
(G) Grano- Holi
Roci diorit Sienit |Essexit] Ol
pag] Gant | Ga) sii | ine) Set
eas
© | Mico wo | | so
inci] Sent | nt [ato
oo
foo | Riot | ast | taint [Ander aca] Fonts| 7h Neti
et, ut Lew
Wake Fecha On, Ta
G - griunjoast; P-porfiricd; M-microitics; V —vitroasi
1.3. Rocile sedimentare
Rocile sedimentare sunt depocitele rezultate, fle din rocile mag-
‘matice in urma unui proces de dezagregare fizicd, transport, depunere,
alterare chimicd, fie prin precipitarea chimica a unor substanfe aflate in
solufii apoase saw/si recultatul activitajii organismelor vii (plante, animale).
Deci, in functie de modul cum au Iuat nastere, rocile sedimentare pot f
+ roci sedimentare detrtice sau clastice;
+ roci sedimentare de precipitarie;
*+ roci sedimentare biogene sau organogene,
|. ELEMENTE PRIVIND MODUL DE FORMARE A ROCILOR 2
1.3.1. Rocile detritice sau clastice
Principalii factori cdrora li se datoreaza aparitia rocilor detrtice sunt:
+ eroziunea;
+ transportul;
+ sedimentarea / depunerea.
Daca rocile care au luat nastere prin procesul de dezagregare gi / sau
alterare rman pe locul de formare sau sunt transportate la micd distanta,
prin actiunea gravitatiei, acestea sunt denumite roci reziduale (solul, Iuturile
de coasti, etc.)
fc APA DERLOAIE DETALIULA
f
ZONA
ALTERATA
ZONA FRAGMENTABILA
SUALTERABILA
+ TF och
cronons 2 NEALTERATA
a »
Figura 1.6. Modul de formare a rocilor detitce
Pentru a infelege acest proces si considerim masivul de roct
ceruptiva din fig.1.6,, asupra cAruia se exercita actiunile aerului atmosferie, a
apei din precipitati sia vietit vegetale si animale.
Astfel, roca eruptiva este supust insolafiei si variatiei de temperatura
si, datorita coeficiengilor de dilatare si contractie diferiti ai mineralelor
componente, se produce o microfragmentare a rocii, caracterizal& printr-o
refea de fisuri. in aceste fisuri se condenseaza vaporii de api din aer sau
patrunde apa meteorica (fig. 1.6.6.)
‘Apa condensaté sau din precipitatii nu este chimic pura si exerciti
asupra rocii o aciune de alterare chimic& prin hidratarea, dizolvarea si
oxidarea diferitelor substanfe ce intra in compozitia mineralogic& a rocii,
creand in suprafata o zon alterati, in continud expansiune in adancime
(fig.1.6.a,b). Totodati, are loc 0 separare mecanica a elementelor numite
insolubile ca: Si, Al, Fe, etc., de cele solubile ca: Na, Ca, K, etc., care sunt
depuse in adancime. FUNDATUL
Acest proces de alterare este continua in timp si el poate fi accentuat
de aparitia unor mictoorganisme si plante, ce maresc gradul de fragmentare
prin intermediul radacinilor si modific& compozitia chimico-mineralogica a
zonei alterate, prin dizolvari sub actiunea bacteriilor nitrfiante [127]. Roca
nou, ce ia astfel nastere din roca preexistenta si rimane la locul de formare,
poarti denumirea de roca reziduala (de ex. solul).
fn cazul in care apa ingheat’ in cripdturile rocii preexistente, ea
exerciti presiuni ce pot determina prabusirea anumitor parti din rocd
(fig. 1.6.2), care se dezagrega si se sorteaza pe dimensiuni pe povérnigul
‘nvecinat, determindnd acumuliri de fragmente de roci cu dimensiuni mari
si mijlocii ca grohotisuri, bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri. Dezagregarea
fizicd poate fi determinata si de descarcarile electrice (trésnetele), ce ating
de regula varfurile muntilor.
Procesul de dezagregare fizicd produs conferd rocilor o noua calitate,
si anume le face permeabile la api si aer si, prin urmare, procesul de alterare
chimicé, ce urmeazi intotdeauna dezagregarii fizice, se intensifica, mareste
‘gradul de fragmentare, rezultind particule de dimensiuni reduse si determina
‘modificari in natura mineralogici a rocilor, modifica care, in totalitatea lor,
constituie diageneza rocilor sedimentare.
Procesele de diagenez’ sunt: hidratarea, oxidarea, concretionarea,
consolidarea, dolomitizarea, silicifierea, inc&rbunarea si bitumizarea, [46],
{96}, (127), 2311.
Se ajunge astfel ca prin procesele de diagenez mineralele primare,
cea feldspatii si micele ce intra in componenta rocilor eruptive (tabelul 1.2.),
si se transforme in minerale secundare, denumite minerale argiloase, si
totodata si determine si o acumulare a acidului silicic si a hidroxizilor de
fier si aluminiu sub forma coloidala,
Produsele dezagregérii fizice, in cazul in care nu dau nastere rocilor
sedimentare reziduale, sunt transportate departe de locul de formare, agentii
de transport fiind — in afara de gravitatie — apa, vantul si ghetarii
‘Apa care actioneaz asupra acestora, fie sub forma de torenti, fie sub
forma de réuri, si in functie de viteza curentului, are ca si ceilalfi agenti
(vantul si ghetari) o tripla actiune (127), (94) (fig. 1.7.)
* actiune de transport a materialelor, rezultate din dezagregare, pe
fundul vailor pentru elementele mari, in suspensie pentru elementele fine,
sau in solufie pentru elementele dizolvate;
+ actiune de eroziune, fie mecanica, fie chimicd, asupra rocilor
{ntalnite in cale si respectiv asupra fragmentelor de roci transportate (tesirea
colturitor, rotunjirea sau chiar sfirdmarea lor);
|. ELEMENTE PRIVIND MODUL
FORMARE A ROCILOR
Figura 1.7, Actiunile
pei si aerului asupra
rocilor
‘resvile atialom)
e102 re
* 0 actiune de depunere (sedimentare) si sortare, pe parcursul
traseului, in functie de viteza agentului purtitor si de dimensiunite
particulelor.
in raport de marimea particulelor si tipul agentului de transport,
rocile detritice mobile (necimentate), cu particule care se pot deplasa intre
ele, respectiv consolidate, cu particule “legate” se pot clasifica conform
tabelului 1.3.
Tabel 1.3, Clasificarea rocilor detritice sau clastice in raport de marimea particuletor gi
‘agentul de transport
Marimea “Agentul de transport
granulelor Agr Api Gheatt
‘mobile [consolidatel mobile | consolidate | mobile onsolidat
Psefit | Jbolovanis, Tmorene, |
finn srohotis | brecie | prundis, conglomerate argile cu} illit |
| | pietr blocuti
porco anny HPS] C02 te ge] tae | Seozte sae
Pele | aL
g
S-ar putea să vă placă și
- Trauma PsihologicaDocument223 paginiTrauma PsihologicaRares Damian88% (8)
- Radies Te ZieDocument71 paginiRadies Te ZieMaria Antoanela Stirbu MerluscaÎncă nu există evaluări
- Parintele Arsenie PapaciocDocument4 paginiParintele Arsenie PapaciocMaria Antoanela Stirbu MerluscaÎncă nu există evaluări
- Hidrogeologia in Ingineria Constructiilor (Conf. Dr. Ing. Eugeniu Marchidanu)Document111 paginiHidrogeologia in Ingineria Constructiilor (Conf. Dr. Ing. Eugeniu Marchidanu)Maria Antoanela Stirbu MerluscaÎncă nu există evaluări
- Stiinta Si Viata Daniel Dumitru DarieDocument6 paginiStiinta Si Viata Daniel Dumitru DarieMaria Antoanela Stirbu MerluscaÎncă nu există evaluări
- Mikhail Tombak Vindecarea Bolilor Incurabile PDFDocument235 paginiMikhail Tombak Vindecarea Bolilor Incurabile PDFmnegrilam2002100% (1)
- Scarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale UniversuluiDocument325 paginiScarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale UniversuluiMaria Antoanela Stirbu MerluscaÎncă nu există evaluări
