Speța tema 3

Preşedintele statului B. într-un interviu acordat unui ziar de opoziţie din statul A. sa exprimat în
mod negativ referitor la ordinea economică şi socială existente în statul A. El a declarat „Guvernul
vostru trebuie să-şi modifice cursul liberal de dezvoltare, pentru care s-a optat la iniţiativa instituţiilor
financiare occidentale”.

1. Pot fi oare calificate declaraţiile preşedintelui statului B. în calitate de acţiuni săvârşite din
numele statului?
Da, Presedintele unui stat este reprezentatul oficial al statului care sustine opinia statului in
legatura cu diferite intrebari internationale.

2. Poate fi considerată această declaraţie drept imixtiune în afacerile statului A.?

Da, aceasta declaratie poate fi considerata imixtiune in afacerile statului A. Se incalca principiul
fundamental 6 - Principiul neamestecului in treburile interne ale altor state

3. Care din principiile fundamentale de drept internaţional pot fi aplicate pentru aprecierea
acestor declaraţii?

Principiul neamestecului in treburile interne ale altor state

Principiul egalităţii şi dreptului popoarelor de a dispune de ele însele

Reglementează asigurarea drepturilor acestei categorii a subiecţilor de drept internaţional în

vederea alegerii formelor și metodelor de realizare a statutului politic, dezvoltării economice libere,
identității culturale, participării în relaţiile internaţionale

Speta tema 3

Forţele armate ale statului A au invadat teritoriul statului B. La bombardarea obiectelor statului B au
fost folosite bazele militare ale statului C. Acestea au fost puse la dispoziţie la rugămintea statului A.
Statul B a calificat acţiunile statelor A şi C drept agresiune şi s-a adresat în Consiliul de Securitate a
ONU cu solicitarea de a aplica sancţiuni faţă de aceste state. Statul C a declarat că forţele sale armate
nu au participat în operaţiunile militare, prin urmare nu este justificată tentativa de a-l trage la
răspundere internaţională.

A fost incalcat principiul fundamental DIP . Principiul nerecurgerii la forta sau la amenintarea cu forta

Comitetul Special pentru Definirea Agresiunii, care si-a desfasurat activitatea intre 1850 si 1974 a
considerat fapta statului A si C ca alte posibilitati de agresiune.

 Bombardarea de catre fortele armate a teritoriului altui stat. (Statul A)

• Cand un stat pune la dispozitia altui stat o parte din teritoriul sau si admite ca acesta din urma
sa comita un act de agresiune impotriva unui stat tert. (Statul C)
Speta tema 4

În anul 1964 cetățeanul SUA L. Hemingway a anunțat despre crearea unui nou stat – Republica Noua
Atlantida, pe un recif cu dimensiunile 4 m x 2 m în marea liberă în apropiere de Jamaica, însă în afara
apelor teritoriale și platoului continental ale respectivului stat. Noul stat avea în componență 7
cetățeni, care au creat propriul drapel și au început să emită timbre cu imaginea Noii Atlantide.

??? Poate Noua Atlantida să fie considerată drept stat, membru a societății internaționale?

Consider ca Noua Atlantida nu poate fi considerate drept stat, membru al societatii internationale.

Conform Convenția de la Montevideo (1933), statele au dreptul la existență și la autoapărare

indiferent de recunoașterea oficială. Convenția enumeră caracteristicile care determină

personalitatea juridică a statului din punctul de vedere al dreptului internațional:

- populație permanentă;

- un anumit teritoriu;

- guvern propriu;

- capacitatea de a intra în relații cu alte state.

Totusi prezenta lor nu este suficienta pentru a crea un stat. Pentru a deveni independent, un stat are
nevoie de recunoaștere internațională.

Se poate cita ca exemplu Osetia de Sud, Abhazia sau Republica Turcă a Ciprului de Nord, care și-au
proclamat independența, dar sunt recunoscute de un număr atât de mic de alte state încât
semnificația lor internațională tinde la zero.

Cu toate acestea, recunoașterea nu se realizează imediat, este un proces lung și dificil. Mult timp,
pentru că vorbim despre stabilirea relațiilor diplomatice, negocierile dintre reprezentanții statelor și,
în cele din urmă, schimbul de scrisori privind recunoașterea reciprocă a statelor.

Acesta este un proces complex, deoarece problemele politice internaționale și regionale joacă un rol
cheie. Am văzut acest lucru în cazul Sudanului de Sud, care a câștigat independența din 2011, cu
Muntenegru, independent din 2006 și, în cele din urmă, cu Kosovo, care și-a declarat independența
în februarie 2008. Definiția unui stat ca urmare este mai mult politică decât legală .

Și, pe lângă faptul că recunoașterea de către majoritatea altor state este absolut necesară, aceasta
permite, de asemenea, în anumite condiții, statului să devină membru al organizațiilor internaționale
și regionale.

Pe de altă parte, apartenența la ONU - principala organizație internațională - nu este un factor

determinant al statalității vreunui teritoriu. Unele state, precum Taiwanul, nu sunt membre ale ONU.

Statul nu este doar respectarea unui număr de reguli, prezența anumitor instituții, ci este și practică.
Practica suveranității în cadrul statului și în relațiile cu alte state.

Din cite cunosteam planurile ulterioare a lui Hemingway au fost spulberate de o furtuna care a
distrus platforma statului lui.
Speta tema 4

În anul 1948 un grup de extremiști izraelieni a săvârșit un șir de acte teroriste care au cauzat moartea
mai multor persoane. La 17 septembrie 1948 a fost asasinat contele Bernadotte, care din numele
ONU realiza rolul de mediator în conflictul arabo-izraelian. Adunarea Generală a solicitat Curții
Internaționale de Justiție un aviz consultativ asupra posibilității reparării prejudiciului cauzat atât
organizației, precum și funcționarului său. Curții ia fost adresată întrebarea: este în drept ONU,
nefiind stat, să înainteze pretenții, cu alte cuvinte, are ONU personalitate juridică internațională?
Răspunsul CIJ a fost afirmativ pornind de la următoarele argumente: - Organizația a încheiat mai
multe acorduri cu statele, care în așa mod au recunoscut organizația în calitate de partener; - Intenția
fondatorilor ONU a fost de a crea o organizație care ar fi capabilă să există și să acționeze
independent. Curtea a constatat, că deși ONU nu este stat, ea este în drept să întreprindă aceleași
măsuri față de funcționarii săi (ex. realizarea protecției diplomatice). În același timp Curtea a
constatat absența unei analogii complete în acest sens. Organizația trebuie să ofere funcționarilor săi
o astfel de protecție care va asigura îndeplinirea funcțiilor, transmise de către statele membre
Organizației. Prin urmare, protecția, oferită de Organizație, poate fi numită funcțională. În
conformitate cu avizul consultativ, Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția nr. 364 (IV) din 1
decembrie 1949 a împuternicit Secretarul General al ONU să întreprindă măsurile necesare pentru
înaintarea acțiunii. Secretarul General al ONU s-a adresat Israelului cu cererea de a chita 54 000 USD
cu titlu de despăgubire ONU și familiei mediatorului asasinat. Toate cerințele au fost îndeplinite de
către Israel în anul 1950.

??? Deși avizul consultativ al CIJ nu este juridic obligatoriu nici pentru ONU, nici pentru state, în
practică se constată faptul că organizația internațională are personalitate juridică în limitele actelor
sale constitutive. Totodată organizațiile internaționale participă activ la relațiile internaționale,
inclusiv în cazurile neprevăzute de tratatele constitutive. Cum poate fi explicat fenomenul???

Organizaţiile cu competenţă generală, cum este ONU, se pot ocupa de orice problemă (politică,
economică, socială, culturală), deoarece nu au limite de competenţă. Organizaţiile din această
categorie pot atrage atenţia comunităţii asupra unor probleme, le pot examina şi face recomandări,
dar deciziile lor au, de obicei, caracter de recomandare, exceptând caracterul obligatoriu al
Rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU în problema ameninţării păcii şi actelorde agresiune.

Speta tema 1

Cazul privind platoul continental în Marea Egee Între Grecia şi Turcia, care au ieşire la Marea Egee,
există un diferend vechi privind apartenenţa spaţiilor maritime. Grecia, cărei îi aparţin numeroase
insule, consideră propriu teritoriul interinsular, iar Turcia neagă această poziţie a Greciei. În anul
1973 Turcia a eliberat licenţă unei din companiile sale pentru explorarea platoului continental. După
o serie de negocieri fără rezultat, în anul 1976 Turcia a anunţat începutul exploatării platoului în
regiunea în litigiu. Statele au început pregătirile militare. Grecia s-a adresat în Consiliul de Securitate
a Organizaţiei Naţiunilor Unite, datorită implicaţiei căruia, conflictul a fost aplanat.

1. Bazându-vă pe cunoaşterea dreptului intern, demonstraţi că în cazul de faţă sânt aduse

atingeri prerogativelor statului.
Apele teritoriale oferă statului de coastă controlul complet al navigației aeriene în spațiul
aerian și controlul parțial asupra transportului maritim, deși navelor străine (atât civile, cât și
 militare) li se garantează de obicei trecerea inofensiva prin ele. Lățimea standard a apelor
teritoriale revendicată de țări a crescut constant de-a lungul secolului al XX-lea, de la 3 mile
marine (5,6 km) la începutul secolului la 6 mile marine (11 km) și acum 12 mile marine (22
km). Valoarea actuala este consacrata în dreptul tratatului în conformitate cu Convenția ONU
din 1982 privind dreptul mării (articolul 3). În Marea Egee, ambele țări au proclamat o zonă
de 6 mile marine drept apele lor teritoriale. Posibilitatea extinderii acestuia la 12 mile a
stârnit îngrijorarea părții turcesti cu privire la o posibilă creștere disproporționată a spațiului
controlat de Grecia. Turcia a refuzat să devină membră a Convenției și nu se consideră legată
de aceasta. Turcia consideră convenția „res inter alios acta”, adică una care ar fi trebuit să fie
semnată individual intre cele 2 state implicate. Grecia a aderat la Convenție, declarând că își
rezervă dreptul de a aplica această regulă și de a-și extinde apele teritoriale la 12 mile la un
moment dat în viitor, deși nu a încercat niciodată să facă acest lucru. Pe această bază, Turcia
susține că caracteristicile geografice ale Mării Egee nu permit utilizarea strictă a regulii de 12
mile si o considera incorecta din motive de echitate. Luind in consideratie ca licenta eliberata
vizeaza zona de litigiu, pe care Grecia o considera a ei (luind parte la Conventia ONU din
1982la care ea a participat si la care Turcia a refuzat sa participe) e incorrect ca Turcia sa
exploreze platoul din regiunea aceasta fara a initia un dialog cu Grecia la acesta tematica.

Tensiunile asupra lățimii apelor teritoriale au crescut semnificativ între țări la începutul anilor
1990, când urma să intre în vigoare Convenția ONU privind dreptul mării. La 9 iunie 1995,
parlamentul turc a anunțat oficial că acțiunile unilaterale ale Greciei vor deveni un pretext de
război. Această declarație a fost condamnată de Grecia ca o încălcare a Cartei ONU, care
interzice „amenințarea sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a
independenței politice a oricărui stat”.
2. Care soluţie a fost dată de către Curtea Internaţională de Justiţie în vederea soluţionării
diferendului în cauză?
Statul Grec a inanintat o cerere cu 2 subpuncte CURTII Internationale de Justitie. Curtea
Internationala de Justitie:
a) examinând cauza în contextul articolului 41 din Statutul său, nu poate decide că în cazul
unei presupuse încălcări a drepturilor Greciei, există riscul unei prejudicii ireparabile a
drepturilor acesteaia care ar necesita exercitarea masurilor provizorii de protectie.
b) Curtea consideră că nu se poate presupune că un guvern nu va respecta obligațiile care îi
revin în temeiul Cartei Națiunilor Unite sau nu va respecta Rezoluția 395 (1976) a
Consiliului de Securitate din 25 august 1976, în care Consiliul le-a îndemnat ambelor
guverne „să facă tot ce le stă în putere pentru a reduce tensiunile actuale din regiune” și
le-a îndemnat să „reia negocierile directe cu privire la divergențele lor”.

Speta tema1
În anul 1947 India a căpătat independenţă, însă în teritoriul său au fost incluse câteva
enclave, care se află sub dominaţia colonială a Portugaliei. Daman – pe ţărmul de vest şi
Dardra si Nagar-Aveli, amplasate în interiorul teritoriului terestru. Guvernul colonial al
Portugaliei realiza dreptul de trecere inofensivă între enclave, care le-a fost pus la
dispoziţie încă de către Marea Britanie în timpul dominării coloniale. În anul 1953 India a
limitat acest drept de trecere, iar în 1954 forţelor portugheze nu le-a fost permisă
trecerea din Daman în Dardra şi NagarAveli, în scopul de a stopa dezordinea care a
apărut acolo, iar ulterior dreptul de trecere a fost retras.
Notă: India nu nega suveranitatea Portugaliei asupra enclavelor.
1. Care relaţii – interstatale sau relaţii între subiecte de drept naţional - au fost
prejudiciate de diferendul în cauză?
2. În care curte – internaţională sau naţională - părţile pot să se adreseze în cazul de faţă?
3. Cine este reclamant şi pârât în cazul de faţă?
4. Care drept internaţional sau dreptul unuia dintre state trebuie să se aplice la
soluţionarea diferendului în cauză?