UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

MASTER - ȘTIINȚE PENALE

DREPT PENAL INTERNAȚIONAL

REFERAT:

GERMAIN KATANGA

Cadru didactic titular

PROF. UNIV. DR. BOGDAN DAVID
STUDENȚI,
Nume: IORDACHE V. MARIUS DANIEL
ANUL I
Forma de învățământ: IFR

-2024-
1
 INTRODUCERE

Curtea Penală Internațională este o organizație interguvernamentală și un

tribunal cu sediul în Haga, Tările de Jos.

Este prima și singura instanță internațională permanentă cu competență de a

urmări persoane pentru crime internaționale de genocid, crime împotriva umanității,
crime de război și crime de agresiune. Este diferită de Curtea Internațională de
Justiție, un organ al Națiunilor Unite care audiază disputele dintre state.

Statele care devin părți la Statutul de la Roma devin membre ale CPI,
activând în Adunarea Statelor Părți, care administrează instanța.

În martie 2 0 2 2 , e x i s t ă 1 2 3 d e s t a t e m e m b r e I C C , i a r 4 2 d e
s t a t e n u a u s e m n a t ș i n i c i n u a u devenit părți la Statutul de la Roma.

Intenționată să servească drept „instanță de resort”, CPI completează

sistemele judiciare naționale existente și își poate exercita jurisdicția
numai atunci când instanțele naționale nu doresc sau nu pot urmări penalii.

Nu are jurisdicție teritorială universală și poate investiga și urmări numai

infracțiunile comise în statele membre, infracțiunile
comise de cetățeni ai statelor membre sauinfracțiunile în situații înaintate Curții de
Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.

CPI are patru organe principale: Președinția, Diviziile judiciare, Procuratura

și Grefa. Președintele este cel mai înalt judecător ales de colegii săi
dinSecția judiciară, care este compusă din optsprezece judecători și judecă cauzele
în fața Curții.

2
 Procuratura este condusă de procuror, care cercetează infracțiunil
e și inițiază urmărirea penală în fața Secției judiciare. Grefa este condusă de
grefier și are sarcina de a gestiona toate funcțiile administrative ale
CPI, inclusiv sediul,unitatea de detenție și biroul de apărare publică.

ICC are peste 900 de angajați dinaproximativ 100 de țări și conduce

procedurile în engleză și franceză.

GERMAIN KATANGA

Katanga este acuzat de crime de război și crime împotriva umanității în

legătură cu un atac asupra Bogoro, un sat din districtul Ituri al țării, la începutul
lunii februarie 2003.

Iată tot ce trebuie să știți despre acest caz istoric.

1. Cine este Germain Katanga și pentru ce este judecat la Curtea Penală

Internațională (CPI)?

În 2007, CPI a emis un mandat de arestare pentru Germain Katanga (cunoscut

și sub pseudonimul „Simba”), acuzându-l de crime de război și crime împotriva
umanității în legătură cu un atac asupra Bogoro, un sat din districtul Ituri din estul
Republicii Democrate Congo (RDC), care a avut loc la începutul lunii februarie
2003.
Este al treilea verdict pronunțat de CPI, ambele cazuri anterioare s-au referit
și la situația din RDC. Procurorul susține implicarea lui Katanga în atac în calitatea
sa de lider al Forțelor de Rezistență Patriotică din Ituri.
3
 Katanga este acuzat de șapte capete de acuzare de crime de război și trei de
crime împotriva umanității.
În timpul atacului de la Bogoro, au fost uciși cel puțin 200 de civili,
predominant de etnie hema. Potrivit unui raport ONU, 100 de supraviețuitori ai
atacului spun că „aproximativ 260 de persoane au fost ucise și alte 70 au fost date
dispărute. Dintre victime, 173 aveau sub 18 ani.”
Procurorul mai susține că satul a fost jefuit de membri ai FRPI, că femeile și
fetele au fost răpite și înrobite sexual, că unii supraviețuitori ai atacului au fost
închiși într-o clădire plină cu cadavre și că în atac au fost folosiți copii soldați.

2. Care este semnificația cauzei Procuror v. Katanga?

În urma solicitării RDC din 2004 ca procurorul CPI să investigheze crimele

aflate sub jurisdicția Curții de pe teritoriul RDC, începând cu 1 iulie 2002, cazul
Katanga este al treilea proces în legătură cu crimele din RDC care a ajuns la un
verdict la CPI.
În ultimele două decenii, provinciile de est ale RDC au fost afectate de valuri
succesive de instabilitate și conflict armat prelungit.
Diverse grupuri armate, armate străine și armata națională congoleză FARDC
(Forces Armées de la République Démocratique du Congo) s-au angajat într-o luptă
violentă pentru controlul politic și militar al pământului și al resurselor. În ciuda
încheierii oficiale a ostilităților în 2003, violența din estul RDC continuă până în
zilele noastre, deoarece grupurile armate își continuă operațiunile sporadice
împotriva civililor, care sunt supuși asasinatelor, violurilor și violenței sexuale,
strămutărilor forțate, conscrierii și folosirii copiilor ca soldați.

4
 Munca CPI în cazul Katanga și în alte proceduri oferă victimelor conflictului
prelungit din RDC speranța unei căi către realizarea drepturilor lor la justiție, adevăr
și reparație.
Decizia va fi, de asemenea, semnificativă prin faptul că se va ocupa de
acuzațiile de violență sexuală și de gen, inclusiv viol și sclavie sexuală. Katanga
este, de asemenea, acuzat de crime de război de folosire a copiilor sub vârsta de 15
ani ca copii soldați, care ar fi servit atât ca combatanți în atac, cât și ca escorte
pentru acuzați. Aceste crime au fost comise pe o scară masivă în RDC cu
impunitate.
Supraviețuitorii violenței sexuale și foștii copii soldați sunt adesea
stigmatizați în comunitățile lor. Cazul va contesta acest stigmat și va crea
precedente importante care pot fi urmate de instanțele din RDC pentru a aborda
aceste crime în mod eficient.

3. Ce a făcut CPI pentru victimele și comunitățile afectate în cazul

Katanga?

Există cel puțin 363 de victime care au participat la dosarul împotriva

Katanga la CPI. Aceștia au fost reprezentați prin avocați care fac cunoscute Curții
punctele de vedere ale acestor victime. Aceste victime sunt împărțite în două
grupuri. Un grup este format din victime „generale”, iar un altul, mai mic, este
format din foști copii soldați.
În cazul în care Katanga va fi condamnat, Curtea poate dispune ca acesta să
acorde despăgubiri victimelor pentru a rezolva prejudiciul suferit de acestea ca
urmare a crimelor. În aceste circumstanțe, dacă nu are suficiente fonduri pentru a
îndeplini un ordin de reparație, Fondul fiduciar pentru victime al CPI poate
interveni pentru a finanța repararea victimelor.
5
 Din 2008, Fondul fiduciar ICC pentru Victime oferă deja „asistență generală”
victimelor din Ituri și Kivu de Nord și de Sud. Folosind contribuții voluntare de la
donatori, mai ales din alte state, oferă reabilitare fizică, sprijin material și/sau
reabilitare psihologică a zeci de mii de victime directe și indirecte ale conflictului
din estul RDC. De exemplu, proiectele Fondului fiduciar pentru victime includ
furnizarea de consiliere și formare profesională pentru victimele torturii și mutilării
în Kivu de Sud și sprijin material și psihologic oferit victimelor violenței sexuale și
de gen în Ituri.
Diferența făcută deja în viețile victimelor prin activitatea Fondului fiduciar pentru
victime ale ICC arată valoarea și semnificația implicării ICC în RDC, completând
eforturile de justiție.

4. Ce înseamnă dacă Germain Katanga este condamnat? Sau achitat?

O condamnare în acest caz nu înseamnă succes, iar o achitare nu înseamnă

eșec. Un verdict de vinovăție sau nevinovat reflectă dacă Procuratura a prezentat
suficiente probe admisibile pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că
Katanga a comis crimele de care este acuzat. Atât o condamnare, cât și o achitare
pot fi atacate de Apărare și de Procuratură.
Dacă va fi găsit vinovat, Katanga va fi condamnat într-o fază separată în
timpul căreia judecătorii vor lua în considerare circumstanțe agravante și atenuante,
iar procedurile de reparare vor începe.
Dacă vor fi achitați, judecătorii vor dispune ca aranjamentele să fie luate cât
mai curând posibil pentru eliberarea lui Katanga într-o țară care este dispusă să-l
primească. Cu toate acestea, în cazul în care se depune cerere de recurs de către
procuror, judecătorii pot, în împrejurări excepționale, având în vedere riscul concret

6
de fuga, gravitatea infracțiunii reproșate și probabilitatea de succes, să dispună
continuarea arestării acestuia în așteptarea apelului.

6. Ce impact ar trebui să aibă această hotărâre în RDC?

În timp ce finalizarea procesului Katanga este un alt pas important în
abordarea impunității în RDC, acest caz se referă doar la o foarte mică parte din
crimele conform dreptului internațional comise în RDC în ultimii ani. Hotărârea din
Katanga ar trebui să concentreze autoritățile RDC să abordeze „decalajul de
impunitate” enorm pentru crimele flagrante comise împotriva poporului său.

7. Cazul Katanga confirmă faptul că ICC vizează în mod nedrept

africanii?

Pur și simplu, procesul Katanga confirmă cererea uriașă de justiție

internațională în Africa. Statele și indivizii africani au intrat în atenția mecanismelor
internaționale de justiție din cauza impunității grave pentru încălcări grave ale
drepturilor omului și crime conform dreptului internațional în multe țări din Africa.
Strâns legat de aceasta este faptul că milioane de africani cer drepturile victimelor
de a primi dreptate, adevăr și reparație. Acest lucru a dus la statele africane să
solicite tribunalelor penale internaționale să le asiste în aducerea în fața justiției pe
presupușii autori ai crimelor în temeiul dreptului internațional – inclusiv RDC, care
a fost primul stat care a solicitat CPI să investigheze crimele aflate sub jurisdicția
sa.
De fapt, toate situațiile investigate de CPI, cu excepția celor trei, sunt
rezultatul faptului că statele africane au cerut CPI să intervină, deoarece nu au reușit
să-i aducă pe autori în fața justiției (RDC, CAR, Uganda, Coasta de Fildeș și Mali).
Alte două situații au fost sesizate de Consiliul de Securitate al ONU cu sprijinul
7
membrilor săi africani. Procurorul ICC a inițiat o anchetă în situația din Kenya,
după ce guvernului i s-au oferit toate oportunitățile de a efectua investigații și
urmăriri penale naționale și nu a făcut acest lucru.
Amnesty International observă, de asemenea, că Curtea Penală Internațională
efectuează examinări preliminare pentru numeroase situații din afara Africii,
inclusiv Afganistan, Columbia, Georgia, Honduras și Republica Coreea.

Judecătorul Christine Van den Wyngaert și-a pronunțat hotărârea împotriva

lui Germain Katanga care a fost convins dincolo de orice îndoială rezonabilă de
vinovăția lui Germain Katanga ca accesoriu, în sensul articolului 25(3)(d) din
tratatul fondator al CPI, Statutul de la Roma, la o crimă împotriva umanității (crimă)
și la patru crime de război ( crimă, atacul unei populații civile, distrugerea
proprietăților și jefuirea) comise la 24 februarie 2003 în timpul atacului asupra
satului Bogoro, din Republica Democrată Congo (RDC).

Președintele judecător Bruno Cotte a susținut un rezumat al hotărârii în cadrul

unei ședințe publice. El a explicat că, în lumina mărturiilor martorilor și a probelor
prezentate Camerei, s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că Germain
Katanga a avut o contribuție semnificativă la comiterea crimelor de către miliția
Ngiti, care acționa cu un scop comun, prin asistarea membrilor săi în planificarea
operațiunii împotriva lui Bogoro. Camera a constatat că Germain Katanga a acţionat
în cunoştinţa de cauză a planului comun criminal conceput de miliţie pentru a viza
populaţia predominant din Bogoro. Infracțiunile de crimă, atacarea civililor,
distrugerea proprietăților și jefuirea făceau parte din planul comun.

8
 Camera a constatat că dl. Katanga a fost intermediarul de alegere între
furnizorii de arme și muniție și cei care au săvârșit fizic infracțiunile folosind acele
muniții în Bogoro.

De asemenea, a contribuit, în virtutea poziției sale în Aveba – singurul loc din

colectivitate cu aeroport care putea găzdui aeronave de transport, arme , pentru a
echipa miliția și a-i permite să funcționeze într-un mod organizat și eficient.

Implicarea sa a permis miliției să se folosească de mijloace logistice pe care nu le

poseda, permițându-i să-și asigure superioritatea militară asupra adversarului său.

Cu toate acestea, Camera a respins modul de răspundere, în calitate de autor

principal, aplicat lui Germain Katanga, întrucât nu s-a dovedit dincolo de orice
îndoială rezonabilă că, în ceea ce privește colectivitatea, acesta avea capacitatea
materială de a da ordine sau de a asigura punerea lor în aplicare sau că avea
autoritatea de a pedepsi comandanții de lagăre.

Germain Katanga a fost găsit vinovat, de crimele de omor constituind o crimă

împotriva umanității și o crimă de război și de infracțiunile de dirijare a unui atac
împotriva civilului, populația ca atare sau împotriva civililor individuali care nu
participă direct la ostilități, distrugerea proprietăților inamicului și jefuirea,
constituind crime de război.

Camera de primă instanță l-a achitat pe Germain Katanga de celelalte acuzații

cu care se confrunta. În ceea ce privește aceste acuzații, Camera a constatat că există
dovezi dincolo de orice îndoială rezonabilă că au fost comise infracțiunile de viol și
sclavie sexuală.

În ceea ce privește infracțiunea de folosire a copiilor soldați, a constatat că

printre combatanții care se aflau la Bogoro în ziua atacului, se aflau copii. Cu toate

9
acestea, Camera a concluzionat că probele prezentate în susținerea vinovăției
învinuitului nu au satisfăcut, dincolo de orice îndoială rezonabilă, responsabilitatea
acuzatului pentru aceste infracțiuni.

În opinia sa disidentă, judecătorul contestă schimbarea în caracterizarea

modului de răspundere al lui Germain Katanga. Ea susține că modificarea
caracterizării a făcut procesul inechitabil și a încălcat drepturile Apărării, deoarece
nu a primit o notificare adecvată cu privire la noile acuzații și nu i s-a oferit o
oportunitate rezonabilă de a efectua investigații pentru a-și apărarea împotriva
acestora.

Judecătorul Van den Wyngaert susține că nu există niciun temei în probe

pentru constatări dincolo de orice îndoială rezonabilă pe care să se poată invoca
pentru a stabili vinovăția lui Germain Katanga.

Germain Katanga, presupusul comandant al Force de résistance patriotique en

Ituri [Forța patriotică de rezistență din Ituri] (FRPI), a fost judecat în fața Camerei
de Primă II, compusă din judecătorii Bruno Cotte, Fatoumata Dembele Diarra și
Christine Van den Wyngaert, pentru crime împotriva umanității de crimă, viol și
sclavie sexuală și crime de război de ucidere intenționată, dirijarea unui atac
împotriva unei populații civile ca atare sau împotriva unor civili care nu participă
direct la ostilități, distrugerea proprietății, jefuirea, folosirea copiilor sub vârsta de
cincisprezece ani ani pentru a participa activ la ostilități, sclavie sexuală și viol.

Domnul Katanga a fost transferat la Centrul de detenție din Haga, Țările de

Jos, la 17 octombrie 2007. Procesul a început la 24 noiembrie 2009, iar părțile și
participanții și-au dat declarațiile finale în perioada 15-23 mai 2012. În cursul a 265
de zile de audieri, Camera de primă instanță a II-a a audiat 25 de martori și experți
chemați de Procuratură, 28 chemați de echipele de apărare pentru Germain Katanga

10
și Mathieu Ngudjolo Chui (al căror caz a fost alăturat celui al dlui Katanga în timpul
procesului și despărțit la 21 noiembrie 2012) și două chemat de reprezentanţii legali
ai victimelor.

De asemenea, Camera a chemat încă doi experți să depună mărturie.

În plus, Germain Katanga a ales să depună mărturie sub jurământ în calitate

de martor. Judecătorii au asigurat respectarea drepturilor asigurate fiecăreia dintre
părți prin Statutul de la Roma, inclusiv dreptul de a interoga martorii.

Li s-a acordat permisiunea a 366 de victime pentru a participa la proceduri,

prin reprezentanții lor legali. Astfel, aceștia și-au putut prezenta punctele de vedere
cu privire la chestiunile în fața Camerei și au fost autorizați să adreseze întrebări
specifice martorilor.

Camera de primă instanță a II-a a emis 409 ordine și decizii scrise și 168
decizii orale. Părțile și participanții au depus la Cameră peste 3.300 de cereri.

Fostul lord al războiului, Germain Katanga, a executat deja onpedeapsă de 12

ani de închisoare pentru rolul jucat în atacul asupra statului Bogoro și a urmat să
plătească suma de un milion de dolari americani. Avocații victimelor au întocmit o
listă detaliată a pierderilor care include distrugerea locuințelor, a mobilei, a
animalelor din gospodării, dar și costul psihologic produs de pierderea celor dragi.

După ce a fost condamnat inițial de către CPI, la 23 mai 2014, la 12 ani de

închisoare pentru crime de război și crime împotriva umanității, Camera de apel a
CPI i-a redus pedeapsa și a decis că pedeapsa lui Katanga ar trebui să se încheie la
18 ianuarie 2016. Deși a fost reținut în Țările de Jos pe durata procesului, Katanga a
fost transferat la o închisoare din RDC în decembrie 2015 și pus sub acuzare pentru
alte infracțiuni comise anterior în Ituri.

11
Germain Katanga a fost comandantul FRPI. A participat la transferuri de arme,
încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al
Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost
responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în Ituri în perioada 2002-2003.
A fost numit general al FARDC în decembrie 2004. A fost predat de
Guvernul RDC Curții Penale Internaționale la 18 octombrie 2007. După ce a fost
condamnat inițial de către CPI, la 23 mai 2014, la 12 ani de închisoare pentru crime
de război și crime împotriva umanității, Camera de apel a CPI i-a redus pedeapsa și
a decis că pedeapsa sa ar trebui să se încheie la 18 ianuarie 2016. Deși a fost reținut
în Țările de Jos pe durata procesului, Katanga a fost transferat la o închisoare din
RDC în decembrie 2015 și pus sub acuzare pentru infracțiuni comise anterior în
Ituri.
În contextul dreptului internaţional penal contemporan, la data de 25.06.2014
Germain Katanga devine prima persoană condamnată definitiv de Curtea Penală
Internaţională.
După 7 ani de procedură, acest congolez a fost recunoscut culpabil de
comiterea crimelor contra umanităţii şi a crimelor de război, având vârsta de doar 24
de ani. Autorul descrie etapă cu etapă calea parcursă de acest „vânător“ congolez
până la condamnarea de Curtea Penală Internaţională, a încercat să înţeleagă cum o
instituţie, ce a fost creată pentru a judeca crimele cele mai grave, dar şi principalii
responsabili de comiterea acestora, a putut parcurge calea unei fiinţe umane, care
anterior nici nu auzise despre „Haga“ şi care fusese în mod oportun numit general,
doar pentru a fi imediat arestat, iar apoi transferat într-o altă lume. În lucrare este
descris faptul că fiind lipsită de un control social, incapabilă de a juca rolul ce i-a
fost atribuit, Curtea Penală Internaţională, o perioadă îndelungată se eliminase de la
examinarea comportamentului statelor pentru a explica eşecurile din primul deceniu
de existenţă. Însă, susţine autorul, realitatea este mult mai abruptă, lăsând apariţia
12
unei incapacităţi structurale a actului contra intereselor de ordin etatic şi a fortiori de
dominante ale acestei ordini etatice. După descrierea funcţionării interne a instituţiei
în baza propriei experienţe acumulate la Curtea Penală Internaţională, dar, în egală
măsură şi la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, autorul a avut tentaţia de a
privi Curtea Penală Internaţională dintr-o perspectivă filozofică. În urma participării
la anchetele în teren în cadrul acţiunilor întreprinse de Curte în Africa, mai mult de
o sută de întrevederi cu principalii protagonişti ai instituţiei şi ai afacerii Katanga,
autorul a urmărit şi a descris calea cazuistică inversată — de la cea mai mică scară a
instituţiei — la repunerea cauzei în ansamblul său. Lucrarea reprezintă rezultatele
cercetărilor ce au avut loc în incinta Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne, Law
School of Yale University şi École normale supérieure 232 (Paris). Cercetările au
fost finanţate în afara sistemului universitar francez, bazându-se pe multiple
experienţe profesionale, în special în cadrul Biroului Procurorului Curţii Penale
Internaţionale (2010—2011), a Ministerului Afacerilor Externe al Franţei (2012—
2013), precum şi al echipei juridice a Wikileaks (2014). În egală măsură, studiul s-a
bazat pe cercetăril în diferite zone de conflict, în special în Tunisia (ianuarie 2011),
în Nord-Kivu din Republica Democrată Congă (august 2012) şi în Republica
Centralafricană (decembrie 2013).
Germain Katanga a fost eliberat la 18 ianuarie 2016.
Cetățenia: Republica Democratică Congo.
Data nașterii: 28 aprilie 1978.
Locul nașterii: Mambasa, provincia Ituri, Republica Democratică Congo.
Adresa: Republica Democratică Congo (în închisoare). L 60/12 RO Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene 8.3.2017
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: A fost numit general în cadrul FARDC în decembrie 2004.
Predat de Guvernul RDC Curții Penale Internaționale la 18 octombrie 2007.
13
Bibliografie:

https://www.politiadefrontiera.ro/files/docu/1489477316147-
regulamentul3962016.pdf
https://www.ulim.md/sju/wp-content/uploads/revista-SJU-3-4-2016-Vitalie-
GAMURARI.-Recenzie-la-monografia-%C2%ABDe-laffaire-Katanga-au-contrat-
social-global..pdf
https://reliefweb.int/report/democratic-republic-congo/germain-katanga-found-
guilty-four-counts-war-crimes-and-one-count
https://ro.scribd.com/document/479842825/C8-dr-int-penal
https://reliefweb.int/report/democratic-republic-congo/all-you-need-know-about-
historic-case-against-germain-katanga

14