Sunteți pe pagina 1din 4

GRUPELE 202-203, 205-206, 210-212

Drept penal.Partea generală

APLICAREA LEGII PENALE ÎN TIMP (II)


Seminar 6
1
1. (Speţa nr. 1/p. 27 din culegere ) Judecătoria Rădăuți, prin sentința peanlă nr. 655 din 2013, l-a
condamnat pe inculpatul CT la 25 ani închisoare pentru infracțiunea de omor. Pentru fapta comisă
de inculpat, legea nouă prevede închisoarea de la 10 la 20 ani. Condamnatul, după rămânerea
definitivă a hotărârii și după intrarea în vigoare a legii noi, a formulat contestație la executare
solicitând reducerea pedepsei.
Să se arate ce trebuia să decidă instanța și care erau dispozițiile legale aplicabile.

2. (Speţa nr. 3/p. 27 din culegere) Petentul CS a introdus cerere de reabilitare la data de 01.01.2010
cu privire la pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 743 din 1992 pentru
săvârșirea infracțiunii de delapidare. Pedeapsa a fost executată la 01.01.2001, iar de atunci a curs
termenul de reabilitare. S-a constatat că termenul cerut de lege pentru obținerea reabilitării era,
potrivit legii vechi de 9 ani, iar potrivit legii noi, termenul era de 4 ani plus jumătate din durata
pedepsei aplicate, dacă aceasta nu era mai mare de 5 ani, de 5 ani plus jumatate din durata
pedepsei, dacă aceasta era mai mare de 5 ani, dar nu mai mare de 10 ani și de 7 ani plus jumătate
din durata pedepsei aplicate, dacă aceasta depășește 10 ani.
De asemenea se constată că infracțiunea pentru care petentul fusese condamnat la 9 ani închisoare este
pedepsită potrivit legii noi cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Judecătoria Drobeta Turnu Severin
a respins ca fiind prematur introdusă cererea de reabilitare a petiționarului, cu motivarea că nu se
împlinise termenul de 9 ani și 6 luni (termen de reabilitare).
Să se arate dacă decizia instanței este corectă și care sunt dispozițiile legale aplicabile.

3. (Speţa nr. 1/p. 29 din culegere) Inculpatul GD a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru
infracțiunea de furt, legea veche prevăzând pedeapsa închisorii de la 1 la 12 ani. După rămânerea
definitivă a hotărârii de condamnare, a intrat în vigoare legea nouă care pedevede pentru aceeași
infracțiune pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amenda penală. Condamnatul a formulat
contestație la executare solicitând a i se aplica legea nouă, aceasta fiind mai favorabilă.
Să se arate ce trebuia să decidă instanța.

4. Inculpatul AC a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 7 ani și interzicerea dreptului de a fi


ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care
implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 7 ani. După rămânerea definitivă a hotărârii a
intrat în vigoare o lege penală nouă care prevede pentru infracțiunea pentru care AC a fost
condamnat pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani sau amenda și interzicerea unor drepturi (inclusiv
cele două care i-au fost interzise lui AC) pe o durată de la 1 la 5 ani. AC a formulat contestație la
executare, solicitând a-i fi aplicată legea penală mai favorabilă.
Să se arate ce trebuia să decidă instanța de executare și care sunt dispozițiile legale aplicabile.

1
Prof. Costică Bulai, Prof. Constantin Mitrache, Prof. Cristian Mitrache, Prof. Lavinia Lefterache, ​Drept penal
român. Partea generală, Culegere de probleme din Practica Judiciară (pentru uzul studenţilor), ediţia a VII-a,
2012, Editura Universul Juridic.
GRUPELE 202-203, 205-206, 210-212
Drept penal.Partea generală

APLICAREA LEGII PENALE ÎN SPAȚIU


Seminar 6
2
1. (Speţa nr. 1/p. 19 din culegere ) În sarcina lui EM s-a reținut faptul că, în timp ce se afla la
pescuit pe Marea Neagră împreună cu alți pescari, printr-o manevră greșită a bărcii pe care o
conducea, a determinat căderea în mare a lui O.I. Din cauza unei lovituri suferite în cădere și a
valurilor mari, O.I nu a putut să înoate și nu a putut fi salvat, găsindu-și moartea prin înec.
Să se arate dacă fapta de ucidere din culpă, săvârșită de EM, cade sau nu sub incidența legii noastre
penale.

2. (Speţa nr. 2/p. 19 din culegere) M.P, cetățean italian aflat în excursie turistică în țara noastră,
conducând neatent autoturismul proprietatea sa, a produs un accident de circulație în care a fost
ucis cetățeanul german K.W, aflat și el ca turist în țara noastră.
Să se arate dacă fapta cade sau nu sub incidența legii noastre penale și dacă făptuitorul poate pretinde
să i se aplice legea penală italiană, care îi este mai favorabilă.

3. (Speţa nr. 3/p. 19 din culegere) IC, MA, GI, marinari pe un cargou românesc, în timpul unei
escale în portul Singapore, au sustras de la bordul navei, care transporta mărfuri din portul
Singapore, un număr de 8 bare de zinc pe care le-au vândut unor localnici.
Să se arate dacă fapta celor 3 marinari cade sau nu sub incidența legii penale române și pe ce temei.

4. (Speţa nr. 5/p. 19 din culegere) În timpul unei călătorii în Italia, cetățeanul român GB a fost jefuit
și ucis de un infractor HY, având cetățenie marocană, care, fiind judecat de instanțele italiene, a
fost condamnat la 15 ani închisoare.
Să se arate dacă HY ar putea fi judecat și de instanțele din România pentru infracțiunea săvârșită. Dar
dacă instanțele italiene nu l-ar fi judecat, legea penală română era aplicabilă?

5. (Speţa nr. 6/p. 19 din culegere) EK, membru al personalului diplomatic al unei ambasade străine
la București, conducând neatent un autoturism pe șoseaua București-Ploiești, a comis un accident
de circulație în urma căruia victima IG a suferit o vătămare corporală.
Să se arate dacă EK poate fi tras la răspundere penală pentru infracțiunea săvârșită.

2
Prof. Costică Bulai, Prof. Constantin Mitrache, Prof. Cristian Mitrache, Prof. Lavinia Lefterache, ​Drept penal
român. Partea generală, Culegere de probleme din Practica Judiciară (pentru uzul studenţilor), ediţia a VII-a,
2012, Editura Universul Juridic.
GRUPELE 202-203, 205-206, 210-212
Drept penal.Partea generală

GRILE

1. X a fost condamnat definitiv la pedeapsa amenzii penale de 4000 lei. Înainte de executarea
amenzii, intră în vigoare o lege penală ce prevede pentru aceeaşi faptă pedeapsa unei amenzi
maxime în cuantum de 2500 lei, alternativ cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 2 ani. Este
sesizată instanţa de judecată de către condamnatul X care pretinde aplicarea legii penale mai
favorabile:
a) Instanţa va aplica legea penală mai favorabilă, reducând amenda penală la 2500 lei;
b) Instanţa va compara pedeapsa prevăzută de legea veche cu pedeapsa prevăzută de legea nouă,
pentru a stabili care este legea penală mai favorabilă;
c) Instanţa va constata că legea nouă nu este aplicabilă, nefiind o lege mai favorabilă;
d) Niciun răspuns corect.

2. Z este cercetat în calitate de inculpat pentru săvârşirea unei infracţiuni pedepsite cu închisoarea de
la 2 la 5 ani. Până la terminarea procesului penal, a intrat în vigoare o lege nouă ce prevede pentru
fapta de care este acuzat Z, aplicarea fie a pedeapsei închisorii de la 2 la 7 ani, fie a pedeapsei
amenzii.
a) Legea mai favorabilă va fi întotdeauna legea veche;
b) Legea mai favorabilă va fi întotdeauna legea nouă;
c) Instanţa nu va aplica legea penală mai favorabilă, dând efect principiului activităţii;
d) Niciun răspuns corect.

3. Legea penală română este aplicabilă în baza principiului teritorialităţii:


a) Dacă autorul, cetăţean străin, comite un accident de circulaţie în Bulgaria, în urma căruia
victima decedează întru-un spital din România;
b) Dacă autorul, cetăţean român, aderă la o grupare mafiotă în Italia;
c) Dacă actul de instigare s-a produs în străinătate, însă infracţiunea de trafic de persoane s-a
consumat în România;
d) Dacă o persoană fură un bun de pe un vas sub pailion românesc aflat în portul din Heraklion
(Grecia), însă îl vinde ulterior în Grecia, în afara portului.

4. În ceea ce priveşte extrădarea:


a) Aceasta reprezintă un act bilateral între două state în baza căruia un stat pe al cărui teritoriu
s-a refugiat un infractor sau un condamnat îl expulzează, chiar fără o cerere, pe teritoriul unui
alt stat pentru a fi judecat ori pus să execute pedeapsa la care a fost condamnat;
b) În România, aceasta cunoaşte forma sistemului jurisdicţional de acordare a extrădării;
c) Mandatul european de arestare este o decizie judiciară ce înlocuieşte cererea de extrădare
clasică şi întreaga documentaţie aferentă unei asemenea cereri;
d) O astfel de cerere poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul
unui proces penal în curs în România.

5. Legea penală română se aplică în baza principiului personalităţii, dacă:


a) X, cetăţean chinez, săvârşeşte o tentativă la infracţiunea de omor calificat faţă de Z, cetăţean
român, într-o vizită turistică în Austria;
b) X, cetăţean japonez, săvârşeşte o tentativă la infracţiunea de omor calificat faţă de Y, cetăţean
olandez, într-o aeronavă TAROM;
GRUPELE 202-203, 205-206, 210-212
Drept penal.Partea generală

c) X, cetăţean român, încearcă să îl omoare pe Y, cetăţean vietnamez, într-o vizită turistică în


Serbia, iar Y decedează la spitalul din Drobeta Turnul Severin;
X, cetăţean român îl omoară pe Z, cetăţean român, în Australia

6. XZ, marinar cu cetăţenie română şi braziliană pe un vas de croazieră sub pavilion românesc, în
timpul unei opriri în golful Guanabara din Brazilia, a violat-o pe GA în hotelul Windsor din Rio
de Janeiro, de cetăţenie irlandeză. Legea română pedepseşte violul cu închisoarea de la 3 la
maxim 10 ani, în timp ce în Brazilia, fapta este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Revenind
în România cu vasul de croazieră, XZ este reţinut de autorităţile române în portul Constanţa.
a) Să se arate motivat dacă fapta cade sau nu sub incidenţa legii noastre şi în baza cărui
principiu.
b) Admiţând că legea română ar fi aplicabilă, dacă până la judecarea definitivă a cauzei intră
în vigoare o lege penală română ce pedepseşte violul cu închisoarea de la 2 la 11 ani, să
se arate care dintre cele două legi este mai favorabilă inculpatului XZ.

S-ar putea să vă placă și