Nume____________

Grupa____________

EXAMEN
Drept Internațional Public
16.02.2020
Numărul 5

Subiectul I (4p)

Vă rugăm să citiți cazul de mai jos, și să răspundeți în spațiul alocat.

Platania și Teisia sunt două state care au avut de-a lungul timpului relații normale. La data de
22.02.2019, Platania a introdus o cerere de chemare în judecată în fața Curții Internaționale de
Justiție împotriva Teisiei. Originea disputei a constat în faptul că, la data de 22.02.2018,
Teisia a expropriat bunurile și proprietățile domnului Mugurescu, un cetățean al statului
Platania, care a dobândit cetățenia acestui stat în anul 2017. La naștere, domnul Mugurescu a
avut cetățenia statului Morania, însă a renunțat la această cetățenie la dobândirea cetățeniei
statului Platania, pe fondul situației că, începând din 2015, în Morania s-a declanșat un
conflict armat intern și Consiliul de Securitate al ONU a impus sancțiuni ample în raport cu
statul Morania și persoanele care aveau conexiuni cu regimul din Morania. Anterior anului
2017, domnul Mugurescu deținuse funcții importante în administrația centrală din Morania.
Cu sumele de bani acumulate în urma deținerii acestor funcții, domnul Mugurescu a
achiziționat bunuri mobile și imobile în Teisia.

Președintele Plataniei declară în mod public că ”legislația internă a Plataniei reglementează

acordarea cetățeniei. Astfel, domnul Mugurescu a avut reședința pe teritoriul Plataniei timp de
3 luni și a călătorit de 5 ori pe teritoriul acesteia, în interes de serviciu. Aceste dispoziții ale
dreptului intern au fost respectate. Este dreptul suveran al Plataniei să acorde cetățenie
domnului Mugurescu”. Aceste considerente au stat la baza depunerii cererii de chemare în
judecată.

În replică, Președintele Teisiei declară în mod public că “cetățenia plataneză a domnului

Mugurescu nu este legală din punctul de vedere al dreptului internațional. Este bine cunoscut
că domnul Mugurescu s-a născut în statul Morania, locuind acolo toată viața sa, fiind cetățean
al acestui stat.”

Președintele Plataniei declară următoarele:

1. Statul Platania poate exercita protecție diplomatică pentru domnul Mugurescu

2. Acordarea cetățeniei statului Platania domnului Mugurescu este legală din punctul de
vedere al dreptului internațional.

Președintele Teisiei declară următoarele:

1. Statul Platania nu poate exercita protecție diplomatică

2. Acordarea cetățeniei statului Platania domnului Mugurescu este nelegală
Statul Platania depune o cerere de chemare în judecată în fața Curții Internaționale de
Justiție. În calitate de judecător/judecătoare, vă rugăm să analizați cele patru puncte de mai
sus, pe baza unor argumente legale de drept internațional, și să oferiți o soluție.
Protecția diplomatică poate fi exercitată în două condiții:

- Existența legăturii de cetățenie (0,5p)

și
- Epuizarea căilor interne de atac (0,5p)

Trebuie realizată distincția dintre existența și opozabilitatea cetățeniei (1p). Astfel:

Cetățenia acordată de Platania există din perspectiva dreptului național (0,5p), o instanță
internaționala neavând competența să decidă asupra existentei acesteia, dreptul de a acorda
cetățenie fiind o prerogativă a suveranității statelor. (0,5p)

Cu toate acestea, cetățenia trebuie să fie reală și efectivă pentru a fi opozabilă în dreptul
internațional și pentru ca protecția diplomatică să poată fi exercitată (0,5p)

Cazul Relevant: Nottebohm (0,5p)

*Alte argumente pot fi avute în vedere, dacă sunt bine justificate în fapt și în drept.
Subiectul II (2p)

Vă rugăm să încercuiți varianta sau variantele corecte. În măsura în care considerați că

nicio variantă nu este corectă, vă rugăm să nu încercuiți și să lăsați grila fără răspuns.

1. În marea liberă:
a) Statele trebuie să respecte principiul libertății mărilor
b) Statele trebuie să coopereze pentru prevenirea și pedepsirea transportului de sclavi
c) Statele trebuie să coopereze pentru reprimarea pirateriei

2. Cutuma internațională reprezintă:

a) o practică generală, relativ îndelungată și repetată a statelor, considerată de ele ca
dând expresie unei reguli de conduită cu forță obligatorie
b) o practică universală, relativ îndelungată și repetată, considerată de comunitatea
internațională în ansamblul său ca dând expresie unei reguli de conduită cu forță
obligatorie
c) o practică generală, relativ îndelungată și repetată a statelor, care reflectă o atitudine
obișnuită a acestora, o regulă de etichetă sau o practică rezultată din curtoazie

3. Normele dreptului internațional public sunt:

a) Create prin intermediul acordului de voință al statelor
b) Create prin intermediul Organizației Națiunilor Unite, singura autoritate care poate
emite astfel de norme
c) Create prin intermediul acordului de voință al indivizilor

4. Organizațiile non-guvernamentale:
a) Sunt subiect de drept internațional, întrucât au ca obiect de activitate aspecte
relevante precum protecția mediului înconjurător
b) Nu sunt subiect de drept internațional, chiar dacă au ca obiecte de activitate
aspecte relevante, precum protecția mediului înconjurător
c) Nu pot avea personalitate juridică de drept internațional
Subiectul III (2p)

Președintele Statului Teisia emite următoarea declarație:

“Individul și societățile transnaționale sunt subiecte ale dreptului internațional, întrucât
acestea au obligații la nivelul dreptului internațional.”

Vă rugăm să menționați dacă afirmația de mai sus este adevărată sau falsă și să oferiți
argumente de ordin juridic în acest sens, în spațiul de mai jos.

Societatea internațională presupune interacțiunea între multiple entități: stat, organizații

internaționale guvernamentale, organizații internaționale neguvernamentale, societăți
transnaționale și curți și tribunale internaționale. (0,5p)

Definiția societății transnaționale (0,25). Controversa legată de dreptul aplicabil societăților

transnaționale (0,5p).

Individul și societățile transnaționale pot avea obligații și drepturi la nivel internațional.

(0,25p). Individul și societățile transnaționale pot fi părți în fața tribunalelor și curților
internaționale (0,25p)

Cu toate acestea, individul și societățile transnaționale nu sunt subiecte de drept

internațional, acestea neavând capacitatea să încheie tratate. (0,25p)

*alte argumente pot fi luate în considerare, dacă sunt bine întemeiate juridic