TIPOLOGIA DREPTULUI
Sistemul Musulman
de drept
1. Drept public
Structura - are rol central, autoritatea e
sistem duala, a sefului religios si a
sefului statului
2. Dreptul penal
- categorii de infractiuni :
-> crime de sange (omor
deosebit de grav, moviri si
vatamari corporale grave)
-> cele 6 infr din Quran
-> infr lasate la puterea
discretionara a cadirului
(gravitate <, ce pot aduce
atingere linistii pb)
3. Drept privat
a. Dreptul persoanelor
- barbatul si femeia sunt = in
capacitate de folosinta si
exercitiu
- exista ≠ intre ei in ce priv
casatoria si proba
Hindus
= un sistem de dr care nu se
fundamenteaza pe texte unice,
ca Biblia sau Quranul, ci pe >
carti sacre, care plaseaza in
centrul lor individul
- provine din pp hinduismului
(adevarul si revelatia divina nu
sunt accesibile oricui, ci numai
claselor soc >, caci oamenii nu
se nasc egali)
- e unul din cele mai vechi
sisteme din lume, apare in jurul
anului 1700 i.H.
- e caracterizat de pp
discriminarii si al inegalitatii d
etratament care se aplica
oricarui hindus (indiferent de
cetatenie, nationalitate ori
domiciliu)
- nu pretinde credinta intru-un
Dumnezeu unic, ci > zeitati, ceea
ce a det aparitia unor rituri si
obieceiuri diferite
Sisteme atipice de drept
= sisteme ce nu pot fi incadrate in nici unul dintre sistemele de drept
- exista 3 sisteme atipice :
Sistemul scandinav Japonez Chinez
- initial, doctrina l-a 1. Dr traditional 1. Dr traditional
incadrat in sistemul - marcat de infl - fondat pe confucianism
romano-germanic, dar chineza, care a dominat (cuprindea norme scrise
> a recunoscut ca nu sistemul japonez din si cutumiare, avand
apartine acestui sistem sec V pana in 1865 formatul Codurilor
de drept - doctrina care a stat la Dinastice)
- il intalnim in : baza lui e - not de izv de dr a fost
Finlanda, Danemarca, confucianismul introdusa tz, in sec XX
Suedia si Norvegia (unii - s-au adoptat coduri cu
autori includ si Islanda) dispozitii represive (dr 2. Dr actual
- s-a receptat, in aceste adm si penal) - in 1949 China a devenit
tari codul civil, de - monarhia japoneza a Republica Populara (dr
model francez si fost creata dupa socialist, dupa model
german modelul Chinei sovietic)
- un element imp in - treptat, - dr actual e tot un dr
formare e istoria confucianismul a fost socialist, imbunatatit in
constitutionala inlocuit cu budhismul mat proprietatii DAR, priv
- toate sunt monarhii iar rolul monarhului s-a dr subiectiv, continutul
constitutionale (exc <, ajungand simbolic lui a fost complet
Finalandei - republica) - apar castele, bazate bulversat (au probl in
- Danemarca – regim pe inegalitate si mat dr omului)
parlamentar, rolul discriminare pe crt - dr persoanelor e
esential apartine averii denaturat
 b. Dreptul familiei
- barbatul are dr de a se
casatori cu > femei
- musulmanul are dr de a se
casatori cu un crestin, caz in
care copii tb sa fie musulmani,
dar nu si femeia
c. Dreptul patrimonial / al
bunurilor
- dr de propr e un dr absolut,
pt ca titularul lui e Allah
(caracter sacru + inviolabil)
- terenurile pot face obiectul
propr individuale, ele pot fi
transmise prin succesiuni si
contracte
- dezmembramintele sunt
admise
- categorii de bunuri :
=> kharagii (cele mai imp
bunuri, ce apartin
statului si pot fi date in
detentia pers private)
=> wagf – proprietatea lui
Allah, inalienabile
perpetuum, sunt
afectate unei opere
d. Obligatiile
- contractele nu au la baza
teoria consimtamantului, e
suficienta o declaratie a unei
parti care sa cuprinda intentia
serioasa a unei pers de a
1. Dreptul persoanelor primului ministru 2. Dr modern - L scrisa e pp izv de dr
- e rezultatul influentei dr anglo- (monarhul – rol - cuprinde doua - izvoare secundare sunt
saxon, statutul pers s-a simbolic), parlamentul momente : cutumele civile si
ameliorat fata de dreptul e ales prin vot direct, A. Europenizarea jurisprudenta Curtii
traditional universal iar mandatul (receptarea CCiv Supreme
- a fost abolita interdictia de a se lui e de 4 ani francez si german) - in doctrina s-a pus probl
casatori intre membrii diferitelor - Norvegia – acelasi - intre 1868 si 1945 daca normele internat au
caste regim ca Danemarca, - procès de prioritate fata de
- poligamia si casatoria intre cu ≠ e ca stat sistematizare a dr normele interne –
rude colaterale este interzisa confesional (lutheran) japonez – se adopta raspunsul a fost quasi-
- divortul a fost liberalizat (<, - Suedia – stat CCiv japonez (dispozitii pozitiv : nu exista o
vaduva trebuia sa moara odata lutheran, parlamentul e din CCiv fr + german) + norma jur care sa
cu sotul, dar s-a considerat ca ales in parte prin CPCiv (1890) + CCom prevada superioritatea dr
asta nu mai e de actualitate) scrutin majoritar (310 (1899) + CP (1907) + international fata de cel
- in 1986, intr-un stat federal s-a parlamentari) si in CPP (1922) intern
descoperit ca inca se mai parte prin scrutin - dr contr are la baza
practica cutuma cu priv la proportional (39 teoria germana priv 1. Dr penal
omorarea vaduvelor si a parlamentari), mandat neexecutarea contr, - de tip sovietic
intervenit comunitatea de 3 ani rasp civ e de infl fr si -cuprinde infr grave, ped
internationala - Finlanda – regim germana, repararea cea > e cu moartea
- acum, e interzisa aceasta prezidential, dar cu un prejud e de infl fr
practica, dar vaduvele sunt prim-ministru care (prejud material + 2. Dr privat
scoase din familie, sunt izgonite conduce guvernul ; moral) - in 1987 a cunoascut o
la marginea orasului si obligate presedintele e ales prin B. Americanizarea (priv reforma imp, fiind
sa se imbrace numai in negru vot universal, pe 6 ani organizarea sociala) adoptat un codex
- a inceput in 1945 intitulat ‘Pp générale de
cand trupele americane dr civ’, ce a cuprind > L
s-au instalat in Japonia, care au codificat
> IIWW cutumele chineze
- > 1946 - o noua - ca urmare a ac act
constitutie (pp noi) : normativ, s-a dezvoltat dr
suveranitatea comercial + propeitatea
poporului, egalitatea, privata
 realiza o operatiune jur laicitatea statului - dr chinez privat e de infl
- nu exista o teorie generala a - normele cutumiare romano-germanica
raspunderii civile delictuale, japoneze transpuse in
nici raspunderea pt fapta CCiv japonez (in mat
altuia, nici raspunderea pt casatoriei) au fost
fapta lucrului abrogate
- raspunderea persoanei e - organizarea jud e de
cazuistica origine americana :
4. Tendinte actuale I. Tribunale de I Instant
- exista state musulmane II. Trib Régionale
fidele dr musulman clasic, III. Curti de Apel
Quranul e cea mai imp sursa IV. Curtea Suprema
de drept (Arabia Saudita) (politizata, près + 15
- exista state cu tendinte de judecatori, are comp
laicizare (Turcia, Egiptul pana de control jud +
in ianuarie 2011) constitutionalitatea L +
- state care au ales intoarcere se pron asupra tuturor
la dr musulman pur cu care e sesizata)
(Uzerbaidjan, Kasacstan, foste - toate au comp de jud
URSS) in toate materiile, = am
- exista state mulsulmane - exista procedura
foste colonii franceze necontencioasa oblig,
(Alegeria, Tunisia) care au in doua faze :
preluat elem de dr francez compromisul si
(inclusiv CCiv) concilierea

Sistemul 1. Dreptul public - puterea judecatoreasca e - organizarea jud e de - exista doua grade de
jurisdictio - are rol central (seful e califul organizata la nivelul statelor origine americana : jurisdictie :
nal la suniti sau imam la siiti) membre ale federatiei I. Tribunale de I Instant
- califul sau imamul deleaga
atributiile sale sultanului sau
pasei, care, prin deciziile lui nu
tb sa incalce regulile religioase
- guvernul se numea consiliul
format din ministrii (un divan
care il asista pe sultan)
- in fiecare provincie, sultanul
e reprezentat de un
guvernator
- exista deci o dubla
autoritate, a sefului religios si
a statului
2. Dreptul privat + penal
- rolul imp revine
judecatorului, cadir, care are
autoritatea de a da hotarari
prin delegare, de la
guvernator
- cadirul judeca in prima si
ultima instanta, ca un complet
unic, toate litigiile, indiferent
de materie
- cadirul aplica dr musulman,
utilizeaza rationamentul qiyas
- procedura cuprinde reguli
simple, iar probatoriul se
reducea la proba cu martori
(testimoniala)
a. Gradul 3 de jurisdictie
- Curtea Suprema a Indiei –
exista una singura la nivelul
federatiei (iar nu cate una la
nivelul fiecarui stat membru)
- e condusa de Chief Justice, e
compusa din 13 judecatori,
numiti de presedintele republicii
- competente :
=> control judiciar
=> control constitutionalitate
=> recursuri pt incalcarea
unor dr fundamentale prev de C
=> apeluri imp hot penale de
condamnare la moarte
- jurisprudenta definitiva si
irevocabila
- deciziile ei sunt precedente
obligatorii
b. Gradul 2 de jurisdictie
- High Court (judeca in materie
civila si in materie penala,
apelurile imp hot pronuntate de
instantele de gradul 1 de
jurisdictie)
c. Gradul 1 de jurisdictie
=> in mat penala – Session
Courts
II. Trib Régionale a. Gradul 2 de jurisdictie
III. Curti de Apel - Curtea Suprema –
IV. Curtea Suprema numirea jud e politica
(politizata, près + 15 - judeca si in I si ultima
judecatori, are comp instanta
de control jud + - se pron in drept
constitutionalitatea L + - hot ei sunt oblig pt
se pron asupra tuturor instantele <
cu care e sesizata)
- toate au comp de jud b. Gradul 1 de jurisdictie
in toate materiile, = am - Tribunale Populare
- exista procedura Locale, ce cuprind Trib
necontencioasa oblig, locale de baza (sunt
in doua faze : comunale si orasenesti,
compromisul si in micile orase)
concilierea - Tribunale Mijlocii
/Medii – in orase mari
sau municipii, cu
sectoare
- Tribunale Superioare –
in provincii
- Tribunale Speciale –
judeca in anumite materii

1. Surse religioase
Izvoarele
dreptului a. Quran
- cuprinde revelatii ale
profetului Mahomed facute
de Arhanghelul Gavril, pe care
profesul a avut misiunea de a
le transmite
- 500 versete privesc dr :
=> dr penal – 6 fapte privite
ca infr/crime (omor, adulter
femeie, vatamari corporale,
furt, a bea vin, renegarea
islamului)
=> dr civil – raporturi de
familie, statulul pers,
poligamia, repudierea,
succesiuni
- 70 versete priv statutul pers,
30 30 versete la dr penal (din
care 13 la procedura
judiciara), 10 versete priv dr
constitutional, 10 versete
economia + finantele, 25
versete de dr international
b. Sounnah
- cuprinde tradiitii despre
comportamentul lui
=> in mat civila – Tribunale de
District
A. Sistemul hindus traditional
- e bazat pe texte sacre, shruti
1. Vedas
= ans de pp ce stau la baza
oricarei cunoasteri + reguli de
conduita pt viata personala si
sociala
- curprinde 3 categorii :
=> rigvedas
=> vedangas
=> upanishadele
2. Dharma
= traditii, norme cutumiare
hinduse, aplicabile in viata de zi
cu zi (nu sunt texte sacre, ci
includ compilatii care cuprindd
traditiile si operele marilot
intelepti sau profeti ai
Antichitatii hinduse)
- se impart in 3 categorii :
=> darma sutras (norme de
consuita obligatorii)
=> dharma satiras (Codul lui
Manu)
=> nibandhas (comentarii ale
jurisconsultilor)
- Sursa esentiala a dr - L scrisa e pp izv de dr
scandinav sunt codurile - izvoare secundare sunt
(C.Civ. francez si cutumele civile si
german, cu ajutorul jurisprudenta Curtii
carora s-au unificat Supreme
normele de drept priv - in doctrina s-a pus probl
comertul, brevetele, daca normele internat au
materia financiar- prioritate fata de
bancara) normele interne –
- dr familiei reflecta raspunsul a fost quasi-
valorile traditionale ale pozitiv : nu exista o
societatii scandinave norma jur care sa
- dr penal e caracterizat prevada superioritatea dr
de ideea de scnatiune international fata de cel
cat mai mica (cea > intern
pedeapsa e inch de 15
ani)
- juristii scandinavi au
introdus si institutii jur
din dr anglo-saxon – au
aparut solutii noi,
neconceptualizate in
prealabil
Mohamed, traditii
concretizate in hadith-uri
- hadith = un vers cu privire la
viata lui Mohamed (vorbele
sale + atitudinea asupra vietii)
- Hadith : - autentice – norme
de drept (exista
8000 si unul il
poate abroga pe
altul, care e fals)
- bune
- false
c. Ijmah (izv de dr)
= acordul unanim al
doctrinarilor (al
jurisconsultilor, nu al
profanilor, astfel se ≠ de
cutuma), dar s-a relativizat
unanimitatea, datorita nr
mare de doctrinari)
- forma : - caracter infailibil al
vorbelor profetului
- concordanta
opiniilor cu privire
la normel religioase
promovate de ijmah
- datorita divergentei opiniilor
au aparut riturile, care nu sunt
contrare aplicarii ijmei
- rituri : - corecte (apartin
sunitilor, majoritari,
care considera ca pot
3. Cutuma
- modifica sau completeaza
dharma
- sunt foarte multe, dar scolilor
diferite, dar si castelor
- sfera de aplica a unei cutume e
variata de a o regiune la alta, de
la o casta la alta, de la o familie
la alta
4. Pp echitatii
- se solutioneaza litigiile in baza
lui numai in absenta solutiilor
din taxte sacre
- judecatorul era oblig de
textele sacre sa actioneze cf
constiintei
5. Panchayat sau pansayat
- tribunale sau curti strict locale
ale castelor, care rezolvau
probleme juridice si religioase
interne
- solutiile tineau cont de
dharma
- sanctiunea maxima era
excluderea din casta
- categorii de caste :
=> brahmanii (preotii,
inteleptii
comunitatilor, cea mai
intelepta casta)
=> Kehatrias (militarii, puterea
 exista diferite rituri
compatibile cu
Quranul si Sunnah,
seful tb sa fie arab)
- eretice (siite,
minoritatii, seful tb
obligatoriu sa
apartina familiei
profetului)
- ijma e fol pt interpretarea
legala a sursei scrise, Quranul
- acceptarea regulilor de drept
confera efecte jur, prioritate
fata de L, pt ca regula
respectiva are forta legii
- cele trei surse nu al o valoare
jur egala, Quranul si Sunnah
sunt prioritare
- ijma e izvor provenit din
ratiunea umana, ea nu a
beneficiat de inspiratie divina,
deci e supusa interpretarii
umane
d. Ijitihad (nu e izv dr)
= explicarea solutiilor din
Quran si Sounnah de catre
juristii musulmani
- nu e o teoretizare a
dreptului, ci numai o
sistematizare
- autorii nu au avut un rol
creator de drept, ci doar au in
armata, nobili)
=> Vaishyas (agricultori +
comercianti, clasa de
mijloc)
=> Shouras (micii mestesugari
+ servitori)
B. Dominatia engleza
- a avut rol imp, pe langa
dominatia musulmana
- intre sec XVII pana la 18 iulie
1947, cand India si-a castigat
independenta
- autoritatile engleze au decis sa
respecte dr traditional hindus,
au numit experti (punditi), care
indicau judecatorului solutia si
care au defaimat prin
intepretarea lor, solutiile
traditionale cutumiare
- s-a integrat terminologia
britanica in sistemul traditional
- au fost introduse solutii
juridice engleze
- dupa 1947, sistemul traditional
a continuat sa se aplice numai in
anumite domenii :
=> statutul persoanei
=> succesiunile
=> dr afacerilor
- e perioada de anglo-hindu law
C. Dreptul modern hindus
de a interpreta si preciza
solutiile din Quran si Sounnah
(nu e intepretare opozabila
erga omnes)
2. Surse laice
- complementare si
compataibile surselor
religioase
- cutuma tb sa fie cf cu
Quranul si Sunnah
- jurisprudenta poate fi
creatoare de drept
(rationament qiyas, analogie),
a.i. elaboreaza solutii proprii,
dar  gaseste acele solutii
direct aplicabile din Quran si
Sounnah
- judecatorul nu poate crea
precedente judiciare
obligatorii erga omnes
- se remarca un dr modern din
1833, cand incep codificarile
(prin receptionarea dr englez si
a lui common law)
- in 1860 a fost adoptat CP
indian
- in 1872 a fost adoptat Indian
Contract Act
- in 1908 a fost adoptat CPCiv
- dupa independenta, desi s-a
incercat unificarea dr (mai ales
prin Constitutia Indiei), datorita
existei castelor se mentin
inegalitati intre cetateni
- India e stat federal (are 25
state si 5 teritorii)
1. Puterea legislativa
- are 2 camere :
=> Camera Poporului (45
membrii, mandat de 5 ani)
=> Consiliul Statelor (245
membrii, mandat de 6 ani)
2. Puterea executiva
- presedinte ales pe 5 ani, cu
atributii reduse si rol simbolic
- primul ministru conduce
guvernul si provine din
majoritatea din Camera
Poporului
3. Puterea judecatoreasca
- tratata la sistemul
jurisdictional