Curtea Internaional de Justiie

Cazul privind zonele de pescuit anglo-islandeze

(1974)

n 1972, printr-un act normativ intern, Islanda a reglementat o zon exclusiv de pescuit
pentru navele sub pavilionul su, pe o distan de 50 de mile de la liniile de baz ale rmului. n
urma aplicrii acestui act, navelor de pescuit britanice li s-a interzis activitatea n aceast zon.
Marea Britanie a introdus o aciune n faa Curii Internaionale de Justiie prin care
solicita declararea faptului c actul Islandei reprezint o nclcare a dreptului internaional.
n argumentaia sa, Marea Britanie arat c, printr-un Acord bilateral, ncheiat prin
schimb de note, n 1961, cele dou state au convenit o zon de pescuit exclusiv de 12 mile
marine s fie acordat Islandei, navele engleze avnd dreptul de a pescui la o distan superioar
de rm. Acordul prevedea c orice modificare a zonei de pescuit se va face cu acordul prilor,
n urma unor negocieri.
Totodat, Marea Britanie a artat c navele engleze au pescuit de
secole n acea zon.
n replic, Islanda a evideniat c activitatea navelor britanice, datorit volumului
acesteia, este de natur s pericliteze existena resurselor piscicole din zon. Totodat, Islanda a
artat c economia sa naional se bazeaz n proporie de peste 85% pe activitatea de pescuit, i,
n acest context, continuarea pescuitului de ctre navele britanice ar putea aduce Islanda ntr-o
situaie catastrofal, motiv pentru care nu ar fi echitabil s se menin reglementarea Acordului
din 1961, care acorda doar 12 mile marine ca zon de pescuit.
Ce va decide Curtea?
Acordul bilateral este tratat intre cele doua.
Dreptul international cunoaste existenta zonei de competenta exclusiva de pescuit pana la
limitele marii teritoariale si existenta unui drept preferential, in circumstante speciale.
Aceste drepturi preferentiale nu permit statului sa excluda celelalte state (principiul seasonable
regard)
Trebuie deci sa se impace dincolo de cele 12 mile marine, drepturile preferentiale ale Islandei cu
drepturile traditionale ale Marii Britanii.
Ambele parti au obligatia si interesul de a conserva si apara stocurile de peste.
Curtea considera ca negocierile sunt deci cea mai eficienta solutie pentru cele doua parti.

-tratat prin schimb de note

-cand poate curtea sa aplice echidistanta ?decat atunci cand au cazut de acord asupra acestui
aspect
-Islanda prin actul unilateral si-a incalcat obligatia fata de Marea Britanie,adica tratatul
-in favoarea Islandei exista un drept de preferinta a zonei de pescuit
-acest drept de preferinta nu trebuie sa reprezinte un impediment pentru exercitarea de catre MB
a dreptului de a pescui
-a cerut sa negocieze