Tematica: Dezmembrămintele dreptului de proprietate

BIBLIOGRAFIE

● Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011);
● Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod civil.
Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012, pag.748-821;
● C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013, p. 250-298.
● V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, 2013, pag.224-268.

Speţa I.
La data de 01 octombrie 2011, A, proprietarul unui imobil alcătuit din livadă şi construcţie,
a constituit un drept de uzufruct viager în favoarea lui B şi C – soţi, B fiind prietenul din
copilărie al lui A.

La data de 01 octombrie 2012, B a decedat.

D, fiul şi unicul moştenitor al lui B, a solicitat obligarea lui A la plata de 10 RON – valoarea
a ½ din chiriile (obţinute în urma închirierii unei camere a construcţiei) aferente perioadei
decembrie 2011- ianuarie 2013 - sumă încasată de A de la chiriaş după decesul lui B. Art.
710, art 711

Într-un proces paralel, A a solicitat instanţei de judecată, în contradictoriu cu C, obligarea

pârâtei la predarea imobilului, motivat de faptul încetării dreptului de uzufruct. În
subsidiar, A a solicitat instanţei de judecată restrângerea dreptului de uzufruct al lui C
într-o proporţie de ½, implicând stabilirea sa asupra uneia singure dintre cele două camere
ale construcţiei. Dacă uzufructul a fost constituit în favoarea ambilor soţi, fără nici o altă precizare,
în practica judiciară s-a decis că, în caz de moarte a unuia dintre soţi, celălalt păstrează uzufructul
pentru întregul imobil.

1. Ce soluţii vor pronunţa instanţele pentru fiecare dintre cererile de chemare în judecată?

2. Aceeaşi situaţie de fapt. Căsătoria dintre B şi C este anulată. În ce măsură această

anulare poate avea consecinţe asupra contractului de constituire a dreptului de uzufruct?
Art. 306 (2) NCC

Speţa II.
A a redactat un testament prin care a dispus ca toată averea pe care o are să revină, la
moartea sa, prietenului său B, iar uzufructul acestei averi, prietenului său C. La puţin timp
după redactarea testamentului, A a decedat. Printre elementele cuprinse în activul
succesoral al lui A se regăsea şi un drept de creanţă pe care defunctul îl avea împotriva lui
T, generat de un contract de împrumut cu dobândă încheiat între cei doi.
1. Cui trebuie să îi achite T dobânzile generate de împrumut? LUI C art 738
2. Cui trebuie să îi achite T suma împrumutată în momentul în care obligaţia de restituire
a acesteia va deveni exigibilă? LUI B
3. Cui trebuie să îi achite T penalităţile de întârziere prevăzute în contract pentru ipoteza
întârzierii în executarea obligaţiei de restituire a sumei împrumutate? LUI C
4. a. Aceeaşi ipoteză, dar cu următoarele modificări: A încheie un contract de donaţie prin
care transmite nuda proprietate asupra întregii sale averi lui B, iar uzufructul viager al
acestei averi lui C. Printre elementele patrimoniale ale lui A să găseşte şi un contract de
împrumut sumă de bani încheiat de către A în calitate de debitor şi D în calitate de
creditor, împrumut garantat cu o ipotecă imobiliară asupra unui imobil al lui A. În cazul în
care C refuză plata datoriei către D, care sunt mijloacele juridice pe care B le are la
îndemână pentru a stinge debitul?
b. Care ar fi fost soluţia în cazul în care A i-ar fi constituit uzufructul lui C printr-un
contract cu titlu oneros? Art 735(2)
c. Care ar fi fost situaţia dacă nuda proprietate şi uzufructul s-ar fi constituit printr-un
legat? Art.743(3)
d. Aceeaşi ipoteză de la lit.c, dar cu următoarele modificări: în legatul său, A dispune
constituitrea în favoarea lui E a unei rente viagere. În caz de neexecutare a obligaţiei de a
plăti renta, împotriva cui va putea acţiona E pentru a-şi asigura plata rentei? La rândul
său, prin ce mijloace se va putea apăra pârâtul?
5. Care va fi soluţia dacă A îi constituie lui C un uzufruct cu titlu particular asupra
imobilului ipotecat în favoarea lui D, printr-o donaţie autentică înscrisă în CF?

Speţa III.
La data de 1 ianuarie 2010, A şi B au dobândit, prin moştenire, un teren. Acest teren a fost
partajat în natură între cei doi, fiecare devenind, în urma partajului convenţional încheiat,
proprietarul unui lot distinct de teren. Lotul de teren atribuit lui A era lipsit de ieşire la un
drum public.

Pe cale de consecinţă, A a încheiat un contract cu C prin care acesta din urmă i-a
recunoscut dreptul de a trece prin curtea sa în vederea accesării drumului public şi şi-a
asumat obligaţia de a-l informa de îndată cu privire la existenţa contractului pe D, căruia îi
constituise un drept de uzufruct asupra imobilului său până la data de 1 ianuarie 2020. În
acelaşi înscris sub semnătură privată, A a menţionat că, "având în vedere relaţiile strânse
de prietenie care îl leagă de C, îi acordă acestuia servitutea constând în pescuirea pe iazul
aflat pe terenul său".

După citirea contractului, D l-a înştiinţat pe A că urmează să pescuiască în iazul acestuia în

duminica următoare, prevederi legale exprese conferindu-i o asemenea posibilitate.
Aflând despre refuzul lui A de a-i permite utilizarea iazului, D a construit un gard care
împiedica trecerea lui A pe terenul obiect al dreptului de uzufruct.

În aceste condiţii, A a introdus o cerere de chemare împotriva lui B, C şi D, solicitând

instanţei de judecată, în principal, să îi stabilească dreptul de a trece pe terenul lui C şi, în
subsidiar, dreptul de a trece pe terenul lui B în scopul accesării drumului public.

În cadrul procesului, B s-a apărat susţinând că terenul lui A nu mai prezintă caracterul de
loc înfundat.

Moştenitorii lui D, decedat în cursul acestui litigiu, au formulat la rândul lor o cerere de
obligare a lui A să le permită folosirea iazului.

1. Cum va soluţiona instanţa de judecată acţiunea?

2. Este pretenţia moştenitorilor lui D întemeiată?

Speţa IV.
Terenul 1 este grevat de un drept de servitute de trecere în favoarea terenului vecin, 2,
drept exercitat pe o alee betonată. La data de 1 ianuarie 1970, A, singurul moştenitor al
proprietarului terenului 1, cumpără terenul 2.

La data de 1 ianuarie 2005, în urma unui anunţ publicat de A pe internet, B cumpără

terenul 1, iar C cumpără terenul 2, fără ca vreunul dintre ei să vadă bunul cumpărat
înainte de semnarea contractului translativ de proprietate.

În urma unei vizite făcute pe terenul 2, C observă aleea care făcea legătura, prin terenul lui
B, între proprietatea sa şi o şosea şi începe să o folosească.

Aflând despre acest lucru, B introduce o cerere de chemare în judecată a lui C prin care
solicită obligarea acestuia la încetarea trecerii pe terenul său.

1. Cum se poate apăra C şi ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?

2. În urma respingerii acţiunii lui B, acesta vă solicită o consultaţie în legătură cu modurile

de acţiune pe care le are la dispoziţie împotriva lui C; B vă aduce la cunoştinţă şi faptul că
C şi-a deschis un magazin pe terenul 2 şi foloseşte aleea pentru a transporta marfă pe acel
teren cu camioane mari – care distrug aleea şi terenul aflat pe marginea sa.
Ce conţinut va avea această consultaţie?

Speţa V.
La 1.10.2011, printr-un contract încheiat în formă autentică, Primus i-a vândut lui
Secundus un teren în suprafaţă de 500 mp. Prin acelaşi contract, Primus i-a vândut lui
Tertius construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată pe o suprafaţă de 200 mp din acel teren.
1. Întrucât notarul public a omis să solicite efectuarea formalităţilor de publicitate, la
2.10.2011, Tertius a solicitat înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra
construcţiei şi a unui drept de superficie asupra întregului teren. Registratorul de carte
funciară a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra construcţiei, dar a refuzat
înscrierea superficiei, motivând că, în conformitate cu art. 888 C. civ., înscrierea în cartea
funciară se face în baza actului autentic notarial, or, în cazul de faţă, nu există un act
autentic notarial care să constate constituirea unui drept de superficie. Sesizată cu plângere
împotriva încheierii registratorului, judecătoria a dispus intabularea superficiei asupra
terenului, astfel cum s-a solicitat de către Tertius. Este corectă soluţia instanţei?
2. Aveţi în vedere situaţia descrisă iniţial. La data de 5.10.2011 Tertius şi-a înscris
drepturile în cartea funciară. La 10.10.2011, în urma unui cutremur, construcţia s-a ruinat.
Imediat după curăţarea zonei, Tertius a început să construiască o nouă casă, pe o suprafaţă
de 300 mp. Întrucât Tertius a refuzat să dea curs solicitărilor sale în sensul sistării
lucrărilor, Secundus s-a adresat instanţei de judecată, cerând obligarea lui Tertius la
desfiinţarea lucrărilor deja efectuate pe teren. Ce soluţie va pronunţa instanţa? Cum aţi
formula obiectul acestei cereri de chemare în judecată?
3. Aveţi în vedere situaţia descrisă iniţial. După înscrierea drepturilor în cartea funciară,
Tertius i-a constituit lui Quartius un drept de uzufruct asupra construcţiei. Quartius şi-a
înscris dreptul în cartea funciară. La moartea lui Tertius, în baza testamentului acestuia,
construcţia i-a revenit în proprietate lui Secundus. În aceste condiţii, Secundus i-a interzis
lui Quartius să utilizeze casa. Quartius a formulat o cerere de chemare în judecată
împotriva lui Secundus, solicitând ca acesta să fie obligat să-i permită să folosească
imobilul. În apărare, Secundus a arătat că, în primul rând, constituirea unui uzufruct
asupra casei presupune şi acordarea unui drept de folosinţă asupra terenului, or, Tertius
era doar superficiar şi nu putea dezmembra dreptul de proprietate asupra terenului,
precum şi că, în al doilea rând, în orice caz, Quartius nu poate formula o acţiune confesorie
împotriva proprietarului însuşi. Ce va hotărî instanţa?
4. Ce prerogative intră în conţinutul dreptului de superficie? Care sunt diferenţele
esenţiale dintre drepturile de uzufruct, de uz şi de abitaţie?