Curtea Internaional de Justiie Cazul privind activiti militare i paramilitare n Nicaragua i contra acesteia Nicaragua c. S.U.A. ( !

"#$

n 1981, Nicaragua a sesizat Curtea Internaional de Justiie, pe baza declaraiei unilaterale reglementate de articolul 36 !" din #tatutul Curii, solicit$nd instanei s declare c anumite acti%iti militare &i paramilitare ale #tatelor 'nite ale (mericii )mpotri%a acesteia erau necon*orme cu dreptul internaional+ ,itigiul dintre cele dou state s-a nscut pe *ondul inteniei #tatelor 'nite de a rsturna gu%ernul sandinist de la .anagua comunist", care s-a instaurat la putere )n anii 19/9-1980+ 1lementele de *apt care au putut *i probate de Nicaragua cu mi2loace de prob precum materiale de pres, martori, declaraii o*iciale ale unor demnitari americani" au constat din3 a" 4re&edintele #+'+(+ a autorizat agenii gu%ernamentale s plaseze mine )n mai multe porturi ale statului Nicaragua5 b" (erona%e militare ale #+'+(+ au sur%olat teritoriul statului Nicaragua ptrunz$nd )n spaiul aerian al acesteia"5 c" #+'+(+ a instituit o blocad economic )n raport cu Nicaragua5 d) S.U.A. au finanat, antrenat i echipat un grup de fore paramilitare, numite contras, care luptau pentru rsturnarea guvernului sandinist. Nicaragua a susinut c aceste acte reprezint )nclcri *lagrante ale Cartei 6+N+'+, Cartei 6rganizaiei #tatelor (mericane 6+(+#+" &i a principiilor elementare ale dreptului internaional+ #tatele 'nite au susinut, )n primul r$nd, c instana nu este competent s 2udece litigiul, deoarece o rezerv coninut de declaraia prin care #+'+(+ recuno&teau competena Curii Internaionale de Justiie pre%edea *aptul c instana nu %a 2udeca pe baza unui tratat multilateral dec$t )n cazul )n care toate prile la acel tratat declar c %or accepta 7otr$rea Curii+ n decizia pronunat asupra competenei sale, Curtea Internaional de Justiie a reinut c are competen s 2udece litigiul, dar nu va putea aplica n spe tratatele multilaterale. #+'+(+ nu s-a prezentat la pledoaria oral, transmi$nd Curii doar memoriul scris+ #tatele 'nite au susinut c acti%itile lor sunt moti%ate de dreptul colectiv la autoaprare+ (st*el, #+'+(+ au probat c grupuri paramilitare susinute de statul Nicaragua )n special prin li%rarea de arme" acionau la grania cu statul 8onduras 9 ceea ce )ndrepte&te #+'+(+ s rspund, )n aprarea statului 8onduras, cu aciuni militare legitimate de dreptul la autoaprare+ :e asemenea, #+'+(+ au artat c aciunile lor sunt moti%ate &i de un drept de intervenie democratic, legitimat de *aptul c gu%ernul Nicaraguan s-a anga2at, prin 4actul pentru 4ace din cadrul 6+(+#+, s organizeze alegeri libere &i s respecte drepturile *undamentale ale omului+ In ceea ce pri%e&te *orele ;contras<, #+'+(+ au artat c acele *ore acionau independent &i, prin urmare, nu le este imputabil aciunea acestora+ Ce %a decide Curtea )n raport cu situaia de *apt &i argumentele prilor=

>ezol%are

4rincipii incalcate3 o nerecurgerea la *or? i ameninarea cu *ora- Conditia obiecti%a a *ost indeplinita o neim@itunii o su%eranit?ii o incalcarea unor norme de ius cogens3 - Conditia subiecti%a3 #'( a%ea un control general asupra Contras, nu un control e*ecti% - 4roiectul de articole pri%ind <>?spunderea statelor pt *apte internaionale ilicite< are caracter cutumiar+ - (rt+ 8 9 conduita diri2ata sau controlata de stat+ CIJ a e@tins art+ si l-a dez%oltat cu re*erire la control generalAe*ecti%+ - (st*el, pt a se atrage raspunderea #'( este ne%oie sa se stabileasca daca trupele Contras au actionat ast*el incat sa poata *i considerate un organ al Bu%ernului #'( sau ca ationand in numele acestui Bu%ern+ - :esi este clar ca un num?r de operatiuni au *ost decise si plani*icate in stransa colaborare cu personalul din conducerea #'( si c? aceste operaiuni au bene*iciat de suportul logistic al #'( 9 instruirea trupelor, punerea la dispoziie de armament, liderii Contras au *ost selectati de #'(, plani*icarea operatiunilor, alegerea tintelor operatiunilor 9, Curtea a spus ca aceste lucruri nu sunt su*iciente pt a stabili ca #'( au e@ercitat un asemenea grad de control ast*el incat Contras sa *ie asimilate unui organ al #'( care a actionat in numele acestui stat+ Nu e@ist? aadar un control e*ecti%, direct 9 #'( nu au dat directii la *iecare pas ast*el incat acest organ sa nu aiba o %ointa proprie si sa *ie doar un instrument al statului prin care acesta actioneaza+ - 4t a *i atrasa raspunderea #'( pt aciunile trupelor Contras, ar trebui ca respecti%ele grupari sa nu aiba o %ointa proprie si sa actioneze con*orm %ointei #'( si sa *ie un simplu instrument+ - :esi nu a putut *i tinuta raspunzatoare pt nerespectarea principiului *ortei pt acti%itatea trupelor Contras, #'( a raspuns pentru *aptele care i-au *ost atribuibile *ara dubiu+ 'rm?toarele *apte sunt e%idente3 sur%olarea spatiului aerianC)nc?lcarea principiului su%eranit?ii plasarea de mineC)nc?lcarea principiului neutiliz?rii *orei, su%eranit?ii )nc?lcarea principiului neim@itiunii Intrucat Contras nu era un organ al #'(, trebuia %eri*icat in ce masura ii sunt imputabile #'( acti%itatile lui+
-