Curtea Internaional de Justiie

Cazul privind activiti militare i paramilitare n Nicaragua i contra acesteia

Nicaragua c. S.U.A.
(1986)
n 1981, Nicaragua a sesizat Curtea Internaional de Justiie, pe baza declaraiei
unilaterale reglementate de articolul 36 (2) din Statutul Curii, solicitnd instanei s declare c
anumite activiti militare i paramilitare ale SUA mpotriva acesteia erau neconforme cu dreptul
internaional. Litigiul dintre cele dou state s-a nscut pe fondul inteniei SUA de a rsturna
guvernul sandinist de la Managua (comunist), care s-a instaurat la putere n 1979-1980.
Elementele de fapt care au putut fi probate de Nicaragua (cu mijloace de prob precum
materiale de pres, martori, declaraii oficiale ale unor demnitari americani) au constat din:
1. Preedintele S.U.A. a autorizat agenii guvernamentale s plaseze mine n mai multe porturi ale
statului Nicaragua;
2. Aeronave militare ale S.U.A. au survolat teritoriul statului Nicaragua (ptrunznd n spaiul
aerian al acesteia);
3. S.U.A. a instituit o blocad economic n raport cu Nicaragua;
4. S.U.A. au finanat, antrenat i echipat un grup de fore paramilitare, numite contras, care
luptau pentru rsturnarea guvernului sandinist.
Nicaragua a susinut c aceste acte reprezint nclcri flagrante ale Cartei O.N.U., Cartei
Organizaiei Statelor Americane (O.A.S.) i a principiilor elementare ale dreptului internaional.
SUA au susinut, n primul rnd, c instana nu este competent s judece litigiul,
deoarece o rezerv coninut de declaraia prin care S.U.A. recunoteau competena Curii
Internaionale de Justiie prevedea faptul c instana nu va judeca pe baza unui tratat multilateral
dect n cazul n care toate prile la acel tratat declar c vor accepta hotrrea Curii. n decizia
pronunat asupra competenei sale, Curtea Internaional de Justiie a reinut c are competen
s judece litigiul, dar nu va putea aplica n spe tratatele multilaterale. S.U.A. nu s-a prezentat
la pledoaria oral, transmind Curii doar memoriul scris.
SUA au susinut c :
1. activitile lor sunt motivate de dreptul colectiv la autoaprare. Astfel, S.U.A. au probat c
grupuri paramilitare susinute de statul Nicaragua (n special prin livrarea de arme) acionau la
grania cu statul Honduras ceea ce ndreptete S.U.A. s rspund, n aprarea statului
Honduras, cu aciuni militare legitimate de dreptul la autoaprare.
2. aciunile lor sunt motivate i de un drept de intervenie democratic, legitimat de faptul c
guvernul Nicaraguan s-a angajat, prin Pactul pentru Pace din cadrul O.A.S., s organizeze alegeri
libere i s respecte drepturile fundamentale ale omului.
3. forele contras, S.U.A. au artat c acele fore acionau independent i, prin urmare, nu le
este imputabil aciunea acestora.
Ce va decide Curtea n raport cu situaia de fapt i argumentele prilor?
A. Curtea respinge exceptia de necompetenta si va judeca aplicand Carta ONU si
principiile cuprinse in aceasta, neavand relevanta ca aceleasi principii sunt introduse si in tratat.
Intr-adevar, Curtea nu va aplica n spe tratatele multilaterale din cauza rezervei a SUA, dar o
astfel de rezerva nu reprezinta o piedica pentru exercitarea jurisdictiei curtii, instanta urmand sa
aplice celelalte izvoare si nu tratatele multilaterale.
B. Principiile incalcate : Curtea a spus ca SUA este culpabila, Nicaragua facand proba
prejudiciilor.
1. Plasarea de mine in mai multe porturi din Nicaragua, la autorizarea Presedintelui SUA
incalcarea pp. nerecurgerii la forta sau la amenintarea cu forta (forta= orice act de violenta sau

constrangere, nu doar forta militara, ci si presiunea politica, economica etc) si prin atacurile
succesive din 83-84, al pp neinterventiei in treburile interne si al inviolabilitatii suveranitatii.
3. Restrictiile economice- curtea nu se pronunta spunand ca nu este de competenta sa.
2. Survolarea SUA a incalcat pp inviolabilitatii suveranitatii altui stat
4. Contras incalcarea pp neamestecului in treburile interne antrenarea, armarea,
echiparea, finantarea si aprovizionarea fortelor contras sau incurajarea, sprijinirea si ajutorul
militar si paramilitar in si impotriva Nicaraguei = incalcare a obligatiei internationale de a nu
interveni in treburile interne ale unui stat, care tin exclusiv de competenta sa sistemul politic
comunist. Dreptul de interventie democratica nu justifica acest amestec.
1.Simpla utilizare de armament nu poate duce la un comportament culpabil din partea
Nicaraguaei, chiar la granita cu Honduras.
Legitima aparare trebuie sa produca impotriva unui atac, inexistent din partea Nicaraguei,
iar pentru ca dreptul la autoaparare colectiva sa fie exercitat licit, statul El Salvador trebuia sa se
declare prejudiciat si, in acest context, sa solicite interventia SUA, fapt ce nu s-a intamplat.

Istoria relaiilor dintre Imperiul A i Regatul B a fost una dificil, ntre cele dou
state avnd loc, n ultimii 200 ani, o serie de rzboaie. Dup aderarea celor dou la Carta
ONU a mai avut loc un sigur incident, i anume cnd o un grup de mercenari susinui
financiar de Regatul B ptrund pe teritoriul Imperiului A i dau foc mai multor hectare de
porumb de pe teritoriul Imperiul A. Reacia Imperiului A a constat n lansarea unei invazii
armate asupra Regatului B. Poate fi justificat aceast reacie prin invocarea dreptului
inerent al statelor la auto-aprare?
Nu, deoarece asupra sa nu a avut loc un atac armat i oricum reacia sa a fost
disproporionat;