MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT,,ALECU RUSSO'' DIN BALTI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

CATEDRA DREPT

Aplicarea legii penale în spațiu

Extrădarea:noțiune și condiții

Autor:
Studenta grupei DR11Z

Prenume Nume
Țapu Cătălina
Suleac Arina
(semnătura)

Conducător științific:
Prenume Nume
Titlu științific
dr., conf. univ.
Spătari Mariana
(semnătura)

Bălți,2023
 Cuprins
Lista abrevierilor.............................................................................................................................. 3
1.ISTORIC ASUPRA INSTITUȚIILOR EXTRĂDĂRII ȘI EXPULZĂRII .................................. 4
1.1.Preliminări ............................................................................................................................. 5
1.2 Principalele tratate din domeniul cooperării internaționale în materie penală la care
Moldova este parte: ...................................................................................................................... 6
2.EXTRĂDAREA ȘI PREDAREA ................................................................................................ 9
2.1 Definiția Extrădării ................................................................................................................ 9
2.2 Principiile extrădării ............................................................................................................ 10
2.3 Condițiile Extrădării ............................................................................................................ 11
2.4 Sisteme de acordare a extrădări ........................................................................................... 12
3. RECUNOAȘTEREA HOTĂRÂRILOR PENALE STRĂINE ................................................. 16
Cocluzie ......................................................................................................................................... 17
Recomandări .................................................................................................................................. 18
Bibliografia .................................................................................................................................... 19

2
 Lista abrevierilor

R.M. – Republica Moldova

C.P. – Cod Penal

C.P.P – Cod Penal Procedural

Alin. – Aliniat

Art. – Articol

Nr. - Numărul

ONU – Organizația Națiunilor Unite

Eurojust - European Union Agency for Criminal Justice Cooperation

Vol. – Volumul

INTERPOL - The International Criminal Police Organization

3
 1.ISTORIC ASUPRA INSTITUȚIILOR EXTRĂDĂRII ȘI EXPULZĂRII

În epoca contemporană s-a accelerat lupta statelor împotriva infracțiunilor,fiind preocupate

să-și acorde asistență juridică reciprocă,cooperând în descoperirea,reținerea și condamnarea
celor care încalcă normele dreptului internațional. În combaterea migrației ilegale, alături de
mijloacele naționale, statele folosesc mijloace și instituții create prin acordul lor de voință care
le favorizează considerabil eforturile,în descoperirea, reținerea și predarea persoanelor care se
fac vinovate de încălcarea anumitor condiții legale1. În antichitate și Evul Mediu,întâlnim
extrădarea pentru adversari politci,dușmani și trădători. În Europa,extrădarea a inceput să se
răspândească din secolul XVI. După Billot acest cuvînt nu apare în nici un document oficial
înainte de 1791.2

Extrădarea este o instituție care funcționează direct în interesul statului care o solicită,
indirect însă ea serveşte intereselor tuturor statelor, fiindcă prevenirea și reprimarea
infracțiunilor devin pe plan internațional o preocupare de interes colectiv. Extrădarea nu
poate,acoperi toate necesitățile asistenţei juridice internaționale în lupta împotriva
infracțiunilor. Normele referitoare la aplicarea legii penale în raport cu spațiul 3edictate în
legile interne ale diferitelor state nu pot asigura realizarea fără dificultăți a activității de
combatere a infracţionismului. Aceste dificultăți apar în general în cazul infracțiunilor comise
în străinătate și în cazul când cei care au comis infracțiuni pe teritoriul unui stat se refugiară în
alt stat. În astfel de cazuri legea penală interne funcționează limitat sau ineficient. Chiar atunci
când normele dreptului penal îngăduie urmărirea infracțiunilor comise în ţară sau în străinătate
în lipsa făptuitorului, această urmărire echivalează cu impunitate4. Îşi află sursele de
reglementare în convenții sau tratate, în declarații de reciprocitate şi în dispoziții de drept
intern,în lipsa acestora, în uzanța internațională.

Încercările de a elabora un proiect de convenție de extrădare au fost numeroase, spre

exemplu, proiectul Institutului de Drept Internațional de la Oxford (1880), Convenția de drept
penal internațional de la Montevideo (1889). Această problemă a format obiect de preocupare
în cadrul unor congrese internaționale, dintre care: Congresul de Poliție Judiciară

1
A.T.Moldovan,Expulzarea,Extrădarea și readmisia în dreptul internațional,Ed. All Beck,București,2004,pag.213
2
R.M.Stănoiu,op.cit.,pag.99.
3
Edicta ( legi, dispoziții, ordonanțe etc.) A promulga prin edict
4
Impunitate- apărare de pedeapsă a unui infractor determinată de anumite împrejurări speciale, prevăzute de lege
4
 Internațională de la Monaco (1914), Conferința Panamericană de la Havana (13 februarie
1928), Conferința pentru Unificarea Dreptului Penal de la Bruxelles (1930). Aceste încercări
s-au concretizat de abia în 13 decembrie 1957, când la Paris s-a încheiat Convenția europeană
de extrădare.5

1.1.Preliminări
Pentru a stăpâni fenomenul infracțional ce depășește frontierele naționale, statele din lume
și organizațiile internaționale care sunt implicate în contractarea infracționalității caută soluții
de înlăturare a acestei probleme.

Este necesar o cooperare a tuturor statelor lumii de a putea avea control asupra
infracționalității transfrontaliere,cu atât mai mult cât factorii politici nu sprijină actele
teroriste,spălarea banilor, traficul de droguri,traficul de arme,traficul de persoane sau actele de
contrabandă.Colaborarea internațională a început din anul 1923cand a fost creată Comisia
Internațională de Poliție Criminală, care în anul 1956 a fost transformată în Organizația
Internațională De Poliție Criminală, sub denumirea prescurtată fiind INTERPOL.

Conform art.1 din Legea nr.371/2006, această lege reglementează următoarele forme de
cooperare judiciară în materie penală:

a. transmiterea înscrisurilor, datelor şi informaţiilor;

b. comunicarea actelor de procedură;

c. citarea martorilor, experţilor şi persoanelor urmărite;

d. comisiile rogatorii;

e. transferul, la solicitare, de proceduri penale;

5
Stela Botnaru, Alina Șavga, Vladimir Grosu, Mariana Grama Drept Penal.Partea generala,Volumul
I,București,2005, p.94
5
f. extrădarea;

g. transferul persoanelor condamnate;

h. recunoaşterea hotărîrilor penale ale instanţelor judecătoreşti străine;

i. comunicarea cazierului judiciar.

1.2 Principalele tratate din domeniul cooperării internaționale în materie penală la care Moldova
este parte:

Din tratatele universale care conțin norme în materie penală, menționăm:

1. Convenţia ONU contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, 20 decembrie

1988

2.Convenţia internaţională privind suprimarea finanţării terorismului, 9 decembrie 1999

3. Protocolul facultativ la Convenţia cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de

copii, prostituţia copiilor şi pornografia infantilă, 15 noiembrie 2000

4. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, 15 noiembrie

2000

5. Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al

femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii
transnaţionale organizate, 15 noiembrie 2000

6. Protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare,

adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, 15
noiembrie 2000

7. Convenţia internaţională privind suprimarea actelor de terorism nuclear, 13 aprilie 2005

6
 Din tratatele regionale care conțin norme în materie penală:

1. Protocolul adiţional la Convenţia europeană de extrădare,15 octombrie 1975

2. Protocolul II adiţional la Convenţia europeană de extrădare,17 martie 1978

3. Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală,20 aprilie 1959

5. Protocolul II adiţional la Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, 8

noiembrie 2001

6. Convenţia europeană în domeniul informaţiei cu privire la dreptul străin, 7 iunie 1968

7. Protocolul adiţional la Convenţia europeană în domeniul informaţiei cu privire la dreptul

străin, 15 martie 1978

8. Convenţia europeană privind valoarea internaţională a hotărârilor represive, 28 mai 1970

9. Convenţia europeană privind transferul de proceduri în materie penală, 15 mai 1972

10. Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, 21 martie 1983

11. Convenţia privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor

provenite din activitatea infracţională, 8 noiembrie 1990

Din tratatele bilaterale care conțin norme în materie penală, amintim:

1. Acord de cooperare între Republica Moldova şi Eurojust, 10 iunie 2014

2. Tratat între Republica Moldova şi Republica Belarus cu privire la transferal persoanelor

condamnate la privaţiune de libertate pentru continuarea executării pedepsei, 24 septembrie
2014

7
 Din tratatele internaționale care conțin norme în materie penală:

1. Convenţia europeană de extrădare din 13 decembrie 1957, ratificată prin

Hotărîrea Parlamentului nr.1183-XIII din 14 mai 1997 („Tratate internaţionale”,
1998, vol. 1, pag.318), şi protocoalele adiţionale la ea, semnate la Strasbourg la 15 octombrie
1975 şi 17 martie 1978;
2. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate din 15.11.2000.
Adoptată la New York la 15 noiembrie 2000. Ratificată prin Legea Republicii Moldova nr.15-
XV din 17.02.2005. În vigoare pentru Republica Moldova din 16 octombrie 2005. Publicată în
ediţia oficială „Tratate internaţionale”, 2006, vol. 35, pag. 333
3. Convenţia Europeană pentru reprimarea terorismului din 27.01.1977,
încheiată la Strasbourg la 27 ianuarie 1977. Ratificată prin Hotărîrea Parlamentului
nr. 456-XIV din 18.06.1999. Publicată în ediţia oficială „Tratate internaţionale”,
2001, vol. 28, pag. 74
4. Convenţia internaţională privind suprimarea finanţării terorismului din
09.12.1999, adoptată la New York la 9 decembrie 1999. Ratificată prin Hotărîrea
Parlamentului nr. 1241-XV din 18.07.2002. În vigoare pentru Republica Moldova din
09 noiembrie 2002. Publicată în ediţia oficială „Tratate internaţionale”, 2006,
Vol. 35, pag. 269
5. Convenţia privind statutul refugiaţilor, semnată la Geneva la 28 iulie 1951.
În vigoare pentru Republica Moldova din 1 mai 2002. Republica Moldova a aderat la
aceasta prin Legea nr.677-XV din 23.11.2001. În vigoare pentru Republica Moldova
din 01 mai 2002. Publicată în ediţia oficială „Tratate internaţionale”, 2006, vol.
38, pag. 56

6
Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica judiciară de aplicare a legislaţiei ce
reglementează extrădarea, Nr. 3 din 28.05.2012. www.csj.md
8
 2.EXTRĂDAREA ȘI PREDAREA
2.1 Definiția Extrădării

La cel de al X-lea Congres al Asociației Internaționale de Drept Penal, ținut la Roma între
29 septembrie şi 5 octombrie 1969, s-a adoptat următoarea definiție: "Extrădarea este un act de
asistență judiciară interstatală în materie penală care urmăreşte transferul unui individ urmărit
sau condamnat penal din domeniul suveranității judiciare a unui stat în domeniul celuilalt
stat",evidențiază caracterul de act de asistență și act de suveranitate.

Vorbind despre definiția extrădării, menționăm că extrădarea este actul prin care statul pe
teritoriul căruia s-a refugiat o persoană urmărită penal sau condamnată într-un alt stat remite,
la cererea statului interesat, pe acea persoană pentru a fi judecată sau pentru a executa
pedeapsa la care a fost condamnată.

Din această definiție se desprind următoarele trăsături care pun în lumină aspectele specifice
ale instituției extrădării:

a) act de suveranitate intervenit în relațiile dintre două state;

b) act jurisdicțional solicitat şi acordat exclusiv în scopul realizării represiunii, persoana

extrădată fiind un inculpat sau un condamnat penal;

c) act de asistență juridică internațională.

Extrădarea are astfel o natură juridică mixtă. Ea nu este un simplu act de asistență juridică,
ci este, în același timp, un act de suveranitate şi un act jurisdicțional.7 O altă opinie, se
consideră că extrădarea este una din formele cooperării judiciare internaționale în materie
penală, putând fi definită ca fiind procedura prin care un stat suveran (statul solicitat) acceptă
să predea unui alt stat (statul solicitant) o persoană care se află pe teritoriul său şi care este

7
R.M.Stănoiu,I.Griga,T.Dianu,Drept Penal.Partea general(note de curs),București,Hyperion XXI,1992,P.49
9
 urmărită penal sau trimisă în judecată pentru o infracțiune ori este căutată în vederea executării
unei pedepse în statul solicitant. Extrădarea poate fi, din punct de vedere al procedurii,
obişnuită, voluntară şi, respectiv, simplificată.8

Termenul de extrădare are două accepțiuni: instituție a dreptului penal și forma a cooperări
judiciare internaționale. Ca instituție a dreptului penal, extrădarea cuprinde ansamblul
normelor juridice care reglementează condițiile în care Republica Moldova acordă sau solicită
extrădarea.În cealaltă accepțiune, ca formă a cooperării judiciare internaționale, extrădarea
este o manifestare de voință între două state sau un stat și o instanță internațională, prin care
un stat, pe al cărui teritoriu se află un infractor, îl predă altui stat sau unei instanțe
internaționale, la cererea acestora.

2.2 Principiile extrădării

1.Principiul teritorialităţii legii penale – potrivit acestui principiu legea penală a unei ţări se
aplică tuturor infracţiunilor comise pe teritoriul ţării ,neavînd nici o importanță calitatea
înfaptuitorului. (fie că este cetăţean al R.M,apatrid, sau străin este supus legii penale pe a cărui
teritoriu a săvîrşit infracţiunea). Art 11. C.P al R.M. alin. (1) Toate persoanele care au săvîrşit
infracţiuni pe teritoriul R. M. urmează a fi trase la răspundere penală în conformitate cu
prezentul cod.9

2.Principiul realităţii legii penale-conform alin. (3) art 11 C.P. al R.M cetăţenii străini şi
apatrizii care nu domiciliază permanent pe teritoriul R.M şi au săvîrşit infracţiuni în afara
teritoriului ţării poartă răspundere penală în conformitate cu prezentul cod penal al R.M şi sunt
traşi la răspundere penală pe teritoriul R.M dacă infracţiunile săvîrşite sînt îndreptate
împotriva intereselor R.M ,împotriva dreptului şi libertăţilor cetăţeanului R.M. ,împotriva păcii
şi securităţii omenirii sau constituie infracţiuni de război, precum şi pentru infracţiunile
prevăzute de tratatele internaţionale la care R.M. este parte dacă aceştia nu au fost condamnaţi
în statul străin. Statul apără valorile societăţii, şi în cazul în care sunt săvîrşite infracţiuni

8
F.R.Radu,de la extrădarea la mandatul european de arestare.O privire istorică și juridică,în Dreptul
nr.2/2006,p.197.
9
Codul Penal al Republicii Moldova
10
 împotriva valorilor societăţii ,cetăţenii străini şi apatrizii care au săvîrşit infracţiuni v-or fi
sancţionaţi conform prezentului cod.10

3.Principiul personalităţii legii penale-conform art. 11 alin.(2) C.P. al R.M. prevede că

cetăţenii R.M. sau apatrizii cu domiciliul permanent pe teritoriul R.M. care au săvîrşit
infracţiuni în afara teritoriului ţării sunt pasibili de răspundere penală în conformitate cu
prezentul cod. Incidenţa legii penale a R.M asupra infracţiunilor săvîrşite în afara teritoriul ei
este determinat de calitatea persoanei (cetăţeanul R.M) ,acest raport dintre cetăţeni şi stat adus
o siguranţă ca persoana să fie sancţionată nu în alt stat ci în statul R.M.

2.3 Condițiile Extrădării

Din reglementările privilegiate la extrădare (acționează internațional, acorduri bilaterale,

legislația internă) pot fi desprinse condițiile după care se poate solicita ori acorda extrădarea.
Potrivit Legii cu privire la asistența juridică internațională în materie penală din 1 decembrie
2006, poate fi extrădat din RM, la cererea unui stat, cetățeanul străin sau apatridul urmărit
penal sau condamnat în acel stat.

Condițiile extrădării sunt următoarele:

1) Fapta să fie săvîrşită în întregime în afara teritoriului ţării noastre (teritorii străini sau fără
suveranitate);

2) Fapta să constituie infracţiune potrivit prevederilor din legea penală a R.M. şi legea penală a
statului, pe teritoriul căruia a fost săvîrşită infracţiunea( nu importă dacă este o tentativă sau o
infracţiune fapt-consumat , nu importă nici gravitatea);

3) Infractorul să fie cetăţean al R.M sau apatrid şi domiciliat permanent în R.M . Condiţia care
se impune, în baza cetăţeniei se insituie un raport între stat şi cetăţean , prin care acesta
primeşte anumite drepturi şi obligaţii, în cazul în care eşti cetăţean statul îţi asigură drepturile;

10
Condul Penal al Republicii Moldova
11
4) Infractorul să nu fie judecat în statul străin pentru fapta săvîrşită .Conform principiului
indiviualizării răspunderii penale şi pedepsei penale, o persoana nu poate fi judecată pentru
una şi aceeaşi faptă de două ori conform Art 7. C.P. al R.M.

2.4 Sisteme de acordare a extrădări

Se cunosc trei sisteme de acordare a extrădării:

1) Sistemul politic sau guvernamental- extrădarea este un act politic și de aceea ea se acordă
de către Guvernul statului solicitat, pe baza datelor culese de organele administrative sau
judiciare.

2) Sistemul jurisdicțional- în care extrădarea este un act exclusiv jurisdicțional și asupra ei vor
decide instantele judecătorești.

3) Sistemul mixt- în care extrădării i se recunoaște atât caracterul politic,cât și jurisdicțional; la

rezolvarea extrădării participând organele judiciare care verifică îndeplinirea conditiilor de
lege,și autoritatea guvernamentală, ce decide asupra extrădării.

A) Condiții cu privire la infracțiune:

1. Să se fi săvârșit o infracțiune pe teritoriul statului solicitant ori împotriva intereselor

acestuia, sau de către un cetăţean al acestui stat.

2. Să existe dubla incriminare, adică fapta să fie incriminată atât de legea statului solicitat, cât
și delegea statului solicitant.

3. Pedeapsa prevăzută de lege să fie de cel puțin un an de închisoare sau o altă pedeapsă mai
aspră. În cazul extrădării pentru executare, pedeapsa închisorii trebuie să fie de cel puțin 6 luni
(art.541 din CPP al RM)

4. În ce privește gravitatea deosebită a faptelor, pentru care se cere ori se acordă extrădarea, în
alin. (3) al art. 546 din CPP al R.M. se prevede că: „În cazul în care fapta pentru care se cere
extrădarea este pedepsită de legea ţării solicitante cu pedeapsa capitală, extrădarea persoanei

12
poate fi refuzată dacă partea solicitantă nu va da asigurări, considerate ca suficiente,că
pedeapsa capitală nu va fi executată în privinţa persoanei extrădate”.

5. Extrădarea nu se acordă dacă infracţiunea pentru care este cerută este considerată de legea
Republicii Moldova infracţiune politică sau faptă conexă unei asemenea infracţiuni din alin.
(2) al art. 546 din CPP al R.M.).

B) Condiţii cu privire la infractor:

1. Când Republica Moldova este stat solicitat, infractorul trebuie să fie cetăţean străin.

2.Nu pot fi extrădaţi de către Republica Moldova:

a) cetăţenii proprii;

b) oamenii cărora li s-a acordat dreptul de azil în Republica Moldova;

c) persoane străine care se bucură în Republica Moldova de imunitate de jurisdicție, în condiții

și în limitele conferite prin convenții sau prin alte înţelegeri internaţionale;

d) persoane străine citate din străinătate în vederea audierii ca părți, martori sau experţi în faţa
unei autorităţi judiciare din Republica Moldova în limitele imunităților conferite prin convenții
internaționale;

e) Procurorul General, Ministrul Justiţiei sau instanţa care soluţionează chestiunea privind
extrădarea are motive serioase să creadă că:

1 ) cererea de extrădare a fost înaintată în scopul de a urmări sau a pedepsi o persoană pentru
motive de rasă, religie, sex, naționalitate,origine etnică sau opinii politice;

2) situația acestor persoane riscă să fie agravată pentru unul dintre motivele menționate la lit.a;

3) în cazul în care, dacă persoana va fi extrădată, ea va fi supusă torturii, tratamentului inuman

sau degradant în ţara solicitantă;
13
f) persoane care au fost acordate statutul de refugiat politic .

3.Infractorul să se găsească pe teritoriul statului solicitat, adică al țării căreia i se cere

extrădarea.

c) Condiţii de ordine procedural:

1. Să existe o cerere de extrădare din partea unui stat care are interesul să-l pedepsească pe
făptuitor sau să-l pună să execute pedeapsa pe cel condamnat .Cererea de extrădare se face în
temeiul tratatului internațional la care este parte R.M. și statul solicitat sau în temeiul
obligațiilor scrise în condiții de reciprocitate. Cererea de extrădare se întocmește în
conformitate cu prevederileartă. 541 din CPP al RM.

2. Statul solicitat care primește cererea de extrădare este obligat să-l aresteze pe făptuitor,
pentru ca acesta să nu aibă posibilitatea să dispară. În cazul respingerii cererii de extrădare,
această obligație nu mai există. Extrădarea este refuzată dacă:

a. în privința persoane respective a fost deja pronunțată de către o instanţă naţională sau o
instanţă a unui stat terţ o hotărâre judecătorească de condamnare, achitare sau încetare a
procesului penal pentru infracţiunea pentru care se cere extrădarea sau ordonanţa a organului
de urmărire penală de încetare a procesului ori în privinţa acesti fapte se efectuează urmărirea
penală de către organele naționale;

b. sa împlinit termenul de prescripție al tragerii la răspundere penală pentru infracţiunea

respectivă, conform legislaţiei naţionale, sau a intervenit amnistia;

c. potrivit legii, urmărirea penală poate fi pornită numai la plângerea prealabilă a victimei, însă
o asemenea plângere lipsește;

3. Statutul solicitat este obligat să comunice statului solicitant data și locul predării
făptuitorului care este extrădat.Dacă partea solicitantă nu ia în primire persoana extrădată la
data fixată pentru predare și dacă nu sa solicitat o amânare a extrădării, persoana poate fi pusă
în libertate la expirarea termenului de 15 zile de această dată și,va fi pusă în liberate la
expirarea termenului de 30 de zile, calculat de la data stabilită pentru predare, dacă tratatul
14
 bilateral nu prevede conditii mai benefice pentru această persoană.Extrădarea persoanei pentru
aceeași faptă după expirarea termenelor menţionate poate fi refuzată.11

4. Statutul solicitant este obligat să comunice părții solicitate informații cu privire la

finalizarea procesului penal în care a fost implicat cel extrădat. După pronunțarea hotărârii
judecătorești definitive se va transmite și o copie a sentinței.

5. Dreptul la apărare potrivit instrumentelor internaționale, RM nu va acorda extrădarea în

cazurile în care persoana reclamată ar fi judecată în statul solicitant de o instanță care nu
asigură garanțiile fundamentale de procedură și de protecție a drepturilor la apărare.

6. Amnistia - extrădarea nu se admite pentru o infracțiune acoperită de amnistie în statul

solicitat, dacă acesta avea competență să urmărească această infracțiune potrivit propriei sale
legi penale.

7. Prescripția- extrădarea nu se va acorda, dacă prescripția acțiunii sau a pedepsei este

împlinită potrivit legislației fie a statului solicitant, fie a statului solicitat.

După poziția Republicii Moldova în realizarea extrădării aceasta poate fi :

a) activă - când se cere extrădarea;

b) pasivă – când se acordă extrădarea.

Potrivit, celui de-al doilea Protocol adițional la Convenția de la Paris, cât și a Legii RM în
domeniu, precum și conform Convenției de la Minsk, Convențiilor ONU relevante, cererile de
extrădare sunt adresate de statul solicitant statului solicitat prin intermediul Ministerelor lor de
Justiție.Nu este exclusă nici calea diplomatică,așa cum este stipulat expres în Convenția de la
Paris din 1957) cererea fiind ulterior oricum transmisă neîntârziat Ministerului Justiției pentru
verificarea corespunderii acesteia cu dispozițiile tratatului internațional.

11
Grama M., Botnaru S., Şavga A. ş.a. Drept penal. Partea Generală. Vol.I. Chişinău, 2012.p.97
15
 3. RECUNOAȘTEREA HOTĂRÂRILOR PENALE STRĂINE

Asistența juridică internaționala cere și necesitatea recunoașterii hotărârilor penale străine,

aceasta are scopul să asigure o concordanță a aplicării legii penale în raport cu spațiul. Trebuie
să se arate ce hotărâri penale pot fi recunoscute și cand va avea loc recunoașterea, în același
timp să se prevadă modul în care va avea loc procedura de recunoaștere.

Fiecare stat cadru și procedura recunoașterii hotărârilor penale străine vor fi cele prevăzute
în legislația statului care efectuează recunoașterea.12 Conform art.558 și 559 al CPP al R.M. se
reglementează recunoasterea hotărârilor penale ale instanțelor străine, dar mai sunt indicate
cazurile și condițiile de recunoaștere a hotărârilor penale și procedura de recunoaștere.

Conform legii penale a R.M. efectele juridice sunt recunoscute de instanța națională , la
demersul Ministrului Justiției sau al Procurorului General, la baza căruia stă tratatul
internațional sau acordul de reciprocitate. Hotărârea penală a instanței unui stat străin poate fi
recunoscut numai dacă îndeplinesc următoarele condiții:

 Hotărârea a fost pronunțată de o instanță competentă;

 Hotărârea nu contravine ordinii publice Republicii Moldova;
 Hotărârea poate produce efecte juridice în țară potrivit legii penale naționale.

Cu privire la demersul Ministrului Justiției sau al Procurorului General privind

recunoașterea hotărârii instanței străine urmează a fi motivat de către instanța statului de
condamnare, a cărei hotărâri urmează să fie recunoscută.

Pentru soluționarea demersului aici participă reprezentantul Ministrului Justiției sau al

Procurorului General, condamnatul și apărătorul acestuia.

12
Grama M., Botnaru S., Şavga A. ş.a. Drept penal. Partea Generală. Vol.I. Chişinău, 2012.p.98
16
 Concluzie

Această lucrare scoate în evidență aspectele generale și particulare a Extrădării , unul din
formele de cooperare internațională în materie de justișie penală , ce se bazeazăpe faptul că
fiecare țară acceptă deciziile instanțelor judecătorești din alte țări.

În cadrul cercetării, au fost examinate opere doctrinale, legi și practici judecătorești naționale
și internaționale ce se referă la extrădare. Totodată au fost formulate concluzii și explicații
menite să contribuie la o mai bună înțelegere a tuturor aspectelor legate de aplicarea extrădării.
Sub raportul finalității sale, extrădarea este un act de reciprocă asistență juridică internațională
și poate fo acordată numai în baza unei convenții internaționale, în condițiile legii sau pe baza
de reciprocitate.

Extrădarea este un act bilateral, deoarece implică, pe de o parte, existența unei cereri de
extrădare din partea statului solicitant și pe de altă parte, predarea extrădatului de către statul
solicitat. S-au desprins următoarele trăsături, care pun în evidență aspectele specifice ale
instituției extrădării : act de suveranitate intervenit în relațiile dintre două state , act
juridicțional solicitat și acordat exclusiv în scopul realizării represiunii, persoana extrădată
fiind un inculpat sau un condamnat penal, act de asistență juridică internațională.

17
 Recomandări

Este un act bine venit pentru teritoriul Republicii Moldova, deoarece orice persoană cu
imunitate, ce nu este domicilial pe teritoriul Republicii Moldova și săvârșește o infracțiune,
sau are intenții negative îndreptate împotriva tulburării liniștii, societății și valorilor
persoanelor , să fie tras la răspundere conform legislației statului a cărui este cetățean sau îl
reprezintă.

Legislația Republiicii Moldova neavând intenții de a intra în conflict cu legislația altor state
membre cu privire la extrădare, deoarece aceasta funcționeaza în interesele statului care o
solicită de a trage la răspundere infractorii și servește intereselor tuturor statelor de a oferi
ajutor cu privire la prinderea infractorului,dar și fiind un interes colectiv. Aceasta fiind o
dificultate în general în cazurile infracționale comise în străinătate și se refugiază în alt stat,
astfel legea funcționează limitat sau ineficient.

Considerăm că persoanele cu imunitate nu pot avea o prioritate mai mare de cât simplii
cetățeni străini, toți fiind egali in fața legii, de aceea recomandăm ca atât cetățenii străini cât și
cei cu imunitate să fie trași la raspundere în mod egal conform legislației statului în care au
comis o infracțiune. Sau o altă soluție fiind că dacă cetățenii cu imunitate primesc pedeapsa
conform legislației statului din care fac parte să fie aplicată aceeași procedură și cetățenilor de
rând, nefiind nici o excepție.

18
 Bibliografia

1. A.T.Moldovan,Expulzarea,Extrădarea și readmisia în dreptul internațional,Ed. All Beck,

București,2004,pag.213
2. R.M.Stănoiu,op.cit.,pag.99.
3. Stela Botnaru, Alina Șavga, Vladimir Grosu, Mariana Grama Drept Penal.Partea
generala,Volumul I,București,2005, p.94
4. R.M.Stănoiu,I.Griga,T.Dianu,Drept Penal.Partea general(note de curs),București,Hyperion
XXI,1992,P.49
5. F.R.Radu,de la extrădarea la mandatul european de arestare.O privire istorică și juridică,în
Dreptul nr.2/2006,p.197.
6. Codul Penal al Republicii Moldova
7.Codul Procesual Penal al Republicii Moldova
8.Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica judiciară de aplicare a
legislaţiei ce reglementează extrădarea, Nr. 3 din 28.05.2012.
9. https://crjm.org/wp-content/uploads/2019/01/Cooperare-juridica-internationala_final-1.pdf
10. http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=118
11. http://jurisprudenta.csj.md/db_hot_expl.php
12.https://www.justice.gov.md/public/files/file/GHID_cu_privire_la_cooperarea_juridica_intern
ationala.pdf

19